Cronica cercetărilor arheologice din România - campania 2013 „La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2007, 262f., Nr. 145, Taf. 58; Dietrich. L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2009): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov, Punct „La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2008, 187f, Nr. 76; Dietrich, L., Dietrich, O. und Vulpe, A. (2010): Rotbav, comuna Feldioara, judeţul Braşov, Punct „La Pârâuţ”. Cronica Cercetărilor Arheologice 2010, 164f, Nr. 65. 2 Dietrich, L. (2012) Was sind die „Aschehugel” der Noua-Kultur? Das Beispiel aus Rotbav (Sudostsiebenburgen), în: Heske, I., Horejs, B. (coord.), Bronzezeitliche Iden- titaten und Objekte. Beitrage aus den Sitzungen der AG Bronzezeit auf der 80. Tagung des West- und Suddeutschen Verbandes fur Altertumsforschung in Nurnberg 2010 und dem 7. Deutschen Archaologiekongress in Bremen 2011. UPA 221, Bonn 2012, 207 218; Dietrich, L. (2013). Visible workshops for invisible commodities. Leatherworking in the Late Bronze Age Noua culture's ‘ashmounds, în: S. Ailincăi, A. Ţârlea, C. Micu (co ord.), Din preistoria Dunării de Jos. 50 de ani de la începutul cetcetărilor arheologice la Babadag (1962-2012). Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at Babadag (1962-2012) Proceedings of “Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at Babadag” Conference, Tulcea, September 20th-22th, Brăila 2013, 227-246. 77. com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia Cod sit 90397.01 Nr. Autorizaţie: 124/2013 Colectiv. Gelu Florea (Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj-Napoca, responsabil ştiinţific), Liliana Suciu (Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj-Napoca), Eugen laroslavschi (Muzeul Naţional de Istorie a Tran silvaniei, Cluj-Napoca), Gabriela Gheorghiu (Muzeul Naţional de Is torie a Transilvaniei, Cluj-Napoca), Paul Pupeză (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca), Cristina Bodo (Muzeul Civiliza ţiei Dacice şi Romane, Deva), Cătălin Cristescu (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva), Răzvan Mateescu (Muzeul Na ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca). Total finan are: 70 000 lei Perioada de desfăşurare: 10 august - 6 septembrie Cercetările arheologice de la Grădiştea de Munte - Sarmize- getusa Regia din anul 2013 s-au desfăşurat în două puncte, primul situat pe terasa a IV-a, în interiorul fortificaţiei, al doilea în exteriorul fortifica iei, în apropierea por ii de sud. În primul loc menţionat au fost continuate săpăturile reluate aici în anul 2011, pentru a fi stabilit traseul complet al drumului pavat care lega în epocă dacică fortifica ia cu zona sacră şi pentru a documenta diferitele etape prin care a trecut zona din antichitate până în perioada modernă. Descoperirea fortuită a unei piese de bronz cu o valoare istori că excepţională a condus la efectuarea săpăturilor în al doilea punct amintit. Aici, obiectivul principal a constat în a obţine cât mai multe date arheologice cu privire la contextul antic al piesei. În anul 2013, pe terasa a IV-a au fost deschise două casete (C. IV şi C. V) de 4 x 4 m, în continuarea casetelor din anul precedent (C. I, C. II, C. III). Totodată, a fost redeschisă caseta C. III din 2012 (Pl. 1/a). Stratigrafia generală pentru C. IV şi C. V este similară celei constatate în anul anterior: 1. strat vegetal (-0,20 m); 2. pământ gal ben (-0,20 - 0,60 m); el nu acoperă toată suprafaţa casetei; 3. strat de pământ negru-cenuşiu cu pigment de cărbune - groapă modernă (-0,60 - 0,65 m); 4. strat de pământ maroniu-roşiatic cu pietre de micaşist care alcătuiesc un pavaj (-0,65 - 0,95 m); 5. strat de pământ negru cu pigment de cărbune (-0,95 - 1,05 m) (Pl. 1/b, c). În C. III şi C. V, între 1,1 şi 1,2 m adâncime, s-a ajuns într-un nivel de pământ maroniu-roşiatic cu micaşist sfărâmat. Este de precizat că pe aproa pe întreaga suprafa ţă cercetată în campaniile din anii 2012 şi 2013 a fost observată o groapă modernă. În umplutura ei s-au găsit frag mente ceramice, fragmente de igle, cărămizi sau olane, materiale de construc ie din fier, obiecte din sticlă sau bronz, trei monede din bronz şi şase din argint. Groapa modernă a afectat o construc ie din care s-a păstrat doar amprenta din lut a pereţilor (Pl. 1/d). Aşa cum s-a conturat până în prezent, ea avea cel pu in şase încăperi patrulatere de dimensiuni aproximativ egale (2 x 3 m). Construc ia, cel mai probabil romană, făcea parte din stratul de pământ maroniu-roşiatic cu pietre de mica- şist, dar asocierea amprentelor din lut galben cu pavajul din pietre de micaşist apar inând acestui strat este nesigură. În al doilea punct, în vara anului curent, la rădăcina unui fag doborât de o furtună puternică a apărut o piesă hexagonală de bronz (dimensiunea laturilor este de cca. 9 cm). Cel mai probabil este o matriţă, pe ea find redate în negativ 78 de animale reale şi fantastice. Locul în care a fost făcută descoperirea se află în apropierea fortifica iei (la 50 metri de poarta de sud) şi a vestigiilor cunoscute în literatura de specialitate sub numele de „băile romane”, respectiv „valul roman”. Zona prezintă o pantă destul de accentuată şi este ocupată, în mare măsură, de fagi seculari. Aici au fost trasate două suprafeţe (SP. I/2013, respectiv SP II/2013) şi o secţiune (S. I/2013 - Pl. 2/a). Suprafaţa notată convenţional SP I/2013 a avut 7 m lungime şi 5,5 m lăţime, fiind orientată NNE-SSV. Ulterior, derularea cercetării a necesitat o extindere dreptunghiulară pe latura estică (3,5 m lungime şi 1,5 m lăţime). SP I/2013 a fost trasată astfel încât să includă zona în care a apărut piesa de bronz. Este de precizat că o mare parte din suprafa ă era bulversată de rădăcinile fagului secular. În urma săpăturii a rezultat că aici a fost amenajată în antichitatea dacică o terasă, prin îndreptarea stâncii şi prin nivelarea în unele zone cu un amestec de pământ lutos şi sfărâmătură de micaşist. Terasa a fost identificată la 0,6 - 0,7 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare. Până în prezent ea a fost dezvelită pe o suprafa ţă de cca. 40 m2, iar pe nivelul ei au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, multe provenite de la vase de provizii (chiupuri), obiecte mărunte din fier, fragmente de sticlă. Marginea estică a terasei era marcată printr-o treaptă cu înălţimea de 0,40 - 0,50 m, obţinută prin amenajarea precară a rocii. Din această zonă a provenit piesa de bronz, iar în urma cercetării arheologice, tot aici au fost descoperite numeroase fragmente ceramice pictate, toate de factură dacică. Nu au fost observate urmele vreunei construc ii, dar suprafa a terasei încă nu a fost dezvelită complet, urmând ca în anii viitori să fie continuat demersul arheologic. Suprafaţa notată SP. II/2013 a fost trasată paralel cu SP. I/2013, cu un martor de 1 m între ele; ea a măsurat 4 m în lungime şi 3 m în lăţime. Cercetarea arheologică s-a oprit în acest an pe nivelul terasei men ionate anterior, urmând să fie finalizată în campania viitoare (Pl. 2/b). Materialul arheologic descoperit a constat în fragmente ceramice şi obiecte din fier (cuie, verigi, balamale etc.). Secţiunea S. I/2013, cu dimensiunile de 10 m lungime şi 2 m lăţime, a fost trasată la vest de SP I/2013, cu un martor între ele de 0,90 m; orientarea ei a fost NEE-SVV. Elementul principal identificat aici este reprezentat de un şan cu o formă aproximativ trapezoidală, cu o lăţime de cca. 3 m în partea superioară şi de 0,90 m în partea inferioară (Pl. 2/c). La baza sa, aflată la 2,2 m adâncime faţă de nivelul actual de călcare, a fost observată o groapă rotundă, cu diametrul de 0,28 m, foarte probabil urma unui stâlp de lemn. În umplutura sa au fost aflate numeroase elemente de paviment, fragmente de la o conductă de mari dimensiuni, zgură de fier, fragmente ceramice. Şanţul reprezintă un element de fortificare care nu era cunoscut până în prezent. Este de precizat că date arheologice precum dimensiunile şi amplasarea suprafeţelor, planimetria diferitelor complexe, distribuţia artefactelor aflate in situ etc. au fost măsurate/înregistrate cu ajutorul 112 http://patrimoniu.gov.ro