Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat Huşman Andrei – Ionuţ Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori – A.S.E. Bucureşti, anul II [email protected]Coordonatorul lucrării Lect. univ. dr. Lazăr Paula Rezumat. Bugetul local este un instrument de politică financiar-bugetară prin care statul intervine în economia de la nivelul colectivităţilor locale având totodată impact şi asupra rezultatului bugetului general consolidat. În contextul în care rolul şi impactul bugetelor locale asupra economiei atât la nivel european cât şi naţional sunt într-o continuă creştere, prin prisma proceselor de descentralizare tot mai intens dezbătute şi aplicate, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze şi să evidenţieze importanţa bugetelor locale în cadrul bugetelor generale consolidate atât la nivel european cât şi naţional. Astfel sunt cuprinse în lucrare un capitol de noţiuni teoretice referitoare la bugetul general consolidat cât şi la bugetele locale şi două capitole de analiză la nivel european şi la nivelul României. Noţiunile teoretice propun caracterizarea celor două concepte avute în discuţie, iar partea de analiză are ca şi scop urmărirea tendinţelor ce au avut loc în ultimii ani şi stabilirea unor cauze pentru acestea. Cuvinte – cheie: buget, consolidare, descentralizare, transferuri, administraţie publică locală Clasificare JEL: H72. Clasificare REL: 13F, 13G. 1. Introducere Teoria finanţelor publice sugerează ca luarea deciziilor ar trebui să aibă loc la cele mai joase nivele de guvernare şi să se refere la scopurile eficienţei alocative, la reflectarea economiei de scară şi la revărsarea de cost – beneficiu. Procesul decizional descentralizat măreşte posibilităţile participării locale la dezvoltare. Descentralizarea fiscală poate contribui la o furnizare mai eficientă de servicii prin punerea mai bună de acord a cheltuielilor cu priorităţile şi preferinţele locale. Nu există ţară în care să nu aibă loc transferuri ale statului către bugetele locale, deşi dimensiunea şi scopul acestor subvenţii diferă de la o ţară la alta. Cantitatea şi reglementarea transferului depinde de distribuirea responsabilităţilor în rândul nivelelor de guvernare şi de alte surse de venit ale administraţiilor locale. Astfel se pune problema rolului bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat, pentru a putea reflecta eficacitatea cu care administraţiile publice locale îşi construiesc bugetele şi sustenabilitatea proprie a cheltuielilor bugetare locale, dar şi cum este afectat bugetul general consolidat de acţiunile administraţiilor publice locale.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat
Sunt doar câteva state în care guvernele centrale au reuşit să protejeze bugetele locale
de impactul crizei, prin creşterea volumului de transferuri în primul an al crizei ( Franţa,
Republica Cehă, Slovenia, Rusia ) sau în cel de-al doilea (Polonia), dar, de asemenea, prin
revizuirea ratelor de impozitare locale, care sunt stabilite prin legislaţia naţională. În Marea
Britanie se pare că bugetele locale au fost relativ protejate în criză, în contrast cu cele centrale
( deşi se confruntă acum cu reduceri substanţiale începând din anul 2011).
Grupul scandinav (Suedia, Danemarca, Finlanda) şi-a putut proteja bugetele pe tot
timpul crizei: au reuşit să îşi protejeze bugetele locale mari de la orice reducere, deşi bugetele
lor centrale au scăzut în primul an, în toate cele trei cazuri. Acest lucru a fost în principal
efectul stabilizatorilor intrinseci în mecanismele de transfer interguvernamentale, care au
ajutat la neutralizarea impactului şocurilor bugetare privind serviciile sociale.
Gradul de îndatorare al autorităţilor locale a crescut, cu doar câteva excepţii: grupul
scandinav şi alte câteva ţări precum Croaţia sau Republica Cehă. Cu toate acestea, există o
diferenţă mare între statele membre vechi ale UE sau Turcia, unde datoria municipală este de
peste 100% din totalul veniturilor locale, şi ţările scandinave şi noile state membre ale UE în
care acesta este încă mult mai mică.
4.3.Excedent în executarea bugetele administraţiilor locale
Un alt mod al guvernelor locale de a “strânge cureaua” în unele ţări a fost de a avea
excedente operaţionale la sfârşitul anului, în scopul de a crea mai mult spaţiu pentru a
echilibra bugetele naţionale. Există păreri că aceasta a fost o strategie deliberată a statelor din
Bulgaria şi România, de exemplu, care au fost sub presiunea reducerii cheltuielilor.
Spania a început să urmeze o tendinţă similară în ultimii doi ani fiscali deoarece
poziţia fiscală a ţării s-a ȋ nrăutăţit. Măsuri asemănătoare au fost implementate în Grecia, ca
parte a unui pachet mai larg de reforme a administraţiei publice locale, deşi nu sunt încă
disponibile date pentru a evalua impactul lor real.
5. Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat în România
5.1.Venituri şi cheltuieli ale Bugetului General Consolidat
În cadrul analizei s-a avut în vedere 2006 ca prim an deoarece acesta reprezintă un an
cheie, în care a fost votată Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, prin care se prevede
utilizarea unei formule şi a unor criterii de calcul care repartizează cotele din impozitul pe
venit în vederea echilibrării bugetelor.
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
119
Figura nr. 8: Dinamica bugetului general consolidat în perioada 2006-2013
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
Pe parcursul anilor 2006-2013 ritmul mediu de creştere al veniturilor bugetului general
consolidat a fost de 9,35%, remarcându-se o scădere de 5 procente în 2009 faţă de 2008, ca
semn al efectelor crizei economice, revărsate asupra veniturilor, însă anul imediat următor,
trendul a redevenit ascendent. În schimb cheltuielile bugetului general consolidat au avut o
creştere continuă, cu un ritm mediu de creştere de 9,73%, ceea ce reflectă faptul că autorităţile
nu au redus cheltuielile, în ciuda crizei economice manifestată în România.
Figura nr. 9: Evoluţia ponderilor veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat în
PIB 2006-2013
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
În ceea ce priveşte ponderea veniturilor şi a cheltuielilor în PIB, se remarcă faptul că
veniturile bugetului general consolidat au ocupat în medie 32,30 % din PIB pe perioada
analizată, în timp ce cheltuielile au avut în medie o pondere de 36,31%. Cel mai mare decalaj
0,00
50.000,00
100.000,00
150.000,00
200.000,00
250.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
mil
ioan
e R
ON
Venituri
Cheltuieli
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
40,00
45,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
% d
in P
IB
Venituri
Cheltuieli
Huș man Andrei-Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat
între ponderi de 7,2 puncte procentuale s-a înregistrat în anul 2009, anul imediat următor
resimţirii crizei economice în România.
5.2.Venituri şi cheltuieli ale bugetelor locale
Figura nr. 10: Dinamica bugetelor centralizate ale unităţilor administrativ-teritoriale 2006-
2013
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
Din figura nr. 10 se remarcă faptul că în primii doi ani de analiză, bugetele locale au
încheiat exerciţiul cu excedent, începând cu anul 2008, acestea trecând pe deficit. În cazul
veniturilor ritmul mediu de creştere a fost de 10,82%, fără a înregistra scăderi, în schimb
ritmul mediu de creştere al cheltuielilor a fost de 12,54%, dar a înregistrat o uşoară scădere de
un procent în 2009 comparativ cu 2008, pentru ca începând cu 2010 ritmul să se menţină în
medie la 4%.
5.3. Evoluţia bugetelor locale comparativ cu bugetul general consolidat
Figurile nr. 11 şi 12 prezintă cum s-au modificat veniturile şi cheltuielile bugetelor
locale, respectiv ale bugetului general consolidat, de la un an la altul. Conform primului grafic
evoluţiile celor două categorii de bugete au fost destul de diferite, în anul 2007 s-a înregistrat
cea mai mare diferenţă de 14 puncte procentuale, atunci când bugetele locale au crescut faţă
de anul anterior cu 33%, comparativ cu bugetul general consolidat care, a crescut cu doar
19%. Însă pentru analiza în curs mai important este faptul că în anul 2009 în timp ce bugetele
locale au înregistrat o creştere de 2 procente, bugetul general consolidat a scăzut cu 5%, de
unde deducem că bugetele locale nu au fost afectate de criză într-atât de mult pe cât a fost
afectat bugetul general consolidat.
Singurul an în care creşterile au fost foarte apropiate a fost 2010, diferenţa fiind de
doar un punct procentual
În ceea ce priveşte cheltuielile, figura nr.14 prezintă o evoluţie destul de apropiată a
celor două categorii de bugete. La fel ca în cazul veniturilor anul 2009 a însemnat o
proporţionalitate inversă, deoarece atunci când cheltuielile bugetelor locale au scăzut cu un
procent, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 2%.
0,00
10.000,00
20.000,00
30.000,00
40.000,00
50.000,00
60.000,00
70.000,00
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
mil
ioa
ne
RO
N
Venituri
Cheltuieli
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
121
Figura nr. 11: Evoluţia modificării procentuale a venitului
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
Figura nr. 12: Evoluţia modificării procentuale a cheltuielilor
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
5.4. Poziţia bugetelor locale in cadrul bugetului general consolidat Pentru a aprecia locul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat, ne
folosim de ponderile pe care le au veniturile şi cheltuielile locale în totalul celor consolidate.
Figura nr. 13 prezintă ponderea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale în bugetul general
consolidat al României, în perioada 2006-2013.
În medie ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile bugetului general
consolidat este de 28,35%. Cea mai mare valoare a fost contabilizată în anul 2009, de 29,85%,
iar cea mai mică în 2006, de 25,89%
Ponderea medie a veniturilor este mai mică decât cea a cheltuielilor, şi anume de
25,46% . Cea mai mare valoare de 26,97% s-a înregistrat în 2012, iar cea mai mică de 22,52%
în 2006.
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bugetul
general
consolidat
Bugetele
locale
-10%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bugetul
general
consolidat
Bugetele
locale
Huș man Andrei-Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat
Se remarcă o oarecare creştere a importanţei bugetelor locale în cadrul bugetului
general consolidat datorat mai ales creşterii ponderii cheltuielilor, dar acest lucru nu reflectă
în mod neapărat un grad de dependenţă mai mare a autorităţilor locale faţă de cele centrale.
Figura nr. 13: Ponderile veniturilor şi a cheltuielilor în totalul bugetului general
consolidat
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
De menţionat este faptul că pentru primele două luni ale anului 2014 ponderea
veniturilor bugetelor locale în veniturile totale este de 28,76%, iar cea a cheltuielilor este de
21,46%, însă aceste ponderi vor suferi mai multe modificări până la încheierea execuţiei
bugetare.
Comparând situaţia României cu cea la nivel european, pe parcursul anilor 2008-2012
se remarcă faptul că atât în cazul veniturilor cât şi al cheltuielilor ponderile la nivelul
României sunt mai mari decât cele de la nivel european; înregistrându-se pentru perioada
amintită o pondere medie a veniturilor de 24,65% la nivel european, în timp ce în România s-a
înregistrat o pondere medie de 28,71% , iar în cazul cheltuielilor ponderile au fost de 23,37%,
respectiv 25,89%.
5.5.Analiza veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale
Figura nr. 14: Ponderile veniturilor curente şi fiscale în totalul veniturilor
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri
Cheltuieli
0,00 %
20,00 %
40,00 %
60,00 %
80,00 %
100,00 %
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri
curente
Venituri
fiscale
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
123
Veniturile curente au reprezentat în medie 85% din veniturile bugetului local pe
parcursul anilor 2006-2013, însă s-a înregistrat o scădere de 6,81 puncte procentuale în 2013
faţă de 2008, ceea ce înseamnă că autorităţile locale au beneficiat de mai multe subvenţii şi
sume primite de la Uniunea Europeană. A doua cea mai mare valoare (88,41%) a fost
înregistrată în 2008, an în care România a beneficiat de cele mai mari sume de la Uniunea
Europeană în perioada analizată, pentru diverse investiţii.
Se remarcă o scădere continuă a veniturilor fiscale din totalul veniturilor bugetelor
locale pe perioada analizată, ceea ce reflectă un grad de colectare din ce în ce mai scăzut al
impozitelor şi taxelor.
Pentru primele două luni de execuţie bugetară ale anului 2014, ponderile de 88,55% în
cazul veniturilor curente, respectiv de 68,75% pentru veniturile fiscale, arată un trend uşor
crescător în ambele cazuri. Valoare de 88,55% poate fi explicată de plata anticipată a
impozitelor şi taxelor locale de către contribuabili, luând în considerare bonificaţia de 10%
acordată de către autorităţile locale.
Tabel nr. 3: Structuri ale veniturilor fiscale
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri fiscale/Venituri
curente
96,43
%
95,85
%
93,03
%
90,18
%
82,41
%
78,31
%
77,29
%
77,35
%
Impozite şi taxe pe
proprietate/Venituri fiscale
9,96
%
9,77
%
8,73
%
9,05
%
11,00
%
12,04
%
11,79
%
12,12
%
Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări
proprii
Evoluţia temporală a veniturilor fiscale în cadrul veniturilor curente ale bugetelor
locale de-a lungul celor 8 ani, relevă o scădere a ponderii acestora de la 96,43% în anul 2006,
la 77,35% in anul 2012. Aceasta scădere aproape 20%, arată orientarea unităţilor
administrativ-teritoriale către programele de dezvoltare, a căror implementare necesită o
durată mare de timp, comparativ cu secţiunea de funcţionare curentă a bugetelor locale. Cea
mai mare scădere a ponderii veniturilor fiscale ale bugetului local in veniturile curente ale
aceluiaşi buget, a avut loc in anul 2010, când aceasta a scăzut cu 7,7 puncte procentuale, faţă
de anul anterior. Cu toate acestea, in 2014, mai mult de trei sferturi din veniturile fiscale sunt
venituri curente ale bugetelor locale.
Impozitele si taxele pe proprietate au avut o evoluţie descendentă în ceea pe priveşte
ponderea lor in totalul veniturilor bugetelor locale. Astfel, daca la sfârşitul anul 2006 acestea
deţineau 9,08% din veniturile totale, la începutul anului curent, impozitele si taxele pe
proprietate s-au redus la 6,51 %. În toată această perioadă de analiză, impozitele şi taxele pe
proprietate au înregistrat fluctuaţii reduse, in sensul modificării lor de la un an la altul, cu cel
mult 0,9 puncte procentuale.
Se observă, de asemenea că ponderea impozitelor si taxelor locale este foarte redusă,
sub 10%, deci cea mai mare parte a veniturilor bugetelor locale este reprezentată de transferuri
de la bugetul de stat ( sume şi cote defalcate din impozitul pe venit şi TVA), la care se adăuga
subvenţiile, veniturile din capital, donaţiile, sumele primite din rambursări de împrumuturi,
cât şi sumele de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţările.
Referitor la ponderea impozitelor si taxelor pe proprietate in veniturile fiscale ale
bugetelor locale, aceasta s-a încadrat in intervalul 8,73% şi 12,12 % de-a lungul celor 8 ani de
analiză. Ponderea relativ mică a acestor venituri relevă gradul redus al autonomiei autorităţilor
locale faţă de autoritatea centrală. Cea mai bună situaţie a fost înregistrată în anul 2013, când
impozitele şi taxele pe proprietate ofereau 12,12% din totalul veniturilor fiscale, iar cea mai
Huș man Andrei-Ionuț
Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat
redusă pondere s-a identificat în anul 2008, când doar 8,73% din veniturile fiscale erau
autonome.
Figura nr. 15: Structura veniturilor bugetelor locale în 2006