a03_planningul Strategic vs Planning Spatial (2 Files Merged)

NOTE CURS 03

03a PLANNING STRATEGIC vs PLANNING SPATIAL

03b URBANISM COMPARAT

traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014

Surse:

03a. Pedro Ortiz

Senior Urban Consultant at World Bank - Pedro Ortiz via LinkedIn

[email protected]

03b. Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA

Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania

[email protected]

URBANA TERITORIALA

1) SUNT PROBLEMELE IN DEZVOLTAREA URBANA SI TERITORIALA din ROMANIA ?

Va rog sa le insirati in cele doua rubrici

Rezulta o multitudine de probleme

PLANNINGUL STRATEGIC a) Diferenta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial

O distinctie clara trebuie facuta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial.

PLANINGUL STRATEGIC

este coordonarea politicilor:

1) economice

2) sociale

3) ecologice

Obiectivele acestor politici trebuie sa se supuna unui sistem guvernamental in acord cu

limitrile bugetare si administrative

PLANINGUL SPATIAL (Fizic)

este transformarea politicilor celor 3 componente in spatiu.

Precum politicile spatiale participa la luarea deciziilor din Planingul Strategic,

Planingul Spatial va extinde, va integra si va dezvolta

politicile spatiale decise in

Planificarea Strategica.

Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn [email protected]

PLANNINGUL STRATEGIC a. Regulile Sociale si Economice

nu putem avea un Plan Spatial fara

prioritizarea

problemelor strategice sociale si economice.

Elementele spatiale ale Planului Strategic vor structura elementele in mod bazic

El nu va avea elemente de detaliu (cu exceptia detaliilor strategice).

Detalierea elementelor se efectuaza in Planul Spatial

Cind Planingul Strategic nu stabileste

prioritati si cereri circumstantiale Planului Spatial,

el va include in prima faza un exercitiu de planning strategic

in care politicile rezultate

vor deveni directive pentru deciziile Planingului Spatial.

b. Translatia Spatiala Stabilirea directiilor pentru politicile economice si sociale trebuie traduse si

gasit un suport pentru ele in politicile fizice si in investitii.

Planingul Spatial poate juca un rol important in dihotomia social-ecomomic.

Pot rezulta solutii coordonate sau care sa stabileasca efecte multiplicative.

Beneficiile includ atit reducerea conflictului cit si promovarea eficientei duble.


PLANNINGUL STRATEGIC

Exista doua tipuri de Planuri Strategice

Planingul Strategic este coordonarea politicilor economice, sociale si spatiale

sub un cadru al limitrilor guvernrii a. Strategizare cu ajutorul cifrelor

b. Strategizarea cu ajutorul discutiilor

Dihotomia dintre obiectivele economice si cile de adoptare trebuie discutate si echilibrate.

Prioritatile si compromisurile

trebuie discutate si echilibrate.

Discutia poate fi efectuata

fie in afara conceptelor si calculelor tehnice,

fie impreun sau separat.


a. Strategizare cu ajutorul cifrelor

Abordarea cea mai tehnica va calcula tendintele economice si nevoile sociale.

Se va face o prognoza a potentialitilor i al riscurilor. Se vor produce politici care vor avea cel mai efficient, echitatbil si echilibrat rezultat.

Se vor selectiona actiunile cu cele mai bune rezultate in concentrarea eforturilor bugetare si administrative.

Se vor cuantifica acelea in termenii exigentelor bugetare si.

Se vor programa actiuni alocindu-se fonduri fiecarei componente a structurii socio-administrative

Metoda cere

un mare numar de expertise si

poate avea un cost mare. Implicarea prilor interesate este limitat,

dupa cum discuia este facuta in termeni cantitativi rationali in care implicarea opiniei publice este limitata.

implicarea opiniei publice

fiind in afara de deciziei politice asupra echilibrului prioritatilor si politicilor

(economic vs social)

Cazul strategiei economice Regiunea de vest Romania

De discutat

Cele 4 directii economice vulnerabile :

Agricultura, Automotive, Confectii, IT


b.Strategizarea cu ajutorul discutiilor Abordarea este focusata pe capitalul social i va dezvolta un dialog intre pile interesate i

factorii de decizie ai oraului, judeului, regiunii n cadrul Planningului Strategic. Acest dialog va fi structurat pentru a acoperi problemele consistente si pentru a evalua prin

analize in urmatoarele etape: (1) discutia

(2) analiza actiunilor alternative,

(3) selectarea aciuilor ( 4) alegerea programelor de implementare.

Discutia se va baza mai mult pe concepte decit pe cifre, desi fiecare dintre participanti va cunoaste cifrele reprezentative,

deoarece ele sunt importante pentru sectoarul respectiv.

In cazul a celor 6 milione locuitori a unei metropole, maximum 20 persoane pot sa echilibreze discutiile in jurul mesei de disuie,

la fel ca factorii de decizie la cele peste 400 de regiuni

din sectoarele si nivelele guvernamentale economice, sociale.

Acest tip de planning este mult mai ieftin,

cit timp oamenii partiipai nu sunt implicati direct ci este implicat doar nivelul inalt al factorilor de decizie,

i eteii partiipai nu vor fi implicati nici in primirea de recompense. Rezultatul acestui tip de Plan Strategic nu va fi prcis in programare, dar va avea puterea

consensului strategic pe care il are capitalul soial a efect de multiplicare.


Concluzii PLANNINGUL STRATEGIC

Cele dou abordari trebuie combinate. Este dificil, petru realizarea consensului nu urmeaza aceiasi metodologie ca

discursul cantitativ.

Imbinarea procedurilor poate fi dezvoltata,

dar la sfirsit una din ele va fi pe locul intii

ocupind locul principal al metodologiei.


DIRECTOR vs OBLIGATORIU Planingul poate fi director sau obligatoriu

Obligatoriu trebuie relationat cu capacitatea de a ordona Director trebuie relationat cu arta conducerii

(a conduce sau a influenta prin capacitatea intelectuala sau politica).

Capacitatea de ordonare este limitata in domeniu,

dar este efectiva in implementare

daca are o capacitate efectiva.

Capacitatea de conducere este mult mai larga,

dar ca sa fie efectiva trebuie sa fie incarnat in mecanismul jucatorilor ca si capital social.

Societatile latine derivate din Legile Imperiului Roman sunt mult mai

inclinate spre Planul Obligatoriu,

Societatile anglo-saxone si germane derivate din Legile Comunale tribale sunt mult mai

inclinate spre Planul Director

Planingul director s-a dovedit mult mai eficinet in economia de piata a societatilor moderne,

ca raspuns la atomizarea puterii economice si sociale printre partile interesate si jucatori.

Oricum fiecare din ele are un cimp de integrare efectiva.


DIRECTOR vs OBLIGATORIU

Strategicul este INTOTDEAUNA DIRECTOR Planingul strategic este director.

Numrul de sectoare, de scri, scurgerea timpului implicate nu pot fi tratate printr-o singur regul.

Planingul obligatoriu in acest caz este aproape imposibil,

dar poate fi rezultatul unor ndelungi acorduri, consensuri sau a unui dialog deschis.

Poate fi obligatoriu pentru administratie ca sa stabileasca

cadrul (tema program) planului strategic

ca o dovada a credibilitii sale si avind ca scopuri pe cele ce trebuie sa rezulte din el.

In nici un caz nu poate fi obligatoriu pentru altii ,

ci doar pentru administratiile si agentiile implicate

in politica globala rezultata din process.

Propiul lor angajament va depinde de acest cadru obligatoriu.

Planul strategic trebuie sa fie director, chiar daca ntocmitorii lui decid

ca el s fie acceptat ca obligatoriu. Suveranitatea va ramine sft in acest domeniu.


DIRECTOR vs OBLIGATORIU In planificare este important cum abordam politica de implementare.

Avem in Europa 2 mosteniri in conformitate cu 2 sisteme:

cel Roman cu legile romane si cu codul lui Napoleon si

cel Anglo-Saxona cu mostenirea venita din legile evului mediu englez.

a. Latinii vs anglosaxonii

Legile Planingul Roman

sunt bazate pe principiile obligativitii ce leag sectorul public de cel privat. Legile latine cer securizarea formei adiistrate pentru evitatarea abuzului discreional al politicienilor,

cerindu-se controlul discretional al autoritilor locale, din cauza c de cele mai multe ori autoritatile au veit su fora uirii direte si iepliail petru oaeilor de rid si elegiti i tereii

deoratiei de azi. Legile Latie se azeaz pe proedurile uui eais ople i idelug eersat si ofer seuritate,

este oligatoriu i eeutoriu petru oaeii de rd i petru autoriti. Legile Anglo-Saxone

vin din sistemul tribal medieval prin sistemul de drept comun.

Puterea politi este resposail fa de populaie si a atare este legiti. Merii grupului votatiilor, otroleaz iediat disreioalul sau orie ru fut.

Legile Anglo-Saxone sunt bazate pe disreioalitate puterea u are este ivestit o ista sau u reprezetat al ei

de a lua di proprie iitiativ hotriri sau suri e pot s depes adrul legal. Ele ofera flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile circumstantiale


DIRECTOR vs OBLIGATORIU b. Privat vs public

Luea odera ere shiri rapide ale ritului. Treuie sa fi apail s te adaptezi la shiarile eooie, soiale, liaterie si la

irustatele tiiifie. Plaigul u poate fi o isiue ipovoratoare pe tere lug ipus soietii sau uui oras,

hiar da este evoie de el, petru pe tere lug plaigul poate u este o viziue oret.

Dialogul dintre sectorul public si privat este foarte necesar.

Nu ai este azul a adiistratia sa ipu setorului privat, (Vezi legea spatiilor verzi)

cum s-a intimplat n perioadele nedemocrate.

Este ai degra u dialog guveraetal proietat s atig el ai u rezultat i tereii resterii eooie, ehitatii soiale i pstrrii ehilirul ediului petru itreaga soietate.

Dar si Discretionalitatea are defectele ei.

Daa u se apli fr dulu otrol i da este itr-o aier opa i o olegial apare CORUPIA.


PLANINGUL URBAN

Planingul URBAN (Fizic) director sau obligatoriu este important. (vom dezvolta aeast idee mai tirziu).

In acest punct trebuie doar mentionat ca la scrile mai mari, sunt implicate

cele mai multe institutii, agentii si guverne. Asta face ca Planurile Regionale/Metropolitan

s fie radical diferite de Planingul Urban

Planingul Urban

este un contract intre administraiile municipale si ceteni.

El defineste drepturile si datoriile terenurilor si cladirilor n proprietate private.

Desi definete si angajamentul autoritatilor locale pentru investiiile publice, scopul principal al Planului Urban Local este de a defini drepturile sectorului privat.

Este astfel un dialog si o definire a limitei dintre public si privat.

Implic att autoritile locale t i cetenii. Dialogul ditre pri trebuie sa fie public.

Viitorul municipalitii poate fi discutat (dei el a fost stailit aite n Planul strategic)

DAR

odata ce decizia a fost luata ea este obligatorie atit pentru privat cit si pentru public.

Nimic nu poate fi exceptional

(in acest caz trebuie sa fie abordate proceduri exceptionale) .


PLANINGUL REGIONAL/METROPOLITAN din contra nu trebuie s implice cetenii decit la nivelul secundar.

Desigur rezultatul final este n beneficiul cetenilor si ei trebuie s fie otieii de asta i s-l cunoasca,

participanii direci ai planurilor regionale/metropolitan sunt insa institutiile, organizatiile, etc care au resposailiti pe teritoriul regional/metropolitan

sau care au responsabilitati sectoriale de baza in regiune.

Planingul Regional este un dialog intre institutii si agentii in scopul de a atinge o strategie comuna pentru o dezvoltare echilibrata (social, economic, de mediu) a regiunii.

- OBIECTIVUL Planingul Regional ESTE DIALOGUL-

Nici o agentie nu poate s se impun faa alteia. Rezultatul dialogului,,

nu poate fi dect director,

chiar dac anumite agenii decid acorduri obligatorii Un contract nu poate niciodata semnat de 400 de institutii posibile,

si chiar dac ar fi aa, poate s fie o decizie obligatorie pentru unii,

dar directoare pentru alii. Suveranitatea deciziei ramine in institutiile ce partiip la aest at.


PLANIGUL SPATIAL FIZIC,

Spunind asta, trebuie sa intelegem ca Planingul Fizic,

defineste fizic cu preciziie drepturile si datoriile asupra terenurilor,

i el trebuie sa se supuna drepturilor legale ale proprietarilor. Trebuie sa fie consultati si odata decizia luata, ea trebuie sa fie aprobata adecvat si

apoi intarita.

Planningul spatial- fizic trebuie sa fie obligatoriu.

dar trebuie sa fie si alte aspecte ale Planingului Fizic ce se cer sa nu fie obligatorii

(ex: propuneri de investitii pe termen lung pentru a da proiectia unei dezvoltari pe termen lung a orasului)

si s permit astfel o oarecare siguranta a abordrii Directoare.


PLANIGUL SPATIAL FIZIC cuprinde

mediul natural si mediul urban. Scopul este dezvoltarea sustenabil si servirea dezvoltrii sociale si economice

n dimensiunea spatial. A. Sectoarele planingul fizic trebuie s integreze toate aspectele si toate sectoarele

dimensiunii fizice.

Sistemul Spatial este format din cite subsisteme doreste planificatorul.

Dar sunt 5 subsisteme majore - mediul, -transportul- locuirea-activitatile productive- facilitatile sociale.

SUBSISTEME (SECTOARE):

A1. Sistemele continue mediul (infrastructura verde) transportul (infrastructura gris) sunt legate in retea intr-un mod continuu.

Presupun fluxuri continue.

Ele sunt in permanent conflict intr-un teritoriu si au trasee suprapuse.

Evitarea si rezolvarea acestor conflicte este problema majora a proiectantului.

A2 Sistemele discontinue locuirea -activitatile productive -facilitatile sociale. Sisteme formate din unitati ce pot fi amplasate in teritoriu intr-un mod discontinuu.

Daca sunt in conflict ele se pot deplasa pt evitarea conflictului.

B.Integrarea planurilor spatiale au o anumit structur pe o regiune sau tara, ghidat de guverne regionale sau ministere.

Coordonarea si integrarea se face la scara are i la proximitate Integrarea sectorial = presupune conducerea, directionarea, calibrarea, aprobarea, monitorizarea Planului paial

Integrarea trebuie luat la nivele superioare ale piramidei.


TIMPUL planurile de nivel mai mari sunt pe termene mai lungi 30-40 ani,

cele de nivel inferior se pot revizui des.

Planingul pe termen lung si programele pe termen scurt.

Planingul pe termen lung

trebuie sa fie flexibil si adaptabil,

ca sa fie corectat si redirectionat.

Implica consensul evoluiei.

Programele scurte

implic un mandat. Responsabilitatea unui buget se afl numai sub un mandat

si programele trebuie s urmareasc exact capacitatea institutiei.


CIND VIZITATI UN ORAS CE DORITI SA CUNOASTETI?

2014 Care este primul lucru care te intereseaza cind vizitezi un oras? Total nr studenti chestionati 75

arhitectura: 55 geografie: 10

management: 10

Centru orasului: 25 4 3 32 60%

Spatii verzi: 25 3 3 31

Pietonale: 20 1 1 22

Muzee, filarmonica, opera: 17 5 22

Arhitectura noua si veche: 16 4 20

Obiceiurile, mincare, cultura locului : 12 4 3 19

Piste biciclete: 10 10

Mijloacele de transport in comun

puncte cheie : 10 10

Comert specific: 6 6

Boulevard: 5 1 6

Locuri ascunse: 1 1 2

Dotari sportive : 1 1

Infocentru: 1 1

Puncte inalte de ghidaj: 1 1

Comportament oameni : 1 1

Cazare 1 1

Gara 1 1

DEZVOLTAREA INTEGRATA

a. cum se integreaza obiectivele NU poate avea loc o dezvoltare economica fara o dezvoltare sociala.

Sistemul de guvernare presupune echilibru intre: crestere vs echitate;

eficienta economica vs justitie sociala;

dezvoltare vs proteia mediu; dispersie vs concentrare cresterea vs prezervare;

El trebuie sa se bazeze pe cei 3 piloni si anume economic-social-mediul fizic. Aceste obiective nu sunt integrate in planificarea spatiala.

Instrumentul guvernamental pentru planul integrat este Planul Strategic.

b. cum se integreaza procesul planificarii Planul Strategic vine primul, apoi vin subsistemele.

Planul Spatial (Fizic) nu poate fi intiiul.

Planul Strategic se face cu ajutorul discutiilor si/sau cu ajutorul cifrelor. O metoda fr cealelalt nu merge

(la cel cu vorbe-cuvinte- este nevoie de 2-4 ani).

Planul Strategic cu ajutorul disuiilor costa 1/20 din Planingul Spatial


Capacitati

Capitalul Social si

Resursele Umane

orasul construit =orasul hard

populatia =orasul soft

Resursele Umane formeaza banca de date

Capitalul Social formeaza programe

fiecare societate are 4 active capitale:

mediul construit,

mediul natural,

resursele umane si

capitalul uman


DEZVOLTAREA INTEGRATA cresterea prin eficienta cunoasterii conduce la cunostiinte;

prezervarea prin constiinta sociala conduce la integrare;

cunostiintele prin imprastiere conduc la integrare

Resursele Umane:

acumularea de cunostiinte ale societii. Ele au un

efect de aditionare

cu cit ai mai mult educaie ai mai multe resurse umane.

Capitalul Social:

capacitatea populatiei de a lucra impreun pentru a produce un plus. El are

efect de multiplicare, nu o suma.

Daca o societate are un capital social bun, populatia sa va fi capabila sa

interactioneze pozitiv pentru a multiplica rezultatul pe care-l atingeau individual.

Capitalul Social poate avea efecte positive sau negative.



c. guvernarea Guvernarea este parte din capitalul social.

Planificarea Spatiala investeste in Capitalul Social. Ajuta liderii din diferite cimpuri de cunoastere si responsabilitate

sa gindeasca si sa vorbeasca impreuna si sa integreze Viziunea in viitor.

Fiecare din ei vor impartasii rezultatul viziunii in mediul sau. Beneficiile cele mai mari ale Planului Strategic nu este rezultatul unui

raport,

ci consensul ce se filtreaza prin actiuni la toate nivelele societatii,

ce intaresc si imbunatatesc Capitalul Social.


VIZIUNE TRIDIMENSIONALA A DEZVOLTARII


ORASUL HARD vs ORASUL SOFT

Planificarea Spatiala are de a face cu materiale solide:

drumuri, spitale, locuirea, scoli, industrii, copaci, etc.

Poluarea si efectele mediului sunt clar parte a aspectelor de mediu ale Planingului Fizic.

Planificarea Spatiala are de face cu hardware ul orasului.

Dar cel mai valoros nu este hardware intr- un oras

ci software.

Sunt oamenii:

resursele umane si capitalul social

Software vs hardware

Daca distrugeti hardware (in al doilea razboi mondial in Europa)

si daca mai aveti software

se poate inlocui hardware in 10 ani si puteti lucra ca inainte

(cazul Germaniei).

Daca ar fi ca in Haiti dupa cutremur

daca distrugeti hardwarwe nu se poate face nimic.


VALORILE CAPITALULUI SOCIAL (REVENIRE CURS 02)

normele care produc capital social trebuie s ilud n mod sustaial virtui precum cinstea,

reciprocitatea

uptarea sinceritatea,

ndeplinirea oligaiilor i reciprocititatea.

etc

Lipsa acestor valori conduce la

Delicventa, destramarea familiei, lipsa de incredere

n China i America Lati, familiile sunt puternice i unite, dar oamenii se ncred cu greu la strii, iar nivelurile la care se afl cinstea i

colaborarea n viaa public sunt mult mai szute. De aici nepotismul i orupia larg rspdite n viaa public.

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

Sistemul de planning trebuie s in cont de consens pe o perioad lung.

Nu este vorba de consensul in momentul aprobrii lui. Petru aesta, onsensul trebuie s fie sustenabil.

el trebuie s fie testat prin trecerea timpului.

Consensul Sincronic

Consensul sincronic este atins la un moment dat.

Consensul planingului trebuie atins intre sectoare

(mediu, transport, locuire, activitai productive, facilitate sociale)

la toate nivele

(european, national, regional, judetea, si orasenesc).

Consensul se obtine prin imprtirea telurilor comune prin discutii continue. Cind nu exist un nivel ierarhic de medierea, disidentul trebuie izolat n dizidena sa,

astfel incit ceilalati s nu il agreaze, lucrnd astfel impotriva lui. Atunci el fie se va alatura trendului principal al planului strategic, fie va disprea.

Consensul Diachronic

Planificarea pe termen lung trebuie atins in timp lung. Consens intre institutii si manageri si cu viitorii plditori urai i de aeajarea teritoriului.


INTEGRAREA FACTORULUI TIMP Modul de a atinge consensul cu viitorul are 2 cai:

prin atitudine si prin tehnici.

Prin atitudine inseamn c planul nu trebuie impus. O atitudine de dialog astzi este deschiderea unui atitudini de dialog pentru viitor.

Contrariul nu va fi ceva fezabil.

din cauza factorului timp trebuie introduse mecanismele

de schimbare si de adaptare

ce vor dovedi ambelor pri c eist este o atitudine favorail de a incorpora consensul in viitor,

si a permite planului s se adapteze fr a se rupe.

Aceste tehnici se numesc

a. Geometri Variabile

respectiv

b. Schimbarea Orizontului



a. Geometri Variabile

Introducerea capacitatii de schimbare in structura planului inseamna a avea o structura ce permite Geometriei Planului sa se schimbe.

Aceasta se poate atinge avind o structura a planului in parti ce prin

coordonare pot fi modificate prin efot minimum sau

prin controlul impactului cu alte parti ale Planului.

Desigur c schimbrile introduse intr-una din prti vor interactiona cu efecte ce trebuie studiate,

pentru ca alte parti vor fi afectate.

Feed-backul acestui process nu va atinge niciodata starea de echilibru.

Aceasta va fi rezultatul adaptarii continue a Planului.

Interconectarea partilor este necesara acesta este esenta Planului- dar aceste interconectari treuie s fie intersanjabile.


b. Schimbarea prin Rostogolirea Orizontului

Planingul pe termen lung este condamnat s aib erori de prognoz.

Nu trebuie sa fie foarte prcis in cuantificrile finale, ci trebuie sa permit o anumit elasticitate.

Trebuie s se bazeze mai mult pe principiile reactive decit pe cele specific cantitative.

Ori de cite ori divergenele din cadrul unei prognoza o cer, propunerile trebuie recalibrate.

Aceast operaiue trebuie fcut ori de cte ori apar nevoi noi, dar trebuie periodic s se verifice si s se monitorizeze situaia de fapt.

Planul fuioeaz correct, daca este implementat correct si

daca rezultatele sunt confirmate de indicatori.




20-30 de ani vor acoperii 5-7 mandate administrative.

Este pertinent ca fiecare nou administraie politic s se poata analiza Planul, ca s fie capabil sa-l adapteze in functie de propunerile politice aprobate de

rezultatele electorale.

Reviziile desi minore, trebuie efectuate la inceputul fiecrui mandat. Revizuirea este fcut inind cont de orizontul de timp fixat de ultima revizie,

care a vut loc acum 4 ani.

Un scop de 4 ani nu este un plan, este un program,

dar fr specificaiile unui program. Program nu este asta, ci totul altceva.

Pentru a mentine un Plan s fie un Plan, orizontul de 20-30 ani, oricare ar fi el, trebuie einut constant.

La fiecare revizie orizontul Planului trebuie rostogolit u urul de ai de la ultia revizuire are a fost efetuat

petru a eie ostat la orizot.

Aceasta este rostogolirea orizontului


INTEGRAREA SCARILOR

Itegrarea srilor este ua di proleele ele ai iportate ditr-un Planning. Planul National trebuie sa fie integrat cu

Plaul regioal, i susevet u el Judeea si Orees.

Fieare sar eesit u set de disiplie, uotiite si istruete.

Ele treuie s filtreze deizia jos la urtoarea sar i s le fa opatiile si osistete.

Pe de alta parte, sara iferioar treuie s fie si ea apail s ouie efetiv evoile i asteptarile sale ivelului superior.

Altfel proedura epiria este a sara superioar s doie sara iferioar, sara superioar u treuie doar sa fie superioar srii iferioare, i treuie s fie sufiiet de

elasti i flexiil a s perit aevre orespuztoare.

O preizie ialt a srii superioare este o greeal are. Preizia, i aest az u este eesar, petru sara superioar u va fi apail s extid

aeast preizie tuturor aspetelor referitoare la pla. Daa auite aspete ale srii superioare er totui preizie, atui ele devi


INTEGRAREA SCARILOR

Proiecte Strategice sau Programe,

au obiective si bugete specifice.

O viitoare dezvoltare a dialogului itersri va eesita adaptailitatea eaiselor srii superioare

da evoile srii iferioare sut strategi relevate si cer schimbarea celui superior.

Planingul la nivel Regional si National (Strategii Directoare)

Dupa cum am spus scara superioara nu trebuie sa fie precisa.

Ea treuie sa fie fleiila, s itre i dialog u sarile iferioare. Ea trebuie sa fie Strategic Directoare si

aspetele spatiale ale Plaului trategi treuie sa fie diagraatie ai degraa deit pri hri pentru a permite flexibilitatea in luarea deciziilor in

locatii specifice la scari inferioare ale planingului.

Daca Proiectele Strategice sau Programele necesita sa fie implementate direct,

dialogul cu scara adecvata a interventiei trebuie facuta in mod specific.


INTEGRAREA SCARILOR


INTEGRAREA SCARILOR sursa CCUPT Dr arh MORAR T

PLANINGUL de FOND

vs

PLANINGUL PROCEDURAL

Sunt 2 tipuri de focalizare a planingului:

procedural si de fond

a. Planingul de fond

se focuseaza pe ceea ce va fi facut:

ce este in fond bun sau rau pentru oras si pentru societate.

Se ocupa de obiectivele si telurile planingului.

Orice proiect este vazut in termen de efecte rele sau bune.


PLANINGUL de FOND

vs

PLANINGUL PROCEDURAL b. Planingul procedural

se focuseaz pe administrarea si pe metodele legale de ce trebuie fcut pentru a fi aprobate si implementate.

Are de a face cu aspectele administrative ale planingului.

Deseori planingul procedural a fost fcut din ce in ce mai complex prin introducerea obiectivitii si prin

a fae procedura egal pentru fiecare a o scuz. Cu cit procedurile au devenit din ce in ce mai complexe,

a crescut excluderea unei abordari de fond in luarea deciziilor, care a inlocuit mecanismul procedural.

Deasemeni si-a pierdut scopul etic al planingului. Si pierzind scopul etic la transformai in unul ne-etic.

Problema pentru politicieni si pentru proiectanti nu mai oteaz dac este bun sau ru pentru oras,

ci mai degrab dac este legal sau nu.

Legalitatea nu presupune c este etic sau bun. Totui este nevoie de un spaiu pentru un compartament etic in interiorul legalitii.


PLANINGUL de FOND

vs

PLANINGUL PROCEDURAL

Doar teocratiile impun moralitatea ca regula.

Democratiile nu.

Deciziile facatorilor de orase, domeniul politicilor locale,

trebuie vzut ca bunul interes al orasului inainte de lege. Daca planingul se focuseaza pe proceduri si pune fondul pe plan secundar,

cum a facut-o deseori ,

isi pierde legitimitatea, dupa cum s-a intimplat deseori in raport cu populatia,

cind s-a focusat pe aprobarea proiectelor in conformitate cu legea,

dar desigur in opozitie cu bunul interes al orasului.

Fondul trebuie pus pe primul loc.

Acesta este tipul de discurs ce trebuie promovat sub fondul strategic director si

prin planning spatial procedural obligatoriu.


Profesiunea de planner include ocupatii ce trebuie sa colaboreze

colaboratori:

de mediu,

de probleme sociale,

de conservare,

de specialisti in economie,

de IT,

de voluntari,

de experti in regenerare urbana,

de istorici,

de antropologi,

de experti in cultura populara,

de GIS,

de geografi,

de psihologi,

de educatori,

de politie,

de lucratori in sanatate,

de oameni de afaceri,

de oameni din media,

etc

REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA

Planingul si-a dobindit in timp o reputatie proasta.

Aceasta datorita:

-planingul a fost in principal spatial, cu doar o mica concentrare pe efectele

sociale si economice ale planingului spatial si

fara a indeplinii toate rolurile sale ca vehicul al nevoilor economice si sociale.

-procedurile Planingului Spatial sunt impovaratoare, incete si statice.

Nu este permisa flexibiltatea pentru schimbari circumstantiale si aceasta lipsa de agilitate a

fost vazuta deseori ca o greutate pe nevoile societatii atit in termeni sociali cit si

economici.

Planingul Spatial a devenit un inamic atit pentru antreprenori cit si

pentru politicieni,

daca nu asupra intregii populatii.

Daca la virf Planingul Spatial a fost obiectul unor loby de grupuri si interese speciale,

( vezi traseul autostrazilor Romania)

el si a pierdut credibilitatea profesionala ca metoda procedurala.

.


REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA c. Rigid, Obligatoriu, Fizic

Metodele procedurale sunt rigide.

Ele cer proceduri lungi admistrative.

Ele oblig la evitarea greselile, dar aprobarea lor necesit ult tip, chiar 4 ani. In 4 ani criza economic poate veni sau pleca.

Nevoia de a se adapta crizelor s-a dovedit imposibila din cauza rigiditatii Planingului.

In consecinta, orasul sau judetul a pierdut potentialul de adaptare si de a iesi din criza devenind mai lipsit de competitivitate in lumea globala, fr nici o salvare.

Planingul in acest caz a devenit piedic pentru dezvoltarea economic i social. Aspectul obligatoriu necesit un lung proces pentru revenirea la o flexibilitate necesara.

Limitele abordrii fizice, deseori oarbe la nevoile si fortele economice si sociale, a devenit in final inamicul acestor sectoare.

Deasemeni, abordarea fizic a deposedat planingul spaial de la orice bun reputaie de la criticism, impingindu-l la marginalizare.

Planingul spatial trebuie schimbat, incorporind astfel toate aspectele de fond etice, scopurilor economice si sociale, viziunii strategice, flexibilitatii, agilitatii,

adaptabilitatii, si dialogului.

Va fi el capabil sa se adapteze?


PLANURILE LOCALE

Planurile locale sunt rezultatul unui Contract Social intre Administratie si Populatie.

Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private in contextul telurilor sociale a

proprietatii private definite de Constitutiile Europene

(spre deosebire de Constitutia Americana).

Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private,

dar definesc i agajaetele asuate de aiue puli eea e privete oraului.

a. Definirea sectorului privat (controlul externalitatilor)

Abordarea Planingului Spatial Local catre sectorul privat este dubla.

Incearc s maximizeze controlul si externalitatile positive, dar si implozia si interzice externalitatile negative.

Fcnd asta el defineste cele mai bune atribuii pentru folosirea terenurilor private si incearc s fac n asa fel inct s maximizeze beneficiul public fr a reduce posibilitile

pentru dezvoltarile private dincolo de pragul de fezabilitate.

Este o disuie dura dac sectorul privat incearc doar s maximizeze beneficiile i s externalizeze efectele negative.

Aceasta este lupta Planului Spatial Local.


(controlul externalitatilor)

Sursa: POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN

DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVIATA lucrare diploma FAUT UPT 2014- autor KOSS Timea,

Mentori Graf R, Radoslav R

SURSA:-Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor Ura tudies ad patial Plaig. Researh studies oordiated RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia Arhitectura, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9

Sursa

DREPTURILE PROPRIETATII

USA vs Europa

Diferenta principala intre constitutia Americana si cea Europeana este ca in Constitutia Europeana proprietatea privata trebuie sa serveasca scopului social.

Nu este la fel in cea din USA.

Inerent vs subventie

Anumite scoli si institutii ale sectorului privat argumenteaza ca dreptul la dezvoltare este inerent terenului si proprietatii lui.

Administratia are datoria de a reglementa, dar nu de a limita potentialul de folosire a terenului.

Alte puncte de vedere subliniaza ca valoarea terenului pentru dezvoltare nu este inerenta,

ci este un rezultat al elementelor si investitiilor produse de zona inconjuratoare, si

deci nu al valorii individuale.

Drepturile si beneficiile pentru dezvoltare sunt asadar ale colectivitatii si ea poate administra subventiile acestor drepturi.


EXPROPRIERILE

Dincolo de dezbaterile conceptuale, aceasta problem are efecte practice care trebuie expuse: Dac dreptul de dezvoltare este doar inerent, administraia poate doar s limiteze dezvoltarea

in termenii prevenirii efectelor negative ale externalitii. Administratia poate doar preveni sau cere compensaii pentru externalitile negative,

dar nu poate prevenii beneficiile maximale incasate din dezvoltarile terenului privat.

Orice este permis.

Doar externalitatile trebuie s fie compensate. Dificultatea problemei este legat de faptul ca externalizarea poate fi calculat pe termen scurt,

dar este imposibil de fut pe termen lung. Intr-o dezvoltare haotic poate nu se produc externaliti pe termen scurt,

aa c pare c nu avem nici un cost. Dar se poate produce un cost imens in 100 de ani

(ex. dezvoltarea pe verticala din sec 19 lea, Roia Mota, gazele de ist, et) Dac drepturile dezvoltrii sunt subventionate,

atunci produsul administratiei ca plusvaloare prin infrastructura,

favorizeaz valoarea terenului si este indreptit s impartaseasca aceasta valoare.

Este clar ca implicatiile politice si economice sunt imense si problema trebuie pus disuie. Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn [email protected]

SECURITATEA ADMINISTRATIVA

(dreptul roman vs cel comunitar)

Cind proprietatea private este implicata,

drepturile administratiei trebuie clar statuate

pentru a evita abuzurile autoritatilor publice.

In special cind populatia nu participa direct

(datorita pasivitatii sau daca este impiedicata)

in procesul de cunoastere al relatiilor administratiei,

aceasta opacitate poate deschide poarta pentru taieri discretionale

(prioritati politice)

sau direct coruptiei.

In acest caz cadrul legal si sistemul planingului deriva din legislatia Romana.


b. DEFINIREA SECTORULUI PUBLIC (angajamentele lui)

Planul Spatial deasemeni defineste investitiile care servesc sectorul public

pentru a oferi bunuri complementare sectorului privat

necesare pentru promovarea dezvoltarii.

Aceste angajamente trebuie sa fie obligatorii,

fiid i limitarile sectorului privat sunt obligatorii. Multe decizii de investiii din sectorul privat sunt fcute complementar

investitiilor publice.

Dezvoltarile de a lungul autostrazilor sunt exemplul tipic.

Cu toate acestea angajamentele din sectorul public

sunt fcute pentru a atrage credibilitate,

nu doar dac au fost planificate , ci i dac au fost doar iniiate.


LEGILE BUGETARE Sunt 2 aspecte ale angajamentelor sectorului public:

TERENUL SI BANII Terenul poate fi definit de Planul Spatial, dar el nu poate deveni real pina cind sectorul

public nu incepe negocierile sau expropierile/pe domeniu/expropiat.

Este nevoie in ambele cazuri de bani.

Transferul drepturilor de dezvoltare si de permutare a terenurilor au venit ulterior

prin ocolirea limitarilor financiare ale autoritatilor locale.

Ele au lucrat uneori foarte bine ca valori substitutive pentru bani.

Finanele depind de bugetul autoritii locale. Si bugetul este msura cea mai performant pentru autoritatea local.

Va determina obiectivele reale si suveranitatea ei,

emanate din votul democratic al alegerilor.

Aceasta libertate a deciziei nu poate fi redus de nici un document de rang inferior. De asemenea un Plan nu poate impune un buget pe 20 de ani in viitor,

si bugetul este suveran s odiioeze sau nu, propunerile dintr-un Plan. Obligatiile Sectorului Public in Planul Spatial devin directoare si nu obligatorii.

Este doar credibilitatea Autoritatii Publice si

liderii ei vor asigura subventiile sectorului privat pentru a include investitiile lor in angajamentele sectorului public,

care nu sunt inca realitati.


REGIONAL/ INTEGRARE NATIONALA Planul Strategic National trebuie construit ca o abordare a unor sectoare de baza.

Aspectele spatiale ale Planingului National sunt construite din resursele nationale de mediu,

ce trebuie prezervate si intarite prin retelele de transport national.

Doar Reteaua Nationala de Transport este facuta in minte ca o coeziune teritoriala interna,

si ca legaturi internationale prioritare, in termenii legaturilor politice si economice,

celalalte sectoare vin sa se implice in system.

Cea mai bun utilizare a resurselor naturale, precum energia si materiile brute, si cea mai bun utilizare a resurselor sociale n termenii de capacitate,

de avantaje competitive, de pozitionare economica internationala,

vor determina sectoarele ce vor fi intrite si eforturile de investitii aferente, apoi vor urma sectoarele de inovatie si de educatie.

Avuia si pregtirea populatiei trebuie s intilneasca aceste nevoi si s beneficieze din recompense

ca apoi se pot stabili facilitile sociale ce vor fi promovate.


TERITORIUL REGIONAL vs SECTORUL DE BAZA NATIONAL -

Planingul National Procesul nu este asa de simplu.

Dihotomia dintre eforturile economice si problemele sociale nu se rezolva asa de usor

intr-un context de resurse limitat si a competitiei internationale.

Luptele interne intre cele dou regioal vs aioal pot influenta procesul de luare a deciziilor.

Regiunile cele mai in nevoie pot beneficia de regiunile cele mai eficiente.

Este dificil pentru Planul Natioanal sa rezolve aceste antagonism fara lupta politica.

Pe plan international vedem deseori o incapacitate a guvernelor nationale de a aproba Planuri Nationale Integrate.

Ele si-au dovedit incapacitatea de a rezolva acest conflict.

Foarte putine Planuri Nationale Integrate exista.

In loc vedem Planuri de Baza Sectoriale precum cele economice, de transport, de facilitati de educatie sau de sanatate,

care insa nu indraznesc sa se confrunte cu intreaga problema,

ci doar s ating aspecte ce nu vor crea nemultumiri generale.


PLANURILE NATIONALE

fiind greu de aprobat,

sunt substituite cu Planurile Sectoriale de Baza.

Insumarea acestor Planuri Sectoriale de Baza pot oferi o privire national consistent,

dac nu cuprinzatoare, integratoare. In termenii viziunii naionale Planul se limiteaz n general la sectorul de transport, ori la o privire pe termen lung ce este prezentat ca satisfacatoare pentru fiecare,

chiar dac capacitile financiare nu sunt capabile sa le finanteze. Programarea pe termen scurt va seleciona prioritile unui plan integrator.

Pentru a evita conflictele, Planingul Rational este inlocuit cu

Programarea Bugetara.


PLANURILE REGIONALE

Planingul Regional este usor de realizat.

Fortele ce se lupt in interiorul Planului Regional nu sunt in stare s destabilizeze intreaga imagine.

Planurile Regionale se pot dezvolta cu o dimensiune strategic sau spatial din criteriile stabilite in Planurile Sectoriale Nationale de Baza.

Daca Planurile Regionale sunt coordonate de departamentele centrale (Ministere),

ele pot oferi ghidaje ale strategiei nationale i pot s preieie in discutie aspectele coordonarii intre regiunile vecine,

i aest az insumarea acestor Planuri Regionale fac Planul National Territorial. Planurile Nationale sunt Sectoriale de Baza, pe cind Planurile Regionale sunt teritoriale,

dar insumarea ambelor ofera o imagine cuprinzatoare a Planului National.


PLANURILE JUDETENE

Scara joasa de detaliere

Odata ce integrarea Planurile Nationale si Regionale s-a realizat,

este foarte usor s cobori scara orientrilor strategice de la ambele la nivelul judetean si s completezi imaginea cu o mare precizie teritorial.

Planurile Judetene vor dezvolta orientrile specific naionale si regionale pentru judet, detaliind aspecte pe care nivelul superior nu le poate angaja.

Participarea judetelor si oraselor relevante la Planul Regional poate tine cont de dialogul asupra discrepantelor in termenii misiunilor strategice nedorite ale

judetului.

Antagonicele nu trebuie s permita investitii ce vor izola si vor fi necoordonate la alte nivele aducind riscul ineficientei la nivele foarte ridicate.


CERINTELE EUROPENE

a. Interese individuale vs obiective strategice Fondurile europene au ca obiectiv sa fie alocate proiectelor cu obiective raionale pentru dezvoltare

si nu pentru proiecte decise de liderii locali pe baze de prioritati politice obscure. Banii europeni nu sunt pentru sustinerea carierelor politice personale,

ci pentru suportarea dezvoltarii cuprinzatoare. Astfel UE cere ca orice proiect sa fie sustinut anterior de un Plan Strategic

care sa justifice propunerile. Bazate pe un astfel de plan Europa poate decide doar dac proiectul este efectiv, integrat intr-o

viziune generala, pentru Bunul General (Interesul General) si atunci va aproba pentru a fi finantat prin fonduri europene.

Europa a fost confruntata deseori cu proiecte propuse de politicieni locali fr nici o justificare in spate.

In astfel de context fondurile europene pot sa nu sprijine ceeace nu este Interesul General.

Factori ce nasc deciziile politice Factori ce nasc deciziile politice OMUL DE STAT ADEVARAT 1. INTERESUL GENERAL OPOTUNISTII 2. INTERESE ELECTORALE 3. CLIETELISMUL 4. LOBBIUL PARTIDELE POLITICE 5 PARTIDUL 6. INTERESELE DE GRUP POLITICIENII PROFESIONISTI 7. CARIERELE PERSONALE


LEGITIMITATEA DEMOCRATICA vs RATIONALITATEA TEHNICA

Politicienii iau decizii bazate pe mai multe nivele de interese:

1. Interesul General;

2. Interesul electoral;

3. Interesul electoral de partid;

4. Interesele de loby;

5. Interesele de partid;

6. grupul de interes de partid;

7. interese personale;

rezultatul acestui mixt are o ratiune, dar el nu este neaparat rational.

Europa declara in politica sa de fonduri

c obiectivul de a aloca fonduri este Interesul General si nimic altceva. Lipsa strategiei Interesului General in spate pentru multe proiecte prezentate de guvernele

nationale spre finantare prezinta un conflict intre

democratie (prioritatile oficiale ale alegerilor)

si rationalitate ( justificari tehnocratice)


c.PLANURILE STRATEGICE CUPRINZATOARE

pentru urmarirea

INTERESULUI GENERAL Puntea de legatura dintre cele dou este gsit in

Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor , ce este legitimat de implicarea social si de procedurile de guvernare.

Este o viziune larg rspdit ca o singura propunere a guvernului facut de un politician de top

s se osidere reprezint interesul general. In absenta Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor ,

care sa aiba legitimarea guvernamentala (desi corporative)

Europa cauta un Pla trategi cu ajutorul Cifrelor ce va oferi rationalitate si va deschide argumente pentru propunerile de investitii.

Pla trategi cu ajutorul Cifrelor ii va lipsi legitimitatea guvernarii, dar ofera legitimitate tehnica

ce este cel de al doilea argument de bine pentru investitii.

Daca nici unul din aceste 2 planuri nu exista,

Europa incearca sa cear un post argument, pentru a justifica alocarea fondurilor: analize Cost- Beneficiu,

evaluari de impact de mediu,

si alte tehnici alternative de evaluare care sunt cerute citeodata proiectului.

Ele sunt cele mai bune alternative in lipsa unui plan strategic.


LIMITAREA PRESIUNII:

DISTRIBUTIA BUGETARA

Europa cere guvernelor nationale sa prezinte astfel de antejustificari pentru cererile de fonduri.

Rareori se intimpla asa.

Lupta intre presiunile locale sau prioritatile politicienilor si rationalitatea Europeana are o limita:

bugetul European.

Sumele predefinite de fonduri sunt alocate natiunilor,

indifferent de justificarile rationale ale proiectelor prezentate.

In absenta fundalului rational fondurile vor fi alocate grosier oricum.

Procesul se naste intr-o lupta in care Europa cere justificari extra

pentru proiectele prezentate si

la sfirsit le accept pe cele ce au gradul de rationalitate cel mai ridicat


RASPLATA PLANULUI STRATEGIC

In acest context, daca autoritatile locale (regionale, judetene, municipale)

pot prezenta proiectul intr-un context a unui Plan Strategic preexistent

el are o mai mare sansa sa fie aprobat si sa ajunga primul.

Este acesta o buna investitie pentru autoritatile locale fi rasplatite sa produca

Planul Strategic cu ajutorul Cuvintelor , (mai ieftin decit unul cu figuri)

prin atribuirea fondurilor europene


PRESIUNEA TIMPULUI

Presiunea timpului lucreaza impotriva planingului strategic cu ajutorul cuvintelor

Scurt: aprobare vs lung: discutii

Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere timp pentru discutii si pentru a construi consensul.

Beneficiile Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor sunt limitate la concluziile rezultate.

Acestea sunt deasemeni gasite in implicarea deciziilor facatorilor din regiune,

iar introspectia procesului va dezvolta capitalul social al regiunii.

Procesul este parte din success.

Si procesul nu poate dura mai putin de 1 an.

Ar trebui sa dureze 2 ani, dar dureaza si 4 ani pentru cele mai bune rezulate.

Or poate fi un process continu de a monitoriza rezultatele.

Un Plan Strategic cu Imagini se poate prezenta relativ rapid pentru c doar imaginile disponibile sunt folosite in deciziile de a construi.

Rezultatul ii va lipsi credibilitatea, la fel ca si legitimitatea, dar se poate face.

Scurt: impunere vs guvernanta si participare

Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere construirea consensului.

Consensul este mai greu de construit cind are un termen limita pentru el

(mai ales cind vrei sa ai spijin).

Participarea nu poate fi grabita din cauza pericolului de distrugere care poate avea o mare viteza.

Plan Strategic cu ajutorul Imaginilor nu necesita consens.

El este rezultatul unei analize rationale.

Rezultatele sunt bazate pe cunostiinte si rationalitate.

Rezultatul poate fi impus intellectual in scurt timp daca structura intelectuala nu este contestata.


presiunea timpului

Scurt: consistent vs lung: sprijinul partilor interesate

Planul Strategic cu Text va avea puterea sprijinului partilor interesate.

Procesul negocierilor poate dura insa ceva timp si intra in obiective si politici conflictale care pot avea impact adinc asupra consistentei rezultatului.

Puterea suportului social poate fi cu greutate impotriva inconsistentei anumitor rezultate.

Plan Strategic cu Imagini poate fi si el consistent daca echipa tehnica este capabila sa il faca intrun timp scurt.

Echilibrul nu va conduce necesar la inconsecventa rezultatului.

Planul Strategic cu Text are radacini si beneficii mai puternice, dar cere timp

(in loc de bani)

si nu poate fi improvizat.

Trebuie sa fie un proces de lunga durata ca parte a mecanismnului guvernamental.

Nu poate fi o solutie grabita chiar daca exista o anume justificare de urgenta.

Trebuie sa fie parte dintr un system standard de plan care sa aiba un effect consistent necesar.


CULTURA PLANINGULUI

Planingul necesita mai mult decit Legii si Regulamente.

Necesita deasemeni si Resurse Umane si Capital Social capabil sa implementeze planul.

Copiind sau traducind legi bune care functioneaza in alta parte este o cale gresita.

Legile sunt ca sa fie adaptate unor circumstante particulare unui context national,

si o parte importanta a acestui context este capacitatea de a o implementa.

a. Instrumentele planingului

Diferitele tipologii de planuri sunt Instrumentele Planingului.

Planurile Regionale, Planurile Structurale, Master Planurile, Planurile de Delimitare a Terenurilor, Planurile Speciale, Planurile Partiale, Ordonantele, Cataloagele, etc toate sunt Instrumentele

Planificarii.

Elementele Standard utilizate in ele pot fi complexe precum: POT, CUT si modul de calcul a lor poate deveni foarte complex in scopul de a fi echitabile si de a se adresa tuturor situatiilor

posibile si a tuturor drepturilor mandatelor.

b. Procesul Planificarii

Procesul este deseori mult mai important decit rezultatul.

Un Plan parasutat poate deveni imposibil de aplicat deorece intra in conflict cu cultura locala de planning sau din cauza ca intra in coliziune cu capacitatile resurselor umane.

Ele devin astfel hirti colorate in sertare.

Planingul este un process de integrare de eforturi si dorinte.


CULTURA PLANINGULUI c. Acceptarea Planingului, Punerea in aplicare a Planingului

Planingul implica cele mai multe forte sociale si economice ale societatii.

Daca se implementeaza trebuie sa fie intelese si acceptate de aceste forte pentru a fi implementate correct.

Se poate ajunge la confruntari directe daca ele nu reflecta raspindirea lor de catre aceste forte.

Se confrunta activ de cei putini si se confrunta masiv cu cei pasivi.

Daca procesul de planning nu se intrupeaza adinc in structura societatii in care trebuie implementata (cunostiinte, capacitate, agreere, consensualitate) este greu sa aiba success chiar daca sunt puse

in aplicare de capacitati posesoare.

Multe aspect ale Planingului nu pot fi puse in aplicare si sa se ceara sa fie intelese si sa aiba capaciatea de a fi implementate.

d. Puterea functionarului din administratie

Puterea functionarului din administratie este unul din activele importante de resurse umane.

Un plan de implementare complex nu poate fi impus unui grup de functionari civili care nu au fost antrenati pentru acea complexitate sau de un grup de functionari cu sarcinile depasite.

Anumite tari care au o traditie puternica de planning (UK) si aici autoritatile locale au peste 15 profesionisti de a planifica si de a implementa, unde altii au doar un profesionist.

Complexitatea planingului este in accord cu cultura planingului.

Instrumentele Planingului trebuie sa fie simple, atit cit sunt resursele umane capabile sa le implementeze.

Legile perfecte de planning sunt in general de neimplementat.

Regula este: daca nu se poate implementa nu o aplica. Greseala nu este in text, ci pe teren.


CULTURA PLANINGULUI e. Dar Capitalul Social (cu efecte multiple) este mult mai important decit Resursele umane

(efectele de insumare)

Acumularea de experienta intr-un system poate lua multi ani de experienta profesionala.

Odata acumulata experienta intr-un system (indiferent daca sistemul functioneaza sau nu)

este greu ca sa se treaca de ea.

Este cazul pentru sistemul urret de plaig. Este u apital fi dificil de depozitat sau de schimbat.

Pierderea va aparea la prima investitie.

Mecanismele procedurale fac planificarea greu de implementat.

Oricine intelege problemele aparute.

Problemele procedurale pot deveni opace pentru implementare, nascind inechitate sau coruptie.

Problemele de fond trebuie sa aiba un process deschis nonierarhic collegial de aprobare pentru a evita implicarea discretioanala.

Atit Resursele Umane (cunostiintele si experienta) cit si Capitalul Social (procedurile

guvernamentale si interactiunea sociala) sunt necesare pentru a face un system de

planning lucrabil.

Sistemul de planning poate fi designat in accord cu aceste Capitaluri.

Trebuie sa fie designat din interior si nu poate fi importat.

Faceti-l cit se poate de simplu atit cit capacitatea de implemetare va va permite.


PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE Dupa cum am discutat anterior Planurile Locale si cele Strategice sunt diferite ca natura.

Intre ele Planul Structural joaca rolul de intermediar.

a. Planurile Locale

Planurile locale trebuie sa fie precise si obligatorii asupra utilizarii terenurilor, definind drepturile si datoriile proprietarilor private.

Asupra problematicii determinarii datoriilor publice exista intotdeauna un pierzator.

i. Angajamentul public: investitiile publice si rezerva bugetara

Desi legile bugetare nu pot fi impuse Planingului Spatial prin implementarea partii publice a Planului Spatial se vor face ca investitiile private sa multiplice succesul investitiile publice. Credibilitatea si

efectele benefice ale investitiilor publice vor face mai degraba credibilitatea politica a implementarilor decit angajamentul specific al planului. Ne intoarcem la importanta implementarii in contrast cu

continutul formal al Planului.

ii. Ivestiii private stiuleaza: Crediilitatea i oduerea aiuii pulie Investitiile private necesita investitii publice pentru a completa eficienta investitiilor pentru ca nu exista nici

o odalitate de a iteraliza eteralitile pozitive are u pot fi fute de tre setorul privat, u toate acestea ar trebui facute.Daca sectorul public nu le face capacitatea de dezvoltare este limitata

atit economic cit si social.

Investitiile publice sunt un multiplicator al investitiilor private.

Pe de alta parte investiiile private primesc externalitati pozitive de la investitiile publice.

Ele sunt legate impreuna printr un dialog pentru schite si aprobari mai degraba decitpentru implementare.

Impreuna ele fac un final de succes pentru Planul Spatial Local.


PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE b. Planurile Strategice:

Planurile Strategice se focuseaza pe coordonarea problemelor economice, sociale si spatiale.

Ele sunt elocvente pentru natura. i. Public vs Coordonarea Privata

Odata ce sectorul public prezinta sunet si o viziune sigura, sectorul privat, in special daca a fost implicat si listat in process, va urma directia si va produce un effect multiplicator cu

feed-back pentru sectorul public. Interactiunea dintre cele 2 aduc o dezvoltatre sustenabila.

c. Planurile Structurale:

Planurile focusate Spatial si Planurile Strategice focusate Economic si Social sunt legate de Planurile Structurale.

Abordarea spatiului intr-un mod structural, ofera o structura spatiala pentru teritoriu, dar nu detaliind, nici impunind determinarile formale obligatorii ale Planului Spatial

i. diagrammatic si directoare Abordarea Spatiala a spatiului din Planurile Structurale este diagrammatic in modul ca

strategiile spatiale sunt directoare dar nu indica prcis pentru a crea drepturi si datorii, nici asteptari precise de la proprietarii private ai terenurilor.

Ele totusi creaza ghiduri atit pentru investiiile publice regionale si judetene, atit ca schite pentru mult mai precisul Plan Spatial Local


PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE.

Proiectele si Programele Strategice

Planurile Strategice nu necesita sa steie intr-un domeniu al cuvintelor. Ele pot deveni actiuni: Planingul ia masuri immediate in viziunea unui cadru de lunga durata.

Aceste actiuni pot fi Directe (Proiecte) sau Indirecte (Programe)

i.Proiecte: investitii directe in locatii specific

Planurile Strategice pot selecta un numar limitat de proiecte cheie cu effect strategic si pot decide dezvoltarea acestora ca o faza secundara a Planului. Aceste proiecte pot

fi localizate strategic, cerind achizitii de teren si investitii in infrastructura. Consortiile sunt facute pentru aceasta (Agentii Special Publice sau PPP)

ii.Programe: investitii indirect directionate.

Daca propunerile strategice nu au o locatie sau o actiune strategice ele pot implica alti jucatori cheie ca actori intermediari.

In aceste cazuri Programul Strategic va desena actiunile ce trebuie avute in vedere de acestia si finantarea directionata pentru aceste actiuni fara implicare directa.

Monitorizarea este essentiala in acest caz pentru evaluarea rezultatelor directionate.

Politica nationale de locuire este deseori in acesta categorie atunci cnd acestea sunt efectuate n locuri specifice prin niveluri intermediare ale guvernului, sau ale

regiunii sau locale.


PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE e. Planurile Speciale

Planurile Speciale implica citeodata probleme Spatiale.

Ele sunt focusate in rezolvarea unei probleme specifice si nu sunt limitate la o locatie specifica, sau chiar la orice locatie in anumite cazuri.

i. Planurile Sectoriale

Planurile Sectoriale sunt acelea care se adreseaza unor sectoare intregi sau unor subsectoare de dezvoltare. Transportul, Energia, sau Mediu sunt printre cele mai

comune in Planurile Sectoriale, dar problema speciala defineste specificitatea.

Structura Planului va determina nevoia problemei la care se adreseaza.

Planurile Sectoriale trebuie sa fie in accord cu nivelul superior al Planului Multidisciplinar Strategic, Structural sau Local.

Planurile Speciale pot fi definite si effectuate ca derivate ale deciziilor planului superior.

ii. Problemele multi-sectoarelor speciale

Cind problema necesita o abordare multisectoriala complexitatea interventiei diferitelor agentii sau organizatii pot face din el un fel de Plan Strategic.

Dar ramine focusat pe o problema speciala ce nu poate fi adresat cu eficienta pe intregul Plan Strategic si necesita un eford directionat mai mare

f. Instrumente minore

Multe alte instrumente de planificare sunt valabile.

Valabilitatea si pertinenta este relationata cu nevoile si problemele specific locale


ALOCATIIL BUGETULUI PUBLIC Schitarea bugetelor este esenta managemnetului politic. Planingul are de face cu ea ca o problema centrala. Chiar

daca planingul nu califica cererile de investitii prin deciziile sale aceasta ignorant nu previne faptul ca aceasta este exact ceea ce face Planingul.

Modul prin care este infiintat sistemul planingului predermina modul prin care se stabileste raspindirea si alocarea fondurilor financiare.

Raporturile Bancii Mondiale pot legitima decizii ce trebuie facute in aceasta directive de govern

a. Politic vs Tehnic

Lupta pentru alocarea resurselor finaciare incepe cu procedura luarii unei decizii.

Poate fi una tehnica si justificata in termini rationali sau politica si justificata prin echilibrul intereselor?

i.Social vs Economic

Prima dihotomie accentuata este intre eficienta economica si echitatea sociala.

Sunt multe instrumente pentru evaluarea eficientei relative a investiilor pentru intarirea dezvoltarii economice.

Sunt multe mecanisme de evaluare a distrubutiei corecte a facilitatilor sociale pentru a atinge cea mai buna distributie a bogatiei prentru populatie.

Nu sunt mecanisme tehnice sa stabileasca impartirea obiectivelor economice si sociale.

Doar echilibru politic poate echilibra asta. Modul prin care acest echilibru politic atinge impartirea eforturilor bugetare si se face prin guvern si este extreme de specific locului.

ii.Central vs Local

Parte a sistemului guvernamental este de a imparti responsabilitatile centrale si locale.

Diferite administratii impart competentele in interiorul aceleiasi teritoriu intrind in conflict.

Centralizarea, Regionalizarea, Descentralizarea si Transferul sunt aspect diferite si gradient ale procesului ce nu trebuie sa fie confuz. Diferitele pc de v. ce reprezinta diferite focusari a diferitelor responsabilitati sunt

necesar a fi legate diferit. Democratia face ca sigur ca confruntarile sa aiba loc.

Dar democratie este si cind fac sigur ca mecanismul dialogului si decizia ultima sa fie posibila si un sfirsit mort sa fie evitat.


OPINIA ELECTORATULUI

Deciziile bugetare sunt parte a unui progra de actiuni, nu chiar planingul lor. Discutam deasemeni despre diferenta dintre un planning lung si o programare pe

termen scurt.

Deciziile bugetare sunt parte a unui program scurt de 1 an.

Diferenta intre planning si programe este ca Planingul cauta Interese Generale in timp ce Programele pot urmarii interesul electoratului.

Planingul arata pentru beneficiile sicietale a generatiilor viitoare, in timp ce Programele( aprobarea bugetului) este rezultatul dorintei electoratului.

Nu este intotdeauna clar cum se articuleaza un dialog intre cele doua.


DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA i. constiinta populara: actiunea comunitara

Una din caile de a implica de jos in sus in planificare si in mod special in Planingul Strategic este sa fie implicata actiunea comunitati.

Participarea este bine stabilita in Planingul Local, desi procedurile trebuie revizuite pentru a incorpora o reala participare si nu una doar formala.

Participarea nu este stabilita in Planingul Strategic in afara de organizatiile intermediare care pot fi reprezentate. Daca nu este integrat si implicat adecvat in planul strategic si

este deschis doar deciziilor si facatorilor de opinii putem cadea intr-un tip de guvernare ce este mai aproape de corporatism sau de Democratie Organica decit Democratie

inorganic.: acest mod trebuie evitat.

Comunicarea si transparent ajuta mult.

i. Olanda 46%, Spania de la 8% la 36%

Nu este numai de a impartasi competente. Impartasirea bugetului public este importanta. De la 46% cheltuieli publice facut de guvernele locale din Olanda la 6% sau mai putin in

alte tari decalajul este mare. Planingul de jos la cel de sus este o parte din dilemma sistemului de planning.

Folosirea discretionarului conduce la coruptie. Alternative este de a aplica mecanisme procedurale in luarea deciziilor. Acestea conduc la rezultate oarbe care nu sunt

otietizate sau igorate sutil i odu eesar la aspete disretioale. Discretionalitatea are de face cu forme de fond. Procedurile au de a face cu forme

mecanice.

Amindoua sunt utilizate si necesare dar in problemele Planului Strategic sunt probleme de fond principale si astfel se are de face cu discretionarea, introducind riscul coruptiei.

Acest risk trebuie limitat si controlat. Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn [email protected]

DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA

a. Valorile politicienilor & populatiei ( Capitalul Social)

Coruptia nu este o problema exclusiva a politicii. Politicienii sunt parte dintr-o societate si sunt cufundati in valorile si procedurile lor. Coruptia politica deseori este doar un tip de atitudine

de coruptie ce se raspindeste in sectorul privat si in comportamentul individual (Capitalul Social). Este acest sistem privat de valori ce in final va infecta comportamentul politic si nu va

fi penalizat de electorat care-l gaseste normal.

Coruptia politica este deseori subtila si dificil de dovedit. Justitia nu o poate dovedi. Este mai degraba electoratul care prin reflectie la noul rezultat electoral va elimina politicianul sau

partidul respectiv. Daca electoratul nu reactioneaza tare si definitiv atunci inseamna ca coruptia este gasita normala si parte acceptabila de sistem. Numai prin consolidarea si

imbunatatirea sistemului social se poate reduce coruptia.

b. Discretionalitatea

Discretionalitatea poate gazdui coruptia si totusi sunt citeva proceduri tehnice de a preveni coruptia.

i. Transparenta, dezbaterea

Deciziile trebuie luate prin argumente deschise si credibile. Lipsa dezbaterilor sau ipocritic facute previn deciziile ce trebuiau luate.


COMUNICAREA

instrument al planingului

i. Deciziile Comitetului Reprezentativ (colegiului)

Discretionalitatea nu poate fi luata doar de o singura persoana; trebuie luata de un grup, un comitet. Membrii acestui comitet nu trebuie sa fie legati intr-o majoritate absoluta de una sau doua

institutii de sub un lider politic. In acest caz comitetul va reprezenta autoritatea in luarea decizilor si va fi indirect personal. Reprezentatrea va fi diversa cu contraste posibile.

ii. Responsabilitatea: efectele electorale -media

Opiniile publice si electoratul trebuie sa stie deciziile si argumentatia lor. Acest mod va fi evaluat prin valorile lor si argumentele ascunse vor fi descoprite. Ele vor avea efecte relevante in procesul

viitiarelor alegeri.

Media joaca un rol important in aceste descoperiri in evaluarea mecanismelor.

Media trebuie sa fie libera de suspiciuni de coliziune de interese.

Aceasta trebuie sa fie evaluat de electorat. Daca nu este asa, este un risk ca Capitalul Social sa fie un risk.

Transparenta si comunicarea sunt parti a controlului dezbaterii pe fond a problemelor.

Participarea publicului este o alta latura relevanta a procesului.

Planingul Spatial este bazat pe aplicarea lui obligatorie. Este nevoie de un mic support pentru o astfel de implementare. Este regula puterii administrative si a legii. Consensul si agrementul usureaza

aprobarea, legitimizeaza rezultatul si usureaza implementarea prin reducerea rezistentei. Regulile obligatorii nu trebuie sa ocoleasca dialogul. Lipsa dialogului nu trebuie sa aiba loc. In Planingul

Strategic dialogul nu este un beneficiu, ci este o obligatie.

Planingul graitor (indicative) trebuie sa aiba un support general ca sa fie implementat. Ceea ce este necesar este bine si pentru sectorul privat. Si suportul privat il sustina dublu.


COMUNICAREA

instrument al planingului a. Cu populatia: doua sisteme la fel

Populatia trebuie sa inteleaga si sa sustina Planul. Ea este parte a implementarii. Ea poate sa sustina procesul de implementare daca intelege scopurile strategiilor si traiesc cu ele, daca

inteleg deciziile relevante administrative si politice. Daca nu este asa, Planul va fi un element pentru noua dezbatere electorala. Opozitia va apuca oportunintatea de a schimba directia.

Daca populatia nu intelege sau nu agreaza Planul, ea va adera la propunerile opozitiei. Pot sa spun ca daca electoratul este de accord cu opozitia, aceasta este calea de decadere pentru

partidul la putere.

Electoratul trebuie sa fie de accord si sa sustina Planul Strategic, si nu este cale mai buna pentru ea decit sa fi participat prin doua cai de sisteme de comunicatii intre Plan si populatie.

Dispozitivul comunicarii trebuie sa fie parte din mecanismul Planului Strategic.

b. Implicarea partidelor (politicienii vs profesionistii)

Pe de alta parte facatorilor de decizii din sectorul corporative privat si public trebuie sa ieie deciziile sociale si economice in accord cu Planul. Nu vor face astfel daca nu sunt de accord cu

el. Cind Planul are sufficient support si a fost implementat in consens chiar cei care nu au fost de accord cu el, vor fi in interesul lor. Nu pot sa inoate impotriva curentului.

Procesul generalizat va intarii Planul prin multiplicarea efectelor si va sprijini multiplicarea acestora. Este calea spre success.

c. Liderul Politic

Suportul elitelor economice si sociale ca si cel al populatiei in general fac Planul strategic mult mai mult ca un instrument essential pentru dezvoltare cum a fost descris in raport. Integrarea

obiectivelor si policilor economice, sociale si spatiale intr-o guvernare echilibrata fac deasemeni un instrument exceptional al liderului politic.


Sursa: Pedro Ortiz

Senior Urban Consultant at World Bank

Pedro Ortiz via LinkedIn

[email protected]

traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014

CURS 03b :URBANISM COMPARAT

DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI :

Franta dreptul roman instaurat dupa revolutie (drept de proprietate individual si absolut) Concept rigid dar precis (dominium), opozabil in justitie

Marea Britanie dreptul feudal (proprietatea asupra terenului: shared bundle of rights , ca relatii proprietar - teren si proprietar - terti) Concept flexibil de tenure

(inchiriere), supus negocierii. Coroana - singura cu drept absolut asupra terenului.

IMPLICATII IN PLANIFICAREA URBANA

Franta: urban law - system de zoning: Plan local durbanisme (PLU)

Loi relative a la solidarite et au renouvellement urbains (SRU)

Legea si administratia au putere absoluta de interventie urbana: Parisul lui Haussmann

Marea Britanie: urban law planificare urbana discretional si procedurala, cu caracter indicativ si nu normativ

Rezolvari de la caz la caz , permis de dezvoltare/ construire conditionat, etc

Accent pe procedura, rezolvari in tribunal prin crearea de precedente.

Exproprierea absoluta este evitata, expropriere de la caz la caz prin legi ale Parlamentului. Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor agentii de dezvoltare ,

ca entitati legale. Ex: Londra: Docklands, Canary Wharf, Kings Cross Railway Station Project Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania [email protected]

PLANIFICAREA URBANA IN S.U.A Traditia si cadrul legislativ britanice in context federal

Planning vs. Zoning

Drepturi si ingradiri stabilite in tribunal (creare de precedent)

Curtea Suprema si tribunalele statelor

Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor agentii de dezvoltare , ca entitati legale.

ex:Baltimore: Inner Harbour,; Washington: Union Station; Orase noi (planned communities)

Elvetia similar cu Franta, dar in sIstem federal Planificare urbana prin referendum la nivel de canton

DIFERENTE FILOSOFICE FUNDAMENTALE

Originea planificarii urbane este aceeasi:

regulamente urbane pentru protectia sanatatii publice (densitate, lumina, ventilatie, accese, securitate, etc).

Scopul insa este diferit:

Franta (si Europa in general): binele public Accent pe societate. Implicatii urbane: densitate, dezvoltari compacte, dezvoltari mixte, transport public, dezvoltat, dotari cultural sistematice

si ample

Marea Britanie si SUA: drepturi si oportunitati egale. Accent pe individ

Implicatii urbane: zoning restrictiv, segregare pe clase si nivel de venit, transport individual (automobile), urban sprawl, dotari culturale incidentale (chiar este nevoie?...)

Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania [email protected]

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA

Marea Britanie 1968 2004

De la Planuri de structura la Planificare spatiala integrata

Town and Planning Country Act 1947

Planning Advisory Group 1963 recomanda in 1967 o noua ierarhie de planuri: Planuri structurale ca documente de planificare strategic

Guvernul conservator Margaret Thatcher: Planurile structurale abolite, Greater London Council desfiintat,

planificarea urbana nu este buna decat pentru a sustine economia de piata si capitalismul

Guvernul laburist Tony Blair: Planificare strategica la nivel regional Regional Spatial Strategies (RSS) Districtele (administratia locala) trebuie sa elaboreze si sa aprobe Local Development Frameworks (LDF),

care contin o inovatie majora: Statement of Community Involvement (SCI)

Planning Policy Statements (PPS)

Planning and Compulsory Purchase Act (2004)

Noul guvern de coalitie John Cameron (2010)

Viitor incert pentru planificarea urbana in Marea Britanie si pentru relatia cu Europa


Franta 1967 2000

De la Loi dOrientation Fonciere la Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU) Schema Directeur dAmenagement et dUrbanisme (SDAU) in 1967

Plan dOcupation des Sols (POS) la nivel comuna Coefficient dOcupation des Sols (COS)

Zone dAmenagement Concerte (ZAC) mai flexibila Descentralizare teritoriala in 1983

Loi dOrientation sur la Ville 1991 accent pe politici urbane si nu numai utilizarea terenului Loi Chevenement (1999) cooperare intercomunala

Loi Voynet (1999) dezvoltare strategica si administratie locala Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU) 2000

Schema de Coherence Territoriale (SCOTT) document de planificare strategica Plan Local dUrbanisme (PLU)

Projet dAmenagement et de Developpement Durable (PADD) - Conceptul de proiect urban ca viziune a intregii dezvoltari a zonei

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA


ACTORII DIN PLANIFICAREA URBANA

Autoritatile locale in parteneriate public public si public private

Contrats dAgglomerations- instrumente de definire a repartitiei spatiale a activitatilor ca negociere intre regiuni si Communautes dAgglomerations (sindicate intercomunale)

Profesionistii

Royal Town Planning Institute; Conseil Francais des Urbanistes (CFDU); Office Professionel de Qualification des Urbanistes (OPQU)

Agentiile de dezvoltare

In Marea Britanie ele sunt create de guvern

create pentru operatii de regenerare urbana

In Franta sunt responsabilitatea administratiilor locale Agentiile au o anumita autonomie si nu sunt supuse controlului public

ele furnizeaza servicii tehnice administratiilor locale (Federation Nationale des Agences dUrbanisme) La Loi Chevenement (1999) a dus la multiplicarea lor

Societes dEconomie Mixte (SEM) sunt utilizate pe scara mare de administratiile locale pentru programe de renovare urbana si dezvoltare de business parks

Societe Centrale dEquipement du Territoire (SCET) ofera servicii profesionale si conseiaza peste 200 SEM-uri Dezvoltatorii (promotorii)

In Marea Britanie sunt foarte dezvoltati; House Builders Federation; Lucreaza strans cu administratiile locale si cu populatia

In Franta au mai putina influenta, sunt mult mai mici si faramitati, interventia se face prin lotizari Federation Nationale des Promoteurs-Constructeurs; Association des Constructeurs des Maisons

Individuelles


SUA

Protectia individului si a locuintelor unifamiliale ca mod de viata

Subventii pentru locuinte unifamiliale

Absorbtia externalitatilor cauzate de automobile

Zoning se elaboreaza la nivel local: Standard State

Zoning Enabling Act Hoover Rezultate in forma urbana

dezvoltatorii pot evada din intravilan si construi orice vor in hinterland, raspunzand nevoilor pietei si maximizand profitul

PLANIFICARE FIZICA SUA GERMANIA ELVETIA


GERMANIA SI ELVETIA

Subordonarea individului accent pe viata sociala si comunitate

Guvernul are control total asupra dezvoltarii fizice (amplasament, volum, forma)

Structura administratiei este unitara si ierarhizata

Statele (Lander) si cantoanele au planuri detaliate de utilizare a terenului

Administratiile locale elaboreaza planurile de zoning si controale ale dezvoltarii

Federal Land Use Law (Bundesraumordnungsgesetz)

Planificare la nivel de stat (Landesplanung)

Program de dezvoltare (Landesentwicklungsprogramm) pe un orizont de 15 ani

Control foarte strict asupra intregului teritoriu, inclusi

a03_planningul Strategic vs Planning Spatial (2 Files Merged)

Documents

obiectivele economice

regulile sociale si

o prognoza a potentialitilor

com planningul strategic

planingul spatial va

planning strategic in

com urbana teritoriala