-
Aanl ri XCI-le». Ni. J 31. NUMĂRUL 2 L®i Braşov Marţi 25
Decemvrie 1928
GflZETfl TRANSILVANIEIGcorgC Bariţlu Prin tine însuţi, cetăţene,
şi pentru
0 8 săp tăm ân ă t*ne’ *a Z eitate , kgriitate şi cinste.
-W U L Î K S Î - Fondată la «38 deTELEFON 22«. _____
«M ftou ol anual 860 lei. I a „ A*MAiu itreLnătate 800 lei. j A
p f t P f J ti 8® i D j*}Anunţuri, reclame, după tarif. I
$i când s-a ;lăţit văfetea că se va naşte împăratul împăraţilor,
Irod, temându-şi tronul, a dat ordin ca toţi nou-născuţii să fie
ucişi. Năcaz a ^poruncit peste ţara lui şi a vărsat mult-mult sânge
nevinovat, pentru ca să poată nimici ceea de ce se temea.
Inzadar însă!Steaua dela Răsărit a ves
tit într-o rioapte, că s-a născut Mântuitorul, de venirea căruia
se temea atât de mult Irod.
Răsărise lumii lumina cunoştinţei, iar cei trei închinători la
stele din Răsărit au plecat cu daruri ca să cadă în genunchi şi să
se închine în faţa Soarelui dreptăţii.
Dreptatea a învins întunericul !
Aceasta-i serbătoarea, pe care biserica‘lui Cristos o slăveşte
în tot anul, când serbează Naşterea Mântuitorului.
E ziua de Crăciun.Steaua, care sclipeşte as
tăzi atât de strălucitor şi care împrăştie raze de nădejde peste
cuprinsul ţării noastre, vesteşte la fel biruinţa dreptăţii.
In zadar au fost toate piedicile ce li s-au pus ce- lor-ce
alergau după dreptate. In zadar batjocura şi goana, pornite şi duse
contra lor !
Minciuna trebuia să cadă! Şi-a căzut! Căci dreptatea ori cât de
batjocurită şi ori cât de huiduită, nu piere. Facă-şi ea mersul cu
pasul cât de încet, totdeauna urcă şi trece biruitoare peste vârful
munţilor de minciună ce i-se clădesc în cale !
Toată înverşunarea de împotrivire contra dreptăţii, zace azi
neputincioasă în ţaţa glasului, care totdeauna a strigat şi strigă
că: dreptatea nu piere!
Irozii trecutului s-au convins de zădărnicia încercărilor lor.
Iar întunerecul propoveduit de ei s-a împrăştiat în faţa „ Soarelui
dreptăţii“, care azi varsă din belşug lumină şi nădejde în inimile
unui neam, care nu şi-a pierdut niciodată nădejdea în adevăr şi
dreptate. Redacţia."
D E l i H l E I H I M U T I E I U f l M I ITe-Deum la
Patriarhie. Şedinţa de deschidere.
Mesajul Regal.Cu solemnitatea obicinuită,
dar cu o însufleţire, care n’a caracterizat până acum acest
eveniment, a avut loc Sâmbătă deschiderea Corpurilor
Legiuitoare.
Străzile, cari duc spre palatul Patriarhiei, au fost inundate de
lume pornită din toate unghiurile Capitalei, între care şi mulţi
din provincie, dornici să vadă şi să aclame pe cei chemaţi să
introducă o nouă eră în viaţa statului Român.
Entuziasm pornit din inimi pătrunse de însemnătatea
momentului.
La Patriarhie.La ora 11 s’a oficiat în cate
drala Patriarhiei un serviciu religios, ia care a participat
în*
treg consiliul de miniştri în frunte cu preşedintele d-1 Iuliu
Maniu, preşedintele înaltei Curţ de Casaţie împreună cu mai mulţi
reprezentanţi ai justiţiei, înalţii demnitari ai armatei şi ai
bisericei, un însemnat număr de deputaţi şi senatori etc. etc.
In curtea Patriarhiei a luat loc o companie de onoare ai reg. 21
infanterie.
Şedinţa.După terminarea serviciului
religios, asistenţa a trecut în palatul Camerei, uâde tribunele
publice gemeau de lume, reprezentând aproape toate clasele sociale
ale ţării: corpul diplomatic în întregimea lui era de faţă
reprezentanţii armatei, ma- gistraturei, clerului, corpului di-
dactic, Universităţilor şi ai admi* nistraţieijUmpleau
fribuneleAdun. Deputaţilor până Ia ultimul loc. In incintă, o
vădită voe bună şi o generală mulţumire domneşte printre cei de
faţă. Către orele 12 reprezentanţii naţiunei iau loc la pupitre.
Opoziţia, deţine ca şi în trecutul parlament partea stângă a sălii
în primele bănci, iar majoritatea restul sălii.
Către orele 12 apar membrii Regenţei, cari la intrare au fost
întâmpina^ şi conduşi de către d-1 Iuliu Maniu preşedintele
Consiliului de miniştri.
Adunarea aclamă furtunos.D-1 Iuliu Maniu înmânează
mesajul Principelui-regent Ni- colae, care dă cetire
următorului
MESAGIU REGAL:Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi.
In urma disolvării Corpurilor Legiuitoare, Ţara a fost chemată
să se rostească. Suntem fericiţi a constata că încrederea largă pe
care v’a acordat-o Corpul electoral, vă învesteşte cu autoritate
deplină, înăuntru şi în a- fară, pentru înfăptuirea reformelor
reclamate de urgentele necesităţi ale închegării şi întăririi
Statului, potrivit menirii lui şi situaţiei ce ocupă în lume.
Nevoile Ţării sunt numeroase şi împlinirea lor cere munca
excepţională a tuturor claselor sociale. Nici o energie nu este de
prisos. înăuntrul Corpurilor Legiuitoare acum alese este loc pentru
conlucrarea frăţească a tuturora.
D om nilor Senator* Domnilor D eputat•
In clipa aceasta Ne închinăm Providenţei, prin graţia căreia
acum zece ani s ’au realizat năzuinţele consfinţite prin
suferinţele atâtor veacuri ale Naţiunii Române şi aducem în acest
an jubilar prinosul recunoştinţei noastre veşnice victoriosului
Rege Ferdinand j, Maiestăţii Sale Reginei Ma- ria, vitejilor ostaşi
ai Ţării, vrednicilor bărbaţi de Stat încrezători în destinele
neamului lor, precum şi marilor noştri Aliaţi, cu ajutorul cărora s
’a putut înfăptui u- nitatea naţională.
D om nilor Senatori» Domnilor Deputaţi.
Politica externă a Românie! este dominată de dragostea po
porului nostru pentru pace. Ea rămâne întemeiată pe alianţele şi
amiciţiile închegate în vremuri de suferinţe şi victorie comună şi
este călăuzită de dorinţa de a lega bune raporturi cu toate
Statele, uitând ce ne-a putut despărţi în trecut. România, soldat
însufleţit al păcii, va da totdeauna concursul ei întreg nobilelor
străduinţe ale Societăţii Naţiunilor, precum a fost fericită de a
adera la pactul Kellog.
Domnilor Senatori,Dom nilor D eputat.
Experienţa a doved i că o bană gospodărie locală nu se poate
realiza decât prin participarea tuturor cetăţenilor la treburile
obşteşti. De aceea, una dintre principalele Domniilor-
Voastrepreocupări va f i înfăptuirea re• form ei administrative,
întemeiată i pe descentralizarea administra- ţiunii Statului şi p e
autonomide administrative locale. O lega de reorganizare a jandarm
eriei ş i a polii Hor va desăvârşi m area reform ă administrativă
pe care Ţara o aşteaptă dela Domniile- Voastre.
Funcţionarea normală a aparatului de Stat presupune o
sistematică orgaw zare a Departa mentelor şi Serviciilor publice.
In vederea acestei nevoi vi se vor supune proiectele de legi pentru
reorganizarea Departamentelor şi Serviciilor.
Domnilor Senator?,Domnilor Deputat?.
Îndreptarea situaţiei economice a Ţării necesită crearea
grabnică a condiţiilor prielnice desvoltării tuturor forţelor de
producţie. In primul rând ea ne impune de a ţine seama de
caracterul agricol al Ţării noastre. Patru cincimi din pământul
Ţării
aflându*se în mâna gospodăriilor ţărăneşti, trebuesc luate toate
măsurile pentru ridicarea capacităţii lor de producţie şi pentru
asigurarea prosperităţii lor.
Prin îndreptarea şi încheerea operei de expropriere şi
împroprietărire, prin reorganizarea învăţământului agricol, prin
reorganizarea fermelor, menite să pună la îndemâna cultivatorilor
mijloacele de progres agricol, dar mai ales prin reorganizarea |
mişcării cooperative, asigurările I agricole şi întemeierea
instituţiilor de credit agricol, proprietatea ţărănească se va
consolida, iar agricultura va deveni factorul esenţial în sporirea
bogăţiilor naţionale.
In vederea întemeierii creditului hipotecar pentru agricultură,
urmează să se organizeze cadastrarea proprietăţii rurale şi sâ se
introducă pe tot cuprinsul Ţării cărţile funduare.
Reforma cooperaţiei va da a- vânt acestei instituţii prin
respectarea autonomiei organizaţiilor cooperative şi stabilirea u-
nor raporturi normale între Stat şi cooperaţie.
Pentru punerea în valoare a pescăriilor, a terenurilor
inundabile şi a pădurilor Statului, Guvernul va propune de urgenţă
măsurile necesare menite să deschidă noui prilejuri de muncă 1 şi
să asigure un folos maxim pentru Stat.
Domnilor Senatori,Domnilor Deputaţi,
Propăşirea economică a fă rii necesită regi Iar ea ra porturilor
comerciale cu celelalte ţâri. In acest scop veţi avea s ă cercetaţi
tariful vamal, întocmit pe banta protecţiunii strict necesare a
industriilor naţionale cu condiţii fireşti de desvoltare,
precum şi a industriilor de apărare a Ţării*
Pentru a da comerţului siguranţa de care are ne- voe, veţi
examina schimbarea regim ului legii pentru tnfrănarea speculei.
Spre a intensifica valorificarea avuţiilor statului şi spre a
organiza pe baze comerciale serviciile economice ale Statului,
judeţelor şt comunelor, veţi avea să cercetaţi modificările de adus
leguor apelor, energiei, minelor şi comercializării.
In vederea asigurării colaborării capitalurilor străine pentru
punerea în valoare a bogăţiilor naţionale, treime să se acorde, in
toate aceste legiuiri, o egalitate de tratament a capitolului
străin cu cel românesc,
Domnilor Senatori, Dom nilor Deputaţi,
Normalizareavieţii noastre economice nu poate fi asigurată dacă
nu se vor reface şi întregi mijloacele noastre de transport şi
comunicaţie. In acest scop vt se va prezenta proectul de lege al
drumurilor şi cele privitoare la modificarea legilor Căi• lor
Ferate şt a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor în sensul unei
depline autonomii atât din punct de vedere financiar, cât şi din
punct de vedere administrativ.
Aceluiaş regim urmează să fie supuse şi do- curile, porturile şi
silozurile*j Domnilor Senatori,
D om nilor Deputaţi,Situaţia financiară a Sta
tului trebue să formeze preocuparea Domniilor-Voastre de
căpetenie.
Bugetul depe anul în curs lăsând după constatările de până acum,
un deficit, a- veţi datoria să daţi Guvernului tot sprijinul să
acopere acest deficit şi sâ a- sigure echilibrarea cu orice chip a
bugetului anului viitor.
In acest scop Guvernul vă va propune în primul
Continuare pe pagina 4.
-
Pagina 2.
S’au scurs zece ani de când trupele române au desfiinţat pentru
totdeauna graniţa geografică între Ardeal şi Ţara-ma- mă şi de când
în toate centrele româneşti din Transilvania locuitorii români au
primit cu braţele deschise pe frafii sosifi şi în jocuri de hore şi
cântece de slăvire au serbat marea unire a întreg neamului
românesc.
După intrarea armatei române, era natural să urmeze luarea în
primire a tuturor slujbelor de stat. Cum se ştie, pe timpul
Ungurilor Românii nu erau primiţi în slujbele Statului, rar puteai
vedea câte {un judecător român, sau alt funcţionar mai înalt de
stat. Ba, în timpurile din urmă după principiile şuchiate ale lui
Apponyi, Ungurii în şovinismul lor ziceau că nici un porcar la sat
nu poate fi, dacă nu ştie ungureşte. Tinerii români, câfi absolvau
liceele, se făceau preoţi sau îirvafători şi numai foarte putini,
cari aveau avere, îmbrăţişau cariera de advocat, medic sau inginer.
Ori ce slujbă de stat pentru un Român, era închisă, iar dacă cu
mare greu ajungea cineva să fie primit la tren, postă, finanţe
etc., era a- runcat prin nordul Ungariei, a- colo se însura cu fete
streine de neam şi lege şi în câfl-va ani era perdut din sânul
neamului românesc.
Aceasta era încă o lăture a politicei maghiare de desnafio-
nalizare.
Cu ocaziunea preluării imperiului român, funcţionarii unguri din
slujbele Statului au dene- gat în mod demonstrativ jurământul şi au
părăsit oficiile cu speranţa — ba chiar o afirmau —■ că nu vor
trece nici 3 —4 zile şi statul român se va ruga de ei să revină la
slujbe... Dar mulţi s au înşelat şi mulţi dintre ei fără să i
cheme, — ci rugân* du-se de iertare, — au fost reprimiţi în
slujbele lor vechi şi cât de silă, cât de milă, au pus jurământ
Statului român. S’a întâmplat însă, că şi dintre aceştia unii şi-au
revocat jurământul, ba aljii deşi au rămas în slujbă, intenţionat
nu au învăţat româneşte, ba chiar şi azi sunt de aceia cari nici nu
vor să
vorbească româneşte, ci mai bine tac ca mutul, iar de scris hu
sunt în stare a pune pe hârtie nici 6 propoziţie simplă în limba
românească.
Intre funcţionarii preluaţi dela Unguri sunt şi multe doamne şi
domnişoare neştiutoare şi neînţelegătoare a limbei româneşti.
Conversează numai în limba lor ungurească şi oare cum în mod
sfidător, când intră cineva în o- ficiu, îl întâmpină cu vorba
ungurească, deşi pe uşa intrării în birouri stă tipărit cu litere
grase: «Se va vorbi numai româneşte 1 ‘
Nu e aceasta o batjocură formală, după zece ani...?!
Când în anii trecuţi s’au ţinut examenele de capacitate din
limba română, comisiunea examinatoare a procedat în mod cu totul
special, le-a dat unele teme să le lucre şi le-a permis să
părăsească sala, iar temele au fost lucrate de alffl. Cei supuşi
examenului au fost în majoritate trecuţi, adecă declaraţi că ştiu
româneşte, deşi nici astăzi nu ştiu româneşte. In schimb însă sunt
foarte pretenzivi, că vezi Doamne, ei au făcut examenul din limba
română şi cer să fie înaintaţi. Dacă este pus în fruntea unui
serviciu, nu-i apt pentru a-1 conduce, iar altul care ar fi bun, nu
poate fi înaintat, fiind locul ocupat de un ungur.
Mai lunile trecute am cetit în gazetele noastre, că în toată
ţara anul acesta s-au prezentat la bacalaureat peste 9000 elevi,
dar câfi nu s-au prezentat, nu ni-se spune. Este sigur că anual
absoalvă cl. Vili în toată ţara cam 10,000 elevi, din cari abia 30
>/o, cari fac bacalaureatul şi cari pot continua studiile la
şcoli înalte, restul rămânând fără ocu- paţiune, fiind şi cei mai
mulţi lipsiţi de mijloace. Aceştia solicită slujbe la Stat, dar nu
pot fi primiţi pe motiv că nu e loc, fiindcă locul î-1 jin ocupat
atari persoane, cari nu ştiu şi nu voesc a şti româneşte.
O altă cauză mai este, că nu pot fi primiţi tinerii în slujbă,
fiind multe locuri ocupate de femei măritate. Ar fi însă la loc ca
acestea să-şi vadă de fami
GAZETA TRANSILVANI«!.
lie, căci cu plata ce o ridică ele, pot trăi tinerii cari au ab-
solvat opt clase liceale şi pretind s i devină slujbaşi
harnici.
Este vorbă să se reducă numărul funcţionarilor. Da, este drept,
acolo unde se poate să se reducă numărul funcţionarilor, dar nu în
aşa chip ca cei rămaşi să fie prea încărcaţi. Ar fi însă de lipsă
ca reducându-se numărul funcţionarilor, să se simplifice şi lucrul,
pentru*că adeseori se lucră prea mult fără folos. Pentru-ce de
exemplu este de lipsă ca un act să se înregistreze de două ori, ia
intrare şi eşire ? Procedura impunerilor e greoaie, se cere mult
lucru fără folos practic, iar procedura de impunere şi taxare la
legea timbrului este şi mai greoaie şi mai complicată, necesitând
mult lucru şi mulţi oameni.
Mai este apoi foarte greoaie încasarea contributiunilor di.
recte. Plătitorul nici când nu ştie cât trebuie să plătească şi
mica chitanţă ce o primeşte la mână, de multe ori o pierde. Este
practic, ba chiar necesar să se introducă libelele de dare, unde să
se scrie debitul (datoria) şi plata făcută, acesta (libelul)
servind totodată şi de chitanţă. Se înţelege că se menţine jurnalul
de încassare.
Pe lângă greutăţile cu încasările mai sunt şi alte incoveni-
ente neplăcute, ba chiar am putea zice formale şicanări ale
publicului, spre exemplu: un cetăţean din estremitatea judeţului,
la o distanţă de zeci de chilometri depărtare de Administraţia
financiară, are să plătească 100 Lei taxa de vânat. Nu o poate
plăti însă la Percepţia competentă care e situată la 2 —3 km.
depărtare de el, ori chiar în loc, ci trebuie să călătorească la
centru — la Administraţia financiară —, să cheltuiască câte-va sute
de Lei pe drum şi vreme perdută. Tot a- semenea sunt cazurile cu
taxa militară pentru amânare de studii.
Pe lângă o practică şi bună împărţeală s’ar putea cruţa foarte
mult lucru, care azi se face, dar fără folos; — şi atunci se poate
reduce şi număiul funcţionarilor. Până acum încă s’a redus numărul
funcţionarilor muncitori şi s’a sporit numărul inspectorilor şi al
controlorilor, cari mai mult şicanează pe subalterni, îi
împiedecă dela lucru şi le croiesc amenzi. Decând sunt slujbaşul
României, n’am putut auzi dela un inspector o învăţătură bună, ci
numai ocară şi vorbe slabe.
Azi am ajuns acolo, că de-o parte avem puţini slujbaşi români,
de altă parte tinerii cari ar putea să intre în slujbă, dar au
etatea sub 21 ani, sunt încurcaţi cu armata. Statutul
funcţionarilor prevede că tinerii să fi satisfăcut stagiul militar
şi numai aşa pot fi primiţi în slujbă. La caz că e primit şi mai
târziu este înrolat, îşi pierde slujba şi mai târziu după
împlinirea stagiului militar va fi reprimit numai dacă este loc
vacant. A- ceastă dispoziţie este desavan- tagioasă pentru
funcţionar şi pentru Stat. Funcţionarului să i-se dea un fel de
concediu pe timpul cât durează serviciul militar, ca după împlinire
să şi poată ocupa locul avut; anul făcut la armată să fie socotit
în anii de serviciu. Statutul funcţionarilor nu s’a executat
privitor la înaintări. Art. 81 din Statut prevede, că înaintarea
dela o clasă la alta se poate obţine după un stagiu de 1 an, iar
înaintările în grade după un stagiu minimum de 2 ani. Sunt
funcţionari, cari de 5— 6 ani nu au fost înaintaţi nici cu o
singură clasă, iar alţii Cu neamuri pe la ierusalim în 5— 6 ani au
fost înainta^ de 16 ori (nu exagerez, dacă e de lipsă, pot aduce
cazuri concrete). Să se introducă în toate slujbele de Stat, ca şi
la învăţători trieniiie sau quiqueniile şi după împlinirea
timpului, în mod automat să li se sporească salarul.
Cu propunerile de înaintări se fac de cele mai multe ori
abusurî. Cine a fost pe la Bucureşti, s’a putut convinge de ce s’a
întâmplat. Ba de multe ori propunerile de înaintări au rămas în
buzunarul cutărui domn Inspector...
O şi mai mare nedreptate i-se face funcţionarului în caz de
boală, anume art. 51 din Statut prevede, că un funcţionar dacă e
bolnav peste 3 luni îşi pierde salarul pe jumătate şi după un an de
boală, î şi perde întreg salarul.
Doamne, oare, care om poate să spună înainte cât va boli şi dacă
boala durează peste ter
Nr. 131 -1228
menul fixat, cine îi va da pâne zilnică lui şi familiei sale? I*
cazul de fată un funcţionar are cea mai rea soarte, care şi-o poate
cineva închipui. In alfe ţări (d. e. Anglia), am cetit, sunt
penzionate pentru pisici şi câni, cari desigur sunt mai bine
îngrijiţi, decât la noi un funcţionar. Oare aici ia noi să nu pre-
ţuiască un om atât, cât un câne în alte ţări ? Un statut mai neuman
nici că se putea ticlui.
Ar fi foarte multe de înşirat în cauza aceasta, dar în cadrul
unui articol de ziar, nu se pot aminti decât în liniamente
generale.
Avem cea mai deplină încredere şi toată nădejdea în mult
aşteptatul guvern Maniu, care la timp va sana şi dacă nu toate
relele de-odata, dar cele mai mari vor fi înlăturate spre binele
tării şi mulţumirea funcţio- narilor-Dorinta noastră a tuturora
este organizarea tuturor oficiiv lor publice pe o bază sănătoasă şi
reală; a selecţiona cât mai bine corpul funcţionăresc; a înlătura
pe sinecurişti, pe cei necinstiţi şi pe cei neapti. Dacă fiecare va
fi pus la locul său şi îşi va face datoria cu conştiinţa, corpul
funcţionarilor îşi va recâştiga renumeie bun, ceea-ce va inspira
încredere în public şi |ara se va putea mândri cu o atare clasă de
oameni cinstit! în slujbă şi cu dreptate în aplicarea legilor.
Aceasta e dorinţa tuturor şi credem că se va şi împlini.
lin funcţionar.
D-ta dease menea iţi poţi procuratul pian!Cugetă-te cât de mult
ar dori chiar membiii familiei
dumitale să
Éle la piCâte ore frumoase s’ar putea petrece în cercul plăcut
al familiei! La noi se găsesc piane de diferite pre
ţuri şi cu plata în rate.Casa de p lane
I. TRISKASUCURSALA BRAŞOV
Str. Principele CaroL
FOILETONUL .GAZETE! TRANSILVANIEI*.
Amintiri.
Ocuparea Braşovului de către armata romană in 1916*’
In ziua următoare (29 August) oraşul era şi mai pustiu ca în
ziua de Luni. Pe străzi circula lume foarte puţină; cei cari încă
nu plecaseră din oraş, alergau nervoşi încoace şi încolo; dacă se
formau grupuri de mai multe persoane le vedeai discutând de
soartea, ce le aştepta şi de Întâmplările ce vor mai urma.
încă nu se crepase de ziuă, când se răspândise vestea cu iuţeala
fulgerului, că trupele române sunt înaintea satului Dârste, la o
distanţă de abia câţiva chilometri de oraş.
Pe la amiazi oraşul avea aspectul unui cimitir. Mii şi mii de
oameni: bărbaţi, femei şi copii plecaseră cu trenurile de Luni,
care au circulat toată ziiia şi noaptea. Toţi funcţionarii până la
cel din urmă slujbaş dela Prefectură, dela primărie şi dela toate
celelalte servicii ale sta* tului se refugia seră. La Poliţie nu se
mai găseau nici funcţionari, nici sergenţi. Oraşul nu măi era păzit
nici de poliţie.
Toate băncile, toate întreprinderile, comerciale îşi închiseseră
birourile. Obloanele dela ţoale
prăvăliile erau lăsate şi închise. Toate clădirile publice şi
foarte multe locuinţe particulare erau părăsite. Nu se mai făceau
nici un fel de vânzări. Toţi meseriaşii îşi închiseseră atelierele
şi încetaseră orice muncă. Nu mai era posibilă nici aprovizionarea
cu alimente, beuturi sau cu alte articole de prima necesitate.
Toţi cari au vrut să se refugieze şi cari din oare-cari cauze
n’au putut să plece, Marţi înainte de amiazi au asaltat în gară
ultimele trenuri, ce Ie mal stau la dispoziţiune. Şi atunci mai
plecau la scurte intervale unul după altul trenuri pline cu
refugiaţi. Ultimul tren a eslt din gara Braşov la ora 2 după a-
miazi.fllnainte de amiazi pe Ia ora 11 a apărut în oraşul Intern
ultimul detaşament militar austro- ungar, care venia dinspre
Poiană. Erau vre-o 15 infanterişti sub comanda unui
sublocotenent
*) Un capitol din amintirii« d-lui B r . O . ■ » la tc a e n .
primul primar român al Braşovului sub stăpânirea românească, cari
vor apare în curând fn Volum. ' - > ^
La încrucişarea Stradei Orfanilor cu strada Hirscher s’au
întâlnit cu o patrulă de husari. Cei doi ofiţeri comandanţi au
schimbat câteva cuvinte unul cu altul şi apoi ambele patrule au
părăsit oraşul trecând prin strada Vămii şi strada Lungă.
Dinspre gară venea încă un cavalerist în oraş, trimis ea să
adune şi să îconducă pe cei câţiva bărbaţi obligaţi să-şi facă
serviciul militar, cari i-ar întâlni întâmplător pe străzi. Cu
aceşti câţiva oameni a plecat, luând direcţia spre gara
Bartolomeu.
La ora 11 şi jumătate locţiitorul de primar Frédéric Fabri- tius
a înviiat la o consfătuire pe cei câţiva membrii ai consiliului
comunal, cari mai rămăseseră în oraş şi pe cari în urma timpului
scurt i-a mai putut găsi.
A fost o tristă consfătuire. Locţiitorul primarului a comunicat
consilierilor prezenţi, că Luni în 28 August după amiazi la ora 4,
comandantul-colonel al trupelor, care atunci se aflau în oraş, s’a
prezentat în biroul d-sale şi i-a comunicat următoarele: »Am venit
să-mi iau rămas bun dela d-ta, d-le primari M& retrag cu
trupele mele până la Sânpetru, unde se află artileria mea, căci
aici am numai batalioanele mele, pe când inamicul dispune de
corpuri de armată şi voesc s& evit vărsare de sânge zădărnici
Încă în de- cursul nopţii acesteia» dar cel
mai târziu mâine dimineaţă duşmanul va fi In oraş*.
Astfel a vorbit şi după o lungă strângere de mână s’a
îndepărtat. In asemenea împrejurări consilierii adânc mişcaţi de
cele auzite nu puteau aduce altă hotărâre decât, primarul să predea
oraşul inamicului, care înainta fără să găsească vre-o rezistenţă
pe drumul dela Dârste şi să se im- ploare graţia comandantului
trupelor române faţă de locuitorii paşnici din oraş apărându-le
viaţa şi avutul particular. Au hotărât mai departe ca să fie rugat
dr, O. Baiulescu, fiind consilier comunal şi membru în comisia
permanentă a oraşului să aducă d-sa la cunoştinţa comandantului
român rugarea şi hotărârea consiliului orăşenesc.
Pe la ora 12 şi jumătate s’a prezentat la d-1 dr. Baiulescu la
locuinţa mamei sale, o depu- taţiune de mai mulţi consilieri
comunali români, saşi şi maghiari, cari i*au comunicat hotărârea
luată în consfătuirea ţinută la primărie şi l’au rugat să bine-
voiască a primi însărcinarea, ce i*s’a dat.
La ora 2 după amiazi un curier trimis de primărie s’a prezentat
deputăţiei, care aştepta în faţa primăriei din strada Porţii şi în
cafeneaua «Coroana*, aducând ştirea că trupele române se află
dincoace de drumul spre Noua şi se apropie de Honterus. Deputăţia
s’a pus în mişcare în frunte cu dr. Baiulescu şi locţiitorul de
pri
mar Fabritius, trecând prin strada Fântânii până la răspântia
drumului care duce spre Hăr- man şi Dârste. Acolo delegaţii s’au
oprit. N’au trecut mai mult de 10—15 minute şi a sosit prima
patrulă română, iar după câteva minute a sosit în suita mai multor
ofiţeri şi soldaţi colonelul Darvari comandantul regimentului *de
infanterie român 6 Mihai Viteazul.
Vice-primarui Fabritius s’a a- propiat de d-1 colonei şi cu
sufletul îndurerat şi cu o voce tremurândâ îi spune în limba
germană hotărârea consiliului orăşenesc de a preda armat«
cuceritoare oraşul. După ei a luat cuvântul dr. G. Baiulescu şi a
rostit în numele delegaţiu- nei următoarea vorbire:
«Domnule Colonel! In numele populaţiei române din vechiul şi
prea frumosul oraş Braşor Vă zic: Bine aţi venit. Totodată sunt
autorizat să Vă declar şij în numele populaţiei săseşti şij
mnghiare, care locueşte împreu- j nă cu noi între zidurile acestui!
oraş, că Vă primeşte cu since-l ră bucurie. Prin mine vă asigu-| ră
cu toţii fără deosebire del naţionalitate şi religie, că vorl da
dovezi de cea mai perfecţia loialitate şi vor fi faţă de arma-1 ta
română cât se poate de prel venitori. Cu toţii Vă rugăm d-lel
Colonel să luaţi populaţii acesJ tui oraş sub scutul şi ocrotireifl
D-Voastră! 1
Încă odată Vă zic: Bine a venit şi Vă rog s i transmite»
-
Rr. 131—1928. GAZETA TRANSILTANIBl____________ ___________
P«gta» î . .
Corespondentă din Galati.
Tariful vamal.Ministerul comerciului a ce
rut avizul Camerelor de co* raerciu asupra modificărei tarifului
vamal şi a taxelor vamale ce ar trebui stabilite pe viitor. Această
chestiune, care are o însemnătate considerabilă pentru economia
generală a ţârei, a fost discutată în ultima şedinţă a Camerei de
corner} din Galaţi.
Marii noştri negustori au arătat cum progresul economic şi
bunăstarea locuitorilor atârnă în mare parte de modul cum este
întocmit tariful vamal. Acum câtva timp, săteanul îşi vindea
produsele sale cu un preţ ce era
, în raport echilibrat cu cerinţele vietei şi cu cheltuelile de
producţie pe cari le avea el. Astăzi cheltuelile au crescut, iar
preţul produselor agricole a scăzut, aşa încât săteanul se află în
fata unei perderi duble: întâi că nu «realizează decât jumătate din
venitul pe care îl realiza mai înainte, al doilea că este nevoit să
plătească dublu articolele de prima necesitate, de cari are
nevoe.
Statul de asemenea perde considerabil, pentrucă atunci când un
tarif vamal este întocmit pe baze protec{ioniste esa* gerate,
industria indigenă fio sează preturile produselor respective după
cursul mondial, plus taxa vamală. Astfel, pe deoparte, produsele
similare streine nu mai pot întră în tară, iar taxele vamale întră
în buzunarele trusturilor, îmbogăţind pe câţiva privilegiaţi în
dauna consumatorilor şi a statului. Aceasta, pentru toate
articolele pro tejete. Pentru demonstraţie s-au citat numeroase
esemple.
S-a arâlat că între industriile x metalurgice din România şi
cele •V din Austria, Ungaria şi Germa* v nia s-a format un cartel
pentru
aprovizionarea României cu ar- ! ticole de ferărie, pentru cari
se stabileşte un monopol din cele mai păgubitoare consumatorului
român. Preturile de vânzarea ferului românesc în România vor fi
stabilite ia Viena. Sub un ase1 menea cartel, înainte de răs- băiu,
’ când un negustor român comanda articole de ferărie din
Silesia, i se livra cantitatea comandată dela Reşiţa în condiţii
leonine. Era strâns de gât.
In interiorul ţării, ia adapos- pul protecţiei vamale, s a
întemeiat o categorie de industrii, cari nu au alt scop decât să
jefuiască pe consumatori şi bugetul statului.
Este cunoscut cazul fabricilor de zahar. Plătim anual sute de
milioane contribufie celor 6—7 fabrici esistente. Zahărul, care în
streinătate se vinde cu 12 lei kilogramul, noi îl plâtim cu 34 lei
— gratie tax lor — pentru ca să profite câţiva privilegiaţi. Dacă
ar fi tn folosul statului, ne-am închina resemnaţi. Dar aşa perde
şi tezaurul public. De aceea trebuesc mărite iinposi* tete.
Acelaş lucru cu fabricile de ciment, de pânză, de hârtie etc.
Iată de ce s-a slăbit puterea de consumaţie a tării, iată de ce
via|a s a scumpit şi negoţul sufere cumplit.
Tariful vamal trebue întocmit astfel încât să satisfacă toate
clasele sociale, toate nevoile obşteşti, atât punctul de vedere
fiscal cât şi pe cel social. In acelaş timp, să se ajute şi
industria mică —- nu numai cea mare. Să se stabilească armonie
între interesele industriei şi ale agricuiturei.
A fost un strigăt de alarmă al comerţului din primul port al
tarei.
La urmă, adunarea a decis ca tariful vamal să fie studiat
amănunţit de către comisiuni speciale, spre a se putea da toate
lămuririle necesare guvernului, care are intenţia de a îndrepta
greşelile şi abuzurile de până acum.
Galaţi 16 Decemvrie 1928.I G. Munteanu.
Abonaţii cari ne fac re- clamaţîuni şi comunicdtt în scris In
chestia ziarului sunt rugaţi a ne indica întotdeauna şi n-rui de pe
adresă sub care li se trimite ziarul\
Scrisori din M aram ureş.
AlegerileSigh-M armaţiei, 22 D ec
Marele examen politic al de- mocratiei-nationale a reuşit în
perfectă ordine şi linişte în mijlocul unei însufleţiri fără
pereche, care certifică pe vecie maturitatea politică a masselor
vrednice spre a fi împărtăşite de tlibertăfi. Alegerile absolut
libere sunt un câştig naţional, de care va trebui să fină seamă
toate partidele serioase.
In judeţul nostru sunt 36.000 votanji, cei mai mulţi în lume cu
fapina, după pâine, încât a- bia s’au putut distribui 24.000 de
căr{i de alegători. Rezultatul urnei este semnificativ: pentru
lista N. Ţ. s’au dat 19.401 voturi, pentru liberali 330 voturi,
argaţii şi jălerii ciocoilor, anulate sunt 303, din greşală a pri
mit Lupu 283 voturi, iar ave- rescanii au 120 voturi, dovadă că
sunt complect desfiinţaţi. La senat aceiaşi rezultat zdrobitor cu
voturi sub 1 %.
Regimul Mihâlyenilor a dispărut pe vecie şi Maramurăşul eliberat
de trădători renegaţi şi paraziţi va intra pe calea progresului că
un judeţ oropsit, vrednic de-a fi ajutat, fiind o espugnabilă
cetate naţionalista.
învingerea zdrobitoare am câştigat o contra autorităţilor libe-
raloide. .Liberalii au operat cu bani şi agenţi provocatori. De
aici şirul de telegrame înainte pregătite încă din Bucureşti la
Regenţă. Alegerile libere au desfiinţat strigoii politici.
Inf.
0 nouă invenţieîn domeniul radiofuziunii.
Se anunţă din Smolensk că un ceasornicar de acolo, Zlot- nikov,
a inventat un ceasornic susceptibil undelor radiofonice. Acest
ceasornic poate fi pus în mişcare cu ajutorul radiofoniei, având un
mecanism special acomodat. El poate fi atât de părete cât şi de
buzunar şi toate se vor conduce după o oră unitară şi in mod
absolut exact. Comisiunea patentelor a înregistrat interesanta
descoperire a Iui Zalotnikov.
omagiile noastre cele mai profunde Majesiătilor Lor Perechii
domnitoare a României! Trăiască Majestatea Sa Regele Ferdinand 1 şi
întreaga Augusta Femiiie Regală.
Să trăiţi d-nule colonel I Trăiască brava armata română '
După aceasta a răspuns colonelul Darvari in scurte cuvinte
declarând că cucerirea oraşului Braşov de trupele române s’a făcut
în numele Regelui Ferdinand pentru vecie. A dat apoi delegaţiei
asigurarea, că trupele române vor apăra viafa şi avutul cetăţenilor
paşnici şi supuşi. Totodată a ordonai ca fruntaşii români să se a-
dune la ora 5 după amiazi ia primăria oraşului spre a ii-se
comunica unele dispozitiuni importante şi ordine, care trebuesc
îndeplinite cu toată stricteta.
Cu aceasta s’a terminat primirea trupelor române şi s’a ordonat
intrarea victorioasă a trupelor în oraş.
Descrierea Intrării trupelor în oraş a fâcut’o Schmidt Sibald
într’un capitol special ai broşu- rei sale intitulat: »Ploaia de
flori din Strada Vămii“, din care reproducem un fragment spre a
învedera răutatea şi ura maghiară faţă de elementul românesc:
»Marti după amiazi din 29 August, a fost pentru locuitorii
maghiari şi saşi, părăsiţi şi întristaţi, precum şi pentru câteva
familii româneşti — vre o 5 la număr — cu sentimente mai
patriotice, o zi de profund doliu. Din contră, Românii rămaşi în
Braşov au îmbrăcat haine de sărbătoare în vederea marelui
eveniment, la care aveau să a- siste. Evenimentul acesta îl
aşteptaseră din fragedă copilărie, când auziau dela părinţi vorbind
de România Mare şi acum vedeau visul acesta realizat.... Numai în o
singură casă domnia veselie şi însufleţire entusiastă: în casa din
Strada Vămii sub No. 7, la primul etaj.
„In locuinţa poetei şi literatei M aria B aiu lescu prezidenta
Reu- niunei femeilor române din Braşov după amiazi ia ora 2 se
întruniseră toţi membrii familiei şi rudele", care rămăseseră în
Braşov, în afară de fratele ei dr. George Baiulescu, care plecase
cu delegaţia primăriei în întâmpinarea trupelor române la răspântia
drumului spre Dârste. De faţă era şi mama doamnei, matroana Elena
Baiulescu precum şi fiica ei, so|ia maiorului austro-ungar Pompiliu
Benţia, care lupta pentru patria maghiară pe câmpurile de luptă
îndepărtate din Rusia, apoi soţia dr-uiui Baiulescu, d-na dr. N.
Vecerdea, şi încă un domn din localitate cu bună situaţiune
împreună cu sofia lui.
„După amiazi la 2 şi 30 minute întreaga societate aştepta cu
mare nerăbdare. Pe străzi nu era suflet de om. Ici şi colo pe la
geamuri se zăria câte o persoană scoţând pe furiş capul, dar
nevăzând nimic dispă-
rea imediat. Pretutindeni porţile erau încuiate. In piaţa mare
se adunaseră câteva grupuri mai mici de curioşi. încurajat de
mulfime curajul este mai mare. Mai cu samă sunt bărbaţi în haine de
serbătoare.
»La orele 2 şi 45 societatea din Strada Vămii iese pe balcon;
una din doamne se coboară cu servitoarea doamnei M. Baiulescu şi
aduce flori într’un mic coş |de mână: trandafiri, garoafe roşii şi
albe amestecate, care le depun pe masa din balcon. Servitoarea
pleacă. Societatea iii bună dispoziţie rîde şi petrece glumind;
priveşte când spre Piaţa mare, când spre palatul Czell; aşteaptă cu
nerăbdare, dar cei aşteptaţi întârzie deocamdată.
Sunt ceasurile 3 şi 7 minute. Dinspre Promenada mare se aud voci
puternice, cântând, dar nu se observă nici suflet de om. Oare pe
unde vor fi ? Se poate că sunt aproape de Biserica reformată.
Emoţia, bucuria şi un fel de stare febrilă se observă pe toate
feţele doamnelor, care încep sa-şi aranjeze gulerile bluzelor,
frizurile oglindându se în oglinzile scoase din poşete.
»Deodată cântarea devine mai intensivă, dar tot nu se observă
nimic.
»La orele 3 şi 9 minute apare la coiful palatului Czell din
Strada Vămii un călăreţ şi imediat după el soldaţi infanterişti
mergând în şiruri frumoase
Filiala Crncei Roţii Braşovdărueşte Lei 70.000 pentru
înfometaţii din Basarabia.
Săptăm âna Crucei Roşii."Comitetul Filialei Crucii Roşii a
hotărât ca pe lângă suma de Lei 20.000 votată, să dea tot venitul
Săptămânei Crucei Roşii din anul acesta, pentru ajutorarea
cantinelor care ocrotesc copiii populaţiei înfometate din
Basarabia.
Astfel a organiznt în săptămâna Crucei Roşii din 15—21 Noembrie,
o chetă în ziua de 16 Noembrie, care a produs in- clusive cu darul
d-nel Capita- novici de lei 2000, suma de Iei 32.345; reprezentaţia
din 17 Noemb. la cinema Modern Lei 3214; altă reprezentaţie în
Cinema Modern în 19 Noemb. 6051; venitul Concertului 8400. In total
Lei 50.000.
Cu această ocaziune exprimăm mulţumiri On. comitet al Astrei
pentru sala pusă la dis. pozifie în mod gratuit precum şi d-nelor
şi d-lor artişti, care ne-au dat preţiosul concurs.
D-lor proprietari ai Cinematografului Modern pentru cele două
reprezentatiuni cedate în folosul Crucei Roşii.
Constatăm cu bucurie, cu , câtă însufleţire au lucrat toate |
d-nele Comitetului în această
săptămână şi mulţumim în special d*nei Eugenia dr. Bredi- ceanu,
care a organizat Concertul, realizând colaborarea tuturor
naţionalităţilor conlocuitoare.
Relevăm cu mulţumiri călduroase bunăvoinţa vechiului nostru
membru d l Colonel-med.jdr. Oprescu, comandantul spitalului
militar, care identificat cu toată voinţa şi activitatea acestei
Filiale a ţinut la deschiderea Concertului un frumos discurs despre
importanta şi munca acestei Filiale.
Braşov, 16 Decembrie 1928.Preşedintă,
Maria B. Bailescu.Cassieră,
Maria Burduloiu.
Abonamente la ziar se pst face pe timp mai îndelungat san
lunar.
~ iîmpodobiji cu verdeaţă şi fior şi cântând voioşi. Apucă spre
Strada Vămii şi înaintează spre Piaţa mare.
»Este o companie din Regimentul 6 de Infanterie, care poartă
numele Voivodului Mihai Viteazul. Copii de iobagi, arşi de soare
vor fi visând şi ei că soartea lor vitregă, va lua poate o
întorsătură spre bine cântând cu toată puterea: tră- Iasaă România
Mare ? Şşi vor ajunge la un viitor mai frumos, Ia o libertate mai
deplină.
»La orele 3 şi 11 minute. In fata Casei cu Nr. 7 ajunge un brav
locotenent călare pe un cal mândru, ţinând ţanţoş sabia în mână; nu
ştia încă că sus pe balcon sunt duşmani sau fraţi. Priveşte în
sus.«», şi în proximul moment din mâna albă şi gingaşe a unei
doamne tinere (d-na Bentia) — cade un trandafir alb, delicios
înaintea calului.
Sub influinţa acestui moment întreaga societate din balcon
isbucneşte în strigate şi acla- mari de bunăsosire. Trăiască brava
armata română! Trăiască România Mare ! Trăiască fraţii noştrii! Şi
în decursul acestor aclama)iuni curge neîntrerupta ploaie de flori,
asupra soldaţilor, salutaţii cu aceleaşi acla- mări.
Un infanterist eşind din rânduri, ridică trandafirul alb şi-l
predă comandantului campaniei.
C ron ica sportivă.
Automobilistice.Internaţional Sporfing Clubul
din Monaco Invită pe doritorii a participa la Raliye Automobile
de Monte Carto.
Acest raliye este un co n o rs de »turism au tom obil* , viteza
medie maximă admisă fiind 45 km. oră. Plecarea se dă din toate
Capitalele din Europa. Sosirea tuturor va trebui să aibe loc în
ziua de 23 Ianuarie 1929 ora 10 a. m. înscrierile până la 23
Decembrie 1928.
Se socoteşte ora plecărel (din Bucureşti pentru România) şi ora
sosirei la Monte Carlo (Coasta de Azur), împărţindu-se distanţa la
timpul întrebuinţat şi fără nici un scăzămânf. Punctele de control
sunt stabilite pe tra- ect, concurentul trebuind să aibe viteza
medie cât mai constantă în tot timpul drumului.
Detalii mai complecte, condi- ţiuni de înscriere, etc. se pot
obţine dela d-1 N. Malla delegatul oficial al Automobil Clubului
Regional Cluj în Braşov, strada Curmaturei a) No. 8, dela 6— 8
seara.
Pentru orientarea ddor auto- mobilişti comunicăm că premiul I şi
al IH-lea au fost câştigate anui trecut de 2 concurenfi plecaţi din
Bucureşti, distanţa mare Bucureşti—Monte Carlo fiind foarte
favorabilă în formula de clasificare.
•
Noul delegat al Automobil Clubului Regional Cluj pentru Regiunea
judeţului Braşov, a fost numit pentru anul 1929 d l inginer N.
Malla membru activ al acestui Club şi tot deodată membru în
Consiliul General al Drumurilor (Automobil Club Regal Român
Bucureşti), Membru al Asociaţiei Internaţionale al Congresurilor
Drumurilor (Paris) şi Delegat Onorific al Ministerului de Interne
pentru constatarea abaterilor la legea şi regulamentul Circulaţiei
Automobilelor.
D*sa este şi unul din Comisarii Sportivi ai Aero Clubului Regal
Român pentru regiunea Braşov.
C ronică rim ată.
TrenulBraşov-Sft. Gheorghe
Memoriei Iui Barbu Nemţeanu.
Âl tău, maestre, (trenul Crasna-Huşi) Era o jucărie de păpuşi,Şi
ca atareNici nu mergea ca unul mare Păi ce să zic de tizu*i
dezrobit ! £ Vagoane are, are şi maşină,
Şi drumul neted: nici tu deal, nici vale, Nici un tunel înfipt
în vre-un urcuş, Nimic din ce*i sta’n cale confratelui
din HuşiŞi totuşi . . .Nu merge.
Cu ceară dacă l ’ai pica Nu s’ar mişca.
Se opinteşte, şuieră, pufneşte,Se dă ’napoi să-şi ia avânt., de
undet Par’că-i hipnotizat !El n’are grabă.
Să şti că ni l’a deochiat Vre-o babă !
Locomotiva Iui Nu-iSamovar,Nici pacific — e drept — şi nici
batoză.Dar trenul, cât de mare-i, şi’un
măgarTuberculos măcar L ’ar trage după sine:In fineCeva cu’n
mânz putere L’ar urniAl nostru-are maşină C. F. R.Totuşi, nu
„mere“
Nu MERE bată-1 vina luiDe tren ,diritto“, via Prejmer-Haltă!Când
crezi că a pornit-o Dumnealui,La Hărman lasă lucrul baltă..
Decât aşa, propun Regionalei Soluţia ce-o scapă de-aşa BAI:Să
cumpere din târg doar patru
gloabeŞi să-l transforme în tramvai cu cai.
Ion AL-Maria.
-
GAZETA?TRÄNSILVANIB Mr, 131-192#Pagina 4.
Continuare de pe pag. I.rând o serie de economii absolut
indispensabile şi va introduce controlul preventiv al cheltuelilor,
iar prin noua lege a contabilităţii publice şi prin reorganizarea
Curţii de conturi se vor asigura o rânduită administrare a banului
public şi un control imediat şi rapid al socotelilor.
Ţinând seamă de forţele de producţie ale Ţării, suntem convinşi
că prin aceste măsuri şi prinţr’o aplicare serioasă şi echitabilă a
actualelor impozite şi prin tr ’un control riguros nu va fi nevoie
decât de o foarte uşoară revizuire a regimului fiscal pentru a se
asigura echilibru] bugetar. Ca măsură fiscală nouă se va introduce
o taxă asupra automobilelor şi se va revizui legea timbrului.
Echilibrul bugetar asigurat nu va mai rămâne nici un obstacol în
calea realizării împrumutului extern şi a stabilizării legale a mo-
netei noastre naţionale. A- proape toate litigiile noastre
financiare cu piesele streine, cari au adus daune creditului Ţării,
s ’au stins. Prin acordurile financiare făcute cu diferite State,
şi acum în urmă cu Statul German, creditul nostru în a- fară a fost
întărit şi concursul financiar extern nu va mai întârzia.
Domnilor Senatori Domnilor Deputat’,
Odată cu măsurile menite să Insănătoşeze viaţa noastră, Guvernul
se va ocupa de soarta claselor muncitoare.
In dorinţa dea statornici raporturi de colaborare armonioase
între capital şi muncă, se va prezenta fără ̂ întârziere proiectul
de contract de muncă individual şi colectiv. In acelaş timp se va
proceda la unificarea legislaţiei şi organizării a- sigurărilor
sociale, cari vor cuprinde atât pe salariaţii din industrie cât şi
pe cei din comerţ.
Domnilor S en atori Domnilor Deputaţi,
însemnătatea României întregite în cadrul Statelor civilizate ne
impune datoria de a ridica nivelul cultural al tuturor claselor
sociale. Opera şcolară va fi adaptată caracterului specific al
poporului nostru. In a- celaş timp veţi stărui pentru propăşirea
tuturor celorlalte ramuri ale învăţământului teoretic şi practic,
având grija de reorganizarea şi înălţarea învăţământului nostru
universitar, chemat să creieze putinţa cercetărilor ştiinţifice şi
să pregătească elemente necesare vieţii de Stat.',
Potrivit simţului de echitate al poporului român, toate
minorităţile naţionale şi confesionale se vor bucura de o dreaptă
solicitudine în cadrul aşezămintelor noastre constituţionale şi a
spiritului vremii în care trăim.
D om nilor Senatori, Domnilor Deputat
Pentru o mai bună distribuire a justiţiei, Guvernul vă va
prezenta proiecte de legi privitoare la modificarea organizării
judecă-
toreşti, a organizării contenciosului administrativ şi a
accelerării judecăţilor. Pentru desăvârşirea unificării, se vor
prezenta legile de unificare a codului penal, a procedurii penale
şi a codului comercial.
Dom nilor S en a tor iD om nilor Deputat'»
In domeniul sanitar şi al asistenţei Guvernul va supune
deliberării Domniilor-Voastre legile menite să asigure cooperarea
autorităţilor cu nobilele iniţiative private. Noua legiuire se va
întemeia pe reală descentralizare a tuturor serviciilor şi pe
respectarea competinţei technice în conducere şi exe-
cutivă. Prin crearea unor [resurse proprii şi prin o mai dreapiă
repartizare a fondurilor existente, Departamentul Sănătăţii şi
Ocrotirilor Sociale va năzui a satisface dreptul legitim la pensii
omeneşi al invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război.
Domnilor S en atori D om nilor Deputaţi,
Armata noastră, cu trecutul ei de vitejie şi disciplină şi-a
îndeplinit totdeauna datoriile faţă de Coroană şi faţă de Ţară. Să
o înconjurăm deci cu toată dragostea şi să-i dăm toată atenţia ca
să o punem în măsură să răspundă înaltei sale chemări de a apăra
Ţara.
Guvernul va prezenta deliberării Domniilor-Voastre
proiecte de legi cn privire la organizarea armatei, la
organizarea cadrelor şi la recrutare şi va propune, în cadrele
posibilităţilor financiare, toate măsurile pentru înzestrarea şi
buna ei stare materială-
Domnilor S en a tor i D om nilor Deputaţi,
însufleţiţi de aceste sentimente şi de aceste preocupări, veţi
ridica într’o solicitudine egală toate ţinuturile iubitei noastre
Patrii. Suntem convinşi că munca Domniilor-Voastre va fi rodnică,
spre binele şi înălţarea României şi rugăm pe Cel A-Tot-Puternic să
binecuvânteze lucrările acestei Adunări.
In numele Majestăţei Sale Regelui Mihai I.
Noi declarăm deschisă se
siunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.
Nicolae, Principe al României.
Miron, Patriarhul României.G heorghe Buzdugan.Preşedintele
Consiliului de
Miniştri,'jluliu Maniu.•
Adunarea aclamă furtunos, strigând să trăiască Regele, trăiască
înalta Regenţă.
Solemnitatea a luat sfârşit Regenţii sunt conduşi până la.
ieşire de membrii guvernului.
Trupele prezintă arma, muzica intonează Imnul Regal.
După solemnitatea deschide- rei Corpurilor Legiuitoare,
cortegiul s’a înapoiat, în aceiaşi ordine ca la venire, la Palatul
Regal din Calea Victoriei
După masă la orele 3 au avut ' loc şedinţe ia Cameră şi la
Senat,
2)e pbaie,Ş ţ f m i t e f
şi
LocaleSocietatea „Vulturul Car-
paţilor* a escursioniştilor români din Braşov şi-a ales în a-
dunarea generală din 16 Dec. următorul comitet : Preşedinte dr.
Suciu-Sibianu, vice-preşe- dinte Munteanu N.; casier Furnică I.,
secretar Penei D., membrii: Pop Cor., Sfetea D., Co- lacea D.,
Christea I., Prişcu V., Voina D., Lupşan I., Faur G., Stroe I.,
Pestrea V., Vlaicu I. şi Loga G. Totodată s’au proectat escursii
regulate, şezători, construcţia unei case de adăpost pe Postovar,—
şi pentru mărirea fondului în vederea acestui scop măreţ un bal
mascat pentru Sâmbătă 5 Ianuarie în restaurantul Ar. Badea din
Prund.
Uniunea funcţionarilor forestieri ardeleni—raionul Braşov va
aranja o mare serată de Silvestru în ziua de 31 Decembrie 1928 la
orele 9 seara în toate sălile Redoutei. Program bogat: jazzband,
taraf de lăutari, şi tot felul de puncte distractive de un nivel
artistic. Comitetul aranjator recrutat din tinerimea selectă a
Braşovului desfăşoară o vie activitate, necruţând nici o oboseală,
pentru ca să reuşească a face neuitată acea seară.
Cei-ce, din greşală, n-au primit învitări, să se intereseze la
d-1 Sig. Deutsch (No. telef. 591, 469). Industria forestieră
ardeleană la d-ra Pap (No. telef. 697), de unde pot primi încă depe
acum bilete. 1140 1—1 •
Găsiţi vin bun şi ieftin
81
STELIAN XICOL AUStrada Căpitanului No 14.
(TELEFON 256)¥lnnrl de:D r ă g ă şa n i
D e a lu -M a r e Z şi O d o b eşti
V Â N Z A R E E N -G R O S312 37—0
De închiriaiSetug::raj în apropierea Spitalului militar. Colonel
Belea, 1150 1 —1
Administraţia m esei studenţilor „Virgil Oniţiu* pentru
ajutorarea elevilor buni şi lipsiţi ai liceului „A. Şaguna" din
Braşov mulţumeşte şi pe această cale d-nei Nelly Asboth nasc.
Oniţiu pentru frumosul dar de 500 1. făcut cu ocazia sărbătorilor
Naşterii Domnului.•
Pentru Crăciun şi Anul nou puteţi face cea mai mare plă cere şi
bucurie dacă trimeteţi o fotografie bine reuşită. Să vă grăbiţi ia
Fotograful
Strada Principele Carol 31.
Cine prim eşte cadou de Crăciun un aparat fotografic din
prăvălia de specialitate Heinrich Lang (Str. Porţii 52), va fi
instruit în mod special după serbători în arta de a fotografia.
1099 1 — 1
Dr. F ejér Etnanuel medic de boli interne şi dermato-ve- nerice,
consultă 8— 10 a. m. şi 3 — 6 p. m. Str. Ecaterinei 31. Tel.
43.
Tratamentul: Diathermie-Quarz şi Sollux. 1001 1—15
Examene cu RAZE X (Rfientgen) şi examenele BACTERIOLOGICE poate
executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mici,
laboratoriile spitalului militar Braşov — dotate cuaparate noi. 583
10—0
•
Reducere de că lă to rie şi viză de paşaport. Legitimaţii pentru
târguri. Aron.sohn, Biroul de voiaj.
miMILOL IE I U liiimiiEi ii iiE iimV A L A B I L D E L A I mOVCM
BRIE 1928,
S o s ire a ia B ra ş o v . P le c a re a din B r a ş e v .
Delà Bocnreşti: Spre Bucureşti:Acceleratul noaptea 2 ore 08 min.
Expresul noaptea 3 ore 36Expresul m 3 » 34 » Acceleratul dimineaţa
5 » 04Personalul dimineaţa 4 » 50 m Personalul 7 9 38Tren mixt
(Predeal) » 7 9 17 » ! Expresul d. a. 12 9 08Personal (Plosşt)
dimineaţa 9 ore 57 min. Orient Express * 2 9 20Trenul fulger 9 10 m
21 m Personalul 9 2 50Personalul d a< 2 9 50 m ; Personal
(Ploeşt) , 6 9 43Orient express d. a- 3 9 54 m i Trrn fulger seara
8 9 49Expressul H 6 «V 34 » Tren personal noaptea 11 9 55Personal
seara 9 n 53 m Spre Oradea-Mare:
Delà Oradea-lare :19
1 Expres noaptea 3 ore 49Expres noaptea 3 ore min. Personalul
(Teius) dimineaţa 5 «• 45Personal (Cluj) dimineaţa 6 » 35 M ! Tren
fulger d. a. 10 • 28Tren mixt (Sighişoara) » 9 9 20 n | Personalul
(Teiuş) d. a. 2 ■ 55Personal (Teiuş) d. a. 1 99 50 m Tren mixt
(Sighişoara) seara 7 9 20Tren fulger ff 8 99 42 B Personalul (Cluj)
seara 10 9 45Personal (Teiuş) noaptea li » 40 m Spre Irad:
AcceleratulBéla árad:
48Acceleratul noaptea 2 ore 24
dimineaţa 4 ore min. Express Orient d. a. 4 9Expressul m 11 99
49 » F.Tnr^csiil 6 57Orient Express d. a. 2 »
DelalSf. Gheorghe ţl Bretea:Personalul i dimineaţa 8 ore
Personalul d- a. 5 m Personalul seara 10 *
13
393120
•
min,»»
ar 9»Spre SI. Gheorghe f 1 Bretea :
! Personalul dimineaţa 6 ore | Personalul d« a. 12 „
Personalul d. a, 7 »1005
Dela ladelalia: (Petra Barca) Spre MadefaUa: (Petra
Rarei):Personalul dimineaţa 7 ore 05 min. Personalul dimineaţa 6
ore —Personalul m 11 » 38 9 Tien mixt 9 7 9 22Personalul d. a. 2 37
ţ$ Personalul d. a. 3 » 40Personalul noaptea 10 9 30 9 i Personalul
seara 7 9 30
Dela FAgăraş»1 \ Spre Fâgflraş:Tren mixt dimineaţa 7 ore 01 min.
j Tren mixt
-
Ht. 131 —1928 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
IUInâie ii Braso?
Acest bal tradiţional, care în «anii din urmă a fost întrerupt
lin repetifiile sale de decenii, se Ya reînfiinţa din nou şi va
avea sloc în seara de 6 Ianuarie 1929 în sălile Redoutei
orăşeneşti.
Se cunoaşte importanta ce a avui-o în trecutul nostru vitreg,
această manifestare românească din Braşov, care pentru întâia oară
s’a organizat de Comitetul nou înfiinţai al Reuniunii în a- viiul
1851.
Era o dovadă a vieţii noastre naţionale, pentru care distinsul
«grup al patricianelor cetătene >române din grupul distinşilor
neguţători ai Braşovului au dorit să pună în evidentă cultura şi
^valoarea societăţii româneşti.
Pentru scopul acesta în casa inimosului Iacob Mureşeanu s’a
•compus împreună cu profesorul ^universitar Emilian, jocul de co-
Îloană „Romana“, în care s’au •combinat melodii şi jocuri
naţionale.
Acest bal câştigase un renume şi apreciere deosebită chiar şi
•;în vechiul Regat, de unde ve- uneau totdeauna oaspeţi
distinşi.
Şi astăzi avem nevoie a ne ^păstra acest tezaur naţional ce
-aparţine folkrolului nostru.
Balul Reuniunii după un răstimp de o serie de ani va re-
lînvia în anu 1929, iar venitul va -da stăruitoruluiComitet al
acestei ^Reuniuni, posibilitatea a acoperi tpe rând cheltuelile
nouei clădiri a Şcoalei sale profesionale.
Circulaţia automobilelor in Braşov
Dispoziţiuni ale Poliţiei.Noi, Constantin Voina Pre
fectul Politiei Municipiului Braşov, având în vedere Art. 3 din
Legea pentru circulaţia automobilelor, având în vedere dis-
poziţiunile luate de Primăria Municipiului Braşov cu ordonanţa No.
17545—927, privitoare la circulaţia autobuzelor, având în vedere
desele reclamaţiuni contra conducătorilor de autobuze şi a
personalului însărci
n a t cu taxarea pasagerilor ;D e c i d e m :
Art. 1. Proprietarii, posesori şi concesionari de rute sau căi
de comunicaţie pentru a face trasporturi de călători şi bagaje cu
autobuzul sunt obligaţi prin aceasta, a pune la dispoziţia
personalului de serviciu, un carnet cu matcă, pentru reda- maţiuni,
parafat şi sigilat de noi; în cazul când însuşi proprietarul
conduce şi taxează, la
"fel va purta asupra sa acest carnet.
Art. 2. Tot la fel vor avea »proprietari! sau conducătorii de
auto taxi câte un carnet, pe care au a-1 prezenta pasage
rilor, nemulţumiţi de atitudinea sau felul cum au fost trataţi
în timpul serviciului prestat.
Art. 3. Carnetul amintit la punctul 1 va avea formatul u- nui
bloc, şi care va avea imprimat numărul cronologic al filelor,
numele, pronumele proprietarului auto-buzului sau al automobilului,
ruta sau linia pe care circulă, (in sau afară din oraş) apoi va
rămânea un câmp liber pentru cuprinsul reclama- fiei şi în partea
de jos, (data) anul, luna, ziua şi ora când s-a consemnat
contraventiunea, urmând semnătura sub adresa proprie a
reclamantului.
Art. 4. Persoanele citate la art. 1 şi 2, sunt obligaţi a
prezenta domnilor pasageri, la ce- fere, carnetele mai sus
specificate pentru a face reclama- fiunile ce doresc.
Art. 5. Fie-care proprietar, concesionar sau posesor de a- lari
vechicule este obligat a prezenta aceste carnete săptămânal de două
ori, adică Lunea
şi Joia până la ora 12 din zi, la Divizia circulaţiei pentru a
se face revizuirea reciamaţiu- nilor,
Art. 6. Abaterile dela prezenta deciziune se vor urmări potrivit
art. 9 din Lege şi 45 din regulament.
Art. 7. Prezenta deciziune întră în vigoare pe ziua de 1
Ianuaria 1929.
Dată în cabinetul nostru, astăzi 21 Decembrie 1928.
Prefectul Politiei :(ss) Col. în rez. C. Voina.
Popa.
Petreceri în BraşovSocietatea junilor cu Ti
nerii din Braşovul-vechiu invită la producţiunea teatrală-de-
clamatorică împreunată cu dans, ce o va aranja Marţi în 1 Ianuarie
1929 (ziua de anul nou) in sala şcoalei evanghelice din
Braşovul-vechiu, strada Lungă No. 152. Beneficiul este destinat
pentru sporirea fondului Casei Culturale. Bilete de vânzare se
găsesc la d l cassier I. Ferar.
•„Reuniunea Fem eilor R o
mâne din Braşovul-vechiu" invită la producţiunea muzicală-
teatrală, împreunată cu dans, ce o va aranja cu concursul
Societăţilor Sf. Gheorghe, Junilor şi şcoalei de stat Nr. 3, sub
conducerea d*lui N. Runcean, învăţător, Miercuri în 26 Decembrie
1928 (a 2-a zi de Crăciun) în toate sălile Redutei. Beneficiul este
destinat pentru zidirea Casei-Naţionale, care se va începe
primăvara viitoare, începutul la ora 8V2 precis. Su- prasolviri se
primesc cu mulţumită. Bilete de intrare se află de vânzare la d-na
Elena Că- patină prezidenta Reun. Str. Lungă 92. •
Societatea M eseriaşilor R o mâni „Lumina" din B raşov, invită
le producţiunea muzicală* teatrală-declamatorică împreunată cu
dans, ce o va aranja Marti, 25 Decembrie 1928 (Prima zi de Crăciun)
în toate sălile Redutei. Corurile se dirijează de d-1 profesor
Ionel Ba- boie. începutul la orele 8 seara precis. Bilete se află
de vânzare în fiecare seară în localul societăţii (Liceul Şaguna)
şi în seara petrecerii la casă. Venitul curat este destinat pentru
augmentarea fondului caselor societăţii.
Bibliografie.Au apărut în editura „Cartea
Românească: Cunoştinţe Folositoare Seria C, No 33 „Elveţia* de
Trăian George Zaharia preţul Lei 5.
Necazurile Părintelui Ghe- deon de Damian Stănoiu, preţul Lei
75.
Hronicul Măscăriciului Vălătuc de Alexandru O. Teodorea- nu, Le
60.
Cunoştinţe folositoare Seria B. No. 52 „Apa de băut* de dr. loan
Bălteanu, Conferenţiar Facultate. Preţul lei 5.
Cunoştinţe folositoare Seria D. No. 20, Industria Zahărului, de
G. I. Baboeanu, Fabrica de Zahăr Chitila. Preţul Lei 5.
Cărţile editate de noi se găsesc de vânzare la toate Librăriile
din tara.
No. 1419— 1928.
PublicaţiuneLa serviciul Sanitar al jude
ţului Braşov, camera No. 13, palatul Prefecturei de judeţ, pe
ziua de Miercuri 16 Ianuarie 1929, ora 11 a. m. va avea loc o
licitaţie publică, pentru vânzarea unui automobil în stare uzată,
marca „Oakland*, proprie- tea Ministerului Sănătăţii. Licitaţia se
va ţine conform articolelor 72 şi 83 din Legea Contabilităţii
publice, cu oferte închise şi sigilate- Garanţia va fi 10% din
preţul oferit, fie în numerar sau oferte garantate de stat. Suma
dela care începe licitaţia este de 25.000, adică două zeci şi cinci
mii lei.
Automobilul se va preda cumpărătorului cu oferta cea mai
favorabilă, în baza achitărei preţului de cumpărare, după aprobarea
vânzărei, de către Ministerul Sănătăţii. Cumpărătorul va primi
maşina în starea în care se află Ia garajul „Leonida* & Comp.
Braşov, Strada Gărei, unde se poate vedea zilnic.
Medic primar judeţean, (ss) Dr. S barcea .
Nic• Sucia’Sibianu , secretar.1147 1—1
Români, abonaţi cel mai vechiu z ar românesc politic »Gazeta
Transilvaniei“, care împlineşte 90 ani de existenţă.
g|!
im. n Afli.R upea (Coli a Im) C lu j,
Odorlieiu, Top liţa - Rom&nă.
B R A Ş O V .FONDATA 1910.
F I L I A L E : C R E i Ţ I V N I :„Cetatea de G ran it“
Tipografia „M ineriră“ H o t e l Transilvan ia C i n e m a U r a n
i a
R E S U R S E : •Capital social, Depuneri, Reescont, creditori
etc
LEI 1 5 0 ,0 0 0 ,0 0 0Circulaţia din ultimul IV2 an peste L e
id ouă m ilia rd e .
Banca „CETATEA“ Braşov şi filialele sale tac următoarele
operaţiuni:
1 . Prim eşte depuneri spre fructificare şi păstrare pe libel şi
în cont curent în condiţiunile cele mai bune.
2. A cordă împrumuturi de scon t (cambii) şi pe c r e dite cam
biale cu acoperire hipotecară.
3. Face plăţi am ericane şi ordine de plată în orice parte a
ţării.
4. Asigurări contra focului, pe viaţă, accidente etc.5.
Informaţiuni economice şi financiare.A. Depuneţi economiile pe
creştere la Banca „CETATEA*
şi filialele sale.B. Cumpăraţi neapărat acţiuni dela Banca
„CETATEA*
Braşov din ultima emisiune în curs.BANCA „CETATEA* S. A.
£65 8 —10 Direcţiunea G enerală.
gflj M
Telegrame :Czelibank C apital propriu : L e i 57.000.000-—
i» a ş o vm i f . f Direcţiune şi Cassierie No. 727 Telefon . (
tiecţiij devizeior No. 610
D e p u n e r i 285,000.000-—
Acordă
C reditePrimeşte
ifteiiuneri spre fru ctificareFace
V iram enteîn ţară şi străinătate
Vinde şi cumpără
Devize si valute %S e o c u p a c u to a t e a f a c e r i l e b
a n c a r e .
şi radiază de bucurie şi admiraţie în faţa bogăţiilor din
vitrine, iar inimile lor palpită văzând dulciurile scumpe din
vitrine. Tata şi mama cunosc dorinţele copiilor lor. Pen
tru aceea să se provadă cu
Ciocolată si bomboanet
S T O l f c W E R C h fCea mai sigură apărare contra tusei sunt
„CARAMELELE MENTH0L medicinale de brad şi EU- CALYPTUS
STOLLWERCIv“, mult apreciate şi de i07i i—i ani încercate.
-
f'Skgmt. 6. GAZETA TRANSILVANEI Nr. 131-1928«mi,;
O e â rb ă to rf. D e S ărb ători.
F I R I I
10AN I. A V R I G E A N UBRAŞO V, S T R A D A PRURDULUI 7
vIS-a-vis de L IC E U L A. ŞAU17VA.
O f e r ă ; T o tfe lu l d e m ă r fu r i C o lo n ia le şi D e
lic a te s e « — eu p r e tu r i r e d u s e .
V inu ri d e D ealu l M e r e ş i O d o b e şti, e a lit a ie ir
e p r o ş a b ilă din c e le m ai R EM U M iT E V II.
(a so sit un tra n sp o rt nou)Ţ u ică v e c h e d e V ă le n i,
C o g n a o u rl şi licu e- r u r i in d ig e n e şi s tr e in e ,
v e rm o u th e t c . e to . Ş a m p a n ie „ M e t “ şi Fila
pentru
r e c la m ă S tic la L ei 195*— Un c a le n d a r fr u m o s d
e p e r e te a b s o lu t g r a tu it p r im e ş te o r icin e c u
m p ă r ă In v a lo a r e
d e L e i 5 0 0 în aju n iil S ă r b ă t o r ilo r .1126 3—3
şi în perm anenţa eu
AUTOBUSULBpaşov-Făpăraş-Sibiu
1*1*8e î n c ă l z i tinSccmit pentru earnâ şi comod.
P le a c ă z iln ic din B r a ş o v o r a 2 7 , după masă v-eîes
Poş'âi snses^ F ă g ă r a ş r-'** 5 duoă mesă, s o
s e ş t e S ib iu o r a 772 s e a r a .P r e n o t ă i p e n t r
u l o e u r i la Librăria „Cultura românească“ 1137 1 - 0 fosta
COOPERATIVA.
FABRICA de Haine gata Bărbaţi Dame şi Copii.
CENTRALA BUCUREŞTICILII lAclMŞTI 135
Telefon 45|S*
SUCURSALA D E V ABKftlM MARII 21
SIJC1JB8itLALIrul Inalnl 30
i Ferfef . . 10Oferim Clienţilor din Braşov şi împrejurime cu
ocazia deschiâerei sucursalei noastre în Braşov cu preţul cel mai
ieftin Costume, Paltoane, Ha ne de p ele, Mintala da Dame şf fete,
Stofe de haine şi Plapome, Desfidem ori ce concurenţă fiind direct
dela fabrica noastră. Rugăm a ne vtziti pentru con
vingere.993 12—0 „Direcţiunea“
i
Abonaţii noştri, cari au rămas în restanţă cu plata
abonamentului, sunt rugaţi a ne achita de urgenţă restanţa pentru a
nu lise întrerupe trimiterea ziarului.
A L O ! A L O!Vroiţi să petreceţi bine şi eftin de Crăciun şi
Anul Nou ? Veniţi la
: CRFE T R A N SIL V A N IA ]| Singurul local familiar din
Braşov. Băuturi alese, i | diferite fripturi, curcani, purcei etc.
Se servesc | | pentru acasă renumitele v i n u r i D r ă g â ş a n
t . fI S e r v ic iu p r o m p t ş i c o n ş tiin c io s . I
I O r c h e s t r a c l a s . c ă şi n a ţ i o n a l ă ]I Cu
toelă stima: €
»1136 2—3 O I S E P O P A *
Du livrat im ediat din m agazin !
,FORD“ tip nou6 opritoare. 40 P. S., 405— 110
chilometri viteză pe oră!T o u r ln g , deschis 6 locuri Fo rd o
r Sedau, 4 uşi, închis.T e d o r Sedau, 2 uşi. închis.Auto pentru
greutăţi C h a s s i s .
F 0 R D 8 0 S —TRACTO R!T r a c t o r — plug, Massey Harris şi
Oliver. Părţi de a u t o şi t r a c t o a r e .
ESX G X JZ: 3=3R e p r e z e n ta n tu l a u to r iz a t F o r d
,
1097 4—5 Bidşov, M . Fâ oânei Nt-, 30 e.
FOnDAT AIUL 1894
K O C S IS FIIFabrică de Cherestea şi Parchete
B R A Ş O Vr
Strada Canalul Timiş 10. jT E L E F O N 187 . j
-
Nr. 1 3 1 -1 9 2 8 GAZETA TRANSILVANIEI **«(lin* 7
^Ministerul Sănătăţii şi Ocrotiri- lof Soctale. •'
Serviciul Materialelor. • -
PablicaţînneSe aduce la cunoştinţa ge*
anerală că, pentru procurarea e fe telor de rufărie şi aştemulr
-efectelor de îmbrăcăminte» pos tavuri şi pături de lână» mo
lier şi încălţăminte, necesare Institutiuniior de Asistentă So c
ală. pendinte de Inspectoratul
«Oral II de Ocrotire Cluj, pe a* fiul 1929, vor avea loc
licitaţi* uni publice» cu oferte închise
«şi s :gilate, în localul Insoecto* natului Ii de Ocrotire Cluj
Caile a Victoriei Nr. 26» după cum u m eazăî
M iercuri 9 Ian u arie 1929.Ora 91/* a. m , pentru procu
ne rea efectelor de rufărie şi eş* Cernut» prevăzute în lista
Nr. 6.
Jo i 10 Ian u arie 1929.Ora 11 a. m., pentru procu
rarea efectelor de îmbrăcăminte» postavuri şi pături de lână»
pre*
wăzute în lista Nr. 7.S â m b ă tă 12 Ian u arie 1929.Ora llV j
a. m., pentru pro
curarea moblierului prevăzut în fel;sta Nn 8.
Marii 15 Ian u arie 1929.
Ora 10 a# m>, pentru procu* narea încălţămintei prevăzută în
/lista Nr* 9.
Liciiaîiunile se vor tine în •conformitate cu dispozitiunile
-art. 71—83 din legea contabili* »lăţii publice.
Supraoferte nu se primesc.Odată cu ofertele» dnii con
curenţi sunt obl’gaţi să depunăgaranţia provizorie de 5%»
-care va fi numai în recipisa ‘Casei de Depuneri şi Consem*
naţiuni.
La licitaţie» nu vor fi admişi decât industriaşii şi
comercian
iţii» specializaţi în fabricarea sau vânzarea articolelor din
fiecare categorie de materiale, pentru care se licitează; urmând să
dovedească aceasta» prin acte .emanate dela autorităţile în «drept
(tribunale şi camere de -comerţ).
Intermediari nu sunt admişi.Conditiunile, caetele de sar*
dni» modelele şi listele de can* iîităti» sunt la dispozitiunea
dlor concurent', cu începere dela 1 Decem brie 1928» la
Inspectoratul II de Ocrotire Cluj» Calea
'Victoriei Nr* 26» în zilele de Iu* d u şi orele de
serviciu.
p. Ministru:n lista Nr. 4.
Ora 117* a. m. Idem, nece* sar Institutiuniior pendinte de
Direcţiunea Asistentei Sociale prevăzute în lista Nr. 8.
Marti 15 Ian u arie 1929*Ora 97* a. m. Pentru procu
rarea încălţămintei necesare spitalelor şi celorlalte servicii
din taiă pendinte de Direcţiunea Generală a Serv. Sanitar, pre* |
văzute în lista Nr. 5, I
Ora 10 ai m. Idem« idem, ne- | cesare Institutiuniior pendinte
de Direcţiunea Asistentei Sociale, prevăzute în lista Nr* 9.
Licitatiunile, se vor tine în conformitate cu dispozitiunile
art. 78—83 din legea contabili tătei publice.
Suora oferte nu se primesc.Odată cu ofertele, dnii con
curenţi sunt obligaţi să depună şi garanţia provizorie de 5%»
care va fi numai în recipisa Ca* s i de Depuneri şi Consemnaţi
uni.
La licitaţie, nu vor fi admişi de cât industriaşi şi
comerciant’, specializaţi în fabricarea sau vânzarea apicolelor d n
fiecare categorie de materiale, pentru care se .licitează, urmând t
să dovedească aceasta, prin acte e manate dela au orităt le în
drept (Tribunale şi camere de c omert).
Intermediari nu sunt admişiConditiunile, caetele de sar
cini modelele şi 1 stele de can- t făli, sunt la d spoz tiunea
d-ior concurenţi» cu începere d*ria 1 Decembrie 1928, la Depozitul
Central de Materiale d n Ministerul Sănătă|ei şi Ocrotirilor
So*< ale, Str. Piaţa Amzei No. 17 Bucureşti, în f ecare zi de
lucru f-ela 9 —*12 a. m- iar Matţia şi V nerea dela 47z—6 p. m. p.
ministru, dr. C azacu
Director general, s ş . Al. M. V eru ssi.p. conformitate,
IndescifrabiL
Nr. 6398 31 Octombrie 1928. 1039 4—4.
U f l f ţ f jk In ziua de 20 Dec. HUII|Cla a. c. d şoara Agi
Leitner va desch;de în Strada Neagră No* 49 (Et. I) un „salon
d’enfant* pentru îmbrăcămintea copiilor şi fetelor adulte*1134
2—2
1* naturale superioare, Lei 26*— găsiţi la Pivniţele ,B ach u
s‘_______ 55 Strada Neagră No. 14.1114 Bărbuceanu. 4-—4
Pierzându se permisul ■ de conducere cu No.
2344 1927 eliberat de Prefectura Politiei Braşov spe numele Cer
Ladisiau din comuna Toria (jud. Treiscaune), îl declar nul şi fără
valoare în mâna oricui s’ar afla. 1 1 4 1 1 - 1
Luni 24 şi 31 Decern* ■ brie băile de abur vor
fi deschise pentru bărbaţi dela ora 6 dimineaţa până la ora 8
seara, iar băile de putină pentru bărba|i şi femei. 1141 1 - 1
In centru mai multe ■ ca s e eftine de vân
zare.Adresa Strada Principele Ca*
rol 28.1142 1 - 1 D-na Dr. Hanko
De închiriat °moS erăInfounatfuni Îb a d ii Dună Ibişti Nr. 2 *
. .v 1 î f 6 3 - 3
Primăria monlclatnlnl Braţoi32763—1928Noi Primarul Municipiului
Bra*
şov, urăm tuturor cetăţenilor a* cestui municipiu sărbători
vesele şi dorim ca anul nou să le a* ducă toate mulţumirile şi
feri* ciriie.
Primar Dr. Stinghe.
[Primăria comunei Satulung.
No. 264/928.
FabiicaţiuaeSe aduce spre generală cu
noştinţă că comuna Satulung ̂judeţul Braşov, în conformitate cu
art. 72—83 din legea contabilităţii publice a statului, dă în
întreprindere prin licitaţie publică cu oferte închise, care se va
finea în z ua d e 2 Mar* tie 1929 o ra 9 a . m. în localul
primăriei comunale din Satulung, reconstruirea barajului râului
Cârcin. Garanţie provizorie IO“/* dela suma oferită.
Proiectul, devisul, caetul de sarcini, conditiunile de licitaţie
şi contract se pot vedea la primăria comunei Satulung.
Satulung, la 20 Dec. 1928.Primar,
ss. Ioan Bucurenciu.Secretar,
ss. Oheorghe C om şa.
P iD iiM ţu itIn conformitate cu ordinul
Comandamentului Corpului de Jandarmi No. 34213/1928 se a- duce
la cunoştinţa celor interesaţi că se vinde prin licitaţie publică,
în conformitate cu Art. 72—83, efectele reformate de toate
categoriile ce se vor scoa te din serviciu In cursul exer ciţiu ui
1929.
Efectele se vor grupa în : pânzărie, postăvărie, curelărie,
bocanci, lână, după materiile prime din care sunt confectio
nate.
Licitaţia se va tine în Braşov în ziua de 31 Ianuarie 1929 ora
18 -1872 .
Ofertanţii trebue să se obli* ge a ridica efectele din
următoarele oraşe: Braşov, Făgăraş, Sibiu, Sighişoara, Odorhei»
Dicta* Sân* Martin, Tg. Mureş, Miercurea-Ciuc şi Sft- Gheorghe.
Ofertele vor fi insolite de o garanţie de 10t000 lei (zecemii
'ei). Ofertele ce nu sunt în con* formitate cu prezenta publicaţie
nu se vor lua în consideraţie.
Relafii detailate în fiecare zi, la Serviciul îmbrăcămintei.
Comandantul Regimentului 8
Jandarm i:Colonel indescifrabil
1130 1 - 1
România.Prefectura JudetuluiB&a|Ov.$er*
viciul finanffiag ecemfomic.
No. 1 4 .8 5 1 / ^ i ' ¥ f fPudlicaţiune __
Noi, Prefectul judeţului Braşov, având în vedere adr^şa Băncei
Naţionale a României, Sucursala Braşov, No. 6463 din 5 Nov. 1928,
aducem la cunoştinţa generală populaţiunei, că Banca Naţională suc.
Braşov Str. Porţii No. 53, schimbă în fiecare zi de lucru între
orele 9 şi 12 dimineaţa toate biletele de bancă vechi, uzate,
murdare şi rupte, contra bilete noui.
Este în interesui tuturor de a uza de acest serviciu al Băncii,
pentru a se găsi în circulaţie numai bilete bune şi curate. De
aceea oricine poate refuza primirea unui bilet uzat, sau murdar,
fie dela vre un oficiu p u blic, sau particular, cari se pot adresa
cu ele Băncei Naţionale, pentru schimb.H> Sewatiust
subprefect.
Şeful serviciului, V. F io re a*
Spitalul Oftalmologie, spitalu Gh. Mârzescu şi spitalul de
boale contagioase Braşov.
No. 836—1928.
PiiMisaţîiineUrmare la publicaţiunea de
licitaţie No. 793 din 8 Decembrie 1928, se [publică spre
cunoştinţă generală că licitaţia pentru aprovizionarea cu articole
de alimente necesare pe 1920, spitatelor mai sus specificate şi
fixată a se ţinea în cancelaria spitalului Oftalmologie în ziua de
15 Ianuarie 1929 ora 4 d. m. urmează a se ţine la reşedinţa
Inspectoratului IV Sanitar,, Braşov Strada Furcilor No. 12, tot în
ziua de 15 Ianuarie 1929, în la ora 9 dimineaţa.
Caetele de sarcini cu conditiunile şi tabloul de cantităţile de
alimente necesare pentru toate spitalele se pot vedea în ori ce zi
dela ora 8— 12 a. m. în cancelaria spitalului Oftalmologie Braşov,
Strada Ecate- rinel No. 4 precum şi la reşedinţa Inspectoratului IV
Sanitar, Strada Furcilor No. 12.
Braşov, la 21 Dec. 1928. Medic primar director,
s s . Dr. L PuşcariuAdministrator,
ss. Z. Todoran m. p.
PublicaţiuneD-l Petre P. Dumitrescu, cu
domiciliul în Bod jud. Braşov, născut în Ploeşti în anul 1894,
de profesiune comerciant, per- zând permisul de conducerea
automobilelor No. 3162 928, şi permisul de circulaţia automobilului
No. 1058/928, eliberate de Prefectura Poliţiei Braşov, le declară
nule şi fără de nici o valoare în mâna ori cui s’ar găsi.
Braşov, la 22 Dec. 1928.
F 1IB IC 1 P I HÂBTIE ZÂRHE$T1 S. â. R. 1 1 1 $ , IBiroul
Central: B R A Ş O V , Strada Castelului 138.
F A B R I C A Z A R N E Ş T I .T e l a f o n ■ 6 9 2 .T a h g P
M » ; P A P T R U S B R A Ş O V .
p D A T ^ f T P E 1 , Hârtie albă superioară (celulosa) şi brună
de 1 l i v P U v L i împachetat, în toate formatele, greutăţi şi
culori,
Hârtii speciale pentru nevoile industriale. Pungi de hârtie In
calităţile albă superioară şi brună în toate mărimile.
-
l i e y GAZETA TRANSILVANIEI Nr 13l_lţ28iL
Gânduri de Crăciun...Naşterea Iui Isus In peştera
Vifleemului, înainte cu 19 veacuri, vestea triumful
adevărului.
Isus venea în lume, ca prin faptă şi prin preţul vieţii sale
s& dea o pildă vie de răbdare şi sacrificiu, arătându-ne până
unde merge datoria, omului în lupta cea mare de apărare şi
întronare a dreptăţii.
Insătoşarea după adevăr şi dreptate a fost singura forţă, care a
ridicat omenirea din starea de barbarie creind ştiinţa şi
civilizaţia cu diversele ei for- ine de astăzi.
Sefea aceasta nestinsă după adevăr, frece ca un fir roş prin
Întreagă istoria Qmenifii fărş să dispara îp vre-p epoci,j >
Omenirea a trecut prin groaznice lupte, a trăit zile de grele
ap㺧ri şi grozave suferinţe, dar lupta pentru adevăr n*a fost nici
odată mai dirzâ ca In acele sile.
fcursuî veacurilor s-a schimbat de atâtea ori faţa lumii, s-au
schimbat alcătuirile politice, formele de guvernare, legile şi
religiile, felul de gândire şi de trai al oamenilor.
Şi schimbările continuă..Continuă pentru-că continuă
lupta pentru adevăr şi dreptate. Ea se află chiar acum în plină
desfăşurare.
•Biserica, preamărind naşterea
minunatului prunc din ieslea Vi* fleemuiui în frumoase tropare,
II numeşte „soare al dreptăţii- şi „lumină a cunoştinţii“.
De două mii de ani ea continuă a vesti aparijm acestui spere,
care şi astăzi sirăluce a proape dela aceiaş distanţă ca şi cu două
mii de ani înainte.
Hi se pare a fi biserica în- seş care nu-1 lasă să se mişte, să
se apropie mai mult de noi, să*şi verse mai cu belşug razele sale
în sufletele milioanelor ce privesc spre el cu toate speranţele
lor,
La început Crăciunul a fost sărbătoarea săracilor, a robilor, a
obidiţilor. Creştinismul însus a fost religia celor asinriţi şi
numai mai târziu fu acceptată de clasele de sus, ceri au pervertit
si cultul simplu, şi adevăratul înfeies al creşfinismului genuin,
creind dm ei o filosofie , grea de înţeles şi un ceremonial luxos
şi pompos care co- răspundea gusturilor rafinate ne* creştine.
Evangeliile au fixat în termini clari înalta misiune pe care o
avea Isus de îndeplinit. Era de fapt o misiune socială: să bi*
nevestească celor săraci, să dea lumină celor orbi şi libertate
celor robiţi şi să cheme îa o nouă viată pe cei înfrânţi Evan-
gelia lui Isus era Evangeîia dreptăţii^ sociale. El a adus cu sine
spiritul de dreptate, libertate şi frăţietate omenească.
•Biserica noastră secoli dea-
rândul a fost biserica contemplată de isus. Misiunea ei era mai
mult pământeană. Fii ei făceau parte din mulfimea căreia se adresa
Isus, când zicea : veniţi îa mine tofi cei însărcinaţi şi zdrobiţi
cu inima.
Pentru noi Cristos nu era o creftţiune mistică ci o fiinţă vie
reală, care trăia cu noi, ne vedea mizeri), ne cunoştea durerile şi
ne îndemna mereu la luptă pentru dreptate. Slujitorii bisericei
erau nişte părinţi cari sui reau alături de fii ior.
Dar astăzi ? Ne întrebăm : şi-a îndeplinit biserica noastră
întreaga sa misiune socială? E vremea, ca instituţia concrescută cu
sufletul unui popor simplu • Deasemenea, profesorii conservatorului
au împodobit cu darurile lor artistice măreaţa zi de aniversare a
Unirii Ardealului, 1 Decembrie.
Apoi au urmat concertele du* minecaie pentru popularizarea
muzicei de cameră, simfonică vocală, etc., conduse de d-1 profesor
/teo Tot dânsul acondus orhestra la concertul virtuosului pianist
berlinez Caii S?ret
Iată în câteva linii activitatea rodnică a conservatorului
braşovean.
Iniţiativa generoasă a d-lui d a i rnj ■ irioiceam % anima-'
ţprul..mră astâmpăr ai folcloru-
s’a ridicat dintr*o dată, ca un castel-minune luând proporţiile
unui însemnat sobor de cultură. Dar „ Astra* care înţelegând rostul
superior al acestei înfăptuiri nu a cruţat nici un sacrificiu
pentru înjghebarea conservatorului, poate să înscrie cu mândrie în
cartea deceniilor ei de luptă românească încă o izbândă
naţională.
X.
Spre o nouă eră.Sărbătorile Crăciunului,
cari ies din lanţul uniform al zilelor, înconjurate de-o aureolă
de sfinţenie şi de o atmosferă de bucurie, coincid anul acesta cu
constituirea »parlamentului, a parlamentului adevărat, la baza
căruia nu se mai află minciuna. Prilej şi motiv de îndoită bucurie
pentru fiece român şi creştin din această ţară.
Dacă pruncul, născut în ieslele Vifleemului, venise pe această
.lume păm ântească să distrugă religia idolilor mincinoşi, a
fariseilor şi cărturarilor, nu mai puţin guvernul şi parlamentul,
cari deţin cleşti" nele acestui neam, trebue şă sfarme un sistem
întreg de legende, o întreagă arhitectură de idei falşe, cari au
stat ca temelie lumii învechite în rele. Şi dacă blândul isus s ’a
văzut nevoit să ia biciul, ca să a- lunge din templu pe cei
nemernici, oamenii cari vor să inaugureze o nouă
INFORMA ŢIUIŢI
cu mult orice aşteptări. Temelia, chibzuit, azezată de
domnia*sa
în cinstea parlam entarilor aleşi în judeţul B raşov a a-vut ioc
joi seara o agapă prie- tineasca în restaurantul Coroana, la care
au participat numeroşi intelectuali braşoveni cu familiile lor. Sau
rostii călduroase toaste în onoarea sărbătoriţilor ziki.
D l senator Victor Branisce a închinat pentru preşedintele
Partidului Naţional Ţărănesc, primul ministru al ţarii d l luliu
Maniu, părintele protopop Ho- dârnău pentru parlamentarii a- Ieşi
în judeţul Braşov, părintele protopop dr. I. Blaga pentru prefectul
judeţului dr. Aron Suciu şi pentru asistenţii şi delegaţii dela
secţiile de votare, părintele dr. P. Debu pentru miniştrii Mihai
Popovicî, Voicu Niţescu şi dr. Aurel Dobrescu, cetăţenii iubiţi ai
Braşovului, prefectul dr. A, Suciu pentru ţărănime, advocat dr.
Voicu pen- iru preoţimea conştientă de înalta ei misiune,
inspectorul şcolar N. Baboie pentru doamnele prezente etc. etc.
Tot timpul a domnit cea mai prietinească atmosferă iar pe fetele
tuturor se putea ceti satisfacţia profundă pentru strălucita
reuşită a Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile recente.
P e trecere în Codlea. Reu- ^niunea femeilor române din Cod- I J
lea aranjează Miercuri în 26 | 1 Decemvrie (a II a zi de Crăciun) o
producţiune declamatorică* teatrală, urmată de dans în sala
otelului „Cetatea Neagră“. Venitul e destinat pentru ajutorarea
văduvelor şi orfanilor. începutul la orele 8 seara. Va cânta
cunoscuta orchestră a Români- tor din Codlea.
Dela Regiunea X industrială Braşov, primim spre publicare
următorul comunicat:
Cu ocazia adunărei datelor statistice referitor ia situaţia din
anul 1927 a fabricelor din Regiune s-a cerut şi numărul angajaţilor
evrei. Comunicăm pe această cale că Ministerul in
ii comerţului se desin-
Tuturor abonaţilor, cetitorilor şl colaboratorilor le dorim
sărbători fericite.
Numărul viitor al ziaruluiva apare din cauza sărbătorilor de
Crăciun Sâmbătă în 29 Dec. la ora obicinuită.
„Toate institutele de bani de pe Piaţa Braşovului, în vederea
lucrărilor de încheiere, vor ţine închise ghişeurile Luni în 31
Decemvrie a. c., toată ziua“.
In vederea Anului nou Duminecă în 39 Duminecă a. c. prăvăliile
pot rămâne deschise ca şi în celelalte zile de lucru. In schimb a 5
a zi de Crăciun vor fi închise.
Frizeriile din întreaga ţarăvor fi deschise în zilele de 26 şi
27 Decembrie a. c. până la orele 12 a m.
eră, trebuie să aibă şi e l curajul de a Iovi în traficanţii cu
părticica de autoritate ce li s ’a încredinţat, în speculatorii
mulţimii,, în jefuitorii banului public şi ai semenilor lor, în
toţi necinstiţii şi paraziţii societăţii noastre. Fără cruţare să
fie demascaţi făţarnicii, perfizii, intriganţii, trădătorii şi
tâlharii. Ade* vărul, din care Isus a fă" put punctul de plecare a
l învăţăturii sale, să ardă, cu limbile sale de foc, toată
minciurî3 care era s â ne copleşească, să n e in-, nece. Căci numai
pe i*z*< astfel de drum curat poate: înainta dreptatea, care
polarizează toate aspiraţiile; mulţimii. j
Păfrunzându-s.s, în a ce s te zile, de graîidioasa revoluţie ce
a însemnat creştinismul în istoria omenirii, guvernanţii noştri vor
pricepe, de sigur, că sunt momente când compromi” şurile devin
crime şi sunt principii, cari nu se pot jertfi niciodată. Nu
arareori slăbiciunea şi păcatul iau înfăţişarea înşelătoare a
milei, care nu-şi poate găsi locul faţă de aceiace sunt victimile
propriilor greşeli.
0 eră nouă se deschide • fără îndoială, pentru neamul nostru.
Dorim bărbaţilor din fruntea lui,.vedere dreaptă şi curaj, calm» Şi
atunci toate greutăţile vor fi învinse.
C oncurs. Camera de Comerf şi Industrie Braşov deschide concurs
pentru acordarea unui premiu în sumă de Lei 1.526* din fondul
răposatului foan I. Ciurcu. Concurenţii, calfe de tipograf, sau
librar din judeţele Braşov, Făgăraş şi Târnava- Mare, vor înainta
cererile lor; secretariatului Camerei până la 15 Ianuarie 1929i
anexând o dovadă dela patron, din care să se poată constata, de
când sunt calfe, vârsta şi meritele. Cam era de Comerţ şi
Industrie, B raşov .
Braşov Str. Porţii 28 — Tel. 4 —91. J Mediaş, Piaţa Regele
Ferdinand 27. *
— Telef. 76. I >ighişoara, Str- Regele Fa*dinand22. f
I
TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRANISCE & COMP. BRAŞOV, Redactor
responzabil: VICTOR BRANISCE,