ABA-PACHETUL TEORETIC

ABA- PACHETUL TEORETIC

1

AUTISMUL DIN PUNCT DE VEDERE COMPORTAMENTAL

Autismul este observabil doar in acord cu comportamente

observabile

Aceste comportamente pot fi impartite in comportamente

care sunt manifestate in exces si comportamente care

sunt deficitare.

Comportamente in exces:

comportamente autostimulative

comportamente autoagresive

agresiune

comportamente obsesive

compotament isteric

Comportamente deficitare:

limbajul

socializarea

jocul

comportamente de auto-ajutorare

cognitiv

2

Utilizand tehnica comportamentalista , compotamentele care

sunt in exces pot descreste si comportamentele deficitate

pot fi crescute.

CONDITIONAREA TERMINOLOGICA:

In cadrul interventiei comportamentaliste , se pot

identifica 3 tipuri de invatare care sunt: Conditionare

clasica, conditionare operativa, invatare observabila.

In sedintele aplicate de exemplu in clasa, la spital sau

acasa, programele se bizuie pe operarea, conditionarea

operativa. Analiza Aplicata a Comportamentului ABA se ocupa

de comportamentele care se intalnesc in mediu si care au

efecte ce afecteaza buna desfasurare a actunilor viitoare.

Relatia dintre comportament si mediu este descrisa de

principiile conditionarii operative .Aceasta are trei

componente:

A-ANTECEDENTELE

Antecedentele sunt stimulii care apar inaintea

comportamentului, deci este ceva ce apare chiar ininte de

observarea comportamentului.

B- COMPORTAMENTE

Comportamentul este actul pe care individul il face.

C- CONSECINTA

3

Consecinta este evenimentul ce are loc imediat dupa

comportament.

Tabelul urmator (KAZDIN 1994) ofera exemple de antecedente,

comportamente si consecinte ce se intampla in viata de zi cu

zi.

Antecedent Comportament ConsecintaSuna telefonul Raspunde la telefon Vocea altei

persoane la

celalalt capatSemn de la un

prieten

Apropierea de

prieten

Vizite si discutii

Sarcina din partea

parintelui pentru

copil, sa-si faca

curat in camera

Copilul strange

jucariile

Premii si

permisiuni

Avertisment de a

manca adecvat

Mancatul Greata si voma

Pentru a dezvolta programe care pot influenta

comportamentuol cu succes, este necesar sa intelegem

antecedentele si consecintele care influenteaza

comportamentul si cum opereaza ele.

4

Procesualitatea invatarii

Procesualitatea invatarii este o teorie care

utilizeaza conditionarea operativa. Aceasta metoda de

invatare este adeseori utilizata la copiii cu autism si alte

dificultati.

Proba discreta are o legatura directa cu componentele

conditionarii operative, pe care le vom descrie mai jos.

Proba discreta este formata din:

SD -------------------------------------- R

------------------------------------ SR

(Stimul discriminativ, comanda) (Raspuns)

(Recompensare)

SD (Stimul discriminativ) = Antecedent

R (Raspuns) = Comportament

SR (Recompensare) = Consecinta

5

Cand predam, aceasta este metoda care trebuie folosita

intotdeauna.

Folosind procesualitatea invatarii obtinem:

comportamentele pot fi manipulate si schimbate

intr-un mod sistematic

copilului ii este clar ce se asteapta de la el si

ce se va intampla in procesul de invatare

perseverenta printre profesori este mentinuta

sistemul de colectare a datelor este simplu

evaluarea progresului poate fi intreprinsa in mod

obiectiv

COMPONENTE ALE PROCESUALITATII INVATARII

SD-ul (Stimulul discriminativ, Comanda)

Instructiuni sau intrebari date copilului, ex. Semn, Ce

este?

Indica copilului ca un raspuns este asteptat si ca

recompensa este disponibila.

6

Trebuie sa fie data cu vocea putin ridicata si mai

autoritara decat vorbirea curenta, in special in

stadiile incipiente ale programelor.

Nu trebuie sa se faca uz de un limbaj nefolositor. SD-

ul trebuie sa fie acelasi in timpul invatarii.

Numele copilului nu trebuie folosit inainte de a i se

da SD-ul.

Nu trebuie sa fie recompensat inainte de terminarea

probei.

SD-ul pentru fiecare program pe care copilul il face este

inregistrat in foile de colectare a datelor. Acesta ar

trebui tinut la zi, astfel incat tutorii sa fie constanti

si astfel copilul sa nu fie confuz pentru ca oamenii

folosesc instructiuni diferite.

R – Raspunsul

Acesta este comportamentul copilului ca raspuns de

urmare al SD-ului.

Criteriul pentru un raspuns corect la un SD dat este

acceptat ca fiind singurul raspuns corect, ex. SD= Fa

valuri! R= Copilul isi ridica mainile si le misca

dintr-o parte in alta.

7

Copilul are la dispozitie 3-5 secunde sa raspunda,

altfel este considerat un raspuns gresit. Aceasta nu se

include cand se calculeaza rata succesului.

Nici un alt comportament nu trebuie indeplinit in

timpul raspunsului, cum ar fi comportamentele auto-

stimulative.

SR – Recompensa

Aceasta este o consecinta pozitiva oferita atunci cand

copilul demonstreaza un raspuns corect.

Urmeaza intotdeauna un raspuns corect, imediat. Nu

trebuie sa existe un timp de amanare in oferirea

recompensei, in stagiile de inceput ale programelor.

Oferirea de recompensa, ca si consecinta imediata a

raspunsului corect va creste probabilitate ca acest

comportament adecvat sa se intample din nou.

Recompensa este oferita ca urmare a unui raspuns corect

si nu ar trebui sa fie disponibila cu nici o alta

ocazie. (Aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul

le primeste ca recompensa, ar trebui sa fie scoase din

folosirea lor curenta.)

8

Lucrurile pe care un copil le gaseste recompensatorii

variaza de la copil la copil, asa ca acestea trebuie

alese in functie de preferintele individuale.

Recompensele trebuie sa fie usor de oferit, si sa fie

luate repede, deci recompensele pe baza de hrana

trebuie sa fie potrivite pentru a fi mancate repede.

Recompensele verbale trebuie sa aiba un ton foarte

diferit fata de SD si de NU-ul informativ. Trebuie sa

fie cu un ton vesel si entuziasmat.

Cantitatile mai mari de recompense vor avea efecte mai

mari, dar pot cauza stationarea.

Varierea recompenselor este esentiala, deci aceeasi

mancare, jucarii, si recompense verbale nu trebuie

utilizate mereu.

Recompensele trebuie variate.

Exista diferite tipuri de recompense: pozitive,

negative, primare, secundare.

NU-ul informational

Este folosit ca o consecinta imediata la un raspuns

gresit sau un non-raspuns.

Este folosit doar atunci cand copilul a masterat

programul respectiv pentru a fi sigur ca acel copil stie

raspunsul.

9

Folosind cuvantul NU inseamna ca acel copil stie ce

este corect si ce nu este corect si-l ajuta pe copil sa

discrimineze intre raspunsuri diferite.

Folosind cuvantul NU inseamna ca tutorii sunt

consecventi in a aplica consecinta la un raspuns incorect

sau un non-raspuns.

Cuvantul NU trebuie spus cu o voce calma si neutra.

RECOMPENSAREA

Definitie

Principiul recompensarii se refera la cresterea in

frecventa a raspunsului, cand raspunsul este imediat

urmat de o anumita consecinta.

Recompensarea este un eveniment pozitiv, ca urmare

imediata la un comportament.

Este definita de faptul ca va creste frecventa

comportamentului pe care l-a urmat.

Daca frecventa comportamentului nu a crescut dupa

recompensare inseamna ca acea recompensare nu este

recompensatorie.

10

Recompensa nu este acelasi lucru cu premiul, deci

premiul este un eveniment pozitiv ci o sarcina

pozitiva pe care o primeste cineva ca urmare a unui

lucru bine facut. Dar premiul nu va creste neaparat

frecventa comportamentului.

Recompensa Pozitiva si Recompensa Negativa

Amintiti-va ca toate recompensele cresc frecventa

comportamentului.

Recompensa Pozitiva

Se refera la cresterea comportamentului si la cresterea

frecventei raspunsurilor si este urmata de un eveniment

pozitiv.

11

Recompensa pozitiva, in termeni simpli, poate fi

tradusa ca un eveniment favorabil, dat ca urmare a

unui raspuns.

Evenimente pe care unii le vad ca neplacute pot fi

pentru altii recompense pozitive. De exemplu,

atunci cand tipam: Opreste-te! Sau oprirea fizica

pot fi in unele cazuri recompensari ale

comportamentului.

Cateva exemple de recompense pozitive din viata de

zi cu zi sunt: Faptul ca, castigam la o masina cu

maneta, salariile, cineva vorbeste cu tine cand

raspunzi la telefon.

Exemple de recompense pozitive pentru copii sunt:

jucariile, dulciurile, imbratisarile si premiile.

Recompensa Negativa

Se refera la cresterea frecventei comportamentului prin

indepartarea unui eveniment neplacut imediat dupa ce

comportamentul a fost indeplinit.

Recompensa negativa se refera la o situatie cand

cineva asteapta un eveniment pe care il gaseste

neplacut, dupa un raspuns pe care il da, acest

eveniment este dat la o parte.

12

Deci in anumite situatii este probabil sa dea

acelasi raspuns din nou.

Indepartarea acestui eveniment neplacut trebuie sa

cauzeze o crestere a comportamentului, altfel nu

este o recompensa.

Recompensa negativa nu trebuie confundata cu

pedeapsa.

Cateva exemple de recompense negative din viata de

zi cu zi sunt: cand un parinte cicale copilul sa-

si faca curat in camera (eveniment negativ),

copilul isi face curat in camera

(raspuns/comportament), si parintele se opreste

din cicalit (recompensa negativa) sau cand un

copil plange si tipa la parintele sau sa il ia in

brate (eveniment negativ), parintele isi ia in

brate copilul (raspuns/comportament), copilul se

opreste din plans (recompensa negativa pentru

parinte). In al doilea exemplu, parintele este

recompensat pentru ca copilul se opreste din

plans. Oricum, data viitoare cand copilul va vrea

sa fie luat in brate, va tipa din nou ca urmare a

recompensei pe care a primit-o fiindca a tipat,

recompensa aceasta a fost faptul ca a fost luat in

brate.

Ca exemplu de aplicare la copil este atunci cand

copilul vrea sa-si indeparteze jacheta pentru ca

13

ii este cald (eveniment negativ), dar are nevoie

de ajutor, la inceput copilui s-ar putea sa tipe,

acest tip de comportament nu este unul pe care am

vrea sa-l crestem, deci ar trebui ignorat. Copilul

spune “Ajuta-ma” (raspuns/comportament), Printele/

tutorele il ajuta atunci sa isi dea jos jacheta

(recompensa negativa) dar acest comportament va

creste probabilitatea ca copilul sa spuna “ajuta-

ma”si data viitoare cand va avea nevoie de ajutor.

Scopul acestui program este fapul ca trebuie sa

folosim mai des recompensa pozitiva (exemplele de

acum in colo vor fii numai de recompense pozitive)

RECOMPENSE PRIMARE SI SECUNDARE:

Recompense primare:

Cunoscute si sub numele de recompense “neconditionate”

pentru ca nu au conditii clare de recompensare, pentru

ca ele sunt evenimente natural recompensatoare.

Exemple de recompense primare sunt hrana si apa

Recompensele primare se poate sa nu fie recompensatoare

de fiecare data , daca cineva spre exemplu a mancat

foarte mult nu va mai privi hrana ca pe o recompensa.

Recompensele de natura primara sunt folosite foarte

mult in stagii primare ale terapiei si sunt urmate

intoadeauna de recompense secundare.

14

Recompensele secundare

Cunoscute si sub numele de recompense conditionate

pentru ca acest tip de recompense au criterii clare de

aplicabilitate si copilul a invatat sa le gaseasca

recompensatoare.

Comparand evenimente care nu sunt initial

recompensatoare cu evenimente care sunt in mod natural

recompensatoare , evenimenul dintai va castiga

proprietatile unei recompense (strans tichete cu

premiul mancarii, tabla cu recompense)

Exemple de recompense secundare sunt :tichetele,

cartonasele, premiile verbale.

Recompensele diferentiate

O aproximatie foarte apropiata a raspunsului ar trebui

recompensata

Raspunsurile care nu se afla insa foarte aproape de

raspunsul corect nu trebuiesc recompensate.

Criteriul pentru raspunsul corect trebuie respectat de

toata lumea, si dupa aceasta trebuie oferita

recompensa.

15

PROMPTUL

Promptul este modul in care il invatam pe copil cum sa

indeplineasca cerinata, sarcina.

Il promptam pe copil astfel incat sa aiba succes in

realizarea sarcinii si astfel sa primeasca recompensa.

MODURI DIFERITE DE PROMPTARE:

Promptul fizic:

Este ghidajul fizic pe care copilul il primeste pentru a

i se arata cum trebuie sa faca un anumit lucru. Acesta

pate fii de tipul: punem mana noastra deasupra mainii

copilului asa incat sa-i aratam cum se bate la toba.

Demonstratia:

Acest tip de prompt cuprinde imitatia :inainte de asta

copilui trebuie insa sa mastereze programul de imitatie .

Demonstratia include tutotele care indepluneste sarcina .

16

Reusita recenta:

Cresteti viteza cand promptati, cand obtineti un raspuns

corect dati imediat un alt SD, daca copilul a avut o

experienta asa recenta a unui raspuns corect si a fost

recompensat adecvat pentru el, inseamna ca va raspunde

corect din nou.

Promptul prin pozitie:

Itemul corect este plasat mai aproape de copil.

Legatul de un program cunoscut:

Folosind ceva ce copilul stie deja il vom ajuta sa

raspunda corect . De exemplu: “Atinge rosu”, copilul

atinge rosu si este recompensat, apoi imediat intreaba

“Ce este?” si copilul va raspunde “rosu” si il

recompensam.

Instructii verbale:

Ii dam copilului instructii verbale astfel incat sa

realizeze sarcina “punem cubul verde pe cel rosu”.

Inflexiunea vocii:

Punand accent pe cuvantul cel mai important din SD ,

putem astfel indica ce parte a Sd-ului conteaza “Arata

ceasca MARE”

Altele:

Exista si alte tipuri cum ar fii gesturi, aratat,

privitul.

17

CAND SA FOLOSIM PROMPTUL:

Cand raspunsul este complet nou pentru copil, atunci

raspunsul trebuie promptat de cateva ori la rand

(aceasta este numita promptare masiva).

In general promptul trebuie sa fie facut cat mai

aproape de SD, daca este posibil in acelasi timp.

Cand raspunsul a fost promptat de mai multe ori la

rand, si copilul incepe sa-si dea seama de raspunsul

corect, promptul trebuie scazut.

Cand scadem promptul in intensitate promptul poate fi

de exemplu pana la jumanate , pentru ca el sa faca

continuarea singur, sau un prompt mai putin intruziv

(mai discret) poate fi folosit ca o metoda de scadere

in intensitate a promptului.

Daca o sarcina a fost masterata , deci suntem siguri ca

copilul stie sa o faca, atunci promptul va fi dat dupa

doua raspunsuri incorecte. Aceasta este cunoscuta ca

metoda NU-NU-PROMPT.

Copilul nu trebuie sa dea mai mult de 2 raspunsuri

incorecte la rand fara sa primeasca prompt.

REGULI PENTRU PROMPTARE:

Folositi promptul cel mai putzin intruziv (detaliat):

Ex:daca un copil poate sa imite este bine sa folosim un

prompt imitativ decat unul fizic , pentru ca in promptul

prin imitatie copilul indeplineste sarcina mai mult singur.

18

Trebuie stabilita ierarhia prompturilor:

Aceasta inseamna ca promptul trebuie folosit initaial, la

inceputul programului cand copilul nu stie sa indeplineasca

sarcina respectiva, apoi vom scadea din intensitate promptul

respectiv.

Ex:cand invatam un copil cum sa imite batutul din palme,

promptul initial va fi unul de natura fizica, apoi cand

copilul incepe sa faca o parte a sarcinii singur , promptul

devine doar o mana care ii face semn cum sa inceapa, apoi

ultimul prompt poate fi doar atingerea usoara a uneia dintre

palme, ininte de scoaterea promptul definitiv.

Scadeti in intensitate promptul cat mai curand

posibil:

Aceasta este o metoda prin care evitam ca, copilul sa devina

dependent de prompt chiar daca face sarcina si singur.

Exemplul de mai sus ne arata cum poate fi scazut in

intensitate un pormpt.

Faceti intoadeauna prompt dupa doua raspunsuri

incorecte:

Daca sarcina este masterata , copilului i se spune “NU”

dupa un raspuns incorect , dupa doua raspunsuri

negative consecutive faceti prompt pentru raspunsul corect.

Ex: un copil stie comanda “ridica-te”, dar nu o indeplineste

spunem “NU”, mai dam odata comanda, copilul iar greseste,

spunem “NU”, dam din nou SD si promptam raspunsul corect.

19

Folosim regula nu-nu-prompt pentru aceeasi sarcina

de cate ori este nevoie in decursul unui sitting:

Aceasta este tot pentru a se stabili daca copilul este

acum capabil sa indeplineasca sarcina fara primpt.

Ex:folosind exemplul de mai sus, daca copilul nu

indeplineste nici acum asarcina , aplicam aceeasi regula,

dupa un nu-nu-prompt copilul este lasat singur sa

indeplineasca comanda.

Recompensati si raspunsurile care au avut nevoie de

prompt:

Trebuie sa diferentiem. Cand facem prompt pentru o sarcina

noua trebuie sa oferim recompensa mare . Cand facem prompt

pentru o sarcina masterata nu trebuie sa oferim o recompensa

mare (ci una minimala)

Ex: in exemplul cu nu-nu-prompt copilul primeste dupa prompt

doar recompensa “bine”

Testati sarcina promptata mai tarziu in acelasi sitting:

Daca copilul nu a indeplinit corect o sarcina masterata , si

a trebuit promptat, o testam imediat dupa aceea si o mai

testam mai tarziu in timpul lectiilor.

Evitati prompturile neintentionate:

Ex: dam comanda “atinge masina: si fara sa vrem ne uitam la

masina.

20

Modelarea

Modelarea este o metoda care se foloseste pentru a

invata comportamente care s-ar putea sa nu apara niciodata,

aceste comportamente nu pot fi promptate sau recompensate.

Un comoprtament bun, adecvat este achizitionat prin

recompensarea pasilor mici pe care ii face copilul in

achizitionarea lui, in loc sa-l recompensam la sfarsitul

comportamenului.

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final sunt

recompensate si in acest fel ele vor creste.

Aproximarea succesiva pana la scopul final inseamna ca

acesta poate fi achizitionat.

Acele raspunsuri care nu sunt similare scopului final

nu trebuie recompensate si astfel sunt exterminate.

Acesta metoda este folosita adesea la programul de imitatie

verbala.

Ex: program:Imitatie verbala.

Scop:copilul sa spuna Ahhh

SD: spune Ahhh

21

Procedura de modelare:

SD: spune Ahhh

R:uahuh (recompensare puternica pentru ca cuvantul spus are

alaturarea de litere pe care dorim sa il invatam pe copil la

mijloc)

SD: spune Ahhh

R:uh

(recompensa mai mica pentru ca tutorele stie ca acest copil

a putut spune uahuh ca raspuns si ca acesta din urma este

mai aproape de raspunsul corect. Faptul ca facem o

diferentiere intre nivelul de recompensare pentru cele doua

raspunsuri il face pe copil sa stie care este raspunsul pe

care il dorim de le el.)

SD: spune Ahhh

R:uahuh

(recompensa puternica din nou pentru ca acesta este

raspunsul cel mai aproape de cel corect pe care l-am putut

obtine pana acum.)

La acest stagiu al invatarii, Tuorele trebuie sa

continuie sa recompenseze copilul pana raspunsul pe care il

dorim (nu cel corect dar cel care se apropie de cel

corect )se stabilizeaza. Apoi trebuie sa scadem recompensa

in intensitate pentru ca, copilul sa isi schimbe raspunsul

pentru a obtine iarasi recompensa cea mai puternica.

22

SD:Spune Ahhh

R: uahuh

(recompensa scade in intensitate)

SD:Spune Ahhh

R:uhahhh

(recompensa creste in intensitate pentru ca acest raspuns

este si mai aproape de cel corect)

Cand si acest raspuns devine constant se scade si aici

recompensa.

SD: Spune Ahhh

R: uhahhh

(recompensa scade in intensitate)

SD: spune Ahhh

R: uhahhhhhhhhhh

(recompensa scazuta pentru ca acest raspuns se indeparteaza

de raspunsul corect mai mult decat ultimul sau raspuns)

SD: spune Ahhh

R: Ahhh

(recompensa foarte puternica pentru ca copilul a indeplinit

comanda ceruta)

Cand despartim activitatea in etape s-ar putea sa fie

situatii cand promptul poate fii folosit cand copilul se

apropie mult de activiatea ceruta. De exemplu cand copilul

spunea “uhahhh” Tutorele putea recompensa copilul foarte

repede dupa raspuns astfel incat recompensa sa fie data

23

imediat dupa Ahhh, in loc sa lasam copilul sa mai repete

odata uhhh.

INLANTUIREA

Inlantuirea este deasemenea o metoda care este folosita

pentru a invata comportamente noi care nu apar niciodata si

care nu pot fi promptate ca un intreg pentru ca intregul

comportament este foarte lung si complex.

O secnenta de raspunsuri se referea la o inlantuire.

Inlantuirea inseamna faptul ca Activitate pe care dorim

sa o invatam este fragmnentata in parti mai mici pe care le

vom invata si primpta pe rand.

Procedura este sa identificam pasii actiunii respective ,

acest lucru senumeste Analiza actiunii.

Exemple de fragmentare a actiunii.

Comportament: spalatul pe maini

1. ridicarea manecilor

2. dam drumul la robinet

3. punem mainile sub apa

4. luam sapunul

5. frecam mainile

6. clatim mainile

7. inchidem robinetul

8. ne stergem pe maini

24

Pe masura ce copilul indeplineste singur una dintre

secventele actiunii incepem sa scadem promptul pentru

aceasta. Ex: Tutorele face prompt fizic la inceput

pentru ca , copilul sa isi ridice manecile.Acest prompt

scade in intensitate cand copilul face singur actiunea

respectiva . Cand copilul a masterat aceasta secventa

incepem sa scacadem promptul pentru deschiderea

robinetului. Astfel facem cu toate secventele actiunii,

pe rand.

Initaial fiecare secventa a inlantuirii este

recompensata , in loc sa recompensam faptul ca el poate

indeplinii toata actiunea pana la capat.Asta pentru ca

fiecare parte a inlantuirii trebuie invatata temeinic

si astfel recompensata.

De obicei cand il invatam o asemenea inlantuire de

actiuni vom avea o singura parte a intregii inlantuiri

ca scop. Ex: astazi avem scopul sa il invatam pe copul

sa inchida robinetul.

Restul inlantuirii va fi promptat si secompensat ,

fiecare secventa pe rand , apoi scadem promptul pentru

segventa respectiva.

Cand copilul indeplineste intreaga inlantuire singur ii

oferim o recompensa substantiala la sfarsitul

inlantuirii

TIPURI DE INLANTUIRI:

25

Inlantuirea timpurie:

Invatatul incepe cu primul pas al secventei, apoi

trecem la al doilea, apoi la al treilea si asa mai

departe.

Ex: pentru exemplul cu spalatul pe maini, ridicatul

manecilor trebuie invatat primul, in timp ce restul

pasilor vor fi promptati la maxim, cand ridicatul

manecilor este masterat si copilul il face fara prompt ,

atunci trecem la secventa urmatoare.

Inlantuirea tardiva:

Acest tip de inlantuire incepe procedura de invatare cu

ultimul pas al inlantuirii apoi cu penultimul si asa mai

departe.

Ex: constructia unui tren din cuburi si impinsul lui

Secventializare:

1. punem prima si a doua piesa a trenului impreuna

2. punem si a treia piesa

3. punem piesa a 4 a

4. punem trenul pe covor

5. impingem trenul prin camera.

Pentru a invata aceasta actiune prin intermediul

inlantuirii tardive vom prompta la maxim initial toata

actiunea si vom aplica procesul de invatare doar pentru

impinsul trenului prin camera. Cand acesta parte este

26

masterata, copilul va invata sa puna trenul pe covor si

sa-l impinga.

Inlantuirea tardiva este cel mai folosit tip de

inlantuire pentru ca permite ca lantul sa fie completat

de catre copil de fiecare data si pentru ca copilul nu va

fi recompensat pentru toata segventa de fiecare data.

Unele inlantuiri nu se preteaza la aceasta metoda asa

este si exemplul cu spalat pe maini.

Avantajele inlantuirii (secventializarii)

metoda este aceeasi la toti tutorii

copilul are succes pentru ca actiunea este

secventializata in actiuni mici

comportamentele complexe pot fi invatate intr-un mod

sistematic

Dezavantajele secventializarii

poate dura mult timp sa-l invatam pe copil

comportamente adecvate folosind aceasta metoda ,

oricum partile componente pot fi invatate rapid.

IMPORTANT: Diferenta dintre modelare si inlantuire

consta in faptul ca in modelare stagiile peste care

trecem cu invatarea nu mai sunt cerute in

comportamentul final in timp ce la inlantuire toate

stagiile masterate sunt cerute in comportamentul final.

27

PROCESUALITATEA INVATARII

Cand un copil nu stie cum sa indeplineasca un o anumita

activiate (pe care o cerem), toate metodele de mai sus ne

invata cum sa procedam cand il invatam pe copil o sarcina

noua. Procesualitatea invatarii pe care trebuie sa o urmarim

pentru tehnicile de mai sus este:

1. Calea corecta

2. discriminarea

3. calea extinsa

4. rotatia cunostintelor

Acesti pasi pot fi folositi sau nu, depinde de copil

Calea corecta:

Aceasta inseamna actiunea repetata, ceea ce presupune

faptul ca dam acelasi SD de mai multe ori.

Aceasta metoda trebuie folosita numai atunci cand

sctiunea este noua

28

Initial toti pasii sunt promptai pentru ca, copilul

sa stie ce sa faca

Scadem promptul in intensitate pana cand copilul

stie calea corecta pentru a indeplini actiunea fara

nici un fel de prompt

Cand copilul indeplineste 90-100% din actiunile

cerute inseamna ca putem trece mai departe (ideal

este ca el sa indeplineasca 9 comenzi din 10 dar se

poate si 5 din 5)

EX: Program: receptiv instructii

Program in curs: a face valuri

Prompt: demonstrarea actiunii

SD: Fa valuri

R : copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa

SD: : Fa valuri

R:copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa

SD: Fa valuri

R:Copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)

29

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (fara prompt)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (fara prompt)

Recompensa

Aceasta secventa poate fi facuta intr-un sigur

sitting sau in mai multe. Aceasta depinde de copil.

Trebuie insa sa ramanem la acelasi nivel al prompului

si trebuie sa continuam astfel procesualitatea

invatarii pana cand putem scadea promptul pana la

nivelul cand nu mai este necesar.

Copilul trebuie sa fie consatant in oferirea

raspunsurilor corecte cu o frecventa de 90-100 % pentru

a trece la nivelul urmator.

Spre exemplu daca copilul raspunde corect

consecutiv doua raspunsuri dupa sase raspunsuri cu

prompt nu consideram etapa respectiva ca masterata.

DISCRIMINAREA:

Cand un copil incepe un program nou, care il

invata un anumit lucru, initial copilul respectiv

se poate sa nu cunoasca nimic despre lucrul

respectiv.

30

Ex: program: receptiv obiecte

Scopul acestui program este sa-l invatam pe copil sa

discrimineze intre mai multi stimuli, spre exemplu

ca obiectul care are 4 roti se numeste masina.

SD: atinge “obiect”

Cand il invatam pe copil un lucru nou il invatam

intai sa aleaga dintre mai multe lucruri si sa

discrimineze astfel acel obiect dintr-o

multime.Cand ne referim la exemplul cu masina ne

referim la acest prim pas al invatarii.

Procesualitatea invatarii

a) Singur – aceasta inseamna ca masina este singurul obiect

de pe masa , pentru ca, copilul sa invete obiectul respectiv

doar prin atingere.

b) Cu un distracor neutru- aceasta inseamna ca masina se

afla inca in curs de invatare ( se cere numai masina) dar pe

masa se afla si un distracor neutru pe care copilul nu

trebuie sa-l atinga, de exemplu un cub (3d) .

c) Initial atingerea masinii poate fi promptata fizic, sau

tutorele va muta masina mai aproape de copil pentru a oferi

astfel un prompt discret

d) Cand copilul poate identifica masina oriunde s-ar afla ea

pe masa avand pe masa in acelasi timp si un distractor

neutru, atunci se poate trece mai departe

31

e) Este important ca atunci cand pe masa se afla mai multi

itemi acestia sa fie mutati in pozitii diferite , pentru ca

sa fim siguri ca , copilul nu invata pozitia itemului pe

masa ci itemul in sine.

Pana la acest nivel copilul stie deja ca va primi

recompensa doar daca atinge masina, dar nu stim

sigur daca a retinut cuvantul cu care poate

identifica poza . Pentru a fi siguri ca stie exact

care poza care se asociaza cu cuvantul masina

trebuie sa trecem aceasta poza prin procesul

discriminarii impreuna cu alte poze pe care el le

stie si pentru care va fi recompensat daca le

recunoaste

Acesta este nivelul urmator. De exemplu punem

masina pe masa impreuna cu un elefant.

PROCESUALITATEA INVATARII:

a) obiectul sigur pe masa

b) impreuna cu un distractor neutru

c) folosind obiectul respectiv ca distracor pentru

invatarea unor obiecte noi

d) cand copilul respectiv devine constant in raspunsuri

corecte trebuie sa trecem la pasul urmator

La acest nivel copilul trebuie sa discrimeineze obiectul

invatat in conditii foarte specifice.

32

ROTIREA ALEATORIE A CUNOSTINTELOR (RANDOM ROTATION)

Rotirea aleatorie a cunostiinetlor inseamna ca

doua raspunsuri pe care copilul le stie pot fi

cerute aleatoriu si copilul le va sti, va

discrimina intre ele.

Pentru ca acest nivel sa fie atins trebuie sa

facem discriminarea intre cei doi itemi (sa fie

capabil sa alterneze raspunsurile corecte si dand

Sd-uri diferite) si acest lucru sa fie invatat

sistematic.

Aceasta invatare sistematica trebuie indeplinita

prin descresterea succesiva a promptului si

cerinta aleatorie de a atinege diferitele obiecte

de pe masa. Acest proces se numeste Identificarea

aleatorie a cunostiintelor

Rotirea aleatorie a cunostiintelor ( Random

rotation):

Ex:masina si elefantul se afla amandoua pe masa

Atinge elefanul (prompt maxim)

Atinge elefanul (prompt redus la jumatate)

Atinge elefanul (promptul redul la un sfert)

Atinge elefantul (fara poompt)

Atinge elefanul (fara prompt)

33

Atinge masina (Prompt maxim deoearece acesta este un

comportament nou (discriminarea) si astfel acest

comportament creste in intensitate)

Atinge masina (prompt redus la jumatare)

Atinge masina (prompt redus la un sfert)

Atinge masina( fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

(Pana la acest stagiu copilul a fost promptat pentru a

discrimina descrescand intensitatea de la prompt masiv si

maxim pana la a face comportamentul adecvat si corect fara

prompt, pasul urmator este schimbarea de la un item la

altul, promptul folosit pentru a alterna trebuie redus dupa

cum urmeaza)

Atinge elefantul (prompt redus la jumatate –in plina

descrestere)

Atinge elefantul (prompt redus la un sfert)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (prompt redus la jumatate- in plina

descrestere)

Atinge masina(prompt redus la un sfert)

Atinge masina (Fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

( Din nou in cadrul fazei urmatoare promptul trebuie sa fie

redus)

Atinge elefantul (promptul redus la un sfert)

34

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (promptul redus la un sfert)

Atinge masina (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

(La urmatoarea schimbare nu se va mai folosi nici un fel de

prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

La acest stagiu copilul a aratat ca poate discrimina

intre un elefant si o masina si ca poate sa isi

orienteze atentia cand asupra uneia , cand asupra

altuia.

Acest stadiu trebuie sa fie consistent si constant in

raspunsuri corecte, fara prompt inaite sa consideream

discriminarea intre cele 2 masterata.

Oice targhet nou trece prin procesul de invatare in

procesualitatea invatarii si in rotatia

cunostiintelor.Programul de mai sus ajuta la discriminarea

intre 2 stimuli. Al treilea stimul introdus va fi

discriminat folosind aceeasi procesualitate a discriminarii.

Procesualitatea extinsa:

35

Aceasta metoda este folosita pentru a creste gardual

timpul intre prezentarea itemilor noi, prin prezentarea

cunostiintelor masterate deja.

Procesualitatea extinsa poate fi folosita daca un

copil intampina dificultati in a discrimina.

EX:Program: Instructii receptiv

Scopul programului: sa-l invete pe copil sa

inteleaga comenzi simple.

Ex: a face valuri.

SD: (instructie) fa valuri

Scop: a face valuri

Comenzi folosite drept distractor (sunt deja cunoscute de

copil) Bate din palme, ridica-te, atinge nasul.Copilul

stie deja sa execute aceste comenzi.

SD –scop: fa valuri

SD- distracor: bate din palme

SD- scop: fa valuri

Se va ajunge la scopul propus parcurgandu-se cate un

distractor pe rand . Daca copilul va face discriminarea

corect atunci tutorele va introduce cate 2 distracori odata.

SD- scop: fa valuri

SD1- distractor : intinde mainile

SD2-distracor: bate din palme

SD-scop: fa valuri

36

Daca si acest stagiu este indeplitit cu succes se va

trece la extinderea cu 3 distracori odata si tot asa. In

mod normal se poate ajunge pana la 8 SD-uri distractor.

REGULI:

Distractorii trebuie adaugati pe rand , gradual daca

copilul intelege si executa corect, chiar si acelasi

sitting . Altfel numarul distractorilor trebuie

crescuti in alte sittinguri. Tutorele trebuie sa

lase notite cu cati distracori a lucrat cu copilul.

Scopul programului este Sd-ul-scop, daca copilul

incepe sa greseasca in a raspunde corect la Sd-ul-

scop atunci numarul distractorilor trebuie

descrescut.

Daca copulul face graseli la indeplinirea

distractorilor trebuie sa ne asiguram intodeuna ca

vom repeta acesti distracori si separat.

Distractorul la care copilul a grasit trebuie

repetat mai tarziu.

Ex:daca scopul era extinderea distractorilor cu 3:

Fa valuri-corect

Bate din palme-corect

Intinde mainile-corect

Atinge nasul-incorect

Fa valuri-corect

37

In aceasta situatie comanda “atinge nasul” va fi

repetata intr-un sitting ulterir.

CRITERII DE MASTERARE:

Un item este considerat ca fiind masterat cand copilul

este capabil sa discrimineze itemul respectiv impreuna cu

alti itemi in cadrul aceluiasi sitting si sa faca lucrul

acesta aleator.

Pentru a putea fi considerat masterat un program trebuie

sa fie:

90-100% corect in sedinte diferite (dimineata si seara,

seara si dimineata)

(uneori criteriile pentru masterarea unui program pot sa fie

diferite de la copil la copil)

Important! In celelalte programe trebuie sa avem o singura

problema in lucru la un moment dat, se lucreaza una cate

una, pe rand.

SCADEREA IN INTENSITATE A COMPORTAMENTELOR

INADECVATE

Programele despre care am discutat pana acum erau

menite sa creasca intensitatea comportamentelor care erau un

deficit. Copii cu autism pot avea deasemenea si

comportamente inadecvate, manifestate in exces care trebuie

38

sa scada in intensitate , spre exemplu scuturarea mainiolr

sau comportamente auto-mutilante.

Exista cateva metode de reducere in intensitate a

comportamentelor inadecvate . Aceste metode se aplica

comportamentelor care:

Ii distrag atentia copilului de la invatat, sunt

repetitive si manifestate lungi perioade de timp si cu

o frecventa crescuta.

Sunt periculoase pentru copil sau alti oameni

Sunt inadecvate din punct de vedere social

Daca un comportament indeplineste un criteriu din cele

descrise mai sus , atuci interventia va fi imediata si

constanta.

Interventia este necesara pentru acele comportamente

care sunt periculoase sau apar cu o fracventa ridicata. Nu

toate comportamentele pot fi descrescute in intensitate in

acelasi timp, copilul trebuie sa invete sa inlocuiasca

aceste comportamente cu unele adecvate si acceptate social.

Recompensarea si comportamentele indecvate:

Comportamentele inadecvate pot fi recompensate si din

acesta cauza au crescut in intensitate.

Daca copilul primeste o recompensa pentru un

comportament inadecvat, acesta va creste in intensitate

39

atata timp cat este recompensat. Ex: de cate ori un

copil tipa el primeste atentie de la cineva.

Consecinte care par negative pot actiona de fapt ca o

recompensa . De ex: de cate ori un copil loveste pe

cineva ii este spus “Nu” cu voce tare. In aceasta

situatie copilul primeste intreaga atentie a cuiva de

cate ori loveste pe cineva sau ceva. Fata persoanei

care spune “nu” poate arata haios pentru ca ea incearca

sa para serioasa , aceasta situatie poate actiona ca o

recompensa pentru copil.

Alte interventii specifice pot fi utilizate ca mod

de descrestere al comportamentului auto-stimulativ ,

este insa esential ca aceste tehnici sa indeplineasca

conditiile stadializarii invatarii si tehnicile

comportamentaliste ca reactie la comportamentul

copilului. Intodeauna trebuie sa tinem seama de

contitiile in care copilul va fi incurajat sa execute

comportamentul din nou., aceste conditii pot fi:

atragerea atentei asupra propriei persoane, sau o

consecinta a cimportamentului pe care copilul o

considera pozitiva . De Ex: daca un copil vrea un

biscuite si se aseaza in fata adultului si tipa, apoi

primeste biscuitele, este foarte probabil ca si data

viitoare cand va dori un biscuite sa tipe in loc sa

vorbeasca.

40

DISPARITIA

Disparitia se refera la refuzul de a da recompensa

pentru un raspuns recompensat anterior.

Recompensa pe care un copil o simte atunci cand face un

comportament considerat inadecvat trebuie identificata

pentru a o indeparta.

Cateodata recompensa este atentia pe care o primeste de

la alti oameni, ca si in cazul in care un copil loveste

pentru a primi atentie, in acesta caz este recomandat

sa nu acordam atentie cand copilul incepe sa faca

comportamentul respectiv, atunci copilul va inceta sa

faca comportamentul respectiv si nu il va mai folosi ca

metoda de atragere a atentiei.

Recompensa pentru un comportament nu este intodeuna

atentia pe care copilul o primeste. Trebuie insa sa

stim ca nu-i mai acordam atentie copilului nu este

sinonim cu al ignora. De exemplu in copil poate

manifesta un comportament neadecvat: tipa. Adultul ii

cere copilului sa taca, uneori poate face asa, dar

uneori prefera sa taca. Interventia este sbsolut

necesara atunci cand copulului i s-a spus sa taca timp

de doua saptamanai si nu a avut loc nici o schimbare.

Urmatoarele 2 saptamani comportamentul nu este comentat

de nimeni din familie. Daca nici in urmatoarele doua

saptamanii coportamentul iandecvat nu scade in

intensitate. Nu trebiue sa acordam nici in continuare

41

nici o atentie comportamentului dar trebuie sa

despartim acest comportament in segvente pentru a

intervenii mai eficient . Trebuie sa aplicam apoi o

analiza supra comportamentului de tipul antecedent,

comportament si consecinta . Daca este evident faptul

ca , copilul tipa cand i se cere sa faca ceva

(antecedent si comportament) si este adesea urmata de

neacordarea atentiei (consecinta). Deci copilul scapa

de cerinta pe care o avem de la el tipind. Pasul

urmator este sa nu-l scutim pe copil de sarcina pe care

o cerem daca el tipa.

Cand copilul primeste ca si consecinta a

comportamentului sau inadecvat lipsa de atentie se

poate ca acest comportament sa creasca la inceput in

intensitate pentru a trage si mai mult atentia- aceasta

poarta numele de furtuna comportamentala

Furtuna comportamentala apare pentru ca anterior

acelasi comportament primea recompensa , deci nu se mai

intampla ceea ce copilul se astepta sa se intampla si

copilul va incerca din rasputeri sa obtina ceea ce era

obosnuit sa se intample. Deci comportamentul va creste

in intensitate si in fregventa.

Daca un comportament va fi recompensat cand se afla in

stadiul de “furtuna comportamentala” va ramane la

nivelul la care va fi recompensat, deci un nivel

crescut si neconvenabil pentru noi.

42

Strategia de lucru care a fost abordata pentru a

descreste comportamentele indecvate tebuie sa fie

aceeasi la toti membrii echipei, altfel comportamentul

nu va descreste in intensitate, este posibil chiar sa

creasca.

Comportamentele care au fost recompensate in mod

constant vor fi mai usor de descrescut in intensitate,

iar cele care au fost recompensate inconstant vor fi

mai greu de descrescut in intensitate.

Comprtamentele adegvate pot cadea si ele prada

inconsecventei, daca nu recompensam in mod constant un

comportament adecvat este posibil sa descreasca in

intensitate.

Scaderea in intensitate este mai greu de aplicat la

comportamentele auto-stimulative pentru ca acestea sunt

mai grau de manipulat pentru ca recompensa este de

natura interna si nu externa.

Recompensa diferentiata pentru diferite comportamente

DRO:

Orice comportament care nu este considerat neadecvat

trebuie recompensat, astfel copilul le va face mai des,

ele luand locul comportamentului neadecvat. Trebuie sa

recompensam cu orice ocazie comportamentele adecvate.

La fel trebuie sa recompensam si atunci cand copilul nu

43

executa a comportametul neadecvat in sitatiile in care

in mod obisnuit le-ar executa.

Este folositor si pentru comportamente care apar

frecvent si pot scadea , marind peroiada de timp in

care comportamentul nu este manifertat.

Ex: comportamentul: copilul isi rasuceste parul intre

dagetele aratator si index

Intervenrie: copilul este recompensat la intervale

mici de timp ca nu manifesta comportamentul, aceste

intervale cresc in timp.

Recompensarea diferentiata pentru comportamentele

incompatibile, inadecvate DRI.

Unele comportamente care sunt depistate sunt

recompensate specific, aceste coportamente recompensate

trebuie sa fie opusul comportamentelor inadecvate.

Comportamenetele care sunt specific recompensate vor

creste, inlocuind astfel comportamentele inadecvate

Ex: comportament: luat papusa si batut cu ea in masa

Interventie: copilul trebuie recompensat sa tina

adecvat in brate papusa in loc sa o loveasca de masa

Folosirea adegvata a DRO si DRI:

44

Recompensa pe care noi o oferim copilului pentru ca se

poarta adecvat trebuie sa fie mai placuta decat

recompensa autostimulativa pe care o are atunci cand

loveste obiectele sau se poarta inadecvat, De exemplu

recompensa sociala este de multe ori prea mica pentru a

concura cu recompensa autostimulativa pe care si-o

ofera singur dintr-o activiate cum este flutauratul

mainilor in fata ochilor. In acest caz trebuie folosita

o recompensa specifica mai puternica.

Initaial pentru a face un comportament adecvat cu un

lucru cu care pana acum executa un comportament

inadecvat va trebui sa-i facem prompt daca copilul stie

deja sa execute cu obiectul respectiv un comportament

adecvat.

Aceste interventii DRO si DRI sunt considerate

derirectionari ale comportamentului inadecvat.

Corectarea consecintelor comportamentale:

Prin corectare comportamentala probabilitatea ca ,

copilul sa se angajeze in executatea unor comoprtamente

inadecvate, pe care nu le dorim, scade.

Corectarea comportamentala inseamna ca , copilul este pus

sa indeplineasca o sarcina care sa corecteze ceea ce el a

produs printr-un comportament inadecvat.

45

Exista doua feluri de corectate ulterioara:

A) restituirea : a corecta efectele negative pe care le-a

produs comportamentul sau inadecvat asupra mediului. Ex:

Daca copilui arunca mainacrea din farfurie pe jos sau daca

arunca farfuria cu totul, i sa cere sa stranga mizeria de pe

podea.

B) Practica pozitiva: copilul trebuie sa indeplineasca

comportamentul considerat adecvat dar in mod repetat. Pentru

exemplul de mai drevreme , copilul trebuie sa curete podeaua

de cateva ori la rand si poate exersa la masa cum sa

manance adecvat,

Comportamentul care se exerseaza trebuie sa-l invete pe

copil cum sa se comporte adecvat. Copilul trebuie sa invete

comportamente adecvate pe care este posibil sa nu le stie

dar aceasta probleme este depasita cu ajutorul promptului

fizic.

Recompensa nu se ofera daca in timp ce copilul executa

comportamentul adecvat trebuie sa-l corectam intr-un fel

sau altul.

Fara recompense

46

Aceasta pauza a oferirii recompenselor se refera la

retragerea tuturor recompenselor pozitive pentru o anumita

perioada de timp.

Este important daca un comportament adecvat devine

consistent, cotidian sa nu-i mai oferim dupa un timp

copilului recompensa pentru acel comportament. Cu

timpul nici un comportament care este consistent nu va

mai fi recompensat.

La inceptutul acestei pauze copilul este trimis intr-un

loc unde nu se va putea angaja in comportamente

autostimulative pentru ca va fi frustrat si unde nu vor

primi nici un fel de recompensa.

Pauzele de la recompense daca sunt mai mari nu inseamna

ca vor creste comportamenul adecvat al copilului dar

este posibil ca el sa sesizeze diferenta.

Consultanul la introduce aceasta pauza si este foarte

important ca toti membrii echipei sa procedeze la fel si

sa fie la curent cu munca celorlalti colegi pentru a

ocoli frustrarea pe care o produce inconsecventa.

O interventie trebuie sa urmeze imediat comportamenul

respectiv, nu trebuie sa amanam pentru ca, copilul nu va

mai sti ce recompensam sau vrem sa inlaturam.

47

FOILE DE COLECTARE A DATELOR:

Colectarea datelor este necesara pentru ca

a) progresul sa poate fi monitorizat si

demonstrat

b) interventia sa poate fi adaptata la

necesarul copilului.

c) Tutorii sa fie consecventi si constanti in

invatare.

Notitele trebuie sa includa intodeauna:

a)data colectarii

b)initialele tuorelui care scrie

c)sarcina

d)stadiul de invatare al sarcinii

e) nivelul succesului inregistrat

48

Notitele trebuie sa comunice persoanei care urmeaza

ca ,copilul a facut achizitii in timpul sedintei si de unde

ar trebui sa continue procesul de invatare. Deci daca lasi

notite de tipul “a fost chiar bine” fara altfel de

informatii nu va fi destul pentru a scurta perioada de

invatare a unui comportament nou.

Notatea fiecarei actiuni:

Uneori este necesar sa notam una cate una toate

actiunile pe care le face copilul. Aceste notite sunt foarte

importante pentru a vedea care este progresul copilului fara

a asista neaparat la o lectie. In acest tip de notite

tutorele trebuie sa noteze toate actiunile copilului chiar

daca au fost corecte, chiar daca au fost incorecte, sau

chiar au avut nevoie de prompt.

Cand se calculeaza procentajul de raspunsuri corecte se

folosesc aceste notite foarte amanuntite. Aceasta rata a

raspunsurilor corecte se calculeaza doar incluzand

raspunsurile corecte si raspunsurile incorecte, cand copilul

nu a raspuns sau a avut nevoie de prompt notam dar nu

calculam rata succesului folosind aceste informatii.

De exemplu 4 raspunsuri corecte si 4 raspunsuri incorecte, 1

raspuns promptat si 2 non-raspunsuri inseamna o rata a

succesului de 50% . Asta deoarece numarul total de

raspunsuri corecte si incorecte la un loc este 8 si copilul

a respuns corect la jumatate din total.

49

GENERALIZAREA

Daca un program a fost masterat in cadrul rigid pe care

sedintele la masa il ofera copilului. Programul a fost

masterat urmarind anumite SD-uri aceste actiuni specifice

trebuie generalizate. Aceasta inseamna ca, copilul trebuie

sa demonstreze ca stie un comportament adecvat si in alte

conditii decat atunci cand a invatat sistematic acel

comportament. Aceste conditii por fi de exemplu limbajul SD-

uri diferite, mediul sa fie altul, materialele sa fie altele

sau folosite diferit etc.Aceasta este o perte esentiala a

procesului de invatare pentru ca face din programele

invatate la masa, intr-un mediu rigid, comportamente care

pot fi utilizate in orice mediu.

Cateva dintre nevoile pe care le are copilul pentru a

generaliza este schimbarea urmatoarelor componente:

1)Stimulii

- Copilul trebuie sa demonstreze ca a inteles conceptul

chiar daca stinulii se schimba. De Ex daca copilul a invatat

conceptele de mare si mic pe doua cesti. El trebuie sa stie

care este mare si care este mic indiferent de materialele pe

care le folosim, materiale care pot fi identice sau nu.

2) Mediul

50

-Initial asta poate sa insemne ca el trebuie sa

demonstreze ca a masterat programul si intr-un loc diferit

in aceeasi camera in care a invatat programul respectiv,

dar in timp se trece si la alta camera din casa si in final

si in alte medii spre exemplu la scoala.

3) Persoane

-Generalizarea la persoane are loc si in timpul ce invata

din moment ce copilul are mai multi tutori. Oricum tinand

cont de asta este important sa ne asiguram ca, copilul va

generaliza si cu oameni noi. Rude sau prieteni ale familiei

copilului pot fi rugati sa faca o activitate cu copilul in

care acesta sa isi demonstreze cunostiintele chiar daca

persoana cu care face lectii nu este aceeasi care l-a

invatat cunostiintele respective. Eventual programul trebuie

generalizat asa incat sa fim sigur ca, copilul poate

raspunde tuturor persoanelor cu care vine in contact.

4) SD-ul

-Cand copilul este invatat diferite concepte ,comenzile pe

care le folosim sunt adesea foarte simple si nu este un

limbaj care este folosit in mod normal intr-un mediu

natural, tipic.Copilul trebuie atunci invatat sa inteleaga

sensuri diferite si comenzi diferite cu care i se pot adresa

diferiti oameni.

EX: daca copilul a foat invatat comanda “ridica-te” trebuie

sa-l invatam spre exemplu sa indeplineasca si comanda “ te

51

rog, ridica-te” sau “ acum ridica-te , te rog” sau “ poti sa

te ridici” inseamna tot una.

5) Distanta

- Deseori cand spunem ceva sau acsultam ceva , oamenii cu

care vorbim nu stau chiar in fata noastra. Invatatoarea sta

in fata clasei, deci este important ca, copilul sa asculte

informtia si sa indeplineasca sarcina chiar daca persoana cu

care comunica nu sta chiar in fata lui.

6) Recompensa

-In timp ce copilul face achizitii importante la un program

si le mentine constante este normal sa descrestem

intensitatea recompensei, pentru ca , copilul sa nu ceara

intensitati ale recompensei ridicate pentru a continua sa

indeplineasca corect programul. Aceasta se realizeaza

crescand numarul de raspunsuri corescte pe care trebuie sa

le ofere pentru a primi o recompensa, sau reducand din

intensitatea recompensei.

De Ex: initial copilului i se pot da dulciuri pentru a

creste rata raspunsurilor corecte , mai tarziu putem

introduce “tabla cu cartonase” si astfel copilul va trebui

sa primeasca cateva cartonase pentru a primi dulciuri sau a

putea sa sa uite la televizor.

Fiecare copil trebuie sa aiba un dosar de generalizare.

Luand un program care a fost invatat la masa va fi trecut

prin situatiile de generalizare, trecandu-l astfel in

52

dosarul de generalizare unde scopul este sa se treaca prin

situatiile scrise mai sus intr-un mod cat mai natural si

copilul sa mastereze cunostiintele si intr-o situatie noua.

De Ex: daca un program se afla la generalizarea in medii

diferite, atunci fiecare mediu in care a fost generalizat

programul respectiv trebuie notat in dosar si cand copilul

a demonstrat ca stie programul in mediul respectiv trebuie

sa trecem la alt mediu notat in dosar.

Fiecare arie a generalizarii trebuie sa fie combinata cu

alta pentru a ne asigura ca , copilul a invat sa execute

programele in medii diferite , cu SD-uri diferite si stimuli

diferiti , etc, in acelasi timp.

Generalizarea este o parte esentiala cand ii invatam pe

copii un lucru nou . Un program de generalizare trebuie sa

fie facut odata la 6 sittinguri,pentru ca aproximativ 6

programe de generalizare sa fie facute intr-un program de 3

ore.

53