-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
CUPRINSCUPRINS....................................................................................................................1
INTRODUCERE..........................................................................................................3
I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND
TREZORERIA.........................................4
1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA
TREZORERIEI..................4
1.1.1 Conceptul de te!oe"e # con$"de%&""
"$to"ce.............................................4
1.1.' Conceptul de te!oe"e # con$"de%t""
(ene%le..........................................4
1.1.3 Stuctu%
te!oe"e"....................................................................................)
1.' *LU+URILE DE
TREZORERIE.........................................................................,
1.'.1 Cl%$"-"c%e% -luu"lo de
te!oe"e..............................................................,
1.'.' /etode de pe!ent%e % -luu"lo de
t!oe"e.............................................0
1.'.3 E$t"%e% -luu"lo de te!oe"e # eleent de dec"!"e l%
n"2elul%n%(eentulu"................................................................................................
11
1.3 DOCU/ENTELE I SISTE/UL CONTAIL UTILIZAT
INEVIDENAOPERAIUNILOR DE
TREZORERIE..................................................1'
1.3.1 Docuentele ut"l"!%te "n c%dul ope%t"un"lo de
te!oe"e........................1'
1.3.' Cont%"l"t%te% ope%t"un"lo de
te!oe"e.................................................15
1.4 RAPORTAREA ELE/ENTELOR DE TREZORERIE IN
SITUATIILE*INANCIARE.........................................................................................................'0
1.4.1 R%pot%e% eleentelo de te!oe"e "n
"l%n&.........................................'0
1.4.' R%pot%e% eleentelo de te!oe"e "n T%loul -luu"lo de
nue%.....361.4.3 R%pot%e% %lto eleente de
te!oe"e....................................................34
1.) 7ESTIUNEA TREZORERIEI
8NTREPRINDERII.............................................3)
1.).1 Ind"c%to" de
ec9"l"u................................................................................35
1.).' 7e$t"une% ce%ntelo $" %
d%to""lo............................................................30
1.).3 Sol2%"l"t%te%
"ntep"nde""........................................................................4)
1., POSIILITATI DE PLASARE E+CEDENT SI ACOPERIRE DE*ICIT
DETREZORERIE.......................................................................................................45
1.,.1 /etode de c%lcul ecedent:de-"c"t de
nue%..........................................45
1.,.' Po$""l"t%t" de pl%$%e % ecedentulu" de
nue%.....................................4;1.,.' Po$""l"t%t" de
%cope"e % de-"c"tulu" de
nue%.......................................40
II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTAILITATEA TREZORERIEI LA S.C.
LASTIN7S
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
'.'.' Cont%"l"t%te% e-ectelo
coec"%le...........................................................)5
'.'.3 Cont%"l"t%te% contu"lo cuente l%
%nc"..................................................);
'.'.4 Cont%"l"t%te% ced"telo %nc%e pe teen
$cut.....................................,1
'.'.) Cont%"l"t%te% do%n!"lo de
"nc%$%t.........................................................,'
'.'., Cont%"l"t%te% ope%t"un"lo e-ectu%te cu nue% $" %lte 2%lo"
dete!oe"e............................................................................................................,'
'.'.5 Cont%"l"t%te% %2%n$u"lo de
te!oe"e.....................................................,4
'.'.; Cont%"l"t%te% 2"%entelo
"ntene............................................................,4
'.'.0 T%loul -luu"lo de
te!oe"e...................................................................,)
'.4 INDICATORI DE ANALIZA A
TREZORERIEI..................................................,,
'.4.1 Ind"c%to" de
ec9"l"u................................................................................,,
'.4.'
Sol2%"l"t%te%.............................................................................................,5
'.) CONCLUZII SI
PROPUNERI...........................................................................,;
'.).1
Conclu!""...................................................................................................,0
'.).' Popunee %cope"e de-"c"t de
nue%....................................................51
"l"o(%-"e................................................................................................................5'
'
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
INTRODUCERE
Diferentierea intre management si proprietari in economia de
piata moderna, impunenecesitatea unei metode de comunicare eficenta
intre management si stakeholderiiintreprinderii. Raportarea prin
intermediul situatiilor financiare este cea mai eficientasi
raspandita metoda de comunicare a rezultatelor operationale si a
pozitiei financiare,care reprezinta un interes pentru
management.Stabilitatea si succesul a oricareiintreprinderi depinde
in mare parte de abilitatea acesteia de a genera numerar.Dar cele
trei situatii financiare principale (balanta, bilantul si contul de
profit si
pierderi), ofera informatii sub forma fragmentara cu privire la
fluxurile de trezorerieale unei intreprinderi (incasari de numerar
si plati de numerar).De exemplu balanta de verificare arata
modificarea patrimoniului, a conturilor deimobilizari aparute pe
parcursul exercitiului financiar. Dar nu arata cum au fostfinantate
cresterile , daca acestea exista, sau cum au fost platite.Contul de
profit si
pierderi arata profitul obtinut dar nu arata cantitatea de
numerar generata deactivitatea de exploatare.De asemenea se pot
verifica dividendele declarate dar nu arata cum au fost
platiteincasate acestea.Contul de profit si pierderi ofera o
imagine clara asupra!sanatatii" financiare a unei intrepinderi si
asupra performantelor acesteria.#nsa nici una dintre aceste
situatii financiare nu arata un sumar al fluxurilor denumerar din
diferite activitati pe perioada execitiului, exploatare, investitii
saufinantare.#ntrarile si iesirile de numerar sunt elementele
cheie, din cadrul ciclului operational al
unei intreprinderi si reprezinta elementele fundamentale pe care
se bazeazamasuratorile contabilitate si pe baza carora vor fii
luate deciziile de catre investitori sicreditori. Situatia
fluxurilor de trezorerie raporteaza incasarile si platile de
numerar, sifluxurile nete de trezorerie rezultate din activitatea
de exploatare, investitie si definantare, dintr$o anumita perioada.
Situatia fluxurilor de trezorerie a%uta investitorii,creditorii sa
inteleaga ce se intampla cu numerarul dintr$o
&ntreprindere.'ceasta situatie ofera raspunsurile la cateva
simple, dar importante intrebari despre o&ntreprindere Cum s$a
obtinut numerarul intr$o anumita perioada *a ce a fost folosit
numerarul pe parcursul exercitiului Ce schimbari au survenit in
echilibrul numerarului pe parcursul exercitiului
+otrivit #'S "+rezentarea situatiilor financiare", un set
complet de situatii financiareinclude un bilant- un cont de profit
si pierdere- o situatie a modificarilor in capitalurile proprii
care sa cuprinda fie toate
modificarile capitalurilor proprii, fie modificarile
capitalurilor proprii alteledecat cele provenind din tranzactii cu
detinatorii de capitaluri proprii careactioneaza in calitatea lor
de detinatori de capitaluri proprii-
o situatie a fluxurilor de trezorerie- note cuprinzand un
rezumat al politicilor contabile semnificative si alte note
explicative- si
3
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
o declaratie a pozitiei financiare a entitatii la inceputul
celei mai apropiateperioade comparative cand o entitate aplica un
principiu contabil retrospectivsau face o retratare retrospectiva a
unor elemente din situatiile sale financiare,sau cand reclasifica
elemente din situatiile sale financiare.
I . CONSIDERAII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA
1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE I STRUCTURA TREZORERIEI
1.1.1 Conceptul de trezorere ! con"der#$ "torce
n trecut m/surarea profitului 0i contabilitatea fluxurilor de
trezorerie era considerat/relativ neimportant/, contabiliatea
profitului 0i a pierderii fiind util/ doar la inchiderea
situatiilor financiare la finalul exercitiului.ns/, odat/ cu
dezvoltarea conceptului 0i practicilor de continuitate a
activita1ii, aaparut nevoia de a cre0te frecven1a m/sur/rii
rezultatelor 0i a depunerii declara1iilorasupra pozi1iei
financiare. '0adar bazele tranzac1iilor cu numerar vor
fundamentasistemul contabil de azi in care se practic/
recunoa0terea opera1iilor &n cadrulexerci1iului &n care
s$au desf/0urat. De0i s$a manifestat un oarecare interes
pentrustudiul fluxurilor de fonduri, abia dupa anul 234 contabilii
au inceput sa acordeinteres acestui subiect.+e atunci era un
interes foarte sc/zut in ceea ce prive0te utilizarea si 1inerea
eviden1eifluxurilor de trezorerie. #nainte de aceasta perioada se
utilizau intr$adev/r rapoarteinterne catre management cu privire la
acest aspect.
+e plan interna1ional, dezvoltarea standardelor de
contabilitate, evaluarea, prezentareasi comunicarea informatiilor
privind situa1iile financiare intr/ &n sarcina
Comitetului#nterna1ional de Standarde de Contabilitate (#.'.S.C.)
care a luat fiin1/ &n anul 256.dezvoltarea si publicarea
standardelor interna1ionale de contabilitate are o influen1/direct/
asupra structurilor informa1ionale prezentate &n bilan1ul
contabil, contul de
profit si pierdere, situa1ia fluxurilor de trezorerie, situa1ia
modific/rii capitalurilor sinotele explicative.n anul 272, #.'.S.C.
a adoptat Cadrul de preg/tire si prezentare asitua1iilor financiare
care se refer/ la obiectivele, caracteristicile calitative
aleelementelor din componen8a situa8iilor financiare, sistemele de
m/surare siconceptul de capital.
Documentele de sintez/ trebuie s/ asigure informa1iile ce
caracterizeaz/performan1ele si evaluarea situa1iei financiare a
&ntreprinderii, informa1ii care suntnecesare elabor/rii
deciziilor manageriale. n anul 229, #.'.S.C. a emis normele
privind !prezentarea situa1iilor financiare" si anume bilan1ul
contabil, contul de profitsi pierdere, tabloul fluxurilor de
trezorerie si notele explicative.
1.1.% Conceptul de trezorere ! con"der#t &ener#le
4
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
:rezoreria la nivelul unei intreprinderi, este imaginea
disponibilit/1ilor monetare si aplasamentelor pe termen scurt,
ap/rute din evolu1ia curent/ a &ncas/rilor 0i
pl/1ilor,respectiv din plasarea excedentului monetar.ncas/rile 0i
pl/1ile efectuate reflect/, opera1iunile pe care le realizeaza
intreprinderea,opera1iuni de intrare de trezorerie 0i opera1iuni de
ie0ire de trezorerie.
Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferen1a
&ntre disponibilit/1ile(sau lichidit/1ile) si exigibilit/1ile
(datoriile) imediate.n acest sens, se poate vorbi despre o
trezorerie pozitiva (sau un excedent de lichidit/1ifata de
exigibilitatile imediate), sau o trezorie negativ/ (situa1ia
invers/).
'cest echilibru intre lichidit/1ile si exigibilit/1ile imediate,
care dega%/ m/rimea 0isensul (;$) trezoreriei firmei, depinde
de
suma lichidit/1ilor la inceputul perioadei de referint/- fluxul
de &ncas/ri si pl/1i aferent perioadei- alte variabile cum sunt
structura si dimensiunile activit/1ii intreprinderii etc.
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
sa fie usor convertibile in sume de numerar- pierderea de
valoare in cazul in care se transforma in numerar inainte de
scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima.
Decizia de a plasa surplusul de lichiditati in actiuni sau
obligatiuni cotate, bonuri de
trezorerie se %uistifica prin dorinta obtinerii unor venituri
potentiale mai mari decatdobanda la un depozit la vedere.
#n categoria acestor instrumente se cuprind actiunile detinute
la entitatile afiliate ale investitii pe termen scurt
a) obligatiuni emise si rascumparateb) obligatiuni emise de alte
societati achizitionatec) alte valori mobiliare achizitionate in
vederea realizarii unui profit pe
termen scurt
efectele comerciale scontate sau cele a%unse la scadenta de
incasat creditele bancare pe termen scurt.
1.% /LU0URILE DE TREZORERIE
+otrivit #'S 5, fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau
iesirile de numerar siechivalente de numerar. Aumerarul cuprinde
disponibilitatile banesti si depozitele lavedere. =chivalentele de
numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extremde
lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar
si care suntsupuse unui risc nesemnificativ de schimbare a
valorii.
#ntroducerea Situatiei fluxurilor de numerar, ca o componenta a
situatiilor financiareanuale, este obligatorie in cazul
intreprinderilor mari ( B@+ nr.59>>449 ) sioptionala in cazul
intreprinderilor mici si mi%locii.
#nformatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei
entitati sunt utileutilizatorilor de situatii financiare,
punandu$le la dispozitie o baza pentru evaluareacapacitatii
entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, si a
nevoilor sale dea utiliza acele fluxuri de trezorerie. Deciziile
economice luate de catre utilizatoriimpun o evaluare a capacitatii
unei entitati de a genera numerar si echivalente denumerar, precum
si a momentului si a sigurantei concretizarii acestora.
De asemenea cunoasterea fluxurilor de trezorerie a%uta la
intelegerea pozitiefinanciare si lichiditatii unei intreprinderi.
Rolul lor se extinde si asupra determinariinecesarului de
lichiditati in perioada urmatoare, constituind astfel un punct de
plecare
pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de trezorerie.
Situatia fluxurilor de trezorerie va prezenta fluxurile de
trezorerie din cursulperioadei, clasificate in activitati de
exploatare, investitie si finantare.
1.%.1 Cl#"+c#re# +luurlor de trezorere
A2 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de eplo#t#re
,
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
'ctivitatile de exploatare sunt principalele activitati
producatoare de venit aleentitatilor, precum si alte activitati
care nu sunt activitati de investitie sau finantare.@luxurile de
trezorerie provenite din activitati de exploatare sunt derivate in
primulrand din principalele activitati producatoare de venit ale
entitatii. De aceea ele rezultain general din tranzactiile si alte
evenimente care intra in determinarea profitului sau
pierderii.@luxurile de numerar din activitatea de exploatare se
refera in principal la incasarile innumerar rezultate din vanzarea
bunurilor, prestarea de servicii sau din comisioane ,redevente,
onorarii si alte venituri si la platile de numerar catre diversi
furnizori.
De asemnea, utilizate odat/ cu alte informatii, valorile
fluxurilor istorice de numerarlegate de exploatare pot fi utile
pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerieaferente
exploat/rii.#'S 5 exemplific/ cteva din fluxurile de numerar
generate de activitatea deexploatare &ncas/rile &n numerar
ce provin din vnzarea de bunuri si prestarea de servicii-
&ncas/rile &n numerar ce provin din redeven1e, onorarii,
comisioane si alte
venituri- pl/1i &n numerar efectuate c/tre furnizori de
bunuri si prestatori de servicii- pl/1i &n numerar efectuate
c/tre si &n numele anga%a1ilor- &ncas/rile si pl/1ile
&n numerar legate de prime de asigurare, anuit/1i, daune,
si
alte beneficii generate de poli1ele de asigurare E &n cazul
institu8iilor deasigur/ri-
Fpl/1i sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condi1ia ca
ele s/ nu poat/ fiassociate activit/1ilor de finan1are si de
investi1ii- &n cazul &n care nu sereuseste separarea
acestora pe tipuri de activit/1i care le$au generat, ele sunt
raportae integral la activitatea de exploatare- pl/1ile si
&ncas/rile &n numerar generate de achizi1iavnzarea de
titluri de
valoare achizi8ionate &n scop speculativ (plasament sau
tranzac1ionare), datfiind c/ sunt asimilate stocurilor.
Gnele tranzac1ii, ca de exemplu, vnzarea unui activ imobilizat
poate genera un cstigsau o pierderecare este inclus/ &n
profitul sau pierderea net/. :otusi, astfel de fluxuride numerar
sunt aferente activit/1ilor de investi1ii si, prin urmare, trebuie
realocate &nsitua1ia fluxurilor de numerar.
32 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de n-e"tte
'ctivitatile de investitie sunt achizitionarea si cedarea de
active imobilizate si de alteinvestitii care nu sunt incluse in
echivalentele de numerar. +rezentarea separata afluxurilor de
trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta
deoarecefluxurile de trezorerie reprezinta masura in care
cheltuielile au servit obtinerii deresurse menite a genera viitoare
venituri si fluxuri de trezorerie.
@luxurile de trezorerie globale provenite din achizitiile si din
cedarile de filiale si alteunitati de afaceri vor fi prezentate
separat si clasificate drept activitati de investitie.
Aorma #'S 5 inlude &n categoria acestor fluxuri
5
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
pl/1ile &n numerar pentru achizi1ionarea de terenuri si alte
active corporale sinecorporale, inclusiv costurile de dezvoltare
capitalizate sau costurile generatede realizarea &n regie
proprie de active imobilizate-
&ncas/rile de numerar din vnzarea de terenuri si alte active
corporale sinecorporale, precum si a altor active pe termen
lung-
pl/1ile si &ncas/rile &n numerar pentru achizi1iadin
vnzarea de instrumente decapitaluri proprii sau de datorie ale
altor &ntreprinderi si interese &n asocierile&n
participa1iune (altele dect cele aferente instrumentelor
considerate a fiechivalente de numerar sau acelea p/strate &n
scopuri de plasament si detranzac1ionare).
avansurile &n numerar si &mprumuturile efectuate c/tre
ter1i, altele dectavansurile si &mprumuturile acordate de o
institu1ie financiar/.
&ncas/rile &n numerar din rambursarea avansurilor si
&mprumuturilor efectuatec/tre ter1i, altele dect avansurile si
&mprumuturile acordate de o institu1iefinanciar/.
pl/1ile si &ncas/rile &n numerar aferente contractelor
futures, forHard, deop1iuni si sHap, cu excep1ia cazului &n
care sunt de1inute cu scopul de a efectuaplasamente sau a le
tranzac1iona sau cnd acestea sunt considerate ca fiindactivit/1i de
fina1are. n cazul &n care un contract reprezint/ un instrument
deacoperire a unei pozi1ii de risc identificabile, fluxurile de
numerar aferentecontractului respectiv sunt clasificate &n
aceeasi manier/ ca si fluxurile denumerar aferente pozi1iei astfel
acoperite.
C2 /luurle de trezorere pro-ente dn #ct-t#t de +n#nt#re
'ctivitatile de finantare sunt activitati care au ca efect
modificari ale dimensiunii sicompozitiei capitalurilor proprii si
datoriilor entitatii. +rezentarea separata a fluxurilorde
trezorerie provenite din actitati de finantare este importanta
deoarece este utila in
previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare asteptate de
catre finantatorii entitatii.
:ranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu
necesita intrebuintareanumerarului sau a echivalentelor de numerar
vor fi excluse din situatia fluxului detrezorerie. 'stfel de
tranzactii vor fi prezentate in alta parte a situatiilor
financiareintr$un mod care sa furnizeze toate informatiile
relevante cu privire la aceste activitatide investitie si
finantare.
isc/rile de numerar generate de activitatea de finan1are cuprind
&ncas/ri si pl/1i &n numerar din emisiunea de ac1iuni sau
alte instrumente de
capital. pl/1ile &n numerar efectuate c/tre proprietari
pentru a achizi1iona sau
r/scump/ra ac1iunile entit/1ii. ncas/rile si pl/1ile &n
numerar rezultate din emisiunea titlurilor de crean1/, a
&mprumuturilor,datoriilor neasigurate, obliga1iunilor,
ipotecilor si altor&mprumuturi pe termen scurt si lung.
pl/1ile &n numerar pentru diminuarea obliga1iilor aferente
opera1iunilor deleasing financiar
;
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
D2 /luur de trezorere n -#lut#
@luxurile de trezorerie provenite din tranzactiile efectuate in
valuta vor fi inregistratein moneda functionala a unei entitati
prin aplicarea cursului de schimb dintre monedafunctionala si
valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de
trezorerie.
@luxurile de trezorerie ale unei sucursale din strainatate vor
fi convertite la cursul deschimb dintre moneda functionala si
valuta, la data fluxului de trezorerie.
+rofitul si pierderile nerealizate ce provin din variatia
cursurilor de schimb valutar nusunt fluxuri de trezorerie. :otusi,
efectul variatiei cursului de schimb valutar asupranumerarului si
echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este
raportatin situatie fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia
numerarul si echivalentele denumerar la inceputul si la sfarsitul
perioadei.
1.%.% 4etode de prezent#re # +luurlor de trzorere
+rezentarea situatiei fluxurilor de numerar se alcatuieste
analizand cifrele din bilant,conform #'S 5, cu a%utorul uneia
dintre cele doua metode disponibile
(etod# drect# ! care prezinta principalele clase de incasari si
plati brute innumerar-
(etod# ndrect# ! carevizeaza a%ustarea pierderii sau profitului
brut , inaintede impozitare, cu efectele tranzactiilor care nu au
natura de numerar, cuanga%amentele de incasari si plati din
exploatare trecute sau viitoare sielemente de venituri si
cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitiisau
finantari.
ntreprinderile sunt &ncura%ate s/ raporteze fluxurile de
numerar ob1inute din activit/1ide exploatare folosind metoda
direct/, &ntruct aceasta furnizeaz/ informa1ii utile &n
prognozarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt
disponibile prin metodaindirect/. n cazul metodei directe,
inorma1iile referitoare la principalele clase de pl/1isi
&ncas/ri brute &n numerar se pot ob1ine &n dou/ moduri
&n cazul aplic/rii unei contabilit/1i de trezoreie, fluxurile
din exploatare se
ob1in din &nregistr/rile contabile ale &ntreprinderii,
prin compararea &ncasarilocu pl/1ile aferente exploat/rii-
&n cazul aplic/rii unei contabilit/1i de anga%amente,
fluxurile de exploatare seob1in din Contul de profit si pierdere
prin a%ustarea veniturilor si cheltuielilorde exploatare cu
modific/rile pe parcursul perioadei al stocurilor, crean1elor
sidatoriilor din exploatare (varia1ia nevoii de fond de rulment de
exploatare) sieventual creantele si datoriile aferente activit/tii
de investiti sau finantare(variatia nevoii de fond de rulment
&n afara exploat/rii).
Aevoia de fond de rulment de exploatare &mpreun/ cu cea
&n afara exploat/riiformeaz/ nevoia de fond de rulment
global/.
Aevoia de fond de rulment se determin/ ca diferen1/ &ntre
nevoile si sursele deexploatare si reprezint/ nevoia net/ de surse
ce provine din decala%ul de &ncas/ri si
pl/1 i al perioadei, fiind un indicator foarte utilizat &n
cadrul analizelor pe baz/ debilan1. n componen1a nevoii de fond de
rulment intr/ stocurile si crean1ele, ca
imobiliz/ri temporare si resurse ce se vor materializa &n
&ncas/ri, si datoriile fa1/ defurnizori si alte datorii
nefinanciare.
0
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
@ormula de calcul a luxurilor de numerar din activitatea de
exploatre determinate prinmetoda direct &n cazul aplic/rii unei
contabilit/1i de anga%amente este
@A= I J=# E C=+ E KA@R=Gnde
@A= I fluxuri de numerar din exploatare-J=# I venituri din
exploatare de &ncasat-C=+ I cheltuieli de exploatare de
plat/-
A@R= I varia1ia nevoii de fond de rulment de exploatare.A@R= I
(Sold final E Sold ini1ial)elementre componente ale A@R=
Cu toate ca #'S 5 recomand/ utilizarea metodei directe, mai ales
pentru satisfacereanecesit/1ilor informa1ionale ale investitorilor
care pot realiza astfel o mai buna
prognoz/ a fluxuriilor de numerar viitoare, ma%oritatea
&ntreprinderilor prefer/folosirea metodei indirecte, datorit/
metodei de calcul mai apropiate de formatulraport/rilor contabile
si a caracterului mai !discret" &n situa1iile cnd
publicareasitua1iei fluxurilor de trezorerie cerute de aplicarea
metodei directe nu ar fi &navanta%ul imaginii entit/1ii &n
cauz/.
Conform (etode drecte, fluxurilor de numerar din activitatea
curenta reprezinta unindicator important al generarii de numerar
pentru alte activitati rambursareaimprumuturilor, mentinerea
capacitatii de functionere a intreprinderii, platadividendelor,
investitii fara finantare externa.@luxurile de trezorerie din
investitii reflecta masura in care cheltuielile efectuate augenerat
resurse ce vor produce venituri in viitor.@luxurile de trezorerie
din activitati de finantare, permit estimarea cererii viitoare
defluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.
'mbele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in
faptul ca metodadirecta prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie
, fiind utila in estimarea viitoarelorfluxuri de numerar, care nu
pot fii obtinute prin metoda indirecta.#n Romania sistemul contabil
este bazat pe o contabilitate de anga%amente si nu pe unade
trezorerie, de aceea in ma%oritatea cazurilor se utilizeaza (etod#
ndrect#pentrudeterminarea fluxului net de trezorerie.
+rezentarea informatiilor de trezorerie prin metodandrect#se
alcatuieste dupa cumurmeaza
/luur de trezorere #le #ct-t#t de eplo#t#re567 Rezultat brut5
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele$Jenituri din amortizari
si provizioane;$ Rezultat din vanzarea imobilizarilor; Cheltuieli
privind dobanzile$Jenituri din plasamente;$ Jariatia stocurilor;$
Jariatia debitorilor;$ Jariatia creditorilor
I;$ @lux net de trezorerie privind activitatea de exploatare
16
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
/luur de trezorere dn #ct-t#t de n-e"tt5#ncasari din vanzarea de
imobilizari$+lati pentru achizitia de imobilizari;#ncasari din
vanzarea de plasamente
$+lati pentru achizitia de titluri de plasament;Dobanzi,
dividende incasate (primite)$Dobanzi dividende platiteI;$@lux net
de trezorerie privind activitatea de investitii
/luur de trezorere #le #ct-t#t de +n#nt#re567 Cresteri
rambursari de capital (in numerar)567Contractarerambursare de
imprumuturi7Dobanzi si dividende platite din activitatea de
finantare
I;$ @lux net de trezorerie privind activitatea de finantare
@luxurile nete de numerar generate de activitatea de exploatare
sunt indicatorulprinicipal de apreciere a activitatii
intreprinderii, daca aceasta a generat suficient fluxde numerar
pentru ramburasarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii
defunctionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face
noi investitii, doar cusurse interne de finantare.
@luxurile de trezorerie generate de activitatea de investitii
arata modul in careintreprinderea isi asigura continuitatea si
evolutia.Jaloarea fluxului net de trezorerie
din activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori
negativa, fiind cauzata deinvestitiile din perioada de gestiune
analizata.
@luxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata
platile si incasarile catre saude la finantatorii externi ai
intreprinderii.Jaloare fluxului net va fii pozitiva in cazulin care
intreprinderea atrage surse de finantare din exterior si negativa
in cazul incare se fac rambursari.
1.%. E"t(#re# +luurlor de trezorere ! ele(ent de decze l#
n-elul(#n#&e(entulu
anagementul are intotdeauna nevoie de informatii cate mai
complete si corectepentru a putea lua hotarari cu privire la
capitalul unitatii si la cantitatea de numerardisponibila.Gn
management slab la acest nivel poate duce la prabusirea
uneicompanii.
Cu a%utorul proiectiei fluxului monetar si cu a%utorul analizei
,putem spune camanagerul va fii in orice moment informat atat
asupra situatiei prezente a firmei cat siasupra posibilitatiilor
viitoare.
#n cadrul activitatii de estimare a fluxului de numerar, trebuie
sa se tina cont de catevaaspecte Delimitarea incasarilor si
platilor
11
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Delimitarea pe activitati generatoare de
numerar(investitii,finantare,exploatare)
Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situatii
bilant, Contul deprofit si pierderi
=chilibrarea trezoreriei prin activitati de plasare a
excedentului sau acoperire adeficitului de numerar.
=stimarea fluxurilor monetare viitoare a%uta la stabilirea unui
buget , care sa reflectesumele lichide de bani necesare pe o
anumita perioada de timp.#n general lichiditatile sunt determinate
de vanzari, insa nu intotdeauna vanzarilereprezinta lichiditati-
datorita creditului comercial care este uneori solicitat de
clienti.Cu toate acestea este necesar a se cunoaste cand si in ce
conditii se va returna acestcredit.=laborarea proiectiei fluxurilor
difera de eleboarea bugetului prin faptul ca aceasta serefera numai
la tranzactii ce implica numerar, sau echivalente de
numerar.+roiectia fluxurilor de numerar poate fii clasificata in
functie de perioada de timp la
care se refera proec$# pe ter(en "curt 8p#n# l# #n2 E determina
pozitia lichiditatii pe
termen scurt (saptamanal,lunar) si planifica sumele de
lichiditati ce pot fifolosite pentru investitii pe termen scurt sau
estimeaza capitalul de lucrunecesar-
proec$# pe ter(en lun& ! #nu#l 7 arata necesarul de
lichidita1i pentruderularea afacerii in anul urmator, este
recomandat sa fie pregatitaconcomitent cu bugetul anual-
proec$# pe ter(en "tr#te&c 879 #n2! ofera informatii
impreuna cu planulde afaceri cu privire la necesitatile de capital
ale intreprinderii.
n practic/ pot exista cateva situatii in care estimarea
fluxurilor de trezorerie sa fie lafel de importanta ca si premiza
de a continua activitatea de exploatare, si anume pentru o afacere
care se afla la inceput sau pentru o afacere in dezvoltare ,
care
nu a atins !maturitatea" pentru o afacere dinamica, estimarea
fluxurilor de trezorerie face diferenta
intre stangnare si dezvoltare pentru o afacere profitabila este
diferenta intre a avea profit si a dispune de
lichiditati E se poate supravietui fara profit dar fara
lichiditati, necesare sipentru plata datoriilor care de multe ori
pot determina falimentul .
1. DOCU4ENTELE I SISTE4UL CONTA3IL UTILIZAT
INEVIDENAOPERAIUNILOR DE TREZORERIE
1..1 Docu(entele utlz#te n c#drul oper#tunlor de trezorere
Bbliga1iile b/ne0ti &ntre societ/1ile comerciale sau
&ntre societ/1ile comerciale 0i altepersoane fizice sau
%uridice se pot efectua, dup/ caz, &n numerar 0i f/r/
numerar.+lata&ncasarea &n numerar se face imediat, f/r/
intermediere, prin mi0carea direct/ asumelor b/ne0ti. Documentele
de &ncas/ri $ pl/1i &n numerar care sunt folosite
pentru&nregistrarea opera1iilor de cas/ suntC:t#nt#;
1'
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Chitanta se elibereaza de catre contribuabilii care desfasoara
urmatoarelecategorii de activitati
organizare de spectacole (culturale, sportive, distractive
etc.)- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de
tranzactii comerciale
printr$un intermediar (contract de comision, contract de
agent,
consignatie sau mandat comercial)- activitati de editare,
imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica
folosita, si altele asemenea- transport de bunuri si de
persoane- alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si
pentru veniturile
din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate
intelectuala#n functie de natura activitatii, de frecventa
incasarii sau de felul serviciilor prestate,@unctii pe care le
indeplineste chitanta document %ustificativ pentru depunerea unei
sume in numerar la casierie- document %ustificativ de inregistrare
in Registrul$%urnal de incasari si plati si in
contabilitate.
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
restituirea sumelor primite ca avansuri pentru cheltuieli de
deplasare pentrucare nu s$au prezentat documente %ustificative.
Bpera1iile de &ncas/ripl/1i f/r/ numerar constau &n
lichidarea drepturilor b/ne0ti prinutilizarea unor instrumente 0i
mi%loace de plat/, f/r/ mi0care efectiv/ a sumelor
b/ne0ti. Din categoria acestor instrumente de plat/ adoptate de
sistemul de pl/1i dinRomnia fac parte cecul , cambia, biletul la
ordin 0i ordinul de plat/.=fect comercial, inscris dat in baza unui
depozit de bani sau a unui credit deschis, subforma de ordin de
plata- cu a%utorul lui, o persoana (tragator) poate sa retraga
anumitesume de bani de la o societate bancara numita tras, in
folosul sau sau al unei alte
persoane numite beneficiar.
Cecul#nstrumentul de plata folosit este carnetul de cecuri.Cecul
se poate emite valabil numai daca in momentul emisiunii sale exista
disponibil,o provizie (un depozit de bani sau credit deschis la
banca).
Spre deosebire de cambie, cecul serveste mai mult ca instrument
de plata si decompensatie, nu de credit.Cecul poate fi emis
nominativ, care indica explicit numele beneficiarului si se
transmite prin gir
sau andosare- la purtator, care nu cuprinde nici un nume si se
transmite prin simpla inaintare.
Clauza Lla ordinL si girul produc aceleasi efecte ca si la
cambie.
Cecul este un instrument de plat/ utilizat de titularii de
conturi bancare cu disponibilcorespunz/tor &n aceste conturi.
Circuitul s/u se deruleaz/ &ntre trei persoane, tr/g/tor$ tras
$ beneficiar. #nstrumentul este creat de tr/g/ror care, &n baza
disponibiluluiconstituit &n prealabil la o societate bancar/,
d/ ordin acesteia, &n calitatea sa de tras,s/ pl/teasc/ la
prezentare, o sum/ determinat/ unei ter1e persoane sau
&nsu0itr/g/torului, aflat &n pozi1ie de beneficiar.B
persoana care nu a mai semnat pe cec poate da avalul (el garanteaza
plata unui cec)-cand nu se arata pentru cine garanteaza, se
considera ca a fost dat pentru tragator,cecul se plateste la vedere
(scadenta la vedere), respectiv la prezentare, intr$un anumitnumar
de zile (spre exemplu, in opt zile de la data emiterii, cand este
platibil inlocalitatea unde a fost emis, sau in 9 zile cand locul
emisiunii este in alta localitate
din tara, sau peste acest numar de zile cand este emis intr$o
alta tara).=xista mai multe tipuri de cecuri$ cecul barat,$ cecul
de calatorie,$ cecul de decontare,$ cecul de dispozitie,$ cecul
documentar,$ cecul fara acoperire,$ cecul in alb,$ cecul prin
corespondenta, etc.:ransmiterea cecului se poate realiza prin
14
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
simpla remitere (traditiune) $ este cazul cecului la purtator
care, in momentulemiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta
mentiunea Lla purtatorL-
cesiunea de creanta ordinara $ atunci cand cecul este emis pe
numele uneianumite persoane si contine mentiunea Lnu la ordinL- in
acest caz numai
persoana nomializata poate sa$l incaseze- girarea.
C#('#Gn efect comercial, un inscris prin care creditorul, numit
tragator, da ordin unei alte
persoane, numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere
sau la o anumitadata, unei terte persoane,numitebeneficiar. Cambia
este simultan un instrument de
plat/ 0i un titlu de credit prin care tr/g/torul, creator de
titlu, pl/te0te o datorie fa1/ deo anumit/ persoan/ (beneficiar)
prin intermediul altei persoane (tras) care era
datoaretr/g/toruluiB instructiune scrisa adresata unui cumparator
(importator), prin care acesta este
solicitat sa plateasca unui vanzator (exportator) o suma de bani
inainte de o dataanterior stabilita.'sadar, spre deosebire de
biletul la ordin, care este creat la initiativa debitoruluicambia
este creata la initiativa creditorului.Cambia este un titlu la
ordin transmisibil prin gir (andosare) sau prin cesiune decreanta
ordinara (daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea Lnu la
ordinL.=ste negociabila pe piata.
Cambia indeplineste, din punct de vedere contabil, trei functii
de instrument de incasare- de instrument de credit-
de instrument de plata.
B cambie emisa de tragator (furnizor) este trimisa spre
acceptare trasului (clientului).'cceptarea este anga%amentul luat
de catre tras, fata de orice posesor legitim de a platicambia la
scadenta. :rasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca
accepta, eldevine debitorul (obligatul) cambiei. 'cceptarea este
inscrisa intr$o rubrica speciala
pe cambie. ea se exprima prin cuvantul LacceptatL sau oricare
alta expresieechivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura
a trasului, pusa pe fata cambiei,este socotita acceptare. :rasul
poate restrange acceptarea la o suma mai mica decataceea prevazuta
in cambie.3letul l# ordn=fect comercial, inscris prin care o
persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul)isi asuma
obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru biletul
de ordinunei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita
suma de bani, la o data fixanumita scadenta si intr$un loc bine
determinat.
entiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda un bilet la
ordin sunt$ denumirea de bilet la ordin-$ data emisiunii-$
scadenta-$ mentionarea obligatie personale si neconditionate de a
plati suma de bani-
$ numele beneficiarului-$ semnatura subscriitorului sau a
emitentului-$ locul de plata.
1)
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza
numele trasului, deoarecetragatorul si trasul se identifica cu
persoana emitentului. :ot spre deosebire decambie, care este creata
la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la
initiativadebitorului.
Bbligatiile rezultand dintr$un bilet la ordin se supun acelorasi
reguli generale ca sicele rezultand dintr$o cambie, insa acceptarea
biletului la ordin nu se admite, deoareceemitentul are aceleasi
obligatii ca si cel care accepta o cambie.#n calitate de instrument
de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizatmai
ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori
transmis cuintarziere in vederea mobilizarii creditelor,
beneficiarii lor prefera sa se deconteze cuclientii prin
intermediul cambiilor.Marantul este o variant/ a biletului la
ordin, cu titlu de proprietate asupra m/rfurilor.*a vnzarea
m/rfurilor, cump/r/torul achit/ contravaloarea lor dobnde0te
Harantul.+osesia legal/ a Harantului echivaleaz/ cu titlul de
proprietate asupra m/rfurilorrespective.
3onul de tez#ur;Bbligatie emisa de stat pentru sumele
imprumutate pe termen scurt (de la cetateni sau
banci) si pentru care statul plateste dobanda.Denumire generica
data titlurilor de stat, adica instrumentelor financiare emise
deautoritatea fiscala, pentru finantarea temporara a deficitului
bugetar.#n Romania, cele mai utilizate titluri de stat sunt
certificatul de trezorerie (cu scadentala trei luni) si
certificatul de depozit (cu scadenta mai mare, de regula un
an).
Ordnul de pl#t=
=ste o dispozi1ie necondi1ionat/, dat/ de c/tre emitentul
acesteia unei societ/1ibancare receptoare de a pune la dispozi1ia
unui beneficiar o anumit/ sum/ de bani la oanumit/ dat/. +entru a
face plata trebuie s/ existe lichidit/1i suficiente &n contul
de la
banc/. Discutat &n raport cu timpul trecut, ordinul de plat/
este asem/n/tor cudispozi1ia de plat/ folosit/ pn/ &n prezent,
cu caracteristici adaptate condi1iiloreconomice, financiare 0i
legislative actuale.
4#nd#tuleste o &mputernicire scris/ dat/ de un mandant, unei
alte persoane numit/mandatar pentru a o reprezenta &n anumite
opera1ii sau s/ lucreze &n interesul sau
potrivit indica1iilor date. B form/ folosit/ &n acest sens
este mandatul po0tal careserve0te la expedierea de sume de
bani.
Acredt-ul;Gn aran%ament incheiat cu o banca, prin care unui
client de peste hotare i se pune ladispozitie o suma de bani.
Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar bancarespectiva
solicita bancii$corespondent sa remita banii acolo unde doreste
clientul.+entru mai multa siguranta, banca va trimite
corespondentei sale un specimen alsemnaturii clientului.=ste o
forma de decontare fara numerar, prin care unitatile asigura cu
anticipatie din
propriile disponibilitati sumele necesare efectuarii anumitor
plati.'creditivul este utilizat mai ales de catre firmele care
intarzie in mod repetat platilecatre furnizori- in asemenea
situatii, furnizorii sunt in drept sa pretinda beneficiarilor
de a le rezerva, inainte de efectuarea unor noi livrari de
produse, sumelecorespunzatoare platilor.
1,
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Deschiderea acreditivului (rezervarea sumei necesare platii) se
face de catre banca lacererea platitorului, fiecare acreditiv fiind
in favoarea unui furnizor. +latile dinacreditiv se efectueaza de
banca pe masura executarii obligatiilor contractuale, si a
prezentarii de catre furnizor a documentelor stabilite prin
conditiile de deschidere aacreditivului (factura, dovada de livrare
sau de predare a marfurilor, etc).
Ttlurle de pl#"#(ent;:itlurile de plasament reprezinta actiunile
proprii rascumparate, actiunileachizitionate, obligatiunile emise
si rascumparate, obligatiunile achizitionate si altetitluri de
plasament achizitionate in vederea realizarii unui profit intr$un
termen scurt.
Din punct de vedere contabil, in structura titurilor de
plasament sunt cuprinse actiuni (cotate sau necotate)- obligatiuni
(cotate sau necotate)- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen
scurt-
actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere-
titlurile de creanta negociabile.
Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de
plasament reprezinta cel mult4N din capitalul societatii emitente,
atunci cand imbraca forma actiunilor.
Chiar daca, in bilantul contabil, ele sunt reprezentate de un
singur post, contabilitateacurenta trebuie sa faca distinctie intre
plasamentele care confera un drept de
proprietate (actiunile) si cele care confera pur si simplu un
drept de creanta 7spreexemplu, obligatiunile).
:itlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale.
Desi, ca si efectelecomerciale, ele sunt titluri negociabile,
totusi, emisiunea lor se face pe categorii detitluri, care confera
titularilor drepturi identice- in plus, ele au, de obicei, o
scadentamai lunga.
#ntreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta$ fie
utilizarea temporara a unei parti din disponibilit/1ile sale, in
vederea conserv/riivalorii trezoreriei-$ fie rentabilizarea
plasamentelor sale, prin cresterea veniturilor percepute
(dividende,dobanzi) sisau prin realizarea unui plus de valoare, cu
ocazia revanzarii.
+lasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influente
particulare asupra societatiiemitente. =le pot fi tranzitorii sau
permenante, pot avea sau nu un caracter speculativ.
*a intrarea in unitate, titlurile de plasament se evalueaza la
costul de achizitie, princare se intelege pretul de cumparare, sau
la valoarea stabilita potrivit contractelor.
1..% Cont#'lt#te# ope#rtunlor de trezorerre
A2E-#lu#re# n-e"ttlor pe ter(en "curt " # de-zelor
15
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
') =valuarea investi1iilor financiare pe termen scurt
(titlurilor de plasament) are &nvedere cele patru momente sau
reguli generale stabilite &n acest sens, respectiv laitrarea
&n patrimoniu- cu ocazia inventarierii- cu prile%ul
&ntocmirii bilan1ului contabil-la ie0irea din patrimoniu. *a
intrare &n patrimoniu conform B@+ nr.59>>449, evaluarea
titlurilor de
plasament provenite prin achizi1ionarea cu titlu oneros se
realizeaz/ la costulde achizi1ie, prin care se &n1elege pre1ul
de cump/rare sau valoarea stabilit/ &n
baza unui contract de achizi1ie.Spre deosebire de alte categorii
de elementepatrimoniale similare, cheltuielile accesorii de
cump/rare a titlurilor &n cauz/,cum sunt comisioanele 0i alte
cheltuieli aferente, nu se includ &n costul deachizi1ie, ci se
&nregistreaz/, direct &n cheltuielile de exploatare ale
exerci1iului.
=valuarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se
realizeaz/ lavaloarea actual/, estimat/ &n func1ie de pre1ul
pie1iei 0i de utilitatea lor pentruunitatea patrimonial/. Cu ocazia
inventarierii anuale, evaluarea acestora lainchiderea exerci1iului
se face la valoarea de inventar stabilit/ pe baza valoriiactuale.
Conform B@+ nr.59>>449 pct.97, valorile mobiliare pe
termenscurt admise la tranzac1ionare pe o pia1/ reglementat/ se
evalueaz/ la valoareade cota1ie din ultima zi de tranzac1ionare ,
iar cele netranzac1ionate la valoarea
posibil/ de vnzare. Jaloarea de utilitate este o valoare
probabil/ de negociatcare are &n vedere costul mediu al ultimei
luni, &n cazul titlurilor cotate, sauvaloarea posibil/ de
negociere, pentru titlurile necotate.
=valuarea cu prile%ul &ntocmirii bilan1ului contabil, se
efectueaz/ pe categoriide titluri de aceea0i natur/, prin
compararea valorii de inventar cu cea deintrare, aplicnd principiul
pruden1ei. #n cazul diferen1elor &n minus (cnd
valoarea de inventar este mai mic/), ce se stabilesc &n urma
acestei opera1ii seconstituie provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament.
=valuarea titlurilor de plasament la ie0irea din patrimoniu se
face la valoarealor de intrare sau valoarea contabil/. Se are
&n vedere 0i pre1ul de vnzare(cesiune) care este &nscris
&n actul de vnzare $ cump/rare 0i care nu esteinfluen1at,
&n sensul diminu/rii, de cheltuielile de vnzare, care se includ
&ncheltuielile de exploatare ale exerci1iului. n situa1ia
&n care vnzarea seefectueaz/ numai pentru o parte din totalul
titlurilor de plasament este necesars/ se fac/ evaluarea &n
func1ie de pre1ul mediu ponderat de cump/rare,respectiv de intrare,
sau prin folosirea metodelor FIFO,LIFO,CMP, dup/
caz.
'>) =valuarea disponibilit/1ilor 0i a opera1iilor &n
devize, implic/ urm/toareleaspecte crean1ele 0i datoriile unit/1ii
patrimoniale, inclusiv cele &n devize, se&nregistreaz/
&n contabilitate la valoarea nominal/- opera1iile comerciale de
decontare&n devize, precum 0i cele de &ncas/ri 0i pl/1i
&n devize necesit/ evaluarea la cursul deschimb &n vigoare
din ziua cnd se face opera1iunea- diferen1ele de curs valutar,
&ntredata &nregistr/ni crean1elor 0i datoriilor &n
devize 0i data &ncas/rii, respectiv a pl/1iilor, infuen1eaz/
veniturile sau cheltuielile financiare, dup/ cum sunt favorabile
saunefavorabile- la &nchiderea exerci1iului, crean1ele 0i
datoriile &n devize se evalueaz/ lacursul &n vigoare din
ultima zi a anului, iar diferen1ele de curs valutar, fa1/ de
data&nregistr/rii &n contabilitate, se reflect/ potrivit
tratamentului de baz/ &n conturile decheltuieli 0i venituri. la
&nchiderea exerci1iului financiar, disponibilit/1ile &n
devize se
1;
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
evalueaz/ la cursul de schimb &n vigoare la acea dat/, iar
diferen1ele de curs rezultatesunt recunoscute ca venituri sau
cheltuieli, dup/ caz.
32Cont#'lt#te# n-e"t$lor pe ter(en "curt , # #*u"t#rlor pentru
perdere# de-#lo#re # #ce"tor#
Contabilitatea investi1iilor financiare pe termen scurt se
realizeaz/ cu a%utorulconturilor din grupa 9>" In-e"t$ +n#nc#re
pe ter(en "curt?.1" 'c1iuni de1inute la entit/1i afiliate "9>9"
Bbliga1iuni emise 0i r/scump/rate"9>??Bbliga1iuni "9>@" 'lte
investi1ii pe termen scurt si crean1e asimilate "9>@1" 'lte
titluri de plasament "9>@@" Dobnzi la obliga1iuni si titluri de
plasament "9>" J/rs/minte de efectuat pentru investi1ii pe
termen scurt "
9>1?J/rs/minte de efectuat pentru ac1iunile de1inute la
entit/1ile afiliate "9>%" J/rs/minte de efectuat pentru alte
investi1ii pe termen scurt "
=xemple de inregistr/ri contabileCazul E 'chizi1ie actiuni de la
o parte afiliata'chizi1ie ac1iuni9>1 B 9>1 Actun detnute l#
entt#t #+l#te
?Jarsaminte de efectuatpentru actiunile detinute laentitatile
affiliate "
'chitare actiuni9>1 B 91%1V#r"#(nte de e+ectu#tpentru #ctunle
detnutel# entt#tle #++l#te
?Conturi la bOnci &n lei"
Janzare actiuni (cu castig)911 B FC#"# n le 9>1
" 'ctiuni detinute la
entitati afiliate "G?H%?C0tiguri din investi1ii petermen scurt
cedate"
Janzare actiuni ( cu pierdere) B 9>1??H% " 'ctiuni detinute
la
entitati afiliate "Perder dn n-e"t$le
pe ter(en "curt ced#te911
10
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
FC#"# n le
Cazul > E #mprumut din emisiune de obligatiuni
Subscriere imprumutH?1 B 1?1FDe'tor d-er" ?mprumuturi din
emisiuni
de obliga1iuni"
Janzare obligatiuni emise911 B H?1FC#"# n le !Debitori
diversi"
Rascumparare obligatiuni9>9 B 911 O'ltun e("e "
r#"cu(p#r#te!Casa in lei"
'nulare obligatiuni rascumparate1?1 B 9>9%" Jarsaminte de
efectuat
pentru alte investitii petermen scurt "
#nregistrarea dobanzii cuvenite9>@@ B G?% Do'nz l# o'l$un,
ttlur de pl#"#(ent
?Jenituri din investi1iifinanciare pe termen scurt"
#ncasare dobanda911 B 9>@@
FC#"# n le " Dobanzi la obligatiuni sititluri de plasament "
'6
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Contabilitatea a%ust/rilor pentru pierdere de valoare a
investi1iilor pe termen scurt se1ine cu a%utorul conturilor din
grupa 9 FA*u"t=r pentru perderle de -#lo#re #conturlor de
trezorere, care cuprinde urm/toarele conturi
91 !'%ust/ri pentru pierderea de valoare a ac1iunilor de1inute
la entit/1i afiliate"99 !'%ust/ri pentru pierderea de valoarea a
obliga1iunilor emise si r/scump/rate"9? !'%ust/ri pentru pierderea
de valoare a obliga1iunilor"9@ !'%ust/ri pentru pierderea de
valoarea a altor investi1ii pe termen scurt si
crean1easimilate"Conturile din aceast/ grup/ sunt conturi de
pasiv.
=xemplu de &nregistrare contabil/
Cazul $ nregistrarea pierderii de valoarea a ac1iunilor de1inute
la o entitate afiliat/?@? B 91FC:eltuel +n#nc#repr-nd #(ortz=rle
"#*u"t=rle pentru perderde -#lo#re
!'%ust/ri pentru pierdereade valoare a ac1iunilorde1inute la
entit/1i afiliate"
Cazul > $ nregistrarea anul/rii a%ust/rii anterior
inregistrate91 B G@?FA*u"t=r pentru
perdere# de -#lo#re ##c$unlor de$nute l#entt=$ #+l#te
!Jenituri financiare din
a%ust/ri pentru pierderi devaloare"
Cont#'lt#te# #c$unlor de$nute l# entt#$ #+l#te 7 ct. 9>1
'c1iunile de1inute la entit/1i afiliate , cump/rate in vederea
ob1inerii de veniturifinanciare pe termen scurt se eviden1iaz/
&n contabilitate prin intermediul acestui cont.
=xemple de &nregistr/ri contabile
Se va &nregistra achizi1ionarea unor ac1iuni emise de o
societate de la o societateafiliata, plata efectundu$se ulterior.
Jom exemplifica vnz/ri de ac1iuni, cu&nregistrarea c0tigului
respectiv pierderii rezultate.
'chizi1ionare ac1iuni
9>1 B Actun detnute l# entt#t #+l#te
942
?Jarsaminte de efectuatpentru actiunile detinute laentitatile
afiliate "
'1
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
+lata ulterioar/ ac1iuni
9>1 B 91%1V#r"#(nte de e+ectu#tpentru #ctunle detnutel#
entt#tle #+l#te
?Conturi la bOnci &n lei"
Jnzare ac1iuni (cu castig)
911 B FC#"# n le 9>1
" 'ctiuni detinute la
entitati afiliate "G?H%?C0tiguri din investi1ii petermen scurt
cedate"
Janzare actiuni ( cu pierdere) B 9>1??H% " 'ctiuni detinute
la
entitati afiliate "Perder dn n-e"t$lepe ter(en "curt ced#te
911FC#"# n le
Cont#'lt#te# o'l$unlor e("e " r="cu(p=r#te ! ct. 9>9
=viden1iaz/ obliga1iunile proprii emise 0i r/scump/rate la
scaden1a sau inainte descaden1/.#n urma r/scump/rarii &nainte
de scaden1/ 0i anularii &mprumuturilor din obliga1iuni
pot rezulta Jenituri cand valoarea de rambursare este mai mare
dect costul de achizi1ie,
&nregistrate in contul 537 sau in contul 53P>. Cheltuieli
cand valoarea de rambursare este mai mica decat costul de
achizi1ie,
inregistrate in contul 337 sau contul 33P>.R/scumpararea la
scadenta se face la valoarea de rambursare, anularea
imprumutuluidin obligatiuni neavand efecte asupra rezultatelor.
=xemple de &nregistr/ri contabile
Jom considera o societate comerciala care r/scump/r/ la termen
obliga1iuni, la
valoarea de rambursare cu plata concomitenta a dobnzii prin
casierie.
''
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Jom considera si cazurile in care se r/scump/r/ &nainte de
termen o parte dinobliga1iuni la un cost mai mic dect valoarea de
rambursare respectiv in care ser/scump/r/ obliga1iuni la cost mai
mare dect valoarea de rambursare.
Rascumparare obligatiuni (cu plata dobanzii)
B 9119>9 !Casa in lei" O'ltun e("e "
r#"cu(p#r#te1?@1Do'nz #+erente
)(pru(uturlor dne("un de o'l$un
'nulare imprumut
1?1 B 9>9
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Cont#'lt#te# o'ltunlor ! ct.9>?
'cest cont 1ine eviden1a obligatiunilor emise de catre alte
societati, cumparate cuscopul de a obtine un castig intr$un
interval relativ scurt de timp.Bdata cu vanzarea acestor
obl0igatiuni se pot inregistra venituri la 53P> sau
cheltuieli
la 33P>, in functie de diferenta pozitiva sau negativa
intrecostul de achizitie si pretulde vanzare.
Daca se de1in pe o perioad/ scurt/ obliga1iunile pot aduce
venituri din dobanzi care sevor inregistra in contul 53>
!Jenituri din investitii financiare pe termen scurt",conform cu #'S
7"Jeniturile activitatilor curente".
=xemple de inregistrari contabile
Jom exemplifica doar operatia de achizitie si inregistrare
dobanda - inregistrarileprivind trecerea pe venit sau pe cheltuiala
a diferentei dintre costul de achizitie sipretul de vanzare
inregidtrndu$se similar ca la rambursarea obligatiunilor.
'chizi1ie obligatiuni
9>? B O'ltun 911
!Casa in lei"9>%" Jarsaminte de efectuat
pentru alte investitii pe
termen scurt "
#nregistrarea dobanzii cuvenite
9>@@ B G?% Do'nz l# o'l$un, ttlur de pl#"#(ent
?Jenituri din investi1iifinanciare pe termen scurt"
Cont#'lt#te# #ltor n-e"tt " # cre#ntelor #"(l#te ! ct.
9>@
Contabilitatea actiunilor emise de alte societati cotatenecotate
la bursa cu intentia
obtinerii de castig in urma revanzarii si a titlutilor de
creante se tine cu a%utorulcontului 9>@.=xemple de titluri de
creante bonuri de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit,
etc.Se vor avea in vedere prevederile IAS 1@ !Jeniturile
activitatilor curente", pentruinregistrarea veniturilor asociate
detinerii de titluri de valoare sau a
veniturilorcheltuielileocazionate de o eventuala cesiune.
C2Cont#'lt#te# ttlurlor de pl#"#(ent
=viden1a valorilor mobiliare de plasament se realizeaz/ prin
conturile din grupa 94
?#nvesti1ii financiare pe termen scurt". :oate conturile, cu
excep1ia lui 942?J/rs/minte de efectuat pentru investi1ii
financiare pe termen scurt" au func1ie
'4
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
contabil/ de activ. Se debiteaz/ cu titlurile de valoare
ac1iuni, obliga1iuni 0i alteop1iuni $ cump/rate sau r/scump/rate
din propriile emisiuni, se crediteaz/ cu valoareacontabil/ a
titlurilor vndute sau anulate, dup/ caz. 'u sold final debitor
carereprezint/ valorile mobiliare de plasament aflate &n
portofoliul &ntreprinderii. Jaloareacontabil/ de
&nregistrare a titlurilor &n cadrul conturilor este egal/
cu pre1ul de
cump/rare sau cu valoarea stabilit/ potrivit contractelor de
achizi1ie. Cheltuielilenecesare de cump/rare a titlurilor de
valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor,onorariile, spezele
bancare 0i alte cheltuieli asimilate, se &nregistreaz/ direct
&ncheltuielile de exploatare ale exerci1iului. Din cedarea
acestor ac1iuni pot rezulta Jenituri, atunci cnd pre1ul pre1ul de
vnzare este mai mare dect costul de
achizi1ie, diferen1a reprezentnd un c0tig , eviden1iat prin
contul 53P>. Cheltuieli, atunci cand pre1ul de vnzare este mai
mic dect pre1ul de achizi1ie,
diferen1a reprezentnd o pierdere , eviden1iata in contabilitate
prin contul33P>.
Din de1inerea ac1iunilor, pe perioada respectiv/ vor rezulta
dividende care seeviden1iaza in contabilitate prin contul 53>
!?Jenituri din investi1ii financiare petermen scurt".
D2 Cont#'lt#te# decont#rlor e+ectu#te prn conturle l# '#nc
+rin intermediul conturilor de la b/nci sunt delimitate 0i
&nregistrate valorile de&ncasat, cum sunt cecurile 0i
efectele comerciale depuse la banc/, disponibilit/1ile &nlei 0i
&n devize, creditele bancare pe termen scurt, precum 0i
dobnzile aferentedisponibilit/1ilor 0i creditelor bancare. :oate
conturile de la b/nci care concentreaz/disponibilit/1ile b/ne0ti au
func1ie contabil/ de activ. Se debiteaz/, dup/ caz, cuvalorile de
&ncasat sau cu &ncas/rile de lichidit/1i, se crediteaz/ cu
diminuarea
valorilor de &ncasat pe m/sura lichid/rii lor 0i cu pl/1ile
de lichidit/1i. 'u sold finaldebitor care reprezint/ valorile de
&ncasat sau disponibilit/1ile b/ne0ti existente &nconturile
de la b/nci, dup/ caz. @unc1ia contabil/ a contului 9> ?Conturi
curente la
b/nci", prin cele dou/ sintetice de gradul ##, 9> ?Conturi la
b/nci &n lei ? 0i 9>P?Conturi la b/nci &n devize",
trebuie nuan1at/ &n sensul c/ prin intermediul s/u
sunteviden1iate 0i creditele de trezorerie acordate de banc/. n
toate cazurile cnd soldulcontului este creditor, el reprezint/
creditele de trezorerie primite de &ntreprindere,
pentru acoperirea decala%ului &ntre totalul stocurilor 0i
cheltuielilor, pe de o parte, 0itotalul resurselor 0i
&ncas/rilor, pe de alt/ parte. =viden1a analitic/ a conturilor
de la
b/nci se dezvolt/ pe fiecare banc/ &n parte. +articularit/1i
prezint/ 0i conturile dedobnzi 97 ?Dobnzi" cu cele dou/ sintetice
de gradul ##, 973 ?Dobnzi de pl/tit" 0i
975 ?Dobnzi de primit". +rimul se crediteaz/ cu dobnzile de
pl/tit aferentesoldului creditor al contului 9> ?Conturi curente
la b/nci". Dobnzile de &ncasat,aferente disponibilit/1ilor
aflate &n conturile de la b/nci, se &nregistreaz/ &n
contul975 ?Dobnzi de primit". Dobnzile de pl/tit aferente
creditelor bancare primite princontul 92 ?Credite bancare pe termen
scurt" se &nregistreaz/ prin sinteticul de gradul##, 927
?Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Contabilitateaopera1iilor de &ncas/ri 0i pl/1i, efectuate prin
conturile curente de la b/nci, serealizeaz/ prin urm/toarele tipuri
de &nregistr/ri a) depunerea la banc/, pe baz/ de
borderou, a valorilor de &ncasat (cecul, cambia 0i biletul
la ordin)Contabilitatea decontarilor realizate de societate cu
a%utorul conturilor bancarecurpinde
Bperatiuni cu valori de incasat Bperatiuni efectuate prin
conturile curente la banci
')
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
Creditele bancare pe termen scurt
Cont#'l#te# -#lorlor de nc#"#tContabiliatatea valorilor de
&ncasat se 1ine cu a%utorul contului 9"Jalori de
incasat",dezvoltat pe conturi sintetice de gradul ##
911%!Cecuri de incasat"
911!=fecte de incasat"
911H!=fecte remise spre scontare"
=xemple de inregistrari contabile
Jom exemplifica operatiuni pentru situatia in care o societate
primeste doua cecuri dela doi clienti diferiti in contul
prestarilor de servicii efectuate , primul se va incasa aldoilea va
ramane neplatit.
Remitere spre incasare cecuri( operatii identice pentru ambii
clienti)
911% B H11FCecur de nc#"#t !Clienti"
#ncasare cec de la primul client
91% B 911%FContur curente l#
'#nc
!Cecuri de incasat"
#nregistrare cec neplatit
H11 B 911%FClent !Cecuri de incasat"
Bbserva1ie Scontul este o suma de bani sub forma de dobanda la
care se va adauga uncomision bancar, si se va acorda pentru plata
inainte de scadenta a efectuluicomercial.
Cont#'l#te# oper#tlor e+ectu#te prn conturle curente l#
'#nc@unc1ia contabil/ a contului 9> ?Conturi curente la b/nci",
se dezvolta prin cele dou/sintetice de gradul ##
91%1?Conturi la b/nci &n lei ?
91%H?Conturi la b/nci &n devize"
=xemple de ®istrari contabile
Jom exemplifica doua operatiuni de rutina, si anume plata unui
furnizor din contulcurent si inregistrarea platii unui comision
bancar.
',
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
+lata furnizor din contul curent
H>1 B 91%F/urnzor !Conturi curente la banci"
+lata comision
?%G B 91%C:eltuel cu "er-cle'#nc#re ,I #"(l#te
!Conturi curente la banci"
E2Cont#'lt#te# credtelor '#nc#re pe ter(en "curt
Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflect/
ca sold creditor al
conturilor 9> ?Conturi curente la b/nci", &n situa1ia
&n care &ncas/rile sunt mai micidect pl/1ile 0i se
ramburseaz/ &n cazul &n care &ncas/rile devin mai mari
dect pl/1ile.Creditele pentru nevoi temporare se ob1in prin conturi
separate de &mprumut, iar&nregistrarea este de forma
91% B 911FContur curente l#'#nc
!Credite bancare petermen scurt"
*a rambursarea creditelor c/tre banca finan1atoare
&nregistrarea este de sens invers.
/2 Cont#'lt#te# #credt-elor " #-#n"urlor de trezorere
'creditivele 0i avansurile de trezorerie reprezint/ sumele
rezervate la b/nci sau pusela dispozi1ia ter1ilor, &n vederea
efectu/rii unor pl/1i datorate de &ntreprindere.
Dac/disponibilit/1ile sunt imobilizate sub forma de acreditive se
&nregistreaz/ &n debitulcontului 9P?'creditive".+e m/sura
efectu/rii pl/1ilor c/tre ter1i sau &ncet/rii valabilit/1ii
acreditivului, contulse crediteaz/. Soldul debitor reprezint/
acreditivele existente deschise la b/nci.Sumele &ncredin1ate de
&ntreprindere administratorilor sau altor persoane
&mputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru
efectuarea unor pl/1i &nfavoarea acesteia se &nregistreaz/
la contul 9P> ?'vansuri de trezorerie".
:ipurile de &nregistr/ri proprii contului sunt sumele virate
&n cont la b/nci sau acordate &n numerar administratorilor
sau
contabililor autoriza1i s/ fac/ pl/1i9H% B 9@1FA-#n"ur de
trezorere !Jiramente interne"
concomitent,
9@1 B 91%FVr#(ente nterne !Conturi curente la banci"
'5
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
pl/1ile efectuate de c/tre administratori sau contabili
autoriza1iH91 B 9H%FDecont=r )n c#drul&rupulu
!'vansuri de trezorerie"
J2 Cont#'lt#te# -r#(entelor nterne
Bpera1iile de transferuri de disponibilit/1i b/ne0ti &ntre
conturile de la b/nci, precum 0i&ntre conturile de la b/nci 0i
casieria &ntreprinderii se &nregistreaz/ prin contul
97?Jiramente interne". n debitul contului se &nregistreaz/
sumele virate dintr$un contde trezorerie &n alt cont de
trezorerie- &n creditul contului se &nregistreaz/
sumeleintrate &ntr$un cont de trezorerie dintr$un alt cont de
trezorerie. De regul/, contul nu
prezint/ sold. @olosirea contului se explic/ prin aceea c/
&ntre momentul depunerii pebaz/ de borderou la banc/ a
ordinului de plat/ 0i documentelor %ustificative privindtransferul
efectiv de sume &ntre conturile de trezorerie 0i consemnarea
lor &n extrasulde cont poate interveni un anumit interval de
timp. n acest interval de timp, opera1iilese &nregistreaz/ prin
contul 97 ?Jiramente interne".
=xemple de inregistrari contabile
*a depunerea din casierie pe baz/ de ?chitan1/ $ v/rs/mnt" a
unei sume de bani &ncontul curent de la banc/ se fac
&nregistr/rile*a depunerea efectiv/ a sumei de bani
9@1 B 91
FVr#(ente nterne !Casa"
*a consemnarea opera1iei &n extrasul de cont91% B 9@1FContur
curente l#'#nc
!Jiramente interne"
Gn al doilea motiv este cel al delimit/rilor acelor opera1ii
care fac obiectul&nregistr/rii &n mai multe registre
distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie,
precum 0i evitarea contabiliz/rii f/r/ risc a dublei folosiri a
viramentelor dedisponibilit/1i dintr$un cont de trezorerie la alt
cont de trezorerie.
K2 Cont#'lt#te# oper#$lor de nc="#r " pl=t n nu(er#r
:oate &ncas/rile &n numerar se &nregistreaz/ &n
debitul contului 96 ?Casa" 0i &ncreditul conturilor care arat/
sursa &ncas/rilor. +l/1ile se oglindesc &n creditul
contului&n coresponden1/ cu debitul conturilor care eviden1iaz/
destina1ia pl/1ilor. Documentulde &nregistrare zilnic/ &n
contabilitate a opera1iilor de cas/ este ?Registrul de cas/" lacare
se anexeaz/ documentele %ustificative de &ncas/ri 0i pl/1i
&n numerar.
:ipurile de &nregistr/ri contabile mai importante sunt
opera1ii de &ncas/ri &n numerar
91 B H1FC#"# ! Clien1i 0i conturi
';
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
asimilate"
opera1ii de pl/1i &n numerarH> B 91F/urnzor ,
contur#"(l#te
! Casa"
1.H RAPORTAREA ELE4ENTELOR DE TREZORERIE IN
SITUATIILE/INANCIARE
Situa1ia fluxurilor de numerar este integrat/ in cadrul
situa1iilor financiare, pentrufiecare perioada pentru care sunt
prezentate situa1iile financiare. Datorita nevoii
entit/1ilor de a beneficia de numerar pentru a$0i desf/0ura
activit/1ile, a$0i pl/tiobliga1iile 0i a asigura rentabilitatea
investitorilor, se impune prezentarea situa1ieifluxurilor de
numerar. @iind parte integrant/ a situa1iilor financiare, situa1ia
fluxurilorde numerar ofera informa1ii care permit utilizatorilor
evaluarea modific/rilor inactivele nete ale entit/1ii, structura sa
financiar/, inclusiv informa1ii referitoare lalichiditatea 0i
solvabilitatea sa, precum 0i capacitatea entit/1ii de a influen1a
valoarea0i momentul apari1iei fluxurilor de numerar.
+entru exemplificarea raportarii elementelor de trezorerie, vom
utiliza metodaindirecta, cunoscut fiind faptul ca aceasta este cea
mai intalnita in practica, inRomania. +e baza acestei metode,
profitul sau pierderea net/ este a%ustat/ cu efectele
tranzac1iilor ce nu au natur/ monetar/, amn/rile sau
anga%amentele de pl/1i sau&ncas/ri &n numerar din
exploatare trecute sau viitoare, 0i elementele de venituri
0icheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investi1ii sau
finan1/ri.
1.H.1 R#port#re# ele(entelor de trezorere n 'l#n$
Drepturile de creanta sau drepturi asupra tertilor reprezinta
forma de manifestare aanga%amentelor convenite cu partenerii de
afaceri (clientii), ale caror termene de plata,functie de natura
prestatiilor, sunt ulterioare efectuarii acestora, precum si
debitorii
intreprinderii in calitatea lor de beneficiari ai unor
imprumuturi, a caror rambursareeste ulterioara si care antreneaza
inevitabil un cost suplimentar ce imbraca formadobnzii aferenta
creditului contractat.'nga%amentele patrimoniale sunt reflectate in
pasivul bilantului si imbraca formaobligatiilor sau datoriilor
(financiare, comerciale, fiscale, sociale) pe careintreprinderea
trebuie sa le ordoneze la o anumita data. Datoriile exprima
valoarearesurselor straine folosite de intreprindere pe o perioada
mai mare sau mai mica detimp rezultate din relatiile acesteia cu
furnizorii, bancile, statul, asociatii, propriul
personal.'bordarea functionala -aceasta modalitate de abordare
are in vedere finalitatea
bilantului de a raspunde exigentelor unei analize dinamice,
deoarece se bazeaza pe
ipoteza continuitatii activitatii. 'ceasta permite investigarea
activitatii pe cicluri deoperatiuni, lund in considerare rolul
fiecaruia in functionarea intreprinderii. odelul
'0
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
de bilant promovat de sistemul contabil romnesc, dupa ianuarie
22P, prevedestructurarea elementelor de activ dupa destinatia lor,
iar a celor de pasiv dupa originealor. 'bordarea de tip functional
presupune tratarea bilantului contabil prezentat deintreprindere,
prin regruparea functiilor acesteia. =lementele de activ si de
pasiv ale
bilantului functional trebuie reclasificate dupa criteriul
duratei (cu durata peste un an
si, respectiv, cu durata sub un an), fapt ce permite trecerea de
la bilantul functional lacel financiar. Sub aspect financiar, orice
bilant se descompune in trei mari masefondul de rulment (@R),
necesarul de fond de rulment (A@R) si trezoreria neta (:A).Relatia
care dega%a informatia privind echilibrul financiar al
intreprinderii esteurmatoarea:A I @R -A@R
1.H.% R#port#re# ele(entelor de trezorere n T#'loul +luurlor de
nu(er#r
Se poate afirma c/ menirea de baz/ a tabloului fluxurilor de
trezorerie este s/furnizeze informa1ii relevante privind
&ncas/rile 0i pl/1ile unei &ntreprinderi, &n cursulunui
exerci1iu, pentru a a%uta utilizatorii de situa1ii financiare,
&n special investitorii, &nevaluarea solvabilit/1ii
acesteia.Gn tablou al fluxurilor de trezorerie permite
utilizatorilor situa1iilor financiare s/evalueze capacitatea
&ntreprinderii de a dega%a lichidit/1i, s/ determine
necesit/1ile delichidit/1i, s/ prevad/ scaden1ele 0i riscul
&ncas/rilor viitoare 0i s/ compare
rezultatele&ntreprinderii, prin eliminarea efectelor utiliz/rii
diferitelor metode contabile pentruacelea0i opera1ii 0i
evenimente.
A2 R#port#re# +luurlor de nu(er#r dn #ct-t#te# de eplo#t#re
@olosirea (etode ndrecteimplic/ a%ustarea profitului net sau a
pierderii nete cuefectele
odific/rilor survenite pe parcursul perioadei &n
stocuri,crean1e 0i datoriile dinexploatare.
=lementelor nemonetare, cum ar fi amortizarea, provizioanele,
impoziteleamnate, pierderile 0i c0tigurile &n valut/
nerealizate, profiturile nerepartizateale entit/1ilor asociate 0i
interesele minoritare.
Celorlalte elemente pentru care efectele &n numerar sunt
fluxurile de numerardin investi1ii 0i finan1are.
32 R#port#re# +luurlor de nu(er#r dn #ct-t#tle de n-e"tt "
+n#nt#re
/luurle de nu(er#r dn #ct-t=$le de n-e"t$ , de +n#n$#re trebuie
prezentate&n cadrul claselor ma%ore de pl/1i 0i &ncas/ri
brute &n numerar ap/rute, cu excep1iaanumitor fluxuri care sunt
prezentate pe o baz/ net/.
Ee(plele nclud
36
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
+l/1ile 0i &ncas/rile &n numerar efectuate &n numele
clien1ilor, deoarecefluxurile nu reflect/ activitatea entit/1ii,
respectiv
'cceptarea 0i rambursarea depozitelor la vedere ale unei b/nci
@ondurile de1inute pentru clien1i de c/tre o societate de
investi1ii Chiriile &ncasate &n numele proprietarilor de
propriet/1i imobiliare 0i pl/tite
acestora +l/1ile 0i &ncas/rile &n numerar pentru
elementele pentru care rula%ul este rapid,
sumele sunt mari, iar termenul de scaden1/ este scurt, adic/
avansurile f/cutepentru 0i rambursarea
Jalorilor principalului aferent clien1ilor care folosesc c/r1i
de credit 'chizi1iei 0i ced/rii de investi1ii 'ltor &mprumuturi
pe termen scurt, care au scaden1/ de trei luni sau mai pu1in
@luxurile provenite din activitatea institu1iilor financiare
&ncas/rile 0i pl/1ile de numerar pentru acceptarea 0i
rambursarea depozitelor cu
o dat/ fix/ de scaden1/
plasarea depozitelor la 0i retragerea acestora de la alte
institu1ii financiare avansurile &n numerar 0i
&mprumuturile f/cute clien1ilor, precum 0i
rambursarea acestor avansuri 0i &mprumuturi
Jom exemplifica situatia finanicara a unei &ntreprinderi
prin Qilan1ul consolidat 0iContul de profit si pierderi la finele
anului >447- pe baza carora vom calcula fluxurilede trezorerie
din activitatea de investitii.
Tabelul 1:Bilantul consolidat la sfarsitul perioadei 2008
31
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
(Sursa: Elaborat de autor ,2009)
Tabelul 2:Contul de pro+t , perdere con"old#t pentru pero#d#
)nc:e#t= n%>>@
Vnz=r 643.944Co"tul -nz=rlor (>34.444)
Pro+t 'rut P3.944
A(ortz#re P.944
C:eltuel #d(n"tr#t-e , de de"+#cere (2.44)
C:eltuel cu do'nz (P.444)
Vent dn n-e"t$ +n#nc#re 9.444
Perder dn d+eren$e de cur" -#lut#r (P44)
Pro+t net )n#nte# (pozt=r , ele(ente 66.944
%>>@ %>>G
ACTIVE
Aumerar 0i echivalente de numerar P.44 .344
Crean1e 2.444 >.444
Stocuri 4.444 2.944
#nvesti1ii de portofoliu >9.444 >9.444
#mobiliz/ri corporale la cost 65.644 2.44
'mortizarea cumulat/ (P.944) (4.344)
#mobiliz/ri corporale la valoare net/ >>.744 7.944
TOTAL ACTIVE @>>> ??.?>>
DATORII@urnizori >944 7244
Dobnzi de pl/tit >644 444
#mpozit pe profit de pl/tit P444 4444
Datorii pe termen lung >6444 4P44
TOTAL DATORII 1@>> H>>>
CAPITALURI PROPRII
Capital social 9.444 >944
Rezultat reportat 6P44 6744
TOTAL CAPITALURI PROPRII H1>> %?>>
TOTAL DATORII I CAPITALURI PROPRII @>>>
??.?>>
3'
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
etr#ordn#re
Ele(ente etr#ordn#re ! )nc#"=r dn#"&ur#re# )(potr-#
cutre(urelor
.744
Pro+t net dup= ele(entele etr#ordn#re 69.644
I(pozt pe pro+t (6.444)
Pro+t net 6>.644
(Sursa:, Elaborat de autor ,2009)
Tabelul 3; Stu#$# +luurlor de nu(er#r prn (etod# ndrect=
/luur de nu(er#r dn #ct-t=$ de eplo#t#re
Pro+t net )n#nte de (pozt#re , ele(ente etr#ordn#re
9>>
A*u"t=r pentru;
'mortizare P944
+ierderi din diferen1e de curs P44
Jenituri din investi1ii (9444)
Cheltuieli cu dobnzi P444
+rofit din exploatare &nainte de modific/rile capitalului
circulant 65P44
Cre0teri ale crean1elor comerciale 0i de alt/ natur/ (9444)
Sc/derea stocurilor 4944
Sc/derea datoriilor c/tre furnizori (5P44)
Aumerar generat din exploatare >9944
Dobnzi pl/tite (>544)
#mpozit pe profit pl/tit (2444)
/luur de nu(er#r )n#nte# ele(entelor etr#ordn#re 1@>>
ncas/ri din asigurarea &mpotriva cutremurelor 744
Nu(er#r net dn #ct-t=$ de eplo#t#re 19?>>/luur de nu(er#r
dn #ct-t=$ de n-e"t$e
'chizi1ia filialei , f/r/ numerarul dobndit (nota ') (9944)
'chizi1ia de imobiliz/ri corporale ( nota Q) (6944)
ncas/ri din vnzarea de echipament >44
Dobnzi &ncasate >444
Dividende &ncasate >444Nu(er#rul net +olo"t )n #ct-t=$ de
n-e"t$e 8H@>>2
33
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
/luurle de nu(er#r dn #ct-t=$ de +n#n$#re
Jenituri din emisiunea de capital social >944
ncas/ri din &mprumuturi pe termen lung >944
+lata datoriilor aferente leasing$ului financiar (244)
Dividende pl/tite (>444)
Nu(er#rul net +olo"t )n #ct-t=$ de +n#n$#re 8G>>2
Cre,tere# net= de nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r %>>
Nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r l# )nceputul pero#de 8not#
C2
1%>>
Nu(er#r , ec:-#lente de nu(er#r l# +nele pero#de 8not# C2
H1>>
(Sursa: Elaborat de autor ,2009)
1.H. R#port#re# #ltor ele(ente de trezorere
Fluxurile de numerar n valutse &nregistreaz/ &n moneda
de raportare prinaplicarea cursului de schimb de la data fluxului
de numerar asupra valorii &n
valut/. +rofitul 0i pierderile nerealizate care provin din
varia1ia cursurilor deschimb valutar nu sunt fluxuri de numerar,
totu0i efectul varia1iei este raportatpentru a reconcilia numerarul
0i echivalentele de numerar la &nceputul 0i lasfr0itul
perioadei.
@luxurile de numerar din dobnzi i dividende &ncasate sau
pl/tite pot ficlasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece
sunt incluse &n determinarea
profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si
drept fluxuri dinfinan1are si, respectiv, fin investi1ie, deoarece
ele reprezint/ costuri aleatragerii surselor de finan1are sau a
eficien1ei investi1iilor. Dividendele pl/tite
pot fi clasificate drept fluxuri din finan1are, deoarece
reprezint/ costuri aleatragerii resurselor de finan1are, dar pot fi
clasificate 0i drept o component/ a
fluxurilor din exploatare pentru a a%uta utilizatorii s/
determine capacitateaunei entit/1i de a pl/ti dividende din
fluxurile de numerar de exploatare. Impozitul pe profiteste
prezentat separat 0i clasificat drept flux de numerar
din activit/1ile de exploatare, cu excep1ia situa1iei &n
care poate fi alocat &nmod specific activit/1ilor de finan1are
si investi1ie. #n timp ce cheltuielile cuimpozitul pot fi alocate
f/r/ echivoc activit/1ilor de investi1ie 0i finan1are,fluxurile de
numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat 0i pot
ap/rea&ntr$o perioad/ diferit/ de cea a fluxurilor de numerar
aferente tranzac1iei de
baz/. +rin urmare, impozitele pl/tite sunt clasificate, de
obicei, drept fluxuri denumerar din activit/1i de exploatare.
:otu0i, atunci cnd este posibil/identificarea fluxului de numerar
din impozite 0i alocarea lui unei tranzac1ii
individuale care d/ na0tere unor fluxuri de numerar clasificate
drept activit/1ide investi1ie sau finan1are, fluxul de numerar din
impozite va fi clasificat &n
34
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
mod corespunz/tor ca activitate de investi1ie sau finan1are.
'tunci cndfluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai
multor clase de activit/1i,este prezentat/ valoarea total/ a
impozitelor pl/tite.
Investiiile n filiale ntreprinderi asociate i asocieri n
participaiune suntprezentate in func1ie de modul &n care au
fost incluse &n situa1iile financiare.
'tunci cnd se prezint/ o investi1ie &ntr$o entitate asociat/
sau filial/ pe bazametodei punerii n echialen!" sau a costului,
investitorul limiteaz/informa1iile raportate &n situa1ia
fluxurilor de numerar la acele fluxuri denumerar generate &ntre
el 0i entitatea &n care s$a investit, de exemplu, ladividende
0i avansuri. B entitate care prezint/ interesul s/u &ntr$o
entitatecontrolat/ &n comun folosind consolidarea
propor!ional", va include &nsitua1ia consolidat/ a fluxurilor
de numerar ponderea aferent/ ei din fluxurilede numerar ale
entit/1ii controlate &n comun, iar daca folose0te metoda
puneriin echialen!"va include &n situa1ia fluxurilor de numerar
fluxurile de numerargenerate de investi1ia sa &n entitatea
controlat/ &n comun, precum 0irepartiz/rile 0i alte v/rs/minte
sau &ncas/ri ap/rute &ntre aceasta 0i entitateacontrolat/
&n comun.
@luxurile de numerar ce provin dinac!iziionarea i cedarea
filialelor i aaltor uniti de afaceri sunt prezentate separat, drept
activit/1i de investi1ie.=ntit/1ile trebuie s/ prezinte, cumulativ,
&n cursul perioadei fiecare dintreurm/toarele aspecte, att
&n ceea ce prive0te achizi1iile, ct 0i
&nstr/in/rilefilialelor sau ale altor unit/1i de afaceri
(a) contrapresta1ia total/ aferent/ achizi1iei sau ced/rii-(b)
ponderea din contrapresta1ia aferent/ achizi1iei sau ced/rii,
primit/ sub
forma numerarului 0i a echivalentelor de numerar-(c) valoarea
numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau
unitatea achizi1ionat/ sau cedat/- 0i(d) valoarea, rezumat/ pe
fiecare categorie principal/, a activelor 0idatoriilor din filiala
sau unitatea de afaceri care a fost achizi1ionat/ sau cedat/,altele
dect numerarul 0i echivalentele de numerar.
"ranzaciile de natur investiional i de finanare care nu
necesitntrebuinarea numerarului sau a ec!ivalentelor de
numerartrebuie exclusedin situa1ia fluxului de numerar, fiind
prezentate &n alt/ parte a situa1iilorfinanciare astfel
&nct s/ furnizeze toate informa1iile relevante cu privire
laaceste activit/1i de investi1ie 0i finan1are. 'cest tip de
tranzac1ii se refer/ la
achizi1ia de active fie prin asumarea direct/ a
obliga1iiloraferente, fie prin intermediul unui leasing
financiar-
achizi1ionarea unei &ntreprinderi prin intermediul emiterii
deac1iuni-
convertirea datoriilor &n capital.
1.9 JESTIUNEA TREZORERIEI
-
5/24/2018 78834162 Studiu Privind Tea Si Gestiunea Trezoreriei
La S C Lasting System S R L Final C...
http:///reader/full/78834162-studiu-privind-tea-si-gestiunea-trezoreriei-la-s-c-las
informa1iile istorice sunt insuficiente, iar previziunea
reprezint/ modalitatea prin careorganiza1iile &0i asigur/
supravie1uirea.+entru dep/0irea acestei situa1ii, teoria 0i
practica de specialitate, au conceput maimulteinstrumente de
previziune a trezoreriei bugetul de trezorerie, situa1ia zilnic/
a
trezoreriei, planul de finan1are.Qugetul de trezorerie este
instrumentul pe baz/ c/ruia, managerii pot lua
deciziilecorespunz/toare pentru a preveni eventualele dezechilibre
ce pot afecta lichiditatea sisolvabilitatea organiza1iei 0i &n
acela0i timp, s/ prevad/ mi%loacele de finan1are, &ncondi1iile
existen1ei unei nevoide finan1are. Bbiectivul acestuia este de a
asigura echilibrul dintre &ncas/rile 0i pl/1ileunei
organiza1ii, &nct capacitatea de plat/ s/ fie &n permanen1/
asigurat/. =0uareaacestui obiectiv genereaz/ modific/ri &n
ansamblul bugetelor (vnz/ri, produc1ie,aprovizionare, investi1ii,
cheltuieli generale), deoarece bugetul de trezorerie
cuprindeinforma1ii din mai multe bugete 0i reune0te toate intr/rile
de &ncas/ri 0i pl/1i.De fapt, bugetul de trezorerie
previzioneaz/ performan1a financiar/ a organiza1iei prin
prisma capacit/1ii ei de a genera lichidit/1i. +unctul de
plecare &n elaborarea bugetuluide trezorerie &l reprezint/
stabilirea &ncas/rilor previzionate 0i a pl/1ilor
previzionate.#nforma1iile referitoare la &ncas/rile
previzionate provin din bugetul vnz/rilor,
bugetul de trezorerie al perioadelor anterioare, contul de
rezultate previzionat,eviden1ele 0i evolu1iile
&ncas/rilor.Situa1ia zilnic/ a trezoreriei cuprinde
&ncas/ri 0i pl/1i, clasificate dup/ naturainstrumentelor de
plat/ utilizate, iar sursele de informa1ii sunt att de natur/
contabil/ct 0i extracontabil/.'0a cum men1ionam anterior, nici
soldul negativ sau cel pozitiv al trezoreriei nu este
preferat pentru organiza1ie, ci trezoreria zero, o solu1ie
ideal/, dar dificil de realizat &n
practic/. n practica de specialitate &ns/, s$a demonstrat c/
o trezorerie u0or negativ/genereaz/ pentru &ntreprindere un
cost financiar minimal- &n aceast/ situa1ie , untrezorier
prudent trebuie s/ analizeze rata dobnzii, suma descoperit/,
durata, urmndapoi s/ ia decizia de a men1ine situa1ia descoperit/
sau de c/uta surse de acoperire aei.+entru &am