79 Hevi Handbook Romanian

8/18/2019 79 Hevi Handbook Romanian

http://slidepdf.com/reader/full/79-hevi-handbook-romanian 1/49

1

Manualul Profesorilor

deInstruire a Personalului didacticdin Asistenta Sociala si Ingrij irea Sanatatii

Mary AllenSirkka Perttu



2

Introducere

Violena in cuplu ( VIC), de asemenea, cunoscut sub numele de "violena în familie" sau"violena împotriva femeilor" este o importanta problema sociala i de state - întâmpinata deprofesionistii din îngrijire medicala i asistenta sociala în munca lor (Tufts et al, 2009; Haggblomet al, 2005; Holt, 2003; Ferguson i O'Reilly, 2001; Humphreys, 2000). Acest document a fostscris s însoeasc Curriculum Profesori i Ghidul dezvoltat de Leonardo da Vinci-roject numitProfesorii asistentei sociale i ingrijiri stati împotriva violenei, HEVI 2008-2010 pentru asprijini cadrele didactice din cadrul Uniunii Europene de a educa elevii lor, în calitate deprofesioniti pe viitor, pentru a înelege prevalena, dinamica, efectele i r spunsuri la violentapartenerului intim (VIC), astfel încât acestIa s poat interveni în mod eficient i în condiii desiguran s contracareze aceast înclcare larg r spândit i care uneori pune în pericol viaasi drepturile femeilor (OMS, 2006).

Acest Manual scurt reunete informaii care vor ajuta cadrele didactice s utilizeze Ghidul pentruCurriculum i maxime, prin furnizarea de informaii suplimentare cu privire la temele majoreabordate în Module pentru Curriculum. Acest manual nu este destinat s înlocuiasc utilizarealistelor de lectur i de site-uri care sunt enumerate în Ghid, dar poate aciona ca un ghid rapidla subiectele acoperite în module.

Informaii de fond privind violena

Definiii ale violenei

Organizaia Mondial a Sii definete violena ca: "folosirea intenionat a for ei fizice saude putere, sau ameninare reale, fa de sine, o alt persoan, sau împotriva unui grup saucomunitate, din care fie rezulta un prejudiciu sau un risc ridicat de vmarea corporal,moartea , vmare psihologic, o blonava-dezvoltare sau lipsire ( privare) "(OrganizaiaMondial a Sii 2002).

Definiia utilizat de Organizaia Mondial a Sii asociaz intenionalitatea cu comitereaactului în sine, indiferent de rezultatul pe care o produce. Excluse din defini ie sunt incidenteleneintenionate - cum ar fi cele mai multe accidente rutiere i arsuri.

Unul dintre aspectele mai complexe ale definiiei este problema de intenionalitate. Cu toateacestea, definiia utilizat de Organizaia Mondial a Sii, definete violena în care serefer la statea sau bunstarea persoanelor. Anumite comportamente - cum ar fi lovireasotului / sotiei - poate fi considerat de ctre unele persoane ca practicile culturale acceptabile,dar sunt considerate acte de violen, cu implicaii importante pentru statea individuala.

Organizaia Mondial a Sii a introdus o tipologie de violen care ofer o privire deansamblu asupra numeroaselor chipuri ale violenei interpersonale, colective i auto-dirijate.OMS ofer o abordare global a violenei în domeniul stati publice (Organizaia Mondial aii 2002).



3

Tipologia violenei se împarte în trei mari categorii , în funcie de caracteristicile celor ce comitacte de violen:

- violena auto-dirijat : viloena provocat de persoana insui / insi ,- violen interpersonal : violen provocat de o alt persoan sau de un mic grup de

indivizi,- violen colectiv : violen provocat de grupuri mai mari, cum ar fi state, grupurile

organizate politic, grupurile de miliie i organizaiile teroriste.

În aceast tipologie violena interpersonal este împit în dou categorii :- violena între parteneri i in familie- violena comunitar Ghidul Predare a Proiectului HEVI- se axeaz pe Violenta in Cuplu care, de obicei, dei nuexclusiv, are loc în cas . Violena împotriva copiilor este examinat în cadrul familiei.

Modul de abordare a statii publice ce priveste VIC acoper , de exemplu, impactul violeneiastfel, factori care cresc riscul de victimizare i svâr irea violentei i programe eficiente de

prevenire a violenei.

Una dintre formele mai frecvente de violen împotriva femeilor este efectuat de so sau unpartener intim de sex masculin. Acest lucru este în contrast evident cu situaia pentru brbai,care în general sunt mult mai susceptibili în a fi atacat de un str in sau cunotin decât decineva în cercul lor de relaii apropiate (Organizaia Mondial a Sii 2002).

Definitii ale violentei in cuplu

Exist o serie de definiii ale violenei domestice, violenei împotriva femeilor i violena in cuplu.Unul dintre cele mai clare definiii ale violenei împotriva femeilor este cel subliniat în Declaraiade la Beijing din 1995 i Platforma de aciune, deoarece este atât de "gen i cultural sensibil" :

Termenul de "violen împotriva femei" înseamn orice act al violen ei bazate pe genul ceare ca rezultat, sau este probabil s aib ca rezultat un prejudiciu, fizic, sexual sausuferin psihic a femeilor, inclusiv ameninrile cu asemenea acte, constrângerea sauprivarea arbitrar de libertate, care apare în via a public sau privat. Prin urmare,violen a împotriva femeilor cuprinde dar nu se limiteaz la urmtoarele:

“ Violen e fizice, psihologice i sexuale care au loc în familie, inclusiv “battering” (este unmodel de comportament utilizat pentru a stabili puterea si controlul asupra unei altepersoane, prin fric i intimidare, de multe ori inclusiv amenin area sau folosirea violen ei)abuzuri sexuale asupra copiilor de sex feminin în gospodrie, legate de mostenireaviolenta, violul marital, mutilarea genital a femeilor i alte practici tradi ionale duntoarepentru femei ... “

( A Organizaiei Naiunilor Unite, Adunarea General 1993; ONU 1995)

Baza violenei împotriva femeilor este în genere "violena, care este orientat catre o femeie,deoarece ea este o femeie, sau violen care afecteaz femeile dispropor ionat. Acesta includeacte care provoac prejudicii sau suferine fizice, mentale sau sexuale , ameninrile cu



4

asemenea acte, constrângerea i lipsurile altor libertai ". (Secretarului General al ONU studiuprivind violena împotriva femeilor 2006).

Urmtoarea definiie de gen neutru, este deasemenea utila deoarece aceasta este scurt, iinclude dimensiunile principale ale VIC :

Un proces prin care un membru al unui raport de vulnerabilitate experien e intime,

pierderea de putere i de control i entrapment ca o consecin a altor membre î iexercit puterea prin utilizarea model de fizic, sexual, psihologic i / sau for moral.

(Coker et al, 2003, p260)

Definiia violenei împotriva femeilor de ctre Uniunea European (UE) se bazeaz pe DeclaraiaONU privind eliminarea violenei împotriva femeilor. UE pune accentul pe drepturile omului iegalitatea între femei i brbai pe baz abordrii violenei împotriva femeilor i subliniaz faptul c obstacolele în calea exercitrii socio-economice i politice a drepturilor femeilor, creteexpunerea femeilor la violen. Accent special ar trebui s fie pe legislaie i politicile publicecare discrimineaz femeile i fetele. (Consiliul Uniunii Europene, 2008).

UE constat c violena împotriva femeilor este ca aspect istoric o manifestare a rela iilor deputere inegale între brbai i femei i afecteaz în mod negativ nu numai femeile, ci isocietatea în ansamblu, i, prin urmare, este necesar o aciune urgent. Aciunile comune aautoritilor publice, instituiilor i societatii în general, precum i o abordare multidisciplinar iintegrat, sunt necesare pentru eradicarea violenei împotriva femeilor (Consiliul UniuniiEuropene 2010).

Consiliul Europei (CoE), încearc s dezvolte în întreaga Europ comun i principiiledemocratice bazate pe Convenia European a Drepturilor Omului (CoE / Roma 1950). COE adat urmtoarea declaraie în 1993: "Violena împotriva femeilor constituie o înclcare a dreptului

la via, securitate, libertate i demnitate a victimei i, în consecin, un obstacol pentrufuncionarea unei societi democratice, bazate pe statul de drept" .

Violena împotriva femeilor este acum recunoscut ca un abuz a drepturilor omului din ce în cemai grave i ca o important problem de state public, cu consecine grave pentru femeiatât fizic, mental, i statea reproducerii sexuale (Garcia-Moreno et al, 2006). În toate rilemembre ale Uniunii Europene, violena împotriva unui partener intim, sau împotriva copiilor, esteo crim pasibil de pedeapsa cu închisoarea sau alte sanciuni legale.

Terminologie

Termenii "abuzul familiei / violen", "violen a în familie" i "atacul conjugal" sunt folositi în moddiferit în diferite ri i sensul este diferit, în special în ceea ce privete sexul.Termenul "violen ei în familie" implic faptul c toi membrii familiei sunt angajai în conflict

reciproc, în timp ce termenul de "abuz conjugal" exclude femeile care sunt conlocuitoare ( co-habitat) sau în relaii de amiciie i femeile care sunt abuzate de fiii lor sau prinii.Termenul ”battering= violenta agresiva”( comportament utilizat pentru a stabili puterea sicontrolul asupra unei alte persoane, prin fric i intimidare, de multe ori inclusiv amenin area saufolosirea violen ei) ascunde faptul c abuzul poate fi, de asemenea, emotional, sexual,psihologic sau economic. OMS constat, de asemenea c, atunci când abuz are loc în modrepetat, în acelai raport, fenomenul este adesea menionat ca ”violenta agresiva”(OrganizaiaMondial a Sii 2002).



5

"Violen a în familie" este un termen generic care cuprinde un abuz mai mare, abuzul i violenapartenerului intim (American Medical Association, AMA, 2005).

Asociatia Medicala Americana (AMA) definete abuzul partenerului intim ca "fizic, sexual i /sau abuzul psihologic asupra unui individ comis de un fost sau actual partener intim ". AMA, deasemenea, observ ca " violena fizic i / sau sexual trecut sau prezent între foti sauactuali parteneri intimi, membrii aduli din menaj, copii / aduli i un printe. Persoanele abuzate

i autorii infraciunilor ar putea fi de ambele sexe, i cuplurile ar putea fi heterosexuali sauhomosexuali). "(Sugg, N. et al 1999.

În timp ce termenul de "abuzul asupra partenerului intim" este de gen neutru, femeile au maimulte anse de a experimenta apariia leziunilor fizice i suport consecinele psihologice aleabuzului partenerului intim (Rodriguez, M. et al 1999).

Natura acestui gen criminalitii este indicat de faptul c la nivel de cercetare mondial în multedomenii ar c între 90% i 97% din incidenele abuzive în cadrul unei relaii intime suntvâr ite de brbai împotriva femeilor. Din acest motiv, termenii "Violena domestic" sau"abuz in casatorie" sunt termeni improprii, deoarece ascund sexul autorului i cel al victimei.

Acest manual utilizeaz termenul "Violena in cuplu" (VIC), deoarece la nivel global esteacceptat i indic faptul c majoritatea victimelor acestui tip de violen sunt femei. "Violena incuplu" este vzut ca o manifestare a violenei împotriva femeilor.

Prevalena partenerului intim - Violenta

Prevalena internaional

Organizaia Mondial a Sii estimeaz c 10% i 69% din femeile din întreaga lume au oexperien violent de ordin fizic produs de mâinile partenerului intim i pân la 70% din

victimele de sex feminin sunt ucise de partenerii lor de sex masculin (Heise i Garcia-Moreno, în2002: 89 / 93) . Fondul ONU pentru Populaie Raport (2000) precizeaz c între una din treifemei au fost btute, constrânse în sex sau unele abuzate, si mai ales de ctre un partenerintim de sex masculin sau membru al familiei. Unua din patru femei au fost abuzate în timpulsarcinii. Uniunea European estimeaz c la un moment dat în viaa lor, 1 din 5 femeiEuropene va avea experiena abuzului de ctre un partener de sex masculin, în timp ce 25% dintotalul infraciunilor raportate implic atacul soului asupra soiei sale sau a partenerului (UE,2007). Aceasta este cauza majora de deces i invaliditate a femeilor cu vârsta cuprins între16-44, din totalul deceselor din cancer , boal sau a accidente rutiere (Consiliul Europei, 2002).

În Statele Unite mai mult de 1 milion de cazuri de violen a partenerului intim sunt raportate la

poliie în fiecare an (Goldberg, 1999). Coaliia Naional Împotriva Violenei Domesticeraporteaz c în medie de 10 de femei mor de mâinile partenerului intim în fiecare zi (Wood,2001 ). În Canada, au existat 28 de mii de incidente de violen conjugal raportate la poliie în2004, din care 84% au implicat victime de sex feminin i 16% au implicat victime de sexmasculin. Cu toate acestea, doar 28% dintre victimele abuzului conjugal raporteaz incidente lapoliie (36% din victimele de sex feminin i 17% din victimele de sex masculin) (Ogrodnik, 2006).

Prevalena în unele ri europene

Din anii 1980 un numr de ri europene au efectuat anchete statistice majore la nivel naionalcu privire la gradul de violen interpersonal i impactul acesteia. Amploarea problemei este



6

recunoscut, iar multe state au luat msuri pentru a rezolva problema. Totusi, exista o nevoiede date europene, astfel încât interveniile sociale i politice pot fi direcionate în mod eficient iadaptate pentru a satisface nevoile curente.

Datele comparative poat avansa teoria i s sugereze îmbuniri culturale, politice i socialespunsurilor la violen. Cu toate acestea, compararea datelor exacte este mai dificil decatpare. Ignorarea sau judecarea gresita a cadrului tiinific si metodologic a datelor pur specifice

duce la concluzii greite i interpretri. Au existat tentative de a compara datele prevalena dars-au confruntat cu multe probleme i compararea datelor a fost uneori imposibil.

O reea de cercetare european numit "coordonare de aciune privind violarea drepturiloromului " (CAHRV) a abordat aceste probleme i a f cut primii pai pentru a revizui ancheteeuropene cu privire la prevalena i impactului violenei împotriva femeilor asupra sii lor.Rezultatele arat c studiile sunt construite destul de diferit de la o ar la alta, nici prevalenasau datele impactului asupra sii nu sunt comparabile la nivel european.

Raportul prezint anchetele naionale asupra violenei împotriva femeilor în Finlanda, Frana,Germania, Lituania i Suedia. În aceste anchete sunt diferentele si asemanarile dintre mrimea

antionului i intervalul de vârst, metodele de colectare a datelor i an de studii.

În Finlanda, Germania, Lituania i Suedia rata de prevalen pe via pentru violena fizic aactualilor i / sau fotilor parteneri ,variaz de la aproape 21% la 33% pentru femeile din grupade vârst central al 20-59 care au avut vreodata un partener. Studiul francez a colectat dateprivind prevalena numai în ultimele 12 luni. Prevalena violenei fizice de ctre un fost sauactual partener în ultimele 12 luni este in intervalul de la 3% în Germania i Frana la 5% înSuedia i 7% în Finlanda. Studiul lituanian nu a inclus întrebri cu privire la ultimul an .

Grupa de vârst a femeilor între 20 i 59 au raportat un nivel ridicat de prevalen pe durata devia a violenei sexuale de la un actual i / sau fot partener, cu 11,5% în studiu finlandez, 6,5%

în Germania, 7,5% în Lituania i 6,2% în studiu suedez.

Este dificil s se defineasc exact ceea ce este violena psihologic în relatia cu parteneruluiintim .Cele mai multe studii de prevalena utilizeaz mai multe dimensiuni de dominare,

comportamentul umilitor, ameninrilor i de control în scopul de a msura violena psihologic.Indicatori care au fost evaluai în Suedia Finlanda, Lituania, Germania, i, într-o anumit sur , în Frana, anchetele au subliniat extrema gelozie, limitarea femeii de a-si vedeaprietenii sau alte rude, comportamentul umilitor, controlul economic, ameninare la adresacopiilor i ameninri de sinucidere. În studiul lituanian cel puin una dintre acestecomportamente a partenerului actual a fost raportat de 28,6% dintre femei, 24,3% în studiul

francez, 16,5% în studiu finlandez, 14,3 % în Germania i 11,6% în studiu suedez (Schröttle M.et al). 2006.

În Marea Britanie, una din patru femei va fi o victim a violenei domestice în timpul vieii lor(Mirrlees-negru, 1999). Un incident de violen domestic este raportat la poliie în fiecare minut(Stanko, 2000), i crima cu cea mai mare rat de victimizare repeta în Marea Britanie(Kewshaw et al, 2000). În medie dou femei pe sptmân sunt ucise de un partener sau fostulpartener de sex masculin, i aproape jumtate din toate victimele crimelor de sex feminin suntucise de ctre un partener sau ex-partener (Coleman et al, 2006).

Cauzele violenei in cuplu (VIC)



7

Cauza violenei in cuplua face obiectul multor cercetari i dezbateri. Aceast cercetare tindesa arate asemenea acte de violen, fie dintr-o perspectiv socio politic mai larg sau operspectiv familial sau interpersonal. Vechia abordare a violenei împotriva femeilor subliniaca o manifestare "din punct de vedere istoric a relaiilor de putere sunt inegale între brbai ifemei, si au dus la dominaia asupra femeii i discriminarea femeilor de ctre brbai i c violena împotriva femeilor este unul dintre mecanismele cruciale prin care femeile sunt for ate

într-o poziie de subordonare fa de oameni "(ONU, 1995). Aceast abordare a cauzelor VIC

este uneori numit " analiza feminist ".

Abordarile trecute vedeau violena ca urmare a stresului în viaa de familie (Straus, 1990), sauca urmare a copiilor care se confrunt cu violen sau au vezut violenta în casa copilriei lor(Watson i Parson, 2005; Negre et al, 1999; Ellesberg et al, 1999), sau ca urmare a uneitulbur ri speciale de personalitate (Dutton i Starzomski, 1993), sau ca urmare a unei afeciunideficitare. Aceste abordri sunt uneori descrise ca explicaiile psihologice sau sociologice.

Context Ecolog ic

Heise (1998) a încercat s umple golul lsat de abordarea non feminista si feminist (deexemplu, psihologic i sociologic) cu referire la violena partenerului intim. Ea observ c "singurul factor al explicaie este inadecvat" i nu este în msur s explice de ce "individualoamenii devin violeni i de ce femeile ca o clas social sunt atât de des o int" (p.263).spunsul ei este de a propune ceea ce ea descrie ca un cadru integrat ecologic in care "conceptual abuzul si violena sunt un fenomen cu multiple faete, care implic o interaciune a

factorilor personali i a situaiei socio-culturale. Acest cadru se bazeaz pe constatrile empiriceale diferitelor discipline care au fost empiric dovedite a fi legate de violen împotriva femeilor.Ea organizeaz aceste elemente explicative în straturi i sunt reprezentate ca o serie deaproape patru cercuri concentrice (a se vedea figura 1 de mai jos.)

Figura 1. Factorii legai de violena împotriva femeilor la diferite niveluri de ecologie social.

Societatea

Comunitatea

Familia

Individul



8

(Adaptat de la Heise, L.,1998)

La primul, nivel "Individul", din perspectiva istoric include aspecte cum ar fi dac el a vzutsau experimentat violena ca i copil, i Dutton i Starzomaski's (1993) "grania organizrii

personalitii " care poate rezulta din experimena unui copilul cu respingerea / absena tatlui.Contextul nivelului urmtor “ Familia”, se afl factorii, precum poziia dominant de sexmasculin i de control la domiciliu, consumul de alcool i conflicte conjugale. Al treilea nivel,"Comunitate", mai amplu,se refer la contingentul structurilor sociale ce afecteaz individul ifamilia. Acestea includ aspecte , socio-economice i statutul ocuprii for ei de munc, nivelul deizolare a femeii i a familiei, colegii i influenele de grup. La final i al patrulea nivel sunt factori"sociali", cum ar fi constructii de masculinitate, roluri de gen rigide, credinele în proprietateafemeii, i o acceptare a conflictelor interpersonale i pedepse fizice. Acest model este o i maicuprinztoare abordare, mai larg pentru a înelege cauzele VIC i ajut la procesul de evaluareamnunit a ghidului.

Al te cauze ale violenei in cuplu

Este important s reinei faptul c unii brbai i unele femei devin violeni/te ca urmare a uneileziuni traumatice a creierului, (LTC), debutul bolii mentale severe (de exemplu, schizofrenie,sau polar disorder BI) sau un accident vascular cerebral sever. În aceste situaii, cauzele idinamica abuzului va fi foarte diferite de cele prezentate mai sus. Este important s se verificeacestea dac este cazul, ca i interveniile juridice i tratamentele necesare ce pot fi diferite.

Ce este violena în cuplu?

Violena în cuplu include o vedere de genul sexual, psihic i fizic , acte coercitive utilizate împotriva femeilor adulte i adolescente de catre un fost / actual partener intim, f consimmântul ei. Violena fizic implic în mod intenionat folosind for a fizic, puterea sau oarm în duna sau r nirea femeii. Violena sexual include contact sexual abuziv, ceea ce faceo femeie s se angajeze într-un act sexual f consimmântul ei, i încercarea sau comitereade acte sexuale cu o femeie care este bolnav, persoane cu handicap, sub presiune sau subinfluena alcoolului sau a altor medicamente. Violen psihologic include, controlul sau izolareafemeii , umilirea sau jenarea ei. Violena economic include privarea accesului i a controlulasupra resurselor de baz ale femeii. (Secretarului General al ONU studiu privind violen a

împotriva femeilor 2006).

VIC nu este limitat doar la csnicie, dar poate aprea în orice tip de relaii strânse între aduli,inclusiv alte parteneriate, familii sau gospodrii. VIC apare în toate grupurile sociale economice,toate grupurile religioase, toate rasele, grupurile etnice i în cadrul heterosexualilor,homosexualilor i relatiilor între lesbiene (Girshick Lori B. 2009), oameni de toate vârstele iabiliti fizice.



9

Abuz f izic

Abuzul fizic este controlul prin violen sau “battering” a unei alte persoane sau de ameninaresau de a folosi astfel de mijloace.

Abuz sexual

Abuzul sexual este dominaie i control prin abuz de corpul victimei. Tipul cel mai grav de abuzsexual este violul. Violena sexual este în general însoit de alte forme de violen.

Abuz Verbal

Abuzul verbal este un mijloc de a pune o femeie jos sau a submina încrederea ei prin atacareaei verbal, fie în public sau în privat. Abuzul verbal ar include, de asemenea, ameninri de oriceform.

Abuz emoional

Abuz emoional este dominaie i control al altei fiine umane prin retragerea dragostei,aprobare, respect, înelegere, grij , atingeri, care sunt nevoi emoionale umane de baz.Oform sever de abuz emoional ar fi “provocarea de tratament mut "pe o persoan, i refuzareadreptului unei persoane de a spune cum se simte i dreptul de a fi ascultat.

Abuz soc ial

Abuzul social este dominaia i controlul unei alte persoane prin umilire în public, pe care oizoleaz sistematic si o face dependent de partenerul ei.

El o poate disocia de prietenii ei i de familie printr-un control al libertii din afara ei acas.

Abuz economic

Abuzul de putere economic este de retragere a mijloacelor financiare pentru hran, îmbr minte i s educe femeia i copiii ei. Agresorul pot deine controlul total asupracheltuielilor de bani sau plata facturilor ca un mijloc de a domina i / sau abuza femeia.

Aceste toate tactici servesc la creterea puterii i controlului f ptuitorului asupra partenerei sale.Roata Controlului si Puterii a fost Programul dezvoltat de Duluth de intervenie (Pence iPaymar, 1993) pentru a ar ta modul în care lucreaz aceste tactici diferite (a se vedea Ghidul,apendicele X),. diagrama arat cum, majoritatea nu sunt abuzuri fizice, ci atunci când nufuncioneaz intimidarea fizic i abuz non verbal, el va recurge la abuz fizic i sexual. Totui, înunele relaii foarte abuzive, este in mod frecvent abuzul sexual i / sau fizice.

Dezbatere " Sex Simetria":

În ciuda rezultatelor studiilor, cum ar fi Studiu de Evaluare Problemelor de ViolenaDomestic , care confirm caracterul puternic al genului abuz domestic i intim, (în care din



10

1236 persoane studiate în sistemul de poliie 99% au fost femei i 99% din infractorii au fostde sex masculin (Kelly et al, 1999), au existat dezbateri în literatura de specialitate recentedespre folosirea violenei de catre femei împotriva partenerilor de gen masculin. Unii autori (deexemplu, Stets i Straus, 1990; Archer, 2000) sugereaz c femeile sunt la fel de violente sauchiar mai mult decât brbaii în relatiile lor intime. Cu toate acestea, cele mai recente cercetrisugereaz c metodologiilor de cercetare i modul în care statisticile sunt colectate i îneleseau dus la aceast simplificare excesiv a unei probleme complexe.

O serie de cercettori au încercat s rezolve aceste contradictii aparente în statistici, inclusivHester, (2009), Kimmel, (2002) i Johnson (1995, 2006,). Lucr rile lui Johnson 2009 a devenitcel mai cunoscut al acestor abordri. El a sugerat c cercettorii s-au uitat la dou fenomene icifre diferite, despre combinarea diferitelor tipuri de violen în familie. În 1995, el (Johnson,1995) a introdus "violen în cuplu tînr" i în "violena parinteasc". Violena în cuplu tânr estecomun într-un numr mare de familii care sufer de izbucnirilor ocazionale de violen, fie de laso / soie, sau ambii.

Un alt numr semnificativ de familii sunt terorizate sistematic de violena sexului masculin ,adoptat în serviciul de control patriarhal. Johnson (1995) a numit aceast form de violen a

partenerului "terorismului patriarhal". Un cercetator finlandez numete acest tip de violen "terorismului parteneriat" (Piispa 2002). Ea descrie violena, care este cel mai aproape deimagini tipice de violen parteneriat i de caracteristicile victimelor i agresorilor. Mai târziu,Johnson numeste violena grav ca pe " terorismul intim " rezultat care,are drept prejudiciucrima i este tipul de abuz pe care profesionitii, cum ar fi asistenti medicali si sociali sunt maisusceptibili în al întâlni. Johnson, de asemenea, descrie "violen tânr a situaiei", în care atâtrbai i femei se angajeze în mod egal, dar care nu duce de obicei la leziuni grave sau ac iune

în justiie.

Mai târziu, a completat divizia lui cu dou forme mai departe: "rezistena violent" (VR), care serefer la cazurile în care femeia lupte înapoi în auto-aprare sau ucide si domnul care a abuzat

de ea de ani, i "violente de control reciproc "(MVC), unde atât soul i soia sunt violente i luptapentru control. Potrivit Johnson i Ferraro (2000), acesta din urm este relativ rar .

Cu toate acestea, aceast conceptualizare a fost în mare parte netestat, i într-un studiu maitârziu (Johnson, 2000) a fost extins pentru a include mai multe grupuri, dup cum urmeaz:terorismul intime: unul dintre soi este violent sau de control, 97% brbai; rezistena violent:autoaprare ca o Ca r spuns la violen sau de control (în primul rând de femei, 96% femei);violen tânr a situaiei: dar nu controleaz, 56% brbai violente; violente de control reciproc(3% din eantion;). Astfel de constatri ar ilustra complexitatea violenei partenerului intim.terorismului intime înseamn "încercarea de a domina un partener i s exercite un controlgeneral asupra relatiei, dominaia care se manifest în utilizarea unei game largi de putere i

tactici de control, inclusiv a violenei" (Johnson i Leone, 2005).

De asemenea, el sugereaz c o mare parte a lui "violena femeilor este utilizat în legitim aprare. Este important s înelegem aceste tipologii ca tip de violen întâlnite va influenafactorilor de risc pentru femei i copii, i, prin urmare, va determina, de asemenea aspectelelegate de siguran, de sesizare i opiuni juridice, precum i tratamente adecvate pentru autorulsau de cuplu. Totui, dac asistentul întâlnete un om care este în mod unilateral abuzat de ofemeie, el ar trebui s primeasc acelai sprijin ca o femeie abuzata. El este la fel si are dreptulla ordinele de protecie juridic i de siguran in caz de abuz.



11

Distinctiile Kimmel (2002) sunt "violen instrumental", care are scopul orientat s menin puterea i controlul cat i "violen expresiv", ceea ce explica expresia de conflict de familie.

Kelly i Johnson (2008) subliniaz în articolul lor, c un organism în cretere de cercetareempiric a demonstrat c violena partenerului intim nu este un fenomen unitar i c tipurile deviolen în familie pot fi difereniate în ceea ce privete dinamica partener, context i consecine.Ele descriu patru modele de violen: violena constrângere Controlling, rezistena violent,

violena Cuplul situaiei, i de separare-Instigat violen. (JB Kelly & MP Johnson 2008).

Legturi între consumul de alcool i violena partenerului int im

Aprecierea din 2000 Scottish Crime Survey arat c în 62% din incidentele autorul a fostconsumul de alcool i în 32% din incidentele de autor a luat droguri. Majoritatea (83%)incidentelor care implic, de asemenea, implicate droguri alcool. (MacPherson S, 2002).

Bautorii grele sunt la risc crescut de victimizare violen partener intim. Multe femei dezvoltaalcool "" ca urmare a problemelor de victimizare. abuzul de alcool în rândul victimelor (în speciala femeilor) este adesea considerat ca o consecin a violenei domestice,

în curs de dezvoltare, probabil, ca un mijloc de a se confrunt cu grave i abuz repeta. abuzulde alcool sau de dependen poate fi un simptom al stresului post-traumatic i tulbur ri psihicecare rezult din experienele victimizarea. Cu toate acestea, cauzele i efectele abuzului dealcool victimei în partener violenei r mâne dificil de a se descurca (Finney 2004a).

Violena partenerului intim este frecvent comise de infractori care au fost sau care au butalcool "probleme. Dovezile sugereaz alcool faciliteaz escaladarea conflictului în violen,probabil prin intermediul proprieti farmacologice disinhibitory de alcool asupracomportamentului (Finney 2004a).

consumul de alcool la eveniment este comun în incidentele de violen sexual, i de autor ide but victima este comun. Acest lucru poate fi o funcie de situaia în care violena sexual se manifest, sau influena legate de sperana de efectele farmacologice i alcoolului asupracomportamentului sexual. consumul de alcool este mai probabil în incidentele de violen sexual între oameni care nu cunosc bine decât apropiai i prezena de alcool are implicaiipentru severitatea rezultatelor violen sexual. probleme cu alcoolul sunt comune printreautorii de sex masculin de violen sexual. probleme cu alcoolul sunt de asemenea frecvente

în rândul victimelor violenei sexuale, care, în multe cazuri, dezvolt dup victimizarea se refer .Alcoolul la violena sexual printr-o serie de ci directe i indirecte (Budd 2003, Finney 2004b).

Legturi strânse au fost gsite între consumul de alcool i apariia violenei partenerului intim în

multe ri. Dovezile sugereaz c consumul de alcool crete apariia i severitatea de violen domestic. Consumul de alcool ca fiind o cauz direct de violen a partenerului intim a fostadesea atacate fie pe baza unor factori suplimentari (de exemplu, statutul socio-economicsczut, personalitate impulsiv) contabilitatea pentru prezena celor dou, sau din cauza grelepotabil frecvente poate crea un, stresant parteneriat nefericit care crete riscul de conflict iviolen. Cu toate acestea, probele sunt disponibile pentru a sprijini relaiile dintre alcool iviolena partenerului intim, care includ:

Consumul de alcool afecteaz în mod direct functionarea fizica si cognitiva, reducereauto-control i lsa persoanele mai puin capabile s poata negocia sa rezolve non-violent conflicte aparute in relaia intima..



12

Consum excesiv de alcool de ctre un partener poate accentua dificultile financiare,probleme de îngrijire a copiilor, de infidelitate sau al i factori de stres in familie . Acestlucru poate crea tensiuni in casnicie i conflicte, crescând riscul de violen întreparteneri.

Convingerile individuale i sociale care determin agresiune din cauza alcoolului poate încuraja un comportament violent dupa ce a baut alcool si poate folosi consumul dealcool ca o scuz pentru comportamentul violent.

Confruntrile violente într-o relaie pot duce la consumul de alcool fiind folosit ca ometod de adaptare sau de auto-drogare alcoolica.

Copiii care sunt martori unei violene sau ameninri de violen între prinii pot afisamai tarziu in viata, tiparele daunatoare dincauzaconsumului de alcool.

Un numr de indivizi, relaii i factori sociali pot agrava asocierea între consumul de alcool iviolen. Pentru faptasi, mai greu, dar mai frecvent probabil crete riscul de violen, i exist unele dovezi c butorii cu probleme sunt cu risc crescut de victimizare. (Organizaia Mondial a Sii 2006).

Mituri despre Viopelnta Partenerului Intim

Numai un mic procent de femei sunt victime ale violenei. Nimeni nu are dreptul s se amestece în treburile interne ale unui

cuplu. Femeile merita sa fie violate i btute, ele provoac atacul datorita

comportamentului i modului de a se îmbr ca. Violena fizic este puin probabil s se agraveze în timp. Numai femeile srace sunt abuzate. Dac nu ar exista leziuni vizibile atunci asaltul nu poate s fi fost

a de r u. Nimeni nu este ucis, ca urmare a violenei în familie. Femeile pot abandona caminul conjugal, dac doresc . Femeile care sunt abuzate provin dintr-o familie cu fond abuziv. Violenta agresiva apare numai în clasa muncitoare i familiile

minoritilor etnice. Daca o femeie psete relaii abuzive ,abuzul va inceta. Femeile care au avut parte de violena domestica sunt slabe. Abuzul de alcool provoac “ violenta agresiva” asupra sotiei. Consilierea cuplului conjugal va ajuta la rezolvarea abuzului.

Femei i copii neaga frecvent violenta sexuala. Femeile agresate violent isi agreseaza copiii. rbai violentI sunt bolnavi psihic sau au slaba stim de sine. rbaii care sunt violeni provin dintr-o familie cu fond abuziv. rbai abuzivi nu pot controla violena lor, ei au o problema de

gestionare a furiei. rbai abuzivi sunt uor de identificat.Acestia sunt fizic violenti

mereu i cu toat lumea.

(Adaptare din The Australian Royal College of General practicieni.Femeile si violenta, 1998)



13

Efectele violenei partenerului intim

Efecte asupra femeilor victime

"Violenta agresiva a partenerului este singura cauz majora a prejudiciului pentru femeile dinSUA. Acesta este singurul mare motiv pentru care femeile sunt primite la unitatile de primiriurgente "(US Surgeon General, 1989).În afar de a fi o înclcare a drepturilor omului, violenapartenerului intim este asociata cu consecine grave asupra sii publice (Ellesberg et al,2008).

In ultimul deceniu, o atenie sporit a fost axata pe efectele violentei partenerul masculin asupraii fizice i mentale a femeilor. Studiile despre vizite la departamentele de urgen înSUA i în alte pi au sugerat ca abuzul fizic este o cauz major a prejudiciului la femei.

Populaia pe care se bazeaza studiile au sugerat c 20-75% dintre femeile care sunt abuzatefizic de ctre un partener au raportat leziuni datorate violenei la un moment dat în viaa lor. Cutoate acestea, prejudiciul nu este rezultatul cel mai comun pentru statea fizic din abuzulpartenerilor de sex masculin. Studii epidemiologice i clinice au ar tat c acte violente fizice isexuale ale partenerilor intimi sunt în mod constant asociate cu o gam larg de rezultatenegative asupra sanatatii, inclusiv a bolilor ginecologice, rezultate negative sarcinii, sindrom decolon iritabil, tulbur ri gastro-intestinale, diverse afectiuni cronice i a sindroamului - durere.Femeile abuzate au mai multe simptome fizice de state precar , precum i mai multe zile înpat decat femeile care nu au fost abuzate. Violena fizic i sexual, de asemenea, a fostasociata cu probleme psihice, inclusiv depresie, anxietate, fobii, tulburare de stres post-

traumatic, suicid, i abuzul de alcool i de droguri.

Cercetari privind efectele asupra sii datorate violenei partenerului intima fost constrâns de mai muli factori. Cele mai multe studii au fost efectuate pe probe clinice, mai degrab decâtpe baz populaiei, în special în America de Nord i Europa. Mai mult, numeroase studii au avutantion de dimensiuni mici, i nu au controlat analizele. Violenta nu a fost definit sausurat în mod consecvent în studii, f când comparaia dificil.

Scopul studiului multi-ar al OMS a fost de a explora amploarea i caracteristicile diferitelorforme de, violen fizic ,sexual i emoional, împotriva femeilor, cu accent deosebit pe deviolen comise de parteneri intimi de sex masculin. Studiul a încercat s depeasc obstacolele întâlnite în studiile anterioare de comparabilitate pe baz de anchete prin utilizareapopulaiei care au inclus un chestionar standardizat, i pregtirii profesionale standardizate i decolectare de date pe site-urile participante. Un obiectiv suplimentar al studiului a fost de a evaluaviolen sexual fizic de ctre partenerii intimi in masura in care este asociata cu o serie derezultate asupra statii. Acest raport prezint concluziile de state fizic i mental cuprivire la violena partenerului i de auto-raportate a femeilor.



14

Analiza toate site-urile gsit asocieri semnificative între experienele de via ale violeneipartenere i de state de auto-raportate sraci, i cu probleme de state specifice înultimele patru sptmâni, care a inclus: dificulti de mers pe jos, dificulti cu activitile de zi cuzi, durere, pierderi de memorie, ameeli, i vaginale de descrcare de gestiune. Pentru toatesetrile combinate, femeile care au raportat violen partener cel puin o dat în viaa lorraportate semnificativ mai mare primejdie emoional, gânduri suicidare i tentative de

sinucidere decat femeile care nu sunt abuzate. Aceste asocieri semnificative s-au meninut înaproape toate site-urile. Între 19% i 55% dintre femeile care au mai fost abuzati fizic departenerul lor au fost r nite (Ellesberg et al, 2008). (Anexa 3 ofer o privire de ansamblu asupraconsecinele de state a intime Partener abuz.)

VPI exercita, de asemenea, efecte grave socio-economice asupra femeilor. Ca abuz financiar ide control este adesea o parte integrant a IPV, femeile abuzate nu pot avea acces la venituriproprii, chiar dac acestea sunt de lucru în afara casei. Acestea nu pot fi permis sa conducagrija de familie, sau vizitai prieteni i rude. Mutarea casa pentru a se asigura c vecinii iprietenii s nu se implice în sprijinul femeii, de asemenea, înseamn c ea este, izolate social i

nu tiu pe cine s aib încredere.Ca ea poate fi, de asemenea, în mod constant a spus c eaeste proast i nu tiu cum s cretem copiii, ea î i va pierde încrederea ei de sine i de adezvolta foarte srace stima de sine. Efectele acestor forme de abuz emoional i financiar vaajuta s submineze capacitatea ei de a lua msuri pentru a se proteja.

Frica este unul dintre efectele cele mai coerente de abuz grave.

Efecte asupra copiilo r

Aceste experiene de observare aude sau abuzul de mama lor poate avea efecte de lung durat asupra dezvoltrii emoionale i sociale a muli copii.

problemele copiilor asociate cu martorii violenei pot fi împite în trei categorii: Probleme comportamentale i emotionale; aceti copii, comparativ cu copiii care nuau fost martori ai violenei la domiciliu, pot fi mai agresivi si au comportamente antisociale(comportamente "externalizate"), ei pot avea comportamente de inhibati, speriati(comportamente "internalizate"), isi pot arat competena social intr-o mica masura fatade ali copii i s arate mai multa anxietate, stima de sine scazuta, depresie, furie, i

probleme de temperament.Este, de asemenea, constatat c acestia au demonstrataptitudini reduse în înelegerea modului în care simt i in examinarea situaiilor din " alteleperspective. 50% iar la 70% dintre copiii expui la violena domestic sufer de otulburare de stres posttraumatic. (Klotz 2000). Probleme în funcionarea cognitiva i a atitudini, cum ar fi probleme de învarecauzate de circumstanele sociale la domiciliu: prinii nu au puterea sau interes suficientpentru ai susine, de exemplu, colarizarea copilului i învarea.Un copil poate dezvoltaatitudini care justific utilizarea violenei. Potrivit anchetelor naionale finlandeze (Piispa& Heiskanen 1998), 40% dintre barbati care au folosit violena împotriva femeilor au fostmartorii în timpul copil

riei lor la comportamentul violent al tat

lui fa

de mama lor.



15

Probleme pe termen lung; ca adulti - depresie, abuz de substane (alcool),simptome legate de trauma si de auto-stim sczut în rândul femeilor i simptomelegate de traume în rândul brbailor (Krug YM). 2005, probleme mentale si decomportament auto-distructiv (Forsberg 2002).

Aceste efecte vor varia în funcie de vârsta, sexul i durata de expunere la abuz, i ele pot

include:

Neutralizarea dezvoltarii nevoilor lor de siguran i de securitate (crearea unordificulti de ataare) Ei pot dezvolta probleme sociale, cum ar fi abiliti sociale srace, ca urmare asecretului, ruine i izolare. Ele pot prezenta performan educaionala slab, sau, alternativ, ei pot compensaprin cufundarea in ei îni, în studiile lor. Stim de sine sczut

simptome PTSS (udarea patului, evitarea colii, frica, anxietate).

Impactul asupra copiilor mai mari de a trai cu abuz pot include:

Pasive comportamentul agresiv Juvenile, intimidare Comportamentale-externalizarea (baieti) sau internalizarea (fete) Abuz Substan Rularea departe de casa Dificulti în maturitate în formarea ataamente sigure.

(O list mai detaliat a efectelor asupra copiilor în diferite etape ale dezvoltrii lor este prezentat în apendicele 4).

apariia co femeie i abuz asupra copilului

Studiile sugereaz c, în aproximativ 50-70% din toate situaiile de violen domestic, copiiicare tr iesc cu femeia sunt, de asemenea, la riscul de violen (a se vedea McGee, 2001 P19pentru o prezentare general a acestor statistici).

Copiii pot fi direct i indirect afectate de abuz comise pe mama lor într-un numr de moduri.Acestea pot include una sau toate dintre urmtoarele:

Fiind constienti de violen în calitate de martori sau aude aceasta; Interveni pentru a proteja lor mam, fie ele risca asalt direct, fie indirect prin caresolicit ajutor; Fiind încurajate s susin / participa la abuzul i degradarea mama lor.

(Kelly, L. 1996)



16

Heynen (2004) descrie patru forme tipice de copii violen se confrunt: Tat prin rapi (sarcini for ate) Maltratare în timpul sarcinii experienele directe ale violenei ca co-/victims de battering Crescând într-o atmosfer de violen i umilire (în Finlanda, este definit ca violen psihologic împotriva copiilor).

O problem grav violenei fa de copii cauzate de ctre prini este traumatism cranian abuzivsau vmarea creierului traumatice provocate de copii (cunoscut anterior ca "sindromulcopilului zdruncinat").

leziuni ascunse, cum ar fi echimoze, hemoragii retiniene (un prejudiciu grav înochi, sângerare în interiorul ochiului) sau fracturi de coaste sau altor oase copiii sunt victime ale violente tremura în principal în primul an de via un vârf la vârsta de ase-opt sptmâni, atunci când bebelusii plang cel mai În SUA, aproximativ 30% din toate childhood fracturilor sunt provocat.La copiii

mai mici de 1 an, 75% din fracturi sunt susceptibile de a fi aplicat.(Kemp A. M et. Al 2008)

violena partenerului intim poate afecta, de asemenea, pe aptitudini parentale: rinilor "capacitatea de a promova / aduce copiilor este slbit, ca urmare aVPI (stres); practicile inconsecvent a creterii copiilor Overprotection Dur / pedeapsa practici din greu, de multe ori într-un mod fizic (McCloskey etc1995) Oferirea de prea puin sprijin pentru copiii lor (McCloskey etc 1995)

Femeile care au nevoie de o atenie deosebit

Femeile gravide Femeile insarcinate sunt foarte expui riscurilor deabuz de ctre un partener. A femeilor care seconfrunt cu violena domestic, 25% sunt atacaipentru prima dat în timpul sarcinii .

Sarcina i viaa de familie cu copii mici, crete risculde violen.Riscul de a crete violenei în timpul de maternitate iconcediul pentru creterea copilului în comparaie curata medie de violen.4% din femeile care au experimentat raport de violen ca violenele care au început în timpul sarcinii i, deasemenea, 4% raport c violena a început atunci cândcopiii lor erau sub GE o de unul.Peste 10% dintrerbai violente au fost violente împotriva so ilor lor i

în t impul sarc in ii .(Heiskanen & Pi ispa 1998).



17

Violena fa de femei gravide este adesea îndreptatela nivelul stomacului sau organelor genitale, astfel c prejudiciul nu este vizibil pe sub haine.(A se vedea, de asemenea, Perttu S. & V. Kasel itz2006).

Femeile cu Problemede State Mintal Abuz interne este strâns legat de probleme detate mintal (inclusiv probleme de substan abuz). Pân la 64% din pacienii spitalizai de sexfeminin psihice au istor iile de a fi agresate fizic caaduli.

Femeile cu probleme de state mintal (de exemplu,depresie, dificul ti de învare) sunt mult mai expuserisculu i de violen domestic, ca natura problemelorlor le face vulnerabile i partenerii lor pot avea de

asemenea caracteristici care sporesc riscul de ei fi indagresorii.

Membricomunitilor etniceminoritare:Femeile imigrante

Femeile cu handicap

Aceste grupuri reprezint persoanele care suntmarginalizai în soc ietate, i poate avea unele factor ide risc comuni i a altor factori inerente careproblemele actuale în abordarea violenei domestice:

un nivel mai ridicat de dependen asupraaltora, inclusiv, agresorul lor.

inciden mai mare de privare socio-economice, o relativ izolare, de la prieteni,familie, societate, i serviciilor pe care lepoate ajuta.

poate grindin la culturile care susineputerea omului un peste " femeia lui, sau auperceput sau real, imigraia / problemele denaturalizare.

pot avea niveluri mai mici de alfabetizare i

/ sau fluen în limba local.

Dac un interpret l imba este necesar, o angajeze unprofesionist - NU este un prieten sau un membru alfamiliei.

Dac numai un interpret de sex masculin estedisponibil, verificai cu pacientul dumneavoastr dac acest lucru este acceptabil.



18

Femeile învârst Femeile cu handicap au un risc mai mare a bateriei,abuz sexual i vio l decât alte femei. Este impor tant dea cere femeilor cu handicap cu privire la actele deviolen comise de ctre soul lor sau de altcineva, caasistent lor.

Persoanele în vârst percep abuz în trei domenii largi:

neglijare (izolare, abandon i excluziune social),incalcarea (umane, dreptur ile legale i medicale),precum i pr ivarea (de alegeri, decizii, statutul, finanei respect).Modernizarea, industrializarea,

îmbtrânirea populaiei, urbanizarea i o cretere anumrului femeilor în cadrul for ei de munc ar puteaexplica de rapoarte a crescut de abuz în vârst. (Unspuns global la abuz i negli jare mai mare:construirea capacitii de asisten medical primar se ocupe de problema la nivel mondial: raportulprincipal. Organizaia Mondial a Sii 2008).În

orice societate unele sub-grupe populaiei suntdeosebi t de vulnerabil i la abuz mai mare - cum ar fifoarte vechi, cele cu capacitatea de funcionarelimitat, femeile i sracii (Declaraia de la Toronto, peprevenirea globala a Elder abuz. Organizaia Mondial a Sii 2002).

(Adaptare dupa Colegiul irlandez a medicilor generaliti: violen a domestic: Un ghid pentrupractici generale, 2008)

Femeii r spunsuri la violen partenerului intim

Femeii rezisten la VPI

În ciuda mituri populare despre prezentarea lui femeilor la violen în familie, femeile sunt întotdeauna "reziste" acest abuz.Aceasta rezistenta poate fi dificil s recunoasc la timp, ipoate prea a fi respectarea sau supunerea.Totui, aceste r spunsuri rezistente ar trebui s fierecunoscute pentru ceea ce sunt-strategice moduri de a se menine în continuare în condiii desiguran de la abuz si violenta. De exemplu, r mase linitit în faa unor abuzuri verbale siinsulte poate aprea ca prezentarea, dar poate fi de fapt o femeie strategia pentru a evita oescaladare a abuzurilor.utilizarea femeii de violen în legitim aprare poate fi interpretat greitde ctre poliie sau de alii ca un asalt pe partenerul ei, dar este, de fapt, un act disperat pentru apune capt abuzului în curs de desf urare sau pentru a preveni atacuri chiar mai grave.Identificarea i denumirea r spunsuri astfel rezistente reprezint un aspect esenial de sprijinirea femeilor, care pot ele însele au internalizat mituri comune despre femei accepta sauprovocând astfel de abuz. Întrebrile care pot provoca astfel de informaii despre rezistente laspunsurile sale pot include urmtoarele:





20

Angajarea Strategii pentru oprirea / Reducerea violen ei - "Doing Sex": Femeia r spunde laviolena în moduri care nu prezint ameninare direct la adresa omului de ansamblu autoritateai puterea - care acioneaz în conformitate cu rolul de gen.Femeia a dezvolta strategii pentru"gestionarea" violena -, aceasta nu înseamn pur si simplu "face fa" cu sau "accepta"aceasta.La momentul semn w acelai administra copiilor i a gospodriilor i a violenei i s

încerce s se comporte ca barbatii vor:

"Uneori mi-am spus, la dreapta, o vom face felul lui".Generator de dialog: augur W vorbi despre violen cât mai mult posibil în moduri care suntlimitate i modelat de brbai putere social mai mare i de control:

"Obisnuiam sa vorbesc despre asta [] violen ori de câte ori am putut. L-am vrut s realizeze el a avut o problem i singura modalitate de am putut s-l fac a fostrealizat pentru ao aduce în sus, s-i spun, "Ai o problem, cred c ar trebui s vorbim despre asta."

Strategii specifice pentru a evita violen a: Femeia încearc s împiedice omul de la folosireaviolenei i are o serie de tactici pentru a-l scop:

"Am folosit pentru a face ceai sau cafea sau pur si simplu incearca practic nimic s-lin într-o dispoziie bun. Uneori este lucrat prea "."A putea-l îmbr ez i s-l spun l-am iubit, chiar dac l-am urât, i c folosite pentrua ajuta uneori, ar fel de calm-l jos".

Implementarea r spunsuri care Men's Utilizarea contestat de violen - "nu face acest gen": M femeile ost gsi c "a face drumul su" nu locul de munc; aveau s ias rolul de gen:

"El a fost în regul, atâta timp cât am fost joc, de normele sale de via, dar m-amturat cu normele sale".

Verbale si fizice Rspuns: Aceste r spunsuri sunt adesea mai riscante decât alte r spunsuriutilizate anterior.r spunsuri fizice femeii sunt în mare parte defensiv i se exprim în dou

moduri principale: femeile ar putea lovi prima în sperana de a preveni o agresiune sau de a lovi înapoi dup un asalt."Am ipat la el i s-i spun," Nu putei face acest lucru. Nu poti sa scapi cu asta ", i

am început doar. Nu a fi putut face c, înainte. Am fost intotdeauna prea speriata "."Going public" sau al ii Povestind despre violenta: Intr m în public are consecine pozitive pentruunele femei, uneori r spunsurile celor abordate au fost critice.

"Apoi am ajuns la stadiul în care m-am gândit bine, ei [vecinii] tia el o face oricum,a c de ce s se ascund. Si apoi, cand a spart osul meu obraz, m-am gândit c este bine nu ma ascunde orice mai mult. I-am spus doar oameni. Am f cut chiar i unpunct de a merge pentru a vedea avocatul meu i medicul meu în timp ce fata mea

era negru i albastru ".sând Rela ia: plecarea Femeile din raportul de activitate generate de mult de la brbai ifemei în timp ce lsat de multe, cel mai întors:

". . dar a pastrat cer it noi i promitoare, el s-ar schimba asa ca am ajuns sa mergi înapoi ".". . . Am lsat copiii pus multa presiune pe mine ".

(Cavanagh Kate 2003. Înelegerea Rspuns femeii a violenei domestice. De lucru calitativesociale, Vol.. 2 (3), 2003; dou sute douzeci i nou la dou sute patruzeci i nou).



21

sând un partener abuziv

sând parteneri abuziv este un proces. Acesta este adesea presupune c, dac exist violen în familie, o femeie va fi sau ar trebui s lase întotdeauna partenerul ei. Aceast credin, careeste adesea ferm deinute de ctre muli profesioniti, cum ar fi asistenti medicali si sociali, nureute s recunoasc adânc înr cinate i practice din mai multe motive Wh femei y nu pot

pleca.Cercetrile arat c ies dintr-o relaie violent este cel mai periculos moment pentru ofemeie (Sev'er, 1997) i acest lucru trebuie avut în vedere atunci când ei încurajarea s plece.Cu toate acestea, dovezi de cercetare este faptul c cele mai multe femei abuzate nuseasc în cele din urm, dar acest lucru lsând trebuie s fie vzut ca un proces i nu uneveniment de pe o singur dat.O serie de modele au fost dezvoltate pentru a ajutaprofesionitii s îneleag procesul de plecare.

Liz Kelly (1995) introduce o abordare de intervenie de criz la leav ING proces.Ea a dezvoltatun cadru conceptual al femeilor ctoriei ia din momentul în care începe abuz în relaia lor lamomentul în care violena se poate termina. În acest cadru, Kelly recunoate c ceea ce se face

într-un moment de criz pot spori sau diminua, fie individual un mecanism de coping, i, prinurmare m UST este informat de ctre o contientizare a strategiilor de coping care le-au anteriorsau sunt în prezent angajatoare.Ea sugereaz ca femeile s negocieze r spunsurile lor lasigurana de care au deplasa printr-o serie de "procese" (care subliniaz ea nu sunt "etape",deoarece acestea nu reprezint o evoluie ordonat, dar sunt fluide mai mult) din momentul încare primul episod al abuz are loc la momentul în care negocia de siguran . intervenii de criz trebuie s fie, prin urmare, în mod corespunztor adaptate la nevoile specifice ale femeii, înfuncie de care procesul de ea este angajat în. Ea identificarea es aceste 6 procese, dup cumurmeaz:

Gestionarea situa iei: Acest lucru se întâmpl atunci când violen sau abuz este primaexperien în relaia, i în timp ce unele femei se las la acest punct, majoritatea nu o fac.Celorcare r mân trebuie s dezvolte strategii pentru a gestiona situaia, care implic, de obicei,strategii de gestionare a mediului (i partenerul ei), în scopul de a reduce potenialul de conflict.

Distorsiune de perspectiv: Întrucât violena continu, rutina de zi cu zi ei devine dominat denecesitatea de a continua s gestioneze situaia, i va implica acceptarea de responsabilitatepentru abuz i consecinele sale.

Definirea Abuz: Dup

o serie de atacuri, femeia poate veni pentru a defini abuz, violen

, ceeace implic numirea partenerul ei ca un agresor and ea ca o "femeie abuzat".Acest lucrupresupune introducerea responsabilitatea pentru abuz cu partenerul ei, i o recunoatere c abuzul nu este doar o aberaie ", ci o tr tur recurent a relaiei".

Re-evaluarea rela iei: Aceast recunoatere duce la o evaluare a relaiei, i strategiile deadaptare continua într-un context de schimbat sensul.Acum este posibil pentru a medita laprocesul de a psi temporar sau permanent.



22

Terminarea relatiei: Acest proces poate necesita un numr de încercri de a lsa cabarierele s procedeze la fel sunt complexe.(Aa cum va fi vzut în alte lucr ri, în special în celal Kirkwood (1993) discutate mai jos, procesul de a pleca este influenat de o serie de abuzurilegate de factorii economici i interpersonale).

Pune capt violen elor: Aceasta este o recunoatere a faptului c se încheie o relaie nu

implic neaprat capt violenei, i poate duce de fapt la un risc mai mare de violen pentrufemei.

Recunoscând în acelai timp c femeile deplasa prin aceste procese într-un ritm diferite, esteimportant s reinei c Kelly pare s implice faptul c se încheie i ieirea din relaia urmeaz de la o re-evaluare a relaiei ca violente.(Kelly, L., 1995)

Prochaska et al (1994) descrie etape de schimbare i de un profesionist poate lucra cu o femeie în funcie de aceste etape:

Etapele de sch imbare Pacientului Credina Profesioniti "nudging" strade

Pre-contemplare "Relaia mea nu este o problema". Aflai mai multe despre relaia

"Spune-mi cum tu si parteneruse ocupe de conflict în relaiavoastr ."

Contemplare sau

ambivalen

tiu c violena este o problem, dar

am nevoie pentru a r mâne înrelaia".

Discutai despre ambivalena.

"Care sunt lucruri bune desprerelatia voastra?"

"Care sunt lucrurile nu-aa-bu

"Cum v-ai schimba lucrurile di putea?"

Pregtire "Violena este o problem, i am degând unele modificri".

Oferta de sprijin i de încurajaClarificarea planuri.

Lista resurselor comunitii.Oferi orientri anticipativ.

Aciune "Sunt efectuarea de modificri pentrua pune capt violenei".

Oferta de sprijin i de încurajaLista resurselor comunitii.Oferi orientri anticipativ.Revizuirea strategiilor de adap

Întreinere "I s-au adaptat la schimbarile". Oferta de suport.Revizuirea nevoie de resursecomunitare.



23

Discutai despre strategii deadaptare.

Reevaluarea "Eu nu pot menine aceast schimbare".

mân pozitive i încurajatoaDiscutai despre eforturile form

învat efort.Revizuirea planului de securita

mâne deschis pentru discviitoare.

(Adaptat de la "etapele de schimbare" pentru femeile afectate de violen a partenerului intim: Prochaska et al,1994)

Bariere de a pleca de o relaie abuziv

Teama de violen a crescut; Dorind s menin familia unit; Vinovatie, rusine, de izolare, oboseala, imprevizibilitate. Nu doresc "s eueze" în relaia acestora (armat de familie, colegi, etc) Temandu-se din cauza ameninrilor constante, urmrire, regimului de acces, etc Slaba stim de sine. Sentimente contradictorii Preocupare pentru propria ei siguran Grija pentru copiii ei bunstrii partener Credina poate schimba Izolarea i lipsa de resurse. Lipsa de asisten sau servicii interesele financiare Dependena economic altceva-unde sa te duci; Bariere structurale în instanele de judecat, serviciile sociale rolurilor de gen i lipsa de sprijin al familiei Atitudini ale profesionitilor Atitudini in societate

Ciclul violenei ca o barier în calea

Ciclul de violen înseamn c exist perioade de agresiuni sau a unor rele tratamente iperioadele panice. Schimbare dintre aceste perioade este cunoscut în teoriile învrii întrireintermitent. În domeniul cercetrii ar putea fi demonstrat c acest model de comportamentproduce obligaiuni emotionale si reduce capacitatea victimei de a lua decizii independent.Perioadele violente cauza disperare i disperare întrucât perioadele panice duce la ajutor isperan. (Statutul Consiliului Femeilor din Teritoriile de Nord-Vest, 1995).



24

Toate aceste modele ne ajut s înelegem c în timp ce unele femei nu poate psipartenerul lor de prima dat când sunt lovit fizic, cele mai multe femei se angajeze într-unproces de încercarea de a face sens de abuz în scopul de a face munca lor i s menin relaialor de origine i familie intacte. , Precum i aceast dorin de a pstra lor de familie, împreun,femeile întâmpin o serie de bariere juridice, economice i sociale de a pleca.

Grup etnic minor itar sau pentru Refugiai

Stabilirea cultural în care apare intime Partener Violena afecteaz femeile modul experienei.Pentru unele femei, minoriti etnice, pot exista religioase puternice i sanciuni culturale pentrua pleca sau a divortat soii lor. Aceste probleme includ:

Rolul central al familiei în multe culturi: Indisolubilitatea ctoriei în unele religii / culturi: Femeile care aplic pentru statutul de azil nu pot s se simt fi capabil (sau, în unele

jurisdicii nu pot fi în msur s) se aplic de azil ca separate sau femei singure: Rasismul împotriva culturilor minoritare poate inhiba femeile s divulge abuz ca s se team de aciuni ale poliiei sau al instanelor:

Femeilor Refugiate, în cazul în care separ de la partenerul lor, s se team de a pierde dreptullor de edere în aceast ar i poate au fost amenini cu asta. Acestea pot tem c statutul lorde imigrare nu poate fi contestat sau c ei sau copiii lor vor fi r pii i dui în str intate. Acestetemeri sunt realiste i ar trebui s fie luate în serios. În aceste cazuri, femeia ar trebui s fie

încurajate s solicite consultan juridic.

Femeile cu handicap

O femeie cu handicap poate depinde, sau se simt obligat fa de cineva la, partenerul ei abuziv,care, de asemenea, actioneaza ca o "îngrijitor". Casa ei pot fi adaptate în mod specific la nevoileei. Ea poate teama de izolare la domiciliu sau fiind nevoiti cazare instituional în cazul în care eaia msuri împotriva agresorului ei. Ea poate simti ca o persoan f dizabiliti nu vor intelegesau empatiza cu complexitatea situaiei sale specifice. Atunci când contactele i informaiilerelevante disponibile sau ajutor sunt comunicate, având trebuie s se acorde problema deaccesibilitate.(Adaptat de violen a domestic: o problem de state: Linii directoare pentru Spitalul

Personal, 2004).

femeile în vârst

Multe femei mai în vârst care se confrunt cu violena domestic sunt slab deservite desistemele care vizeaz violena domestic i abuzul în vârst, respectiv, i atitudinile i nevoileacestei populaii sunt slab. Mai mult, puin a fost f cut pentru a dezvolta comunitatea deprevenire receptiv i programe de intervenie pentru femeile mai în vârst care se confrunt cuviolena domestic.



25

Conform cercetrilor privind femeile în vârst, (Beaulaurier et al). 2005 de neputin, auto-culpabilizare, secret, protejarea familiei, i lipsa de speran au fost observate de ctrerespondeni ca fiind un factor care contribuie la reticena femeile în vârst s caute ajutor pentruviolen domestic sau de alt natur forme de abuz. Aceste comportamente victimizareadevin bariere în mod eficient pentru a ajuta la cutarea. Vârsta a fost un factor care contribuie

în ridicarea barierelor din calea caut ajutor.

Femeile mai in varsta pot avea experien violenei i abuzului de multe ori mai mult decâtomologii lor mai tineri.Respondenii legate de faptul c exist un fel de iner ie care se dezvolt încursul unei, abuziv relatie termen lung, astfel încât schimbarea devine extrem de dificil. Deasemenea, femeile mai in varsta se pot simi reticena suplimentare pentru a cere ajutor,deoarece acest lucru ar necesita a discuta chestiuni de familie private cu outsideri.R epeatedlyrespondeni observat c oamenii din generatia lor nu a vorbit despre problemele de familieprivat.În special pentru acele femei mai în vârst care au deja simt c sunt de vina pentruproblemele la domiciliu, secretul de rupere poate agrava doar sentimentele de ruine i jen.Inutilitate prea s aib o vârst legate de puternic component care a fost exprimat ca unsentiment c ar putea fi prea târziu, sau în cazul în care lucrurile au mers pe "atât de mult", s-arputea la fel de bine în continuare s îndure abuzurile.

În plus, femeile din studiul exprimat puin încredere c vor primi servicii adecvate, dac acesteanu vorbeasc.Muli credeau c violena serviciile interne s-au indreptat catre femeile mai tinere,i c o femeie mai în vârst ar fi întoarse.Unii chiar au crezut ca ar putea fi râs sau ridiculizat.Cutoate acestea, exista dimensiune a adugat c, în unele cazuri, femeile cu copii aduli prea s se team c dezvluirea de violen domestic sau abuz ar putea perturba relaia lor cu copiiiadul i.

Cu toate acestea, cele mai clare legate de aspectul vârst de protecie a familiei se refer laoncern c c multe femei au exprimat pentru agresorul.Cele mai multe femei incluse in studiu aucrezut c de violen în familie de raportare ar fi rezultatul cel mai probabil la arestarea i

îndeprtarea soului.Pentru multe femei, aceasta a fost inacceptabil.Muli credeau c agresorullor a fost "bolnav" i aveau nevoie de tratament, mai degrab decât pedeapsa.

Beaulaurier R. L, L. Seff R, Newman F. L i B Dunlop 2005. Bariere intern pentru a ajutautând pentru femei între dou vârste i vechi care se confrunt cu violena partenerului intim.Jurnalul de Abuz Elder & Neglijarea, Vol.. 17 alineatul (3) 2005.

Recunoscând VPI în contextul medical

Accidentri caracteristi ce ale violenei partenerului intim

Exist o serie de leziuni, care ar putea indica faptul c femeia este supus intime PartenerViolena i, ca atare, pot justifica mai atent i sensibil anchet.Acestea includ:

Fizic Contuzii Abraziunile ni minore Fracturi i entorse



26

nilor suferite la cap, gat, piept, piept si abdomen Repetate Accidentri cronic Multiple leziuni Dureri pelviene Dureri de spate Accidentri în special facial-socket ochi, nas, dini i a maxilarului

Perforate acustice Tobe Leziuni abdominale atunci când gravid Leziuni genitale Burns / lovituri Omului mutur mrci Bizare Accidentri Viol

Prejudiciul poate fi leziuni fizice la multe site-uri Distribuite simetric i de vârste diferite (vechi i noi vanatai) zonele afectate în mod normal, îmbr cat În contradicie cu explicaia dat

Ali indicatori de abuz Suicid / Para sinucidere Posibilitati de alimentatie Tulbur ri Slaba Somn model

Substan abuz de alcool în primul rând abuzul de droguri - Tranquilliser i sedative utilizare Supradozaj Depresiune Atacuri de panic Mai multe plângeri somatice Oboseal Probleme de state mintal Low Self Esteem Apatie

Un studiu american a ar tat c victimele violenei intime partenere sunt de 15 ori mai expusiabuzului de alcool, de 3 ori mai multe anse de a fi diagnosticate ca deprimat sau psihotice i de5 ori mai predispusi sa tentativ de suicid ((Stark & Flitcraft, 1996). Este unanim recunoscutfaptul c o boal psihic, depresie si anxietate este mai mare în rândul femeilor care auexperimentat intime Partener violenei, comparativ cu cei care nu au. Psihologic / efecteemotionale ale violenei intime Partner includ anxietate, neajutorare, teama, demoralisation,ruine, furie i de panic. Muli pacieni care sufer intime Partener Violena poate fi deasemenea pacieni internai într-un medicale / chirurgicale Ward sau s fie vzut înDepartamentul de ambulatoriu.



27

(Adaptat de violen a domestic: o problem de state: Linii directoare pentru SpitalulPersonal, 2004).

Utilizarea instrumentelor de evaluare i selecie

Activarea pacienii s divulge abuz poate fi dificil. Iniial ar putea fi util s se apropie de pacientprin intrebari care nu pun în pericol într-un mod empatic. De exemplu:

Totul e în regul acas? Cum te simti? Suntei obtinerea sprijinul de care avei nevoie de acas? "Am observat X, Y i Z i eu sunt preocupat de tine.M întreb dac exist

ceva ce pot face pentru a ajuta? " "Pari fric.Exist ceva ce v-ar place sa vorbesc despre? "

Dac pacientul afirm c exist probleme la domiciliu, este ezitant sau d un r spuns careprovoac îngrijorare, personalul ar trebui s investigheze întotdeauna mai departe.

Chestionarul de screening

Majoritatea femeilor nu dezvluie a fi victime ale violenei partenerului intim pentru aprofesionitilor din domeniul sii, chiar dac cel mai adesea cere ajutor de la ei. Deoarecemajoritatea profesionitilor din domeniul sii nu cere violena partenerului intim despre cele

mai multe cazuri r mân neobservate (Bacchus et al, 2004). Chestionare de screening bazate peexperiena profesionitilor din domeniul sii sunt de ajutor în a cere despre violena înrelaiile intime i despre violena împotriva copiilor. Aire de screening questionn introdus în acestmanual este bazat pe cercetarea finlandez i Abuz Ecranul de evaluare (AAS) (McFarlane iParker, 1994).

Acest chestionar de screening se concentreaz pe comportamentul partenerului actual. În plusfa de n fizic i sexual întrebri violen controleaz comportamentul i de violen psihologic sunt incluse, de asemenea, deoarece aceste adesea poate duce la violen fizic i / sau suntsemne de fizic i / sau violen sexual.

Chestionarul de screening, de asemenea, conine întrebri despre experiena copiilor ca martoriai violenei parteneriat (vederea sau auzirea) i violena împotriva copiii îni. Necesitatea de aajuta i mai mult este, de asemenea, verificat în chestionar pentru a putea continua sprijinul.

Instruciuni pentru utilizarea chestionarului de screening:

Punei întrebri calm i f grab.Da timp s se gândeasc femeiedespre ei i despre posibilitatea de a pune întrebri suplimentare.



28

Putei trece prin setul de întrebri în timp ce vorbesc.Cu toate acestea, esteimportant ca

aceleai întrebri sunt întrebat în acelai mod. În scopul de a, astfel încât întrebriletrebuie s fie pus (a se citi), astfel cum acestea sunt pe formular. exemple practice de a explica ce, de exemplu, "controlulcomportamentul "înseamn.

Precizai întrebri dac este necesar. Putei scrie povestea victimei prin folosirea ei cuvinte i expresii. Document al victimei povestea ei prin utilizarea de termeni i expresii. Documentaia este important pentru ei i drepturile legale de protecie a ei - ea s-arputea

nevoie de documentaia mai târziu, dac vrea s raporteze la poliie / du-te la tribunal. a cum v întreb i scrie povestea este important. Femeia are dreptul de a citi forma i de a avea o copie a acestuia.

(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Bariere la identificarea femeilor care se confrunt cu VIC

bariere în calea pacientului bar iere de munca

teama de consecinele lipsei de instruire cu privire la modul de a proceda

se tem pentru sigurana personal team pentru sigurana personal

lipsa de intimitate lipsa de intimitate

tem c copiii vor fi eliminate team pentru statea femeii în îngrijire

Femeia se vina pentru abuz convingerea c femeia este de vinapentru abuz

partenere nu va lsa lipsa ei parte de contientizare a faptului c ar putea abuzfi o problem

rusine / jena jen

Femeia consider c nu vor fi tratate convingerea c nu este o problem grav serios

frica de lucruri vor fi luate din lipsa de orientri agenieei de control

confidenialitate se refer la implicarea personal în problema



29

limba / culturale bariere de resurse probleme spaiu, timp, etc

se tem c partenerul poate s nu fie arestat contieni de opiuni de sesizare

(Adaptat de ajutor femeii, Dublin)

De ce victimele nu-i spunei

persistente sperana c abuzul se va opri convingerea c abuzul este victima lui proprii problema " convingerea c ea este provocând un comportament abuziv convingerea c nimic nu poate fi f cut despre abuz ruine / stigmatul de abuz previne ei vorbesc despre asta convingerea c problema nu este suficient de grave pentru a justifica o atenie dorina de a rezolva problema însi convingerea c medicul nu va crede ea sau nu va fi capabil s o ajute incapacitatea de a dezvlui: ea este supus agresiunii, sau agresorul ei este întotdeaunaprezent

la o intervenie chirurgical frica de a pierde (custodia) copiii ei consecinele economice ale separ rii reticena de a pierde o relatie intima mândria împiedic ei

(Adaptat de la femei i a violen ei, 1998 i Colegiul irlandez a medicilor generaliti, 2008)

Vorbind despre violen

Dac violena partenerului intim este suspectat, este esenial s se pun întrebri directe, maidegrab decât s treac o explicaie improbabil f s spun nimic. Fii cinstit i s explice dece vi se cere i violena de stat partenerului intim este comun.

Exemple de întrebri directe

"Eti sau ai fost vreodat fric de partenerul tau?" "Pari speriat de partenerul tau, partenerul dvs a r nit vreodat?" "Ai senzatia ai simit nesigure acas?" "Exist cineva face v este fric?" "Are partenerul tu încercai s v controlai?" "Ai fost ranit sau ameninate de ctre partenerul dumneavoastr sau un membru alfamiliei? "Este cineva tii c ai cauzat un prejudiciu?" "Cum s-au te-au r nit?"





31

strategii de coping, probleme rezolvate, a ar tat determinare i curaj,chiar dac eforturile sale nu au fost complet succes. Ajut-o pentru a construicu privire la aceste puncte forte i a resurselor.

Evalueaz femeii nevoilor imediate i de siguran a familiei altemembri. Afla dac este sigur pentru ei s se întoarc acas.

Pregtii un plan de siguran cu ea.

spuns de Bune practici Nevoile femeilor care se confrunt cu violena partenerului intim

Femeile care se confrunt cu VPI identificate ca necesit o gam de suporturi i consultan, iacestea vor depinde de contextele lor individuale i culturale, dorina lor de a discuta despreexperienele lor, precum i opiunile pe care le în fiecare ar / comunitate. În consecin,profesionitii trebuie s r spund la femei abuzate cu sensibilitate, cunotinele i aptitudinile.

Bune Practici r spunsuri comune tuturor profesionitilor

DA

DA ia-o în serios, o cred. DA ofer un mediu sigur care conduc la o dezvluire.(Amintii-v în cazul în carepersoana este însoit de partenerul lor nu va fi sigur pentru ei s dezvluie).

DA s acorde prioritate imediat a pacientului de siguran dac sunt sau nupleca. DA reasigura pacientul ca abuzul nu este vina lor. sai pacient tiu c nu sunt singuri în a fi abuzat. Se refer pacientul ageniilor specializate i persoane fizice. Îmi amintesc c opiunile pacientului poate fi limitat de lipsa sau accesul laresurse. Îmi amintesc c de confidenialitate este crucial. DA a verifica dac este sigur pentru a trimite scrisori ei sau la telefon la ei acas. DA ine o eviden corespunztoare. DA recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau deficien esenzoriale i au sprijin adecvate pentru a specifice nevoilor lor.

NU

Nu-ti ignora intuitia dac bnuesti c o femeie a fost abuzata. Nu insista pe edine comune cu ea i barbatul. Nu o întreba dac ea a f cut ceva ce a provocat violen cidoar faptele.

Acest lucru plaseaz responsabilitatea abuzului cu victima în loc de agresor.



32

Nu lua decizii pentru ea. Nu te astepta ca ei sa plece de acasa ea sau partenerul ei. Nu te astepta ca ei s fac de via în schimbare decizii în grab. Nu renuni la ea, deoarece lucrurile sunt dureaz mai mult decât crezi c

ar trebui. Confruntarea cu violena partenerului intim este un proces de diferitele etape i încercri. Relaia nu este static, ceea ce înseamn c atitudinea femeii de a se, abuzul i

agresorul se va schimba în timp. NU pune presiune pe ei s divulge.Este întotdeauna alegerea ei. Nu trece pe informaii despre locul ei pentru oricine, f ei

consimmântul în mod explicit.

Bune practici de r spuns pentru personalul care alpteaz

Crearea condiiilor pentru a facilita comunicarea. Încercai s gsii un dulap pentru femeie. Adresai-v pentru a vedea femeia numai dac ea este însoit de partenerul ei. cere uor întrebri directe, declarând c intime Partener Violenta

se întâmpl cu o mulime de femei. Ramaneti nu judeca. analizeze metode de a optimiza sigurana ei înainte ca ea s pseasc spitalul. Ei se refer la profesioniti corespunztoare i ageniile dac ea dorete i s dea

informaii ba ei care pot fi disponibile. Fa-o sa contieni de opiunile disponibile. Recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau senzoriale

depreciere, sau un fundal culturale diferite i au un sprijin adecvat nevoilor lor specifice. Nu ine o eviden corespunztoare. Verificai dac este sigur pentru a trimite scrisori de ea sau telefonul ei acas.

Bune practici de r spuns pentru asistentii sociali

Ia-o în serios, ei cred i s creeze condiiile necesare pentru adivulge.

Judec risc imediat pentru femei (i copiii ei, dac este cazul).

Cum poi facilita aceast femeie pentru a asigura sigurana ei? Are ea nevoie de acces imediat la un refugiu? Ce sprijin sunt disponibile pentru ei în prezent? Ce opiuni are ea a incercat deja? A face cunotin ei dintre opiunile disponibile - juridice, financiare, de sprijin

servicii cum ar fi ajutorul femeii, locuine, refugiu, grup de suport locale etc Ajut-o s elaboreze un termen lung planului de securitate i imediate. Link-ul ei în comunitate i servicii de suport. Urmrirea contact cu femeia trebuie s fie iniiat în moduri care



33

maximiza siguranta ei. Verificai dac este sigur pentru a trimite scrisori ei sau latelefon ei

la domiciliu. Recunoasc nevoile diferite ale femeilor cu un handicap sau senzoriale

insuficien sau dintr-un fond cultural diferit i au sprijinadecvate nevoilor lor specifice.

ine o eviden corespunztoare. În cazul în care copiii sunt în cauz, evaluarea nivelului de risc i se refer la caz

agenii.(Adaptat de violen a domestic: o problem de state: Linii directoare pentru SpitalulPersonal, 2004).

Documentarea

leziuni de înregistrare i comunicare a VPI este o sarcin important pentru state i apersonalului de asisten social pentru un numr de motive;

1.Aceste înregistr ri pot fi necesare ca prob în instan un caz, dac o femeie urmreteun ordin de protecie civil sau în cazul în care partenerul ei se pltete în sistemul penal.2.Ele pot fi necesare dac exist proceduri judiciare cu privire la custodia copiilor iaccesul la cazul în care cuplul separate.3.Beneficiind de o înregistrare în cadrul sistemului de spital se asigur c r nete viitor(sau deces) sunt examinate, cu posibilitatea de a VPI în minte.4. inerea unei evidene a participrii la o clinica poate oferi un steag rou cu privire laescaladarea risc.

Cu toate acestea, modul în care aceste evidene sunt pstrate trebuie s fie în conformitate cuprincipiile de bune practici.

Document dovezile - natura i amplasarea tuturor leziuni, leziuni noi i leziuni vechi, utilizareaCorpul meteo, i de a folosi descrieri detaliate verbale.

Înregistra o scurt declaraie de la victim / pacient în ceea ce privete modul în careea a fost

mate i care au cauzat leziuni ei. Numele abuzului i a luirelaia cu victima / pacientul trebuie s fie înregistrate. Timp record, data i

locul de asalt, i a martorilor, dac este cazul. Înregistra numele i numrul de oricepoliie

implicate, detalii de arme utilizate, dac este cazul, detalii cu privire la orice martoriprezeni. Înregistra o scurt declaraie de la victim / pacient cu privire la istoria

violen precedent în relaia. În cazul în care leziunile nu sunt conforme cu declaraia dat de victim / pacient i,dac este

ea î i menine poziia ei ce au fost contestate de înregistrare ar trebui s reflecteacest lucru. Medicul ar trebui s înregistreze c, în opinia sa leziunile sunt în concordan



34

cu explicaia dat. Utilizai judeca în termeni non descrie pacientului declaraie cu privire la

cauza leziuni ei.Folosii fraze precum "pacientul spune ..." Evitai folosind termeni precum "pacientul susine" un astfel de limbaj sunete

judeca i implic scriitorul nu crede ceea ce spune pacientul. leziuni Document cu fotografii-au obinut consimmântul.Fotografii

trebuie s fie luate cu un aparat de fotografiat Polaroid i semnat de ctre persoana carea luat

acestora. strai toate dovezile fizice.(Adaptat de violen a domestic: o problem de state: Linii directoare pentru SpitalulPersonal, 2004).

Cum s leziuni fotografie

Fotografie leziuni vizibile (cu femeii permisiunea) dac este posibil, folosind unaparat de fotografiat Polaroid. Dac nu avei un aparat de fotografiat care ofer imagini de înregistr ri chat, puteiutiliza un aparat de fotografiat de unic folosin, dar nu îl trimitei la un laborator externpentru prelucrare (înclcarea confidenialitii); în cazul în care imaginile sunt necesarepentru probe la un moment ulterior aparatul foto poate apoi s fie trecut pe la Politiepentru prelucrare. Evitai utilizarea unui aparat de fotografiat digital ca imaginile produse nu poate fiadmisibil din punct de vedere ca mijloc de prob. Când a lua imagini, prima în secvena ar trebui s fie de victime "fata, partea dinspate a imaginii ar trebui s fie numerotate (1,2, etc) cu data i ora, cu semntura

dumneavoastr i, dac este posibil semnarea victimei de asemenea.Procedeze în acestfel cu toate fotografiile f cute de numerotare le în ordine. Trebuie s avei pacientului informat consimmântul explicit pentru a face fotografii;individul ar trebui s fie contieni de potenialul utilizrii viitoare a imaginilor ca dovad ifaptul c acestea pot fi vizualizate într-un forum deschis de exemplu, sala de

judecat.Este important s se documenteze discuii i ei în mod clar în acordul de înregistrare ei medicale. Ofera-i un însoitor în camer pentru fotografierea.Ea poate sau nu doresc s aib unul. Fi ghidate de ceea ce vrea femeia la acel moment.

Corpul hart

Harta Corpul este un instrument util pentru a documenta sistematic leziuni. Este deosebit de util în cazuri de leziuni numeroase. Harta ajut organismul pentru a descrie de exemplu cum leziunile sunt legate unele dealtele. Indicai leziuni pe hart cu aceleai numere ca pe fotografia.

(Adaptat de la Perttu i Kaselitz 2006)



35

A se vedea apendicele 3 pentru exemple de o harta Body

De evaluare a riscului

Modelul VPI este c escaladeaz i devine mai periculos a lungul timpului. Periculoase timp celmai abuzat de o femeie este atunci cand ea este pe punctul de a pleca i pentru urmtoarelease luni dup aceea.Este important, prin urmare, s efectueze o evaluare atent a raportuluirisc cu o femeie prezint cu leziuni grave, sau care a fost cu partenerul ei pentru un numr deani, sau care pare foarte speriat i confuz.

Estimarea riscurilor de accidente mortale de violen

Planurile de securitate trebuie s se bazeze pe o estimare pe cât de mare este pericolul. Prinstudierea indicatorilor de omucideri special pentru situaii periculoase, în pericol viaa i

constelaiile s-au trasat. Urmtoarele aspecte sunt cruciale pentru evaluare:

Istoria f ptuitorului violen: A schimbat comportamentul violent, ael a fost violent în timpul sarcinii, a tatlui omul a fost violent împotrivasoia sa i / sau copiii, omul are antecedente penale?

Ce fel de violen a fost folosit (frecvena, gravitatea leziunilor, mortalforme periculoase)?

Autorul a folosit arme sau ameninate de a le folosi? Are el consuma droguri i alcool? Are el arat controleaz comportamentul (urmtor i spionaj pe ea, controlul

ei micare, numiri i conversaii)? Este el violent împotriva copiilor? Exist dezacorduri i argumente cu privire la copii? Oare femeia vrea s se separe / mute?Timpul de separare este

cel mai mult timp periculoase pentru femeie! El a ameninat s comit suici de?Un autor poate comite "sinucidere" a

întreaga familie.(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Exist o serie de instrumente de evaluare în mod special pentru utilizarea în setrile deasistenta sociala. Unele dintre aceste instrumente sunt enumerate în A endix pp. 6.A se vedea,de asemenea, la Al Radford (2006) pentru un cadru mai detaliat de evaluare a riscurilor iPlanificare de siguran în contextul Protecia Copilului.

Cu toate acestea, în evaluarea riscurilor este important pentru a evalua punctele forte alefemeilor i a strategiilor de rezisten. Multi nivel de evaluare-cadru prevede o schi a riscurilor

în cadrul familiei femeii i contexte sociale, precum i punctele forte care exist în cadrul acestorcontexte.



36

Model de violen: Forma (e), nivel, frecvena, direcia, motiv, sensul, consecinele

Factorii de risc individuali Puncte tari ind ividuale

Factori de familie: Riscuri Factori de familie: for te

Factori i de mediu de risc .

Puncte de mediu

Planif icarea siguranei

Este esenial s se fac un plan de siguran cu toate femeile care prezint leziuni IPV saulegate de stres, i cu cei care dezvluie astfel de abuz.Acest lucru ar trebui f cut întotdeauna

într-o manier de colaborare directiv nu.

Dup ce a evaluat situaia ei i care au estimat periculozitatea f ptuitorului este important s seelaboreze un plan individual de siguran, împreun cu femeia.

Discute cu femeia cum ea poate proteja ea i copiii ei: Anticipând violen: Exista semne care indic posibilitatea ca

va deveni partener violent? Rutele de evacuare: Cum i unde s fug / du-te la a fi în siguran?Care este cel maisigur

camera? Unde este nu exist nici o ieire? locuri periculoase: Bucataria este un loc periculos mai ales pentru c exist

sunt cutite, etc Este recomandabil s se evite baie i alte încperi f oieire?

sând casa: Cum de a psi utilizarea Ho într-un mod natural?Golireacourile de gunoi, ia câinele afar , etc

Protejarea sine în timpul unui incident violent: Cum se poate proteja ea însi iei copii? Femeia pot înva cum s se t de protecie împotriva atacurilor.Aceasta nuprevenire a violenei, dar nu poate reduce gravitatea leziunilor.

Ea ar trebui s vorbesc cu copiii despre situaiile în care acesta ar putea devenieste necesar s plece de acas cât mai repede posibil. Este bine s vorbesc despre ceea

ce afac în situaii violente i de unde s fug.Ea poate, de asemenea, copiii s învee



37

numerele de apel de urgen (ar fi bine, dac acestea memorat aceste numere). În cazul în care copiii sunt foarte tineri, mama ar trebui s gseasc pe cineva la care eaar putea s le ia.

Acordurile cu vecinii de încredere / prieteni / rude: Exist ovecin la care poate merge pentru a ascunde sau de a scpa?Ea poate organiza, deasemenea, cu vecinii, care vor suna la poliie atunci când au auzit sunete de

violen.Vecinii pot ine punga de siguran etc Sf tui ei de a face un al doilea plan în cazul în care primul plan nu func ioneaz.

(Adaptat de la Perttu and Kaselitz 2006)

Planul de siguran pai

Pasul 1 Gandeste-te Despre: Cine poate am sunat într-o criz? Unde putei merge pentru a face un apel telefonic? Un loc sigur unde poti sa te duci s stai în caz de urgen.Acest lucru poate fi unprieten!

sau relative, o femeie de refugiu, un hotel sau un B & B. Numrul de telefon al un loc sigur. Care sunt rutele de evacuare din casa mea / remorc / apartament? Cum pentru a ajunge la loc sigur.Decid cum va ajunge acolo în momente diferite

din zi sau noapte. Numrul de o firm de taxi locale. Ce s-i spunei copiilor i cum s-l spun pentru ei, atunci când avei nevoie pentru a

pune planul de siguran în aciune. Pot lucra un semnal cu copiii i / sau a vecinilor pentru a apela sau primi ajutor dePoliie?(Este important s-i învm pe copii cum s apela serviciile de urgen).

Pasul 2 Notai: Important numere de telefon:

- Taxi- Doctor

- Secie de poliie- Avocat / Avocat- District Court- Centrul de State- Biroul Asisten Social - Departamentul de Locuine- Woman's Refuge Serviciul Suport- Violul Crisis Centre- Familie- Prieteni



38

- Alii Familia ta de medicamente eseniale Dumneavoastr PRSI / numrul PPSN Avantajul Dumneavoastra copil carte numrul

Pasul 3

Strange impreuna urmtoarele elemente. Ascunde-le undeva, le putei obine în grab. Aceastapoate fi o idee bun s le pun într-o pung i pstrai-l cu un prieten: medicamente eseniale suficieni bani (mai ales pentru a ajunge la un loc sigur cu autobuzul sau taxiul) Un set suplimentar de chei pentru casa ta, masina sau la birou Permis de conducere haine extra pentru dumneavoastr i pentru copii (uniforme colare) jucriile favorite ale lui copii / ptur Adresa i cartea de telefoane Consiliul de State i Protecie Social necesit personal de identificare i

dovezi pentru a evalua dreptul dumneavoastr , de exemplu:- De identificare, de exemplu certificat de natere auto- Copii certificate de natere- Card medicale- PRSI / PPSN carte- Certificat de ctorie- Banca de carte i detalii- Fiele de salariu- Chirie / contractului de inchiriere / contractul de ipoteca

- Paaport- Orice hotrâre judectoreasc sau documente

Pasul 4 Dac se poate, discuta planului de securitate cu un prieten de încredere, astfel încât s putemsprijini, în cazul în care avei nevoie pentru a pune în aciune.r planului de securitate va pstra

într-un loc sigur, în mod ideal, undeva, putei s-l rapid i, dac avei nevoie s pseasc îngrab.(Adaptat de violen a domestic: o problem de state: Linii directoare pentru SpitalulPersonal, 2004).

Consil ierea femeilor abuzate

Utilizand orientrile privind buna practic, luând o istorie exact a abuzurilor, a face o evaluare ariscului i de înregistrare cu exactitate femeii un abuz, elaborarea unui plan de siguran i de aface recomandri corespunztoare sunt primii pai importani în sprijinul furnizarea de asisten medical într-un / clinice.Totui, în unele setri, în special în unele setri de asisten social,poate fi posibil pentru a oferi sprijin în curs de consiliere pentru o femeie abuzat. Acest lucrueste adesea furnizate în refugii femeii i servicii specializate de sprijin pentru femeile abuzate



39

(de exemplu, ajutorul pentru femei). Un numr de consiliere i abordri terapie au fostdezvoltate pentru femeile care se confrunt cu VPI (Wade, 1997, 2007; lemn si Roche, 2001;Roche si de lemn, 2006), dar în funcie de abordare este folosit, de consiliere trebuie s acordeo atenie special woma lui n siguran o .Referindu-se un cuplu de ctorie sau de consilieretânr în comun poate fi periculoas i va fi ineficient.

Individuale de cons iliere, prin urmare, este esenial pentru siguran i practicieficiente.Principiile de baz ale unei perspective forte sunt adecvate atunci când se implic înconsiliere, cum ar fi acestea respecta i de a consolida femeilor coping propriile strategii,crescând astfel de sine stima ei i încrederea de sine, care va permite ei de a face pe termendecizii lung pentru a asigura propria ei i copiilor sigurana ei .Consiliere toate acestea, nu artrebui s fie rezilia d odat femeia a obinut un ordin de protecie sau de stânga partenerulei.Acesta este momentul cel mai periculos pentru o femeie abuzat i este timp, ea va fi cel maiau nevoie de sprijin. Ea poate fi intimidai de ctre partenerul ei abuziv în revenind la el, s deaun raport de un alt du-te "sau ea poate fi huit sau urmarit de el.Pot exista dificulti în curs dedesf urare juridice cu privire la accesul la copiii lor. l Al din aceste probleme poate submina

decizia ei de a face i va necesita un sprijin în curs de desf urare i un "spatiu sigur", în careea poate discuta despre temerile ei si anxietatii.

Grupuri de suport

Suport pentru grupuri de femei victime "- bazat pe principiile de construire a stimei de sine, auto-determinare i responsabilizare - s-au dovedit un plus important la gama de servicii de sprijinoferite de femei voluntare organizaii specializate. Grupuri de suport s includ cel puin treitipuri de structuri formale i informale:

• grupuri complet de auto-gestionate de supravieuitori, care poate sau nu poate aveaaccesate existente privind serviciile de violen domestic;• grupuri informale - facilitat de personal i / sau voluntari cu experien înde lucru cu supravieuitorii;• grup de programe formale - cum ar fi Schimbarea de model pentru femeile abuzate.(Fallon, B.i Goodman, M. (1995) Schimbarea de model pentru femeile abuzate: un programeduca ional.Londra: Sage) sau Programul de libertate în Marea Britanie, -, de asemenea,facilitat de personal i / sau voluntari cu experien de lucru cu supravieuitori i o cunoatereaprofundat a efectelor violenei domestice asupra femeilor i copiilor. (Informaii din:http://www.freedomprogramme.co.uk/freedomprogramme/index.cfm )

violentei in familie, pe termen lung, erodeaza respectul de sine i a competenelor sociale,distruge intimitatea familiei, despgubiri în cretere copii, reduce aptitudini parentale i creeaz sentimente intense de rusine, vinovatie, izolare si singuratate.În contrast puternic cu abuz,grupuri de sprijin reduce izolare i s stabileasc legturi sociale.Schimbul de povetile de via pot combate sentimentele de ruine i vinovie; femeile pot gasi ajutor si de a invata strategii decoping, de exemplu, pentru a se ocupa cu traumatizati copiii lor, în timp ce, în acela i timp încare reduce simul lor de nepotrivire. (Puterea de a schimba.Cum de a crea i a alerga grupuride suport pentru victime i supravieuitori ai violenei domestice. Proiectul Daphne"Supravieuitorii vorbesc pentru demnitatea lor - sprijinirea victimelor i supravieuitorilor aleviolenei domestice, 2007-2009").

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.freedomprogramme.co.uk%2Ffreedomprogramme%2Findex.cfm&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHpsPHqdT0aeJ_SZW_XMHGncKSHEA

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.freedomprogramme.co.uk%2Ffreedomprogramme%2Findex.cfm&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHpsPHqdT0aeJ_SZW_XMHGncKSHEA



40

Refugii i alte servicii de sprijin

Refugii femeii furniza una dintre cile cele mai importante de siguran pentru femeile abuzate.Este important s se cunoasc situarea i numrul de telefon din aceste refugii în localitatea alSpitalului sau sociale Serviciul de lucru. Nu pot fi alte servicii conexe la locul de refugiu, cum ar fi

de siguran pentru animalele de companie a femeii. Multe femei sunt reticente s pseasc lor cas de teama a ceea ce se va întâmpla cu ei în timp ce acestea sunt în refugiu (Allen et al,2007).

Multe zone, de asemenea, ofer o urmeze pe cazare pentru femeile care psesc un loc derefugiu, care nu se pot întoarce la casele lor. Acest lucru poate fi de tranziie de cazaretemporar sau pe termen lung, cazarea asigurate de ctre un voluntar sau o agenie deadministraia local. Lucr torii sociali au nevoie special pentru a fi familiarizai cu aceste servicii,ele sunt susceptibile de a fi la curent cu femei în timpul i dup timpul lor într-un refugiu.

Situaia juridic

Intim Partner Violena este o înclcare a drepturilor omului o. În plus, în toate rile UE, este, deasemenea, o crim s asalt sau abuz partenerii cuiva intim. Cu toate acestea, legislaia cuprivire la aceast crim difer de la ar la ar . Deoarece este important pentru profesionitii cunoasc situaia juridic în propria lor ar , ele trebuie s se acorde o prezentare general alegislaiei i a drepturilor de parteneri intim în conformitate cu legislaia. Deoarece exist odiferen între legislaia civil i penal care are un impact cu privire la sanciunile legale iaciune a poliiei, care pot fi luate, iar sistemul de instane anume i deschis cu partenerii abuzat,

aceste aspecte ale legislaiei ar trebui s fie prezentate studenilor. Urmtoarele sunt temele cucare acestea ar trebui s fie familiarizai:

Legislaia violenei în familie în statul lor: Exist civil i penal Legislatie ambele?Exist Comenzi de protecie? (De exemplu, Comenzi Barring / Comenzi Excluderea?) Cum poate un acces partener abuzat de aceste ordine? Nu au nevoie de reprezentare juridic? Exist asisten juridic gratuit la dispoziia ei? Cum pot accesa acest ajutor juridic Cine poate contact profesional pentru a se actualiza cu privire la aceast legislaie.

BIBLIOGRAFIE

Allen, M., Gallagher, B. i Jones, B. (2007) Violena domestic i abuzul de Animale de companie:Cercetarea Link i implicaiile sale în Irlanda.Practica 18 (3). Asociatia Medicala Americana (AMA) 2005. 7 din raportul Consiliului pentru afaceri Diagnosticultiinific i de management de violen în familie. http://www.ama-assn.org/ama/no-index/about-ama/15248.shtml

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.ama-assn.org%2Fama%2Fno-index%2Fabout-ama%2F15248.shtml&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNE33_bw80bRDTPeK8O-6ypD2IdJLw





41

Archer, J. (2000) "Sex Diferena în Agresivitate între parteneri Heterosexual: O revizuire Meta-analitice", Psihologie Bulletin, 126, 651-680.

Beaulaurier R. L, L. Seff R, Newman F. L i B Dunlop 2005. Bariere intern pentru a ajuta cautatapentru femei de vârst mijlocie i mai în vârst care se confrunt cu violena partenerului intim.Jurnalul de Abuz Elder & Neglijarea, Vol.. 17 alineatul (3) 2005.

Negru, DA, (1999) Partener, abuzul de copil factori de risc literatura de revizuire. Reeaua Naional derezilien Familiei. Reeaua Naional pentru State ( www.nnh.org / risc ).

Budd T 2003. asalt de consumul de alcool: descoperiri de la Crim britanic Survey (BCS). HomeOffice Online raportul 35/03. constatrile BSC din 1996, 1998 i 2000.http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs2/rdsolr3503.pdf

Coker, AL.L., Watkins, KW, Smith, PH i Brandt, HM, 2003. Sprijin social reduce impactul violeneipartenerului asupra sii: aplicarea modelelor ecuaiilor structurale. De Medicin Preventiv 37 3, pp.

259-267.

Coleman, K., Hird, C., i Povey, D. (2006) Prezentare general crime violente, Omucideri i CriminalitateGun 2004/2005.Home Office 02/06 Buletinul Statistic, Londra. Home Office. Consiliul Uniunii Europene în 2010. Concluziile Consiliului privind eradicarea violenei împotrivafemeilor în Uniunea European.http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/lsa/113226.pdf

Violena în familie: o problem de state: Linii directoare pentru personalul spitalului (2004) SpitalulSf. Columcille, Dublin. Dutton, DG i Starzomski, AJ (1993) "Borderline personalitii în autorii abuzului fizic i psihologic", Violen a i victime, 8, 4, 327-337

Ellesberg, M., Jansen, H., Heise, L., Watts, CH, i Garcia-Moreno, C. ( 2008) partenerului intim violenai statea femeilor fizic i mental în studiul OMS multi-ar asupra sii femeilor i violena

domestic: i studiu observaional. The Lancet 371.5

aprilie .1165-1,172 Uniunea European (UE) (2007) Site-ul Comisiei Uniunii Europene. Descrcate de pe www.ec.europa.eu/ ocuparea for ei de munc sociale / de gen accesat la 28 martie 2007 Consiliul Uniunii Europene 2008. orientrile UE privind violena împotriva femeilor i fetelor icombaterea tuturor formelor de discriminare împotriva acestora. http://www.consilium.europa.eu/showPage.aspx?id=1708&lang=EN

Ferguson, H. i O'Reilly, M. (2001) Men inerea copiilor de siguran, Abuz copilului, protec ia copiluluii promovarea Social, Dublin: A i un agricultor.

Finney Un 2004a.Alcoolul i violena partenerului intim: descoperiri cheie din cercetare.Aprecierea 216. Marea Britanie Home Office martie 2004.

http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs04/r216.pdf

Finney Un 2004b. Alcoolul i violena sexual: descoperiri cheie din cercetare. Aprecierea 215.Marea Britanie Home Office martie 2004.http://rds.homeoffice.gov.uk/rds/pdfs04/r215.pdf

Humphreys, C. (2000) Asisten Social, violen a domestic i Protec ia Copilului, Bristol: presapolitica.

Girshick Lori B. 2009. Violena între persoane de acelai sex interpersonale: Comentariu uncercettor activist lui. Viitoare 2010. A se vedea http://www.loribgirshick.com/vita.html )

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.nnh.org%2Frisk&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGkmuy1tqRFn6jsi4fkc3Z41BL6DQ


http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs2%2Frdsolr3503.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGmQboB6XHUzbWDqw_WFcMYTg6YLg

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2Fuedocs%2Fcms_Data%2Fdocs%2Fpressdata%2Fen%2Flsa%2F113226.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFIuDwa8g3ubVT8N9ZMhwoLKsxQ6w

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.ec.europa.eu%2Femployment-social%2Fgender&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHZma66Y-tXjYoEAgDTy1jUs8AA_Q







http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2FshowPage.aspx%3Fid%3D1708%26lang%3DEN&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNEJQGBlFIP9mYGizdsU24GX87NtVw

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs04%2Fr216.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFMPW48uTtO50Cu4PHDSyD5QJ0LJQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs04%2Fr215.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGCzmCRlaWUS7cqH9UQDaGtY3TOVQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.loribgirshick.com%2Fvita.html&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHKx3duzVxoJuUk1CCWaqO_N6Ydvg

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.loribgirshick.com%2Fvita.html&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHKx3duzVxoJuUk1CCWaqO_N6Ydvg

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs04%2Fr215.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGCzmCRlaWUS7cqH9UQDaGtY3TOVQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs04%2Fr216.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFMPW48uTtO50Cu4PHDSyD5QJ0LJQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2FshowPage.aspx%3Fid%3D1708%26lang%3DEN&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNEJQGBlFIP9mYGizdsU24GX87NtVw



http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.consilium.europa.eu%2Fuedocs%2Fcms_Data%2Fdocs%2Fpressdata%2Fen%2Flsa%2F113226.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFIuDwa8g3ubVT8N9ZMhwoLKsxQ6w

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Frds.homeoffice.gov.uk%2Frds%2Fpdfs2%2Frdsolr3503.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGmQboB6XHUzbWDqw_WFcMYTg6YLg




42

Goldberg, C. (1999) "Împotriva soului Abuz, în mod surprinztor, Plase multe femei", TheNew York Times, 23 noiembrie, A16

Haggblom, AME, Hallberg, LRM and Moller, AR ( 2005) Atitudini Asistenilor Medicali i Practici fa defemeile abuzate. Alpteaz i tiin e medicale 7, 235-242

Heise, L. i Garcia-Moreno, C. (2002) "Violena de ctre parteneri intime", în E. Krug, L. Dahlberg,Milostenie JA, AB Zwi i R. Lozano (EDS), Raportul mondial privind violen a i statea, Geneva:OMS

Eise H, L. (1998) "Violena împotriva femeii: o abordare integrat, cadru ecologic" Violen a împotrivafemeilor 4 alineatul (3) 262 pina la 290

Hester, M. (2009) cine ce face la cine?Sex i autorilor violen ei în familie. Bristol: Universitatea dinBristol în asociere cu Northern Rock Foundation.

Holt, S. (2003) "Protecia Copilului i a Abuz Brbai de femei: Un studiu irlandez", Jurnalul aCopilului i Familiei Asistenta Sociala, 8, 1, 53-65 Colegiul irlandez de medicii generaliti: (2008) violen ei domestice: Un ghid pentru Dublin practic general.

Johnson, MP (1995) "Patriarhala terorismului i violenei cuplu Frecvente: Dou formele de violen împotriva femeilor", Jurnalul de ctorie i de familie, 57, 283-294

Johnson, MP (2008) o tipologie a Hanovra violen ei domestice.Comunicat de pres Universitatea dinNew EnglandJohnson, MP (2006) conflictelor i de control: Sex Simetria i asimetria înViolena domestic. Violen a împotriva femeilor 12, 1003-1018Johnson, MP (1995) Patriarhala terorismului i violenei tânr comune: dou forme de violen împotrivafemeilor. În Jurnalul Oficial al ctoriei i a familiei 57, 283-294Johnson, MP i Leone, JM (2005) Efectele diferenial al intime terorismului i violenei cuplu situaiei:Aprecierea de violenta Naional Împotriva Femeilor Survey. Jurnalul unor probleme familiare. 26, 322-349.

Johnson, MP & Ferraro, KJ (2000) de cercetare privind violena domestic în anii 1990: Efectuareade distincii.Jurnalul ctoriei i a familiei, Vol.. 62, Nr 4 (noiembrie 2000), pp.. 948-963.

Kelly, L. (1996): "Când Protecia Femeia este cel mai bun fel de Protecia Copilului: copii, violenadomestic i abuzul copilului", Administra ie, 44, 2, 118-135 Kelly, L. cu Bindel, J., Burton, S., Butterworth, D., Cook, K. i Regan, L. (1999) materie Violen adomestic: O evaluare a unui proiect de dezvoltare, studiu de cercetare 193, Londra: Home Office. Kelly, L. (1995) de interven ie Rspuns de criz pentru a violentei domestice, lucrare prezentat laConferina de St Georges, Londra.

Kelly J. B & Johnson, M. P 2008. ifferentiation D între tipurile de intimeviolen partener: actualizare de cercetare i implicaiile pentru intervenii. amily F Curtea

Review, vol.. 46 nr.3, 07 2008 476 -499.

Kewshaw, C., Budd, T., Kinshott, G., Mattison, J. Mayhew, P. i Myhill, A 2000) 2000 Crim: Studiubritanic Anglia (i ara Galilor.Home Buletinul Biroului Statistic 18/100. Londra. Home Office Kimmel, M. (2002) Simetria de gen în violena domestic. Violen a împotriva femeilor, 8, (11).1332-1363

McFarlane, J., i Parker, B. (1994) prevenirea abuzului în timpul sarcinii: Un protocol deevaluare i de intervenie. MCN. American Journal of Nursing Copilului matern 6.321-324McGee, C (2001) Copilria Experien e din Londra violen ei domestice.Jessica Kingsley Editori.



43

MacPherson S, 2002. Violena domestic: Aprecierea din 2000 scoian Crim Survey.Scottish Executiv Central Unitatea de cercetare.http://www.scotland.gov.uk/Publications/2002/05/14413/1564 ).

Johnson, MP (2006) i a conflictelor de control: Sex Simetria i asimetria înViolena domestic. Violen a împotriva femeilor 12, 1003-1018Mirrlees-Negru, C. (1999) violen ei domestice: Aprecierea de la un britanic nou Crim completarechestionar de auto Survey.Londra. HMSO Ogrodnik, L. (ed) (2006) violen ei în familie în Canada: Un profil statistic, Ottowa: StatisticsCanada

Perttu., S i Kaselitz 2006, V. Abordarea intime Partener Violen a: Linii directoare pentruprofesionitii din domeniul s ii în maternitate i Copilului State Universitatea dinHelsinki. http://www.hyvan.helsinki.fi/daphne/

Pence, E., i Paymar (1993) Grupa Educa ie pentru barbatii care Batter: Modelul Duluth, NewYork: Compania publicarii Springer

Piispa, Minna (2002).Complexitatea Modele de violena împotriva femeilor în parteneriate Hete-

rosexual. Violena împotriva femeilor, 8 (7), 873-900.Piispa M (2005). Complexitatea Modele de violena împotriva femeilor în parteneriateheterosexuali.iolence V împotriva femeilor, Vol.. 8 Nr 7, iulie 2002.

Prochaska, JO, Velicer, WF, Rossi, JS, Goldstein, MG, Marcus, BH, Rawoski, W. (1994)Etapele de schimbare i balana decizional pentru comportamente Problema 12. tate Psihologie.. 13 (1. 39-46 Radford, L, Blacklock, N. i Iwi, K. (2006) Abuz Rosk intern de evaluare i planificarea Sigurana înProtecia Copilului-Evaluarea Vinovatii in Humphreys si Stanley C. Violen a domestic N i Protec iaCopilului din Londra, Jessica Kingsley.

Rodriguez, M., Bauer, H., McLoughlin, E., i Grumbach K. 1999. Screening-ul si Interventiepentru Abuz partenerului intim: practici i atitudini Medicilor din asistenta medicala primara.JAMA, Jurnalul Asociaiei Medicale Americane, 282:468-474.

Roche, SE i lemn, GG (2005) "un principiu narativ pentru feministe Asisten Social cusupravieuitorii de Masculin violenei", afilia iile, 20, 465-475.

Schröttle M, S Condon, M Jaspard, M Piispa, J Westerstrand, J Reingardiene, Springer-KremserM, C Hagemann-White, P Brzank, mai-Chahal C i B. Penhale 2006). reanalizarea comparativ a prevalenei de violen împotriva femeilor i a siiDatele de impact în Europa - obstacolele i posibilele soluii. Testarea o abordare comparativ privind studiile selectate. http://www.cahrv.uni-osnabrueck.de/

Sev'er, A. (1997 "recente sau iminent de separare) i violena împotriva femeilor intime", violen a împotriva femeilor, 3, 6, 566-589.

Stanko, E. (2000) "Ziua cu contele: un instantaneu al impactului violen ei domestice în MareaBritanie", justiia penal, 1, 2Stark, E., i Flitcraft, A. (1996) femeile cu risc - violen ei domestice i de statea femeilor.Londra.SalvieStets, JE and Straus, MA (1990) "Licenta ctorie ca o licen de Atacul", în Straus MS i RJ Gelles(EDS), violen a fizic în familii americane, Londra: Tranzactii Editori

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.scotland.gov.uk%2FPublications%2F2002%2F05%2F14413%2F1564&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNF8ti0Dq8E_YkWl1aoc1M5pIM0NpQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.hyvan.helsinki.fi%2Fdaphne%2F&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGpUFsYVFjD-MT8ot0yBqMAdxg-dQ


http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.cahrv.uni-osnabrueck.de%2F&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFr0FqeYkAG8DiVEV2l7dg8VynA6g

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.cahrv.uni-osnabrueck.de%2F&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFr0FqeYkAG8DiVEV2l7dg8VynA6g


http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.scotland.gov.uk%2FPublications%2F2002%2F05%2F14413%2F1564&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNF8ti0Dq8E_YkWl1aoc1M5pIM0NpQ



44

Straus, MA (1990) "stresul social i violena civil într-un eantion naional de familii americane", înMA Straus i RJ Gelles (EDS), violen a fizic în familii americane, Londra: Transaction Publishers.

Sugg, N., Thompson, R. Thompson, D., Maiuro, R. i F. Rivara 1999. Violena domestic i îngrijire medical primar : Atitudini, practici i credine. Arhivele de Medicina Familiei, 8:301-306.

Australian Royal College of medicii generaliti.Femeile si violenta, 1998Tufts, KA, Clements, PT i Karlowicz, KA (2009) Integrarea intim coninutul de violen partenere inintreaga programa: Dezvoltarea unei noi generaii de cadre didactice Nurse. Sora Educa ie Astzi, 29, 40-47.

Organizaiei Naiunilor Unite, Adunarea General 1993; Declaraia privind eliminarea violenei împotriva femeilor. http://www.wunrn.com/reference/pdf/Elimination_violence_women.PDFNaiunilor Unite (ONU) (1995) Declaraia de la Beijing i a Platformei de aciune, violenei domestice

împotriva femeilor. De la Geneva, Organizaia Naiunilor Unite. ONU Secretarului General al studiului privind violena împotriva femeilor 2006.Recomandareageneral nr 19. http://www.un.org/womenwatch/daw/vaw/SGstudyvaw.htm

Wade, A. (1997) "Actele mici de via: Rezistena de zi cu zi la violen i alte forme de opresiune", Jurnalul de Terapie Familiala Contemporan, 19, 1, 23-40 Wade, A. (2007) "disperare, de rezisten, Hope", în C. Flaskas, I. McCarthy i J. Sheehan (EDS), speran i disperare în nara iunea i Terapie de familie: Adversitatea, iertarea i împcarea, Hove:Brunner-Routledge

Watson, D. & Parsons, S. (2005) Abuz de casa femei i brba i în Dublin Irlanda Consiliului Crim Naional a Irlandei

White, M. (1995) Re-Authoring Lives, Adelaide: Centru Dulwich Publicaii White, M. (2000) Reflec ii asupra bunelor practici narative, Adelaide: Publicaii Centrul Dulwich White, M. (2007) meteo de bune practici narative, New York: Norton i de companie Lemn, GG i Roche, SE (2001) "un principiu emancipatoare de asisten social cu SupravieuitoriiMasculin violenei", afilia iile, 16, 66-79

Organizaia Mondial a Sii OMS 2002.Raportul mondial privind violena i statea.

Organizaia Mondial a Sii OMS 2006. Intim partener de violen i de alcool.http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/fs_intimate.pdfhttp://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/ft_intimate.pdfhttp://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/world_report/factsheets/en/

Site-uri utile:

OMS (2006) Multi ara lui Studiu privind statea femeilor i violen a domestic împotrivafemeilor.[Descarcate de la Organizaia Mondial a Siihttp://www.who.int/gender/violence/who_multicountry_study/Chapter3-Chapter4.pdf

http://www.un.org/womenwatch/daw/vaw/SGstudyvaw.htm http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/global_campaign/en/ http://www.womensaid.org.uk/

http://www.who.int/gender/violence/who_multicountry_study/Chapter3-Chapter4.pd f

ANEXA 1 State Consequence(A se vedea ataamentul "Appendix1_Health_outcomes.pdf)

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.wunrn.com%2Freference%2Fpdf%2FElimination_violence_women.PDF&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGzrhiogz7eEYx3H9_fnK34qFFdtg

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fwomenwatch%2Fdaw%2Fvaw%2FSGstudyvaw.htm&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHMYdTKblHk5qZ1RZEau_QY-xVOiQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Ffs_intimate.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNEUSfNeRZiLotoe__MX8a0-FuTQRw

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Fft_intimate.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHgcSYx67_8dVUMMj2bJrrTg8jr3A

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Fen%2F&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNErfyhLo634JA1idE8Zn10aZ8ixIQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fgender%2Fviolence%2Fwho_multicountry_study%2FChapter3-Chapter4.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNFPwl43lTHIwZkLkBrelDBEwMryog






http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Fen%2F&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNErfyhLo634JA1idE8Zn10aZ8ixIQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Fft_intimate.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHgcSYx67_8dVUMMj2bJrrTg8jr3A

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2Fviolence_injury_prevention%2Fviolence%2Fworld_report%2Ffactsheets%2Ffs_intimate.pdf&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNEUSfNeRZiLotoe__MX8a0-FuTQRw

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.un.org%2Fwomenwatch%2Fdaw%2Fvaw%2FSGstudyvaw.htm&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNHMYdTKblHk5qZ1RZEau_QY-xVOiQ

http://www.google.com/url?q=http%3A%2F%2Fwww.wunrn.com%2Freference%2Fpdf%2FElimination_violence_women.PDF&sa=D&sntz=1&usg=AFQjCNGzrhiogz7eEYx3H9_fnK34qFFdtg



45

ANEXA 2 Corpul Harta(A se vedea ataamentul "Appendix1_Body_Map.pdf)

Apendicele 3 Lista efectele asupra copiilorIndicatori care pot fi copiii care se confrunt cu violen (în calitate de martor sau victima) includ

comportament agresiv i limba, limba precoce - adesea singurul indicator de violen în cas. anxietate, care apare nervos sau retrase

dificulti de adaptare la schimbrile boli psihosomatice nelinite Enurezisul i tulbur ri ale somnului

"Hotrând în afar ", de exemplu, cruzimea la animale excesiv de "bune" de comportament.

Adaptat la femeile & Violenta 1998, RACGP

Copii i adolesceni poate r spunde cu sentimente de

Intens frica Furie

Groaz Suferin

Confuzie Neajutorare

Copiii pot deveni retras de la mama lor atac fizic mama lor

Acestea pot suferi de o tulburare de stres post-

traumatic

probleme medicale de exemplu, astm bronic,

arthritisulcers, dureri de cap, dureri de stomac

Depresiune Intimidarea (altele intimidare sau de a fi agresat)

Abuz Substan Posibilitati de alimentatie Tulbur ri

Temperament istericale Imposibilitatea de a se concentra

Anxietate sever Ideaie suicidar / tentative

Stima de sine scazuta Copiii pot simi ruine



46

Vina ei îni pentru situaia Izolarea de prieteni

Unii dintre copii vor avea dificulti de somn sauau cosmaruri

Acestea pot pierde interesul pentru coal sau osaraca frecventare / performan la coala

Regresie la stadiul de dezvoltare timpurii Experiena problemelor multiple in coal

Peste realizare Partea cu agresorii

Fetele se pot ctori cu brbai, care suntasemanatori cu taii lor.

Baietii ca aduli poat vedea ca normalcomportamentul abuziv asupra prietenei lor sau

soiei.

Furt sau alte infraciuni juvenile Tulbur ri alimentatie

Negarea problemei. Fete de sex feminin cu risc de sarcini timpurii cao posibila evadare din situaia de acas.

Practic recomandat pentru evaluarea copiilor

Interviu copil pe cont propriu, f parintele agresor sau prezenta parintelui victima

Ofer o atmosfer de sprijin copiilor si confort pentru discutarea problemelor sensibile.Confirma sentimentele copiilor in timpul interviului de evaluare.Ofera competene sigure i stoase fa de r spunsul la DVInceput de anchet direct în ceea ce privete DV cu o declaraie general.

Impactul asupra dezvoltrii adolescenti

Adolescentii care tr iesc într-un mediu de violen domestic sunt expusi la o vârsta inadecvata iexperienele lor de dezvoltare la nivel mondial vor fi diferite de la un coleg care nu a mai avut experientesimilare. Adolescenta este deja o etapa dificila pentru adolescenti cât i prinii. Impactul violenei

domestice adesea se extinde dincolo de limita de familie. Adolescenii pot avea dificultati in formarea derelatii sanatoase intime cu colegii din cauza modelelor de experien în familia lor.

Impactul asupra comportamentului adolescentilor

40% din violenta infractorilor minori provin din familiile unde exist violen domestic i 50% din copiii

care vin în faa Instanei de Copii Minori au fost expui la violen în ara de origine (Saartjie BaartmanCentrul pentru femei i copii). Adolescentii care au crescut în case violente sunt expui riscului de acrearea relaii abuzive ca cele observate. Cei care au fost martori sau care se confrunt cu violena înfamilie a fost descoperiti ca fiind cei mai buni agresori adolescenti de sex masculin într-o relaie strâns



47

cu o fat i un semnificativ agresor atat de sex masculin cat si femini cu experiene de victimizarea într-o relaie strâns cu un membru de sex opus (Wekerle & Wlfe, 1998).

Rezultate pozitive

În timp ce multe studii sugereaza o legatura intre experientele violente ca copil cu un comportament

violent ulterioar ca adult, nu toi copiii vor reproduce ciclul de violen ca aduli.

"Copiii pot înva s accepte, admire, incearca sa intreaca sau astepta un astfel de comportament, darpot , de asemenea, sa-l respinga i sa refuze utilizarea acestuia". (Dobash i Dobash 1979, pg. 153).

Una dintre situaiile cele mai dificile pentru o persoan care a experimentat violena în familie este“inevitabil " un viitor violent. Mai multa cercetare este necesar concentrându-se asupra factorilor carepermite oamenilor s depeasc un început nepromitor in via. Sprijinului primit, modul în careevenimentele sunt manipulate de ctre prini i de familie, de rezisten, de adaptare a strategiilor inivelul de stima de sine sunt printre factorii care vor întri sau reduce efectele unei copilrii abuzive.

Rutter i Madge (1976) evidentiau copiii crescuti în circumstanele cele mai deplorabile dezvolta ceea ceei descriu ca copiii normali. Punctul lor cheie este c avem nevoie s se examineze factorii care mediaz experiente neplacute din copilrie i pentru a facilita o pauz cu cicluri "de dezavantaj".

Apendicele 4 Exemple de instrumente de evaluare ariscurilor

Exemple de Factor de r isc ai VIC / Instrumente i scopur ile de Evaluare a Marker-ului

Instrument deevaluare a

Autor i Scop studiului. Tipul de Abuz

PentruM / Ffaptuitor

AAS Screener scurt

inEvaluareaAbuzului

Soeken, McFarlane,

Parker et al., 1998

Aceast Screener scurt poate fi

utilizat pentru a evalua violentadomestica împotriva femeilorgravide.

M

ABI Inventar deComportamentAbuziv

Shepard &Campbell, 1992

Identifica abuzurile i frecvenaasupra femeii.

E, P M

CAS 1 ScaraAmestecului de

Hegarty, Sheehan,Schönfeld, 1999

suri de tipul, frecvena iconsecinele

P, E, S M & F



48

Abuz

CTS Scar Tacticilor deConflict

Straus, 1996 Frecven, tip, severitatea P, E, S M & F

DAS Scara deAjustareDyadic

Spanier, 1976 Screening-ul; msuri de discordierelaie

discordie cuplu

DOVE EvaluareaVioleneiInterne

Ellis & Stuckless,2006

Evalueze i s gestioneze risculde DV între parteneri în divor demediere

E, P M & F

ISA Indexul deAbuz al

Soului

Hudson & McIntosh,1981

Pentru femeie ,pentru a re sfarsiseveritatea abuzului fizic;evaluarea tratamentului

P, non-P M

HAP Manualul deEvaluare aFaptasului

Sonkin, 1997 Factorii care discrimineaz risculde mortalitate

P, E, S M

RCI Inventarul dintreRelaie siConflict

Bodin & Kaslow,1996

Evaluarea conflictelor verbale ifizice în CUPLURI

E, P M & F

VAWS ScaraViolenei

ÎmpotrivaFemeilor

Marshall, 1992 Evaluarea violenei masculine împotriva femeilor

P, S M

WAI Inventar alAbuzului asupraSotiei

Lewis, 1985 Empiric proiectate, dispozitive descreening, evaluarea detratament

USAF FAP IndexulSeveritatii Slep & Heyman,2004 Severitea cuantific violena P, E, S M & F

Legend:

E - P, abuz emoional - S abuz fizic - Abuz Sexual



49

Project coordinatorUniversity of Helsinki,Palmenia Centre for Continuing EducationP O Box 58 (Vuorikatu 24)

This publication has been funded by theEuropean Commission The Commission

79 Hevi Handbook Romanian

Documents