A urcat Lazar in sanul lui Avraam? Adevar si mitologie in pilda bogatului nemilostiv Sturza Iuliu Cezar, teologie pastorala anul III Una dintre cele mai controversate parabole pe care le-a rostit Domnul Christos în predicarea Sa este cea a bogatului nemilostiv i a săracului Lazăr. rincipalul motiv este ș pentru că pare a învă a altceva dec!t vorbise Isus înainte i după rostirea ei. Imagistica vie ii ț ș ț de dinco lo de moarte prez ente în această para bolă par e a "i în contra dic ie cu unele a"irma ii ț ț "ăcute de Domnul Christos. #n două din momentele în care a e"ectuat învieri, Iisus vorbea de spre moarte ca un somn $%ate i &'( )* Ioa n ++'++, "iind în concordan ă cu concep iile ț ț biblice despre moarte. #nsă, evenimentele din această parabolă par a contrazice concep ia ț ob i nuit ă . ș e deas upra , în unel e cerc uri, pove stea nu este inter preta tă ca o para bolă , ci ca o în t!mp la re real ă, o de sc rie re eac t ă a vie ii de du pă moar te . ț + %ulte dintre amănuntele parabolei par a o clasa într-o categorie di"erită i a o eclude din lista învă ăturilor date de ș ț către Iisus. ce astă lucrare se va ocupa de două aspecte princi pale i va încerca să răspun dă la două ș întrebări ma/ore. rima este dacă parabola este întradevăr o povestire sau reprezintă un "apt rea l. dou a este dac ă conce p ia de spr e moarte din ace as t ă par abol ă este una bibli că sau ț reprezintă altceva . #n acest scop, pen tru început vom analiza ce e ste o parabolă, cum au "os t int erp ret ate i cum putem dist ing e învă ătu rile din ele . %ai apo i vom "ac e o analiz ă în ș ț pro"unzime a parabolei pentru a în elege mai bine elementele constitutive. #n ultimul r!nd, ț vom trec e în revistă no iuni le despre via ă de după moarte prezente în cul tura ebra ică antic ă ț ț pentru a în elege mai clar direc iile din acea parabolă. #n "inal, voi "ormula o concluzie pe ț ț baza analize i datelor puse înain te. 1 de exemplu cartea "Ce se intampla cu sufetul din ceasul mortii pana in ziua a 40-a" de Seram Alexiev si scoasa la editura Sop!iala pagina 1# parabola este o$erita ca argument in $avoarea existentei unui sufet care supravietuieste mortii individuluide asemenea siteul !ttp%&&'''(bible(ca&su-cons cious-li$e-a$ter - deat!(!tml numeste parabola "cel mai clar verset in ceea ce priveste viata de dupa moarte"
21
Embed
A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31
#n elesul său este o <ilustra ie, compara ie sau analogie, pusă sub "orma unei pove ti, "olosindț ț ț ș
evenimente din via a cotidiană pentru a descoperi un adevăr moral sau spiritual.<ț 5
Di"eren a principală dintre o simplă similitudine $o povestire cu t!lc de mărime redusă i oț ș
parabolă este tocmai "aptul că parabola devine o poveste. Compara ia apare atunci c!nd suntț
puse în oglindă ceva asemănător #mpără iei lui Dumnezeu i o înt!mplare?atitudine cotidianăț ș
$%arcu )'41-4(* %atei +4'44* Luca +5')-= .a.. Dacă o compara ie începe cu o a"irma ieș ț ț
generală a unei înt!mplări cotidiene $Luca +5'), ++'5, ++'++, o parabolă începe cu un
eveniment singular. $Luca +@'+, +)'+@, %atei (+'(:. 6istă trei tipuri de parabole' parabola-
poveste, parabola-eemplu i alegoria. rimele două sunt similare între ele i împăr irea poateș ș ț
părea arbitrară. A di"eren ă între parabola-poveste i parabola-eemplu este că de obicei laț ș
ultima, încheierea seamănă cu un <Du-te i nu mai "ă a a.<ș ș
legoria pe de altă parte apare ca o poveste ce con ine mai multe meta"ore. Caț
rezultat, o parabolă-eemplu are un singur punct de compara ie, în vreme ce o alegorie poateț
avea mai multe.@
Dacă ar "i să privim elementele de bază a unei parabole am descoperi trei principale. rima
sunt <simbolurile<, elemente din via a reală a ascultătorului. l doilea element esteț
<răspunsul<,care este a teptat de la ascultător ca urmare a ascultării. Ultimul element esteșcombina ia de motive teologice din parabolă care îl aduc pe ascultător la "ormularea unuiț
răspuns. #mpreună ele "ormează un <grup teologic< $theological cluster.=
Un comentator al parabolelor le de"ine te într-o manieră interesantă, care întăre te categoriileș ș
de mai sus. Linnemann descrie parabolele ca <evenimente lingvistice< $language events care
îl aduc pe ascultător în luarea unei decizii. Chiar i acel ascultător care re"uză să "acă oș
alegere, tot va lua o decizie. sta înseamnă că parabola aduce o schimbare în via aț
ascultătorului.: st"el în elegem că parabolele nu reprezentau simple pove ti, i că ele aveauț ș ș
8 An introduction((( pg( 16
6 An introduction to parables pg( 1/-)0
7 9ennet! :( *aile .oet and peasant and t!roug! peasant ees( A literar-
cultural approac! to t!e parables in Lu;e <ic!igan, 5illiam *( :erdmans
.ublis!ing Compan =rand 2apids, 1// pg( #
# ".oet and peasant(((" pg( )0
7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31
vor descoperi eroarea pe care el o "ăcea' reducerea întregii parabole la un singur punct, o
generalizare etrem a con inutului ei.ț +) După el au urmat al ii, precum Charles . Dodd sauț
3oachim 3eremias care au adus parabolele la locul lor de drept, îndrept!nd aten ia înspreț
adevăratul mesa/ al acestora i nu asupra unor interpretări ulterioare i "or ate.ș ș ț
+.4. rincipii generale de interpretare
Cu toate că eistă mai multe voci, uneori discordante, care prezintă metode de analiză,
eistă anumite principii de interpretare generale i care pot "i acceptate de toată lumea, "ără aș
"i părtinitoare.
• In primul r!nd trebuie să privim contetul parabolei $locul, circumstan ele, persoaneleț
cărora este adresată i problema care va deveni o cheie de interpretare.ș
• 9rebuie să mai "im aten i la introducere i concluzie care de multe ori "ace clar scopulț ș
parabolei.• >iecare parabolă ilustrează un aspect "undamental sau adevăr spiritual, iar detaliile
sunt importante doar dacă clari"ică un punct anume al adevărului.• #nainte de de"ini adevărul spiritual, e nevoie de o imagine situa iei descrise, prinț
obiceiurilor orientale modurilor de g!ndire eprimare. arabolele imagini vii ce
trebuie văzute, înainte de "i în elese.ț
• Dacă vom considera că parabola ilustrează un adevăr particular, este evident că nu
putem să ne bazăm o doctrină pe un detaliu al parabolei• arabola trebuie interpretată în termenii adevărului pe care vrea să-l înve e, a a cumț ș
este el prezentat în limba/ literal în contetul imediat i îndepărtat în Scriptură.ș +5
v!nd în vedere aceste elemente, putem privi alt"el parabola. 8om intra în pro"unzime,
trec!nd peste principalele detalii i men iuni pentru a vedea dacă putem etrage o ideeș ț
re"eritoare la scopul parabolei i însemnătatea ei.ș
contrast între cele două persona/e. <Bogatul avea de toate, iar săracul avea doar numele. Dar
însemnătatea numelui, con inea o promisiune.<ț (+
Urmează moartea săracului $v.(= i stabilirea la s!nul lui vraam. Iisus nu men ionează ce s-ș ț
a înt!mplat în continuare cu trupul acestuia, însă se presupune că a "ost lipsit de oînmorm!ntare, ceea ce reprezintă o o"ensă în cultura ebraică. %erg!nd pe linia separa iei întreț
destinele celor doi, are loc i moartea bogatului. #n dreptul acestuia este pomenită oș
înmorm!ntare probabil impresionantă pentru o persoană de rangul său. Iisus descrie mor ileț
celor doi într-o ordine inversă prezentării lor de la început. (( 6ste interesant de men ionat iț ș
"aptul că în descrierea mor ilor celor doi, are loc o schimbare. %oartea săracului este descrisăț
în detaliu, în vreme ce moartea bogatului este men ionată succint.ț (4 6ste primul semn al unei
modi"icari a statutului celor doi.
Din acest moment începe partea a doua a parabolei. Cei doi a/ung în eisten a de după moarte.ț
Lazăr, în s!nul lui vraam, i bogatul, cuprins de "ocul chinului. $v. (4. robabil că aceastăș
schimbare de decor a produs o mare mirare printre ascultători. 6presia <eis ton Folpon
braam< $s!nul lui vraam se re"eră la un loc de onoare la ospă ul ceresc, la dreaptaț
părintelui vraam.() 6ra văzut ca "iind locul de odihnă al celor care au murit într-o stare
per"ectă de har înaintea lui Dumnezeu.(5 A tradi ie men ionată în ) %acabei îl prezintă peț ț
vraam ca "iind acela care îi prime te pe martiri în paradis. $<Căci dacă vom a/unge săș
murim, vraam, Isaac i Iacov ne va primi pe noi, i to i strămo ii no tri ne vor lăuda<ș ș ț ș ș (@ A
teorie interesantă "ace trimite la numele săracului i la asemananarea cu numele robului luiș
vraam, 6leazar din Damasc $7eneza +5'(, cel ce trebuia să devină mo tenitor al averiiș
)1 idem( pg( 14#
)) +nterpreting t!e parables pg( )0
) idem( pg(18)
)4 3eremias ".arabolele(((" pg( ))4
)8 Lig!t$oot"A commentar on t!e B $or t!e almud and ebraica(" pg( 16#
Dumnezeu pentru lipsa de in"ormare în cazul său.4) Se consideră păgubit de Dumnezeu,
ignor!nd stilul de via ă preocupat mai mult de aspecte eterioare dec!t de cele interioare.ț
#n mod deliberat am trecut peste aspectele legate de partea a doua a parabolei. Le vom privi
mai atent după ce vom avea o imagine clară a credin elor iudaice despre via a de după moarte.ț ț
#nainte însă, c!teva cuvinte despre structură.
(.(. ;otiuni de analiza tetuala
Comentatorii tetului au observat o posibilă separa ie între cele două păr i aleț ț
parabolei. Unii au mers p!nă intracolo înc!t să tragă concluzia că la început au eistat două
pilde di"erite legate laolaltă de către cre tinii primelor genera ii.ș ț 45 Dar, studiile mai recente au
a/uns la concluzia că nu eistă argumente destul de solide pentru a eplica o diviziune a pildeiîn două păr i. Studiind anumite mărci lingvistice i teme, au a/uns la concluzia că toate suntț ș
opera evanghelistului Luca, care a compilat zicerile Domnului Christos.4@ 6l a ales cuvintele,
epresiile pentru a spune povestea lui i a ales punctele pe care voia să le eviden ieze, totu i.ș ț ș 4=
Cu toate acestea, adevărata dezbatere este legată de ultimele versete $(=-4+ care după unele
păreri ar "i "ost adăugate ulterior. Sus inătorii acestei idei îl prezintă pe Luca ca adăug!nd unț
"inal nou parabolei originale a lui Iisus pentru a se con"runta cu opozi ia predilectă a evreilor ț
de a re"uza să recunoască mesianitatea lui Iisus.4: Crossan este un suporter al acestei viziuni
asupra "inalului parabolei. Concluzia ei < indică re"uzul de a accepta "ie pe %oise sau pe
pro"e i ca martori ai învierii lui Iisus sau chiar să accepte învierea Domnului.< st"el, cei careț
neagă învierea stau sub acuzare tocmai din partea Legii i a ro"e ilor, văzu i ca antemergătoriș ț ț
ai lui %esia. Crossan î i întăre te argumenta ia o"erind o compara ie între ultimele versete iș ș ț ț ș
ici trebuie privit i publicul intă. e l!ngă oamenii simpli i ucenici, acolo se a"lau iș ț ș ș
cărturarii împreună cu "ariseii. $+5'(* +@'+)-mai apropiat că direc ie #n acea perioadă mul iț ț
evrei din înalta societate copiau stilul de viată opulent al romanilor )(, cărturarii "iind un
eemplu tipic.
Dacă ar "i să discutăm despre originalitatea imaginilor prezentate în parabolă, ar trebui să
urmărim contetul cultural al acelei perioade. #n primul r!nd, trebuie să avem în considera ieț
"aptul că peisa/ul meta"izic ebraic s-a schimbat. 6"ervescen a elenistă începută din timpul luiț
leandru %acedon s-a împl!ntat în toate domeniile vie ii. Inclusiv cel religios i "iloso"ic.ț ș
Crea iile literare au început i ele să poarte amprenta mentalită ii grece ti. Iar evreii dinț ș ț ș
diaspora au "ost "ascina i de aceaste noi idei pe care le-au îmbră i at i le-au transplantat înț ț ș ș
ara mamă.ț
st"el apare în "olclorul evreiesc o poveste adusă din 6gipt. ovestea îl are în centru
pe Setne Hhamas, mare preot al lui tah din %em"is i "iul său, i Asire. Cei doi văd douăș Ș
înmorm!ntări, a unui om bogat i a unui om sărac. Setne spune că bogatul a avut o via ă maiș ț
bună dec!t săracul, însă "iul îi spune că i-ar dori tatălui soarta pe care o va avea săracul în
via a de dincolo. Că eempli"icare, cei doi merg în cele apte săli din lumea de dincolo undeț ș
văd pedepsele i răsplătirile oamenilor. #l văd pe bogat torturat i strig!nd după milă, iar înș ș
altă sală, îl descoperă pe sărac, st!nd l!ngă Asiris, îmbrăcat în hainele de îngropare a
bogatului. %orala povestirii era acela care "ace "apte bune pe păm!nt este binecuv!ntat în
via a de dincolo, i acela care este rău, va "i răsplătit cu aceea i monedă dincolo.ț ș ș )4
ceasta poveste era "oarte populară în alestina, av!nd o răsp!ndire largă. e l!ngă aceasta
mai eistă i povestirea de origine iudaică a învă atului cel sărac i al bogatului vame Bar ș ț ș ș
%aJ/an, similară ca i con inut i temă.ș ț ș ))
A altă poveste interesantă cuprinsă în %idras 2uth "ol. )).( merită aten ia noastră.ț )5 6stevorba despre doi ho i care mor. Unul a/unge în adunarea celor drep i, iar celălalt în adunareaț ț
4) idem( pg( #)7
4 Le!tipou"!e a$terli$e imager(((" pg( 11 Fparabola a $ost tradusa de catre
ugo =ressman in anul 1/1# si adusa in $ata publicului largG
44 3eremias ".arabole(((" pg( )))
48 Lig!t$oot "A commentar(((" pg( 17)
7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31
Iov 4'+=-+&* 6clesiast 4'+& Cu toate acestea nu apare nicăieri ideea unui loc al pedepsei. 55
9eologul 2. Davidson spune la un moment dat că <atunci c!nd termenul este men ionat...esteț
un sinonim pentru moarte sau morm!nt.<5@ #n aceea i ordine de idei, un alt teolog, 2. arrisș
men iona că <Sheol nu descrie locul unde su"letele oamenilor merg, ci locul unde trupurilor ț
lor merg, i anume în morm!nt.<ș 5=
adar, imaginea dezvoltată este aceea a unei "iin e complete, care a primit via ă din partea luiș ț ț
Dumnezeu. La moarte are loc procesul invers na terii omului i acesta a/unge într-o locuin aș ș ț
subterană numită Sheol. t!ta vreme c!t evreii au ales să răm!nă la cuv!ntul Scripturii, au
păstrat această concep ie despre via ă după moarte. De i nu eistă un tet puternic i clar, apar ț ț ș ș
indicii ale unei speran e în înviere, în reunirea cu Dumnezeu chiar i în căr ile mai vechi aleț ș ț
Bibliei $Iov +&'(5* Daniel +('( .a..ș
%omentul de cotitură în g!ndirea iudaică a "ost însă epoca elenistică. 6popeea
militară a lui leandru %acedon a avut un impact i un e"ect de durată' diseminarea culturiiș
grece ti în întregul Arient %i/lociu. #n acest proces au avut loc multe "uziuni de credin e,ș ț
multe împrumuturi i renun ări, chiar i în cultura iudaică, în încercarea de a "i în pas cu modaș ț ș
elenistă a vremii.
rincipala di"eren ă este apari ia în scrierile iudaice ale conceptului de su"let privit dinț ț perspectivă grecească. ce tia, prin "iloso"ii clasici, au a/uns la concluzia că omul este "ormatș
din două păr i distincte. Un trup de carne i un su"let independent, închis în corp i care laț ș ș
moartea sa este liber să cutreiere lumea. De i eistau mai multe concep ii despre stareaș ț
su"letului, această idee a prins teren în imaginarul ebraic i a "ost acceptată cu bucurie.ș
Un sus inător evreu al ideii este hilon din leandria, părintele alegoriei biblice. 6lț
credea că no iunea de înviere a mor ilor este subordonată celei de nemurire a su"letului, "iindț ț
o re"erire alegorică la cea din urmă. Su"letul, prizonier al trupului, revine înapoi în loca ulș
84 idem pg( 16
88 idem( pg( 17
86 ":ri; =alen;is "!e nature, $unction and purpose o$ t!e term S!eol in t!e
ora!, .rop!ets and 5ritings( An exegetical-intertextual stud *errien Springs,
Adventist !eological Societ )008 pg(
87 idem( pg( 4
7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31
m pornit această lucrare încerc!nd să a"lăm dacă parabola i imaginea despre lumeaș
de dincolo se potrive te în "iloso"ia biblică i dacă este întradevăr o oglindire a unui adevăr ș ș
vechi, sau o învă ătură nouă a Domnului Christos.ț
m descoperit însă că mentalitatea religioasă ebraică privind moartea s-a schimbat înepoca elenistică i a "ăcut posibilă in"iltrarea "iloso"iilor grece ti. e urmă acestor s-aș ș
dezvoltat o întreagă literatură care dădea la o parte adevărul biblic i ridicau la rangul deș
adevăr alte concep ii. #ntr-un ast"el de contet se mi că Domnul Christos.ț ș
i pentru că întotdeauna 6l caută să se apropie de om în cel mai u or mod pentru a-lȘ ș
"ace să în elegă, S-a "olosit de mediul încon/urător pentru aceasta. < i-a "olosit parabola în a aț Ș ș
"el, înc!t să-i înve e adevăruri importante, "olosindu-Se chiar de preocupările i gresitele lor ț ș
convingeri. <@: 6l s-a "olosit de acea parabolă pentru a întări o învă ătură pe care caută să oț
planteze în min ile ascultătorilor Săi. Dacă am putea "ace o trimitere la începutul capitolului,ț
la pilda ispravnicului necredincios, nu putem trage concluzia că Iisus aprobă comportamentul
său, i ast"el nu putem trage concluzia că 6l crede în realitatea unei vie i de dincolo de moarteș ț
descrise în pilda.@& e l!ngă acesta, tocmai "aptul că au "ost "olosite surse "olclorice i imaginiș
ce circulau în mediul evreiesc ne îndeamnă să nu "olosim detaliile parabolei ca un ghid pentru
a descrie via a viitoare.ț =1
tunci, dacă aten ia asupra vie ii de după moarte nu este principalul interes al Domnuluiț ț
Christos, care este0 Din analiza tematică, am observat legătura cu restul capitolului +@ unde se
vorbe te despre "elul în care omul trebuie să se raporteze la avere, i la Dumnezeu.ș ș
%ai mult dec!t o invita ie dincolo de cortina vie ii, parabola vrea să atragă aten iaț ț ț
asupra pericolului bogă iei i nevoiei de pocăin ă, o nevoie mai stringentă în inimileț ș ț
ascultătorilor Domnului Christos.=+ Eahn spunea că <Ceea ce Iisus relatează...în niciun caz nu
serve te pentru a da la o parte vălul secretelor dincolo de morm!nt, în "olosul "ariseilor sauș
ucenicilor cărora li se adresează...6l prezintă în imagini "amiliare lor ceea ce îi va a tepta dacăș
6# 5!ite, :llen ".arabolele >omnului C!ristos" *ucuresti, iata si sanatate
1//8 pg( 174
6/ "S>A *ible commentar(((" pg( #1
70 *lomberg "+nterpreting t!e parables((" pg( )06
71 idem( pg( )07
7/21/2019 A Urcat Lazar in Sanul Lui Avraam. O Analiza a Parabolei Din Luca 16.19-31