8305 cuart

5/11/2018 8305 cuart - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/8305-cuart 1/24

REVISTA L U N A R Ă E D I T A T Ă DE C.C. Al U.T.C.• ANUL XIII - N . 150 5 83

CONSTRUCT I I PENTRU AMATOR I

DE...... ••••.••.•..•.•." •..••.. pag. 2-3.

RADIOTEHNlcA PENTRU ELEVi ..... pag.4--5O i s i p a ţ i a t e r m i c ă Ohmmetru liniarA p l i c a ţ i i FET

CQ-VO ............................................ pag. 6 -7Oscilatoare cu c u a r ţ

ATELIER .......................................... pag. 8-9Antene TV de mareeficacitate

LABORATOR .................................. pag. 10-11Interfon cu d o u ă posturi

Oimensionarear e z i s t e n ţ e l o r

electriceRegulator de t u r a ţ i e C u r ă ţ a r e a s u p r a f e ţ e l o r metalice

PENTRU TINERII D IN

AGRICULTURA ............................... pag. 12-13Noi surse de energie:

. Biogazul

AUTO-MOTO ................................. pag. 14-15"Dacia" 1300: I n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă Autoturismele "Oltcit":Caroseria

FOTOTEHNICA .............................. pag. 16-17Port-bec pentru aparatulde m ă r i t R e p a r t i ţ i a s p e c t r a l ă ar a d i a ţ i e i Filtre cu sensibilitatev a r i a b i l ă

CITITORII RECOMANDA ............. pag. 18-19Amplificator stereo pentruautomobilT ester pentru circuiteintegrate o p e r a ţ i o n a l e

TEHNiCA MODERNA ....................Memorii EPROM

REVISTA REVISTELOR ................TDA 1083Generator RF

VoltmetruL-metru

MEMORATOR .................................. pag. 23<,bM 3900

SERVICE ........................................... pag. 24

(CITITI iN PAG. 8)



m IFI[ATORAUDIO

Prin p e r f o r m a n ţ e l e sale, acest amse s i t u e a z ă În cate

D a t o r i t ă 1afl.zioloigic al volumu-

t a lEH08se ş i la

de capro

pentru reprodu-cerea cu.el d e ~ ~ n i e de1 000 mV ş i i m p e d a n ţ ă de i e ş i r e

50kfLde 64 W pe

'. kHz, cu undts1torstun* K <100/0

50 W cu

ampiifica-

dekHz ( la c a ~ > e t E ~ ) ;

eficacitatea taie·-joase:12 d B / o c t a v ă sub 30 Hz; taie·-inalte

-12 d B / o c t a v ă peste 10 kHz;eficacitatea reg1ajului de ton:

t20 dB la 50 Hz ş i la 10 kHz.Cele ş a s e subansambluri ate am

piificatorului sînt i n d ~ c a t e in schemabloc din figura 1.

Blocul de alimentare (fig. 2) furn i z e a z ă tensiunile de : t 21 V pentruamplifîcatorul de putere, J: 16 V(stabilizate) pentru preampUficatorul corector, + 12,4 V ( s t d ~ m z a t ă ) pentru indicatorul optic al puteriide virf ş i 23 V ( s t a b i l i z a t ă ) pentrureleu! de temporizare,

Transformatorul de '.''''""'Ii-i!H,.""",,z e a z ă pe un miez cubobinînd 735 de

CuEm 0 0,6 -mm Înde spire CuEm 0 mmdar p e n t r u ~ varianta mono acatorului. In varianta stereo, trans .formatorulare S = 22 cm

2, n"prlmar

500 de spire CuEm 0 0,8 mm ş i nsecundar := 2 X 49 de spire CuEm 02mrn,

Preampllflcatorul corector (fig. 3)v a l o r i f i c ă avantajele amplificatoarelor o p e r a ţ i o n a l e (Zin,-mare,m i c ă ) prin includerea unui ""',,1"01"".1''''

de ton în circuitul detînd doare l i m i n ă

S t u d e n t V ICTOR DA V IQ ~ BucurafiSt: '

ile libere ale membranelor difuzoa'relor pe f r e c v e n ţ e infrasonore(0,5-2 Hz), fenomen ce apareuneori la alimen·tate din Filtrul aternJ"

ş i de motorsernil'Hilul n"'rl,HOrr,a, de

PreampUftcatorul nu are nevoiede reglaje, ci doar de o realizare Îng r i j i t ă ,

evitind buclelede m a s ă

pecabiaj, fo'osind numai piese de calitale, Banda de f r e c v e n ţ ă proprieeste· 5 Hz-52 kHz cu ' -3dB t a ~ " C a " pete {cu fiittmle n e a c ţ i o n a t e } .

AmpIUIcatAruI de. putem. (fig. 4)are o s t r u c t u r ă de mnpUfiooor ape.-

cuplaje3e galvantce ş i a l i \ ~ meAlaJe&. din s u r s ă d u b l ă p e r m i ţ i n d ameiiorarea r ă s p u n s t t l u i l a f r e c i ~

joase, Ga ş i fif:R:JUCHft,a

de condensatoare e t e d . f ! ! l ~ i - ~

-16'1

Condensatoare!e C4-C j 1 impile-d i c ă pe u traso-

nu intrafea

14-SJItQ.

J . 1 1 l t ~ 0 J •. ' 3 spre filtre, 10Kn.

t 1HOnf

acestea e x i s t ă sevalori: condensa

la d i s p a r i ţ i a a'fec-

TEHNIUM 5/1983



m i t ă r i (Ia d e p ă ş i r e a puterii maximea amplificatorului) trebuie s ă a p a r ă perfeCt simetric la cele d o u ă altern a n ţ e . In continuare se trece la reglajul

hmitatoareior de curent. Aceste limitatoare p r o t e j e a z ă În primul rîndd fuzoa rele, constituind p r o t e c ţ i e ş i pentru tranzistoarele amplificatorului d a c ă elementele active din circuitul respectiv (17, o, ş i T8 , 0 4 ) co m u t ă suficient de rapid. Pentru reglajul acestor circuite, SR, ş i SR 6 au·i n i ţ i a l cursoarele spre punctul me

dian ( i e ş i r e ) . Se c o n e c t e a z ă paralelpe sarcina r e z i s t i v ă un voltmetru dec.a. Din generator a p l i c ă m un semnal sinusoidal de 1 kHz cu nivel cor e s p u n z ă t o r , astfel ca la i e ş i r e s ă ci tim pe voltmetrul de c.a. tensiuneac o r e s p u n z ă t o a r e puterii la care dorim s ă se realizeze limitarea. Se reg l e a z ă apoi SR 5 ş i SRc p î n ă cînd, pea l t e r n a n ţ e l e respective, sinusoidaîncepe s ă se limiteze (evident, neoprim la pragul de limitare). Elimins.res limitatoarelor din s c h e m ă nua f e c t e a z ă p e r f o r m a n ţ e l e audio aleamplificatorului.

Tranzistoarele finale se aleg cuf3 < 25 la curent de colector = curentul maxim al amplificatorului,pentru a nu se î n r ă u t ă ţ i r ă s p u n s u l lafrecvente Înalte. Ele se m o n t e a z ă pe radiatoare ci t mai eficiente, im -

Pro f . R, SANDUL.E :SCU

TEHNIUM 5/1983

~ - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - ~ ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - . - - - - ~ - - - o + 2 7 V

D1

1N4001(

R11-470.n

10mA

T6- B0139

SR3

R17

O,4.n

1C9-0 11"" f

' - - - * - _ ... 5W Ca-O.1..1F

216 lOnjiw

SDT9207 (2N30SS)

100.0.°2' - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - ~ - - - " - - .........- - - o -27V

117 T3=8(174 (ZN930)

Nu, nu este o g l u m ă . Este o realitate. Casa de c u l t u r ă , a ş t i i n ţ e i ş i tehnicii pentru tineret din Tulcea,prin cercul s ă u de e l e c t r o n i c ă , arealizat un nou tip de mixer de su-

A fost p r e z e n t a t ă , pentru primad a t ă , la Cîmpina, la E x p o z i ţ i a n a ţ i o n a l ă de c r e a ţ i e ş t i i n t i f i c o - t e h n i c ă a

sraUOG RAFlE:

"Stere010-Y::<f"Hf"\,::.m::<Tf"HI'·, Ed, teh-

imaginea a d e v ă r a t e sinesteziL

De asemenea, Clubul tineretuluidin Slobozia (Bd. Chimiei nr. 1, telefon 910/11010) este dispus s ă ofereschemele de realizare ş i s ă construi a s c ă , la c o m a n d ă , asemenea orgide lumini dinamice atît pentru cluburi ş i case de c u l t u r ă , cît ş i pentruincinte familiale.

3



DI51PATIA w

'TERml[A

o p r i m ă r e z i s t e n ţ ă , n o t a t ă Rthj -c( r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă j o n c ţ i u n e -c a p s u l ă ) , este cea care l i m i t e a z ă transferul de c ă l d u r ă Între j o n c ţ i u n e ş i capsula tranzistorului. Ea este det e r m i n a t ă prin c o n s t r u c ţ i e ş i deci nuavem cum s ă o i n f l u e n ţ ă m . Valoareaei este d a t ă , de obicei, În cataloage,pentru tranzistoarele de putere, sause deduce din c e i l a l ţ i parametri,d u p ă cum vom vedea.

Ajuns la c a p s u l ă , fluxul termic ser a m i f i c ă . O parte, de obicei multmai m i c ă , o ia pe calea relativ "Îng u s t ă " a r e z i s t e n ţ e i termice dintrec a p s u l ă ş i aerul ambiant, Rthc -aM e n ţ i o n ă m c ă , pentru tranzistoareleutilizate f ă r ă radiator, aceasta estesingura cale de d i s i p a ţ i e t e r m i c ă , re-

z i s t e n ţ a e c h i v a l e n t ă j o n c ţ i u n e - a m biant fiind În acest caz:

Rthj -a = Rthj -c + Rthc -a (2)Vom a r ă t a la momentul potrivit

cum se deduce din datele de catalog a c e a s t ă r e z i s t e n ţ ă pentru tranzistoarele de m i c ă putere.C e a l a l t ă parte a fluxului termic

ajuns la c a p s u l ă se î n d r e a p t ă spreradiator, prin r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă Rthc - r ( c a p s u l ă - r a d i a t o r ) . Uneori,tranzistoarele de putere se mont e a z ă direct pe radiator, prin strîngere În ş u r u b u r i . R e z i s t e n ţ a Rthq-reste atunci m i n i m ă (orientatIv0,1-0,5 °C/W), mai m i c ă d a c ă seunge capsula În prealabil cu vasel i n ă s i i i c o n i c ă . Alteori, cînd se im-

. pune izolarea e l e c t r i c ă (de exemplu,

BllllIllllNll1Constructorilor î n c e p ă t o r i care nu cu

nosc a c e a s t ă v a r i a n t ă s i m p l ă de ohmmetru le propunem s ă se c o n v i n g ă singuride avantajele ei experimentînd schemadin figura 1.

Montajul are la b a z ă un circuit integratamplificator o p e r a ţ i o n a l (AO) de tipPA741 , "A741 sau echivalent, in config u r a ţ i e de amplificator neinversor, carea c ţ i o n e a z ă la i e ş i r e un instrument indicator M. adaptat ca sensibilitate cu ajutorul p o t e n ţ i o m e t r u l u i serie, P (vezi figura 2 s i m p l i f i c a t ă ) . I n t r ă r i i neinversoare(+ ) i se a p l i c ă un p o t e n ţ i a l constant f a ţ ă de m a s ă . fixat de tensiunea n o m i n a l ă Uz adiodei Zenar ~ . iar i n t r ă r i i inversoare i sea p l i c ă o f r a c ţ i u n e din tensiunea de i e ş i r e , d e t e r m i n a t ă de raportul R,./(R", + Rx),unde Rx este r e z i s t e n ţ a n e c u n o s c u t ă (dem ă s u r a t ) , ia r Rrq este o r e z i s t e n ţ ă de ref e r i n ţ ă (etalon).S ă presupunem Întîi c ă Rx = Rrq, si

t u a ţ i e În care tensiunea pe intrarea inversoare a AO este e g a l ă cu j u m ă t a t e dintensiunea de i e ş i r e . R e a c ţ i a a p l i c a t ă prinR.. face ca tensiunea de i e ş i r e s ă virezespre valoarea care corespunde a n u l ă r i i d i f e r e n ţ e i dintre cele d o u ă tensiuni deintrare. Prin urmare, tensiunea de i e ş i r e c a p ă t ă valoarea 2. Uz, din care o j u m ă tate (Uz) cade pe dioda Zener, iar ceal a l t ă j u m ă t a t e (Uz) se distribuie pe grupul serie M + P. A j u s t ă m p o t e n ţ i o m e t r u l P astfel ca acul instrumentului s ă indice

in a c e a s t ă s i t u a ţ i e capul de s c a l ă . D a c ă Înlocuim r e z i s t e n ţ a n e c u n o s c u t ă prin alta de valoare Rx > Rre{, tensiunea dei e ş i r e devine mai mare ca 2.Uz, deci aculinstrumentului "bate" peste capul des c a l ă . Dioda 01 a fost m o n t a t ă În paralelcu instrumentul tocmai pentru a limitac ă d e r e a de tensiune pe acesta, protejîndu-I (pentru un timp scurt) În s i t u a ţ i a

Fiz. A. MÂRCULESCU

R, > R,<f (sau la l i m i t ă , Rx = 00 , cînd bornele de m ă s u r a r e sînt "libere").

Pentru Rx < Rrer, tensiunea de i e ş i r e este sub 2.Uz, deci acul i n d i c ă În intervalul gradat al scalei. Mai mult, se poate demonstra (vezi "Tehnium" nr. 10/1979,p. 16) c ă d e v i a ţ i a acului este direct prop o r ţ i o n a l ă cu valoarea lui Rx. Prin ur mare, putem citi liniar pe scala instrumentului valorile R, cuprinse În intervalul O-R'ef. luînd pentru RTer mai multe rezi$tente de. precizie (1 kn , 10 kfi, 100 k.o,1 Mn , 10 Mfi), selectabile printr-un comutator K, o b ţ i n e m un ohmmetru liniarcu mai multe domenii. de m ă s u r a r e (0-1kn ; 0-10 k,U etc.), a ş a cum se a r a t ă În fi gura 1.

Pentru a putea efectua u ş o r citirile ş i i n t e r p o l ă r i le, se r e c o m a n d ă utilizareaunui instrument indicator avînd scala di v i z a t ă (liniar) Într-unul din intervalele0-100, 0-10 sau 0-1, cu sensibilitateade ordinul sutelor de microamperi sau almiliamperilor. Dioda Zener O2 poateavea tensiunea n o m i n a l ă Uz c u p r i n s ă În tre 3 V ş i 7,5 V, În f u n c ţ i e de ea ş i de sensibilitatea instrumentului alegîndu-sevaloarea p o t e n ţ i o m e t r u f u i de calibrare,P. Exemplul din figura 1 a fost calculat s4

experimentat pentru un instrument cit!1 mA, cu Dz = PL5V1Z (Uz = 5,1 V).'

INDICATII CQMSTRUCTIVE

Alimentarea montajului se face de lad o u ă baterii m i n i a t u r ă de 9 V legate Înserie, cAu minusui grupului conectat lam a s ă . I ntreru p ă t o r u I I se ţ i n e închis(contact) numai in timpul lucrului.R e z i s t e n ţ a R, se c a l c u l e a z ă pentru un

curent de cea 10 mA prin dioda Zener O,.Pentru Uz = 5,1 V obtinem Ro = (U-U z)!10 mA = (18 V-5,.1 V)/10 mA = 1.3 kH.

cînd sînt mai multe tranzistoare pea c e l a ş i radiator), Între c a p s u l ă ş i radiator se i n t e r c a l e a z ă o r o n d e l ă dem i c ă sau alt material rezistent lat e m p e r a t u r ă , bun conductor de c ă I · d u r ă ş i În a c e l a ş i timp bun izolatorelectric. B i n e î n ţ e l e s , se i z o l e a z ă ş i ş u r u b u r i l e f a ţ ă de radiator (cu ş a i b e tubulare speciale sau tuburi din fi b r ă de s t i c l ă ) . R e z i s t e n ţ a Rthr.-r ţ i n e cont În acest caz de contactul capsul ă - r o n d e l ă , de r e z i s t e n ţ a rondeleiş i de contactul r o n d e l ă - r a d i a t o r ; cu

titlu informativm e n ţ i o n ă m c ă

ea arevalori de ordinul a 0,5-1,5° C/W, putînd coborî chiar p î n ă la 0,1-0,2°C/W d a c ă rondela este foarte subţ i r e ş i este u n s ă pe ambele f e ţ e cuv a s e l i n ă s i l i c o n i c ă .

În fine, de la radiator energia ca-1 0 r i c ă este d i s i p a t ă În aerul ambiantprin r e z i s t e n ţ a Tthr -a (radiator-ambiant). Despre aceasta din u r m ă -n u m i t ă ş i r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă a radiatorului, Rthn - vom vorbi într-uncapitol separat.

IntorcÎndu-ne la figura 3 pentruconcluzii, nu ne r ă m î n e decît s ă calc u l ă m r e z i s t e n ţ a e c h i v a l e n t ă a circuit!,A'ui termic j o n c ţ i u n e - a m b i a n t :

R1/ti-a = R1h}-c + Rlhc-a Il (Rthc-r + Rthr-a),

R ~ a c L Rt/ti-c + Rzhc-a (Rthc-r + Rrhr-a) (3)

Rthc-a + Rthc-r + Rtflr.-a

Dioda O, este de c o m u t a ţ i e , cu siliciu,de tip lN914, lN4148 etc. Ea se poatemonta direct pe bornele instrumentului.

Valoarea p o t e n ţ i o m e t r u l u i se calcul e a . z ă În f u n c ţ i e de Uz ş i de curentu! maxim al instrumentului (Ia cap de s c a l ă ) . Pentru Uz = 5,1 V ş i I.u = 1 mA r e z u l t ă orientativ P = Uzl'.\! = 5,1 V/ l mA = 5,1 kH.Pentru s i g u r a n ţ ă l u ă m o valoare maimare, de exemplu P = 10 kn (liniar).

Precizia d e t e r m i n ă r i l o r depinde de di mensiunea scalei instrumentului (se vac ă u t a un aparat cu s c a l ă mare, preferabilcu o g l i n d ă ) , de p e r f o r m a n ţ e l e circuituluiintegrat, de t o l e r a n ţ e l e r e z i s t e n ţ e l o r der e f e r i n ţ ă R j -R 5 (se folosesc r e z i s t e n ţ e cu abateri de cel mult 1-2%), ca ş i deexactitatea c a l i b r ă r i i . Ultima o b s e r v a ţ i e ne o b l i g ă s ă folosim pentru calibrare rezistenta Rx etalon (1-2%),

Domeniile de m ă s u r a r e selectate cucomutatorul K sînt: 1 = 0-1 kD.; 2 =

A ţ i intuit, probabil, de ce ne-ama m b i ţ i o n a t s ă facem acest calcul(dealtfel, numai în a p a r e n ţ ă complicat): cunoscînd rezistenta " t o t a l ă " Rihj a ş i temperatura m a x i m ă admisi-b i l ă a j o n c ţ l u n i i , limax' vom deduce,pe baza legii lui uhm termice, puterea m a x i m ă de d i s i p a ţ i e a unui tranzistor dat, În c o n d i ţ i i date de r ă c i r e .

PROPAGAREA C Ă L D U R I I S i t u a ţ i a s c h i ţ a t ă în figura 3 ilust r e a z ă doar formal ş i simplificat

transferul de c ă l d u r ă de la joncţ i u n e spre mediul ambiant, f ă r ă alua În considerare c ă i l e fizice princare are loc efectiv schimbul, factorii c o n c r e ţ i de care acesta depindecantitativ, ca ş i i n f l u e n ţ a i n e r ţ i e i termice a diferitelor p ă r ţ i din compon e n ţ a sistemului. O c u n o a ş t e r e -chiar ş i s u p e r f i c i a l ă - a aspectelorm e n ţ i o n a t e este desebit de u t i l ă constructorului amator În alegereao p t i m ă a s o l u ţ i i l o r practice.C o n d u c ţ l a este calea p r i n c i p a l ă

de propagare a c ă l d u r i i prin subs t a n ţ e l e solide ş i Între corpurile solide aflate În contact direct. Acestaeste cazul contactului j o n c ţ i u n e c a p s u l ă (se ş t i e c ă s p a ţ i u l intermediar este umplut cu v a s e l i n ă silico-

'= 0-10 kO; 3 = 0-100 kn ; 4 = 0-1 M!l;5 = 0-10 MH.

Pentru a putea m ă s u r a f ă r ă p e r t u r b a ţ i i s u p ă r ă t o a r e r e z i s t e n ţ e l e mari (megaohmi). montajul trebuie ecranat coresp u n z ă t o r . R e z i s t e n ţ e l e se c o n e c t e a z ă bine la bornele R, ş i nu se ţ i n cu mîna Întimpul m ă s u r ă r i i .

Numerotarea terminalelor AO din figura 1 corespunde integratului }.LA741 Înc a p s u l ă c i r c u l a r ă sau În c a p s u l ă O ll cu2x4 terminale.

CALIBRARE

D a c ă piesele utilizate sînt de precizie,calibrarea e f e c t u a t ă pentru un domeniude m ă s u r a r e se m e n ţ i n e s a t i s f ă c ă t o r ş i pe celelalte domenii. Pentru m ă s u r ă t o r i mai exigente este t o t u ş i recomandabil s ă se ajusteze capul de s c a l ă pe fiecare do

meniu În parte. In acest scop se proce-

02PL5V1Z 1N914

(ulibrare

TEHNIUM 5/1983



n i c ă , În speciai la deiar general

cOl1ec:tat la precum ş i alcontactului c a p s u l ă - r a d i a t o r , pentrU'a nu mai vorbi de propagarea c ă l d u rii prin masa radiatoruiui.

Cantitativ, transportul de c ă l d u r ă prin c o n d u c ţ i e În unitatea de timpeste direct p r o p o r ţ i o n a l cu aria sup r a f e ţ e i s t r ă b ă t u t e de curentul termic ş i cu derivata temperaturii d u p ă normala ia a c e a s t ă s u p r a f a ţ ă (legealui Fourier). Factorul de p r o p o r ţ i o nalitate se n u m e ş t e coeficient dec o n d u c ţ i e (sau conductivitate) term i c ă · ş i depinde de natura corpului,fiind o c o n s t a n t ă de material pentrudomeniul temperaturilor ordinare.EI se n o t e a z ă de obicei cu Â ş i se exp r i m ă În u n i t ă ţ i W/o Cm.

Cîteva concluzii practice pe carele putem desprinde de aici sînt:

- exploatarea ia maximum a su-p r a f e ţ e l o r disponibiie contact;tranzistorul se stringe in ş u r u -

pentru a se asigura un contactmai intim cu rad iatorul iar. su

de contact trebuie s ă fienetede; Î n l ă t u r a r e a de aer i m p e r f e c ţ i u -

.nr;::of.:.toiln . de contact, se reco-de montare, ungeun strat fin de vase-

IZOlarea electrl

utilizarea unor mecontact a V Î n d ~ g r o s i m e a mai m i c ă ş i conductivitatea ter

m i c ă mare (idem s u p r a f e ţ e netede,v a s e l i n ă s i i i c o n i c ă , strin-

radiatoarelorcu conductivitate ter

mare, cum sînt cuprul sau alu(vom reveni asupra acestui

< : I I ~ I ... :> . t\·

unei g r o s ~ m j sufia radiatorului, in spe

cial În zona c e n t r a l ă sau in v e c i n ă tatea locu lui de a capsulei,

mai r a p i d ă a

deaza astfel:- cu al imentarea o p r i t ă , ne a s i g u r ă m c ă p o t e n ţ i o m e t r u l este în p o z i ţ i a e x l r e m ă

cu t o a t ă r e z i s t e n ţ a înseriata;- s e l e c t ă m dm K domeniul dorit, de

exemplu 1 R l = 1 ko.);- c o n e c t ă m la bornele Rx o r e z i s t e n ţ ă

de precizie de 1 kn , d u p ă care Închidemi n t r e r u p ă t o r u l de alimentare;

- a J u s t ă m p o t e n ţ i o m e t r u l P astfel caacul instrumentului s ă indice exact capul de s c a l ă , În cazul nostru 1 mA;

- deschidem î n t r e r u p ă t o r u l 1, decon e c t ă m r e z i s t e n ţ a etalon Rx de 1 kn ş i a s ţ f e l _ aparatul. e ~ t e p r e g ă t i t pentrumasuratori propnu-zlse.

- asigurarea unei temperaturide lucru cit mai coborite a radiatoruJui (prin dimensiuni, f o r m ă , poz i ţ i e ) etc.

COOvecJla, cale s p e c i f i c ă de propa·gare a caldurii prin fluide, este întîln i t ă ş i . În cazul nostru d a t o r i t ă curenţ i l o r de aer care " s c a l d ă " radiatorul ş i capsula. De fapt, ea f i n a l i z e a z ă În ceamai mare parte transferul de c ă l d u r ă j o n c ţ i u n e - m e d i u ambiant, deci trebuie s ă - i a c o r d ă m a t e n ţ i e · d e o s e b i t ă , ca ş i c o n d u c ţ i e i . C u r e n ţ i i de aer pot fi naturali (liberi

sau de a u t o v e n t i l a ţ i e ) , cind m i ş c a r e a se d a t o r e a z ă exclusiv d i f e r e n ţ e l o r dedensitate provocate de v a r i a ţ i a temperaturH, sau artificiali ( f o r ţ a ţ i ) , cindm i ş c a r e a aerului este p r o d u s ă independent de fenomenul termic (deobicei cu ventiiatoare), Indiferent denatura c u r e n ţ i l o r de c o n v e c ţ i e , esenţ i a l e pentru intensitatea transmisieitermice sînt viteza ş i accesul lor la op o r ţ i u n e cît mai mare din s u p r a f a ţ a corpului pe care il r ă c e s c .

Cantitativ, schimbul de c ă l d u r ă princ o n v e c ţ i e În unitatea de timp este direct p r o p o r ţ i o n a l cu aria s u p r a f e ţ e i des e p a r a ţ i e Între fluid ş i corpul solid Înc a u z ă ş i cu d i f e r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă dintre peretele corpului ş i fluid (legealui Newton). Factorul de p r o p o r ţ i o n a l i tate. numit coeficient de schimb superficial de c ă l d u r ă sau coeficient dec o n v e c ţ i e , este i n f l u e n ţ a t de t o ţ i para-metrii fluidului, ca . ş i natura, starea,forma ş i pozijia s u p r a f e ţ e i prin careare loc schimbul.

ConcluzII practice:

- utilizarea unor r ~ d i a t o a r e cus u p r a f a ţ ă t o t a l ă cît mal mare (cîndvom vorbi despre calculul radiatoareiOI", vom vedea c ă e x i s t ă o l i m i t ă m i n i m ă a s u p r a f e ţ e i pentru o puterede d i s i p a ţ i e d a t ă ) ; foarte avantajoase sînt modelele cu "aripioare",care permit s u p r a f a ţ ă mare la volum redus;

- p o z i ţ i o n a r e a radiatoarelor astfelÎncît s ă fie p o s i b i l ă c i r c u l a ţ i a m a x i m ă a c u r e n ţ i l o r de aer pe Întreaga supraf a ţ ă (cu aripioarele În p o z i ţ i e vertic a l ă ) ;

- plasarea radiatoarelor ia exte-

În figura 28 este prezentat un atenuator reglabil cu J-FET În serie,unde ~ a n a l u l Î n l o c u i e ş t e r e z i s t e n ţ a RI, deCI Au = R2 / (rds + R2).

D u p ă cum spuneam, e x i s t ă ş i posibilitatea Înlocuirii ambelor rezist e n ţ e prin FET-uri; in acest caz sefolosesc de obicei FET -uri comple

m e n ~ a r e (canal N - cana! P), cutensiune de c o m a n d ă u n i c ă . Deasemenea, schemele practice dea ţ e n ~ a r e mai pot fi completate ş i cuCirCUite de r e a c ţ i e pentru liniariza-

c o n d u c t a n ţ e i canalului.amplificatoare, FET -ul ca re

z i s t e n ţ ă c o m a n d a t ă În tensiunepoate juca rol de r e z i s t e n ţ ă de intrare, r e z i s t e n ţ ă de s a r c i n ă (emitorsau colector), r e z i s t e n t ă de r e a c ţ i e n e g a t i v ă etc., servind In general lacontrolul' manual sau automat al

o

aparatului (pe p e r e ţ i i lateralicutiei, d i s t a n ţ a t e p u ţ i n de a c e ş -

sau, d a c ă nu este. posibil, practicarea unor g ă u r i de aerisire cares ă asigure c i r c u l a ţ i a cit mai b u n ă ac u r e n ţ i l o r de a u t o v e n t H a ţ i e În jurulradiatorului ( g ă u r i În partea de josş i in partea de sus a cutiei); o.

- a tun ci cînd se impune (Ia puteri foarte mari), utilizarea unorventilatoare electrice pentru r ă c i r e f o r ţ a t ă a radiatorului ş i a altor componente cu î n c ă l z i r e p e r i c u l O a s ă ;

- plasarea radiatoarelor cît maideparte de celelalte surse impor-'tante de c ă l d u r ă din incinta aparatului sau din exterior (redresoare,transformatoare, r e ş o u r i , calorifereetc.);

- utilizarea unor radiatoare cus u p r a f e ţ e cit ma.i netede (bine ş l e fuite) ş i În nici un caz vopsite, pentru a nu frÎna c u r e n ţ i i de aer etc.

Radll4h'S, o cale o m n i p r e z e n t ă depropagare a c ă l d u r i i , se face s i m ţ i t ă ş i În cazul nostru, cu atît mai mult cucît temperatura de lucru a capsulei ş i a radiatorului este mai mare.

Se ş t i e c ă toate corpurile emitprin s u p r a f a ţ a lor r a d i a ţ i i electro-'magnetice (vizibile sau invizibile),d u p ă cum toate corpurile absorb,mal mult sau mai p u ţ i n , r a d i a ţ i i l e primite de la corpurile invecil1.?te.- Energia rad i a t ă de un corp depinde

de temperatura, natura ş i fOrma corpului, de natura s u p r a f e ţ e i ş i aria sa ş i .nu depinde de mediul î n c o n j u r ă t o r . Mai precis, energia r a d i a n t ă e m i s ă sau a b s o r b i t ă de un corp in unitateade timp este direct p r o p o r ţ i o n a l ă cuaria s u p r a f e ţ e i e m i ţ ă t o a r e sau receptoare ş i cu puterea a patra a temperaturii absolute a s u p r a f e ţ e i (legea Stefan-Boltzmann).

Se mai ş t i e , de asemenea, c ă laemisia ş i la r e c e p ţ i a energiei radiante o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i t ă areculoarea s u p r a f e ţ e i (ea i n t r ă În coeficientul de p r o p o r ţ i o n a l i t a t e a.1 legii, ca unul din factorii determin a n ţ i ) . Astfel, un corp negru-matabsoarbe practic toate r a d i a ţ i i l e care cad pe el, deci are r e z i s t e n ţ ă t e r m i c ă s c ă z u t ă la cîndun corp a l b - s t r ă l u c i t o r cea

a m p l i f i c ă r i i ş i / s a u al I ă r g i m i i deb a n d ă .

Astfel, În figura 29 canalullui j o a c ă rolul r e z i s t e n ţ e i dedin colector, c î ş t i g u l in aletajului fiind Au = rds/ RE, controlabilprin tensiunea de c o m a n d ă Uc apli-c a t ă grilei, iar În figura canalul

ţ i n e locul r e z i s t e n ţ e i de deciAu = Rsi rds.

G

mai maredeme.p r a f a ţ ă f l e c t ă p u ţ i n , iar unamult ş i r e f l e c t ă maiG ă s i m În aceste

r a d i a ţ i e i termice o e x p l i c a ţ i e pentrucontroversata alegere alb-negru Înceea ce p r i v e ş t e culoBrea radiatorului. Din punctul de vedere al prel u ă r i i energiei radiate de c a p s u l ă , este f ă r ă d i s c u ţ i e preferabil caradiatoru! s ă fie negru-mat; noi ur-m ă r i m toate mijloacele s ă g r ă b i m , u ş u r ă m r ă c i r e a capsulei,deci nu avem nici un interes s ă m o n t ă m " o g l i n d ă "

care s ă - ! parte dinc a p s u l ă .

se face

anume ca raplasate În exterior.

ridica ş i proposibilitatea

energia e m i s ă Învecinate de

pe carea m l o l i f i c : ă .

NR. VUTOR)



Oscilatorul prezentat În figura 8u t i l i z e a z ă 1 n f ă ş u r a r e a s e c u n d a r ă . Le.

a t a ş a t ă circuitului oscilant LI CIpentru a asigura: un defazaj suplimentar tie 1800

• f a ţ ă de defazajulintrodus de tub de 1800 ş i o b ţ i n e c o n d i ţ i a de f = O pe întreaga b u c l ă . LIC I este rezonant pe f, a c u a r ţ u i u i .

VI poate fi Înlocuit cu un tranzistor cu efect de cîmp. adaptînd polar i z ă r i l e . R e z i s t e n ţ a R trebuie s ă fiede m i c ă valoare. pentru a conservafactorul de calitate O.

În figura 9 c u a r ţ u l d e c u p l e a z ă emitorul prin r e z i s t e n ţ a sa de m i c ă valoare r la f r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă serie f, ş i a s i g u r ă astfel c î ş t i g u l necesar î n t r e ţ i n e r i i o s c i l a ţ i i l o r .

LI CI a s i g u r ă efectul selectiv laf r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă ş i cu Le defazajul nul necesar f u n c ţ i o n ă r i i . Pentru oscilatoare e f u n c ţ i o n î n d laf r e c v e n ţ e ridicate, În scopul de aelimina efectul de ş u n t al c a p a c i t ă ţ i i CI) a se c o n e c t e a z ă În pa-ralel pe c u a r ţ L. care cu CI'f o r m e a z ă un circuit oscilant rezonant pe t.

Se ~ s i g u r ă În acest fel o imped a n ţ ă / ~ r i d i c a t ă , l ă s î n d pentru decuplajul emitorului numai r e z i s t e n ţ a a c t i v ă serie a (r) la rezo-n a n ţ ă . Condensatorul În serie cuL, e v i t ă scurtcircuitarea r e z i s t e n ţ e i de emitor În L.1 sec a l c u l e a z ă din = 1, iar C,

6

1 -7- 5 nF

OscUatoarele armonice OVERTONOscilatoarele f u n c ţ i o n î n d pe frec-

V04UG l

v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă serie a cuarţ u l u i pot s ă f u n c ţ i o n e z e ş i pe frecv e n ţ e l e armonice impare ale cuarţ u t u i . C u a r ţ u l o s c i l e a z ă fizic-mecanic pe una din armonicele impare.R e z i s t e n ţ a serie r, c r e ş t e cu ordi

nul armonicii, ceea ce l i m i t e a z ă practic acest mod de f u n c ţ i o n a r e laarmonica de ordin 7. Pentru funcţ i o n a r e a pe f r e c v e n ţ e l e 3f.., 5f.,. 7f..nu este nevoie de nici o multiplicarede f r e c v e n ţ ă .

Toate montajele clasice f u n c ţ i o nînd pe r e z o n a n ţ a serie pot fi utilizate În r e z o n a n ţ a serie a r m o n i c ă acordînd circuitul oscilant pe 31",51", 7L La un astfel de oscilator(fig. 9), i n d u c t a n ţ a L" În paralel pec u a r ţ , este strict n e c e s a r ă pentru aelimina efectul de ş u n t al c a p a c i t ă ţ i i paralele CI" care devine cu atît maip r o n u n ţ a t cu cît f r e c v e n ţ a armo-n i c ă este mai r i d i c a t ă . (L3 • Cp •

• ( j / i = \); i = 3, 5, 7; (j), = 2 "iT f;.Deoarece cristalele nu ating, pe

f u n d a m e n t a l ă , f r e c v e n ţ e mai maride 20 MHz, oscilatoarele "overton"ating 150 MHz.

D.e exemplu, cu un cristal de15 MHz În montaj 1I0verton" putemo b ţ i n e numai 45, 75 ş i 105 MHz funcţ i e de ordinul armonicii impare dorite.

Oscilatoareie "overton" nu conţ i n armonicele de ordin par, existente de obicei Într-o s c h e m ă de

multiplicare o b i ş n u i t ă ş i a c ă r o r sel e c ţ i e se face cu circuite acordateadecvate.

Oscilatoarele lucrînd pe frec-

v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă p a r a l e l ă folosesc proprietatea c u a r ţ u l u i de aprezenta un caracter inductivatunci cînd este excitat 'Între frecv e n ţ e l e f, ş i fi' (fig. 3). Un condensator conectat În parale! cu a c e a s t ă i n d u c t a n ţ ă conduce la un circuitoscilant, c ă r u i a trebuie s ă - i asig u r ~ m c o n d i ţ i i l e de amplificare ş i faza pentru a-I transforma În oscilato r

La i n t e r s e c ţ i a curbelor L ale cuarţ u l u i cu1/Cu; a condensatorului,cînd XI X, se o b ţ i n e r e z o n a n ţ a lao f r e c v e n ţ ă fu c u p r i n s ă Întotdeaunaîntre: f, < fII < fi" valoarea acesteia fiind mai p u ţ i n bine d e f i n i t ă ş i depinzînd de valoarea elementului exte- IO

rior C. Modificînd C, se s c h i m b ă ş i fIIundeva Între f, ş i fiI (fig. 3, linia Întrer u p t ă ) .

Schema e c h i v a l e n t ă a oscilatorului În montaj paralel este d a t ă În figura 10.

Deoarece elementul activ amplificator (tub sau tranzistor) introduce un defazaj de 1800

, iar circuitul acordat, format de LCICe defaz e a z ă de asemenea cu 180 0

,

c o n d i ţ i e de f a z ă f = 360 0 = 0°. in trare, pentru î n t r e ţ i n e r e a o s c i l a ţ i i lor este s a t i s f ă c . ; u t ă .

Cea de-a douac o n d i ţ i e ,

amplificarea circuitului, care depinde dedivizorul CI ş i Ce, precum ş i de imp e d a n ţ e l e R, ş i R, ale montajului,este a s i g u r a t ă numai d a c ă R, ş i R,au valori ridicate (de ordinul zecilorsau sutelor de kO),. pentru a evitaamortizarea circuitului oscilant format din c u a r ţ ş i condensator ş i ap ă s t r a un Q rid cat.

Circuitul rezonant, ţ i n î n d cont ş i de schema e c h i v a l e n t ă a c u a r ţ u l u i , e , ~ t e cel prezentat În figura 11; capacitatea e c h i v a l e n t ă CA < C, ş i deci f" > 1,.

Pentru amplificatoarele cu rezist e n ţ ă de i e ş i r e n u l ă realizate cu amplificatoare o p e r a ţ i o n a l e , circuiteTTL sau CMOS, Rc se p r e z i n t ă ca or e z i s t e n ţ ă e x t e r i o a r ă de cîteva zecide kn.

Schemele practice de principiu

sînt prezentate În figura 12: variantecu anodul (colectorul) la m a s ă , saucu catodul (emitorul) la m a s ă , pentru tuburi ş i tranzistoare. A s e m ă n a -

oscilatoarele Colpitts este",,,irlo,..,i'<>

Un montaj extrem de r ă s p î n d i t . care l u c r e a z ă de asemenea pe frecv e n ţ a de r e z o n a n ţ ă p a r a l e l ă a cuarţ u l u i , este oscilatorul PIERCE (fig.13), a c ă r u i f r e c v e n ţ ă de lucru estep u ţ i n mai m i c ă decît fi) d a t o r i t ă cap a c i t ă ţ i i de ajustaj m o n t a t ă În paralel ş i c a p a c i t ă ţ i i parazite a elementului activ.

Teoretic, În a c e a s t ă s c h e m ă elementul activ p r e z i n t ă o r e z i s t e n ţ ă n e g a t i v ă care c o m p e n s e a z ă pierderile c u a r ţ u l u i ş i î n t r e ţ i n e astfelo s c i l a ţ i i l e .

Circuitul anodic ( d r e n ă ) esteacordat pe o f r e c v e n ţ ă p u ţ i n infer i o a r ă f r e c v e n ţ e i de r e z o n a n ţ ă ac u a r ţ u l u i ş i p r e z i n t ă un efect inductiv. Pentru ca acest montaj s ă oscileze, sarcina sa trebuie s ă fie induct i v ă . Montajul se r e a l i z e a z ă În general cu tuburi sau tranzistoare FET lacare i m p e d a n ţ a de intrare este ridic a t ă .

Oscilatoare annonlc:e pef r e c v j ~ n i a de p a r a l e l ă

Cristalele de c u a r ţ lucrînd pe fundamentala f r e c v e n ţ e i dep a r a l e l ă , mai mare de 20e x i s t ă decît foarte rar, d a t o r i t ă tului c ă rigiditatea m e c a n i c ă ap l ă c u ţ e i de c u a r ţ , care este foaiies u b ţ i r e la a c ~ s t e f r e c v e n ţ e . devinei n s u f i c i e n t ă . In montajele multiplicatoare de f r e c v e n ţ ă secristale cu f r e c v e n ţ a la20 MHz. Aceste monta je la

fundamentala ş i toate armo-pare ş i impare. circuitul de

i e ş i r e favorizînd f r e c v e n ţ a armo-pe care este acordat atenu-

celelalte. Figurad o u ă scheme de

unorschema cu pen

t o d ă , partea de oscilator l u c r e a z ă ca o t r i o d ă În g r i l ă tod, iar În anodic, petrece cea mai mare parte a curentu-lui, este un circuit oscilant,acordat pe a r m o n i c ă do-r i t ă .

mai comvedere al rea-

lor, lusau armoni-

cele ordin impar. este maidecît a montajelor cur a l e l ă .

Oscilatoarele\ l e n ţ a de



3. M Ă S U R A T O R I SIMPLEASUPRA UNUI C U A R Ţ

Cu o a p a r a t u r ă ge laborator uzua l ă (generator de I.F. cu reglaj fin,f r e c v e n ţ m e t r u numeric, punte RLC),putem m ă s u r a o parte din principalii parametri ai unui cristal astfel: ser e a l i z e a z ă montajul din figurq, 21 ş i , cu ajutorul generatorului de I.F., see x p l o r e a z ă lent f r e c v e n ţ a În jurulf r e c v e n ţ e i de r e z o n a n ţ ă a c u a r ţ u l u i .

Cînd trecem prin f r e c v e n ţ a de rez o n a n ţ ă serie a c u a r ţ u l u i (f,), volt

metrul i n d i c ă o d e v i a ţ i e n e t ă . CitimÎn acel moment f r e c v e n ţ a i n d i c a t ă de f r e c v e n ţ m e t r u l numeric. Cîndf r e c v e n ţ a p i c ă În benzile de amatori, f r e c v e n ţ m e t r u l poate fi un receptor bine calibrat (vezi FT277ZD).,Capacitatea p a r a l e l ă (C p ) poate fim ă s u r a t ă cu o punte RLC pe bazade f r e c v e n ţ e de 1 000 Hz. D a c ă puntea nu m ă s o a r ă c a p a c i t ă ţ i mici (5 -10 pF), se c o n e c t e a z ă pe borne ocapacitate de cca 100 pF ş i se echil i b r e a z ă puntea.

Conectînd c u a r ţ u l ş i reechilibrÎnd puntea, se o b ţ i n e Cp prin dife-

TEHNIUM 5/1983

r e n ţ a celor doua valori. Valorile tipice pentru Cp sînt 5 - 15 pF.F r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă paralela

este d a t ă de r e l a ţ i a :

fp = fs(1 2 ~ p ) CunosCÎnd f s ş i Cp se poate deter

mina fp În c o n d i ţ i i l e c u n o a ş t e r i i luiC s• M ă s u r a c a p a c i t ă ţ i i C. f ă r ă echipament special de laborator nu estep o s i b i l ă . M ă s u r ă t o r i l e statistice au

datÎ n s ă u r m ă t o a r e l e

valori tipicecare pentru a p l i c a ţ i i l e curente sînt

F(kHz) Cs(pF)

300 CT* 0,025

500 CT 0,012

800 CT 0,007 --;- 0,009

•000 AT* 0,01

100p1---

5f=28MHz 5 6k,

10n

...-..x5= 29000KHzx3=29010 KHz

deplin s a i i s f ă c ă t o a r e . *CT/AT tipul de t ă i e t u r ă a cris-

talului, cea mai mare parte a cristalelor, fiind Între 1 ş i 20 MHz, sîntt ă i a t e AT.

Cu aceste valori se poate calcula~ u o b u n ă a p r o x i m a ţ i e f r e c v e n ţ a fi"In s p e r a n ţ a c ă s-a. realizat o maib u n ă î n ţ e l e g e r e a f u n c ţ i o n ă r i i oscilatoarelor cu c u a r ţ , elementele prezentate pot constitui un ajutor Înr e a l i z ă r i l e practice, la nivelul exig e n ţ e l o r sporite cu care sînt conf r u n t a ţ i realizatorii diverselor mon

taje.

F(kHz) Cs{pF)

3000 AT 0,02

5000 AR 0,025

10000 AT 0,025-

20000 AT 0,025

4,5MHz

CI= COS 400E 400H'E

't • 1MHz 10+20 MHz

R • IK 1 KC1

...120pf 12 p f-

C2 = 18PF 18pF

C3 • 6,8nF 1nf

GEN COAX

IF

BIBliOGRAFIE

- EdmondNicolau

-Gh.1 .

Mitrofan

- G. Bajan,Gh.Stancu

" M ă s u r ă r i În radiot e h n i c ă " , voI. 2, Ed.t e h n i c ă , 1956C o l e c ţ i a revisteiRadio REF, 1979C o l e c ţ i a revistei"Tehnium", 1974-1982C o l e c ţ i a revistei"Sport ş i t e h n i c ă " , 1968-1972

"The Radio Amateur's Handbook".1977-1978"Generatoare deimpulsuri ş i detensiune linear-v a r i a b i l ă " , Ed. tehn i c ă . 1980

"Generatoare derad i o f r e c v e n ţ ă " , Ed.t e h n i c ă , 1972.



M . F LORESCU

____ , . .". /' ' ' '

Pentru c o m p a r a ţ i e , În tabelul 2sînt prezentate datele f u n c ţ i o n a l e ale antenelor cu 9, 13, 18 ş i 25 deelemente.

Se vede c ă antena cu 25 de elemente se poate utiliza atunci cîndeste n e c e s a r ă o r e c e p ţ i e b u n ă cu oc o n s t r u c ţ i e s i m p l ă , ea nefiind t o t u ş i r e c o m a n d a t ă pentru c o n s t r u c ţ i e degrupuri de antene, d a t o r i t ă lungimiimari ş i · a d a p t ă r i i dificile la linia decoborîre.

Pentru cei care sînt t e n t a ţ i de oasemenea c o n s t r u c ţ i e , ea este prez e n t a t ă În figura 3. Pentru antenelecuprinse În tabelul 1, dipolul activeste prezentat În figura 2, iar pentruantena cu 25 de elemente În figura 4.

Oatele constructive pentru antena cu 25 de elemente sînt date Înf u n c ţ i e de lungimea de u n d ă , Â.

R=O,6 V-R=O,2

V=0,48 V-OL=O,08

D1=0,41 01-02=0,13

02,03=0,40 02-D3-04=0 17D4,05,06=0,39 04-05-06=0'1807,08,09=0,38 '010 ..014=0,37 06 .. 012=0,2015 ..017=0,36 012 ..014=0,22

019=0,35 014 ..D19=0,24partea din stînga sînt date lun

gimile e!ementelor În multipli de Â,

iar În partea din dreapta d i s t a n ţ e l e intre d o u ă elemente succesive, deasemenea În multipli de lungime deu n d ă .

O c a r a c t e r i s t i c ă . s u p l i m e n t a r ă este introducerea primului directorÎn imediata apropiere a vibratorului,În scopul r i d i c ă r i i i m p e d a n ţ e i totalea antenei. II

O a n t e n ă din domeniul UIF corect c o n s t r u i t ă a c o p e r ă circa patrucanale, dar este p o s i b i l ă construirea unei antene s a t i s f ă c ă t o a r e pentru întreaga b a n d ă a IV-a, datele fi

ind cuprinse, de asemenea, În tabe-l.

mod normal, aceste antene sepot executa din b a r ă sau ţ e a v ă dealuminiu sau cupru. Nu se va utilizaţ e a v ă de a l a m ă , care se o x i d e a z ă foarte puternic. Forma s e c ţ i u n i i poate fi r o t u n d ă sau dreptunghiuI a r ă , alte forme fiind nerecomandate.

În mod uzual, diametrul vibratoarelor este de 6-8 mm, iar al ele..;mentelor pasive de 5-8 mm. Deta

de c o n s t r u c ţ i e vor fi e v i d e n ţ i a t e jos.

Pentru antena de b a n d ă , elementele se vor dimensiona din b a r ă de10-12 mm (sau ţ e a v ă ) , ca materialfiind recomandat aluminiul.

Trebuie m e n ţ i o n a t c ă metodaa p l i c a t ă de unii constructori, de adispune reflectoarele În diedru decirca 1200

, nu m o d i f i c ă sensibil parametrii antenei, dar poate conducela m o d i f i c ă r i de i m p e d a n ţ ă , ceea cec r e e a z ă d i f i c u l t ă ţ i de adaptare.

Practica a dovedit c ă se poto b ţ i n e rezultate superioare celor cuantene lungi, prin gruparea antenelor în mod sinfazic, pe vertical, orizontal sau in s p a ţ i u . Prin acest mod

de conectare se reduce sensibil unghiul de d i r e c t i v i t ş t e , c î ş t i g u l crescînd s u b s t a n ţ i a l . In figura 5 esteprezentat c î ş t i g u l suplimentar pentru etajarea pe v e r t i c a l ă a antenelor. f u n c ţ i e de n u m ă r u l de etaje. Sepoate Observa ca dublarea anteneiconduce la un c î ş t i g de 2 dB, carenu s-ar fi o b ţ i n u t decit 9u un n u m ă r mare de directoare suplimentare.MOdul de dispunere a antenelor pev e r t i c a l ă este prezentat in figurile 6ş i 9. De remarcat c ă dipOlii vibratori

6 789

se dispun cu i e ş i r i l e unul spre c e l ă lalt ia grupul de d o u ă antene ş i grupat, in perechi, la patru antene.

Principala p r o b l e m ă a grupurilorde antene este cuplarea acestora Înmod sinfazic. Cel mai simplu modde conectare este cu linie l i b e r ă saucablu p a n g l i c ă de 300 o. În figura 8sînt a r ă t a t e d o u ă variante de legare.Pentru antene situate la o d i s t a n ţ ă de 1/2 lungime de u n d ă ( e l e c t r i c ă ) , fiderul se c o n e c t e a z ă la j u m ă t a t e d i s t a n ţ ă f t (varianta A), el fiind de300 o. In a doua v a r i a n t ă , cuplarease face la dipolul inferior, de ase-menea cu o linie de 300 0, d i s t a n ţ a Între antene fiind de o lungime deu n d ă e l e c t r i c ă . Se poate aplica le-garea fiderului la antena i n f e r i o a r ă ş i pentru cazul În care d i s t a n ţ a întreantene este de 1/2 lungime de u n d ă , dar În acest caz linia de sinfazare vaprezenta o Î n c r u c i ş a r e la j u m ă t a t e .

Deoarece coborîrea se face celmai adesea cu cablu coaxial, la sinfaza rea v e r t i c a l ă se a p l i c ă ş i legarea cu linii de cablul coaxial.

În figura 7 este a r ă t a t modul delegare pentru .. d o u ă etaje. Lungimilesegmentelor de cablu sint: L 1 -0 , Ş 2 Â; L3 - 0,32 Â; L2 - 0,165 Â.

TEHNIUM 5/1983



A = lungimea de u n d ă medieB = bucla de adaptare dipl

In plus, se mai impun urmatoarele c o n d i ţ i i : liniile L3 vor avea obligatoriu exact a c e e a ş i lungime ş i sevor conecta la a c e e a ş i r a m u r ă a di polilor. Linia L2 are rolul de adaptare În i m p e d a n ţ ă .

In mod similar se poate realizaschema din figura 10, pentru patruetaje. Lungimile liniilor f U n ( 7 ţ i e de

lungimea de u n d ă sînt: li - 0,32;L2 - 0,32; l3 - 0,83; l4 - 0,165.Modul de dispunere a liniilor este

similar cu cel pentru d o u ă etaie.Schemele de mal sus se pot

aplica pentru antena cu 9 ..18 elemente. Pentru antena cu 25 de elemente se a p l i c ă aceleasi scheme,

mai putin buclele de adaptare. Inpractica se a p l i c ă SChemele dm figura 11 pentru adaptarea e x a c t ă . Varianta A a r l ~ o linie in scurtcircuiide 1/4 lungime de u n d ă , varianta Bare o b u c l ă de lungime de u n d ă , 11-derul fiind conectat la i/4 de unul dincapete. L1 are În realitate 0,62 A, iarL2-0.21 A.

Conectarea prin aceste linii asig u r ă o adaptare c o r e c t ă În imped a n ţ ă , chiar d a c ă antena v a r i a z ă in tre 50 ş i 80ft

O s c h e m ă s i m i l a r ă de s o l u ţ i o n a r e pentru antenele cu i m p e d a n ţ ă mareeste p r e z e n t a t ă În figura 12. Pentruaceasta se c o n e c t e a z ă d o u ă linii rigide În sfert de lungime de u n d ă lacapetele dipolului, linia de cuplarefiind l e g a t ă ia capetele inferioare

ale acestor linii. Sfertul de u n d ă este consideratcu factorul 0,83.d a n ţ ă a antenei de lapoate direct o liniepentru i m p e d a n ţ ă de lafi o linie de 75 f i c o a x i a l ă prin b u c l ă de_ adaptare.

in cele ce u r m e a z ă vom analizaconstructiv varianta aunui grup de antene, În DX

via t r o p o s f e r ă , care o f e r ă cele mai

mari s a t i s f a c ţ i i . Cuplarea pe o r i z o n t a l ă se face Înf u n c ţ i e de scopul u r m ă r i t . lungime de' u n d ă axele antenelor, setatea m a x i m ă , iar lagime de u n d ă C Î ş t i g u l o r i z o n t a l ă , unghiul scade la circa2/3 din unghiul de directivitate alunei singure antene. La legareav e r t i c a l ă , unghiu! scade cupentru d o u ă antene. Cuplareao r i z o n t a l ă conduce ia un C Î ş t i g plimentarde 2 dB. În ansamblu, antena cu patru ghiduri de u n d ă un C Î ş t i g suplimentar de6,5-8 dB.

a asemenea a n t e n ă - v a r i a n t ă cu 7 elemente - cu reflectoarerabolice este d a t ă În figura 13.tregul ansamblu este realizat os t r u c t u r ă s u d a t ă din ţ e a v ă dea n c o r a t ă cu d o u ă niveluri de anco-rare, subdiat

lor. La uti-liza dimens ionale ante-nelor cu 9 .... 18 elemente, mai p u ţ i n refiectorul.

realizare pe v e r t i c a l ă 14. Se poate re

se dispuneactiv. Deschideo r i e n t a t i v ă ,

cu 100(, Înunei structuri cît

mai apropiate. de un paraboi,oid.

(Cf)Nl'SNIU\I,!:Rl! iN HR. VUTOR)

9



I no TURI

P r a f . M I H A I VORN8CU

MontaJUI prezentat În fig.ura 1 bele postUri stau pe p o z i ţ i a "a5-este unul din cele d o u ă posturi ale c u l t ă " . Cînd unul din interlocutoriunui interfon care poate fi montatÎntre d o u ă camere mai î n d e p ă r t a t e dintr-o l o c u i n ţ ă , _ ntre d o u ă birouriÎntr-o i n s t i t u ţ i e sau chiar ca aparateportabile (de exemplu, cineva mont e a z ă o a n t e n ă de televizor pe c a s ă ş i altcineva trebuie s ă stea l î n g ă te-

d o r e ş t e s a - ş I cheme partenerul,trece comutatorul pe p o z i ţ i a "vorb e ş t e " ş i face apelul. D u p ă ce term i n ă mesajul, spune "terminat" ş i trece pe p o z i ţ i a " a s c u l t ă " pentru ada posibilitatea celuilalt post s ă t r e a c ă pe p o z i ţ a " v o r b e ş t e " .

Pentru a nu uita postul deschis( a d i c ă pe p o z i ţ i a " v o r b e ş t e " ) , o p ţ i o nal s-a montat un LED Înseriat cuAlO ş i care ne poate atrage a t e n ţ i a .

Pentru l e g ă t u r a dintre cele d o u ă posturi se poate folosi conductorde sonerie.

POSTUL 2

FIG.2

D i s t a n ţ a p l n ă la care poate tune':'ţ i o n a montajul este de 30 m.

Se r e c o m a n d ă ca difuzorul s ă fiemontat cit mai aproape posibil deetajul de intrare. D a c ă e x i s t ă posibilitatea de ecranare cu t a b l ă de fierde 0,3 mm a etajului de preamplificare (inClusiv R5• A7 ş i C6 din figura1). aceasta nu poate duce decît laî m b u n ă t ă ţ i r e a transmisiei semnalului.

Este bine ca interlocutorii s ă evite

cuplarea ambelor posturi pe p o z i ţ i a " v o r b e ş t e " .

levizor, pentru a supraveghea ima- F IG' .1ginea).

Montajul cuprinde un difuzor min i a t u r ă de circa 10 n, care s e r v e ş t e ş i ca difuzor ş i ca microfon. Deoarece asemenea difuzoare se g ă s e s c mai u ş o r la 15 n, s-a montat În paralel o r e z i s t e n ţ ă de 33 0, care devinei n u t i l ă În momentul În care g ă s i m

I

I - - ~ - - - - - - - - - - - - ~ ~ = = r - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - ~ - - ~ - O ,.--cR6::=J_:r-__ ,33Q . .470. v o r ~ t e

33k.Cl R9

difuzor la 10 n.C9 A~ ~ t r ~ - - ~ ~ ~ - - - - 7 4 - 7 ~ : ~ F ~ ranzistoarele TI ş i T2 f o r m e a z ă

un etaj preamplificator, d u p ă care 16V

T ,-T h a l c ă t u i e s c

un etaj final de RlOamplificare de m i c ă putere. 470.0. 4 .~ .4,SVFiecare post al interfonului se ali- __m e n t e a z ă la o baterie de 4,5 V sau la Ci. + O P Ţ I O N A L ~ ~ d o u ă baterii de 4,5 V montate În p a ~ _ _ _ - ~ , , - ~ . _ ~ ~ - - - - - - + - - - ~ o _ _ - - - - - - ...LED - Balel (nu În serie!). Un comutator cud o u ă p o z i ţ i i trece montajut În starea" a s c u l t ă " sau " v o r b e ş t e " . In p o z i ţ i e de lucru, comutatoarele de la am-

I nAREA

nTELOR

Sînt cazuri În care dorim s ă Inlo,;.cuim o r e z i s t e n ţ ă a r s ă ai c ă r e i parametri nu îi mai c u n o a ş t e m . sau cînddorim s ă m o d i f i c ă m o r e z i s t e n ţ ă pentru a l t ă tensiune sau putere.Pentru a ~ e a s t a este necesar s ă e f e c t u ă m un mic calcul, care ne vaasigura succesul. '

Diametrul sîrmei se c a l c u l e a z ă cuformula:

1d= -

2,91

unde am notat:

[mm]

P - puterea pentru care sec a l c u l e F l z ă rezistenta În

10

~

I[F L O R I N T I T U L E S C U

\Nati;U - tensiunea de lucru În V O i ţ i ; p - rezistivitatea sîrmei În

ohmi' mmc/m;p - î n c ă r c a r e a s p e c i f i c ă a sîr

mei În W/cm 2•

Valorile utilizate pentru Î n c ă r c a rea s p e c i f i c ă sînt:- fier de c ă l c a t p = 4 ..5,5 W/cm

2;

- o a l ă de fiert p 5 ... 7 W/cm2

;

- p i i t ă d e s c o p e r i t ă p = 9 ...11 W/cm2

;

- f i e r b ă t o r p = 10 .. 11 W/cmc.

Lungimea n e c e s a r ă a sîrmei sed e t e r m i n ă cu r e l a ţ i a :

I = ~ r

[m].

unde Ru este valoarea la rece a

r e z i s t e n ţ e i , În ohmi, c a l c u l a t ă cur e l a ţ i a

u2

Au = -(-1 +-O'-t )P-

iar r e z i s t e n ţ a s p e c i f i c ă r a materialului În ohmi/metru este

1 '=1 , 2 7 ~ .

d2

Am mai introdus n o t a ţ i i l e : a -

Manganin 86 Cu, 12 -Mn, 2 NiConstantan 60 Cu, 40 NiN i c h e l i n ă 66 Cu, 34 NiNi-crom 81-79 Ni+CrFeronicrom 60-62 Ni

15-20 Cr25-18 Fe

Aliaj tip 1 16 Cr, 5 AI, 79 FeKanthal A 21 Cr, 4,9 AI,

3,8 Co, 70,3 FeAliaj crom 30 Cr, 2,5 Sisiliciu fier 67,5 Fe, 18 Cr,

3,5 Si, 78,5 FeO ţ e l crom- 94-69 Femangan 6-30 Cr

0,5-1 Mn

coeficientul de v a r i a ţ i e cu temperatura a r e z i s t i v i t ă ţ i i , t - temperaturala care se î n c ă l z e ş t e r e z i s t e n ţ a Înac, d - diametrul sîrmei În mm.

Diametrul de spiralizare este O :(4 ..10) d, iar pasul spiralei P = (2 ..3) d.

Cele mai multe din valorile necesare acestor calcule sînt tabelate ş i

pentru ghidare d ă m mai jos parametrii celor mai uzuale aliaje utilizate la realizarea r e z i s t e n ţ e l o r deÎ n c ă l z i t .

0,42 5 ..10 960

0,44-0,52 - 5 1 2700,4 20 1 230

1,1-1,2 130 1 390-1 4201,0-1.5 130 1 050-1 300

1,2-1,4 50 1 450-1 5001,35 80 1 250-1 510

0,95 1 4801,05 1 470

0,32-0,63 850-1 450

TEHNIUM 5/1983



Multe tipuri de casetofoane ş i ra

diocasetofoane sînt p r e v ă z u t e cumotoare de cu regulatormecanic de D u p ă c î ţ i v a anide utilizare, l a g ă r e l e , colec-torul sau regulatorul mecanic seu z e a z ă . Evident, aceste motoarepot fi inlocuite cu unele de a c e l a ş i tip, Î n s ă fi Înlocuite ş i cu mo-toare f ă r ă reguiator meca-nic, ca dimensiuni ş i mod ieftine ş i maiu ş o r acest caz estenevoie un regulator electronicpentru a m e n ţ i n e t u r a ţ i a c o n s t a n t ă indiferent de v a r i a ţ i i l e sarcinii, tensil:/nii ş i temperaturii.

In continuare v ă reali-zarea regulator. EIpoate fi ş i În scopul Înlocuiriiregulatoarelor electronice defecterealizate cu piese discrete sau cu

integrate (deintegrat desetofoanelepropus are"încape" În locul celui defect. cazul Înlocuirii motoarelor cu regulator mecanic prin motoare reglateelectronic, fi am-plasat de a c ţ i o -nare.

PR8NCBPUJl DE REGlARE

de a c ţ i o n a r e fiind de curent continuu, cu magnet permanent, are t u r a ţ i a d e p e n d e n t ă detensiunea de alimentare ş i cuplu!

conform diagramelor din1.c o n s i d e r ă m i n i ţ i a l tensiunea

de alimentare de valoare n o m i n a l ă , motorul dezvoltind cuplul M (punc

tul A pe c a r a c t e r i s t i c ă ) . S ă presupunem c ă , la un moment cuplulrezistent c r e ş t e la valoareairu a c e e a ş i valoare aalimentare (cea n o m i n a l ă ) , arde

1 Ing . EKART BMRE

motorului (punctul E de f u n c ţ i o nale, În loc de punctul D).In concluzie, pentru a p ă s t r a tur a ţ i a c o n s t a n t ă , este n e c e s a r ă schimbarea tensiunii de alimentarep r o p o r ţ i o n ? 1 cu v a r i a ţ i i l e de cuplurezistent. Intrucît tensiunea de alimentare a regulatorului depinde deconsumul din restul aparatului, se mai pune ş i problema s t a b i l i z ă r i i tensiunii motorului f a ţ ă de tensiunea de alimentare.

DESCRIEREA SCHEMEI

Schema e l e c t r i c ă d e s f ă ş u r a t ă sed ă În figura 2. Grupul RI, P, Re form e a z ă un divizor rezistiv de pol arizare a tranzistorului TI de com a n d ă . R3 are rolul de polarizare adiodelor DI' D2, iar grupul R5, Rn, R7

f o r m e a z ă un traductor curenHen

siune;c ă d e r e a

de tensiune variab i l ă ( f u n c ţ i e de s a r c i n ă ) constituiesemnalul de eroare ( c o m a n d ă ) . Rez i s t e n ţ a R4 l i m i t e a z ă curentul prindiode; c ă d e r e a de tensiune variab i l ă pe aceasta constituie' semnalulde eroare, p r o p o r ţ i o n a l cu v a r i a ţ i i l e tensiunii de alimentare a regulatorului.

Condensatorul CI s e r v e ş t e la realizarea impulsului de demarare; elh o t ă r ă ş t e regimul dinamic der ă s p u n s .

Condensatorul C2, de r e a c ţ i e neg a t i v ă , este folosit pentru evitareai n t r ă r i i În o s c i l a ţ i e a tranzistoruluiregulator T2 •

Oiodele DI' D2 (polarizate direct)f u r n i z e a z ă tensiunea de r e f e r i n ţ ă Învederea s t a b i i i z ă r i i de tensiune.

Tranzistorul TI este amplificatorde eroare, iar T2 constituie elemen

activ de reglare. Bobina de ş o c , reduce i n f l u e n ţ a sCÎntei lor de la

perii.

La pornire, prin cuplarea aliment ă r i i , curentul de Î n c ă r c a r e a condensatorului CI deschide tranzistorul TI ş i implicit pe T2 (deoarece curer.ltul de colector al lui TI este Îna c e l a ş i timp curent de b a z ă al luiT2 ). Pe m ă s u r a c r e ş t e r i i tensiunii laperiile mot6rului, apare tensiune pe

Ch im, DAN SERACU

4-6 V (redresor pentru î n c ă r c a r e a acumulatoarelor, acumulator autode 6 V etc.). Se I a s ă s ă circule curentul electric. timp de 10 ,minute,d u p ă care se i n v e r s e a z ă p o l a r i t ă ţ i l e ş i se c o n t i n u ă eiectroliza cel mult10 minute. La s f î r ş i t , se întrerupecurentul electric, se scoate obiectuldin s a r a m u r ă , se s p a l ă cu a p ă de ro

binet din a b u n d e n ţ ă ş i se u s u c ă Înt a l a ş .

2. S u p r a f e ţ e l e m u r d ă r i t e alese s p a l ă cu

UuplllUla prin Îna 6,25 g borax, iar aces

i se mai a d a u g ă cîtevaamoniac. În urma aces-

n

M rvl

grupul Ro, Rn, R7 care prin divizorulRI' P, Rc i m p r i m ă c o n d u c ţ i a de regim În tranzistoarele TI ş i T2 •

Tranzistorul T2 î ş i s c h i m b ă rezist e n ţ a i n t e r n ă . astfel ca motorul s ă p r i m e a s c ă puterea c o r e s p u n z ă t o a re cuplului rezistent. In cazuls c h i m b ă r i i sarcinii (cuplului rezistent), se s c h i m b ă c ă d e r e a de tensiune pe grupul Rs, R6, R7, v a r i a ţ i e de tensiune care prin divizorul RI,P, R2 se transmite ia baza tranzistorului TI ş i astfel se i m p r i m ă conducţ i a c o r e s p u n z ă t o a r e a tranzistorului. T2 •

In cazul v a r i a ţ i e i tensiunii de alimentare, cu ajutorul tensiunii de ref e r i n ţ ă p r o d U S ă de diode, tensiuneamotorului d e p e n d e n t ă de cuplu var ă m î n e s t a b i l ă .

Montajul se r e a l i z e a z ă pe circuitimprimat (fig. 3). Tranzistorul Te vafi montat pe un radiator (fig. 4).

In cazul a l i m e n t ă r i i montajului dela tensiuni mai mari, dimensiunileradiatorului trebuie m ă r i t e cores-

II""Ulrlli l l:;r,CI'l ÎN F U N C Ţ I U N E Se a l i m e n t e a z ă regulatorul f ă r ă

s a r c i n ă (motor) ş i cu ajutorul semireglabiiului P se s t a b i i e ş t e tensiunea de i e ş i r e la 4 V. Se c o n e c t e a z ă apoi motorul observind c ă r e r e a detensiune la i e ş i r e (pe motor). Ea trebuie s ă fie m i c ă ; în caz contrar, divizorul RI, P, R2 nu este bine ales sauamplificarea tranzistoarelor estem i c ă . Se s c h i m b ă spoi tensiunea dealimentare cu ± 2 V. V a r i a ţ i i l e detensiune pe motor trebuie s ă fiepractic neobservabile; În caz contrar se m o d i f i c ă valoarea lui R4 sau

tui tratament obie9tele vor c ă p ă t a un luciu deosebit. In final, suprafeţ e l e tratate se s p a l ă cu a p ă m u l t ă ş i se u s u c ă .

3. Obiectele din cupru se potc u r ă ţ a d a c ă sînt frecate cu o p a s t ă ce se o b ţ i n e prin amestecarea a 409 p ă m î n t fin m ă c i n a t , 50 cm l e s e n ţ ă de t e r e b e n t i n ă , 125 cm

1 alcool etilic90%, 15 cm

1ulei de in ş i 100 cm1

a p ă , d u p ă care se s p a l ă cu a p ă m u l t ă ş i se u s u c ă .

4. Obiectele ş i gamlturUe debronz sau ahRI1I1I'Ii se c u r ă ţ ă foartebine d a c ă sînt frecate cu o c î r p ă Înm u i a t ă Într-o s o l u ţ i e c o n c e n t r a t ă de amoniac (25-35%). Se recom a n d ă ca o p e r a ţ i a s ă se efectuezela aer liber, folosind m ă n u ş i de cauciuc. Obiectele mai mici se potc u r ă ţ a d a c ă se s c u f u n d ă Într-o sol u ţ i e o b ţ i n u t ă prin diluarea amoniacului concentrat cu o cantitatee g a l ă de

5: SUDfSlfeietie obiectelor din argint sau înnegrite se potc u r ă ţ a foarte bine În a c e l a ş i mod caş i obiectele din bronz sau a l a m ă .

6. ObiecteBe de aur ( l a n ţ u r i , medalioane, inele etc.) se c u r ă ţ ă ceimai simplu d a c ă se t r e a c ă cu o solutie de a p ă ş i s ă p u n În care s-a in-

I

~

o , ~ - - - - - - - - - - - - - ~ ~ - - - ~

AluminiU~ - _ . - = - " - - _ ..._ - ~ Cu p J

core În mmse s c h i m b ă tranzistorul TI cu unulcu amplificare În curent mai mare,Se m o n t e a z ă apoi motorul ş i regulatorul În casetofon ş i se v e r i f i c ă f u n c ţ i o n a r e a . Pentru CI se ia valoarea m i n i m ă care conduce la pornirea s i g u r ă . Valoarea t u r a ţ i e i se fi x e a z ă din semireglabilul P cu ajutorul unui stroboscop sau cu o c a s e t ă c u n o s c u t ă ş i brne î n r e g i s t r a t ă . Sev e r i f i c ă d a c ă t u r a ţ i a nu este depend e n t ă de volumul de redare (acestade obicei m i ş o r e a z ă tensiunea dealimen.tare) .

LISTA DE MATERIALE

Tranzistoare: TI EFT 373,AC 181 cu f3 2: 30; Te - 80136,8D138, 8D140, 80238 cu f3 2: 50.

Rezistoare: RI - 330 fl/0,25 W,± 20%, pelicular; R2 - 220 0/0,25 W,± 20%, pelicular; Rl - 820-1 000 ni0,25 W, ± 10%, pelicular; R4 - 240 ni0,25 W, ± 20%, pelicular; Ro, Rh, R7-22 fl/0,25 ± 20%, peliculare; P -250 fl/O,25 semiregiabil, tip heli-pot (bobinat).

Condensatoare: CI - 1-30 J..IFI

10 V, tip b u t o i a ş , electrolitic; Ce -4,7 nF/50 ceramic.

Diode: - 1N4148, 1N4149,1N914, O2 EFD106,EFD107, OA1072.

Bobina L2 - 12 spire 0 0,3CuEm pe de f e r i t ă 0 2 mm ş i 8-10 mm

trodus p u ţ i n praf de e r e t ă . A c e l a ş i rezultat se mai poate o b ţ i n e ş i tre-cîndu-le cu o p a s t ă de d i n ţ i de tip"Menta" ( a c e a s t ă m e t o d ă se poateutiliza ş i În cazul obiectelor maimari din argint, cum sînt tacîmurile,farfuriile, t ă v i l e etc.).

7. Metalele lustruite se pot c u r ă ţ a cu o p - a s t ă ce se o b ţ i n e astfel: se ia oc a p s u 1 ă din p o r ţ e l a n , În care se introduc 15 g s ă p u n , care se topescpe f l a c ă r a m i c ă a unui bec cu gaz.Topiturii i se a d a u g ă , treptat, Înc a n t i t ă ţ i mici ş i sub agitare contin u ă , 2 9 praf de c r e t ă , 1 9 oxid defier (III), 1 g tartrat de potasiu, 1 9carbonat de magneziu, iar la s f î r ş i t , d u p ă întreruperea î n c ă l z i r i i , se maia m e s t e c ă cca 10 cm 3 a p ă , astfel Încît s ă se o b ţ i n ă o p a s t ă de consist e n ţ a smÎntÎnii.

9. metalice aBe obiec-teBol' se pot c u r ă ţ a cu opulbere o b ţ i n u t ă prin

amestecarea a 25 g nisip fin m ă c i nat, 12,5 9 p i a t r ă ponce, m ă c i n a t ă fin, 5 g r ă z ă t u r ă de s ă p u n ş i 5 g pulbere de carbonat de sodiu.

Tot În a c e l a ş i scop se poate folosiş i un amestec de 45 9 f ă i n ă des t i c l ă , 3 g tosfat trisodic m ă c i n a t finş i 2 g s ă p u n ras.

I I



D a t o r i t ă c o n ţ i n u t u l u i de

carbon din c o m p o z i ţ i a sa,are deci o putere c a l o r i f i c ă decit cea a gazului metan natural.De asemenea, biogazul are o puterec a l o r i f i c ă de circa 4 ori mai m i c ă decît gazul lichefiat (butan, propan)din buteliile de gaze lichefiate(22000 kcal/mc).

Considerînd o putere c a l o r i f i c ă deaproximativ 5 000 kcallmc la unc o n ţ i n u t de 64% CH4 ş i temperaturade 20°C, pentru a Inlocui 1 mc debiogaz sînt necesare: lemn uscat2,2-2,8 kg; lignit 1,32-3,05 kg; p ă c u r ă 0,52-0,59 kg; combustibil caforifer 0,52-0,58 kg; m o t o r i n ă 0,45-0,55 metan natural0,59-0,60 gaze l ichef late0,23-0,24 mc.D u p ă verificate În ţ ă r i cu

t r a d i ţ i e p r o d u c ţ i a de biogaz (In-dia, China, Filipine), producerea

unui volum de biogaz de 1,5-2 mcpe zi este s u f i c i e n t ă pentru o gospod ă r i e i n d i v i d u a l ă c o m p u s ă din 3 -4

persoane, Înlocuind consumul zilnical unei butelii de gaze lichefiate cuperioada de folosire de 30 zile.

. Ţ i n î n d seama c ă un a r z ă t o r ma-ş i n ă de g ă t i t c o n s u m ă pe o r ă 180-200 i biogaz, o cantitate de 1,2mc pe zi d ă posibilitatea s ă a r d ă ·zilnic d o u ă a r z ă t o a r e concomitenttimp de cca 3 ore, suficient pentrup r e g ă t i r e a hranei.

Pentru î n c ă l z i r e a unei camereconsumul de biogaz este consideratde 0,08 mc pentru 1 mc volum deî n c ă p e r e î n c ă l z i t ă În 24 de ore (considerînd o l o c u i n ţ ă cu izolare term i c ă c o r e s p u n z ă t o a r e ) . . Pentru o l o c u i n ţ ă În este ne-

cesar a se Î n c ă l z i (în mode-

rate) pe l î n g ă camera care se g ă -t e ş t e ş i o a l t ă c a m e r ă , cu dimensiunide 3,00x3,00 ş i î n ă l ţ i m e a de 2,3m, este pe zi de circa, 1,80mc biogaz.

Deci pentru nevoile zilnice - g ă t i t ş i î n c ă l z i t -, in c o n d i ţ i i l e a r ă t a t e mai sus sint necesari cca 3 mc biogaz/zi.

D a t o r i t ă caracteruluia! biogazului poate exista-ca, În amestec cu aerul, În p r e z e n ţ a

f l ă c ă r i l o r sau sCînteilor, s ă se prod u c ă incendii sau explozii.P r e z e n ţ a dioxidului de carbon din

biogaz face ca acest pericol s ă fiemult mai mic decît in cazul gazuluimetan sau al gazelor lichefiate.

Pentru a preîntîmpina eventualeleaccidente, este necesar ca Înpreajma i n s t a l a ţ i e ! de producere abiogazului ş i a conductei de aducţ i u n e s ă se evite utilizarea f l ă c ă r i l o r deschise, precum ş i producerea descintei.

La locul de utilizares c ă p ă r i de biogaz - s e ~ ~ i Z c l b i l l e mirosul specific -inainte de

12

SURSBINERGIE

printr-o b u n ă aerisire a I n c ă p e r i i . În

acest caz, se impune identificarealocurilor unde au loc s c ă p ă r i de gaz,lucru care se face În mod o b i ş n u i t ungÎnd zonele b ă n u i t e cu o s o l u ţ i e de s ă p u n În a p ă . Formarea de b ă ş i c i i n d i c ă locul unde s c a p ă gazul.

DESCRIEREA Ş I E X E C U Ţ I A INSTALATIEI

Pentru a veni În ajutorul numeroaselor s o l i c i t ă r i , un colectiv deproiectare din cadrul Institutului dechimie a l i m e n t a r ă B u c u r e ş t i a conceput î n c ă din anul 1979 un fermentator pentru producerea biogazului,avînd capacitatea de fermentare de5 ş i 10 mc, destinat g o s p o d ă r i i l o r in dividuale, ş i apoi de 25 ş i 50 mc, cap a c i t ă ţ i destinate În speCial micilorc o l e c t i v i t ă ţ i (pentru cantine, î n c ă l z i t s p a ţ i i etc.). Din i n i ţ i a t i v a ş i cu sprijinul Consiliului N a ţ i o n a l pentru Ş t i i n ţ ă ş i Tehnologie, precum ş i Televiziunii acest tip de fermentator a fostdifuzat ş i pop'uiarizat.

Tipul de fermentator (avînd capac i t ă ţ i de fermentare de 5, 10, 25 ş i 50 mc) care se va descrie În cele ceu r m e a z ă a fost conceput pentru asatisface u r m ă t o a r e l e cerinte:

- s implita tea e x e c u ţ i e i Ş I a exp l o a t ă r i i ;

- p o l i f u n c ţ i o n a l i t a t e a elementelo r componente;

- posibilitatea m o d u l ă r i i capacit ă ţ i i pentru a se putea realiza o tiposerie;

- posib il itatea p r e f a b r i c ă r i i elemente,lor componente În vederea org a n i z ă r i i unei p r o d u c ţ i i centralizatea lor.

D u p ă cum se poate vedea dins c h i ţ e l e de ansamblu din figurile 1

ş i 2, i n s t a l a ţ i a se compune din d o u ă p ă r ţ i principale ş i anume: o c u v ă defermentare c i l i n d r i c ă cu ax vertical,i z o l a t ă termic, avînd o scurgere depreaplin: un clopot m u l t i f u n c ţ i o n a l care poate culisa pe v e r t i c a l ă Încuva de fermentare.

În ciuda s i m p l i t ă ţ i i c o n s t r u c ţ i e i , i n s t a l a ţ i a are regim de f u n c ţ i o n a r e continuu, cu necesitatea c u r ă ţ ă r i i od a t ă la 12-16 luni.

Cuva de fermentare se poate executa semiingropat În terenul natural,a ş a fel ca cel p u ţ i n 1,5 m din î n ă l ţ i mea ei s ă fie s u p r a t e r a n ă . Astfelconducta de preapiin poate fi cond u s ă cu o p a n t ă de cca 5% prin taluzul de p ă m î n t din jurul fermentato(ului spre o r i g o l ă de scurgere.

In interiorul cuvei e x i s t ă 4 opritoare metal.ice pentru a fixa p o z i ţ i a cea mai de jos a clopotului.

La tipurile de 25 ş i 50 mc capacitate, este p r e v ă z u t ă posibilitateam o n t ă r i i unei conducte din o ţ e l de2" sub f o r m ă de b u c l ă c i r c u l a r ă Îninteriorul fermentatorului prin care

poate circula apa c a l d ă la max.60°C p o m p a t ă , În caz c ă se dispunede o asemenea s u r s ă . P r e c i z ă m c ă În a c e a s t ă s i t u a ţ i e fermentatorul vaf u n c ţ i o n a În regim mezoti! cu parametrii tehnico-economici s u b s t a n ţ i a l Î m b u n ă t ă ţ i ţ i .

Clopotul, care c u l i s e a z ă În cuvafermentatorului, se e x e c u t ă din tab l ă , ţ e a v ă ş i profiluri metalice.

Prin axul clopotului p ă t r u n d e tubul de alimentare, avînd la parteas u p e r i o a r ă o pilnie, iar la partea inf e r i o a r ă , d e s c h i s ă , are f i x a t ă , prind o u ă bride sudate, la o oarecared i s t a n ţ ă , o p i e s ă din t a b l ă sub f o r m ă de d o u ă conuri sudate la b a z ă ş i care are rolul de a distribui uniformpe t o a t ă s u p r a f a ţ a materialul defermentare, cît ş i acela de a împiedica degajarea de biogaz prin tubulde alimentare. Mantaua clopotuluiare un rebord inferior sub f o r m ă detrunchi de con, care f o r m e a z ă uns p a ţ i u inelar interior, s p a ţ i u ce seumple cu beton simplu. Rolul acestuia este de a m ă r i greutatea clopotului În vederea a s i g u r ă r i i presiuniinecesare În utilizarea biogazului(150 mm c o l o a n ă a p ă la 5 ş i 10 mcş i 200 mm c o l o a n ă a p ă la 25 ş i 50mc capacitate), f ă r ă ca prin aceastas ă se consume metal În plus. Turnarea betonului de lestare se va executa pentru c a p a c i t ă ţ i l e de 5 ş i 10mc Înainte de a fi introdus clopotul

În cuva de fermentare, iar la fermentatoarele de 25 ş i 50 mc, d u p ă introducerea În c u v ă , prin gura de vizitare.

La partea s u p e r i o a r ă este sudatun ş t u ţ pentru furtunul de cauciucprin care biogazul este condus la "consumator.

Între tubul de alimentare ş i mantas-au p r e v ă z u t d i s t a n ţ i e r e metalice,care au ş i rolul ca prin m i ş c a r e a pev e r t i c a l ă a clopotului s ă s o a r g ă

crusta se f o r m e a l . ă d a t o r i t ă fer .m e n t ă r i i , s u p r a f a ţ a materialului.

Pe capacul' clopotuiui s-au p r e v ă zut d o u ă urechi metalice În vedeream a n i p u l ă r i i acestuia.

La c a p a c i t ă ţ i l e de 5 ş i 10 mc clopotul este dimensionat pentru op r o d u c ţ i e medie z i l n i c ă de biogaz,iar pentru cele de 25 ş i 50 mc pentru o p r o d u c ţ i e mai mare.

Cuva de fermentare se o b ţ i n e prinasamblarea a 4 inele din beton ar-

mat marca B 250 (373 kg ciment,0,490 mc p i e t r i ş ciuruit, 0,875 mc nisip ş i 185 I a p ă la 1 mc beton),

avind grosimea peretelui de 10 cmla 5mc, de 12 la 10 mc, ş i de cîte20 cm la 25 50 mc.

fermentatoarelemai mici (5 ş i 10are o lungime de 1mentatoarele der i t ă ~ r e u t ă ţ i i maison in lungime de

cu cîteş i alta la

o ţ e l betonplasa avînd

au diamecapacitatea

mat din d o u ă !:lAfnii,nAIA

a s a m b l e a z ă prin creareamonolit, folosindu-seturi i e ş i t e 10-15beton) din a r m ă t u r a I n f , l n l h ~ i ' ~

miinel.Inelele au p r e v ă z u t capete cîteun profil În vederea î m b i n ă r i i cît. maie t a n ş e a acestora. Toate tipurile deinele se vor turna În cofraje metalice, putindu-se asigura astfel o circularitate p e r f e c t ă ( c o n d i ţ i e esenţ i a l ă pentru asigurarea g l i s ă r i i În in-terior a clopotului), cît un p r e ţ s c ă z u t , avîndu-se În c ă unastfel qe cofraj se poate dezeci de ori.

TABEL CARACTERISTICI

Cnlil"lllMUIIIlI 'I 5/1983



F i e c ă r u i inel i se vor prevedea2-3 din o ţ e l beton cu dia-

de 10-12 mm pentru a g ă ţ a r e ş i manipulare.

Inelele din beton armat care form e a z ă cuva de fermentare se a ş a z ă pe o f u n d a ţ î e c 4 r c u i a r ă di.n beton armat marca B 150 (265 kg ciment,

0,775 mc nisip,mc beton).a r m e a z ă cu d o u ă

s u p e r i o a r ă , altadin o ţ e l beton 0

de 15 cm.

montarea primului inel seva executa În f u n d a ţ i e (cît timp betonul este p r o a s p ă t ) un ş a n ţ circularcare s ă u r m ă r e a s c ă conturul inelu

adinc de cca 6 -8 cm ş i cu groc o r e s p u n z ă t o a r e grosimii peinelului, plus cîte 0,5 cm de

ş a n ţ se t o a r n ă bitum cald.imediat se a ş a z ă primul

de Î n t ă r i r e a . bitumului).ce!orlalte inele se

de bitum cald de ccape tot conturul profi-

pentru Îmbinare ş i , cîteste î n c ă cald, se

u r m ă t o r . celor 4 inele la5 ş i 10 cm capa

< : 1 1 \ ' ; ; ; \ J I . . ' ~ ' ' ' ' ' celor d o u ă rosturiim!hin.:::lriP. monolitizare la cele

semiinele ia fermentatoarele de25 ş i 50 mc capacitate, 3e va executa pe s u p r a f a ţ a e x t e r i o a r ă o hid r o i z o l a ţ i e din d o u ă straturi de bi tum topit, d u p ă care se termoizo-l e a z ă t o a t ă î n ă l ţ i m e a cUI/ei ba-loturi uscate invelite sacirle l e g a ţ i e t a n ş pentru a

Diverse ipoteze de e x e c u ţ i e

TabeSu! nI'.

le e x e c u t ă ino intreprindere de

termolzototaUtate de

d o t ă r i l e e x e c ~ i a

proprie" fario ~ 1 8 n l : m l r e ş a n t i e r ş i

Materiale

buc.mm pt. clopot, kgmaterllale metalice

miflJntes

clopot,clopot,

P o z i t i o n a r E ~ a p l ă c u ţ e l o r - s e va faceca pe fiecare semiine! s ă fieb u c ă ţ i , cîte d o u ă b u c ă ţ i pe

a c e l e a ş i generatoare, iar generatoarele vor fi astfel alese incit s ă fiecalate cu 90° Între cu cite

la cele d o u ă ale semiine-

asamblarea inelelor segenelratloa,'e pe intreaga cir-

i ' i l m f ' l ' > r r i l n t ~ cu 90° intre

A l i m t : ~ n t l : : l I l ' t : l , . I < \ se face, de prefecu c a n t i t ă ţ i l e corespun

c a p a c i t ă ţ i i fermentatoruiui,uneia din r e ţ e t e l e amintite

alteia echivalente. Se evitade materiale

TEHNiUM

preveni umezi rea paielor, altfel efectul de termoizolare se m i c ş o r e a z ă p î n ă la anulare, cu c o n s e c i n ţ e negative asupra p r o d u c ţ i e i de biogaz.Pentru buna f u n c ţ i o n a r e a fermentatoruiui chiar in c o n d i ţ i i de i a r n ă , ser e c o m a n d ă În plus ca, pe l î n g ă exec u ţ i a t e r m o i z o l a ţ i e i , s ă se executedeasupra i n s t a l a ţ i e i un Î n v e l i ş tip solar, c o n f e c ţ i o n a t dintr-un cadru metalic sau din lemn, acoperit cu foliede p o l i e t i l e n ă .

La fermentatoarele cu c a p a c i t ă ţ i de 25 ş i 50 mc se vor îngloba ia tur-,

nare pe interiorul f i e c ă r u i semiine-Icîte 4 p l ă c u ţ e metalice de100 x 100 x 6 mm pentru prinderea unei bare rotunde din o ţ e l cudiametrul de 8 mm, pentru a asi";gura ghidarea clopotului metalic.Tot la acest tip de fermentator (25

ş i 50 mc capacitate) la inel.ele superioare se vor l ă s a 6 g ă u r i de8 x8 x 50 cm pentru inglobarea celor 6 stilQisori metal ci din orofilurilelaminate ~ ş i 16 role pentru ghidarea clopotului cînd acesta o c u p ă p o z i ţ i a cea mai de sus. Pe interiorul,fermentatoarelor se va executa ot e n c u i a l ă s c l i v i s i t ă cu mortar de ci ment.

COSTURI APROXIMATIVE,CONSUMURI DE MATERIALE

Costul unui fermentator depindede volumul de fermentare, de aportul personal al beneficiarului la efectuarea unor l u c r ă r i , de întreprinderea sau atelierul care le e x e c u t ă , a ş a cum r e z u l t ă din tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8

Fermentator la capacitatea de (mc)

5 10 25 50

16300 26000 107000 153000

11 000 14500 92 000 135 000

11 500 75 000 112 000

,Principalele materiale de cons t r u c ţ i e , f u n c ţ i e de capacitatea fermentatorului, se dau În tabelul nr. 9.

fermentator de capacitate (mc)

5

110080

11043

60

155

25

10

1890125210

74,2

75

40305

25

4100200320

9,57,7

150

51

97023

50

6200260460 .2113

220

76

165023

(tUlpini, paie etc.) f ă r ă a fi tocate inprealabil.

- Apa n e c e s a r ă d i i u ţ i e i este recomandabil s ă fie c ă l d u ţ ă .

- Se va evita introducerea În fermentator a apelor provenite din s p ă I ă r i cu d e t e r g e n ţ i ( s ă p u n , perlan,s o d ă etc.), precum ş i a dezinfectanţ i l o r ( c l o r u r ă de var, c l o r a m i n ă , creo l i n ă etc.).

- C o n d i ţ i i l e optime de aciditatepentru fermentarea m e t a n i c ă sîntcuprinse În intervalul de pH 7 -8

C r e ş t e r e a a c i d i t ă ţ i i ( s c ă d e r e a pHsub 6,5) o p r e ş ţ e procesul de producere a biogazului ş i În acest caz ser e c o m a n d ă introducerea În fermentator a cca 1 I lapte de var pentrufiecare mc capacitate. Nefiind la Îndemîna f i e c ă r u i a hirtie s p e c i a l ă indicatoare de pH, se r e c o m a n d ă ca introducerea laptelui de var s ă se exe-

Principalii indicatori tehnico-economici ai i n s t a l a ţ i i l o r de biogaz de 5,10, 25 ş i 50 mc capacitate se redau Întabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10

Indicatori C a p a c i t ă ţ i de fermentare (me)

5 10

Ritm de allmen-tare, mc/zl 0,08 0,16P r o d u c ţ i a n e t ă de blogaz,· mc/zl' 1.6 3,2

me/an 576 1152DisponlblllzarecombusIIbI con-ver4ional, lc.cJanValoarea inves-

0,45 0,9

tl1lei, mii IeiNecesar animale

16 26

in echivalentporei, .buc. 15 30Tennen de recu-perare a Investl-11i1or pe seamat.c.e. disponibili-zat, ani 2,75 3,0COltul blogazu-lul, lellmc 0,70 0,62

cute Cind se o b s e r v ă s c ă d e r e a prod u c ţ i e i de biogaz ş i cînd În mod sigur nu sînt alte cauze (pierderi degaze la n e e t a n ş e i t ă ţ i , s c ă d e r e a temperaturii materialului. supus ferment ă r i i sub 10°C, nealimentarea rit

' m l c ă etc.).In caz c ă se c o n s t a t ă înfundarea

ţ e v i i de preaplin, se va a c ţ i o n a cuajutorul unei sîrme groase, eventualo ţ e l beton, cu diametrul 6 mm, princ a p ă t u l liber ş i respectiv prin s p a ţ i u l

. dintre clopot ş i inelul de beton Îndreptul ţ e v i i de preaplin.

- A limentarea se tasa cel maiu ş o r cînd p o z i ţ i a clopotului esteaproape de limita i n f e r i o a r ă .

- Se r e c o m a n d ă folosirea lichidului care se scurge prin teava de

25 50 2S -SOFiri ncilZlre Cu IncAlzire

0,4 0,8 0,4,

0,8

8 16 24 482800 5600 8400 16800

2,2 4,4 4,28 8,56

105 150 107 153

55 110 144 288

2,5 2,5 1,12 1,12

1,64 1,35 1,91 0,74

preaplin ca fertilizant, În - g r ă d i n ă , s e r ă etc.

- Pentru utilizarea biogazului lad i s t a n ţ e mai mari de 10 m (max.30 m) se va folosi un furtun sau'oţ e a v ă cu diametrul mai mare de25 mm În interior.

- SE\. r e c o m a n d ă ca În cazul folosirii biogazului ia m a ş i n i l e de g ă t i t cu gaze lichefiate (aragaz) s ă sem ă r e a s c ă p u ţ i n orificiile duzelor arz ă t o a r e l o r .

Acest tip de fermentator esteomologat ş i f u n c ţ i o n e a z ă cu bunerezultate la multe g o s p o d ă r i i individuale sau C.A.P. din j U d e ţ u l A r g e ş , precum ş i la C.A.P. M o g o ş o a i a , sectorul agricol Ilfov.

FIG.4

CLOPOT METALIC MULTIFUNCTIONAL

014» _J

k.1[

J. 1~ 4 5 O /'-1f . ~ , 1 . J + · t ~ r--- I=cd ~

1°1 In_.

1I m

L50xsax5

r

..E-I 50xsax5 0219

f-

I.l 41

.a

d(o)

L50xsax5

r--...

:-: --_ ..

L50x50x5 I .L p(l6) J CI

I1J '\45

O · ~ f -1 ~

\ beton simpl u

,.

L20X20X4/ J ~ .&:pentru lestoreVI

.I.A ;;)

~ Dimensiuni in mmVolum de

o b c d e f 9 h i j k 1 m n o ptermen tare

25 619 2400 2600 2940 3300 1500 550 440 250 150 700 880 530 8 4 2640

50 619 3000 3300 3940 4000 1900 650 440 250 150 700 1000 530 8 4 3580

r s t i u I v i

200 188 60\621219j

200 188 6016212191

13



Evident, principalele ş i cele maidelicate organe ale i n s t a l a ţ i e i electrice sînt alternatorul ş i releul detensiune ş i de aceea seriat ă r i i acestei p ă r ţ l a m a ş i n i i acu ele ş i se va ocupa de iocalizaread e f e c ţ i u n i l o r În schema de conexÎlJni ş i de reglare a farurilor.

In general, precizarea d e f e c ţ i u n i i intervenite la un consumator tre

buie s ă î n c e a p ă cu cercetarea s t ă r i i s i g u r a n ţ e i fuzibile respective, starea comutatorului care îl deserv e ş t e ş i a consumatorului iar, în final, se face controlul conexiunilorş i cablurilor.

SIGURANTElE

S i g u r a n ţ e ! e fuzibile, care aude a proteja întreaga i n s t a l a ţ i e potriva c r e ş t e r i l o r accidentale decurent, s1nt amplasate într-o c a s e t ă ce se a f l ă pe contraaripa s t î n g ă am a ş i n i i , sub vasul ce c o n ţ i n e lichidul de s p ă l a r e a parbrizu!ui. Trebuie s ă se ş t i e c ă f i e c ă r u i consumator din r e ţ e a îi corespunde o anum i t ă s J g u r a n ţ ă , de o a n u m i t ă valoare. Inlocuirea acesteia cu o alta,de valoare d i f e r i t ă , poate duce fie la

deteriorarea consumatorului( d a c ă

valoarea În amperi este prea mare),fie la arderea f r e c v e n t ă a s i g u r a n ţ e i fuzibile d a c ă intensitatea curentului pe care o poate suporta estep r ~ a c o b o r î t ă .

In tabelul nr. 1 se i n d i c ă curentulnominal ş i consumatorul f i e c ă r e i

~ - - - - - - + - - - - - - 4

14

§ng. M . S TR A TU L A T

CONEXIUNilOR

cele trei ş u r u b u r i de fixare ş i se în-d e p ă r t e a z ă masca plastic a faru-lui prin deplasarea succesivÎn f a ţ ă ş i În sus - cu ca po tarului d e s c h i s ă . Se a p a s ă

reperul 1, figuraş i spre f a ţ ă , e x t r ă g i n d u - s e dinsuporturile lor ş u r u b u r i l e de3 ş i arcul 2. Se scoatefasungu! becuiui,cele d o u ă arcuri de ad u p ă care becul devine liberfi f n d e p ă r t a t .

Montarea se face in ordine inv e r s ă , observînd ca p r o e m i n e n ţ a lat e r a l ă din fasungul becului s ă coinc i d ă cu degaja rea c o r e s p u n z ă t o a r e •din soclu. Se r e c o m a n d ă s ă se cu-

înainte de montajfasung ş i soclu, iar

o p e r a ţ i i l o r s ă se f e r e a s c ă globuls t i c l ă . de atingerea cu mîna saumatenale grase, mal ales înbecurilor cu iod.

REGLAREA FARURUlOR

D u p ă înlocuirea becurilor din farş i periodic) este necesar

efectueze controlulfarurilor.

c ă a c e a s t ă esteefecte uneori

becuri or cu fascicul asi(cod european), ca acelea

pe "Dacia" 1 300,d u p ă . faza întîlnireSe pot aparate op-

tice, cu o c o n s t r u c ţ i e nu com-dar, În lipsa lor, pose-

de autoturism î ş i poate regla farul cu ajutorul un!Ji panou sau perete vertical plan. In acest ultim cazse p r o c e d e a z ă astfel:

1 Se c o r e c t e a z ă pneurile m a ş i n i i . Ianale bar! În f a ţ ă ş i

12

45

6

avîndse aducep l a n ă "' . ..." ' ... t"'li '>

de re- ~ de jos

des-n.o,·c,,",,:»n<> la 110-

nu se mai Îmdar apar fenemene



in figura 5 se p r e z i n t ă schema cir,..cuitelor de aer cald/rece la autotunsmUi OLTCIT-Club, unde: 1) intrare aer rece a m p l a s a t ă sub tablade Închidere a corectorului de aerisire; 2) intrare aer cald din s c h i m b ă toarele de aer c ă l d u r ă stînga ş i dreapta; 3) i e ş i r e duze de dezaburireparbriz (aer rece, aer cald); 4) i e ş i r e aer la picioare f a ţ ă (aer rece, aercald); 5) i e ş i r e aerator central, pentru locurile de pe bancheta spate(aer rece, aer cald); 6) i e ş i r e aer lapicioarele pasagerilor de pe banc h e t ă spate (aer rece, aer cald); 7)evacuare aer cald În pasajele r o ţ i i ; P) pulsor aer; A) levier de c o m a n d ă , repartizare aer "sus-jos"; A') clapeterepartitor aer; S) levier de c o m a n d ă debit aer cald; S') c l a p e t ă aer cald agrupului de î n c ă l z i r e - v e n t i l a ţ i e ; C)levier de c o m a n d ă a debitului de aerrece; C') c l a p e t ă aer rece a grupuluide î n c ă l z i re-ventilat e .

• În plus, mai e x i ~ t ă ş i alte orificii,care nu au putut fi prezentate În fig u r ă : o pereche de aeraîoare laterale numai pentru aer rece ş i , deasemenea, o pereche de duze laterale stînga ş i dreapta (aer cald, aerrece) pentru dezaburirea ş i degivrarea geamurilor laterale - s o l u ţ i e Înt î l n i t ă frecvent numai la autoturismede. c l a s ă s u p e r i o a r ă .

In interiorul autoturism ului sîntamenajate u r m ă t o a r e l e p ă r ţ i principale: p l a n ş a bord ( s u p e r i o a r ă , infer i o a r ă ş i tabla de Închidere), scaunele f a ţ ă (culisante, separabile, rabatabile ş i cu memorie p o z i ţ i e ) , bancheta spate ( r a b a t a b i l ă ) , comenzile(pedale, cutia de viteze ş . a . ) .

GARNISAJUL. Interiorul caroseriei autoturismelor OLTCIT este garnisat conform celor mai noi principiide securitate, confort termic ş i tonic, cu materiale sintetice (PVC pesuport textil) ş i textile tip jerse, colorate maro-coniac, verde ş i albastru, În armonie CU paleta de culori acaroseriei: bleu Mamaia, alb, galben,r o ş u , verde, bej, bleu turcoaz. Dinpunct de vedere al formelor ş i volumelor, toate piesele de garnisaj resp e c t ă prevederile regulamentelor in-

optice i n ş e l a t o a r e datorita deni-v e l ă r i l o r ş i , În plus. c o n d u c ă t o r i l o r care c i r c u l ă din sens contrar li separe c ă drumul se î n c l i n ă , iar dis-t a n ţ a intre m a ş i n i este de d o u ă - t r e i ori mai mare decît în realitate.

De aceea, la "Dacia" 1 300 faru-riie de c e a t ă trebuie s ă fie montate

TEHN8UM 5/1983

c os RIt e r n a ţ i o n a l e referitoare la a m e n a j ă riie interioare, iar acele zone susceptibile de a intra În contact cu pasagerii În caz de coliziune cum sînt:p l a n ş a de bord, volanul. centura

geamurilor. ecranele parasolarelor,panourile interioare de u ş i , panouriie laterale interioare, sînt ramburate cu structuri absorbante deenergie sau u ş o r deformabile, menite s ă diminueze riscurile de r ă n i r i sau de agravare a u r m ă r i l o r accidentelor. Pentru aceste zone s-aufolosit ca materiale s p u m ă poliuretan i c ă , m a s ă p l a s t i c ă i n j e c t a t ă . Confortul termic la nivelul s i m ţ u l u i tactil

astfel Încît î n a l ţ i m e a centrelor lor s ă fie c u p r i n s ă intre 40 ş i 60 cm.

Pentru reglaj se vor folosi ace-l e a ş i panouri. observînd c ă Înclina-rea farurilo!" trebuie astfel f ă c u t ă În-cît centrele petelor lor luminoase s ă se afle la 10-15 cm linia Le

( a d i c ă s ă se afle pe linia

OI". i ng . TRAIAN C A N Ţ Ă este realizat prin aceea Cci esteaproape imposibil ca vreo parte acorpu lui pasageri or pe scaun s ă a t i n g ă vreo z o n ă m e t a l i c ă negarnis a t ă .

o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă s-a acordatgarniturii de pavilion, care este de oc o n s t r u c ţ i e cu totul aparte. Estevorba de o g a r n i t u r ă cu s t r u c t u r ă sandvici, p r e f o r m a t ă ş i m o n t a t ă prinf o r m ă , În tensiune ( a s e m ă n ă t o r cuun ajustaj cu strîngere, f ă r ă elemente de fixare), ceea ce îi c o n f e r ă excelente c a l i t ă ţ i fonoabsorbante.antivibratorii, insonorizate ş i contribuie eficient la rigidizarea pavilionu-

lui ş i la seCUrncHt:li:i pasagerilor, Încazul r ă s t u r n ă r i i autoturismului.

Din punct de vedere arhitectural,caroseria autoturismelor OLTCITeste c o n s t r u i t ă În d o u ă volume ş i trei u ş i . A c e a s t ă a r h i t e c t u r ă , conjug a t ă cu amenajarea i n t e r i o a r ă , conf e r ă automobilului dublu caracter:b e r l i n ă , pentru transportul a 4-5

pasageri ş i 50 kg bagaje Într-unportbagaj de 307 dm3, ş i caracter deu t i l i t a r ă , pentru transportul a 2 pasageri ş i 260 kg m a r f ă , Într-un spaţ i u de 631 dm3 .

Din analiza p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r constructive ale caroserie; r e z u l t ă ş i altereale c a l i t ă ţ i : securitate p a s i v ă la ni.vel înalt, eficacitate a e r o d i n a m i c ă , r o b u s t e ţ e m e c a n i c ă , a b s e n ţ a zgomotelor aerodinamice. r e z i s t e n ţ ă ri-

L E G E N D ~ ~ a e r receJ..-Vdin exterior

~ ~ e r r,ecemterlOr.caroserie

~ a e r caldinteriorcaroserie

" ţ - - " . . ae r ca ld. I -V interior

grup

d i c a t ă la cori>ziune, inlOCUireau ş o a r ă a elementelor f a ţ ă , cele maiexpuse lovirii frontale sau laterale,accesibilitate la grupul motopropulsol" f ă r ă utilaje de ridicat, conforttermic ş i tonic ridicat ş . a .

ACU ULAT ARE R O M Â N E Ş T I Capacitatea Curentul de I n c ă r c a r e (A)

TipulTensiunea n o m i n a l ă la 20 h

bateriei n o m i n a l ă d e s c ă r c a r e (Ah) l i 12V) C20

6F8 6 8 0,8 e,46FiS 6 16 1,6 0;860584 6 84 8,4 4,260598 6 98 9,8 4,96Ds112 6 112 11,2 5,612D570-1 12 70 7,0 3,5

12 70 7,0 3,512 84 8,4 4,2

12 Es"l05 12 105 10,5 5,2512R45 12 45 4,5 2,2512D72 12 12* 7,2 3,612-44 12 44 4,4 2,212-55 12 55 5,5 2,75

12-66 12 66 6,6 3,312-71 12 17 1,7 3,8512-88 12 88 8,8 4,412-110 12 110 11,0 5,512-143 12 14,3 7,15

12 18,0 9,012 32,0 16,012 4,4 2,212 7,7 3,8512 48 4,8 2,4

12-150 12 15,0 7,5

* 12-27 12 2.,7 1,4. ~



IRI-Bie PfNIRU

RAIUlUI MARII! u m m o z i t ă ţ i i ş i unifori l u m i n ă r i i la aparatele de

uzuale se r e a l i z e a z ă prin poziţ i O ' n a r e a s p a ţ i a l ă a becului din lan-:terna acestora. Pentru ca o p e r a ţ i a de p o z i ţ i o n a r e s ă fie e f e c t u a b i l ă , trebuie s ă existe . posibilitatea dep l a s ă r i i becului atit pe v e r t i c a l ă ci tş i În plan orizO'ntal, lucru obtenabilprin utilizarea unei a r t i c u l a ţ i i sferice speciale (de tip n u c ă ) , articul a ţ i e cu care sînt p r e v ă z u t e mareamajoritate a aparatelor de. m ă r i t def a ţ > r i c a ţ i e i n d u s t r i a l ă .

In cele ce u r m e a z ă se dau dateleconstructive necesare pentru realizarea unei astfel de a r t i c u l a ţ i i . FotO'amatorul O' va putea astfel conf e c ţ i O ' n a pentru un aparat de m ă r i t de c O ' n s t r u c ţ i e a r t i z a n a l ă , pentru Înlocuirea alteia uzate,pentru diverse

a d a p t ă r i sau m O ' d i f i c ă r i etc.Desenul de ansamblu este ·cel dinfigura 1, unde reperele indicatesînt: 1) corpul lanterne! (partea sup e r i O ' a r ă ) ; 2) tija duliei; 3) semic u p l ă i n f e r i O ' a r ă ; 4) s e m i c u p l ă sup e r i o a r ă ; 5) s f e r ă m o b i l ă ; 6) ş u r u buri superiO'are; 7) m a n ş O ' n cu filet;8) pene; 9) cablu de alimentare; 10)ş u r u b u r i inferioare; 11) dulie.

Tija 2 are posibilitatea s ă se deplaseze vertical (sus-jos), s ă se r o t e a s c ă În jurul propriei axe· ş i s ă basculeze(stînga-dreapta) În orice plan vertical.

.Apeste d e p l a s ă r i sînt posibile g r a ţ i e sferei 5, a ş e z a t ă intre semicuplele 3 ş i 4. Sfera este r e a l i z a t ă În fapt din d o u ă semisfere, Jocurile dintre acestea, t i j ă ş i semicuple fiind reglabile prin m i c ş o rarea d i s t a n ţ e i . dintre semicuple. Acestlucru se face prin strîngerea ş u r u b u r i

!or superioare,de r e g u l ă p î n ă

cîndm i ş c ă r i l e m e n ţ i o n a t e devin greu deefectuat, astfel ÎnCÎt pozijia becului s ă s e . m e n ţ i n ă ulterior reglajului.

Intr-o a l t ă v a r i a n t ă (figura 2), semicupla s u p e r i o a r ă se stringe prinî n ş u r u b a r e , ceea ce permite reglarea jocurilor În f u n c ţ i e de n e c e s i t ă ţ i , practic efectuarea unor d e p l a s ă r i foarte fine În faza f i n a l ă a reglajului,u r m a t ă de blocarea tijei. Reglajul see x e c u t ă cu g r i j ă la începutul lucruluipentru c ă ulterior devine mai dificild a t o r i t ă Î n c ă l z i r i i .

Asigurarea cablului electric· dealimentare contra smulgerii se facecu ajutorul a d o u ă pene, 8, care sestring prin î n ş u r u b a r e a m a n ş o n u l u i 7. Ş u r u b u r i l e 10 servesc prinderiisemicuplei inferioare de partea sup e r i o a r ă a lanternei În care se pract i c ă un orificiu cu diametrul de30,5-31 mm ş i trei g ă u r i de 4,5 mmia 1200 pe un cerc de 37 mm.

Dulia 11 este un model o b j ş n u i t , p r e v ă z u t cu prindere pe filet M 10.

În continuare descriem e x e c u ţ i a reperelor. '

Reperul 2 - ţ e a v ă de otel cu dia-

Ing . v. CAL INESCU

metrul exterior de 10 mm Ş I aiametrul interior maxim de 7 (7,5) mm.Diametrul interior minim nu esteş e m n i f i c a t i v , fiind necesar doar catrecerea cablului· de alimentare s ă fie p o s i b i l ă (figura 3). D u p ă exec u ţ i e se c r o m e a z ă .

Reperul 3 - semicupla i n f e r i o a r ă -se face din laminat d ~ o ţ e l conforms c h i ţ e i din figura 4 sau celei din figura5, În varia(lta cu filet; se b r u n e a z ă .

Reperul 4 - semicupla s u p e r i o a r ă -se face tot din o ţ e l , conform s c h i ţ e i din

, igura 6 sau celei din figura 7 pentru varianta cu filet; se b r u n e a z ă .

Reperul 5 - sfera - se face deasemenea din o ţ e l , conform s c h i ţ e i din figura 8. D u p ă strunjire se ş l e f u i e ş t e prin ş m i r g h e l u i r e (tot pestrung) ş i se taie pe diametru cu of r e z ă s u b ţ i r e (1 ... 1,5 mm). Semisfe

rele se c r o m e a z ă . Reperul 6 este un ş u r u b M4 cucap cilindric lung de 10 .. 12 mm.Pentru strîngere sînt p r e v ă z u t e treiasemenea ş u r u b u r i . Sînt de preferat cele din a l a m ă .

Reperul 7 - m a n ş o n u l filetat -se e x e c u t ă prin strunjire, conforms c h i ţ e i din figura 9, dintr-o m a s ă p l a s t i c ă t e r m o r i g i d ă (textolit, deexemplu) ş i doar În lipsa acesteiadin metal ( o ţ e l sau a l a m ă ) .

Reperul 8 - cele d o u ă pene - ser e a l i z e a z ă . dintr-un material plasticadecvat, În f u n c ţ i e de i n t e r s t i ţ i u l dintre cablu ş i peretele interior al ti -jei.

Reperul 9 r e p r e z i n t ă cablul electric de alimentare, bifilar, l i ţ a t , capabil s ă suporte un curent de 1 A (Ia220 V). . .

Reperul 10 esteun ş u r u b M4

cucap cilindric, lung de 8 mm. Sînt necesare trei ş u r u b u r i de acest fel.preferabil f ă c u t e din a l a m ă .

Lungimea tijei poate fim o d i f i c a t ă în f u n c ţ i e delanternei ş i s p a ţ i U l posibilţ i o n a r e a becului.

co

eventualm ă r i m e a de pozi-

M 42)(1

9

~ n - - - - - - 8

5

5

TEHNIUM 5/1983



N.,.... o

,....

REPARTITIII5PE[TRAlAARADIATIEI

Fotografii folosesc deseori n o ţ i u n i legate de spectrul luminos de culorifundamentale sau compuse, detreimi de s ~ t r u , e f e c t u e a z ă analizede culoare. In cele ce u r m e a z ă se

100 - 280 nm280 - 315 nm315 - 380 nm380 - 780 nm

380 - 440 nm440 - 483 nm483-"- 492 nm492 - 542 nm542 - 571 nm571 - 586 nm586 - 610 nm610 - 780 nm

780 -1 400 nm1 400 - 3 000 nm3000 nm -1 mm

Aprecierea culorilor nu este totdeauna a c e e a ş i la persoane diferite, vîrsta jucînd, Între altele, un rolimportant in ceea ce p r i v e ş t e capacitatea de p e r c e p ţ i e a culorilor, Înspecial a limitei inferioare. I a t ă cumse m o d i f i c ă a c e a s t ă l i m i t ă În f u n c ţ i e de v î r s t ă ( d u p ă Fabry ş i Saidmann):

TEHNIUM 5/1983

,M A R I U S O R A o E A N U

face o recapitulare a culorilor (sau as e m n i f i c a ţ i e i domeniului spectral) înf u n c ţ i e de lungimea de u n d ă a rad i a ţ i e i , lucru extrem de util celorcare p r a c t i c ă fotografia color.

r a d i a ţ i i ionizanter a d i a ţ i i opticer a d i a ţ i i milimetrice

ultraviolet Cultraviolet Bultraviolet Ar a d i a ţ i i vizibile

violetindigoalbastruverdev e r d e - g ă l b u i galbenportocaliur o ş u

i n f r a r o ş u Ai n f r a r o ş u Bi n f r a r o ş u C

N.,.... o

.,....

FilTRE[U SEnSIBili A

UARIABllin practica f o t o g r a f i c ă a a p ă r u t

filmul cu sensibilitate v a r i a b i l ă (Agfapan Vario XL, IIford XP-1), carea s i g u r ă posibilitatea de a lua imagini· într-o p l a j ă extrem de l a r g ă anivelului de iluminare.

Acest fel de film î n t r e g e ş t e gamap o s i b i l i t ă ţ i l o r de lucru În tehnicaalb-negru, oferind un înalt grad deadaptabilitate la c o n d i ţ i i l e de fotografiere, f ă r ă î n s ă s ă constituie oc o n c u r e n ţ ă r e a l ă filmelor uzuale.Dezavantajele de principiu ale filmelor cu sensibilitate v a r i a b i l ă constau În: p r e ţ u r i mai mari (film plusdevelopare);. developare sp.ecializ a t ă , de r e g u l ă În laboratoare deprofil (developarea este p o s i b i l ă ş i individual, c o n d i ţ i i l e de lucru fiindma.i dificile); nu se l i v r e a z ă de reg u l ă decît ca p e l i c u l ă p e r f o r a t ă de35 mm; nu a c o p e r ă decît p a r ţ i a l cal i t ă ţ i l e A ilmelor cu sensibilitateau n i c ă . In acest sens rezultatele ob.,.tenabile pe filme de sensibilitates c ă z u t ă (15.,.-18 DIN) sînt net superioare celor date de un film cu sen-sibilitate v a r i a b i l ă . ,

in a f a r ă de cele spuse mai sus,trebuie notat ş i faptul c ă în p r a c t i c ă fiecare fotograf l u c r e a z ă optim cu oc o m b i n a ţ i e film + revelator, experim e n t a t ă ş i bine c o n t r o l a t ă , ş i careo f e r ă . cu certitudine r-epetabilitatearezultatelor. '

Informativ vom prezenta un filmdin categoria celor cu sensibilitate

Ultrafln1 + 101 + 20

Lelcanol

Neofln-Blau

Neofln-Rot

Reflnal

Atoma'

v a r i a b i l ă , respectiv TURA 150. Filmul are sensibilitatea n o m i n a l ă de22 DIN ş i poate fi expus ca avînd dela 19 p î n ă la 25 DIN. Puterea sa der e z o l u ţ i e este de 140-150 linii/mmla sensibilitatea n o m i n a l ă , ce constituie o b u n ă d e f i n i ţ i e , pentru unfi·lm de s e n s i ~ i l i t a t e medie.

Developarea filmului se face Înrevelatori c o n s a c r a ţ i Adin grupeleAGFA sau TETENAl. In f u n c ţ i e de'tipul reve1atorului se ating diverse

s e n s i b i l i t ă ţ i . Desigur c ă "atingerea"unei anumite s e n s i b i l i t ă ţ i se poateface ş i prin prelungirea timpului dedeyelopare Între anumite limite.

In tabelul a l ă t u r a t sînt date citevaexemple de developare. Timpii d a ţ i (minute) corespund unei temperaturi de 20°C ş i unei m i ş c ă r i moderate a filmului În d o z ă . " F o r ţ î n d " developarea, se poate

o b ţ i n e ş i o sensibilitate de 27 DIN.T o t o d a t ă , trebuie spus c ă fiecaredintre revelatorii u t i l i z a ţ i c o n f e r ă imaginii anumite caracteristici particulare privind g r a n u l a ţ i a , contrastul, gradul de c o m p e n s a ţ i e etc.

B ă i l e de oprire a r e v e l ă r i i ş i de fixare sînt uzuale.

Prin accelerarea m i ş c ă r i i filmuluiÎn d o z ă , timpii d a ţ i pot fi s c u r t a ţ i . Filmul dispune, t o t o d a t ă , de o

b u n . ă p r o t e c ţ i e antihalo, fiindp r e v ă z u t cu un strat special de culoare gri.

222222

2222

19 4,5

25 20

25

22

25



RmPll I[ATOR5 REU

PEnTUAUTOm BIL

S t u d e n t V IOREL C H I R Ă S C U , S la t ina

Schema p r o p u s ă constituie un amplificator dea u d i o f r e c v e n ţ ă de m i c ă putere destinat r e d ă r i i amplificate a semnalelor de amplitudine m i c ă (26mV) ş i i m p e d a n ţ ă relativ r e d u s ă (47 kO).

Prin gabaritul s ă u redus, fiabilitatea mare ş i , Înfinal, prin faptul c ă tensiunea de alimentare estede 12 V, montajul este recomandat pentru folosirea Într-un automobil ce p o s e d ă o s u r s ă desemnal cu c a l i t ă ţ i l e a r ă t a t e (minicasetofon, deexemplu) sau pentru sonorizarea programelor Înî n c ă p e r i o b i ş n u i t e , unde nu este nevoie de oputere mare.

Caracteristicile tehnice mai importante aleamplificatorului sînt:

- amplificare În tensiune: x 160 (+ 45 dB);- sensibi li ta te la intrare: 26 mV pentru 3,6 W

putere s i n u s o i d a l ă pe o i m p e d a n ţ ă de i e ş i r e de 4O, respectiv pentru 2,2 W putere s i n u s o i d a l ă pe oi m p e d a n ţ ă de i e ş i r e de an;

- curent de repaus În tranzistoarele finale:25-30 mA pentru o alimentare la 14 V;- consum: 200 mA la puterea m a x i m ă pe impe

d a n ţ a de i e ş i r e de a O, respectiv 350 mA ia puteream a x i m ă pe i m p e d a n ţ a de i e ş i r e de 4 .o;

- b a n d ă de f r e c v e n ţ ă : 30 Hz - 30 kHz pentrui e ş i r e pe 4 O, respectiv 10 Hz - 30 kHz pentrui e ş i r e pe a O;

- neliniaritate pe benzile de f r e c v e n ţ ă : 3 dB;- distorsiuni armonice la 1 kHz: 0,7% la 3,6 W

cu 4 O i m p e d a n ţ ă de i e ş i r e , respectiv 0,5% la 2,2 W, cu a O i m p e d a n ţ ă de i e ş i r e . ,

Comportarea amplificatorului din punct devedere al l i n i a r i t ă t i i pentru semnale cu f r e c v e n ţ a

18

c u p r i n s ă între 20 Hz Ş I 40 kHz este d a t ă în graficul a l ă t u r a t . Se o b s e r v ă c ă liniaritatea este perf e c t ă (semnalul nu este atenuat) pentru bandade f r e c v e n ţ e c u p r i n s ă Între 100 Hz ş i 14 000 Hz

Schema (fig. 1) c o n ţ i n e la intrare un etajpreamplificator realizat cu tranzistorul TI, carepreia semnalul, îl a m p l i f i c ă ş i prin condensatorulelectrolitic de 22 MF îl transmite etajului pilot,realizat cu tranzistorul T2• P o t e n ţ i o m e t r u l semireglabil din colectorul acestuia a j u s t e a z ă punctul de f u n c ţ i o n a r e al tranzistoarelor; î m p r e u n ă cudiodele montate În serie, el s t a b i l e ş t e curentuli n i ţ i a l de colector al tranzistoarelor finale, eliminînd distorsiunile de trecere.TS

-+A2.'\I

De aici scnema este perfect s i m e t r i c ă . tranzis·toarele T, ş i T4 • respectiv T, ş i To, În simetrie comp l e m e n t a r ă , preiau semnalul din etajul pilot ş i ÎIa m p l i f i c ă . Semnalul ce trebuie debitat pe s a r c i n ă se ia din punctul de Înseriere a tranzistoarelor fi

nale prin condensator electrolitic.A ş a cum am amintit mai sus, amplificatorul sea l i m e n t e a z ă la tensiunea de 12 V, din bateria autoturismului sau dintr-un redresor bine filtrat. Petraiectul a l i m e n t ă r i i întîlnim dioda D6, care puneÎn scurtcircuit bateria sau redresorul În cazul con e c t ă r i i g r e ş i t e a montajului, fapt care duce la arderea s i g u r a n ţ e i fuzibile de 1,5 A (2A).

Condensatoru! electrolitic ce u r m e a z ă realiz e a z ă un filtraj suplimentar, iar LED-ul i n d i c ă pu-nerea sub tensiune a aparatului.

Dioda Dhva trebui s ă suporte minimum 2pentru cazul În care s i g u r a n ţ a f u z i b i l ă este1,5 A, respectiv 3 A pentru s i g u r a n ţ ă de

Montajul este simplu ş i nu pune problemepunct de vedere constructiv. A l ă t u r a t n r ~ ~ 7 P , n t : l l m , ; i , ~ ~o v a r i a n t ă a cablajului imprimat la scara 1/12). P i e s ~ l e sînt montate conform desenului.zistoarele (0,25 W) ş i condensatoarele - cuc e p ţ i a celor de filtraj ş i i e ş i r e - sînt 1n p o z i ţ i e vert i c a l ă , pentru o miniaturizare cît mai p r o n u n ţ a t a Evident, constructorul Î ş i poate realiza propriav a r i a n t ă de cablaj, acest lucru depinzînd de piesele pe care le d e ţ i n e .

REGLAREA MONTAJULUI

D u p ă montarea pieselor pe cablajul imprimat~ i o verificare v i z u a l ă , se a l i m e n t e a z ă amplifica-

TEHNIUM 5/1983



În rînduriledateleunui aparati n d i c a ţ i i i ....... >rli,"to

unelecuitelor i ... ,,,,,,,, ...,,,t,,,, ooenlticmC:lle.

Aparatullesnindtare ş i "IP>lrif i 'r 'a ll-C

.late, Îninclusnale. În

ş i sortareade tensiune.

Conceput cuî n g l o b a t ă ş i buzunar" {fig.În magazinelecum ş i

n ....... i l - ' i I i ; ~ ; ; . + i

1-1- !---

i"" i>""Y

OI!" !)O 40 50'<lO ""' ' ' ' ""'"

furnizate

-

\I

I I" " ~ c o 1kl1-" ~ ~ t 4it!Slt:: '10"-

5ng. I ANCU ZAI : - tARIA,

l S u c u r e ş t i F r a c ţ i u n e a din tensiunea o b ţ i

n u t ă la i e ş i r e a convertizorului, cul e a s ă de circuitul de r e a c ţ i e negat i v ă reprezentat de p o t e n ţ i o m e t r u l R6, m o d i f i c ă curentul de colector altranzis torului Deoarece sumac u r e n ţ i l o r de ai tranzistoa-relor din d i f e r e n ţ i a ! este d e t e r m i n a t ă de dioda ş i R7, scadeamplitudinea î n f ă ş u -rarea I a TI'. ş i tensiunea la conver tizorulu i

Se o b ţ i n e ast-fel un de stabilizare de 15.P o z i ţ i e i de sus (pe s c h e m ă ) a po-

t e n ţ i o m e t r u l u i îi corespunde ten-siunea i e ş i r e a converti-zorului e g a l ă cu ten-

parametric),

V, timp cep o z i ţ i e i

opuse îirevine tensiunea m a x i m ă c a l c u l a t ă î n f ă ş u r a r e a III a transformaTr., de circa 2 15 V.

Cînd tensiunea la t ... ""..., ... l",t,"\_

rujul T4 scade sub v ; : J l l o a r p . ~ nii dictate de dioda +.",., .. ii"+,,.,,-,T4 se închide. Întorul T5 r ă m î n e întate de

reduce întrucîtvade comutare al tranzistoare

lor oscilatorului, sporind astfel randamentul convertizorului la peste70 % d e ş i consumul din bateria de

este direct p r o p o r ţ i o n a l c o n e c t a t ă la i e ş i r e .

t e a z ă Utilizarea unei

cu consum mai redusnic 24 V/20 mA sau

un miliRlnOp.rrnejtrl

'"'''k><'Ol<

100 n se aducep r i n s ă Între 25 ş i 30 mA

Se scade tensiunea de alimentare la 12 V ş i sem ă s u r ă t o r i l e _

ca tensiunea m e d i a n ă s ă s c a d ă ş i ea

4 56

8

68

trei de i e ş i r e ale convertizo-4, vizorul l ă m p i i de semnali

butonul gradat cu care estep o t e n ţ i o m e t r u l Rh 7, borcontact electric ale bateriei

9 ş i d o u ă socluri pentru circuite integrate, cu 14 ( p o z i ţ i a 2) ş i cu 16

6) terminale.reducerea pierderilor

energetice prin disiparea componentei continue În î n f ă ş u r a r e a I atransformatorului Tr., se recom a n d ă 1mperecherea tranzistoarelor din etajul oscilator, T2 ş i T,.'Reglajul indicatorului optic realizat cu circuitul integrat testat se re

duce la alegerea valorii c a p a c i t ă ţ i i CI. pentru realizarea f r e c v e n ţ e i dorite a " I l l n j r i l l n r

convertizorului se realegerea valorii maxime a

r e z i s t e n ţ e i R7• pentru care tensiunea la i e ş i r e a convertizorului numai depinde de micile variatii alecircuitului de s a r c i n ă . D a c ă oscilatorul nu f u n c ţ i o -

n e a z ă , se vor inversa Între ele capeî n f ă ş u r ă r i i II a transformatoru-

f u n c ţ i e de tensiunea la care sea m o l ' s e a z ă o s c i l a ţ i i l e . i n d i c a t ă debutonul gradat al p o t e n ţ i o m e t r u l u i

se poate conci ude asupra facto-de amplificare al circuitului in

teg rat testat.

1

valoarea de 6 V, iar curentul de colector s ă fie de20

un generator de semnalkHz) ş i un osciloscop pot face

" ............. Io t al amplificatorului (vezi "Teh-

poate fi montat Într-o c a r c a s ă ( r e c o m a n d a b i l ă ) cu dimensiunile de

120 mm, unde pe o f a ţ ă l a t e r a l ă des-au dat necesare f i x ă r i i celor

a LED-ului ş i î n t r e r u p ă t o r u -

19



MEMORII EPROM

ORGA DE LUMINI CU

MEMORIE EPROM

Memoriile EPROM permit programârea de c ă t r e utilizator cu datele dorite ş i ş t e r g e r e a acestora În caz de nevoie curaze ultraviolete. Ele permit, de asemenea, o stocare i n d e p e n d e n t ă de tensiunea de alimentare ş i au o densitate marede celule de memorie de cip, deoarecenu mai avem nevoie, ca la RAM, de cîteun bistabil la fiecare l o c a ţ i e .

Una din cele mai utilizate s o l u ţ i i derealizare are ia b a z ă principiul p o r ţ i i flotante. Electrodul p o a r t ă al tranzistoruluiMOS al elementului de memorie nu este

realizat cu contacte electrice. Pentru areda conductibilitatea p o r ţ i i , se inject a a z ă electroni printr-un proces de aval a n s ă . introducînd astfel o s a r c i n ă n e g a ~

Studen t GUNT E R ZE I SE L

t i v ă c o n c e n t r a t ă Ş Î restabilind· f u n C ţ I o n a rea tranzistorului. I z o l a ţ i a p o r ţ i i este suf i c i e n t ă pentru a m e n ţ i n e sarcina cu opierdere mai m i c ă ' de 30% pe o p e r i o a d ă de 10 ani. Ş t e r g e r e a se face cu un generator de raze ultraviolete care d e s c a r c ă sarcina a c u m u l a t ă prin curentul fotoelectric produs. Memoria are o f e r e a s t r ă de c u â r ţ deasupra pentru a permite trecerea. razelor ultraviolete. O memori eEPROM se poate reprograma de celp u ţ i n 100 de ori f ă r ă o î n r ă u t ă ţ i r e a per-f o r m a n ţ e l o r . .

Cele mai des folosite memorii EPROMsînt de t ipul 2708 (respectiv 8708)cu o organizare i n t e r n ă de 8 k b i ţ i (1 kbyte) ş i 2716 (8716) cu o capacitate

de 2 x 8 I < b i ţ i (2 I<byte).O a p l i c a ţ i e ce nu se l i m i t e a z ă la sis

teme cu microprocesor este p r e z e n t a t ă În f i g u r ă . Este vorba de o o r g ă de luminice a f i ş e a z ă c o n ţ i n u t u l unei memoriiEPROM. D a c ă memoria este convenabilp r o g r a m a t ă , se pot o b ţ i n e v a r i e t ă ţ i maride c o m b i n a ţ i i care se r e p e t ă d u p ă 1.024de cicluri.

Poarta P4 f o r m e a z ă un generator detact care c o m a n d ă un n u m ă r ă t o r a l c ă t u i t din trei circuite CDB 493. Se folosesczece i e ş i r i pentru a baleia cele 1 024 deadrese ale memoriei. C o r e s p u n z ă t o r .cuadresele din n u m ă r ă t o r , ia i e ş i r e a EPROMului se vor g ă s i datele programate. I e ş i r i l e ai aflate În ,,1" logic lIor satura tranzistoarele de c o m a n d ă ale . riscelor ş i prinamorsarea acestora se vor aprinde becurile c o r e s p u n z ă t o a r e . Se vor folosi triacede 400 V ş i becuri de maximum 150 W.

Pentru a nu introduce p a r a Z i ţ i "inr e ţ e a u a e l e c t r i c ă la amorsarea triaGelorse f o l o s e ş t e un circuit de sincronizare cur e ţ e a u a . EI este conectat Între puncteleE. F, G ş i poate lipsi de tot, În acest cazî n s ă conectîndu-se la F tensiunea de +5 V.

Prin circuitul de sincronizare, tranzistoarele de c o m a n d ă (TI ... Tg) sînt alimentate numai În jurul trecerilor prinzero ale tensiunii de r e ţ e a . D a c ă pe bazalo r in acest moment se g ă s e ş t e un ,,1" logic, traiectul respectiv este amorsat;d a c ă Î n s ă avem "O" logic, el r ă m î n e blocat pe u r m ă t o a r e a s e m i p e r i o a d ă . Pl. P2.

P3 f o r m e a z ă un impuls de aproximativ300 J.1.S la fiecare trecere prin zero. În

a?est caz nu mai este nevoie de j u m ă t a t e dl.n CDB 413, deoarece din circuitulCMOS-CD 4093 mai r ă m î n e o p o a r t ă pentru realizarea generatorului de im-

~ - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ ~ ~ - - - - - - - - ~ - - - - - - - - ~ ~ ~ ~ - ~ I

(D4093

20

pulsuri. De asemenea, In locul celor trein u m ă r ă t o a r e CDS 493 se poate folosi unn u m ă r ă t o r p î n ă la 1 024, tot de tipCMOS, CD 4040. Tranzistorul SC 516 sepoate inlocui cu· un montaj DarlingtonBC 177-BD 136. D a c ă nu dispunem det r i ş c e putem folosi tiristoare În .Iocui 10f.

In . p r i v i n ţ a p r o g r a m ă r i i memorieiEPROM, d a c ă nu dispunem de pen-tru acest scop, ne putem l ă s a s u r p r i n ş i de c o n ţ i n u ţ u l unui EPROM dintr-un microsistem. in acest caz becurile lIor a f i ş a programul din EPROM (în care putem

avea, de exemplu, limbajul de asamblareal microsistemelor sau un limbaj deasamblare. pentru BASIC). D u p ă folosirea EPROM-ului În orga de lumini, el sep o ~ t e reintroduce 1n microsistem. '

Pentru amplasarea becuriior, o propu-.nere ar fi o s u p r a f a ţ ă de d a n s i m p ă r t i t ă Înopt regiuni sub care se a f l ă becurile' de lao r g ă . De asemenea, d a c ă se d o r e ş t e osincronizare cu muzica, în locul oscilatorului care d ă impulsurile de tact se Dotfolosi impulsuri formate d u p ă frecvenţ e l e joase ( b a ş i ! ) din melodie ş i aduse lanivel TT l pe'ntru comanda d e p l a s ă r i i n u m ă r ă t o r u l u i .



r=:==-- JI'

(-·3

~ pL? ~ 9 ~ - '

.1

(1-tI...tI

c"-,---;;- , z ~ Ir - - - JI

c:= , ~ c--;;...---'t-;;C p~

IIII

IIIIIIII

~ ' 2 ~ CIi

C":I 910111 -·---""-1i

....IZ-I1IIIZ1:1

8

16

ga/ben0'5

~ ~ ~ (\)

Yl?ru'e 0,5,

illiJastril

"':o--

27" -o--

[JJ43IL __

~ ~ III

40 T ' iIIJ;'nl'- - - ~ 'yerdeI

IIII_ _ _ _ _ _ _ _ _ ___ J

..~

(W)

I5;:1:l

i::z::w1-



IDA-1083Din circuitele ;ntegrate speciallii

zate, TDA 1083 Q C ; u p ă un locaparte, În sensul c ă poate echipa unradioreceptor MA in exclusivitatesau cu ajutorul unui tuner poate deveni ş i .eRementu& de b a z ă i'ntr-un re:-ceptor MF.

In receptia. programelor MF, semnalul esle primit de un etaj. ampfiifiicat ş i aplicat etaju.uti mixer autooscilant care la i e ş i r e circuit lC 10,7 MHz.cu t semnalul estepiezoceramicintegrat. Totsînt montate

15.MA" tuneruF e s t e ~ sc.Qs de

toru::immnol> Îfntrare

monice estecilant

se face pl'infl''-unde la care se ia semnar,catm de nivet

6-1, ~ a r

C;y are va.&orUe Î ' 1 ! ' l , ~ ' r e 30 Ş I ; 300 p.F. B o b i n e ~ e o o n s t m ~ t e pe;carcase cu diametru» de 10 mm.,

Bobina pentru 2,5-7 MHz are 80

UOlTmETRUAparatul a c ă . r u i s c h e m ă de prin

cilpiu Oi p r e z e n t ă m permite m ă s u r a rea tensiunii continue p î n ă la 20 V.

in ampUficatorul d i f e r e n ţ i a l decurent continuu se folosesc tranzistoarele compuse care i n t r ă inmontajul K 101 K T1. Acest fapt perm ~ t e ' s ă se, m i c ş o r e z e de d o u ă ori li

mita,i n f e r i o a r ă

a tensiunilorm ă s u -

l-metru

rate Ş I , tot de atitea ori, s ă c r e a s c ă i m p e d a n ţ a . r e l a t i v ă de intrare.

Voltmetrul se a l i m e n t e a z ă de la os u r s ă de tensiune de 4,5 V ş i n e c ~ s i t ă un curent de cea 10 mA Inmontajul de amplificare pot fi montate pat ru tranz.istoare BC 109.

RADIO, 211982

RADIO REF, 2/1981

TEHNIUM 5/1983



- 900N I CO LAEM AR INESCU ,

, ing, GASOR M O L N A A ~ ~ , P , R .•S .. -Be,ruJasa

COMPA·RATOR

ERATOR DETR,EPTE

FILTRE .DE JOASA F R E C V E N Ţ A p n l ! Z e l 1 t ă l r t l d o u ă Pentru a obtine fdtre cun

filtre t t ' ~ ~ p . ' " h l i l l n t 1 t l " carac- f o r m a n ţ e bune. necesar seteriisti(::ile desene. respecte valOrile pieselor indicale.

l?s

TEHNIUM 5/1983



GHERZAN MARCEL - Baia Mare.Schema t r i m i s ă este i n c o r e c t ă -unele tranzistoare sînt nepolarizate. C o n s t r u i ţ i un amplificatord u p ă o s c h e m ă p r e z e n t a t ă În rev i s t ă sau unul din plic I.P.R.S.APOSTOL MARBAN B u z ă u . Chiar În transformatoarele mici, def r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă , se poateface bobinajul dorit d a c ă f o l o s i ţ i s î r m ă 0,06-0,08.la o s î r m ă mai g r o a s ă f o l o s i ţ i ş i CI

c a r c a s ă maiMaUlESCUV ă t't:><r'nn'L",,,,rhl'H

radioclubul B r a ş o v , unde v e ţ i primi i n f o r m a ţ i i l e necesare ca. s ă d e v e n i ţ i radioamator ş i deci s ă put e ţ i construi o s t a ţ i e de emisie-rec e p ţ i e . PAVEL OCTAV ...:... Bira N e a m ţ . Per-

CONSULTATIE

t u r b a ţ i i l e la r e c e p ţ i e apar din cauzafolosirii unei antene suplimentare.Receptorul Gloria are a n t e n ă de fer i t ă ş i orice a n t e n ă s u p l i m e n t a r ă s t r i c ă acordul circuitului de intrare.Antenele Vagi sînt folosite la emisiecu randament bun.RADOVAN FLORIN -Se pare c ă defectul nu estezor, ci antena care nu este corectu t i l i z a t ă . F o l o s i ţ i experimental ob u c a t ă de s î r m ă În locul antenei.

PiRVU GHEORGHE - jud.tUl!va, L u a t ~ semnaJ pentru

zi!, seţ e l o r superioare.FERICEAN CONSTANTIN - i ~ r a d . Înlocuirea tipului de s c h i m b ă t o r decanale ia "Dacia" este destul de

D O R O B A N Ţ U GRIGORE, R e ş ~ a Ne r e l a t a ţ i În scrisoare despre un

defect al televizorului Temp 6M, defect care s-a manifestat o vremeprin instabilitate pe cadre, iar În ultima p e r i o a d ă de timp imaginea s-aingustat (are l ă ţ i m e de 5 cm) ş i estei n v e r s a t ă (partea de sus a imaginiiapare jos).D u p ă cum se ş t i e , televizoarele

Temp 6M sînt În exploatare depeste zece ani, deci tuburile sîntdestul de epuizate, iar piesele componente ş i în special rezistoarelesînt devalorizate, unele prezentîndchiar intrerupen.

Cele d o u ă defecte - desincroni-

c o m p l i c a t ă . necesit înd mari modi- nem d o c u m e n t a ţ i i l e solicitate:f i c ă r i a l ~ sistemulu i de alimentare YARBAN CRISTIAN - B u c u r e ş t i . cu energie. In mod normal, decodorul stereo se

Vom publica datele referitoare la c u p l e a z ă la i e ş i r e a discriminatoru-iluminare, d i a f r a g m ă etc. În rubrica lui, dar, d a c ă nu a v e ţ i schema apa·foto. ratului ş i nu p u t e ţ i determina punc-IORDACHE CLAUDIU - Bucu- tul de i e ş i r e al discriminatorului,r e ş t ! . Autooscilarea e m i ţ ă t o r u l u i se p u t e ţ i cupla firul care vine la poten-poate datora cuplajului dintre etaje ţ i o m e t r u l de volum la intrarea deca-ş i deci se e c r a n e a z ă fiecare etaj sau dorului, apoi i e ş i r i l e decodorului lad a c ă a u t o o s c i l e a z ă primul etaj i n t r ă r i l e amplificatoare/or.m ă r i ţ i valoarea rezistorului din emi- Asupra montajelor Dolby vomtor. mai reveni.STAN MIHAIL - Vilcea. Nu putem IONESCU DAN - S I ă n i c Prahova.

deduce tipul ş i caracteristicile unui Motorul de la picup are d o u ă in-tub catodic d u p ă dimensiunile sale f ă ş u r ă r i pentru 110 V, care Înseriatef iz ice - multe tuburi s e a m ă n ă Între permit cuplarea motorului la 220 V.ele. Faptul c ă o p i s t ă nu este ş t e a r s ă POPESCU D R A G O Ş - Gorj. De- bine d e n o t ă i n s u f i c i e n ţ a curentuluitectul televizorului dv. c o n s t ă În În capul de ş t e r g e r e . Modificarea vi-f u n c ţ i o n a r e a a n o r m a l ă a unor etaje tezei se face schimbînd b u c ş a pe(sunet ş i baleiaj cadre). M ă s u r a ţ i axul motor nu pe volant.regimul acestor etaje ş i c o m p a r a ţ i IOAN 1. - Craiova. V ă m u l ţ u m i m valorile cu cele date pe s c h e m ă . pentru o b s e r v a ţ i i l e ş i sugestiile re-Eventual Î n l o c u i ţ i piesele cu abateri feritoare la suplimentul de mode-de valori. lism.RUG ILIE - Hunedoara. Nu d e ţ i - CHIOSA AUREliAN Birlad.nem date despre r e c e p ţ i a TV Dx în Tranzistorul 2N2646 este TUJ, iaro r a ş u l dv. AC 180 este pnp cu germaniu; am-GOMOIU BOGDAN - jud. A r g e ş . bele se construiesc la noi În ţ a r ă . D a c ă d o r i ţ i s ă c o n s t r u i ţ i un amplifi- Ş E R B A N GABRIEL - P i t e ş t i . Înlocator AF cu putere de 10 W, cel mai c u i ţ i 2SB 56 cu EFT 333.recomandabil este s ă c o n s u l t a ţ i ru- la redresor se pare c ă nu este subrica HI-FI ş i s ă v ă a l e g e ţ i o s c h e m ă ficient filtrajul - deci condensato!'În f u n c ţ i e de piesele ce le d e ţ i n e ţ i . A electrolitic cu valoare mai mare.

reproduce amplificatorul magneto- TOADER DANIEL - B u z ă u . Tubufonului "Maiak" este p u ţ i n probabil riie din seria D se foloseau fa aparac ă va satisface d o r i n ţ e l e dv., mai tele alimenta te din baterii, iar tubulales c ă acest amplificator are o pu- DT 100 este o t r i o d ă de mare puteretere m o d e s t ă . D s o l u ţ i e ar fi s ă con- din s t a ţ i i l e de radioficare. Un difus t r u i ţ i chiar amplificatorul cu zor poate fi folosit ş i ca microfon.TBA 810. care v ă f u r n i l . e a . l . ă 7 W pe IlO Piese se pot de la magazi-4 .

POPESCU ION - B u ş t e n i . Nu d e ţ i - 1. M.

zarea ş i inversarea imaginii - aud o u ă cauze diferite ce nu se infiue n ţ e a z ă reciproc.

Depanarea televizorului va trebuif ă c u t ă În ordine i n v e r s ă a p a r i ţ i e i defectelor, ş i anume inversareaimaginii provine din defectareacondensatorului C23. Acesta estede tip tubular, de culoare r o ş i e ş i este montat în partea d r e a p t ă sus ap l ă c i i . Este suficient s ă î n t r e r u p e ţ i un terminal al condensator\Jlui ş i imaginea va reveni la normal, dar cudimensiuni mai mari, dimensiuneac o r e c t ă stabilindu-se din butoane'.

Instabilitatea pe cadre (care esteetapa s e c u n d ă a d e p a n ă r i i ) provine

din lipsa impulsurilor sincro cadre. Se vor verifica, În ordi:1e, condensatorul C 19 (4,7 nF), apoi elementele concentrate R18-R21-R23.Acestea se a f l ă montate Într-un suport de plastic ş i aveti acces numaila terminalfl

Între terminalele notate pe schem ă se m o n t e a z ă rezistoare cu valorile indicate.

În final o verificare a tuburiloreste b i n e v e n i t ă .

P r e z e n t ă m a l ă t u r a t ş i partea debaleiaj a schemei televizoruluiTemp 6M.

CITITORII DI N S T R Ă I N Ă T A T E SE·POT ABO .

NA ADRESiNDU-SE LA

'LEXIM ""!"-. DEPARTA .

~ I ! N T U L .EXPORT . f'it..

\ " " Q R T P R E $ Ă ~ .. •.0 •.80XU6--'11,TEL'EX . 11$;B U C U R E Ş T I , S T a · · · f l · D E ..C.tMBRIE. Na J.

TIDanlI executatCOIftbinatut .polipafit -Ca.. SebdeliiB'·· · ·1

8305 cuart

Documents