Page 1
DESENUL DE ANSAMBLU
203
9. DESENUL DE ANSAMBLU
9.1 Noţiuni generale
Desenul de ansamblu este reprezentarea grafică a unui complex de piese, legate
organic şi funcţional între ele, alcătuind un utilaj, un aparat, o maşină.
Întocmirea desenului de ansamblu se face cu respectarea normelor generale în
vigoare de reprezentare în desenul tehnic – dispunerea proiecţiilor, linii, vederi, secţiuni,
cotare şi a celor prevăzute în SR 6134 : 2008.
Rolul desenului de ansamblu este de a stabili:
- forma şi poziţia relativă a pieselor componente;
- modul de asamblare a pieselor componente, etapele şi succesiunea pieselor la montare;
- modul de funcţionare al ansamblului;
- dimensiunile necesare pentru montare şi funcţionare, cât şi raporturile reciproce cu
ansamblurile sau subansamblurile învecinate.
Un ansamblu se reprezintă în poziţia de funcţionare, cu toate reperele componente
dispuse în poziţia în care vor funcţiona.
Desenul de ansamblu poate fi folosit şi ca documentaţie tehnică pentru montajul
pieselor componente, la ansamble simple, cu dimensiuni reduse. Deasemenea, acesta poate
servi ca desen explicativ pentru funcţionarea ansamblului, pentru catalog, pentru cartea
maşinii etc.
În cazul în care ansamblul este complex, cu foarte multe repere, desenul de
ansamblu poate să nu conţină toate elementele de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe,
garnituri etc.), ci numai elementele necesare înţelegerii poziţiei relative a pieselor
principale şi a modului de funcţionare. Astfel, un ansamblu complex poate fi separat în mai
multe subansambluri, sau ansambluri de ordin inferior, ţinându-se seama de legătura
funcţională între piese şi locul unde se realizează acest subansamblu. Desenul de
subansamblu se realizează după aceleaşi reguli ca şi desenul de ansamblu.
În cazul în care se preconizează execuţia unui ansamblu, desenul de ansamblu al
acestuia este însoţit întotdeauna de desenele de execuţie ale reperelor componente (cu
excepţia reperelor standardizate), deci acesta nu trebuie să determine complet forma şi
dimensiunile reperelor.
Pentru ansamblele foarte simple, desenul de ansamblu poate servi şi ca desen de
execuţie, caz în care acesta va conţine cotarea completă a reperelor componente.
Clasificarea desenului de ansamblu după scopul acestuia:
- desen de ansamblu de releveu – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice pentru
un produs existent (ansamblul există în stare bună sau deteriorată şi se intenţionează
fabricarea unor noi produse identice). Se execută prima dată schiţele pieselor componente,
schiţa ansamblului şi apoi desenul la scară al ansamblului şi desenele la scară ale reperelor
componente;
- desen de ansamblu de proiect – se foloseşte la elaborarea documentaţiei tehnice de
concepţie pentru un produs nou, pentru care s-a realizat în primul rând un studiu tehnologic
şi constructiv. Se începe cu realizarea desenului la scară al ansamblului, din care se extrag
piesele componente, executate schiţă şi la scară;
- desen de ansamblu de catalog – se întocmeşte în scop comercial, pentru identificarea şi
explicarea unui produs într-un material de prezentare sau publicitar. Se foloseşte
reprezentare ortogonală sau în perspectivă, utilizând elemente de design şi culori, astfel
încât funcţionalitatea şi utilitatea produsului să poată fi înţeleasă şi de nespecialişti în
domeniul tehnic.
Page 2
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
204
9.2 Reguli de reprezentare a desenului de ansamblu
Regulile care trebuie respectate în reprezentarea unui desen de ansamblu sunt
prevăzute în SR 6134 : 2008.
1. Desenul de ansamblu trebuie să cuprindă un numărul necesar de proiecţii, în vedere
sau secţiune, care să fie minim, dar suficient pentru a defini clar poziţia relativă a reperelor
componente (piese şi ansambluri de ordin inferior), în scopul înţelegerii rolului funcţional
al acestora, poziţionarea lor în desen şi funcţionarea ansamblului.
Observaţie : Reprezentarea şi dispunerea proiecţiilor pe planşa de desen se execută
conform regulilor din SR EN ISO 5456-2 : 2002 şi SR ISO 128-30, 34, 40, 44 : 2008.
2. Conturul a două piese alăturate se reprezintă astfel:
a - cu o linie de contur comună celor două piese, dacă între ele nu există joc sau există un
joc rezultat din abateri limită la aceeaşi dimensiune nominală;
b - prin liniile de contur ale fiecărei piese, dacă există un joc rezultat din dimensiuni
nominale diferite.
În figura 9.1, bucşa filetată 4 se introduce în sertarul 3 formând un ajustaj intermediar,
muchia exterioară a bucşei şi muchia interioară a alezajului sertarului reprezentându-se
printr-o singură linie. Axul 5, cu diametrul de 16 şi alezajul interior al presgarniturii 17, cu
diametrul de 18, se reprezintă prin două linii diferite, liniile lor de contur.
3. Haşurarea pieselor alăturate se face în direcţii diferite pentru două piese, iar pentru
mai multe piese în contact, haşurarea se face şi cu echidistanţe diferite, în scopul evitării
confuziilor şi a uşurării identificării lor (vezi fig.9.1 – piesele metalice 1, 3 şi 4).
4. Într-un ansamblu secţionat, piesele pline de genul : arbori, axe, bolţuri, şuruburi,
şaibe, piuliţe, pene, a căror axă de simetrie este conţinută în planul de secţionare, se vor
reprezenta exclusiv în vedere (fig.9.1 – piesele 5, 7, 8, 9, fig.9.2 – piesele 5, 8). Fac
excepţie şaibele cu forme speciale, nestandardizate. Pentru a pune în evidenţă anumite
forme interioare, se vor utiliza rupturi.
Capul şurubului hexagonal şi piuliţele hexagonale (sau piesele care au porţiuni
prismatice hexagonale în alcătuirea lor) se reprezintă astfel ca, prisma hexagonală să
prezinte trei feţe în vederea din faţă şi două feţe în una din celelalte două vederi (fig.9.1,
fig.9.3, fig.9.4).
Această regulă este valabilă în desenul de ansamblu şi pentru şuruburile care în
vederea de sus sau vederea laterală se desenează într-o poziţie intermediară, astfel că în
vederea din faţă prisma hexagonală prezintă întotdeauna trei feţe, iar în proiecţia cealaltă
două feţe (fig.9.29).
5. Elementele de asamblare (şuruburi, prezoane, piuliţe), a căror axă nu este situată în
planul de secţionare şi pentru care se consideră necesară reprezentarea pe proiecţia
respectivă, se consideră rabătute pentru a scoate în evidenţă modul lor de asamblare şi se
reprezintă cu linie două puncte subţire (fig.9.29 – reperele 6,7,8 – prezon, şaibă, piuliţă).
6. Dacă ansamblul conţine piese care execută deplasări în timpul funcţionării, acestea
se pot reprezenta în poziţia extremă (fig.9.2, fig.9.3, fig.9.4) sau în poziţii intermediare de
mişcare. Conturul piesei în astfel de poziţii sau, dacă este afectată claritatea desenului, o
porţiune a acestuia se reprezintă cu linie două puncte subţire, fără a haşura suprafeţele
respective, chiar dacă piesele sunt secţionate.
7. Pentru înţelegerea modului de legătură cu alte ansambluri învecinate, conturul
pieselor care fac parte din acestea şi care constituie elemente de legătură cu ansamblul
desenat, se poate reprezenta cu linie două puncte subţire, fără a haşura suprafeţele
respective, chiar dacă piesele sunt secţionate (fig.9.7, e, fig.9.25).
8. Pentru scoaterea în evidenţă a unor elemente acoperite, unele piese sau
subansamble pot fi considerate convenţional demontate şi îndepărtate, înscriindu-se
Page 3
DESENUL DE ANSAMBLU
205
menţiunea corespunzătoare pe proiecţia respectivă (fig.9.21 – reperul 5 – roata de manevră,
fig.9.23 – reperele 11, 12, 13 - roata de manevră, şaiba, şurubul, fig.9.27 – reperul 12 –
rozeta, fig.9.29 – reperele 12, 13, 14 - roata de mână, şaiba, piuliţa, fig.9.31 – reperul 10 –
roata de manevră).
9. Pentru desenele de montaj (de instalare), întocmite în vederea precizării datelor
necesare pentru montarea (instalarea) produsului pe locul de utilizare şi pentru punerea sa
în funcţiune, se admite reprezentarea componentelor în perspectivă, detaşate, în
succesiunea şi poziţia de montare – demontare. În acest caz, poziţionarea este facultativă.
1
2
3
4
5
6
7-8-9
18
15
12-13-14
16
150
10
11
17
27
0
M16
6
8
4 x
1
0
2
4
32H7
n6
18
Fig.9.1 Asamblu robinet cu sertar
Page 4
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
206
DesenatVerificat
1 : 2
A4
2009.08.18
Robinet cu sfera
RSF - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
Corp 1 EN GJL 250
5.
RSF - 2009 - 10
6.
7.
8.
9.
2
1
1
1
Sfera
RSF - 2009 - 2
RSF - 2009 - 3 CuZn40Pb2
comertSTAS 6577 - 81Garnitura IP 60 pasla
Flansa presgarnitura
5
1
3
gr. 8.8
turnat10.
1 OL 50 comertManer sferic E 60 STAS 1133-87
Tija
RSF - 2009 - 6
OL 50RSF - 2009 - 8
EN GJL 150
Garnitura
cauciuc
RSF - 2009 - 7
comertSurub M 8 x 25 STAS 2571 - 90
Inel de etansare
Flansa legatura RSF - 2009 - 1 1
cauciuc
EN GJL 250 turnat
150
3
0
6
5
4
3
2
1
8 107
10
5
9
10
4
12
96
600
600
Fig.9.2 Desen de ansamblu - Robinet cu sferă
Page 5
DESENUL DE ANSAMBLU
207
9.3 Reguli de poziţionare a elementelor componente
Fiecare element component distinct (piesă sau ansamblu de ordin inferior) a
ansamblului reprezentat pe desen se identifică prin poziţionare, aceasta făcându-se cu
ajutorul liniilor de indicaţie şi a numerelor de poziţie.
1. Liniile de indicaţie se trasează astfel :
- linie continuă subţire terminată cu un punct îngroşat în interiorul componentei poziţionate
sau o săgeată sprijinită pe linia de contur a acesteia;
- înclinate, astfel încât să nu se confunde cu liniile de contur, liniile de axă, haşuri sau
elemente de cotare ;
- să nu intersecteze liniile de cotă sau liniile ajutătoare (dacă este posibil);
- să nu fie sistematic paralele şi să nu se intersecteze ;
- se admite să se frângă o singură dată.
Se admite trasarea unei singure linii de indicaţie pentru :
- grupe de organe de asamblare ce se montează în acelaşi loc al ansamblului
respectiv (fig.9.1 – reperele 7, 8, 9 sau reperele 12, 13, 14);
- alte grupe de componente, când nu sunt posibile confuzii privind interdependenţa
lor şi numai dacă nu este posibilă trasarea liniilor de indicaţie pentru fiecare piesă în parte.
În cazul poziţionării mai multor elemente cu o singură liniei de indicaţie, numerele
de poziţie respective se înscriu la extremitatea linie de indicaţie, în ordine crescătoare, pe
un singur rând, şi despărţite între ele printr-o linie scurtă (linia de indicaţie se trasează de la
oricare din componentele grupului).
2. Numerele de poziţie se înscriu astfel :
- cu cifre arabe, de acelaşi tip, cu aceeaşi dimensiune nominală a scrierii, net distincte faţă
de orice indicaţie de pe desen; dacă este strict necesar, se admite ca cifrele să fie
completate cu litere majuscule. Dimensiunea nominală a numerelor de poziţie trebuie să fie
egală cu dublul dimensiunii nominale a scrierii utilizate pentru înscrierea cotelor pe
desenul de ansamblu.
- paralel cu baza formatului, în afara conturului proiecţiei respective, grupate, de preferinţă,
în rânduri verticale şi (sau) orizontale, fără subliniere sau încercuire.
Poziţionarea elementelor se face pe proiecţia în care apar mai clar şi pot fi
identificate mai uşor.
Numărul de poziţie se înscrie de regulă o singură dată, numărul pieselor identice cu
cel poziţionat reieşind din tabelul de componenţă – se admite repetarea numerelor de
poziţie, de atâtea ori cât este strict necesar pentru identificarea clară a componentelor
identice.
Numerele de poziţie se înscriu în ordine numeric succesivă crescătoare, în sens invers
trigonometric sau trigonometric, pentru fiecare proiecţie în parte (într-un singur sens pe un
acelaşi desen de ansamblu).
Numerotarea se poate face şi în ordinea montajului, fie după nivelul componentelor
respective (în primul rând ansamblurile de ordin inferior, apoi piesele, piesele standardi-
zate), fie în oricare ordine logică.
Piesele care fac parte din ansambluri învecinate se identifică prin numărul de poziţie
corespunzător desenului respectiv sau prin înscrierea denumirii piesei direct pe desenul de
ansamblu (fig.9.7, e, fig.9.25).
În cazul ansamblurilor reprezentate în mai multe variante de execuţie, numerele de
poziţie ale aceleiaşi componente în diferite variante, se înscriu în paranteză, alături de
numărul de poziţie al variantei de bază.
Page 6
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
208
DesenatVerificat
1 : 2
A4
2009.08.18
Robinet cu cep
RC 1 - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
Corp 1 EN GJL 200
5. turnat
RC 1 - 2009 - 1
6.
7.
8.
9.
1
1
2
1
Scaun garnituri
RC 1 - 2009 - 2
RC 1 - 2009 - 3
Cep
OL 50
Manivela
EN GJL 250
OL 50
comertSTAS 6577 - 81Garnitura IP 30 pasla
Flansa presgarnitura RC 1 - 2009 - 5
CuSn14
1
RC 1 - 2009 - 6
SR 7666/2 : 94Saiba Grower N 8 OLC 55 A2
2STAS 4551 - 80Prezon M 8 20/6 T gr. 8.8 Zn 5 comert
Piulita M8 2STAS 4071 - 88 gr. 8.
comert
comert
turnat
140
56
2
4
6
5
4
3
2
1
7-8-9
12
6
8
900
70
A
A - A
A
Fig.9.3 Desen de ansamblu - Robinet cu cep, cu trei căi
Page 7
DESENUL DE ANSAMBLU
209
9.4 Reguli de cotare a desenului de ansamblu
Pe un desen de ansamblu se cotează :
1. Dimensiuni de gabarit (lungime, lăţime, înălţime) – acestea pot fi tolerate sau
precedate de cuvântul „circa” (fig.9.7, e). Cota de gabarit delimitată de una sau ambele
suprafeţe curbe se pune în paranteză (150). Acestea sunt necesare pentru amplasarea
ansamblului şi pentru confecţionarea ambalajului, în cazul transportării ansamblului.
2. Dimensiuni de legătură cu piesele sau ansamblele învecinate (cote caracteristice
flanşelor, filetelor etc.)
3. Dimensiuni funcţionale (diametrul secţiunilor de trecere a fluidelor prin armături,
diametrul filetului axului de robinet etc.) şi jocurile maxime admise, abaterile limită sau
dimensiunile limită. Dimensiunile poziţiilor extreme ale elementelor care se deplasează în
DesenatVerificat
1 : 2
A4
2009.08.18
Robinet cu clapeta
RC - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
Corp
comert
1 EN GJL 200
5.
turnat
cauciuc
RC - 2009 - 1
6.
7.
8.
9.
10.
1
1
1
1
4
5
5
1
1
Clapeta
RC - 2009 - 2
RC - 2009 - 3
STAS 1733 - 79
RC - 2009 - 9
Ax
Garnitura
Capac
Surub ureche
clingherit
Garnitura
STAS 1388 - 72Saiba 10
OL 50
Piulita M10 STAS 4071 - 88 gr. 8.
STAS 6404 - 88Surub M 10x35 gr. 8.8
EN GJL 250
EN GJL 250
OLC 37
RC - 2009 - 10
RC - 2009 - 4
OL 34
comert
comert
comert
186
80
12
3
5
10
9
5
4
3
2
1
6-7-8 11
0
Fig.9.4 Desen de ansamblu - Robinet cu clapetă
Page 8
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
210
timpul funcţionării pot fi notate pe dimensiunea poziţiei iniţiale, pe aceeaşi linie de cotă,
însoţite de o menţiune, care explică valoarea numerică a cotei (Deschis / Închis - fig.9.21,
fig.9.23, fig.9.25, fig.9.27, fig.9.31).
4. Dimensiunile nominale şi câmpurile de toleranţă ale pieselor care formează ajustaje
(fig.9.12, fig.9.29, fig.9.31).
5. Dimensiunile care se realizează la montare sau asamblare şi care nu rezultă din
desenele de execuţie ale reperelor, inclusiv notarea stării suprafeţelor prelucrate în cursul
montării.
6. Alte dimensiuni care sunt necesare pentru asamblare şi nu rezultă din desenele de
execuţie ale componentelor.
9.5 Tabelul de componenţă - SR ISO 7573 : 94
Tabelul de componenţă este o listă completă a elementelor care constituie un
ansamblu (subansamblu), servind la identificarea elementelor componente ale produsului
ce face obiectul desenului de ansamblu. Se aplică pe desenul de ansamblu sau pe planşe
separate, format A4, fiecare cu indicator, incluse în numărul total de planşe care compun
desenul de ansamblu respectiv, identificarea lui făcându-se cu acelaşi număr ca desenul de
ansamblu, eventual precedat de „Tabel de componenţă”.
Amplasarea tabelului de componenţă pe desenul de ansamblu se face astfel încât
informaţiile pe care le cuprinde să poată fi citite în sensul de citire al desenului; în acest
sens se recomandă alipirea acestuia de indicator, astfel încât latura de jos a tabelului să se
confunde cu latura de sus a indicatorului şi latura din dreapta a tabelului să se confunde cu
linia de chenar din dreapta formatului. Marginile tabelului de componenţă se trasează cu
linie continuă groasă.
Tabelul de componenţă oferă informaţii necesare în procesul de producţie sau în
aprovizionarea elementelor respective. Acestea sunt notate într-o serie de coloane, dintre
care următoarele sunt absolut necesare pentru orice desen de ansamblu : poziţie, denumire,
cantitate, referinţă, material şi eventual observaţii. Un model de tabel de componenţă
utilizat în UTC-N este cel din figura 9.5, cu înălţimea liniilor de 7mm sau 10mm, în funcţie
de complexitatea desenului de ansamblu.
Completarea tabelului de componenţă se face ţinând seama de următoarele observaţii:
- Poz. – indică numărul de poziţie al fiecărui element poziţionat pe desen, înscris în
ordine numerică crescătoare, începând cu 1;
- Denumire – indică denumirea elementului component, la singular, nearticulat şi cât
mai scurtă. Se poate utiliza o denumire prescurtată dacă aceasta nu produce confuzii. La
Poz.
10
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
50 45 10 35
170
7...1
0
Fig.9.5 Tabelul de componenţă al UTC-N, conform SR ISO 7573 : 94
Page 9
DESENUL DE ANSAMBLU
211
elemente standardizate (şuruburi, şaibe, piuliţe, pene, garnituri etc.) notarea se face
conform standardelor din care provin;
- Referinţă – indică numărul desenului de execuţie pentru elementele care nu sunt
complet reprezentate pe desenul de origine, sau numărul standardului pentru elementele
achiziţionate gata prelucrate;
- Buc. – indică numărul de bucăţi de acelaşi fel din componenţa ansamblului;
- Material – indică tipul şi calitatea materialului din care este executat elementul.
Dacă materialul este standardizat se trece notarea prevăzută în standard. Pentru materiale
de uz curent înscrierea standardului este facultativă. Dacă elementul este standardizat şi
materialul prevăzut, se poate omite completarea acestei rubrici;
- Obs. – cuprinde date suplimentare considerate a fi necesar indicate, cum sunt
numărul modelului de turnătorie, numărul matriţei, locul de unde se procură ş. a.
Informaţiile înscrise în coloanele tabelului de componenţă sunt dispuse în rânduri
orizontale, pentru fiecare element, fiind separate cu ajutorul liniilor continue groase sau
subţiri.
Tabelul de componenţă se completează de jos în sus, titlurile coloanelor fiind situate
în partea de jos a tabelului. Când tabelul de componenţă se execută pe planşe separate,
format A4, acesta se completează de sus în jos, titlurile coloanelor fiind situate în partea de
sus a tabelului.
Pentru un ansamblu complex, cu număr foarte mare de repere şi cu multe proiecţii
(vederi şi secţiuni), tabelul de componenţă trebuie întrerupt. Acesta poate fi continuat
deasupra proiecţiei care îl întrerupe (dacă este spaţiu) pe aceeaşi linie verticală, fără a
repeta capul de tabel. Dacă aceasta nu este posibil sau tot nu este suficientă înscrierea
tuturor reperelor, tabelul de componenţă se continuă în stânga indicatorului, la o distanţă
de 10mm faţă de acesta, cu latura de jos suprapusă peste linia de jos a chenarului
formatului, începând cu capul de tabel (fig.9.6).
Când ansamblul se execută pe mai multe planşe se recomandă ca tabelul de
componenţă să se execute pe prima planşă, putând fi continuat şi pe celelalte planşe numai
pentru piesele poziţionate pe acele planşe.
10
Poz. Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
1.
2.
3.
4.
5.
DesenatVerificat
1 :1
A1
2007.01.23
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S. Material
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Poz. Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
16.
17.
18.
19.
20.
Fig.9.6 Amplasarea tabelului de componenţă pe planşa unui desen de ansamblu
Page 10
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
212
9.6 Succesiunea etapelor de execuţie a desenului de ansamblu
Succesiunea etapelor de alcătuire a desenului de ansamblu trebuie să ţină seama de
scopul acestuia, fiind diferită pentru un ansamblu de releveu, faţă de un ansamblu de
proiect.
a) În cazul desenului de ansamblu de releveu, se realizează o singură variantă,
plecând de la ansamblul existent. Se demontează şi se studiază ansamblul, se execută
schiţele pieselor componente şi schiţa ansamblului, iar după acestea desenul la scară al
ansamblului şi desenele la scară ale reperelor componente. Dacă la executarea desenului la
scară al ansamblului se constată nepotriviri de dimensiuni ale pieselor care funcţionează
împreună în ansamblu, acestea se modifică automat pe schiţele pieselor, astfel încât
desenele de execuţie la scară ale acestora să rezulte corecte.
b) Pentru realizarea desenului de ansamblu de proiect se are în vedere faptul că
proiectarea este un proces creator, de elaborare a documentaţiei tehnice pentru un produs
nou, bazat pe calcule teoretice, tehnologia existentă şi nu în ultimul rând experienţa de
proiectare.
Proiectarea unui produs nou se poate face în mai multe variante, urmând ca varianta
optimă să se aleagă în funcţie de mai multe criterii tehnice şi economice. Deasemenea,
proiectele pot fi analizate şi avizate în diferite faze de elaborare, suferind modificări care să
ducă la îmbunătăţirea produsului finit.
După elaborarea temei de proiectare se realizează schiţa proiectului, care cuprinde
întocmirea sumară a ansamblului general, după care se realizează desenul la scară al
ansamblului cu toate proiecţiile necesare, din care se extrag piesele componente, executate
schiţă şi la scară, cu toate indicaţiile necesare executării lor.
În general, indiferent de tipul desenului de ansamblu care trebuie realizat, se
parcurg câteva etape de execuţie în următoarea succesiune logică, cu exemplu concret pe
realizarea desenului de ansamblu pentru o clapetă (fig.9.7):
1. Studiul ansamblului, care cuprinde :
- stabilirea rolului funcţional şi a poziţiei de reprezentare a ansamblului (clapeta fiind un
element de comandă pentru circulaţia fluidelor, se reprezintă cu supapa închisă);
- stabilirea funcţiilor, a poziţiilor reciproce şi a posibilităţilor de montaj ale pieselor
componente sau ale ansamblurilor de ordin inferior din care este constituit ansamblul;
- stabilirea numărului de proiecţii minim necesar pentru înţelegerea funcţionării
ansamblului (în cazul ansamblului din figura 9.7, e sau considerat necesare trei proiecţii –
secţiune principală – secţiune totală în plan vertical, vedere laterală şi vedere de sus).
2. Alegerea formatului de desen, ţinând seama de :
- mărimea ansamblului, gradul de complexitate, numărul de proiecţii necesar şi spaţiul
ocupat de indicator şi de tabelul de componenţă.
3. Delimitarea spaţiilor necesare proiecţiilor (eventual prin trasarea dreptunghiurilor
minime de încadrare, cu linie continuă subţire) şi trasarea axelor de simetrie (fig. 9.7, a).
4. Desenarea reperului de bază pe proiecţia principală, care de obicei este secţiunea
principală (pentru ansamblul din figura 9.7, b, piesa de bază este corpul supapei).
5. Desenarea celorlalte repere componente, fiecare cu interdependenţele necesare în
locul în care vor funcţiona (fig. 9.7, c).
6. Trasarea celorlaltor proiecţii (vederi sau secţiuni) stabilite, pentru completarea
desenului de ansamblu (fig. 9.7, d).
7. Poziţionarea reperelor componente (fig. 9.7, d), conform regulilor de poziţionare
şi cotarea desenului de ansamblu.
8. Completarea tabelului de componenţă, conform poziţionării elementelor compo-
nente, urmărind titlurile coloanelor şi completarea indicatorului (fig. 9.7, e).
Page 11
DESENUL DE ANSAMBLU
213
Des
enat
Ver
ific
at
A3
Des
enat
Ver
ific
at
A3
Fig
.9.7
, a D
elim
itar
ea s
paţ
iilo
r nec
esar
e pro
iecţ
iilo
r şi
Fig
.9.7
, b D
esen
area
rep
erulu
i de
baz
ă pe
pro
iecţ
ia
tras
area
ax
elor
de
sim
etri
e
pri
nci
pal
ă -
Corp
ul
clap
etei
Page 12
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
214
Des
enat
Ver
ific
at
A3
13
6
circa 140
86
20
2 134567
pie
sa d
e
leg
atu
ra
H9
d1
0 1
4
4
6H
6
k5
H7
p6
2
4 8
Des
enat
Ver
ific
at
A3
Fig
.9.7
, c
Des
enar
ea c
elo
rlal
te r
eper
e co
mponen
te a
le
Fig
.9.7
, d T
rasa
rea
celo
rlal
te v
eder
i şi
pozi
ţionar
ea
pro
iecţ
iei
pri
nci
pal
e
r
eper
elor
com
ponen
te
Page 13
DESENUL DE ANSAMBLU
215
6. Trasarea celorlaltor proiecţii (vederi sau secţiuni) stabilite, pentru completarea
DesenatVerificat
1 : 2
A3
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
2009.08.18
Clapeta
CPM - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
5.
6.
7.
Corp
Capac
Surub M 8x30
Garnitura STAS 1733-79
STAS 4272-89
CPM - 2009 - 4
CPM - 2009 - 2
1
1 clingherit
CuZn40Pb
gr.6.8.
comert
comert4
1
1CPM - 2009 - 1 EN GJL 200
Supapa CPM - 2009 - 5 1 OLC 37
Piulita M 8 STAS 4071-89 4 gr.6 comert
turnat
turnatEN GJL 200
Inel de asezare
136ci
rca
14
0
86
2
0
2
1
3
4
5
6
7
piesa de
legatura
H9
d1014
46H6k5
H7
p624
8
Fig.9.7, e Completarea tabelului de componenţă şi a indicatorului
Page 14
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
216
Ra25
Desenat
Verificat
1:2
A4
ing. Runcan M.
ing. Bodea S.2009.08.18
Corp
CPM - 2009 - 1
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
EN GJL 200
A
A-A
A
46 H6
108
14
(110
)
7 9
24 H7
45 0
7
28
R96
R86
10
86
20
450
2 14
9
0
136
5
0
63 76
+ 0
,1_
Ra6,3
Ra6,3
R15
Nota : Razele necotate sunt R3
0,2 B
B
2
0
Ra1
2,5
0,2
76 4 x 8
5
Fig.9.8 Desen de execuţie - Corp clapeta
Page 15
DESENUL DE ANSAMBLU
217
Pentru execuţia practică a unui ansamblu, trebuie reprezentate desenele de execuţie
ale reperelor componente, fiecare pe câte un format separat, aşa cum este exemplificat în
figurile 9.8, 9.9 şi 9.10 pentru reperele 1, 5 şi 2 ale clapetei prezentată în ansamblul din
figura 9.7, e.
Ra1
2,5
ing. R
unca
n M
.in
g. B
odea
S.
Des
enat
Ver
ific
at
1:1 A4
200
9.0
8.1
8
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
Su
pap
a
CP
M -
200
9 -
5
CuZ
n4
0P
b
2
4
1
1
12
12 8
8
5
3
3
37 12
62
45
0
R 2
R1
0,2
1
4 d
10
2,5 x 450 Ra6,3
R a6,
3
Ra2
5
Des
enat
Ver
ific
at
1:2 A4
ing.
Run
can
M.
ing.
Bod
ea S
.2
00
9.0
8.1
8
Cap
ac
CP
M -
20
09
- 2
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
EN
GJL
20
0
A
A-A
A
14
10
86
1
08
Ra6
,3
Ra12,5
0,5
B
36
60
48
1
4 H
9
4
6 k
5
20
0
R2
R 6
0,2
B
Ra6,3
Fig
.9.9
Des
en d
e ex
ecuţi
e -
Supap
a cl
apet
a
F
ig.9
.10 D
esen
de
exec
uţi
e -
Cap
ac c
lapet
a
Page 16
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
218
9.7. Numerotarea desenelor de ansamblu
Atât desenele de ansamblu cât şi desenele de execuţie trebuie să poată fi identificate şi
printr-un număr, nu numai prin denumirea literară. Astfel, fiecărui desen i se crează un
„cod” numit „numărul de înregistrare a desenului”, care este reprezentativ pentru produsul
pe care îl numeşte.
Numărul de înregistrare a desenului este notat în indicator, în căsuţa de sub denumirea
desenului. În cazul unui desen realizat pe mai multe planşe, identificate prin acelaşi număr
al desenului, fiecare planşă trebuie numerotată cu numere succesive, ţinându-se cont şi de
numărul total de planşe, astfel: n/p, unde, n – numărul planşei şi p – numărul total de
planşe. Indicatorul folosit pe aceste planşe, cu excepţia primei planşe, poate fi unul redus,
care să conţină numai zona de identificare.
Stabilirea numărului de înregistrare a desenului se poate face de către fiecare agent
economic folosind următoarele elemente şi sisteme de numerotare:
Elementele componente ale numărului desenului:
a) simbolul caracteristic – compus din cifre şi / sau litere;
b) numărul derivat – simbolizează descompunerea unui ansamblu în subansambluri şi
piese. Se formează prin înlocuirea cifrei zero de la sfârşitul numărului derivat al
ansamblului, cu numărul de ordine (numărul de poziţie) al desenului respectiv. Desenele de
ansamblu de orice ordin primesc cifra zero după numărul de ordine al desenului;
c) numărul succesiv – dat la înregistrarea desenului în registrul societăţii de producţie;
d) indicativul suplimentar – folosit la identificarea desenelor care nu reprezintă
obiectul (scheme, diagrame, memorii tehnice, etc.) şi identificarea variantelor de fabricat.
Sisteme de numerotare
1) Numerotare derivată – rezultă din descompunerea ansamblului în părţile lui
componente; permite identificarea ansamblului de ordin superior din care face parte
reperul desenat. Numărul desenului se compune din:
simbolul caracteristic + numărul derivat + indicativul suplimentar (dacă e necesar)
2) Numerotarea succesivă – este dată de apartenenţa obiectului într-un grup de
produse având aceleaşi caracteristici funcţionale, constructive şi tehnologice. Numărul
desenului se compune din:
simbolul caracteristic + numărul succesiv + indicativul suplimentar (dacă e necesar)
3) Numerotarea complexă – arată apartenenţa produsului la un grup având aceleaşi
caracteristici funcţionale, constructive şi tehnologice, cât şi descompunerea lui în părţile
componente. Cuprinde: simbolul caracteristic + numărul succesiv + numărul derivat +
indicativul suplimentar (dacă e necesar).
4) Numerotarea de înregistrare – rezultă din înregistrarea cronologică a desenelor în
registrele societăţii de producţie (nu este recomandată). Se compune din: simbolul
caracteristic + numărul deregistru + indicativul suplimentar (dacă e necesar).
9.8. Citirea şi verificarea desenelor tehnice
Citirea unui desen tehnic urmăreşte aspectele legate de reprezentare, cotare şi indicaţii
suplimentare, conform regulilor şi normelor stabilite. Rezultă astfel concluzii privind
forma geometrică şi dimensională a obiectului, materialele folosite (inclusiv
semifabricatele) şi tehnologiile de fabricaţie.
Citirea desenelor tehnice se referă la desenele de ansamblu, la desenele de execuţie cât
şi la desenele speciale. Aceasta este la fel de importantă pentru proiectanţi şi pentru
executanţi.
Page 17
DESENUL DE ANSAMBLU
219
Aspectele care se lămuresc la citirea unui desen, pentru înţelegerea deplină a acestuia,
sunt funcţie de natura desenului:
- la desenul de execuţie al unei piese se urmăreşte identificarea acesteia conform
datelor înscrise în indicator, forma (numărul de proiecţii), definirea dimensională a
elementelor constructive în corelare cu tehnologia de fabricaţie, legătura cu piesele cu care
intră în contact, materialul utilizat şi prescripţiile speciale;
- la desenul de ansamblu se urmăreşte funcţionalitatea ansamblului, rolul, poziţia de
funcţionare şi poziţia relativă a reperelor componente, ordinea de montare a lor şi legătura
cu alte ansambluri sau subansambluri.
Citirea desenelor de execuţie a pieselor se face în următoarele etape:
- din indicator se citeşte denumirea piesei şi se identifică ansamblul din care face parte.
Tot din indicator se iau datele referitoare la scara de execuţie, material, eventuale menţiuni
pentru semifabricate turnate sau forjate;
- se analizează toate proiecţiile : vederi şi secţiuni şi se imaginează intuitiv piesa;
- se studiază cotarea piesei şi se deduc detaliile de formă care rezultă din simbolurile
cotelor. Tot aici se urmăresc cotele tolerate şi se stabileşte natura ajustajelor pe care le vor
forma în cadrul ansamblului;
- se citeşte calitatea suprafeţelor piesei şi se urmăreşte corelarea rugozităţilor notate, cu
operaţiile tehnologice de prelucrare stabilite în documentaţia tehnologică;
- se citesc şi celelalte informaţii din câmpul desenului, date sub formă de note tehnice,
cu referire la cote libere, tratamente termice, tratamente termochimice, etc.
La citirea desenelor de ansamblu se respectă următoarea ordine:
- se citeşte indicatorul cu accent pe denumirea ansamblului, scara la care a fost
executat şi numărul total de planşe pe care se desfăşoară (dacă este cazul);
- se citeşte tabelul de componenţă şi se identifică fiecare poziţie cu reperul
corespunzător, poziţionat pe ansamblu; se citesc toate informaţiile referitoare la un reper,
număr, bucăţi, material, provenienţă;
- se analizează toate proiecţiile ansamblului, astfel încât din ele să rezulte forma şi
dimensiunile reperelor componente, cât şi poziţia reciprocă a acestora; de asemenea se
urmăreşte şi legătura ansamblului citit cu alte ansamble, dacă este posibil;
- se identifică felul şi rolul cotelor înscrise pe desen (cote de gabarit, de montaj, de
legătură, funcţionale şi eventuale ajustaje) şi se citesc alte notaţii din câmpul desenului;
- se studiază modul de funcţionare a ansamblului şi rolul fiecărui reper component;
- se studiază modul de montare (demontare) a ansamblului, stabilind ordinea pentru
fiecare reper şi eventualele operaţii de prelucrare conexe montării, cât şi cotele şi
rugozitatea care apar în urma acestora.
Verificarea desenelor tehnice este ultima etapă în procesul de proiectare a unui produs,
etapă după care urmează execuţia piesei sau ansamblului respectiv. Deci, este de o mare
responsabilitate şi este recomandat să fie făcută de o altă persoană decât cea care a
proiectat piesa sau ansamblul a cărui desen se verifică.
Verificarea desenelor de execuţie sau de ansamblu se face respectând aproximativ
aceeaşi ordine de la citirea desenelor, cu observaţia că se are în vedere un complex întreg
de probleme care sunt în legătură directă cu acest proces.
În cadrul verificării desenelor de execuţie se mai urmăreşte şi tehnologicitatea piesei,
urmărindu-se alegerea celor mai simple şi economice procedee de prelucrare, reducerea
adaosurilor de prelucrare şi posibilitatea prelucrării pe maşinile şi utilajele existente.
La verificarea desenelor de ansamblu se pleacă de la tema de proiect dată, analizân-
du-se dacă soluţia adoptată este cea optimă, fiind totodată la un înalt nivel tehnic, modern
şi estetic. Se urmăreşte de asemenea, siguranţa în funcţionare, deservirea uşoară, fiabilita-
tea, montarea şi demontarea facilă şi eficienţa economică.
Page 18
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
220
9.9 Teme rezolvate
1. Să se execute desenul de ansamblu şi desenele de execuţie pentru injectorul din
figura 9.11, cunoscând:
Modul de asamblare: la
corpul injectorului 3 se
asamblează pulverizatorul 1
prin intermediul capacului
pulverizator 2. În corpul
pulverizatorului 1 se introduce
acul pulverizator 12, menţinut
pe scaunul conic din
pulverizator cu ajutorul tijei 11
(sprijinită în talerul 10) şi a
arcului elicoidal cilindric 8
Pulverizatorul 1 este asamblat
pe corpul 3 prin intermediul
capacului 2.
Tensiunea arcului este
reglabilă, prin utilizarea
şurubului de reglare 7, care se
deplasează în bucşa de reglaj 4
şi se fixează cu contrapiuliţa 5.
Accesul la şurubul de reglare 7
se face prin îndepărtarea
capacului 6.
Modul de funcţionare:
motorina este dirijată prin
orificiile practicate în corpul
injectorului 3 (unde se montea-
ză un racord conectat la
conducta de înaltă presiune) şi
în corpul pulverizatorului până
la camera de presiune,
corespondenţa dintre cele două
orificii fiind asigurată la
montaj de cele două ştifturi 13.
Ridicarea acului de pe scaunul
său, prelucrat în corpul
pulverizatorului, se realizează
sub acţiunea forţei dezvoltate
de presiunea motorinei din
camera de presiune a pulveri-
zatorului, asupra suprafeţei de presiune, rezultată prin prelucrarea acului cu diametre
diferite (porţiunea tronconică de la mijlocul acului).
Acul este ridicat de pe scaun atunci când forţa de presiune învinge tensiunea arcului
elicoidal cilindric, adică este mai mare decât forţa arcului. Acest moment reprezintă
începutul injecţiei motorinei în cilindrul motorului; motorina pătrunde în punga
pulverizatorului şi este pulverizată prin orificiile de pulverizare prevăzute în vârful
pulverizatorului. După ce motorina ajunge în cilindru, presiunea în camera de presiune a
1
12
4
7
2
5
8
3
13
11
M22
6H7
6h6
M18
M6
M6
M18
M22
M18
6
9
10
Scaunul
acului
Camera de
presiune
Fig.9.11 Desenul explodat al injectorului
Page 19
DESENUL DE ANSAMBLU
221
pulverizatorului scade şi când forţa de presiune devine mai mică decât forţa arcului,
13
(154
)
S23
1
12
11
56
3
87
4M
10
M6
H7
h6 6
910
2
Des
enat
Ver
ific
at
1 : 1
A2
2009.0
8.1
9
Inje
ctor
INJ
- 20
09 -
0
UN
IVE
RS
ITA
TE
A T
EH
NIC
A D
IN C
LU
J-N
AP
OC
A
ing. R
unca
n M
.in
g. B
odea
S.
1
Poz.
1.
2.
3.
4.
Refe
rinta
Bu
c.
Mat
eria
lD
en
um
ire
Ob
s.
Pulv
eri
zato
r
Tij
a
Cap
ac p
ulv
eri
zat
or
11
6C
rNi4
5.
INJ
- 2
00
9 -
1
com
ert
6.
7.
8.
9.
10.
11.
1 11111T
ale
r
Co
rp
Bu
csa
regla
j
Arc
Suru
b r
eg
laj
Piu
lita
A -
M 6
Cap
acO
LC
45
OL
C 4
5
OL
C 5
5A
39N
iCr
Mo3
Ac p
ulv
eriz
ato
rIN
J -
200
9 -
12
INJ
- 2
00
9 -
2
INJ
- 2
00
9 -
11
INJ
- 2
00
9 -
3
INJ
- 2
00
9 -
10
INJ
- 2
00
9 -
4
INJ
- 2
00
9 -
8
INJ
- 2
00
9 -
7
ST
AS
92
2 -
75
INJ
- 2
00
9 -
6
OL
C 4
5
OL
C 4
5
OL
C 1
5
OL
C 4
5
OL
C 4
5
forj
at
12.
Sti
ft c
ilin
dri
c A
3x1
0O
L 6
0S
TA
S 1
599
- 8
0
com
ert
13.
Garn
itura
2 11
Cu
Zn3
3P
b2
gr.
5
1
INJ
- 2
00
9 -
9
1
32
25
Fig
.9.
12 D
esen
de
ansa
mblu
- I
nje
ctor
Page 20
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
222
pulverizatorului scade şi când forţa de presiune devine mai mică decât forţa arcului,
dezvoltată de tensiunea din arc, acul se aşează din nou pe scaunul conic. Acest moment
reprezintă sfârşitul injecţiei motorinei, durata acesteia fiind determinată de intervalul de
timp dintre deschiderea şi închiderea acului pulverizatorului.
Etanşarea acului la presiunile mari din camera pulverizatorului se realizează prin
prelucrarea cu precizie deosebită a alezajului din pulverizator şi a acului, pe lungimea
corespunzătoare porţiunii de diametru Φ6 (fig.9.13 şi fig.9.14). Astfel, ajustajul cuplului
pulverizator – ac pe această porţiune este H7 / h6 (fig.9.12). Totuşi, prin ajustajul respectiv
au loc scăpări de motorină, care sunt dirijate către un racord care se poate monta pe gaura
filetată M6, practicată în corpul injectorului, sau prin orificiul axial prelucrat în şurubul de
reglaj 7, către un alt racord montat în locul capacului 6.
Corpul pulverizatorului se împerechează cu acul, astfel încât jocul pe porţiunea de
etanşare să rezulte în limitele prescrise, devenind un ansamblu neinterschimbabil.
Etanşarea în zona de aşezare a suprafeţelor plane ale pulverizatorului şi corpului
injectorului se asigură prin prelucrarea acestora cu valori strânse ale abaterilor de formă
(fig.9.14 şi fig.9.15 - planeitate 1 μm) şi de la calitatea prelucrării suprafeţei (fig.9.14 şi
fig.9.15 - rugozitatea 0,1 μm). Suprafaţa plană de aşezare a corpului injectorului, care
constitue şi limitatorul de cursă a acului, se carbonitrurează şi se căleşte (min 50 HRC)
pentru evitarea deformării şi asigurarea unei etanşări corespunzătoare.
Etanşarea pe suprafaţa de aşezare a capacului 7 se face cu ajutorul garniturii 9 din
cupru.
Rezolvare: Pentru realizarea desenului de ansamblu se consideră necesare trei
proiecţii, secţiune longitudinală prin injector, vedere de sus şi vedere laterală stânga
(fig. 9.12). În figurile 9.13 ÷ 9.17 sunt reprezentate desenele de execuţie ale reperelor
componente, fiecare cu numărul de proiecţii necesar.
Obs. În practică, se întâlnesc o mare varietate constructivă de injectoare. Ele se
bazează pe acelaşi principiu de funcţionare, piesele care contribuie esenţial la asigurarea
multitudinii variantelor constructive sunt corpul injectorului şi capacul pulverizatorului.
În funcţie de tipul injectorului, acul pulverizator poate avea vârful conic (cu un
singur orificiu, prelucrat înclinat faţă de axa corpului) sau profilat (cu mai multe orificii de
pulverizare, dispuse echidistant pe suprafaţa laterală a unui con imaginar, con de
pulverizare).
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
1:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
12
Ac
pu
lve
riz
ato
rRa3
,2
No
ta:
Dim
en
siun
ile
lib
ere c
on
form
SR
EN
226
78,
executi
e f
ina
C
arb
on
itru
rare
la a
dancim
ea d
e 0
,6 -
0,3
; cal
ire l
a 5
7-6
3 H
RC
65
03
5'
90
0
49,3
4
,48 -
0,0
1
4 6
h6
2
,1
28,9
16,5 8,25
A
Ra0,1
Ra0,1
Ra0,8Ra0,4
45
0
Ra0,1
2
0,0
01
0,0
01
0,0
3A
Fig
.9.1
3. D
esen
de
exec
uţi
e – A
c P
ulv
eriz
ator
Page 21
DESENUL DE ANSAMBLU
223
Ra1,6
Nota : Dimensiunile libere conform SR EN 227687, executie fina
Carbonitrurare la adancimea de 0,6 - 0,3; calire la 57-63 HRC Tesiturile necotate sunt 1 x 450
620 24'
x
0,25
4,4
1200
B 5 : 1
Ra0,
1
1,2
SR1,3
SR0,6
620
B
2
3,8
19
24
,5
46
,5
51
,35
40
2,5
5G8
9
C
A6H7
25
0,001
0,001
Ra0,1
0,03 C
0,001
740
R1,7
0,03 A
52
,65
49
Ra0
,1R
a0
,4
0,03 A
2,5
2 x 3,5
adanc 6,5
6,317
11 0,02+ 420 2' +
93024'
85036'
62024'
1
4
3255013'
300
035'
2
1
4
331
0 7'1170 30'
218 034'
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
Desenat
Verificat
2:1
A4
2009.08.19
Pulverizator
ing. Runcan M.
ing. Bodea S.
INJ - 2009 - 1
16CrNi4
,
,
Fig.9.14 Desen de execuţie - Pulverizator
Page 22
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
224
Des
enat
Ver
ific
at
1 : 1
A2
2009
.08.
19
Cor
p
INJ
- 20
09 -
3
UN
IVE
RS
ITA
TE
A T
EH
NIC
A D
IN C
LU
J-N
AP
OC
A
ing.
Run
can
M.
ing.
Bod
ea S
.
55
,5
15
58,5
84
M 22
2
0,0
01
Ra0,1
M10
M6
32
17`
8
8
9
11
110
2
11
13
2,5
2,56,5
4,5
3
15
20
M18
27,5
41
030
,5
9
5,5
6
2
32
25
2 x
3 H
7ad
anc
6,5
11
0,0
2+
R4
R4
14
0
420
2'
+
Nota
: D
imen
siun
ile
liber
e co
nfo
rm S
R E
N 2
2768
7,
exec
uti
e m
ijlo
cie
C
arbo
nit
rura
re l
a ad
anci
mea
de
0,6
- 0
,3;
cali
re l
a 57-6
3 H
RC
Ra6
,3
Fig
.9.1
5. D
esen
de
exec
uţi
e – C
orp
inje
ctor
Page 23
DESENUL DE ANSAMBLU
225
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
1:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
2
Ca
pa
c p
ulv
eri
za
tor
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
R
a6
,3
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
1:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
4
Bu
csa
re
gla
j
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
Ra6
,3
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
1:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
6
Ca
pa
c
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
Ra6,3
M 2
2
23
25
2
8
23
2,5 x 450
49
R 2
1
0,5
Ra 3
,2
Ra 3
,2
5
R 1
15,5
5,5
22
51
3
M 18
30
0
M 6
13
M 18
23
28
R1
R1
45
0
45
0
14
32
5,5
18
3
Fig
.9.1
6. D
esen
e de
exec
uţi
e – C
apac
pulv
eriz
ator
– B
ucş
ă re
gla
j -
Cap
ac
Page 24
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
226
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
2:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
11
Tij
a
2
,1
34,5
Ra1,6
2
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
2,6
Str
iat
dr.
0,6
ST
AS
470
4 -
84
4
,3
Ra1
,6
Ra3
,2
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
2:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
10
Ta
ler
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
Ra3
,2
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
2:1
A4
20
09
.08
.19
OL
C 4
5in
g.
Ru
ncan
M.
ing
. B
od
ea S
.
INJ
- 2
00
9 -
7
Su
rub
re
gla
j
No
ta :
D
imensi
un
ile l
ibere
con
form
S
R E
N 2
26
78,
executi
e m
ijlo
cie
Ra3,2
3
5
300
4
,3
2,6
1
0
6
2
,2
1
1
0
6
1,8
2,8 7,7 5 2,8
20
4
,8
R1
1,2
2
1
,5
M 6
4
Ra1,6
Ra1,6
Fig
.9.1
7. D
esen
e de
exec
uţi
e – T
ijă
- T
aler
- Ş
uru
b r
egla
j
Page 25
DESENUL DE ANSAMBLU
227
2. Să se realizeze desenele de execuţie (reperele 1 şi 2) şi desenul de ansamblu
pentru robinetul cu ac din figura 9.18, cunoscând:
Modul de asamblare: axul 2 se montează în corpul 1, prin filet. Garnitura 3
etanşează robinetul fiind montată în corpul 1 şi presată în jurul axului 2 de presgarnitura 4,
care se înfiletează în corp.
Roata de manevră 5 se
montează pe capătul pătrat al
axului 2.
Modul de funcţionare:
la acţionarea roţii de manevră
5, axul 2 se ridică vertical,
permiţând trecerea fluidului
prin robinet.
Rezolvare: În figurile
9.19 şi 9.20 sunt reprezentate
desenele de execuţie ale
reperelor 1 şi 2, ţinând seama
de corelaţia cotelor comune,
rezultate din asamblarea celor
două repere: diametrul
filetului (interior şi exterior)
şi unghiul de aşezare al acului
robinetului.
Pentru realizarea
desenului de ansamblu se
consideră necesare trei
proiecţii, secţiune longitudi-
nală, vedere de sus şi vedere
laterală stânga (fig. 9.21).
Pentru a nu bloca vederea de
sus a ansamblului, roata 5 se
consideră îndepărtată la
realizarea vederii, acest lucru
fiind menţionat pe plansă.
900
M 32
M 22
2
1
5
3
M 32
18
4
16
900
M 22
7
2
7
Fig.9.18 Desenul explodat al robinetului cu ac
UN
IVE
RS
ITA
TE
A
TE
HN
ICA
D
IN
CL
UJ-
NA
PO
CA
De
sen
at
Ve
rifi
ca
t
1:1
A4
20
09
.08
.20
OL
15
ing
. R
un
can
M.
ing
. B
od
ea S
.
RA
C -
20
09
- 2
Ax
Ra1
2,5
1
6
138
90
0
5 x
45
0
4 x
45
0
7
M 2
2
1
311
32 20
5
Ra3,2
Ra1,6
R a3,2
Fig
.9.1
9.
Des
en d
e ex
ecu
ţie
– A
x
Page 26
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
228
5
DesenatVerificat
1 :1
A4
2009.08.20
Corp
RAC - 2009 - 1
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
EN GJL 200
Ra12,3
900
20
51
32
41
22
13
13
M 2
0
42
M 32
52
57
7
M 22
2
34
M 241
51
5
42
47
12
8
9
R a3,2R
a1,6
Ra3
,2
Ra1,6
Ra3,2
Fig.9.20 Desen de execuţie – Corp robinet cu ac
Page 27
DESENUL DE ANSAMBLU
229
DesenatVerificat
1 : 1
A3
2009.08.20
Robinet cu ac
RAC - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
1 ENGJL 200
5.
RAC - 2009 - 1
comert
1
1
Corp
Presgarnitura
Roata de manevra IIIA 70x7
RAC - 2009 - 2
RAC - 2009 - 3
RAC - 2009 - 4
STAS 2723 -81
OL 50
cauciuc
OL 15
1
1
turnat
Ax
Garnitura
ENGJL 150
1
2
5
4
3
Poz. 5 indepartata
42
M20
51
Des
chis
18
5
Inch
is 1
75
52
M22
M24
Fig.9.21 Desenul de ansamblu al robinetului cu ac
Page 28
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
230
3. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil plat din figura
9.22, cunoscând:
Modul de asamblare: scaunul de aşezare 2 se montează în corpul 1; garnitura 4 se
prinde pe ventilul 5 cu piuliţa 3; ventilul 5 se montează în tija 7 prin ştemuire, aceasta se
înşurubează în ghida-
jul 6, care apoi se
asamblează prin filet
cu corpul 1, asigu-
rând etanşarea cu
garnitura 8. Etanşarea
dintre tija 7 şi
ghidajul 6, în partea
superioară a tijei se
realizează prin
intermediul garniturii
9, presată cu ajutorul
presgarniturii 10, prin
înfiletarea acesteia în
ghidajul 6 ( 3-5 mm,
încât în momentul
uzurii garniturilor,
presgarnitura să poată
fi coborâtă şi să
compenseze uzura,
prelungind astfel
funcţionarea robine-
tului).
Roata de mână 12
se montează pe
capătul pătrat al
axului şi se fixează
prin intermediul
şaibei 11 şi a
şurubului 13.
Modul de
funcţionare: robinetul
se deschide sau se
închide prin acţio-
narea roţii de mână,
care duce la deplasa-
rea verticală a tijei şi
implicit a ventilului.
Rezolvare: În
figura 9.23 este
reprezentat desenul
de ansamblu, cu
ventilul în poziţia
închis, acesta reali-
zând o etanşare plană
a robinetului.
2
M 30
M 30
Rd 30x6
M 50
42
M 6
Rd 30x6
M 50
42
3
4
5
7
8
13
11
12
10
9
6
1
M 6
Fig.9.22 Desenul explodat al robinetului cu ventil plan
Page 29
DESENUL DE ANSAMBLU
231
34912
13 M 16
11
7D
esen
atV
erif
icat
1 : 2
A2
2009
.08.2
0
Robin
et c
u v
enti
l pla
n
RV
P -
200
9 -
0
UN
IVE
RS
ITA
TE
A T
EH
NIC
A D
IN C
LU
J-N
APO
CA
ing. R
unc
an M
.in
g. B
ode
a S.
Po
z.
1.
2.
3.
4.
Ref
erin
taB
uc.
Mat
eria
lD
enu
mir
eO
bs.
1
5.
RV
P -
20
09
- 1
6.
7.
8.
9.
1111 1
Co
rp
11
Scau
n d
e as
ezar
e
Ven
til
RV
P -
20
09
- 2
RV
P -
20
09
- 5
RV
P -
20
09
- 7
RV
P -
20
09
- 6
RV
P-
20
09
- 4
RV
P -
20
09
- 1
0
com
ert
EN
GJL
20
0tu
rnat
ST
AS
65
77
- 8
1G
arnit
ura
IP
60
pas
la
Ax
OL
37
1
Gh
idaj
Pre
sgar
nit
ura
Cu
Sn
10 Z
n 2
OL
50
Gar
nit
ura
cauci
uc
10.
1R
VP
- 2
009
- 9
Gar
nit
ura
cauci
uc
1P
iuli
ta M
6g
r.5
com
ert
OL
50
ST
AS
43
72
- 8
9
EN
-GJS
-45
0-1
0
Po
z.R
efer
inta
Bu
c.M
ater
ial
Den
um
ire
Ob
s.
11.
12.
1 1R
VP
- 2
009
- 1
2`
ST
AS
48
83
- 8
7S
uru
b M
8 x
12
g
r. 6
.8
Ro
ata
de
man
evra
EN
GJL
20
0tu
rnat
13.
ST
AS
13
88
- 7
2S
aib
a 8
OL
60
1
com
ert
com
ert
11
10 8 7 2 1
Deschis 175
Inchis 164
Rd
30 x
6
rep
ere
le 1
1, 1
2 s
i
13
in
dep
arta
te
6 5
3
6
Fig
.9.2
3. D
esen
de
ansa
mblu
– R
obin
et c
u v
enti
l pla
n
Page 30
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
232
4. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil din figura 9.24,
cunoscând:
Modul de asamblare: ventilul 3 se montează în tija 4, având între ele garnitura 2;
tija 4 se înşurubează în ghidajul 6, care apoi se asamblează prin filet cu corpul 1, asigurând
etanşarea cu garnitura 5.
Etanşarea dintre axul 4 şi
ghidajul 6, în partea
superioară a axului se
realizează prin intermediul
garniturii 7, presată cu
ajutorul presgarniturii 8,
prin înfiletarea acesteia în
ghidajul 6. Roata de
acţionare 10 se montează pe
capătul pătrat al axului şi se
fixează prin intermediul
şaibei 9 şi a şurubului 11.
Modul de funcţionare:
prin rotirea roţii de
acţionare, tija se deplasează
vertical, ridicând sau
coborând şi ventilul. Astfel,
robinetul se deschide sau se
închide prin eliberarea sau
blocarea orificiul de trecere
a fluidului.
Rezolvare: Din dese-
nul de ansamblu al
robinetului cu ventil în
figura 9.25. este repre-
zentată doar secţiunea
longitudinală, cu ventilul în
poziţia închis şi tabelul de
componenţă.
Pentru un desen de
ansamblu complet, planşa
trebuie să se completeze cu
o vedere de sus şi o vedere
din stânga a ansamblului,
dispuse corespunzător faţă
de secţiunea principală.
Pentru a arăta modul
de cuplare a robinetului
într-o instalaţie, s-a
reprezentat legătura acestuia
cu o conductă filetată prin
intermediul unei mufe
filetate. Reprezentarea s-a
făcut cu linie două puncte
subţire.
5
3
2
6
4
11
9
10
8
7
1
M 8
Pt 20x4
M 8
12 14
Pt 20x4
M 20
M 20
M 36
M 36
Fig.9.24 Desenul explodat al robinetului cu ventil
Page 31
DESENUL DE ANSAMBLU
233
1
2
3
4
5
6
7
8
11
9
10
M 36
Mufa filetata
M30
Pt 20 x 4
(78)
Des
chis
140
Inch
is 1
26
DesenatVerificat
1 : 1
A4
2009.08.20
Robinet cu ventil
RV 1 - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
STAS 1388 - 72Saiba 6 OL 60
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
1
5.
RV 1 - 2009 - 1
6.
7.
8.
9.
10.
11.
1
1
1
1
11
1
1
Corp
1
1
Garnitura
Ventil
RV 1 - 2009 - 2
RV 1 - 2009 - 3
RV 1 - 2009 - 4
RV 1 - 2009 - 6
RV 1 - 2009 - 7
RV 1 - 2009 - 8
RV 1 - 2009 - 10
STAS 4883 - 87
comert
EN GJL 200 turnat
STAS 6577 - 81Garnitura IP 45 pasla
Ax OL 37
cauciuc
teflon grafitat1
Ghidaj
Presgarnitura
CuSn 10 Zn 2
OL 50
Surub M 6x10 gr. 6.8
Roata de actionare EN GJL 200 turnat
Garnitura cauciuc
Fig.9.25 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil
Page 32
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
234
5. Să se realizeze desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil din figura 9.26,
cunoscând:
Modul de asamblare: ventilul 3 cu garnitura 2 se montează în tija 4, prin bercluire.
Tija 4 se înşurubează în ghidajul 5, care apoi se fixează în corpul 1, prin intermediul
prezoanelor 7, şaibelor 8 şi
a piuliţelor 9, etanşarea
realizându-se cu inelul O
6. Etanşarea dintre tija 4 şi
ghidajul 3, în partea sa
superioară se realizează
prin intermediul garnitu-
rilor 10, presate cu ajutorul
presgarniturii 11, prin
înfiletarea acesteia în
ghidajul 5. Rozeta 12 se
montează pe capătul pătrat
al axului 4 şi asigură
acţionarea robinetului.
Modul de funcţionare:
robinetul se deschide sau
se închide prin rotirea
rozetei, care antrenează
implicit tija robinetului.
Aceasta duce la deplasarea
verticală a tijei care
acţionează şi ventilul,
deschizând sau închizând
orificiul de trecere a
fluidului.
Rezolvare: În figura
9.27 este reprezentat
ansamblul robinetului cu
ventil, parţial, fără
indicator şi tabelul de
componenţă. Se consideră
necesare trei proiecţii, o
secţiune verticală şi două
vederi.
Asamblarea ghidajului
în corpul robinetului se
face diferit faţă de variantele anterioare de armături, prin intermediul celor patru prezoane,
montate cu ajutorul şaibelor Grower şi a piuliţelor. La reprezentarea secţiunii se ţine seama
de piesele pline (ventil, tijă, rozetă) şi de elementele de asamblare (prezon, şaibă şi piuliţă),
care se reprezintă în vedere, secţiunea cuprinzând axa lor de simetrie. Pentru a scoate în
evidenţă asamblarea dintre ventil şi tijă, respectiv dintre tijă şi rozetă, s-au executat rupturi
în zonele cu goluri interioare.
Rolul garniturii 2, montată pe ventil este de a-l proteja pe acesta împotriva uzurii, la
contactul cu corpul robinetului în momentul închiderii, cât şi de a asigura o închidere cât
mai etanşă a acestuia.
63
4
5
12
11
10
98
7
12
6
M 18
M 18
M 20
M 20
28
28
6
10
11
11
Fig.9.26 Desenul explodat al robinetului cu ventil
Page 33
DESENUL DE ANSAMBLU
235
rozeta indepartata
156
Des
chis
2
22
Inch
is
21
6
75
14
2
4
12
10
7-8-9
5
4
11
321
6
Fig.9.27 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil
Page 34
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
236
6. Să se execute desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil conic din figura
9.28, cunoscând:
Modul de asamblare: ventilul 2 se montează în tija 3, prin bercluire; tija 3 se
înşurubează în ghidajul 4, care apoi se fixează în corpul 1, prin intermediul prezoanelor 6,
şaibelor 7 şi a piuliţelor 8, etanşarea realizându-se cu garnitura 2. Etanşarea dintre tija 3 şi
ghidajul 4, în partea
superioară a acesteia se
realizează prin interme-
diul garniturilor 9,
presate cu ajutorul
presgarniturii 10 şi a
piuliţei olandeze 11,
înfiletată pe ghidajul 4.
Roata de mână 12 se
montează pe capătul
pătrat al tijei şi se fixează
prin intermediul şaibei
13 şi a piuliţei 14.
Modul de funcţionare:
Prin acţionarea roţii de
mână, tija robinetul se
deplasează vertical în
sus, presiunea fluidului
împinge ventilul care se
ridică odată cu tija,
eliberând astfel orificiul
de trecere a fluidului şi
deschizând robinetul.
Închiderea robinetului se
realizează prin rotirea
roţii de mână în sens
invers până la aşezarea
ventilului pe scaunul
conic din corp. In cazul
acestui robinet, închide-
rea lui se face prin
etanşarea conică.
Rezolvare: Desenul
de ansamblu pentru
robinetul cu ventil conic
este realizat în figura
9.29, parţial. Deoarece găurile de prindere a prezoanelor, din corpul robinetului, nu sunt
amplasate în planul de secţionare longitudinal (ci la 450 faţă de acesta), în secţiunea
principală asamblarea cu prezoane dintre corp şi ghidaj nu este vizibilă. Convenţional, în
acest caz, prezoanele, împreună cu şaibele şi piuliţele se consideră rabătute în planul de
secţionare şi se reprezintă, peste secţiune, cu linie două puncte subţire.
De asemenea, roata de mână s-a reprezentat în poziţia „Deschis” a robinetului, la
cota 230, cu linie două puncte subţire, fără a o haşura.
Pentru economie de spaţiu câteva repere sau poziţionat cu o singură linie de
poziţionare, urmând ca în tabelul de componenţă să se treacă fiecare individual.
5
14
4
11
10
9
8
7
6
1
13
600
600
12
3
2
6
6
8
M 32
10
11
18f7
11
18H6M 32
Pt 20x4
Pt 20x4
28
28
Fig.9.28 Desenul explodat al robinetului cu ventil conic
Page 35
DESENUL DE ANSAMBLU
237
reperele 12, 13 si 14
indepartate
160
21
6
12
13-14
10
6-7-8
5
4
11
9
321
2
4 70
12
23
0
18 H6
f 7
Pt 20x4
Fig.9.29 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil conic
Page 36
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
238
7. Să se traseze desenul de ansamblu pentru robinetul cu ventil conic din figura
9.30, cunoscând:
Modul de asamblare: scaunul de aşezare 2 se montează în corpul 1; ventilul 3 se
aşează între scaunul de aşezare şi tija 6; tija 6 se înşurubează în ghidajul 5, care apoi se
fixează în corpul 1, prin filet, etanşarea realizându-se cu garnitura 4. Etanşarea dintre tija 6
şi ghidajul 5, în partea
superioară a acesteia se
realizează prin intermediul
garniturilor 7, presate cu
ajutorul presgarniturii 8 şi a
piuliţei olandeze 9, înfiletată
pe ghidajul 5. Roata de
manevră 10 se montează pe
capătul pătrat al tijei şi se
fixează prin intermediul
şaibei 11 şi a piuliţei 12.
Modul de funcţionare:
Robinetul se deschide prin
acţionarea roţii de manevră,
care duce la deplasarea
verticală a tijei şi sub
presiunea fluidului, implicit
a ventilului, deschizând
orificiul de trecere a
fluidului. La închiderea
robinetului, tija presează
ventilul, intrând în contact
cu el şi realizând etanşarea
conică.
Rezolvare: În figura
9.31 este reprezentat desenul
de ansamblu pentru
robinetul cu ventil conic, în
două proiecţii, secţiune
longitudinală şi vedere de
sus. Scara de reprezentare a
desenului este de 1 : 2.
La acest robinet între ventil şi corp se interpune un scaun de aşezare din oţel, pentru
reducerea uzurii robinetului.
Etanşarea tijei la ieşirea din robinet este asigurată printr-o casetă de etanşare,
formată dintr-o presgarnitură şi o piuliţă olandeză. Sistemul de etanşare cu presgarnitură se
reprezintă în desenul de ansamblu astfel:
- presgarnitura introdusă în ghidaj pe 2-3mm,
- piuliţa olandeză sprijinită pe presgarnitură şi înfiletată pe ghidaj 2-3mm,
încât în momentul uzurii garniturilor, presgarnitura să poată fi coborâtă şi să compenseze
uzura, prelungind astfel funcţionarea robinetului.
Deoarece ventilul se ghidează în tijă pe suprafaţa interioară cilindrică, lisă, pentru o
bună funcţionare, este necesar ca lungimea părţii cilindrice superioare a ventilului să fie
mai mare decât distanţa pe care se poate ridica axul prin asamblarea cu filet, astfel încât
ventilul să nu se răstoarne.
4 3
5
1211
10
9
8
7
1 2
6
M 48
18
Tr 30x6
20 33g8
33H7 M 48
Tr 30x6
M 50
M 50
30
12
14
450
450
30
Fig.9.30 Desenul explodat al robinetului cu ventil conic
Page 37
DESENUL DE ANSAMBLU
239
DesenatVerificat
1 : 2
A4
2009.08.24
Robinet cu ventil conic
RVC - 2009 - 0
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA
ing. Runcan M.ing. Bodea S.
Roata de manevra
indepartata
160
Des
chis
200
Inch
is 1
90
1
2
7
89
12
3
56
1110
4
M32
33H7g
Tr 30x6
Poz.
1.
2.
3.
4.
Referinta Buc. MaterialDenumire Obs.
Corp
Garnitura
Ventil
gr.5
comert
1 EN GJL 200
5.
comert
turnat
OL 50
RVC - 2009 - 1
comert
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
1
1
1
1
1
2
1
1
1
1
1
Scaun ventil RVC - 2009 - 2
RVC - 2009 - 3
STAS 1733 - 79
RVC - 2009 - 5
RVC - 2009 - 6
STAS 6577 - 81
RVC - 2009 - 8
RVC - 2009 - 9
STAS 2723 -81
STAS 1388 - 72
STAS 4372 - 89
Ax
Ghidaj
Garnitura IP 70
Presgarnitura
Piulita olandeza
Roata de manevra IA 125x11
Saiba 16
Piulita M16
comert
EN GJL 150
OL 60
CuSn 12
pasla
clingherit
OL 50
CuSn 10 Zn 2
EN-GJS-450-10
OL 50
comert
Fig.9.31 Desen de ansamblu - Robinet cu ventil conic
Page 38
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
240
9.10 Teme propuse
1. Să se execute desenul de ansamblu (secţiune longitudinală, vedere laterală şi
vedere de sus) pentru robinetul cu cep din figura 9.32 şi desenele de execuţie pentru
reperele componente, cunoscând:
Modul de asamblare: Cepul conic 2 se montează în corpul 1. Acesta este fixat în
corp de bucşa specială 3, care presează cepul prin intermediul piuliţei olandeze 4, înfiletată
pe corpul robinetului. Pe
capătul superior pătrat al
cepului se montează un mâner
sferic E 80, STAS 1133-87, 5.
Modul de funcţionare:
Închiderea şi deschiderea
robinetului se realizează prin
rotirea cepului 2 în jurul axei
proprii. Între corp şi cep se
realizează o etanşare mobilă cu
contact direct, pentru mişcarea
de rotaţie dintre acestea.
Observaţii: La trasarea
secţiunii longitudinale a
ansamblului, cepul se
reprezintă în vedere, fiind o
piesă plină, cu ruptură în zona
de trecere a fluidului.
Elementul de închidere
a robinetului, cepul, se
reprezintă în desenul de
ansamblu în poziţia deschis.
Orificiul de trecere din
cep are forma ovală, aşa cum
se deduce din vederea locală
din figura 9.32.
4
3
2
1
8
M40
10M40
10
5
Fig.9.32 Desenul explodat al robinetului cu cep
5 4
321
M3
0
6
M3
0
Fig.9.33 Desenul explodat al robinetului cu cep
Page 39
DESENUL DE ANSAMBLU
241
2. Să se execute desenul de ansamblu (secţiune longitudinală, vedere laterală şi
vedere de sus) pentru robinetul cu cep din figura 9.33 şi desenele de execuţie pentru
reperele componente, cunoscând :
Modul de asamblare: Cepul conic 1 se montează în corpul 3 şi se fixează în partea
inferioară cu şaiba specială 4 şi piuliţa M8, 5. Mânerul sferic F 100 STAS 1133-87, 2 se
montează pe capătul superior pătrat al cepului. Dopul filetat 6 se înşurubează în corpul
robinetului.
Modul de funcţionare: Rotind cepul 1 în jurul axei proprii, cu 900 în sens orar sau
antiorar, cu ajutorul mânerului, robinetul se închide şi blochează trecerea fluidului sau a
gazului. Deschiderea se realizează similar. Prin înfiletarea dopului 6 fluidul sau gazul se
direcţionează prin cele două deschideri, perpendicular pe axa corpului robinetului.
Pentru montarea robinetului într-o instalaţie, flanşa de prindere de la capătul drept
al corpului, poate să aibă formă pătrată ovală sau cilindrică, având un număr corespunzător
de găuri de prindere.
3. Să se realizeze desenul de ansamblu (secţiune longitudinală şi vedere de sus)
pentru supapa din figura 9.34 şi desenele de execuţie pentru reperele componente,
cunoscând :
Modul de asamblare: Supapa 3 se montează în corpul 4, fiind menţinută închisă de
arcul 2 care se fixează în locaşul din supapă şi este presat de piuliţa specială 1. Între
supapa 3 şi corpul 4 se realizează un ajustaj cu joc. Pentru asigurarea unei legături între
supapă şi o instalaţie oarecare, pe corpul său se montează şi mufa filetată 5.
Modul de funcţionare: Supapa se deschide atunci când presiunea fluidului care
trece prin instalaţie învinge forţa elastică din arcul 2. Presiunea fluidului care deschide
supapa poate fi reglată prin înşurubarea piuliţei speciale 1 pe corpul supapei. Între supapă
şi corp se realizează o etanşare conică.
M50
M10
M10900
450
24
24
34H10
34d10
M50
1
2
3
4 5
Fig.9.34 Desenul explodat al supapei
Page 40
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
242
4. Să se realizeze desenul de ansamblu
(secţiune longitudinală şi vedere de sus) pentru
ansamblul lagărului axial cu alunecare din figura
9.35 şi desenele de execuţie pentru reperele
componente, cunoscând:
Modul de asamblare: În corpul lagărului
1 se fixează placa sferică 3, prin intermediul
ştifturilor 2. Bucşa 4, în care se roteşte fusul
arborelui 7, este fixată împotriva rotirii prin
şuruburile cu cap cilindric şi locaş hexagonal
(STAS 5140-80) 6. Arborele 7 se sprijină
vertical, prin pivotul 5, pe placa sferică 3, fixată
împotriva rotirii prin ştifturi.
5. Să se realizeze desenul de ansamblu
(secţiune longitudinală şi vedere laterală) pentru
ansamblul ungător din figura 9.36 şi desenele de
execuţie pentru reperele componente, cunoscând:
Modul de asamblare: pâlnia ungătorului 2
se montează prin înşurubare în capătul arborelui
1. Protejarea unsorii consistente aflată în pâlnie
se face printr-un capac 3 montat pe aceasta.
1
23
4
5
6
7
24g6
200
200
M6
M624H8
4
4
Fig.9.35 Desenul explodat al lagărului axial
M30
1
M30
M12
M12
3
2
Fig.9.36 Desenul explodat al
ungătorului