75479518-Mazarea

7/28/2019 75479518-Mazarea

1/55

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

MAZAREA

(Pisum sativum L.)

ndrumtor: ef Lucr. Dr. Irimia Liviu

Realizator: Sandu Ctlin

7/28/2019 75479518-Mazarea

2/55


Cuprins

MAZAREA.........................................................1

(Pisum sativum L.)...............................................................................1

Cuprins .....................................................................................................................2

Cap. 1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei horticole

...................................................................................................................................1

Denumirea tiinific i popular a speciei.............................................................. 1

Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic ............................................ 2

1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice .............................................. 3

1.4. Compoziia chimic a produsului horticol i valoarea sa alimentar nutritiv,dietetic, nutraceutic, medicinal i energetic.................................................... 7

Valoarea energetic deosebit a boabelor de mazre este conferit de prezena ncantitate mare, n compoziia chimic, a amidonului.............................................. 7

Mazrea verde conine: proteine (3%), hidrai de carbon (6%), sodiu, potasiu,

calciu, fosfor, fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C....................................... 7Cenua conine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5),magneziu (4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Blteanu, 1998)............................ 7

Boabele ajunse la maturitate au un coninut mare n vitaminele A i B, iar cele nstare verde conin vitaminele C i B2...................................................................... 8

Tulpinile i tecile conin ap 15%, proteine 14,3%, lipide 1,9%, glucide 22,8%, celuloz 38,6% i cenu 7,4%................................................................. 8

Compozitia chimic ................................................................................................ 8

* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careesteun remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru

intarirea imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinereafunctiei pancreasului. Un studiu facut in Slovenia arata ca boabele demazare suntprintre cele mai bune surse naturale pentru acest oligoelement.Procentajul deseleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceastaleguminoasa creste .9

.............................................................................................................................. 9

Valoarea medicinala .......................................................................................... 9

7/28/2019 75479518-Mazarea

3/55


Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 gfructe si legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de caloriipentru om.Atunci cand analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi deaportul energetic si aportul nutritive dat de substante biologic active pe care le

contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport ridicat in substanteminerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-uluisangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.. .9

Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influentafavorabila asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia........9

Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier,magneziu, cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne:Osteoporoza-mazarea verde este o importanta sursa de vitamina K, pe careorganismul o foloseste pentru fizarea calciului in oase.Mazarea verde mai continevitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si fragilizarea acestora. ....9

Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte buntratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-consumul de mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajutala reglarea tensiunii arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele dehipertensiune,tulburarile de ritm cardiac si infartul. .............................................. 9

Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentruprevenirea bolii canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile,flavonoidele continute de acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectelelor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe timp lung.Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, mazarea este utila

pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.........................10Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fiicel ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grupde cercetatori de la Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabelemazarii o proteina care administrate pe cale orala duce la o scadere cu 20%tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un remediu excelent contravalorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu riscridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde..................10

Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemieferipriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceastaleguminoasa contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement............................................................................................................................... 10Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentruasimilarea fierului si pentru combaterea anemiei. ............................................... 10

Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim ocombinatie de vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cuefecte exceptionale in combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment

7/28/2019 75479518-Mazarea

4/55


usor digerabil bogat in zaharuri usort asimilabile dar si proteine cu grad scazut detoxicitate. ............................................................................................................. 10

Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cupolizaharidele pe care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au

capacitatea de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon... .10Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea

glicemiei pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon,avand chiar un gust dulce, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cuefect usor hipoglicemiat........................................................................................ 10

Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidareacolesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesulde ingrosare a acestora......................................................................................... 10

Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceastaleguminoasa creste............................................................................................... 11

PrecautiiMazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua

dintre afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. Deaceea, persoanele ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa eviteconsumul de mazare............................................................................................. 11

1.5. Destinaia produciei i modaliti de valorificare a acesteia.........................11

n anii secetoi imediat dup semnat este indicat tvlugitul culturii.Combatereabolilor n vegetaie vizeaz n special antracnoza mazrii. Tratamentele se fac laavertizare, primul tratament dup rsrirea plantelor, al doilea tratament la

nceputul nfloririi i al treilea dup formarea primelor psti...............................13

Caracteristici morfologice i de producie ............................................................. 131.7. Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea) ............................................ 18

Cap. 2. Standarde de comercializare .................................................................20

2.1. Cerinele minime privind calitatea ................................................................. 20

2.3. Clasificarea n funcie de calitate .................................................... 23

Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare invederea prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice ....................30

2.4. Calibrarea ..................................................................... 30

2.5. Toleranele ............................................................................................... 31

2.5.1 Toleranele de calibru ......................................................................... 31

10 % din greutatea mazrii care nu satisface nici cerinele clasei i nici cerineleminime, cu excepia produselor afectate de putregai, boli evolutive sau altedeteriorri, care le fac improprii consumului......................................................... 31

3.1. Omogenitatea ................................................................................................ 31

3.2. Ambalarea ...................................................................................................... 32

7/28/2019 75479518-Mazarea

5/55


3.3. Prezentarea .................................................................................................... 33

Fiecare pachet trebuie s aib un coninut uniform i s cuprind numai mazrede aceeai origine, de acelai soi, de acelai tip comercial i de aceeai calitate.

Partea vizibil a coninutului pachetului trebuie s fie reprezentativ

pentru ntregul coninut.Mazrea se ambaleaz astfel nct produsul s fie protejat n mod adecvat.Materialele utilizate n interiorul pachetului trebuie s fie noi, curate i de

o calitate care s evite vtmarea extern sau intern a produsului. Utilizareamaterialelor, n special a hrtiei sau timbrelor cu specificaii comerciale, estepermis cu condiia ca imprimarea sau etichetarea s fie fcut cu cerneal sauadezivi netoxici.

Pachetele nu trebuie s conin materii strine.n cazul mazrii, sortarea dup mrime nu este obligatorie ....................33

Mazre verde dulce boabe 2,5 kg ...................................................................... 34

Mazre verde boabe 425 ml............................................................................... 34

Cap. 4. Marcajul ...............................................................41

4.1. Identificarea ................................................................................................... 42

4.2. Natura produsului...................................................................... 42

- "mazre boabe", "mazre psti", "mazre dulce" sau denumirile echivalente, ncazul n care coninutul nu este vizibil din exterior; .............................................. 42

4.3. Originea produsului........................................................................................ 42

4.4. Caracteristicile comerciale ............................................................................. 42

4.5. Marcajul de control (facultativ)....................................................................... 43Cap. 5. Metodele de control ...........................................................43

5.1. Definiii........................................................................................................... 43

5.2 Controlul de conformitate .................................................................... 45

5.2.1 Observaii generale ........................................................................... 45

5.2.2 Locul de efectuare a controlului............................................................... 45

5.2.3 Identificarea loturilor i/sau o viziune de ansamblu n privina lotuluisupus controlului ............................................................................................... 45

5.2.4 Prezentarea produselor ........................................................................... 46

5.2.5 Controlul fizic .......................................................................................... 46

5.2.6 Controlul produsului ................................................................................. 46

5.2.7 Raportarea rezultatelor inspeciilor ......................................................... 47

7/28/2019 75479518-Mazarea

6/55


5.2.8 Diminuarea valorii produsului n urma controlului de conformitate ........47

5.2.9 Model de etichet ..................................................................................... 48

5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.

........................................................................................................................... 48

Biliografie ...............................................................................................................49

7/28/2019 75479518-Mazarea

7/55


Cap. 1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei

horticole

Denumirea tiinific i popular a speciei.

Mazrea este o plant ierboas, cultivat i

leguminoas. Rdcina sa este pivotant, cu

nodozit i. Tulpina este ierboas i volubil, ns

fr esut de sus inere. Frunzele sunt compuse i

se termin cu crcei. Florile sunt pe tipul 5

pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9

stamine unite, i un pistil. Fructul se nume te pstaie.

Regn: Plantae

Increngtur: Magnoliophyta

Clasa: Magnoliopsida

Ordin: Fabales

Familie: Fabaceae

Gen: Pisum

Specie: P. sativum

Fig. 1.0

1

7/28/2019 75479518-Mazarea

8/55


Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic

Fig.1 .2 Seciune transversal prin pericarpul fructului

de mazre:

A vedere la microscop; ep epiderm;

sc sclerenchim; f fascicule liberolemnoase;

sp strat pergamentos; p parenchim.

B - vedere de ansamblu; cs cordon clerenchimatic;

tp esut pergamentos; f fascicule libero-lemnoase

Fig.1.2

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea

animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii

de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve

si de regula se asociaza cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe,

piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.Consumul boabelor mature de mazareeste specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient

se folosesc cu precadere nautul si lintea.In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care

intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse

categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret

porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

2

7/28/2019 75479518-Mazarea

9/55


Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare

verde, fan sau siloz.Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si

caprelor.Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru

toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul

devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa

solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de

calitate.Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie

pot fi infiintate culturi succesive.

1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice

Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50 latitudine si nu

se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza

temperaturilor excesive (la peste 25-28 C avorteaza florile sau pastaile), secetei si daunatorilor.

Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane

hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha .

Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada (1,39 mil. ha) urmata de China (750 mii

ha) si India (700 mii ha) , Franta (417 mii ha) , Ucraina (300 mii ha) , Germania (164 mii ha) si

Danemarca (60 mii ha).Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, inanii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.In tara noastra

suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.

Evolutia suprafetei cu mazare in Romania

Tab.1.0

Anul 1939

1952

1971

1973

1987

1992

2001

Suprafata

(mii ha)

3

1

1

09

59,

2

12,

5

10

0

22 15

Mazrea gsete condiii favorabile de cultur n majoritatea

3

7/28/2019 75479518-Mazarea

10/55


zonelor agricole din ara noastr (fig. 1.3., dup Gh. Blteanu i colab., 1983).

Zona foarte favorabilse ntlnete n Cmpia de Vest, n centrul i nord-vestul

Banatului, unde precipitaiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificrii se

situeaz n jurul a 20C.

Zona favorabil Icuprinde sudul Cmpiei Romne (cu excepia Brganului i a zonei

nisipurilor din Oltenia), Cmpia

Transilvaniei, Valea Mureului i

Trnavelor, Depresiunea Sibiului,

ara Brsei, Cmpia Criurilor,

Nordvestul rii i Depresiunea

Jijiei-Bahlui.Zona favorabil II i III

include restul terenurilor agricole din

vestul rii, Podiul Transilvaniei,

Podiul Getic, Brganul, Dobrogea

i cea mai mare parte a Moldovei. Fig.1.3 Harta ecologica a mazarii

Zona puin favorabil

cuprinde regiunile premontane,

subcarpatice i nisipurile din Lunca

Dunrii i Siretului.

Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.

Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.

Specii i soiuri

Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :

4

7/28/2019 75479518-Mazarea

11/55


a) Pisum sativum mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se

recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;

b) Pisum arvense mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor,

florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.

Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea

semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.

Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata,

pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea

pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in

carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o

retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singuratrecere cu combina.

Soiurile de mazre cultivate n Romnia.

Soiurile aflate n cultur la noi n ar seprezint n tabelul 1.1. (dup Catalogul oficial al

soiurilor (hibrizilor de plante de cultur dinRomnia pentru anul 2003). Ele aparin varietii

vulgatum, avnd semine mici-mijlocii, netede, de culoare galben, galben-portocalie.

In unele ri mari cultivatoare au fost create n ultimii ani i s-au rspndit n cultur

soiuri de mazre de cmp cu unele nsuiri care permit recoltarea direct cu combina, reducndpierderile prin scuturarea boabelor. Este vorba de soiurile de tip afila (aici aparine i soiul

romnesc Dora) la care coacerea pstilor este mai uniform, foliolele frunzelor sunt

transformate n crcei, iar plantele i menin poziia erect la maturitate, uurnd recoltarea

direct din lan cu combina.

Locul n asolament.

Avnd o cretere lent n primele faze de vegetaie, mazrea

trebuie s urmeze dup plante care las terenul curat de buruieni, cum sunt culturile pritoare

(porumb, cartof, sfecl pentru zahr, floarea-soarelui) i cerealele pioase.

Mazrea nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determin

fenomenul de oboseal a solului i nici nu se cultiv dup alte leguminoase pentru a se evita

bolile (fuzarioza) i duntorii specifici.

La rndul su, mazrea este o plant bun premergtoare pentru majoritatea culturilor, n

5

7/28/2019 75479518-Mazarea

12/55


special pentru grul de toamn, deoarece se recolteaz timpuriu i are o influen deosebit de

favorabil asupra structurii i fertilitii solului (las n sol 30-100 kg N/ha), putndu-se ncadra

uor n rotaii.

Prin ncadrarea mazrii n rotaii de 3-6 ani se asigur planta amelioratoare n cadrul

asolamentului.

Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania

Tabelul 1.1

Denumirea

Soiul

Tara de

Origine

Perioada de

vegetatie

(zile)

Pozitia

plantelor la

maturitate

Anul

inregistrarii

Menintorul

soiului

Alfetta Olanda 73-87 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

B.V.

Alina Romania 69-90 Semierecta 1995 ICDA Fundulea

Atol Franta 85-87 Semierecta 1994 ROMAN-

VERNEUIL

Baccara Franta 70-80 Erecta 2000 ROMAN-

VERNEUIL

Caracal 39* Romania Soi de toamna Semierecta 1984 SCDA Caracal

Corina Romania 70-85 Culcat 1981 ICDA Fundulea,

SCDA Secuieni

Dora Romania 70-82 Erect 1989 SCDA Turda

Eiffel Franta 75-85 Erecta 1999 ROMAN-VERNEUIL

Grafila Germania 68-86 Semierecta 1997 SAATEN UNION

ROMNIA SRL

Loto Franta 75-85 Erecta 2000 ROMAN-

6

7/28/2019 75479518-Mazarea

13/55


VERNEUIL

Magistra Romania 75-85 Culcata 1975 ICDA Fundulea

Marina Romania 80 Culcata 1990 ICDA Fundulea,

SCDA Podu IloaieiMona Romania 75-85 Erecta 1999 ICDA Fundulea

Montana Olanda 72-85 Erecta 1997 CEBECO ZADEN

B.V

Monique Franta 66-82 Erecta 1998 ROMAN-

VERNEUIL

Profi Danemarca 72-87 Erecta 1995 DANISCO A/S

Renata Franta 73-88 Erecta 1995 ROMAN-

VERNEUIL

Rodil Romania 70-90 Semierecta 1994 ICDA Fundulea

Spirit* Franta Soi de toamna Erecta 2002 VERNEUIL

RECHERCHE

Turbo Germania 72-75 Erecta 1995 SATEN UNION

ROMANIA SRLVedea Romania 82-85 Culcata 1991 SCDA Teleorman

1.4. Compoziia chimic a produsului horticol i valoarea sa alimentar

nutritiv, dietetic, nutraceutic, medicinal i energetic.

Valoarea energetic deosebit a boabelor de mazre este conferit de prezena n cantitate

mare, n compoziia chimic, a amidonului.

Mazrea verde conine: proteine (3%), hidrai de carbon (6%), sodiu, potasiu, calciu, fosfor,

fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.

Cenua conine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5), magneziu

(4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Blteanu, 1998).

7

7/28/2019 75479518-Mazarea

14/55


Boabele ajunse la maturitate au un coninut mare n vitaminele A i B, iar cele n stare verde

conin vitaminele C i B2.

Tulpinile i tecile conin ap 15%, proteine 14,3%, lipide 1,9%, glucide 22,8%,

celuloz 38,6% i cenu 7,4%.

Compozitia chimic

Intr-un bob de mazare.avem:

* Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35%din necesarul

de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele,pentru ochi, pentru sistemul

imunitar, pentru prevenirea si combaterea unorafectiuni tumorale.

* Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3,B6. Mazareaeste cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentarenaturale de vitamina B1, doua

sute de grame de boabe verzi continandaproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta

vitamina foarte importantapentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.

* Vitamina C- este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rolesential in

mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparareal organismului. Dar rolul sau

nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentialasi pentru sistemul cardiovascular, pentru

sistemul muscular si cel nervos. Eibine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua

sute de grame dinacest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de

40% dinnecesarul zilnic de vitamina C.

* Vitamina K- alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider denecontestat in acest

domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verziasigurand aproximativ 52% din necesarul

zilnic din aceasta vitamina, foarteimportanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea

sangelui, dar si pentrurezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os.

* Fosfor- intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratiazilnica

necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentrusistemul nervos, pentruregenerarea celulelor si pentru consolidarea oaselor.

* Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22%din necesarul

zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu.Ambele minerale sunt esentiale

8

7/28/2019 75479518-Mazarea

15/55


pentru mentinerea functionalitatii inimii (elealcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia

cardiaca), pentru sanatateasistemului nervos si al celui muscular.

* Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar,pentru refacerea

tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere(atat la femei, cat si la barbati). Intr-o

portie de mazare gasim aproximativ12,6% din necesarul zilnic de zinc.

* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste un remediu

extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru intarirea imunitatii, pentru

combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in

Slovenia arata ca boabele demazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest

oligoelement.Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe

care aceastaleguminoasa creste

Valoarea medicinala

Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g fructe si

legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii pentru om.Atunci cand

analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de aportul energetic si aportul nutritive dat

de substante biologic active pe care le contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aportridicat in substante minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului

sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.

Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta favorabila

asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia.

Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier, magneziu,

cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne: Osteoporoza-mazarea verde este o

importanta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fizarea calciului inoase.Mazarea verde mai contine vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si

fragilizarea acestora.

Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun

tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-consumul de

mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii

9

7/28/2019 75479518-Mazarea

16/55


arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac

si infartul.

Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii

canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de

acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales

atunci cand sunt administrate pe timp lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte

antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.

Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii cel

ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup de cercetatori de la

Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarii o proteina care administrate

pe cale orala duce la o scadere cu 20% tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este unremediu excelent contra valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu

risc ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde.

Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie

feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa

contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement.

Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru asimilarea

fierului si pentru combaterea anemiei.

Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o combinatie de

vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu efecte exceptionale in

combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment usor digerabil bogat in zaharuri usort

asimilabile dar si proteine cu grad scazut de toxicitate.

Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu polizaharidele pe

care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au capacitatea de a debloca tranzitul intestinal

si de a elimina toxinele din colon.

Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemieipacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce,

mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiat.

Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si

trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora.

10

7/28/2019 75479518-Mazarea

17/55

7/28/2019 75479518-Mazarea

18/55

7/28/2019 75479518-Mazarea

19/55


Combaterea const in tratarea seminelor cu sulfur de carbon in cantitate de 1 kg la

1000 kg semine, imediat dup treierat. Tratamentul se face cu mare atenie, in incperi

ermetic inchise.

Grgria leguminoaselor (Sitona lineatus L.) i molia pstilor de mazre

(Laspeyresia dorsana F. i Laspeyresia nigricana F.) au fost tratate, prima la cultur

borceagului, iar a doua la soia.

Lucrri de ingrijire - Combaterea buruienilor din culturile de mazre este lucrarea cea mai

important i se realizeaz n prezent n condiii optime prin erbicide.

n anii secetoi imediat dup semnat este indicat tvlugitul culturii.Combaterea bolilor

n vegetaie vizeaz n special antracnoza mazrii. Tratamentele se fac la avertizare, primultratament dup rsrirea plantelor, al doilea tratament la nceputul nfloririi i al treilea dup

formarea primelor psti.

Caracteristici morfologice i de producie

Si stemul radicu lar.

Sistemul radicular se caracterizeaza printr-o mare capacitate de solubilizare i absorbie a

fosforului i potasiului.

Rsrirea la mazre este hipogeic (cotiledoanele rmn n sol) i are loc la 6-9 zile de la

semnat.

Rdcina

Radacina (Fig,1,4) este pivotant, de tipul II, ramificat i bine

dezvoltat, ajungnd pn la adncimea de 100 cm.

Nodozitile sunt mici i numeroase, dispuse ndeosebi

pe ramificaiile laterale ale rdcinii. .

Fig.1.4 Rdcin mazre

n primele 10-15 zile de vegetaie, rdcina are o cretere mai rapid dect

partea aerian. Sistemul radicular se caracterizeaz printr-o mare capacitate de solubilizare i

absorbie a fosforului i potasiului.

Tulpina

13

7/28/2019 75479518-Mazarea

20/55


Tulpina este nalt de 50-150 cm, cu o cretere nedeterminat, este

fistuloas, cilindric (uor muchiat), glabr, de culoare verde- albstruie

i ramificat de la baz. Avnd esutul mecanic de susinere slab dezvoltat,

tulpina se menine erect numai pn la nflorire, dup care sub greutatea

ramificaiilor, la unele soiuri cu talie mai nalt, se culc la pmnt, fiind una

din deficienele culturii.

Frunzele

Frunzele (Fig.1.5) sunt paripenat compuse, cu 1-3 perechi

de foliole, terminate cu crcei ramificai.

La baza frunzei se afl dou stipele mai mari dect

foliolele. Primele 1-3 frunze bazale sunt maimici, celelalte avnd mrimea i forma normal. Soiurile

de mazre de tip afila au foliolele

frunzelor modificate n crcei care ajut plantele s se

susin ntre ele i s-i menin poziia erect pn la recoltare.

La aceste soiuri, peiolurile frunzelor, bine dezvoltate i

stipelele foarte mari realizeaz procesul de fotosintez.

Fig.1.5 Frunz

mazre

Florile

Florile sunt dispuse cte 2-3 n raceme axilare la subsuoara frunzelor i

apar ealonat de la baz spre vrf. O plant nflorete n 10-20 zile, durata

nfloririi fiind influenat de condiiile

climatice.

n anii ploioi, durata nfloririi se prelungete fa de anii secetoi cnd i numrul deflori formate este mai mic. Polenizarea este autogam i se produce naintea deschiderii florilor.

Fructul

14

7/28/2019 75479518-Mazarea

21/55


Fructul (fig.1.6) este o pstaie dehiscent pe linia de sutur a valvelor,

predispus la pierderi de boabe

prin scuturare, dar unele forme zaharate de mazre au pstile indehiscente.

Fig.1.6 pstaie mazre

Seminele

Sunt globuloase, mai rar muchiate, cu MMB cuprins ntre

50-450 g i MH ntre75-80 kg, iar culoarea poate fi galben sau verde.

Gh. V. Roman (2001) distinge patru perioade n ciclul vegetativ al mazrii:

perioada I-a, care este cuprins ntre rsrire i nceputul nfloririi;

perioada a II-a, de la nceputul nfloririi pn la atingerea stadiului limit de avortare, cnd laprima pstaie lungimea bobului este de 6 mm;

perioada a III-a cuprinde intervalul dintre stadiul limit de avortare i momentul cnd

pstaia de pe ultimul etaj florifer conine o smn mai mare de 6 mm;

perioada a IV-a dureaz pn la maturitatea fiziologic; n aceast faz se petrece

umplerea seminelor.

Elementele de productivitate (componentele produciei) se formeaz n aceste perioade

dup cum urmeaz:

- numrul de plante/m2 se formeaz n perioada I i rezult din densitatea de semnat i

procentul de rsrire;

- numrul de boabe/m2 se formeaz de la iniierea floral pn la ncheierea perioadei a III-a;

- mrimea boabelor (MMB) se edific n intervalul de la nceputul stadiului limit de avortare

i pn la maturitate.

Mazrea este puin pretenioas fa de factorii de vegetaie, fiind planta

zonei temperate, cu climat mai umed i rcoros, arealul su de cultur atingnd paralela de 67

latitudine nordic i 1800 m altitudine n Munii Alpi.Temperatura

Temperatura minim de germinaie a seminelor este de 1-2C (3-4C la soiurile zaharate,

cu bobul zbrcit), optima fiind de 25C, iar maxima de 35C. Plantele tinere suport, pe perioad

scurt, temperaturi sczute de 5, 6C, n unele zone cultivndu-se i ca form de toamn (cnd

15

7/28/2019 75479518-Mazarea

22/55


plantele pot rezista pn la 10, -12C).

Creterea plantelor ncepe primvara la temperatura de 4-5 C, dar pe msura avansrii n

vegetaie cerinele fa de temperatur cresc.

n perioada de cretere, temperatura optim este de 14-15C, n timpul nfloritului 15-

18C, iar la coacere 18-20C.

Temperaturile de peste 30C mpiedic fecundarea i umplerea bobului i

favorizeaz atacul de grgri (Bruchus pisorum). La maturitate are cerine termice moderate,

iar pentru ntreaga perioad de vegetaie necesit 1350-1800C.

Umiditatea

Mazrea are cerine moderate fa de umiditate, fiind mai rezistent la secetdect fasolea i soia. Pentru ncolire, necesarul de ap, raportat la masa seminei, este de 95-120

%. Pretinde mai mult ap n perioada de la nflorire pn la formarea boabelor.

Sunt favorabile mazrii precipitaiile din lunile mai i iunie care trebuie s ajung la 120-

140 mm. Seceta i cldurile mari din aceast perioad determin formarea unui numr redus de

psti i de boabe i favorizeaz atacul de grgri.

Este foarte duntor excesul de umiditate pentru c prelungete nfloritul, ealoneaz

coacerea i favorizeaz atacul de boli. Ploile din timpul maturrii determin cderea i putrezirea

plantelor, iar alternana dintre ploi i perioade de ari mrete dehiscena pstilor cauznd

pierderi de boabe.

Lumina

Mazrea este o plant de zi lung, dar exist i soiuri ce fructific n condiii de zi scurt

i chiar indiferente fa de acest factor de vegetaie.

Solul.

Cele mai favorabile pentru mazre sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase,calde, profunde, bogate n humus, bine aprovizionate n fosfor, potasiu i calciu, bine

structurate, cu capacitate mare de reinere a apei, cu reacie neutr (pH=6,7-7,5), cum sunt

cernoziomurile, solurile brun-rocate i aluviunile.

16

7/28/2019 75479518-Mazarea

23/55


Nu d rezultate bune pe soluri grele, argiloase cu exces de umiditate, neaerate, acide,

nisipoase, srturoase etc.

Aplicarea ngrmintelor i amendamentelor.

Pentru o producie de 1000 kg boabe

plus tulpinile, mazrea consum n medie, dup diferii autori: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5

K2O i 32 kg CaO (V. Velican, 1972).

Mare parte din necesarul de azot (42-78 %) i-l procur din aer prin intermediul

bacteriilor simbiotice (Gh. Blteanu, 1991), iar restul este asigurat din rezervele solului.

De aceea reacioneaz mai slab la ngrmintele azotate administrate n agricultura

ecologic i ele se aplic numai ocazional la aceast plant. Pe terenurile fertile i dup

premergtoare bine fertilizate, utilizarea azotului la mazre nu este oportun, acesta putnd avea

chiar o influen negativ asupra activitii bacteriilor fixatoare de azot.

Avnd rdcini cu mare capacitate de solubilizare a fosforului din combinaii mai greu

solubile, mazrea valorific bine rezervele de fosfor din sol. Fosforul stimuleaz dezvoltarea

sistemului radicular i formarea nodozitilor, avnd o influen favorabil asupra fructificrii.

ngrmintele organice nu se aplic direct mazrii, aceasta valorificnd bine efectul

remanent al gunoiului administrat plantei premergtoare.

Tratarea seminelor de mazre cu biopreparatul Nitragin aduce nsemnate sporuri derecolt i mbuntete coninutul de proteine n boabe. Pe solurile acide se folosesc

amendamente calcaroase n doze de 4-6 t/ha, ncorporate n sol sub artura de baz.

Lucrrile solului.

Lucrrile de pregtire a terenului sunt asemntoare cu cele

executate la culturile de primvar cu nsmnare timpurie.

n funcie de perioada cnd elibereaz terenul planta premergtoare, artura se execut

varasau toamna, la adncimea de 20-25 cm, cu plugul n agregat cu grapa stelat i trebuie s

asigure ncorporarea n sol a resturilor vegetale. Se recomand ca artura s fie lucrat cu grapa

cu discuri pn la venirea iernii pentru nivelarea terenului, mrunirea bulgrilor i distrugerea

buruienilor.

17

7/28/2019 75479518-Mazarea

24/55


Nivelarea arturii nc din toamn determin o zvntare

mai rapid i mai uniform a terenului, ceea ce permite un

semnat mai timpuriu n primvar i uureaz recoltatul

mecanizat. Pregtirea patului germinativ se face primvara foarte

devreme, dar numai dup zvntarea terenului, folosind

discuitorul n agregat cu grapa cu coli reglabili, combinatorul

sau grapa rotativ combinat printr-un numr ct mai redus de

treceri pe teren cu agregatele agricole pentru a evita pierderea

apei i tasarea solului.

Cultura pentru producerea de seminteAgrotehnica culturii pentru samanta la mazarea furajera nu se deosebeste de aceea pentru

nutret. Se seamana in cultura pura pentru a se realiza productii m ai mari de samanta.

Recoltarea se face cand pastaile de la baza plantelor au cap atat culoarea bruna. Se

foloseste masina de recoltat mazare (MRM-2,2), care smul ge plantele si le asaza in brazde

continue, cu latimea de 1 m.

Dupa uscare, maza rea se treiera direct din brazde cu ajutorul combinei. Semintele se

trateaza ime diat dupa recoltare cu sulfura de carbon.

1.7. Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)

Recoltarea i pstrarea recoltei. La recoltarea mazrii se ntmpin unele dificulti

datorit coacerii ealonate a pstilor (de la baz spre vrful tulpinii), scuturrii boabelor i

poziiei culcate a plantelor.

Momentul optim de recoltare este atunci cnd plantele s-au nglbenit, frunzele s-au uscat

i 70 % din psti sunt galbene i boabele s-au ntrit. Culturile semincere se recolteaz ceva mai

18

7/28/2019 75479518-Mazarea

25/55


trziu. Pentru prevenirea pierderilor prin scuturare se recomand ca recoltarea s se fac ntr-un

timp foarte scurt, n zile noroase, dimineaa devreme, pe rou i spre sear.

Recoltarea se face divizat (n dou etape): n prima etap se smulg sau se taie plantele

(manual sau mecanizat), care rmn pe teren, n brazd continu, 2-3 zile pentru uscare, iar n a

doua etap se treier direct n cmp. Pentru recoltarea mecanizat se folosete maina de recoltat

mazre (MRM-2,2 M) care smulge sau taie plantele i le las pe teren n brazde (poloage)

continui, late de 1 m, cteva zile pentru uscarea complet a boabelor.

Treieratul se face cu combina de cereale prevzut cu ridictor de brazd. Pentru evitarea

spargerii boabelor, la combin se reduce turaia tobei (maximum 600 rotaii/minut) i se mrete

distana dintre bttor i contrabttor.

Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprins ntre 18-20 %.

Introducerea i extinderea n cultur a soiurilor de tip afila (cu plante erecte la

maturitate), cum este soiul Dora, face posibil recoltarea direct a mazrii printr-o singur

trecere cu combina. Dup treierat, n vederea depozitrii, seminele de mazre sunt supuse

operaiilor de condiionare (uscarea pn la 14% umiditate i selectarea pentru eliminarea

impuritilor i a boabelor atacate de grgri).

Produciile medii obinute la noi n ar la aceast cultur sunt n jur de 1500 kg/ha, dar n

condiiile aplicrii unor tehnologii corespunztoare se pot obine 2000-4000 kg/ha. n Frana se

realizeaz curent producii medii pe ar de peste 4000 kg/ha. Din producia total a

plantelor,boabele reprezint 35-50 %.

Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei

si soiului.Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind

gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile,

stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc.

Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara loviturimecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime si

forma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala.

Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori

calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de

19

7/28/2019 75479518-Mazarea

26/55


randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de

asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati

de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea.

Cap. 2. Standarde de comercializare

Definitia produsului

Standardul se aplic soiurilor de mazre psti pentru boabe (cultivari) derivate din

Pisum sativum L, mazrii pentru consum sub form de psti sau mazre timpurie (mazre

psti) derivate din Pisum sativum L. var. macrocarpon i mazrii dulci derivate din Pisum

sativum L. var. saccharatum, furnizate consumatorului n stare proaspt, mazrea destinat

prelucrrii industriale fiind exclus

2.1. Cerinele minime privind calitatea

Condiiile de calitate se aplic mazrii verzi din soiuri (cultivare) provenite din Pisum

sativum L. pentru a fi livrat n stare proaspt la consumator.

Potrivit tipului de consum, mazrea verde este clasificat n dou grupe:

- mazre de decorticat (mazre rotund, mazre crea) destinat consumului fr

pstaie;

- mazre care se mnnc cu totul i mazre cu pstie dulce destinate consumului cupstaie.

a) Cerine minimale:

Pstile trebuie s fie:

20

7/28/2019 75479518-Mazarea

27/55


- ntregi, totui mazrea care se mnnc cu totul i mazrea cu pstaie

dulce pot avea capetele nlturate;

- sntoas, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel nct s l

fac impropriu consumului este exclus;

- curat, lipsit practic de orice materii strine vizibile (inclusiv pri

florale);

- fr filamente tari sau pielie, la mazrea care se mnnc cu totul i

mazrea cu pstaie dulce;

- practic fr duntori;

- practic fr deprecieri cauzate de duntori;

- fr umiditate exterioar anormal;

- fr orice miros i/sau gust strin.

Seminele trebuie s fie:

- proaspete;

- sntoase, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel nct s l fac impropriu pentru

consum este exclus;

- cu dezvoltare normal n psti;

- practic fr duntori;

- practic fr deprecieri cauzate de duntori;

- fr orice miros i/sau gust strin.

2.2 Cerintele de maturitate

Dezvoltarea i starea mazrii verzi trebuie s fie astfel nct s i permit:

- s suporte transportul i manipularea

- s ajung n condiii satisfctoare la locul de destinaie.

b) Categoria I:

Mazrea verde din acesat categorie, trebuie s fie de bun calitate i s fie caracteristic

soiului i/sau tipului comercial.

21

7/28/2019 75479518-Mazarea

28/55


Pstile trebuie s fie:

- proaspete i turgescente;

- fr deprecieri cauzate de grindin;

- fr deprecieri cauzate de ncingere;

Pentru mazrea de decorticat:

o pstile trebuie s fie:

- cu pedunculul prezent;

- bine umplute, coninnd cel puin 5 semine.

o seminele trebuie s fie:

- bine formate;

- fragede;

- suculente i suficient de ferme, adic s se turteasc i s nu se dezintegreze cnd sunt strnse

ntre dou degete;

- dezvoltate cel puin pe jumtate, dar nu complet dezvoltate;

- neamidonate;

- nevtmate, fr crpturi n pieli.

Urmtoarele defecte uoare ale pstii sunt totui admise cu condiia ca acestea s nu

afecteze aspectul general al produsului, calitatea, meninerea calitii i prezentarea n ambalaj:

- uoare defecte ale pieliei, vtmri i ptri;

- uoare defecte de form;

- uoare defecte de coloraie.

Pentru mazrea care se mnnc cu totul i mazrea cu pstaie dulce:

- seminele dac sunt prezente trebuie s fie mici i nedezvoltate;Urmtoarele defecte uoare ale pstii sunt totui admise, cu condiia ca acestea s nu

afecteze aspectul general al produsului, calitatea, meninerea calitii i prezentarea n ambalaj:

- foarte uoare defecte ale pieliei, vtmri i ptri;

- foarte uoare defecte de form;

22

7/28/2019 75479518-Mazarea

29/55


- foarte uoare defecte de coloraie.

2.3. Clasificarea n funcie de calitate

Cerine de calitate i de prezentare pentru mazrea proaspt

Prevederile prezentului capitol se aplic soiurilor de mazre psti, boabe derivate din

Pisum sativum L, mazre pentru consum sub form de psti sau mazre timpurie (mazre

psti) derivate din Pisum sativum L. var. Macrocarpon i mazre dulce derivat din Pisum

sativum L. var. Saccharatum, furnizate consumatorului n stare proaspt, mazrea destinat

prelucrrii industriale fiind exclus.

Seciunea 1. Cerine privind calitatea

Cerinele stabilite n prezentul capitol au ca scop definirea cerinelor de calitate fa de

mazre, dup prelucrare i ambalare.

Pentru toate clasele, sub rezerva dispoziiilor speciale pentru fiecare clas i a toleranelor

admise:

1) pstile trebuie s fie:

a) intacte, se admite mazrea psti i mazrea dulce fr capete;

b) sntoase; se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorri care le fac improprii

consumului uman;

c) curate, fr materii strine vizibile (inclusiv pri din flori);

d) fr fire tari sau pelicule, n cazul mazrii psti i mazrii dulci;

e) fr duntori;

f) fr defecte cauzate de duntori;

g) fr umezeal extern anormal;

h) fr miros i/sau gust strin;

2) boabele trebuie s fie:a) proaspete;

b) sntoase: se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorri care le fac improprii

consumului uman;

c) fr duntori;

d) fr defecte cauzate de duntori;

23

7/28/2019 75479518-Mazarea

30/55


e) fr miros i/sau gust strin;

f) dezvoltate normal, n cazul mazrii boabe;

3) gradul de dezvoltare i starea mazrii trebuie s fie astfel nct aceasta s poat rezista la

transport i manipulare i s poat ajunge n stare satisfctoare la locul destinaiei.

Mazrea se clasific n dou clase definite:

1) clasa I mazrea din aceast clas trebuie s fie de bun calitate i trebuie s fie

caracteristic soiului i/sau tipului comercial. Pstile trebuie s fie:

a) proaspete i turgescente;

b) cu pedunculi ataai;

c) fr deteriorri cauzate de grindin;

d) fr daune cauzate de secet; 2) clasa II mazrea din aceast clas nu se ncadreaz n clasa I, dar satisface cerinele

minime specificate.

La mazrea boabe din clasa I:

1) pstile trebuie s fie cu pedunculii ataai, bine umplute i s conin cel puin cinci boabe;

2) boabele trebuie s fie:

a) bine formate;

b) fragede;

c) suculente i suficient de tari, de exemplu, n cazul n care snt strivite ntre dou degete, s

se turteasc fr a se dezintegra;

d) dezvoltate cel puin pn la jumtate din mrimea normal, dar nu dezvoltate complet;

e) nefinoase;

f) nedeteriorate, cu pielia fr crpturi;

3) se admit urmtoarele defecte minore ale pstii, sub rezerva ca acestea s nu afecteze

aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de pstrare i prezentarea n ambalaj:

a) defecte foarte mici ale pieliei, leziuni, vtmri;b) defecte foarte mici ale formei;

c) defecte foarte mici ale coloritului.

24

7/28/2019 75479518-Mazarea

31/55


La mazrea psti i mazrea dulce din clasa I:

1) boabele trebuie s fie mici i subdezvoltate;

2) se admit urmtoarele defecte minore ale pstii, cu condiia ca acestea s nu afecteze

aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservrii i prezentarea n ambalaj:

a) defecte foarte mici ale pieliei, zgrieturi, leziuni;

b) defecte foarte mici de form;

c) defecte foarte mici de culoare.

La mazrea boabe din clasa II:

1) pstile trebuie s conin cel puin trei boabe;

2) poate fi mai coapt dect cea din clasa I, dar se exclude mazrea prea coapt;

3) se admit urmtoarele defecte, sub rezerva ca mazrea s-i menin caracteristicile esenialen ceea ce privete calitatea, calitatea conservrii i prezentarea:

a) defecte ale pstilor:

b) defecte ale pieliei, leziuni i vtmri, sub rezerva ca acestea s nu fie evolutive, i fr

riscul afectrii boabelor;

c) defecte de form;

d) defecte de culoare;

e) o oarecare pierdere a prospeimii, pstile ofilite fiind excluse;

f) defecte ale boabelor;

g) defecte mici ale formei;

h) defecte mici ale coloritului;

i) boabele pot fi puin mai tari;

j) boabele pot fi uor deteriorate.

La mazrea psti i mazrea dulce din clasa II:

1) n cazul n care exist, boabele pot fi uor mai dezvoltate dect cele din clasa I;

2) cu toate acestea, se admit urmtoarele defecte ale pstii, sub rezerva ca acestea s pstrezecaracteristicile eseniale n ceea ce privete calitatea, calitatea conservrii i prezentarea:

a) defecte mici ale pieliei, leziuni, vtmri;

b) defecte mici ale formei, inclusiv cele datorate formrii boabelor;

25

7/28/2019 75479518-Mazarea

32/55


c) defecte mici ale coloritului;

d) o oarecare pierdere a prospeimii, cu excepia pstilor ofilite i incolore.

Conditii de calitate

Materia prima -; mazarea -; trebuie sa corespunda documentelor tehnice normativ de

produs; ea reprezinta factorul esential in asigurarea calitatii produselor finite.

La fabricarea conservelor de mazare se folosesc ca materii prime boabe de mazare

proaspete sau preconservate.

Aprecierea calitatii materiei prime utilizate in industria conservelor se face tinand seama

de conditiile impuse de procesul tehnologic de prelucrare.

Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei

si soiului.

Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind

gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile,

stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc.

Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara lovituri

mecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime siforma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala.

Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori

calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de

randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de

asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati

de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea.

Notiunea de calitate a legumelor destinate industrializarii include de asemenea si

comportarea lor in diferite faze ale procesului tehnologic, in scopul pastrarii proprietatilor

calitative cat mai apropiate de cele initiale.

Calitatea boabelor este conditionata si de perioada de recoltare. Stabilirea corecta a

momentului optim de recoltare, practic se poate realiza numai prin cunoasterea foarte exacta a

diferitelor stadii de maturitate a legumelor.

26

7/28/2019 75479518-Mazarea

33/55


Stadiul de maturitate se caracterizeaza prin numeroase modificari ce au loc in structura

lor, culoarea verde se transforma in culori specifice datorita pigmentilor vegetali (caroten,

licopen), apar aromele ca rezultat al formarii uleiurilor eterice, gustul devine placut in urma

stabilirii unor raporturi armonizate intre principalii constituenti: zaharuri, acizi organici,

substante minerale. ..)

In procesul de maturizare a legumelor se disting urmatoarele etape principale:

maturitatea comerciala; maturitatea industriala maturitatea de consum; maturitatea fiziologica.

Maturitatea de consum reprezinta stadiul in care boabele de mazare indeplinesc insusirile

organoleptice si fizico-chimice tipice soiului, au valoarea alimentara maxima si un coeficient

ridicat de digestibilitate. La majoritatea legumelor maturitatea de consum precede maturitatea

fiziologica. Este cazul legumelor verzi (mazare, fasole, pastai, ardei, dovlecei, castraveti,verdeturi etc.), care se consuma in stare imatura din punct de vedere fiziologic.

Maturitatea industriala reprezinta stadiul optim de prelucrare a lor si in general trebuie sa

coincida cu maturitatea de consum, tinand seama de caracteristicile legumelor in aceasta etapa.

Pentru a se asigura mazarea corespunzatoare industrializarii, se impun urmatoarele

masuri generale, ce trebuie aplicate de catre producatori si de catre unitatile de industrializare si

anume: cultivarea din soiurile cu calitati indicate pentru industrializare; esalonarea culturilor in

scopul prelungirii campaniei de prelucrare; asigurarea conditiilor de maturizare uniforma a

loturilor in scopul aplicarii recoltarii mecanizate .

Boabele de mazare preconservate desinate prelucrarii ulterioare sub forma de conserve,

se obtin prin aplicarea urmatoarele metode: deshidratarea sterilizare ; congelare .

Pe langa conditiile calitative ce se impun materiei prime destinata industrializarii, la

legumele preconservate se va acorda o atentie deosebita consistentei, avand in vedere

tratamentele termice la care se supun produsele in procesul tehnologic de fabricare al

conservelor.

Boabele proaspete si preconservate trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitateimpuse de documentele tehnice normative de produs in vigoare.

27

7/28/2019 75479518-Mazarea

34/55


Receptie

Receptia reprezinta controlul calitativ si cantitativ al boabelor de mazare. Receptia

calitativa consta in examenul organoleptic si verificarea conditiilor tehnice inscrise in

documentul tehnic normativ de produs.

Un rol hotarator il au: examenul organoleptic si verificarea starii sanitare a lor, fara sa o

poata stabili intotdeauna valoarea lor tehnologica.

De asemenea, nici prin determinarile de laborator nu se pot stabili cu precizie valoarea

tehnologica legumelor, din lipsa unor metode analitice rapide, care sa indice eventualele

degradari. Singura metoda justa de determinare a calitatii consta in aprecierea legumelor pe baza

intregului complex de date, obtinute prin examen organolpetic, precum si prin analize, ce se pot

executa in timp util in laboratoarele intreprinderilor industriale.Pentru verificarea calitatii se recolteaza probe medii din lotul de materie prima supus

receptiei.

Continutul fiecarui mijloc de transport (autocamion sau vagon) se considera un lot.

Marimea unui lot nu trebuie sa depaseasca 10 tone. La recoltarea probelor medii, se vor inlatura

ambalajele cu legume, ce au suferit deteriorari in timpul transportului, acestea constituind un lot

separat.

Prelevarea probelor se face in conformitate cu prevederile SATS 7218-65 Fructe si

legume proaspete. Luarea probelor. Astfel, la produsele transportate in lazi, se iau la intamplare

din diverse locuri ale lotului un numar de ambalaje conform tabelului nr.32.

La produsele in vrac se iau la intamplare din cel putin 5 locuri si straturi diferite, cantitati

mici de boabe, care formeaza proba medie de marime specificata in tabelul nr.33.

Din proba medie omogenizata, prin reduceri succesive se obtine proba de laborator, de

minim 3 kg, care se supune analizei.

Transport

Aprovizionarea cu mazare se face in general de pe o raza cat mai apropiata de unitatea deprelucrare, pentru a reduce timpul de transport de la centrele de recoltare la sectiile de prelucrare

industriala.

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite pentru a proteja materia prima de

influenta intemperiilor.

28

7/28/2019 75479518-Mazarea

35/55

7/28/2019 75479518-Mazarea

36/55


boabelor de mazare un aspect necorespunzator, cu implicatii negative asupra calitatii produselor

finite si consumurilor specifice.

Principalele transformari biochimice ale boabelor de mazare in perioada de depozitare

sunt urmatoarele: inmuierea tesuturilor vegetale, ca urmare a hidrolizei enzimatice sau

substantelor pectice insolubile; pierderi de substante zaharoase prin transformarea lor in bioxid

de carbon si apa, in procesul de respiratie; transformarea zaharului in amidon ex. mazare);

reducerea continutului de vitamine, cauzata de procesul de oxidare.

Depozitarea indelungata in conditii necorespunzatoare a boabelor de mazare, poate duce

la aparitia unor fenomene microbiologice nedorite (mucegaire si fermentare) cu degradarea

calitatii materiei prime si infectarea liniilor de fabricatie, avand ca rezultat final cresterea

procentului de bombaje. Factorii principali care determina intensitatea transformarilormicrobiologice sunt: conditiile de pastrare (temperatura, umiditate, circulatia aerului); sistemul

de depozitare (in lazi, containere, vrac); calitatea igienico-sanitara a spatiilor si ambalajelor.

Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare in vederea

prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice

2.4. Calibrarea

I n f u n c i e d e s o r t i men t , d u p ca l i b r a r e , maz r ea t r eb u i e s s e n cad r eze n urmtoarele dimensiuni i condiii de calitate:

Mazare foarte fina:

- 7.58.2mm, pt soiul cu bob neted

- 7.5....8.2 mm, pt soiul zaharat

Mazare fina:

- 8.2....8.75 mm, pt soiul cu bob neted

- 8.2....9.3 mm, pt soiul zaharatMazare semifina:

- 8.75.....9.3 mm, pt soiul cu bob neted

- 9.3.....10.2 mm, pt soiul zaharat

Mazare boabe:

30

7/28/2019 75479518-Mazarea

37/55


- > 9.3 mm, pt soiul cu bob neted

- > 10.2 mm, pt soiul zaharat

2.5. Toleranele

2.5.1 Toleranele de calibru

Pentru toate categoriile, se accept un procent maxim de 10 % n numr sau n greutate.

2.5.2. Tolerante de calitate

Toleran ele calitative sunt permise n fiecare pachet, n cazul produselor care nu satisfac cerin ele

clasei indicate.

Clasa I

- 10 % din greutatea mazrii care nu satisface cerin ele clasei, dar le

ndepline te pe cele ale clasei II sau care se ncadreaz, n mod

excep ional, n toleran ele pentru clasa respectiv.

Clasa II

10 % din greutatea mazrii care nu satisface nici cerin ele clasei i nici cerin ele

minime, cu excep ia produselor afectate de putregai, boli evolutive sau alte

deteriorri, care le fac improprii consumului.

Cap.3. Prezentarea produsului

3.1. Omogenitatea

Coninutul fiecrui ambalaj trebuie s fie omogen i s nu cuprind dect mazare de

aceeai origine, calitate, soi sau tip comercial i calibru (atunci cnd sunt calibrate).

31

7/28/2019 75479518-Mazarea

38/55

7/28/2019 75479518-Mazarea

39/55


Exista 2 modalitati de lipire sa de inchidere a corpurilor:

- .lipirea propriu zisa

- sudarea.

Pentru ca un ambalaj sa pastreze in conditii optime caracteristice mazarei pe tot timpul de

viata al acesteia este necesar ca ambalajul sa fie inchis ermetic, astfel incat intre produs si mediu

exterior sa nu existe schimburi reciproce.

Avantaje si dezavantaje pentru ambalajele metalice la ambalarea mazarei:

Avantaje :

- rezistenta mecanica foarte buna;

- are un transfer termic foarte bun, care permite transmiterea din autoclave a temperaturii de

sterilizare;- opacitatea materialului foarte buna(opreste decolorarea mazarei);

- capacitate buna de imprimare(date referitoare la mazare pot fi introduce pe cutie foarte usor);

- au o capacitate buna de reflectare;

- impermeabilitatea materialului care asigura rezistenta la acestuia la gaze, vapori de apa si

arome;

3.3. Prezentarea

Fiecare pachet trebuie s aib un coninut uniform i s cuprind numai mazre de

aceeai origine, de acelai soi, de acelai tip comercial i de aceeai calitate.

Partea vizibil a coninutului pachetului trebuie s fie reprezentativ pentru

ntregul coninut.

Mazrea se ambaleaz astfel nct produsul s fie protejat n mod adecvat.

Materialele utilizate n interiorul pachetului trebuie s fie noi, curate i de o calitate

care s evite vtmarea extern sau intern a produsului. Utilizarea materialelor, n special

a hrtiei sau timbrelor cu specificaii comerciale, este permis cu condiia ca imprimarea

sau etichetarea s fie fcut cu cerneal sau adezivi netoxici.

Pachetele nu trebuie s conin materii strine.

n cazul mazrii, sortarea dup mrime nu este obligatorie

33

7/28/2019 75479518-Mazarea

40/55


Mazre verde dulce boabe 2,5 kg

Coninutul de energie la 100 g:Valoare energetica 258 kJ

valoare energetica 61 kcal

proteine 5,6 g

carbohidrati 7,9 g

lipide 0,8 g

Nu conine conservani. Se poate servi n salate dar i sub form de garnitur cald. Fr

decongelare, se fierbe n ap cu sare timp de aprox 10-12 min. Se condimenteaz dup gust.

Mod de pstrare: la -6C= 1 sptmn; la -12C = 1 lun; la -18C pn la sfritul datei nscrise

pe ambalaj.

Ingrediente: mazre verde dulce boabe

Mazre verde boabe 425 ml

Coninutul de energie la 100 g:valoare energetic 250 kJ

valoare energetic 59 kcal

proteine 5,1 g

carbohidrai 8,5 g

llipide 0,5 g

Fr conservani, bogat n fibre. Se pregtete la cald. Delicioas n garniturile calde dar i n

salate.

Mod de pstrare: A se pstra ntr-un loc uscat i rcoros. Dup deschidere, a se pstra n frigider

max 24h, ntr-un recipient nemetalic acoperit.

Ingrediente: mazre verde boabe necalibrat, ap, zahr, sare

34

7/28/2019 75479518-Mazarea

41/55


Caracretisticile organoleptice

Mazrea verde conservat

Tipul a)Mazre cu semina zbrcit;

b)Mazre cu semina rotund sau neted;

c) mazre de alte tipuri ( hibrizi de tipul (a) i (b) )Culoare n afar de mazrea conservat colorat artificial, mazrea trebuie s

aib o culoare caracteristic mazrii conservate i specific tipului

folosit. Mazrea conservat care conine ingrediente sau aditivi

alimentari permii pot fi considerate de o culoare caracteristic pentru

substanele respective folosite dac nu exist o decolorare anormal a

acestora.Gust i miros Mazrea trebuie s aib un gust adecvat i s fie lipsit de gusturi i

mirosuri strine.

Mazrea care conine ingrediente speciale trebuie s aib un gust

caracteristic mazrii i altor substane folosite.Consistenta Mazrea trebuie s fie rezonabil de fraged, uniform i coapt.

Coninutul de alcool insolubil nu trebuie s depeasc 21% la toate

tipurile de mazre.

Materie prim a) mazre proaspt, congelat, ntreg, verde, sau de grdin;

b) ambalat cu ap sau un alt lichid adecvat, ndulcitori,

condimente, sau alte ingrediente.

c) Prelucrat la cldur ntr-o modalitate corespunztoare, nainte

sau dup sigilarea n container, pentru a preveni alterarea.Defecte

Mazrea poate conine o

mic cantitate de

sedimente i trebuie s

fie rezonabil lipsit de

defecte.

a)Mazre stigmat

(mazre care este uor

Limite maxime

5% m/m

35

7/28/2019 75479518-Mazarea

42/55


ptat)

b)Mazre stigmat

puternic (mazre ptat,

decolorat sau altfel de

pete (incluznd mazrea

mncat de viermi) sau

este serios deteriorat

aspectul exterior sau

calitatea.

c) fragmente de mazre

( pri de mazre saucotilidoane strivite sau

rupte; cu nveliul

desprins; dar care nu

include mazrea

ntreag fr nveli.

d) mazre galben

(mazre care este n

ntregime galben i are

o culoare foarte palid)

e) material semincer

strin (const din

frunze, fragmente de

psti de la planta de

mazre sau alt material

inofensiv care nu a fostadugat ca ingredient)

Totalitatea defectelor

anterioare a), b), c), d),

e).

1% m/m

10% m/m

2% m/m

0,5% m/m

12 % m/m

Colorani Tartrazine CI 19 140 )

36

7/28/2019 75479518-Mazarea

43/55


Briliant blue FCF CI 42 090 ) 100 mg/kg singure sau n combinaie

Beta carotene )Contaminani Plumb (Pb) 1mg/kg

Staniu (Sn) 250mg/kgngrediente de baz Mazre i lichidul corespunztor produsului i alte ingrediente

opionale:

1) Sare, zaharoz, zahr invertit, dextroz, sirop de glucoz, sirop

uscat de glucoz.

2) Plante aromatice i condimente, suc de legume i plante

aromatice (spanac, ceap, morcov, etc.); ngrediente compuse

din una sau mai multe legume ( spanac, ceap, morcov; piper

negru sau rou n combinaie sau singur) pna la 15% din

totalul ingredientului uscat; esen de mint.

3) Unt sau alte grsimi vegetale sau animale sau uleiuri. Dac

este folosit untul trebuie s fie nu mai puin de 3% din

produsul final.

4) Amidon ingredient natural, fizic sau enzimatic folosit

mpreun cu untul.Mediul de ambalare Cu excepia mazrii care este ambalat cu sosuri speciale, mediul de

ambalare nu trebuie s fie vscos astfel ca lichidul nu se va separa de

mazre la 20C. Nu trebuie s aib culoarea sau aspectul strin

produsului.Aditivi alimentari 1) Glutamat de sodiu limitat de GMP

2) Aromatizator de mint (ulei de mint) limitat de GMP

Aditivi de solidificare Clorur de calciu )

Lactat de calciu ) 350mg/kg total de calciu n produsul

finit

Gluconat de calciu )Gum vegetal Gum arabic )

Carrageenan ) 1% m/m singure sau n combinaie

Gum de guar )Pectin Alginate ( Ca, K, Na, NH4) )

37

7/28/2019 75479518-Mazarea

44/55


Alginat propilenglucol ) 1% m/m singure sau n combinaieAmidon modificat Amidon modificat de urmtoarele tipuri:

Amidon tratat cu acizi

Amidon tratat cu bazeAmidon nlbit

Fosfat de diamidon

Fosfat de diamidon tratat cu trimetafisfat de sodiu

Fosfat de monoamidon

Amidon acetilat

Hidroxipropil de amidon

Amidon oxidat

Amidon, hidroxipropil

Not: 1% m/m singure sau n combinaieUmplerea

corespunztoare cu

capacitatea minim

drenat

Capacitatea drenat a produsului nu trebuie s fie mai mic de 60%

m/m de ap distilat la 20 C, temperatur care este meninut n

interiorul containerului sigilat cnd este umplut complet.

Etichetarea 1) Denumirea produsului trebuie s fie mazre, mazre verde,

mazre de grdin, mazre verde de grdin, mazre dulce etc.

Sau descrierea echivalent folosit n ara n care se fabric produsul.

2) dac snt folosite sosuri speciale sau condimente, trebuie

specificate n denumire de ex. cu..... sau n....

3) denumirea produsului poate include mazre : rotunde, neted,

zbrcit

Mazre coapt conservat

Tipul Poate fi folosit orice tip de mazreDefinirea produsului Mazre coapt conservat este produsul:

a) Preparat din semine ntregi, curate, treierate, uscate i coapte.

38

7/28/2019 75479518-Mazarea

45/55


b) Ambalate cu ap creia iau fost adugai ndulcitori,

condimente i alte ingrediente.

c) Prelucrat cu cldur nainte sau dup sigilarea n container,

pentru prevenirea alterrii.Culoare Mazrea uscat trebuie s o culoare caracteristic mazrii procesate

conservate, lund n consideraie toi colorani artificiali folosii.Miros i gust Mazrea trebuie s aib un gust adecvat i s fie lipsit de gusturi i

mirosuri strine.

Mazrea care conine ingrediente speciale trebuie s aib un gust

caracteristic mazrii i altor substane folosite.Consistena Mazrea trebuie s fie rezonabil de fraged i uniform.Defecte i tolerane

a)Mazre stigmat

(mazre care este uor

ptat)

b)Mazre stigmat

puternic (mazre ptat,

decolorat sau altfel de

pete (incluznd mazrea

mncat de viermi) sau

este serios deteriorat

aspectul exterior sau

calitatea.

c) fragmente de mazre

( pri de mazre sau

cotilidoane strivite sau

rupte;cu nveliuldesprins;

d) material semincer

strin ( const din

frunze, fragmente de

psti de la planta de

10% m/m

2% m/m

10% m/m

0,5% m/m

15% m/m

39

7/28/2019 75479518-Mazarea

46/55


mazre sau alt material

vegetal

Totalitatea defectelor

anterioare a), b), c), d).ngredieni de baz a) mazre

b) apngredieni opionali a) sare

b) unul sau mai muli carbohidrai ndulcitori i fructoz

c) plante aromatice i condimente, sucuri de legume i plante

aromatice ( spanac, ceap etc.) ngrediente din una sau mai multe

legume ( spanac, ceap, piper negru sau rou singuri sau n

combinaie etc.) pn la 15% din ingredientele uscate.

d) eseneMediul de ambalare a) Mediul de ambalare nu trebuie s fie vscos pentru a nu se

separa de mazre la 20 C.

b) Nu trebuie s aib culoare sau aspect strin produsului.Colorani Fast Green FCF )

Tartrazine ) 200 mg/kg singure sau n combinaie

Briliant blue FCF )

Contaminani Plumb (Pb) 1mg/kgStaniu (Sn) 250mg/kg

Aditivi alimentari Ageni de solidificare )

a) clorur de calciu )

b) calciu lactat ) )350 mg/kg

c) calciu gluconat ) ) exprimat n Ca,

)singur sau n

combinaie

Agenii de solidificare i lichifiere nu trebuie folosite n acelai

produs

Ageni de lichifiere

40

7/28/2019 75479518-Mazarea

47/55


a) bicarbonat de sodiu ) )150 mg/kg

exprimat ca Na

b) citrat de sodiu ) )singur sau n

combinaieAromatizatori Aromatizatori naturali i echivalenii lor sinteticiMinimum total de

coninut solid

a)Coninutul solid al produsului nu trebuie s fie mai mic de 19,5% de

cantitatea de ap distilat la 20C, temperatur ce trebuie meninut n

containerul sigilat

b)Cerinele pentru coninutul minim solid trebuie s corespund cnd

media coninuturilor solide din toate containerile examinate nu este

mai mic dect minimum cerut i este prevzut c nu este nici un deficit

iraional n containere.

c)Ca o cerin alternativ, o cantitate minim de 60% m/m de ap

distilat la 20C, temperatur ce este meninut n containerul sigilat

cnd este complet umplut.

n caz de contradicii, cerina (a) va fi cerin i metod de referin.Etichetarea Denumirea produsului trebuie s fie mazre prelucrat sau mazre

coapt, mazre uscat preparat etc. Sau o descriere echivalent a

rii n care urmeaz s se comercializeze produsul.

Trebuie stipulai aromatizatorii i condimentele folosite. (Ex. Cu....)

Eticheta produsului trebuie s conin tipul i/sau culoarea mazrii

dac aceasta nu este verde. (Ex. mazre galben)

Cap. 4. MarcajulFiecare ambalaj trebuie s conin, n caractere grupate pe aceeai parte, lizibile, de

neters i vizibile din exterior, urmtoarele indicaii:

41

7/28/2019 75479518-Mazarea

48/55


4.1. Identificarea

Ambalatorul i/sau expeditorul: numele i adresa sau codul unic de identificare de stat

(IDNO), atribuit de organul nregistrrii de stat. Cu toate acestea, n cazul n care se utilizeaz uncod de identificare, n imediata apropiere a acestuia trebuie s se menioneze referina "ambalator

i/sau expeditor" (sau abrevierile echivalente).

4.2. Natura produsului

- "mazre boabe", "mazre psti", "mazre dulce" sau denumirile echivalente, n cazul n care

coninutul nu este vizibil din exterior;

- "curat", "cu vrfurile i cozile tiate" sau alte indicaii, pentru mazrea psti sau mazrea

dulce de la care s-au nlturat pedunculii i/sau captul cu inflorescen, dup caz.

4.3. Originea produsului

- ara de origine i, facultativ, zona de producie sau denumirea localitii sau regiunea.

4.4. Caracteristicile comerciale

categoria;

calibrul, indicat prin:

diametrul minim i maxim (calibrare)

diametrul minim, urmat de cuvintele i mai mult sau i + sau +, sau prin

diametrul maxim, urmat de cuvintele i mai puin sau i sau

(criblare);

denumirea calibrului (facultativ);

data expirrii (facultativ);

42

7/28/2019 75479518-Mazarea

49/55


greutatea net;

anul recoltrii (facultativ).

4.5. Marcajul de control (facultativ).

Cap. 5. Metodele de control

5.1. Defini ii

Colet- parte individualizat a unui lot prin ambalajul i coninutul su conceput astfel nct

s faciliteze manipularea i transportul unui anumit numr de uniti de vnzare sau de produse

n vrac sau ordonate, pentru a evita deteriorarea cauzat de manipularea fizic i de transportul

acestora. Containerele de transport rutier, feroviar, maritim i aerian nu sunt considerate colete.Ambalaj pentru comercializare - parte individualizat a unui lot prin ambalajul i coninutul

su conceput astfel nct s constituie, la punctul de vnzare, o unitate de vnzare pentru

utilizatorul final sau consumator.

Preambalaje - ambalaje pentru comercializare concepute n a a fel nct ambalajul s

acopere n ntregime sau par ial con inutul, dar astfel nct con inutul s nu poat fi modificat

fr a deschide sau modifica ambalajul. Peliculele protectoare care acoper produsele individuale

nu sunt considerate preambalaje.

Expediie - cantitatea de produse destinat comercializrii de ctre un comerciant, prezent

n momentul controlului i definit printr-un document. O expediie se poate compune dintr-unul

sau din mai multe tipuri de produse; ea poate conine unul sau mai multe loturi de fructe i

legume proaspete, uscate naturale sau uscate artificial.

43

7/28/2019 75479518-Mazarea

50/55


Lot- cantitatea de produse care, n momentul controlului, are aceleai caracteristici privind:

identitatea ambalatorului i/sau a expeditorului; ara de origine; natura produsului; categoria

produsului; calibrul (n cazul n care produsul se claseaz n funcie de calibrul su); soiul sau

tipul comercial (dup dispoziiile corespunztoare ale standardului); tipul ambalajului i

prezentarea.

Eantionare - aciunea de a efectua o prelevare temporar a unei anumite cantiti din produs

n timpul unui control de conformitate.

Eantion elementar- colet prelevat la ntmplare din lot, n cazul produselor ambalate sau, n

cazul produselor prezentat n vrac (ncrcare direct ntr-un vehicul de transport sau ntr-un

compartiment al vehiculului), o cantitate prelevat la ntmplare dintr-un punct al lotului.

Eantion global- mai multe eantioane elementare, considerate ca fiind reprezentative pentrulot, prelevate n cantitate suficient pentru a permite evaluarea lotului n funcie de toate

criteriile.

Eantion secundar- o cantitate egal de produse prelevat la ntmplare din eantionul

elementar.

n cazul altor produse ambalate, eantionul secundar este constituit din 30 de uniti,

dac greutatea net a coletului este de maxim 25 kg i acesta nu conine ambalaje pentru

comercializare. Aceasta nseamn c, n anumite cazuri, trebuie controlat ntregul coninut al

coletului, dac eantionul elementar nu conine mai mult de 30 de uniti.

Eantion compozit (doar n cazul produselor uscate natural sau uscate artificial) - un

eantion compozit este un amestec, n greutate de cel puin 3 kg, din toate eantioanele secundare

din cadrul unui eantion global. Produsele care compun eantionul compozit sunt amestecate n

mod omogen.

Eantion redus - cantitate de produse prelevat la ntmplare din eantionul global sau

compozit, cu un volum limitat la cantitatea minim necesar care este suficient pentru a permite

evaluarea anumitor criterii individuale.n vederea evalurii criteriilor privind gradul de dezvoltare i/sau de maturitate,

eantionarea este structurat n conformitate cu metodele obiective prezentate n Orientrile

privind efectuarea de teste obiective n vederea determinrii calitii fructelor, legumelor i

produselor uscate naturale sau uscate artificial .

44

7/28/2019 75479518-Mazarea

51/55


n vederea determinrii conformitii lotului pe baza diferitelor criterii, pot fi

prelevate mai multe eantioane reduse dintr-un eantion global sau compozit.

5.2 Controlul de conformitate

5.2.1 Observaii generale

Controlul de conformitate se efectueaz prin evaluarea probei globale prelevate la

ntmplare din diferite puncte ale lotului ce urmeaz a fi controlat. Proba global trebuie s fie

reprezentativ pentru ntregul lot supus controlului.

5.2.2 Locul de efectuare a controlului

Controlul de conformitate poate fi efectuat n timpul operaiunilor de ambalare, la punctul

de expediere, n timpul transportului, la punctul de recepie, n cadrul vnzrii cu ridicata i a

vnzrii cu amnuntul.

n cazurile n care organismele de control nu efectueaz controlul de conformitate n

spaiile proprii, deintorul pune la dispoziie spaii care s permit desfurarea controlului.

5.2.3 Identificarea loturilor i/sau o viziune de ansamblu n

privina lotului supus controlului

Identificarea loturilor se efectueaz n funcie de marcajul acestora. n cazul expedierilorcompuse din mai multe loturi, inspectorul trebuie s aib o viziune de ansamblu asupra acestora,

prin intermediul documentelor nsoitoare. Inspectorul determin, pe baza controlului, gradul de

conformitate a loturilor, pe baza datelor ce figureaz n documentele nsoitoare. Dac produsele

trebuie s fie sau au fost ncrcate ntr-un mijloc de transport, indicaiile referitoare la mijlocul de

transport trebuie s serveasc la identificarea expedierii.

45

7/28/2019 75479518-Mazarea

52/55


5.2.4 Prezentarea produselor

Inspectorul stabilete coletele pe care dorete s le examineze. Coletele trebuie s fie apoi

puse la dispoziia inspectorului de ctre operator sau de reprezentantul su, n vederea efecturii

controlului de conformitate. Operaiunea de control const n prezentarea probei globale i

furnizarea tuturor informaiilor necesare identificrii loturilor. Dac este necesar o prob redus

sau secundar, inspectorul o alege din proba global.

5.2.5 Controlul fizicEvaluarea ambalajului i a modului de prezentare a produsului cu ajutorul probelor

elementare n funcie de cerinele prevzute prin standardele de comercializare, se va avea n

vedere verificarea conformitii i igienei ambalajului, precum i a materialelor utilizate pentru

confecionarea acestuia.

n cazul n care standardul respectiv prevede un anumit tip de

75479518-Mazarea

Documents