9.Nutritie Si Sanatate Dentara

7/23/2019 9.Nutritie Si Sanatate Dentara

http://slidepdf.com/reader/full/9nutritie-si-sanatate-dentara 1/27

NUTRIŢIA ŞI SĂNĂTATEA ORALĂ

INTRODUCERE

Dieta şi nutriţia au un rol important în dezvoltarea şi maturarea ţesuturilor şiorganelor, ca şi în creşterea capacităţii acestora, de a face faţă factorilor de mediu mai puţin favorabili. Într-adevăr, patologia actuală este consecinţa unor interacţiuni complexeîntre factori genetici, de mediu şi de comportament. Este un fapt demonstrat că multedintre afecţiuni au o componentă genetică, ciar dacă evoluţia clinică a bolii esteinfluenţată de mediul încon!urător.

Dieta şi nutriţia au un rol ma!or în dezvoltarea dinţilor, integritatea ţesuturilor moiale cavităţii orale, rezistenţa osoasă şi prevenirea afecţiunilor de la acest nivel. "ermeniidietă şi nutriţie au semnificaţie diferită. Dieta are un efect local asupra integrităţii dentare # tipul, consistenţa şi frecvenţa aportului alimentar, av$nd un efect direct asupra dinţilor.Nutriţia , în scimb, are efecte sistemice. Deficite ale vitaminelor %, &, sau ale fieruluisunt frecvent semnalate la nivelul cavităţii orale, datorită turnover-ului extrem de rapid almucoasei din această regiune. 'giena orală deficitară poate determina scimbări ale stării de sănătate a dinţilor,dar şi modificări de masticaţie, care vor asocia şi scimbări în comportamentul alimentar.'n acest fel, pot rezulta dezecilibre ale substanţelor nutritive în dietă, cu efecte nociveasupra stării generale de sănătate. De aceea, în studiul rolului dietei în afecţiunile cavităţii bucale, este important a se cunoaşte rolul proteinelor, lipidelor, glucidelor, vitaminelor,mineralelor, apei, şi a altor surse nutritive, pentru aceste ţesuturi. (ără îndoială, cavitatea bucală este )o oglindă* a stării de sănătate a organismului, aşa cum afirma cirurgul Dr.&. Everett +oop ) fără sănătatea cavităţii bucale, nu te poţi considera un om sănătos.* /esuturile cavităţii bucale pot oferi date, indirect şi despre afecţiuni produse de oalimentaţie deficitară în substanţe nutritive, deficienţe senzoriale, osteoporoză, diabet

zaarat, colagenoze, neoplazii, boli infecţioase 0sindromul imunodeficitar dob$ndit1, c$tşi despre alte patologii asociate.

2fecţiunile cavităţii orale înseamnă mai mult dec$t carii dentare, care apar subforme foarte variate şi la grupe de v$rstă diferite. &ariile dentare şi bolile parodontalesunt sub influenţa locală a plăcii bacteriene, corelată cu o igienă defectuoasă, cu oalimentaţie dezecilibrată şi cu alte caracteristici ale comportamentului uman.

Edentaţia este comună, la indivizii peste 34 de ani, şi are un puternic impactasupra aportului alimentar.5

&ancerele orale, secundare consumului excesiv de alcool şi tutun, pot avea un efectsemnificativ asupra capacităţii de a se alimenta a individului şi a stării sale de nutriţie."ratamentul cirurgical, radioterapia si cimioterapia, metode folosite în tratamentul

neoplasmului localizat la nivelul cavităţii bucale, pot de asemenea, influenţa apetitul,aportul alimentar c$t şi nevoile nutriţionale.

FACTORII NUTRITIVI ŞI DEZVOLTAREA DINŢILOR

Dezvoltarea dentiţiei primare începe din luna a ''-'''-a de viaţă intrauterină.6rincipiile nutritive din dieta mamei, trebuie prin urmare să asigure dinţilor încă neerupţi



elementele necesare mineralizării. 'n dentină, proteina este reprezentată de colagen, acărei sinteză normală este dependentă de vitamina &. 7itamina D, este de asemeneaesenţială acestui proces, calciul şi fosforul, alcătuind idroxiapatita din smalţul dentar.(luorul, adăugat cristalelor de idroxiapatită conferă o rezistenţă deosebită, prin formareade fluoroapatită.

Dupa erupţie, starea de nutriţie continuă să influenţeze dezvoltarea şimineralizarea smalţului dentar. Efectele dietei, în mod special, a carboidraţilor fermentabili şi frecvenţa gustărilor influenţează producţia de acizi organici, de către bacteriile microflorei bucale cariogene. 6e tot parcursul vieţii, dieta şi nutriţia suntimportante, fiind implicate în afecţiunile dentare, în menţinerea integrităţii mucoaseiorale şi a rezistenţei la infecţii.

Tabel nr. 1

Dee!"ilibrele nutriţi#nale $i e%e!tele la ni&elul !a&it'ţii #rale (a)a*tat )u*' +,

Ele-ent E%e!te au*ra ţeuturil#r 8alnutriţie protein-calori-că

'nt$rzierea erupţiei dentare9căderea dimensiunii dinţilor 9căderea solubilităţii smalţuluiDisfuncţia glandelor salivare

7itamina 2Dezvoltare redusă a ţesutului epitelialDisfuncţii morfogenetice dentare9căderea diferenţierii odontoblaştilor :ipoplazii ale smalţului

7itamina D&alciu

(osfor

:ipomineralizare - ipoplazii'ntegritatea dentară compromisă

0scăderea concentraţiei de minerale1Erupţie înt$rziată

7itamina & 2lterări ale pulpei dentareDegenerări ale odontoblaştilor Dentina aberantă

(luorul&reşte rezistenţa smalţului'nibă demineralizarea9timulează remineralizarea'nibă dezvoltarea bacteriană

'odul'nt$rzie erupţia dentară2lterează modelul de creştere8alocluzii

(ierul Disfuncţii ale glandelor salivare



DIETA ŞI AFECŢIUNILE CAVITĂŢII /UCALE

CARIILE DENTARE

&aria dentară este un proces distructiv cronic al ţesuturilor dure dentare, fărăcaracter inflamator, produc$nd necroza şi distrucţia acestora, urmate de cavitaţie coronarăsau radiculară. Este o problemă de sănătate publică, aşa cum se subliniază în ;.9.9urgeron <eneral=s >eport on ?ral :ealt@.

&aria dentară este un proces dinamic ce apare la nivelul cavităţii orale, în caremetaboliţii organici acizi, produşi de microorganisme, determină o demineralizaregradată a smalţului dentar, urmată de o distrucţie proteolitică a structurii dentare.

Etiologia proceselor carioase este multifactorială, fiind necesară prezenţasimultană a A- unei suprafaţe dentare vulnerabile B

- microorganismelor în placa dentară sau în mediul oral - 9treptoccocus mutansB - carboidraţilor fermentabili în dietă # care vor servi drept suport nutritiv pentrumetabolismul microbian.

Calitatea ţeuturil#r )ure )entare $i a %lu0ului ali&ar

>ezistenţa smalţului dentar faţă de carie este în bună parte condiţionată destructura sa, care este influenţată de factori endogeni şi exogeni, at$t în perioada dedezvoltare, c$t şi în perioada adultă.

6entru apariţia cariilor dentare este necesară prezenţa unui dinte vulnerabil laatacul microorganismelor. 9tructura smalţului şi a dentinei, localizarea dintelui, calitateaşi cantitatea salivei, prezenţa fisurilor coroanei dentare, sunt c$ţiva dintre factorii ce potface un dinte vulnerabil.

'nstalarea unor tulburări metabolice produse de o alimentaţie dezecilibrată poateavea o serie de repercursiuni asupra germenului dentar în formare la făt, sau asupradezvoltării şi mineralizării dinţilor permanenţi, în cazul copilului.

&onsecinţa acestora este o structurare deficitară a ţesuturilor dure dentare, îndispunerea cristalelor de idroxiapatită din smalţ şi dentină, cu aritectură modificată,faţă de cea normală 0displazii1, asociind demineralizare, concomitent cu creştereacantităţii de ţesut organic 0ipoplazii1.

(actorii nutriţionali pot influenţa formarea şi mineralizarea matricei organice asmalţului astfel A

- carenţele în vitaminele 2 şi D # pot genera leziuni ipoplazice uşoare aleincisivilor temporari,

- ipovitaminoza & # în scorbutul infantilB- &aC6 # raportul optim este important în mineralizare, altfel formarea de carbonaţi

conferă smalţului o permeabilitate crescută, în condiţiile unui p: scăzut . ? salivă alcalină poate avea un efect protector, în timp ce o salivă acidă măreştevulnerabilitatea dintelui faţă de procesele carioase.



i!r#%l#ra #)#nt#*at#2en' (!ari#2en',

6rezenţa bacteriilor este un element esenţial în procesele carioase. Există maimulte microorganisme capabile să fermenteze carboidraţii, produc$nd creşterea acidităţii

# 9treptococcus mutans este cel mai frecvent înt$lnit, urmat de actobacillus şi9treptococcus sanguis.2portul de alimente care conţin carboidraţi poate determina importante reacţii de natură biocimică, în cavitatea bucală, în prezenţa microflorei odontopatogene. &ele mai multe bacterii se găsesc pe suprafaţa dinţilor, acolo unde se acumulează placa bacteriană.

6laca bacteriană apare sub forma unui agregat de microorganisme, unite între ele prin intermediul unei matrici organice, av$nd o activitate metabolică intensă, bineadaptată mediului din cavitatea bucală.onele dentare care sunt izolate de acţiunea de tampon a salivei şi unde resturilealimentare pot fi reţinute 0interdentare, în fosetele sau fisurile de pe suprafaţa molarilor1,oferă un avanta! de supravieţuire pentru bacteriile cariogene.

9treptococcus mutans produce glicoziltransferază şi fructoziltransferază, pe care lefoloseşte în descompunerea zaarozei şi obţinerea de polizaaride extracelulare de tipuldextranului, cu rol de aderare microbianăB sau de tipul levanului, cu rol în asigurareasubstratului energetic. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, 9treptococcus mutans mai prezintă o proprietate importantă # acidogeneza. 2ciditatea produsă de el apare rapid şi poate atinge un p: de F,F 0valoarea p:-ului critic fiind de 4,41. 2cizii organici formaţisunt reprezentaţi de acidul lactic şi piruvic 0acesta se poate descompune în acid acetic,succinic, formic şi butiric1

Gu toate bacteriile prezente în cavitatea bucală metabolizează zaaroza în acelaşifel, deoarece utilizează căi metabolice diferite. De exemplu, piruvatul, un produs inter-

mediar al glicolizei, poate fi metabolizat astfelA în condiţii anaerobe poate fi redus la acidlactic, în prezenţa enzimei lactat-deidrogenazăB sau în condiţii aerobe se formează acetil&o2, substrat al ciclului +rebs. 6roporţia de acid lactic format, poate fi afectată decondiţiile de mediu, din cavitatea bucală şi de tipurile de bacterii prezente. &$ndconcentraţiile de bacterii cariogene şi de zaaroză sunt ridicate, calea de producere deacid lactic este predominantă.F

Subtratul ali-entar %er-entabil

iteratura de specialitate conţine observaţii privind formarea cariilor la subiecţicare au trăit cu mii de ani în urmă. 6rima menţiune a interrelaţiei glucide-carie dentară afost făcută de 2ristotel 0@HF-@II Î.:r1, care a descoperit efectul negativ al smocinelor dulci şi moi asupra ţesuturilor dentare. 6rimul studiu epidemiologic a fost efectuat în<roenlanda, în 5J@4, care a comparat două loturi, unul care a respectat comportamentulalimentar specific zonei 0bogat în proteine şi grăsimi1, iar cel de al doilea care a inclusmodificări ma!ore ale dietei, cu aport crescut de cereale, dulciuri, conserve. 9-a constatat



o incidenţă a cariilor semnificativ mai mare, la populaţia care a prezentat scimbareamodului de alimentaţie.

Există o str$nsă legătură între consumul de carboidraţi fermentativi, retenţia lor la nivelul cavităţii bucale, creşterea consumului de zaăr şi existenţa cariilor dentare.'n studii experimentale, la rozătoare rănite artificial, numai cu glucide, nu au fost

identificate carii, acest fapt demonstr$nd că, pentru formarea lor este nevoie ca alimentelesă intre în contact direct cu suprafaţa dinţilor. &$nd animalelor le-a fost administratăzaaroza 0sucroza1 în alimentaţie, în concentraţie ridicată, au fost semnalate carii.

Din 5JF3 p$nă în 5J45, în 9uedia a fost efectuat un studiu, în care s-au testat maimulte suplimente nutritive care conţineau cantităţi variabile de carboidraţi fermentativi,şi care erau consumate în timpul sau între mese, în diferite cantităţi. 9tudiul 7ipeolm, aoferit c$teva observaţii şi concluzii interesanteA frecvenţa cu care zaărul este consumat,este direct proportională cu apariţia cariilor, mai ales dacă aportul are loc între mesele principaleB şi cu c$t aderenţa produselor zaaroase la suprafaţa dintelui este mai mare, cuat$t şi incidenţa cariilor este mai mare.

;n alt studiu epidemiologic, în (inlanda , cunoscut sub numele de 9tudiul "urKu,

a demonstrat că la adulţii tineri, care consumă alimente îndulcite numai cu xilitol, nu s-audezvoltat noi cariiB comparativ cu creşterea numărului acestora, în lotul care a avut îndietă alimente îndulcite cu fructoză sau zaaroză.

6rincipalele concluzii ale studiilor epidemiologice şi experimentale ar fiA- creşterea semnificativă a cariei dentare la persoanele cu o dietă bogată în zaăr şi

produse zaaroase concentrateB- cariogenitatea alimentelor depinde de durata şi frecvenţa expunerii, de aderenţa

produselor zaaroase, precum şi de consumul acestora între meseB- zaaroza are un efect cariogen rapid exercitat prin contactul direct cu placa

bacteriană.Este clar că trebuie să considerăm caria dentară drept o boală a civilizaţiei, dar

totodată rolul cert al carboidraţilor fermentabili nu trebuie absolutizat. Dovada oconstituie săderea semnificativă a incidenţei cariilor dentare la sf$rşitul acestui mileniu,în ţările în care au fost instituite programe de profilaxie riguroase, în pofida menţineriiaceluiaşi consum de produse zaaroase rafinate.

A/ORDĂRI ODERNE CARE RELAŢIONEAZĂ A3ORTUL DECAR/O4IDRAŢI CU AFECŢIUNILE CAVITĂŢII /UCALE

&onsider$nd caria dentară ca rezultatul dezecilibrului între factorii agresivi dinmediu şi rezistenţa la nivel dentar, acţiunea cariogenă a produselor zaaroase, se poateexercita at$t pe cale endogenă 0postrezorbtivă1, prin tulburarea proceselor metabolice şiscăderea rezistenţei smalţului dentar, c$t şi exogen prin creşterea acidităţii induse deglucide.



3r#*riet'ţile !"i-i!e $i %ii!e ale ali-entel#r

"eoretic, pe baza compoziţiei cimice a alimentelor, există informaţii şi despre potenţialul lor cariogenB însă 0deşi relaţia dintre carboidraţii fermentabili şi carii este

certă1, este dificil să realizăm o corelaţie între conţinutul în carboidraţi al unui anumit produs, şi potenţialul său cariogen, deoarece există numeroase componente alealimentelor care pot aniila sau creşte acest potenţial.'n plus, în afară de conţinutul total al carboidraţilor fermentabili, trebuie precizate şiconcentraţiile şi tipurile de mono-, di-, oligo- sau polizaaride, proteine şi lipide. Deasemenea, prezenţa fluorului, calciului, fosfatului şi a altor minerale, influenţează potenţialul cariogen al alimentului respectiv 0produsele lactate de exemplu, şi datorită p:-ului alcalin, au un potenţial redus1.

;nele produse din dietă sunt foarte acide, modific$nd astfel p:-ul din placă şi pe cel salivar, de obicei, pentru scurt timp. "rebuie realizată o distincţie clară, întredistrucţia dentară determinată de un proces cariogen, şi dizolvarea smalţului prin eroziune

acidă. 'n primul caz, esenţială este producerea de către bacterii a acizilor, care acţionează pe un anumit substratB iar în al doilea caz, smalţul este dizolvat prin contactul excesiv şifrecvent cu licidele ingerate, cu p: scăzut. ăm$ile, merele, portocalele, sucurile dinfructe sunt suficient de acide pentru a determina demineralizarea smalţului, dar încondiţiile unei diete optime, ecilibrate, aceste produse nu au o influenţă negativă,responsabilă de apariţia cariilor. Doar în condiţiile unui aport excesiv şi frecvent, mai alesdacă sucurile consumate sunt carbogazoase, se pot produce eroziuni ale smalţului, cuapariţia de cavităţi.

Din punct de vedere stomatologic, şi proprietăţile fizice ale alimentelor suntimportante prin influenţarea retenţiei alimentelor, clearance-ului lor, solubilităţii şi igieneiorale. 6roprietăţile adezive ale alimentelor au fost corelate cu retenţia lor în cavitatea

bucală. 'n plus, consistenţa alimentelor influenţează secreţia salivară, fapt care ar puteamodifica potenţialul cariogen al acestora.

3r#*riet'ţile !ari#2ene ale ali-entel#r

&arboidraţii fermentabili sunt substratul ideal pentru metabolismul bacterian.2cizii produşi în cadrul acestui metabolism, determină o scădere a p:-ului salivar sub4,4 cre$nd astfel condiţii propice apariţiei proceselor carioase. &arboidraţii fermentabiliapar în F clase de alimenteA cereale, fructe, produse lactate, dulciuri.9ucurile de fructe cu adaos de zaăr, băuturile carbogazoase sau ceaiurile îndulcite,deserturile, pră!iturile, bomboanele sunt cariogene. Exemple de produse cerealiere cu potenţial cariogen A biscuiţii, covrigeii, fulgii de cartofi4. 6rodusele lactate îndulcite cufructoză, zaaroză, sau alte glucide sunt de asemenea cariogene. Deşi un număr redus delegume pot conţine carboidraţi fermentabili, există foarte puţine date despre activitateacariogenică a acestora.8ierea, melasa, zaărul brun au potenţial cariogenic şi pot fi folosite de către bacterii în producerea metaboliţilor acizi.

În scimb, xilitolul este considerat anticariogenic, deoarece nu este disociat de amilazasalivară, nefiind astfel utilizat în metabolismul bacterian B recunoscute fiind totodată şi



activitatea sa antimicrobiană 09treptococcus mutans1, c$t şi stimularea secreţiei salivare3

2limentele anticariogene împiedică microorganismele din placă să recunoască un produscariogenic # exemple fiind gumele de mestecat cu xilitol şi br$nzeturile, în special br$nza&eddar, 9cLeitzer.2limentele cu proprietăţi cariostatice nu contribuie la apariţia cariilor, ele nefiind meta-

bolizate de bacteriile din placa dentară B astfel de exemple sunt # proteinele din ouă, car-ne, peşteB grăsimile, ma!oritatea legumelor, îndulcitorii sintetici 0zaarina, ciclamatul şiaspartamul1.M

Fa!t#rii !e in%luenţea' *r#*riet'ţile !ari#2eni!e ale ali-entel#r

6roprietăţile cariogenice ale unui aliment variază în funcţie de forma în carealimentul este consumat, durata expunerii dinţilor la acesta, dacă a fost consumat singur,sau în combinaţie cu alte alimente solide sau licide, şi frecvenţa meselor.

• (orma şi consistenţa unui aliment - au un impact puternic asupra

potenţialului cariogenic al acestuia, şi al capacităţii sale de a scădea p:-ulsalivar.(orma în care alimentul este consumat determină durata expunerii dinţilor atacului

acid, deoarece aderenţa zaărului la suprafaţa dentară, reprezintă mecanismul de iniţiereal cariei. În acest context este logic să ne aşteptăm că forma solidă a alimentelor consumate, aderentă, să fie cea mai cariogenică. icidele au un clearance rapid şi suntfoarte puţin aderente.

2limentele solide ca biscuiţii, cartofii pră!iţi, pră!iturile pot fi retenţionate în spaţiileinterproximale şi au proprietăţi aderente ridicate. De asemenea, v$scozitatea şi adezi-vitatea unor produse zaaroase 0caramele, !eleuri, alviţă, raat1 favorizează în moddeosebit apariţia cariei dentare, prin staţionare îndelungată în cavitatea bucală, îndeosebi

în locuri retentive, unde autocurăţirea este insuficientă.2limentele cu consistenţă elastică, cum sunt bomboanele gumate, deşi au unconţinut ridicat de zaăr, stimulează secreţia salivară şi au un potenţial de aderenţă maiscăzut, dec$t alimentele solide şi lipicioase.

În general, alimentele neaderente, fructele necoapte şi vegetalele 0bogate înceluloză şi apă1 şi, datorită durităţii lor, necesită o masticaţie pe o perioadă prelungită detimp, care stimulează secreţia salivară # un mecanism optim al clearance-ului oral, care poate avea o influenţă anticariogenă.H

<umele de mestecat fără zaăr stimulează secreţia salivară, care, prin proprietăţilede curăţire pe care le are, reduce riscul apariţiei cariei dentare, fiind indicată folosirea lor după mesele principale sau după gustări.

• Durata expunerii 6oate fi cel mai bine explicată prin alimentele bogate în amidon prelucrat termic,care fermentează sub acţiunea amilazei salivare, rezult$nd maltoză, dextrine, şi ciar glucoză - produşi capabili să pătrundă în placa bacteriană, unde sunt transformaţi în acizi.&u c$t aceste alimente răm$n mai mult timp în contact cu dinţii, cu at$t potenţialul lor cariogen este mai mare.



6rodusele de patiserie şi cofetărie 0covrigei, pră!ituri, fursecuri1 sumeazăcariogenitatea zaărului, cu aderenţa amidonului prelucrat termic. Geprelucrat alimentar,amidonul din gr$ul integral, porumb, orez, cartofi are un potenţial cariogen foarte redus. 4

"impul de clearance salivar al glucidelor, este variabil, cel mai scurt, de circa 4 min. se înt$lneşte în cazul băuturilor răcoritoare, legumelor şi fructelor proaspete. Dulciurile

0ciocolată, bomboane1 se elimină în 54-IN minute, iar cel mai lung timp de clearance îlare guma de mestecat cu zaăr, de FN minute. &u c$t timpul de clearance este mai marecu at$t riscul cariogen asociat creşte, de aceea se recomandă în acest sens, ca măsuri profilacticeA peria!ul imediat după mesele principaleB utilizarea gumei de mestecat cuxilitol, după aportul de produse zaaroaseB sau consumul de nuci, alune sau br$nzeturi lasf$rşitul meselor.

• &ompoziţia alimentelor6rodusele lactate, datorită conţinutului crescut în calciu şi fosfor sunt considerate a

avea un potenţial cariogen scăzut. Există studii ce arată faptul că laptele şi br$nzaconsumate împreună cu alimente puternic cariogene, oferă o oarecare protecţie faţă de

atacul acid. %r$nzeturile, în special br$nza &eddar, au proprietăţi anticariogene,stimul$nd secreţia unei salive alcaline, care reduce numărul bacteriilor din placa dentară.De asemenea, br$nzeturile îşi exercită acţiunea carioprotectoare şi prin capacitatearemineralizantă a proteinelor şi calciului, precum şi prin efectul cariostatic alfosfolipidelor conţinute.J

2limentele bogate în proteine caA peştele, carnea, ouăle, fructele de mare constituiefactori protectivi împotriva atacului acid, prin absorbţia lor pe suprafaţa smalţului.>eacţiile cimice ale proteinelor din alimentaţie, determină creşterea p:-ului plăcii bacterieneB de exemplu, arginina eliberată din proteine, poate fi metabolizată de9treptococcus mutans cu producere de amoniac. ipidele 0margarină, unt şi alte grăsimi alimentare1 acţionează carioprotector prinA

- substituirea glucidelor din alimentaţie, în vederea asigurării energiei necesareB- formarea unei bariere de protecţie a smalţuluiB- prin acoperirea glucidelor cu un film lipidic, împiedică degradarea lor enzimatică

şi scurtează clearance-ulB- modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăciiB- anumiţi acizi graşi inibă glicoliza la nivelul plăcii bacteriene.5N

Gucile, care nu conţin o cantitate semnificativă de carboidraţi fermentabili, sunt bogate în grăsimi şi fibre, av$nd astfel proprietăţi cariostatice. (itaţii, prezenţi în tăr$ţele de gr$u, au acţiune cariopreventivă, deoarece prote!eazăsmalţul dentar de dizolvarea sa acidă. 6rezenţa fitaţilor se pare a fi explicaţia activităţiicariostatice a unor cereale, cum ar fi tăr$ţele de ovăz şi orz.

6ermeabilitatea plăcii dentare la diferite dulciuri depinde de concentraţia molară,fructele uscate precum smocinele, curmalele, caisele şi prunele au o concentraţie dezaaroză mai mare şi sunt aderente, retentive şi cariogenice.

• ?rdinea în care sunt consumate alimentele influenţează potenţialulcariogen al substratului.

2tfel, cafeaua îndulcită cu zaăr, acţionează diferit în raport cu momentul ingestiei lamicul de!un. Dacă se bea cafeaua înainte de micul de!un, se produce o scădere importantă



a p:-ului plăcii bacteriene, dar care va fi tamponată prin aportul alimentar ulterior. Dacăse serveşte cafeaua după micul de!un, deşi scăderea p:-ului nu este at$t de marcată, semenţine însă mai mult timp.6roprietăţile anticariogene ale br$nzei şi laptelui fac ca aceste alimente să fie preferate, pentru consumul la sf$rşitul mesei, sau în combinaţie cu alte alimente bogate în

carboidraţi, pentru a reduce potenţialul cariogen al acestora.(ructele proaspete au fost considerate alimente cu rol cariopreventiv, datorităacţiunii lor de autocurăţire la nivelul cavităţii bucale. Datele ştiinţifice recente indică oacţiune nesemnificativă a merelor asupra p:-ului scăzut, în condiţiile aportului dezaarozăB ciar şi ele pot avea un potenţial cariogen 0explicabil prin prezenţa.a 5N-54Oglucide1, iar stimularea secreţiei salivare este nesemnificativă.5N,55 Deşi în acest context, nu există dovezi certe că fructele pot contribui la prevenirea cariilor dentare, înlocuirea gustărilor cu mare potenţial cariogen, cu fructe este recomandabilă.

• (recvenţa cu care un aliment sau un licid cariogen este consumatdetermină numărul atacurilor acide.

De fiecare dată c$nd sunt consumaţi carboidraţi fermentabili, apare o scădere a p:-ului, sub pragul critic de 4,4 care favorizează procesul cariogen la 4 #54 minute de laaport, şi durează IN-@N minute. <ustările repetate, bogate în astfel de carboidraţi crescmult mai mult cariogenitatea unei diete, dec$t o alimentaţie cu @ mese principale pe zi, şiun număr minim de gustări. &onsumul mai multor pră!ituri de exemplu, la sf$rşitul uneimese, urmat de peria! sau clătirea gurii cu apă este mai puţin cariogenic, dec$t un aport demai multe ori, în timpul unei zile, doar a unei singure pră!ituri.

9tudiile efectuate au demonstrat faptul că producerea acizilor prin metabolizareaunui aliment cariogenic, nu este direct proporţională cu conţinutul în zaăr al alimentuluirespectiv, iar demineralizarea smalţului nu este corelată cu cantitatea de acid produsă.2ceste observaţii reflectă faptul că diversele substanţe prezente în compoziţia alimentelor

pot reduce sau accentua proprietăţile cariogene ale acestora."eoretic, dacă dieta este structurată în trei mese principale pe zi, atacul bacterian

asupra dinţilor va fi limitat la aceste trei momente, c$nd p:-ul scade sub nivelul critic.Dezvoltarea cariilor este un proces complex, în care dizolvarea smalţului şi formarealeziunii, se corelează cu consumul crescut de alimente, care conţin carboidraţifermentabili, şi care ar putea determina o expunere mai mare a dentiţiei la atacul acid..

6igmentarea galben-brună a smalţului cariat este primul semn, iar clinic nu estedecelată prezenţa cavităţii. 'n acest stadiu precoce al dezvoltării cariilor, leziuneaincipientă poate fi oprită în evoluţie printr-un proces de remineralizare. 6laca bacterianăfermentează carboidraţii alimentari, form$nd în continuare diferiţi acizi organici care

difuzează în smalţ, determin$nd eliberarea de calciu şi fosfor.Deoarece calciul si fosforul difuzează spre exterior, iar remineralizarea este maiaproape de suprafaţă, smalţul pare intactB acest proces ce asigură menţinerea stratuluisuperficial al smalţului, e important, dar ecilibrul dintre demineralizare şi remineralizareeste critic, pentru meţinerea structurii dintelui. 9ub atacuri acide repetate, remineralizareanu mai poate compensa demineralizarea, leziunea interesează smalţul şi dentina întotalitate, put$nd realiza şi comunicarea cu camera pulpară, şi se complică cu inflamaţia pulpară.5I



6rezenţa în dietă a alimentelor cu conţinut bogat în calciu si fosfor, poate aveaefecte, prin cedarea de ioni, ce pot fi utilizaţi în procesul de remineralizare. 'n plus, esteştiut faptul că unul dintre cele mai importante efecte anticariogene ale fluorului, estestimularea procesului de remineralizare. 9ecreţia salivară se intensifică în timpul masticaţiei, în special prin contribuţia

glandei parotideB secreţie care participă la procesul de autocurăţire, îndepărt$nd de pesuprafeţele dentare resturile alimentare aderente, împiedic$nd concentrarea floreimicrobiene numai în anumite zone, şi dispers$nd activitatea enzimatică în întreagacavitate bucală. În mod normal, saliva conţine cantităţi mari de calciu şi fosfor,componente necesare pentru remineralizarea smalţului.9e ştie că o remineralizare mai bună, poate avea loc prin prezenţa unor concentraţii maimari de ioni necesari, furnizaţi prin ingestia alimentelor nonacidogene.

(luorul are un rol ma!or în prevenirea cariilor dentare, eficienţa profilacticădepinz$nd şi de timpul său de clearance salivar. 6rezenţa fluorului în structura smalţului,sub formă de fluoroapatită, creşte rezistenţa acestuiaB de asemenea, la nivelul plăcii poate

determina scăderea producţiei de acizi din carboidraţii fermentabili 0acid lactic, acidacetic1. 9e mai pot menţiona acţiunea bacteriostatică a fluorului, asupra microor-ganismelor din placa bacteriană 0inibă enolaza1 şi efectul antienzimatic exercitat asupraunor enzime, cu rol în demineralizarea smalţului şi dentinei.5@

(luorul este agentul anticariogen cel mai eficient, numai fluorizarea apei a dus lao scădere cu FN-3NO a prevalenţei cariei dentare la indivizii ce au consumat apăfluorizată de la naştere, şi p$nă în adolescenţă.5F (luorizarea se mai completează şi prinutilizarea pastelor de dinţi fluorizate, ape de gură, consum de băuturi răcoritoare preparate cu apă fluorizată54. &u toate acestea, este dificil de estimat aportul de fluor,datorită variaţiilor largi ale concentraţiei acestuia în sursele alimentare.

"e 2merican Dietetic 2ssociation15consideră că utilizarea sistemică sau locală a

fluorului, precum şi fluorizarea apei sunt măsuri vitale de menţinere a sănătăţii orale.(luorizarea apei reprezintă cea mai importantă modalitate de profilaxie a cariei dentare,aşa cum se subliniază în ;.9. 9urgeron <eneral=s >eport on ?ral :ealt@. Gici un studiuepidemiologic nu a demonstrat existenţa unor efecte adverse ale fluorizării.53

2t$t datele epidemiologice c$t şi rezultatele unor studii pe animale, au demonstratcă ingestia seleniului este asociată cu o prevalenţă crescută a cariilor dentare, posibildatorită perturbării formării matricei smalţului şi a mineralizării dintelui. &uprul pare sădiminueze producţia de acid, în placa dentară, şi prin urmare scade incidenţa cariilor.

?ligoelementele minerale cum sunt borul, fluorul, molibdenul induc modificări înmorfologia coroanelor dentare, prin rotun!irea v$rfului cuspizilor, lărgirea şi reducereaşanţurilor ocluzale, defavoriz$nd astfel acumularea resturilor alimentare I,5I,5M.

(osfatul de calciu prin prezenţa sa în apropierea smalţului, ar putea favorizaremineralizarea zonelor în care există o demineralizare incipientă. "otuşi, experimentals-a constatat că ionii de idrogen, sodiu şi potasiu au fost mai eficienţi, probabil datorităsolubilităţii mai reduse a fosfaţilor de calciu şi magneziu. 2dăugarea de trimetafosfat desodium la guma de mestecat, s-a dovedit a fi eficientă în prevenirea cariilor.



E3IDEIOLO6IA CARIILOR DENTARE

'n ciuda numeroaselor cercetări cu privire la etiologia cariilor, răm$n multesemne de întrebare privind corelaţiile între formarea cariilor şi cantitatea totală de zaăr

consumată, frecvenţa aportului de produse zaaroase, şi ordinea în care sunt consumatealimentele.&oncluzii precise privind relaţia dintre cariile dentare şi consumul de zaăr sunt

greu de exprimat datorităA5. consumului de dulciuri sub mai multe forme fizice, fapt care

influenţează rata clearance-ului din cavitatea bucalăBI. ancetele alimentare referitoare la aportul de dulciuri zilnic, nu pot dec$t

să aproximeze cantitatea reală consumatăB@. datele privind consumul de dulciuri sunt raportate pe un an, pe c$nd

procesele cariogene se pot dezvolta pe parcursul mai multor aniBF. importanţei unor factori etiologici în prevalenţa cariilor precumA igiena

orală, aportul de fluor şi educaţia.8ulte studii epidemiologice au demonstrat incidenţa crescută a cariilor dentare însocietăţile în curs de dezvoltare, ce au adoptat diete şi stiluri de viaţă occidentale, inclusivconsumul crescut de dulciuri rafinate.

6e de altă parte, 7##)8#r) $i 7al9er5H au realizat o analiză statistică completă aconsumului de zaăr şi prevalenţa cariilor dentare la copii de 5I ani din JN de ţări. Dateleau arătat o incidenţă mare a cariilor, odată cu creşterea consumului de zaăr. &u toateacestea, c$nd au fost analizate separate, datele din IJ de ţări industrializate, nu s-a găsitnici o corelaţie statistic semnificativă între dulciurile consumate şi apariţia cariilor.&ercetătorii au comparat aceste date cu dovezile, din ce în ce mai convingătoare ceindicau, că asocierea dintre consumul total de zaăr şi frecvenţa cariilor în ţările vestice,

nu este at$t de puternică precum s-a crezut anterior.:#ni2 $i Na&ia1; au studiat şi ei rolul dulciurilor concentrate în sănătatea orală, şiau concluzionat că şi alţi factori, cum ar fiA o bună igienă orală şi administarea de fluor auun rol important în prevalenţa cariilor. 'ntr-adevăr, studiile mai recente+< şi revizuiri alestudiilor epidemiologice existente+1 au arătat că relaţia dintre consumul de dulciuri, dietăşi obiceiurile alimentare, respectiv cariogeneză, nu este mereu relevantă, şi nu reflectăîntotdeauna incidenţa sau prevalenţa cariilor.II

Din acest motiv programele de prevenţie a cariilor trebuie să ţină seama de ovarietate de factori ce au impact asupra procesului cariogen5J şi nu numai de consumul dezaărA

• igiena oralăB•

aportul de fluor 0alimente, apă 1B• acţiunea bacteriilor cariogeneB• cantitatea de resturi alimentare retenţionate în cavitatea bucalăB• fluxul salivarB• răspunsul imunologic individualB• obiceiurile nutriţionale şi dieta 0din timpul dezvoltării dinţilor şi glandelor

salivareB dieta posteruptivăB ordinea şi frecventa în care sunt consumatealimentele1.



Este foarte important subliniat că una din variabilele importante ce intervine instudiile epidemiologice referitoare la apariţia cariilor, este reprezentată de obiceiurilealimentare din timpul dezvoltării dinţilor şi glandelor salivare. Al&are $i Na&iaI@ auarătat că dezvoltarea cariilor este înt$rziată, ca o consecinţă a erupţiei dentare tardive,datorată malnutriţiei protein-calorice.II

&ercetări numeroase actuale se axează pe studiul efectelor comportamentuluinutriţional asupra cavităţii orale. ?biceiurile alimentare includ mai mulţi factoriA- alegerea tipurilor de alimenteB- combinaţia dintre diferite grupe alimentareB- secvenţa consumuluiB- orarul meselor.

6e))e+= a analizat efectele orale asociate diferitelor comportamente alimentare.Într-un studiu complex, a testat aciditatea la nivelul cavităţii bucale, după o masă alcătuitădintr-un fel de m$ncare cu carne, apoi un desert cu zaăr, urmat de o cafea îndulcită cuzaăr, şi în final br$nză.

9-a observat că produsele din carne nu au modificat p:-ul plăcii, iar alimentele

cu conţinut de zaăr au provocat o scădere importantă a p:-ului. %r$nza întotdeauna adeterminat o creştere a p:-ului, prote!$nd astfel dinţii de demineralizarea smalţului. Dacăa fost consumată imediat după produsul ce conţinea zaăr, creşterea p:-ului neutralizeazăefectul de scădere al acestuia indus de zaăr. Dacă desertul şi cafeaua cu zaăr erauconsumate imediat unul după altul, p:-ului era mult mai mic, dec$t dacă era consumatdoar unul dintre cele două produse. Efectuarea unui test adiţional în care br$nza a fostingerată după produsele cu zaăr, dar cu o înt$rziere de 5N minute, a arătat în acest caz că p:-ul a atins de!a valoarea critică, subliniind deci, şi importanţa intervalului de timpdintre consumul diferitelor tipuri de alimente

'n alt studiu, 3a*a $i !#lab.= au demonstrat potenţialul protectiv al br$nzeturilor,de aceasta dată pentru suprafeţele radiculare, la persoanele în v$rstă. ?biceiul de a

finaliza o masă cu un produs ce conţine carboidraţi este dăunător sanătăţii dentare.6rodusele alimentare ce stimulează secreţia salivară şi eliberarea de calciu, fosfor şi fluor îmbunătaţesc remineralizarea smalţului supus atacului acizilor din placă.8anagementul nutriţional în privinţa cariilor radiculare la v$rstnici, vizează diminuareaconsumului de produse zaaroase sau de alimente cu conţinut de zaăr, menţinereaigienei orale. +>?I3

6ărerea că alimentele ce determină stimularea secreţiei salivare, şi consecutivneutralizarea acizilor din placă, cu efect anticariogen, a dus la folosirea gumei demestecat după mesele ce conţin carboidraţi fermentabili. ;n posibil efect al gumei demestecat, care nu are agenti specifici anticariogeni, a fost demonstrat prin măsurători de p: din placa bacteriană 0studiul "urKu1.

EDULCORANŢII ŞI CARIILE DENTARE

>ecomandările dietetice pentru pacienţii cu diabet zaarat sau obezitate, includedulcoranţii 0substituenţi non-nutritivi ai zaărului, ce pot fi folosiţi ca îndulcitori înalimentaţie1IM. Înlocuirea carboidraţilor fermentabili la gustările dintre mese, cuîndulcitori ce nu pot fi transformaţi în acizi de către placa bacteriană, ar trebui să reducă



atacul cariogen asupra dinţilor. Evaluarea îndulcitorilor artificiali ne- sau calorigeni, ainclus teste in vitro, pe bacterii cariogene, studii pe animale experimentale testarea p:-ului plăcii şi dizolvarea smalţului in vivo.

Tabel nr. +

3#tenţialul !ari#2eni! al @n)ul!it#ril#r 0a)a*tat )u*'+

,

8ono si dizaaride 2lcooli glucidici Edulcoranţi'ndulcitor Givel carii 'ndulcitor Givel

carii'ndulcitor Givel carii

aaroza (oarte ridicat Pilitol Gul aarina 8ic<lucoza >idicat 9orbitol 8ic 2cesulfam de

potasiu--

(ructoza >idicat 8anitol Gul "aumatin Gul9irop de porumb

bogat in fructoza>idicat &iclamat Gul

actoza 8ic-moderat 2spartam Gul8altoza 6robabil mare

• Al!##lii 2lu!i)i!i 1?+B S#rbit#lul se găseşte in diferite plante în cantităţi mici, dar poate obţine prin

reducerea glucozei. 2re o putere de îndulcire de doar 4NO faţă de zaaroză, şi este folositîn gume de mestecat, pră!ituri şi sucuri.

&onsumul în cantitate mare I4-4N gCzi, poate induce diaree osmotică. El are oinfluenţă mică asupra glicemiei, în alimentaţia diabeticilor fiind recomandat în cantităţide p$nă la I4 gCzi.

Deşi cele mai multe bacterii din cavitatea bucală nu fermentează sorbitolul,

9treptoccocus mutans se poate adapta, determin$nd o producţie minimă de acizi.9tudiile clinice au arătat că guma de mestecat cu sorbitol, conferă un risc mic de

apariţie şi dezvoltare a cariilor.ilit#lul este un alcool glucidic, care se găseşte în fructe 0căpşuni, zmeură1 şi

legume 0conopidă1. 9e obţine industrial din mesteacăn, şi coa!ă de cocos. Este la fel dedulce ca zaaroza, funiz$nd F KcalCg.

&a şi sorbitolul, se absoarbe încet la nivelul tractului gastrointestinal, şi are efectosmoticB put$nd genera diaree, dacă este ingerat în cantităţi mari 0peste JNgCzi1.

9tudiile p:-ului din placă au demonstrat ca xilitolul nu determină producţie deaciziIJ 9tudiul "urKu a demonstrat evident că xilitolul este noncariogenic la om.8ecanismul prin care xilitolul reduce incidenţa cariilor dentare nu este bine cunoscut. 9e

subliniază că efectul său este datorat stimulării fluxului salivar, reducerii numărului demicroorganisme acidogene, inclusiv a nivelului de 9treptoccocus mutans şi îmbunătăţiriiremineralizarii.3,@N Pilitolul se foloseşte în industria alimentară si farmaceutică în foartemulte ţări, ca îndulcitor noncariogen, c$t şi pentru diabetici. 9ingurul incovenient alfolosirii xilitolului ca îndulcitor este preţul mai mare, comparativ cu zaaroza.



• E)ul!#ranţii

T"au-antin este un extract natural din unele fructe din 2frica, cu efectedulcorant de INNN de ori mai mare ca al zaarozei. 9e foloseşte pentru îndulcireaiaurturilor, băuturilor reci şi ca aditiv în industria farmaceutică.

În studiile efectuate s-a demonstrat că nu este metabolizat de microorganismele plăcii bacteriene, şi determină o remineralizare a leziunilor incipiente, ciar dacă esteadăugat la diete, care conţin şi amidon.

n)ul!it#rii arti%i!iali

2spartamul, acesulfamul de potasiu şi zaarina sunt aprobate pentru folosirea caîndulcitori artificiali în ma!oritea ţărilor. Deoarece acesti edulcoranţi nu constituiesubstrat de fermentare pentru bacteriile din cavitatea orală, au fost folosiţi în diverse produse, precum guma de mestecat, îndulcitori pentru alimente dietetice şi băuturirăcoritoare.

A*arta-ul este un dipeptid 0format din acid aspartic şi fenilalanină1, care estede aproximativ INN de ori mai dulce dec$t zaaroza.9-a aprobat folosirea sub formă de tablete ca îndulcitor, în cereale, diferite băuturi

0cafea şi ceai instant1, gume de mestecat, produse lactate. 8ai recent utilizarea lui a fostextinsă la sucuri de fructe, bomboane, şi ca agent îndulcitor la prepararea unor medicamente. &ostul pentru folosirea aspartamului ca edulcorant este de aproximativşase ori mai mare, dec$t în cazul folosirii zaarinei.

2spartamul nu este metabolizat de către bacteriile din cavitatea orală, poatereduce formarea plăcii şi este considerat non-cariogen. 6rodusele cu aspartam sunteticetate, deoarece bolnavii cu fenilcetonurie, trebuie să limiteze în dieta lor aportul defenilalanină.

A!eul%a-ul )e *#taiu este de aproximativ INN de ori mai dulce dec$t zaaroza.9pre deosebire de aspartam, care pierde capacitatea de îndulcire c$nd este supustratamentului termic, acesta îşi păstrează proprietăţile, fiind folosit la prepararea biscuiţilor, îngeţatei, gumelor de mestecat, a cafelei instant, ceaiului instant, gelatinei, budincilor, bomboanelor, pră!iturilor, iaurturilor, sosurilor dulci şi siropurilor.

Este noncaloric, nu favorizează dezvoltarea 9treptoccocus mutans, şi esteconsiderat noncariogenic.

Za"arina este un îndulcitor necalorigen, care este de aproximativ @-FNN de orimai dulce dec$t zaaroza. 2re un gust uşor amar după ingerare, la temperaturi crescute.Este folosită în băuturi răcoritoare, îndulcirea alimentelor 0gume de mestecat1, sub formăde tablete şi în produse farmaceutice.

Doza maximă recomandată de ?89 este de FmgCKgcCzi.aarina nu este metabolizată de placa bacteriană şi are un efect redus de inibarea acesteia.

Ci!la-aţii sunt de @N de ori mai dulci dec$t zaaroza, dozele utilizate fine de p$nă la I,4 mgCKgcCzi. ;nele cercetări experimentale pe animale de laborator, au arătat caşi în cazul zaarinei, existenţa unor ipoteze legate de potenţialul efect carcinogeneticvezical, neconfirmat însă la oameni.



3REVENŢIA CARIILOR

6rogramele de prevenire a cariei dentare se concentrează asupra unei dieteecilibrate, cu modificarea cantităţii de carboidraţi fermentabili, şi integrarea practicilor de igienă orală în viaţa fiecărui individ.@

>ecomandările profilactice vizează în principal acele populaţii sau indivizi curisc crescut, cum ar fi cei din medii socio-economice precare, persoane cudisfuncţionalităţi ale glandelor salivare, la cei care au medicaţie care determină reducereafluxului salivar, pacienţi cu tratament cimioterapic sau radioterapic, pentru neoplasmede cap şi g$t, populaţii cu acces limitat la fluor.

&$nd dieta este îmbunatăţită, în mod deosebit, c$nd consumul de zaăr scade,toate aspectele legate de sănătatea orală vor fi influenţate într-o manieră pozitivă, inclusivabilitatea de a rezista atacurilor bacteriene ale microflorei bucale cariogene.

8esele şi gustările trebuie urmate de peria!e sau clătiri ale gurii cu apă, sau pur şisimplu de mestecatul gumelor fără zaăr timp de 54-IN de minute. ?biceiurile favorabiletrebuie încura!ate, ca de exempluA gustările const$nd în alimente cariostatice sau

anticariogene 0br$nzeturi, popcorn, nuci, legume1B consumul dulciurilor în timpul mesei,nu separatB evitarea consumului lent şi îndelungat al băuturilor carbonatate, al snacK-urilor, caramelelor, dropsurilor.

&arboidraţii fermentabili conţinuţi în bomboane, pră!ituri, biscuiţi, covrigei,fursecuri trebuie consumaţi la una din mesele principale şi nu la gustări, sau ciar de maimulte ori pe zi. ? bucată de br$nză la sf$rşitul unei mese sau după o gustare, este unexemplu de strategie anticarie. După consumul fructelor şi a sucurilor din fructe, careconţin carboidraţi fermentabili, igiena orală prin peria!, sau gumele de mestecat fărăzaăr reduc semnificativ riscul de carie. 8estecatul gumelor, în special a celor cu xilitoltimp de IN minute dupa mese, ridică p:-ul salivar peste 4.4, xilitolul neput$nd fiidrolizat de amilaza salivară.

(olosirea raţională şi !udicioasă a informaţiilor privind dieta şi nutriţia, precum şiaplicarea lor în comunităţile cu risc crescut, va a!uta la realizarea profilaxiei cariilor dentare, simultan cu îmbunătăţirea sănătaţii sistemice.

ana2e-entul nutriţi#nal

%azat pe informaţiile precedente referitoare la capacitatea diferiţilor nutrienţi şi aalimentelor studiate, de a creşte sau de a reduce apariţia cariilor dentare, şi împreună cuc$teva principii fundamentale ale alimentaţiei dietetice, se poate vorbi despre profilaxiacariei dentare şi despre controlul alimentaţiei.

Există patru factori importanţi în prevenţia cariei dentareA- aportul de fluorB@5 - igiena oralăB- măsuri dieteticeB- control periodic stomatologic.

6rincipiul fundamental care se aplică în toate dietele terapeutice este acela că,acestea sunt doar modificări ale unui model alimentar normal şi adecvat. ? alimentaţieoptimă este aceea care asigură toţi nutrienţii esenţiali, în limitele necesarului caloric,



pentru o bună stare de sănătate, utiliz$nd o varietate de alimente, în proporţii ecilibratedin toate grupele piramidei alimentare.

6rin urmare, următoarele reguli trebuie respectateA- dieta trebuie să corespundă nevoilor organismului, asigur$nd necesarul energetic, şi înnutrienţi esenţiali, corelată fiind cu patologia existentă şi cu restricţiile impuse de aceastaB

- dieta recomandată trebuie să ia în considerare şi statusul nutriţional al pacientului, să fieadaptată prezenţei sau lipsei de apetit, precum şi a altor factori de mediu, fără să interferecu obiectivele terapeutice şi profilactice.

2ceste principii generale pot fi aplicate în prevenirea şi controlul cariei dentareastfelA@I - limitarea numărului de mese principale, la trei pe zi, şi evitarea gustărilor între acesteaB- creşterea consumului de alimente cariostatice şi anticariogene la gustăriB- se recomandă consumul de alimente cu conţinut mic în carboidraţiA fructe şi legumecrudeB- limitarea aportului de carboidraţi fermentabiliB- nu se recomandă băuturile răcoritoare îndulcite cu zaărB

- eliminarea completă a dulciurilor aderente precum bomboane, pră!ituri, produse de patiserie, dar şi a fructelor uscateB- peria!ul obligatoriu după mese, cel puţin de două ori pe zi.

Deoarece există tendinţa reducerii consumului de carboidraţi atunci c$nd esterecomandată o dietă pentru prevenirea cariilor dentare, este important de ştiut faptul că orestricţie exagerată de glucide, poate determina dezecilibre nutriţionale importante.

'ndustriei alimentare şi farmaceutice în vederea reducerii incidenţei cariilor lacopii, se recomandă realizarea unor produse pentru sugari sau copii fără adaos de zaăr 0sucuri, preparate vitaminice şi pediatrice sub formă de siropuri1, producerea unor Qsugar-free foodsQ sau reducerea cantităţilor de zaăr în produsele alimentare.@@

CARIILE DE /I/ERON

Denumite QbabR-bottle toot decaRQ - sunt forme particulare de carii precoce alemaxilarului anterior, care apar la sugari şi copii mici. &aracteristice sunt evoluţia rapidă aleziunilor la nivelul incisivilor temporari superiori, apoi la molari şi canini, cu afectareasuprafeţelor dentare, care în mod obişnuit nu prezintă un risc crescut 0cele netedevestibulare, orale1.5M

2ceste carii apar secundar alimentaţiei cu biberonul, în special noaptea, cu sucuridulci, lapte îndulcit, sau ceai care conţine zaăr.. &ontactul prelungit dintre carboidraţiifermentabili şi suprafeţele dentare, împreună cu poziţia limbii faţă de suzetă, contribuie laapariţia procesului cariogen. 'ncisivii inferiori nu sunt afectaţi, de obicei, datorită poziţiei protectoare a limbii şi a buzei inferioare.

>eprezintă o problemă importantă de sănătate dentară, studiile epidemiologicearat$nd o incidenţă de IFO-@4O la copii din 9;2,@F afect$nd mai ales pe cei din mediulrural, independent de fluorizarea apei potabile.@4



ipsa igienei orale adecvate este un factor important 0dinţii copilului nu sunt periaţi de minim I ori pe zi1, de asemenea, consumul de apă nefluorizată, precum şi lipsaconştientizării relaţiei dintre dietă şi sănătatea orală5@

2limentaţia copiilor se bazează în principal pe lapte, dar dacă se adaugă şi zaăr,acesta are un rol important de favorizare a dezvoltării florei microbiene cario-gene.@3

&opiii care prezintă carii de biberon la v$rste între @ şi F ani, au un risc crescutde a dezvolta carii şi la nivelul dinţilor permanenţi@M.


prevenirea apariţiei cariilor de biberon se face at$t prin dietă, c$t şi prin igienă oralăB- modificările dietei constau în îndepărtarea biberonului în timpul somnului, şi renunţareala acesta după v$rsta de 5 anB- alimentaţia cu biberonul doar pentru laptele fără adaos de zaăr, şi sucuri de fructediluateB- promovarea unui comportament alimentar sanogen, fără consum de glucide rafinate, dar

cu predominanţa alimentelor cariostatice sau anticariogene în dietăB- aport de vitamine şi minerale corespunzător v$rstei.6revenţia cariilor de biberon se completează şi cu controale stomatologice periodice,după apariţia dinţilor temporari.@H



/OLILE 3ARODONTALE

%oala parodontală, ca şi caria dentară, este o afecţiune multifactorială, dar la

origine este o afecţiune predominant inflamatorie. Evoluţia sa, cronică, este influenţată destarea generală a organismului şi de integritatea sistemului imun.

(actorul etiologic primar în dezvoltarea bolii parodontale este placa bacteriană.%acteriile anaerobe produc enzime şi endotoxine ce determină eliberararea unor factoridistructivi ai ţesuturilor parodontale, ce permit mobilitatea dentară, şi în final, avulsie.

Există şi alţi factori importanţi incriminaţiA tartrul, trauma ocluzală, cariiledentare, restaurările dentare incorecte, edentaţia şi alte agresiuni mecanice, cimice şitermice. Si factorii sistemici precumA v$rsta, predispoziţia genetică, dezecilibrelenutriţionale şi ormonale 0diabetul zaarat, iperparatiroidismul, afecţiunile ipofizare1,stressul, bolile ematologice contribuie la etiologia acestei boli complexe.5N,5I

(actorii de mediu precum statusul socio-economic, amplasarea geografică,

practicile culturale şi comportamentul alimentar, !oacă un anumit rol în producerea şievoluţia bolii parodontale.

(actorii cei mai importanţi de profilaxie a bolii parodontale suntA igiena orală,integritatea sistemului imun si nutriţia ecilibrată.

9tarea nutriţională are un rol ma!or în apariţia acestor afecţiuni, numeroase studiiepidemiologice au încercat să demonstreze corelaţia dintre bolile parodontale şideficienţele nutritive.

De exemplu, epiteliul gingival necesită cantităţi adecvate de vitamină 2 pentrumetabolismul său. igamentele supraalveolare necesită proteine şi acid ascorbic pentrusinteza proprie de colagen. ?sului alveolar şi cementului radicular, ca toate ţesuturilecalcificate, trebuie să li se asigure cantităţile corespunzătoare de calciu, fosfor şi vitamina

D pentru mineralizare. >olul calciului şi al vitaminei D în apariţia osteoporozei a fost bine documentat, în contextul postmenopauzei la femei,@J dar studiile clinice actualeevidenţiează şi existenţa unei corelaţii inverse între aportul de calciu şi creşterea risculuide boală parodontală. =<

&arenţe ale vitaminei 2, &, E, 66, acidului folic, şi ale calciului, fosforului şizincului determină afectări la nivelul parodonţiului marginal. "otuşi, în comunităţile undeapar malnutriţia şi bolile parodontale, şi igiena orală este de asemenea, deficitară. 'nasemenea situaţii este dificil de precizat dacă malnutriţia este cauza, sau coexistă maimulţi factori, printre care şi igiena orală defectuoasă.

Dieta adecvată este un factor foarte important şi după tratamentul cirurgical parodontal, c$nd sunt necesare principii nutritive care să favorizeze regenerarea tisulară şi

să menţină răspunsul imun.5I

2limentele cu consistenţă redusă şi aderente favorizează dezvoltarea agenţilor patogeni specifici gingivitelor, mai ales iperplazice, de tipul 2ctinomRces. Dar, şi o dietăalcătuită din alimente de consistenţă dură poate produce boală parodontală extinsă, prinsuprasolicitarea sau prin agresiunea directă a ţesutului de suport.5N, 5I

În ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, s-a observat că, este posibilăinfluenţarea formării plăcii bacteriene prin aportul de zaăr, studiile epidemiologice



demonstr$nd că există o incidenţă mai mare a bolii parodontale la persoanele care ingerăalimente bogate în zaăr.F5

Gu există nici o dovadă evidentă că gingivita şi parodontita marginală cronică potfi produse doar de dezecilibrele nutriţionale, conceptul acceptat este că pot influenţaevoluţia bolii parodontale.

• De%i!itul *r#tei!9tudiile experimentale arată că ţesutul parodontal al unui animal cu deficit

proteic, este mai susceptibil la inflamaţie şi degenerare în prezenţa unui factor localiritant, fie el un corp străin sau rest alimentar. Efectul unei diete fără proteine, în afectareagingivală la animale este reprezentat de agravarea inflamaţiei şi diminuarea rateivindecării.

a oameni există studii, în care o alimentaţie deficitară în proteine favorizeazăapariţia gingivitei acute ulcero-necrotice. &opiii cu malnutriţie protein-calorică0+LasiorKor1 au prezentat o boală parodontală mai severă comparativ cu copiii sănătoşiBobserv$ndu-se o corelaţie semnificativă statistic între indicatorii clinici obiectivi de boală

parodontală şi statusul nutriţional 0indicatorii tind să fie mai mari, c$nd alimentaţia estedeficitară în calorii, proteine, glucide, riboflavină şi fier1.I În cazul unui deficit proteic la un pacient cu gingivită, compoziţia substanţei

fundamentale poate fi alterată în privinţa glicoproteinelor, determin$nd o tulburare aecilibrului idro-electrolitic în ţesuturi, şi a adeziunii celulare. De asemenea, pe perioadagingivitei, creşterea acidităţii şi a temperaturii locale, care însoţesc reacţia inflamatorie, poate determina alterarea colagenului.5I

2u existat c$teva studii epidemiologice asupra legăturii dintre suplimentele proteiceşi sănătatea parodontală, subliniind diminuarea inflamaţiei gingivale, evoluţia favorabilăa parodontitelor marginale, şi prevenirea recidivelor.FI

• De%i!itul )e &ita-ina C Efectul acidului ascorbic asupra sănătăţii parodontale a fost studiat mai mult dec$t

orice alt nutrient.;nii autori au a!uns la concluzia că vitamina & este benefică, susţin$nd că

suplimentarea zilnică a acesteia nu a determinat însă şi creşterea nivelului în ţesutulgingival. 2lte studii clinice au arătat că deficitul de acid ascorbic, este mai mult un factor de risc secundar, dec$t unul primar, în etiologia gingivitei şi parodontitei.

a nivel buco-maxilo-facial ipovitaminoza & determinăA5I - gingivita scorbutică cu iperplazie gingivală cu ulceraţii şi s$ngerări, pungi

gingivale false, mobilitate patologicăB- cicatrizare defectuoasă a plăgilor cirurgicaleB

- în scorbutul infantil în smalţul dentar apar microcisturi şi microemoragiiB- la nivelul dentinei apar atrofia odontoblastelor, fără respectarea aran!amentuluinormal şi amestec cu celulele pulpei, de care nu se diferenţiază net, precum şimineralizare insuficientăB

- atrofia şi iperemia pulpei dentare.



• De%i!itul )e &ita-ina A9tudiile epidemiologice au arătat o corelaţie între deficitul de vitamina 2 şi

incidenţa bolii parodontale.Deficitul de vitamina 2 poate determina modificări la nivelul epiteliului gingival,

ligamentelor supraalveolare şi osului alveolar. :ipovitaminoza 2 produce totodată şi

atrofia mucoasei cavităţii bucaleB la 8.E. se observă că ameloblastele prezintă fenomenedegenerative, uneori se constată şi atrofia smalţuluiB iar la nivelul dentinei, cordoane decelule odontogene invadează pulpa, cu calcificări, şi afectarea mineralizării primuluimolar.I, 5N, 5I

• De%i!itul &ita-inei D? !al!iului $i %#%#rului

7itamina D îndeplineşte rolul fundamental de reglare a metabolismului fosfo-calcic, o dietă cu un raport crescut &aC6, dar deficitară în vitamină D determină omineralizare deficitară a cementului şi osului alveolar.

Efectele parodontale ale unei diete cu un raport &aC6 de 5C5N, pe o perioadă de 5I

luni, evidenţiate experimental pe animale, sunt reprezentate prin resorbţii ale osuluialveolar, mineralizare incompletă şi subţierea stratului de dentină, înt$rzierea calcificăriicementului.F@

'nsuficienţa vitaminei D provoacă raitismul, care induce o dezvoltare insufi-cientă a maxilarului superior, mai ales cel anterior, cu posibilitatea apariţiei ocluzieidesciseB demineralizare osoasă 0compacta este mai puţin densă, trabeculele rare şisubţiri1, erupţie înt$rziată a dinţilor.5N,5I

Dar şi intoxicaţia cu vitamină D poate determina o serie de modificări, cum ar fiAcalcificări anormale ale oaselor maxilare şi ale dinţilor, îngroşări ale cementului, osificăriale ligamentelor periodontale, cu anKiloze dento-alveolare şi ectopii dentare.

• De%i!itul )e &ita-ine /2vitaminozele % se pot asocia cu modificări ale troficităţii mucoasei bucale şilinguale, cu fisuri, s$ngerări, ulceraţii ce determină şi dureri intense, accentuate decontactul cu alimente fierbinţi sau condimentate.


8ăsurile nutriţionale la pacienţii cu gingivită necrozantă acută sunt maiimportante dec$t la cei cu boală parodontală cronică, deoarece în fazele acute, există ocarenţă a mai multor nutrienţi, aportul corespunzător al acestora fiind urmat de dispariţia

rapidă şi completă a semnelor şi simptomelor.6e de altă parte, la pacienţii cu probleme cronice parodontale 0la care poate fiimplicată şi o nutriţie inadecvată1, se recomandă o dietă ecilibrată, în limitele aportuluicaloric, asigur$nd substanţele nutritive necesare.

În istoricul bolii unui pacient cu 2in2i&it' ne!r#ant' a!ut', simptomatologiaconstă înA dureri la atingerea gingiilor, care s$ngerează uşor şi sunt extrem de sensibile,



însoţite de un gust metalic, alenă intensă, papile dentare cu ulceraţii acoperite cudepozite pseudomembranoase de culoare alb-gălbui, sau cenuşiu, ipersalivaţie.5I

"rebuie stabilit şi istoricul medical al pacienţilor diabetici sau cu susceptibilitatecrescută la infecţii recurente.

8anagementul nutriţionalA

- evaluarea obiceiurilor alimentareB- dietă bogată în proteine şi acid ascorbicB- sursele de proteine vor fi laptele, produsele lactate, oul 0budinci1, carnea şi peştele0supe, tocate fin1B- vitamina & va fi furnizată de portocale, grapefruit, căpşuni, pepene galben, mango şi papaRa, dar şi de ardei gras, tomate 0consumate ca atare sau sub formă de sucuri1B- frecvenţa meselor 4-3 mese, reduse cantitativ, dar cu acoperirea calitativă a tuturor principiilor nutritiveB- meniul trebuie astfel alcătuit, înc$t să fie de consistenţă licidă sau semilicidăB

9copul principal al acestei diete este de a satisface nevoile nutritive într-o formăcare să nu implice un efort la masticaţie, apoi se va trece treptat la alimente cu textură

normală, pe măsură ce inflamaţia mucoasei cavităţii bucale se remite.6acienţii cu *ar#)#ntit' !r#ni!' care vor beneficia de tratament parodontal complet, ceincludeA tratament antimicrobian, cirurgical, de ecilibrare ocluzală, terapie dereactivare şi biostimulare a parodonţiului marginal, profilaxia recidivelorB pot primi deasemenea, recomandări în ceea ce priveşte nutriţia, care poate influenţa foarte bineseveritatea, durata şi evoluţia bolii.5N, 5I, F5

8anagementul nutriţionalA- recomandarea unei diete pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii parodontaleB- explicarea rolului alimentelor şi al nutriţiei, cu modificarea tipului de alimentaţie, învederea prevenirii problemelor gingivale 0cum este iritaţia locală1, şi a apariţiei plăcii

dentareB- eliminarea alimentelor dulci 0zaărul este important în dezvoltarea şi multiplicarea bacteriilor din placă1- limitarea gustărilor dintre mese principaleB- aportul corespunzător de proteine, vitamine 02 şi &1, precum şi de &a, 6, (e asigurăcreşterea rezistenţei ţesutului parodontal la infecţie 0un alt factor în prevenirea bolii parodontale1B - identificarea prezenţei oricărui factor sistemic ce ar putea influenţa măsuriledietoterapeuticeA diabet zaarat, tulburări gastro-intestinale, alergii, etc.



EDENTAŢIA

2limentaţia v$rstnicilor are anumite particularităţi care sunt determinate deA

edentaţie, diminuarea secreţiilor digestive, tulburările de peristaltică ale diferitelor segmente ale tubului digestive, modificări de absorbţie a factorilor nutritivi.Edentaţia poate avea un impact semnificativ asupra dietei, dar şi asupra

masticaţiei, funcţiilor gustativă şi olfactivă. 'n mod obişnuit, aportul de fructe, legume şi cereale este deficitar la aceste

persoaneFF 2stfel, apar deficienţe în principal ale vitaminelor 2, &, şi ale fibrelor vegetale.F4 &arenţele dietei au de asemenea, un impact negativ asupra întregii sănătăţi aindividului. 2ceasta problemă apare în special la persoane în v$rstă, al căror apetit şiaport alimentar sunt compromise de prezenţa unor boli cronice, izolarea socială sauadministrarea mai multor medicamente.F3

Din păcate, protezele dentare nu rezolvă în totalitate problema. ;n studiu

longitudinal efectuat pe indivizi înainte şi după protezare, arată că ei continuă să aibedificultăţi în masticaţie. 2limentele care pun cele mai mari probleme, pentru indivizii cu proteze totale, sunt fructele şi legumele proaspete, coa!a de p$ine, carnea friptă.


- este important să existe o dietă ecilibrată, bazată pe un aport alimentar adecvatB- necesarul caloric scade cu 5NO după v$rsta de 34 de aniB- 4NO din aportul de proteine să fie asigurat de lapte, produse lactate, ou, peşteB- reducerea lipidelor de origine animalăB

- glucidele să provină din consumul de fructe şi legume, evit$nd dulciurile concentrateB- mineralele şi vitaminele trebuie asigurate prin fructe şi legume consumate proaspete,fragmentate pentru reducerea efortului masticator, sau sub formă de sucuri, piureuriB - se recomandă 4-3 meseCzi, mai puţin abundente.



ANIFESTĂRI LA NIVELUL CAVITĂŢII /UCALE ALEAFECŢIUNILOR SISTEICE

2fecţiunile sistemice A 9'D2, neoplasmele, diabetul zaarat, bolile autoimune,

sunt caracterizate prin manifestări la nivelul cavităţii bucale, ce pot modifica dieta şistatusul nutriţional.

• SIDA;

8anifestările locale gingivo-parodontaleA5I - eritem gingival linearB- parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivă.8anifestările bucale A- infecţii micoticeB- leziuni ulceroase de tip erpetic sau aftosB

- iperpigmentaţiile mucoasei bucaleB- sarcomul +aposiB- osteite, celulite.'nfecţiile virale sau fungice, stomatite, xerostomia, bolile parodontale, sarcomul

+aposi sunt manifestări orale ale infecţiei :'7, ce pot provoca scăderea aportuluialimentar, av$nd ca rezultat compromiterea statusului nutriţional şi pierderea în greutate.

• In%e!ţiile &irale 0:erpes simplex, &Rtomegalovirus1

&linicAI,5I,@N

- vezicule erpetice pe gingie, mucoasa buzelor, !ugală, a limbii, vălului palatinB

- ulceraţii dureroase ale mucoaseiB- disfagie, odinofagieB- disgeuzieB- reducerea aportului alimentar.

2limentele sau băuturile foarte reci sau calde, picante, acre, pot produce durere şitrebuie evitate. "rebuie încura!at consumul alimentelor moi, necondimentate, latemperatura camerei. 9e recomandă o dietă cu un aport caloric crescut, iperprotidică. 8esele trebuie să fie frecvente, cantitativ reduse, şi urmate de peria!, pentru a reduceriscul apariţiei cariilor dentare.

• Leu!e-iileF@

6ot apareA- gingivoragii precoce, peteşii la nivelul mucoasei bucaleB- ulceraţii frecvent suprainfectate, dureroase la atingere, masticaţie, deglutiţieB- iperplazie gingivală extensivă."ratamentul leucemiilor, incluz$nd cimioterapia, radioterapia la nivel cervico-

facial, sau tratamentul cirurgical uneori, au un impact important asupra integrităţiicavitaăţii orale şi a posibilităţii individului de a se alimenta.FM



• Diabetul a"arat

Este asociat cu mai multe manifestări orale, ma!oritatea apăr$nd însă doar în perioadele în care există dezecilibru metabolic. (recvenţa mare a leziunilor bucale este

pusă în legatură cu scăderea p:-ului în cavitatea bucală, datorită iperglicemiei, asociatăleziunilor microangiopatice şi tisulare 0glicozilarea proteinelor1.FH a constituirea *ar#)#nt#*atiil#r contribuie microangiopatia diabetică împreună

cu răspunsul imun alterat .5I 'n cavitatea bucală aparA- senzaţie de uscăciune şi arsurăB- dureri la nivelul buzelorB- scăderea fluxului salivarB- gingivită cu frecvente fenomene iperplaziceB- gingivoragii, frecvente ulceraţii, edem inflamatorB- tendinţă de evoluţie a gingivitei diabetice, spre forme distructive de

parodontită marginală cronică.'n gingivite asociate cu diabet zaarat tip 5 principalele microorganisme dinşanţul gingival suntA specii de streptococ, 2ctinomices, (usobacterium.5I, F5

8ecanismele prin care diabetul acţionează la nivel gingival suntA- dereglarea metabolismului local şi acumulare de compuşi intermediari, cu

acţiune toxică, prin acidoză tisularăB- modificări vasculare şi ale terminaţiilor nervoase 0fragilitate capilară, afectare

arterială, venoasă, neuropatia diabetică1. "ratamentul parodontopatiilor la diabetici este important deoarece apariţia unor granuloame dentare poate menţine un dezecilibru metabolic prelungit, în timp ceedentaţia determină tulburări de masticaţie, care asociate neuropatiei vegetative gastro-

intestinale, poate conduce la importante tulburări de nutriţie, merg$nd p$nă la denutriţie.Li!"enul *lan bu!al # poate afecta mucoasa !ugală posterioară, regiunea buzelor, agingiilor, sau se poate localiza pe faţa dorsală a limbii. Exista forme Keratozice şi formeeritro-buloase erozive, foarte supărătoare. icenul plan răspunde foarte bine lacorticoterapie, ce implică revizuirea tratamentului, prin creşterea dozelor de insulină saua medicaţiei orale..Can)i)#ele localizate la nivelul gingiei, mucoasei bucale, limbii, palatului sauesofagului, pot determina alterarea statusului nutriţional.

&linicA5I

- senzaţii dureroase la atingere, masticaţie, contactul cu alimente acide,condimenteB- fisuri dureroase ale comisurilor bucaleB- dificultatea de a purta proteze.

St#-atitele sau inflamaţiile mucoasei orale provoacă dureri importante şi ulceraţii alegingiei, mucoasei orale şi palatului. 2portul de principii nutritive devine necorespunzător,iar instalarea deficitelor nutriţionale frecventă.FJ



er#t#-ia apareA- în dezecilibre metabolice ale diabetului zaaratB- în sindromul 9!Tgren 0şi în alte boli autoimune1B- consecutiv radioterapiei sau administrării anumitor medicamente 0anxiolitice,anticonvulsivante, antidepresive, antiistaminice, ipotensoare, diuretice,

sedative, trancilizante1.9timularea secreţiei salivare prin administrarea de pilocarpină, bomboane cu aromecitrice fără zaăr s-au dovedit a fi măsuri eficiente, pentru diminuarea dificultăţilor înalimentaţie 0pacienţii care nu secretă aproape deloc salivă, au cele mai mari probleme înmasticaţie şi deglutiţie1.

ipsa salivei modifică profund actul alimentar, determină durere în timpulmasticaţiei şi creşte riscul apariţiei cariilor şi al infecţiilor. Dietoterapia trebuie să se bazeze pe alimente semisolide, necondimentate, latemperatura camerei, şi pe un aport de licide corespunzător, at$t la mesele principale,c$t şi la gustări. "rebuie evitate alimentele cu consistenţă crescută, uscate, aderente.'giena orală riguroasă este deosebit de importantă, pentru a reduce riscul apariţiei cariilor

dentare.

/I/LO6RAFIE



5 Ra)ulian 6? 6ua C? Cul-an ? ub !##r). I#ne!uT@r2#&i$te C? G 6"i) )e nutriţie? Hurnalul R#-n )e Diabet?Nutriţie $i /#li etab#li!e? +<<J.I a"an L.:? E!#ttStu-* S? :raueK F##)? Nutriti#n Diet T"era*M G 7/ Saun)er C#-*anM 11t" E)iti#n?+<<=.@ U.S. De*art-ent #% 4ealt an) 4u-an Ser&i!e Oral "ealt" in A-eri!a a re*#rt #% t"e Sur2e#n 6eneral?R#!9&ille )? U.S. De*art-ent #% 4ealt an) 4u-an Ser&i!e? Nati#nal Intitute #% Dental Or#%a!ial Reear!"?Nati#nal Intitute #% 4ealt". +<<<.F 3a**a AS et al T"e e%%e!t #% )enture tatu #n nutriti#n Care Dent 1(1,1B? 1;;4 :a"9et S et al A!!u-ulati#n #% %er-entable u2ar an) -etab#li! a!i) in %##) *arti!le t"at be!#ne entra**e)#n t"e )entiti#n? H Dent Re B> 1>? 1;;53 4il)ebran)t 6? S*ar9 / aintain utan Stre*t#!#!!i u*rei#n 8it" 0Mlit#l !"e8in2 2u-? H A- Dent A#!1J1 ;<;? +<<<M 6renbM T4 et al Lab#rat#rM tu)ie #% t"e )ental *r#*ertie #% #%t )rin9? /r H Nutr 5+=>1? 1;;H Niel AE? 3a*a A G Nutriti#n in Clini!al DentitrM G 3"ila)el*"ia 7/ Saun)er C#-*anM T"ir) E)iti#n? 1;; J T#u2erDe!9er R? #bleM CC 3#iti#n #% t"e A-eri!an Dieteti! A#!iati#n Oral 4ealt" an) nutriti#n? H. A- DietA#! 1<J51>? +<<J5N Ra)ulian 6? C. Funieru 6lu!i)ele? %a!t#r eti#*at#2eni! al !ariei )entare? /u!ureti ? +<<+55 Oltean D? 3'tr#i 6? Cu!ule!u ? St#-at#l#2ie 3re&enti&'? E). An#ti-*? /u!ure$ti? 1;;55I Di-itriu /A? urea AS N#tiuni )e O)#nt#l#2ie i 3ar#)#nt#l#2ie? E). Cer-a? /u!ureti? +<<J5@ Le&M S- et al Fl#uri)e? be&era2e an) )ental !arie in t"e *ri-arM )entiti#n? Carie Re JB1>B? +<<J. +<<J5F A-eri!an Dieteti! A#!iati#n (ADA, 3#iti#n #% t"e ADA t"e i-*a!t #% %lu#ri)e #n )ental "ealt"? H A- DietA#! 1<<1+<? +<<<54 :irit9M C et al Aein2 %lu#ri)e !#n!entrati#n #% ui!e an) ui!e%la&#re) )rin9? H A- Dent A#! 1+B;>?1;;B53 A-eri!an Dieteti! A#!iati#n (ADA, 3#iti#n #% t"e ADA Oral "ealt" an) nutriti#n? H A- )iet A#! ;51=?1;;55M Lu!a R. 3e)#)#ntie (&#l. 1 i +,? E). Cer-a? /u!ureti? +<<J5H 7##)8#r) . an) 7al9er A.R. Su2ar !#nu-*ti#n an) )ental !arie E&i)en!e %r#- ;< !#untrie. /r Dent H1B5 +;BJ<+? 1;;=.5J :#ni2 :. an) Na&ia H. Nutriti#nal r#le #% u2ar in #ral "ealt". A- H Clin Nutr 5+ (u**l,+B>S+JS? 1;;>IN /urt /.A. an) S*unar S.. T"e i!"i2an Stu)M T"e relati#n"i* bet8een u2ar inta9e an) )ental !arie #&ert"ree Mear. Int Dent H ==+J<+=<? 1;;=I5 LaC"a*elle et al T"e e%%e!t #% nutrti#nal ualitM an) %reuen!M #% !#nu-*ti#n #% u2arM %##e) #n )ental !ariein!re-ent. Can H 3ubli! 4ealt" 1JB<JB>? 1;;<II De 3a#la D? S!"a!"tele C? Diet an) #ral )ieae? bi#!"e-i!al an) *"Mi#l#2i!al a*e!t #% "u-an nutriti#n? 7. /.Saun)er !#-*anM? 3"ila)el*"ia +<<<I@ Al&are H.O. an) Na&ia H. Nutriti#nal tatu? t##t" eru*ti#n? an) )ental !arie A re&ie8. A- H Clin Nutr=;=1B=+5? 1;;IF 6e))e D.A.. Diet *attern an) !arie. A)& Dent Re ++1++=? 1;;=I4 S"aM : R##t !arie in t"e #l)er *atient i2ni%i!an!e? *re&enti#n an) treat-ent? Dent Clin N#rt" A- =1(=,B5J?1;;BI3 Nar"i TO et al Sali&arM %in)in2? )ailM -e)i!ati#n an) r##t !arie in t"e el)erlM? Carie Re J+(1,>? 1;;IM Ra)ulian 6? Tur!u L ub !##r). I#ne!u T@r2#&i$te C? Trata-entul )ieteti! @n Tratat )e Diabet 3aule!u? 1+111++<? E). A!a)e-iei? /u!ure$ti +<<=.IH Taner H S8eetener an) !arie S#-e e-er2in2 iue. In Cari#l#2M %#r t"e Ninetie? /#8en 74? Taba9 LA?3.J Uni&eritM #% R#!"eter 3re? R#!"eter? N.P. 1;;JIJ

/ir9"e) D. Cari#l#2i! a*e!t #% 0Mlit#l an) it ue in !"e8in2 2u- A re&ie8. A!ta O)#nt#l S!an) >+1151+B?1;;=@N /ar9er 4? Nutriti#n An) Dieteti! F#r 4ealt" Care? C"ur!"ill Li&in2t#ne? +<<+@5 !D#na2" S? 7"itin2 3F? 7il#n 3 et al +<<< SMte-i! re&ie8 #% 8ater %lu#ri)ati#n. /riti" e)i!al H#urnalJ+>>>;@I De*art-ent #% 4ealt" Sa&in2 li&e Our "ealt"ier nati#n. 4SO? L#n)#n? 1;;; in /ar9er 4? Nutriti#n An)Dieteti! F#r 4ealt" Care? C"ur!"ill Li&in2t#ne? +<<+@@ 4#lt R? R#bert 6? S!ullM C. +<<< Oral "ealt" an) )ieae /riti" e)i!al H#urnal J+< 15>+15>>? +<<<@F /arne 63 et al Et"ni!itM? l#!ati#n? a2e an) %lu#ri)ati#n %a!t#r in babM b#ttle t##t" )e!aM an) !arie *re&alen!e#% 4ea) Start !"il)ren? 3ubli! 4ealt" Re* 1<B (+,15B? 1;;+



@4 7eintein 3 et al Dental e0*erien!e an) *arentin2 *ra!ti!e #% Nati&e A-eri!an #t"er an) !areta9er 8"at8e !an learn %#r t"e *re&enti#n #% babM b#ttle t##t" )e!aM? SCD H Dent C"il) 551+<? 1;;;@3 Febre C et al 3arental a8arene? "abit? an) #!ial %a!t#r an) t"eir relati#b"i* t# babM b#ttle t##t" )e!aM?3e)atr Dent 1;(1,++? 1;;B.@M Albert DA et al Dental !arie a-#n2 )ia)&anta2e) J t# = Mear#l) !"il)ren in n#rt"en an"attan? 3e)iatr Dent+=(J,++;? +<<+@H E)eltein /L Di*aritie in #ral "ealt" an) a!!e t# !are %in)in2 #% nati#nal ur&eM? A-bul 3e)iatr + (+ u**l,

1=1? +<<+.@J :rall E T"e *eri#)#ntalMte-i! !#nne!ti#n i-*li!ati#n %#r tret-ent #% *atient 8it" #te#*#r#i an)*eri#)#ntal )ieae? Ann 3eri#)#nt#l 5(1,+<;? +<<1FN Teel et al T"e relati#n"i* bet8een b#ne -ineral )enitM an) *eri#)#ntiti in *#t-en#*aual 8#-en? H3eri#)#nt#l B1(;,1=;+? +<<<F5 Du-itriu S? Du-itriu 4? Eti#l#2ia -i!r#biana in *ar#)#ntitele -ar2inale !#rni!e?E). CERA +<<1FI Ni"i)a . et a Cal!iu- an) t"e ri9 %#r *eri#)#ntal )ieae? H 3eri#)#ntal B1(B,1<>B? +<<<

F@ Sti*anu9 /i#!"e-i!al an) *"Mi#l#2i!al a*e!t #% "u-an nutriti#n? 7. /. Saun)er !#-*anM? *"ila)el*"ia+<<<FF :rall : et al 4#8 )entiti#n tatu an) -ati!at#rM %un!ti#n a%%e!t nutrient inta9e? H A- Dent A#! 1+;1+51?1;;F4 H#"i*ura :H et al T"e i-*a!t #% e)entul#une #n %##) an) nutrient inta9e? H A- Dent A#! 1+B=>;? 1;;5F3 H#"i*ura :H? 7illet 7C E%%e!t #% e)entul#une #n )iet an) nutriti#n QIADR abtr HDent Re BJ+<B? 1;;=FM 6ar2 A:? al# ani%etati#n an) treat-ent #% 0er#t#-ia an) a#!iate) #ral e%%e!t e!#n)arM t# "ea) an)ne!9 ra)iati#n t"era*M? H A- Dent A#! ;B11+? 1;;BFHFinneM LS et al 7"at t"e -#ut" "a t# aM ab#ut )iabete !are%ul e0a-inati#n !an a&ert eri#u !#-*li!ati#n?3#t2a) e) 1<+11B? 1;;BFJ I#ne!u T@r2#&i$te? Diabet#l#2ie #)ern'? E). Te"ni!' 1;;B

9.Nutritie Si Sanatate Dentara

Documents