7.3.Proiectarea didactică in activitatea prof. De psihologie 1. Proiectarea didactică in activitatea prof. De psihologie Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi pentru realizarea instructiei şi educatiei. - se referă la ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, continutului, metodelor şi mijloacelor de invătare, a instrumentelor de evaluare şi a relatiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unui mod specific de organizare a activitătii didactice. Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ. Proiectarea demersului didactic pentru presupune: 1. studiul programei scolare; 2. planificarea calendaristica; 3. proiectarea unitatilor de învatare; 4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei). I. 2. Studiul programelor scolare Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa într-o anumita perioada de timp. În acest sens, profesorul
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
7.3.Proiectarea didactică in activitatea prof. De psihologie
1. Proiectarea didactică in activitatea prof. De psihologie
Proiectarea didactică este o activitate de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi pentru realizarea
instructiei şi educatiei.
- se referă la ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, continutului, metodelor şi mijloacelor
de invătare, a instrumentelor de evaluare şi a relatiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul
unui mod specific de organizare a activitătii didactice.
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Proiectarea demersului didactic pentru presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de învatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).
I. 2. Studiul programelor scolare
Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o
lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai
trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa într-o anumita perioada de timp. În acest sens,
profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu, sa
cunoasca programele disciplinelor înrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa
personalizeze demersul didactic, tinând seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata în valoare relatiile care exista între obiectivele cadru –
obiectivele de referinta - activitatile de învatare - continuturi si modalitatile de evaluare.
I. 3. Planificarea calendaristica orientativa
Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei
scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile
calendaristice pot fi:
anuale - se întocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de învatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare;
capacitati, atitudini) ce fac obiectul procesului de predare/ invatare; selectia continuturilor didactice se face in
functie de obiectivele identificate (abordare curriculara), pe baza planului de invatamant, a programei scolare,
a manualului scolar si a altor materiale informative cu caracter didactic;
* resurse de ordin material: materiale didactice si mijloace tehnice care pot contribui la eficientizarea
activitatii;
* locul desfasurarii activitatii (clasa, laborator, atelier, biblioteca);
* timpul disponibil pentru o activitate didactica.
Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor didactice optime
Eficienta activitatii didactice depinde in mare masura de calitatea demersului de selectare si corelare a
celor mai potrivite metode, mijloace si materiale didactice; aceasta etapa mai e cunoscuta si ca etapa selectarii
si corelarii celor trei “M" (Metode, Materiale, Mijloace). Cercetarile experimentale si experienta educativa
dovedesc, deopotriva, ca esecul multor activitati didactice isi are cauzele la acest nivel al proiectarii
pedagogice. Conturarea strategiei didactice permite deja profesorului sa-si imagineze scenariul aproximativ al
activitatii sale.
Principalii factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor “trei M" intr-o strategie didactica
sunt:
• specificul activitatii (comunicare/insusire de cunostinte, evaluare);
• obiectivele operationale identificate;
• contextul psihopedagogic al instruirii (nivelul pregatirii lor);
• contextul material al instruirii (materiale si mijloace didactice disponibile);
• stilul si personalitatea profesorului.
Etapa a IV-a: Elaborarea instrumentelor de evaluare
Am identificat, intre functiile obiectivelor educatiei, o functie evaluativa; precizarea corecta a
obiectivelor si posibilitatilor de operationalizare a acestora ofera un sprijin serios in procesul de evaluare a
rezultatelor elevilor si a activitatii profesorului, sugerand alegerea unor instrumente de evaluare adecvate
obiectivelor propuse, utilizarea lor in anumite momente ale desfasurarii activitatii, precum si interpretarea si
utilizarea rezultatelor in sensul optimizarii activitatii si, implicit, al pregatirii elevilor.Profesorul se vede
obligat să adopte o serie de decizii privind componentele-cheie ale lecţiei, toate luate înainte de a trece practic
la realizarea ei. Redate într-o „logică a proiectării", deciziile profesorului se concretizează în următoarea
succesiune de acţiuni, rezultate din corelarea etapelor anterior precizate :
(a) analiza generală a lecţiei prin consultarea programei, a manualului sau a altor materiale
bibliografice ;
(b) determinarea ob. general şi a obiectivelor operaţionale prin decelarea capacităţilor umane ce pot fi
identificate, măsurate, exprimate ;
(c) selectarea şi organizarea conţinutului invăţării în unităţi şi teme principale, care să fie convergente
şi să slujească obiectivele fixate ;
(d) alegerea şi combinarea metodelor şi procedeelor didactice pentru situaţiile concrete, în acord cu
secvenţele de conţinut, particularităţile elevilor, obiectivele lecţiei ;
(e) selectarea unor mijloace de invăţământ sau proiectarea unor materiale cerute de fiecare eveniment
al instruirii ;
(f) stabilirea modalităţilor de activitate cu elevii (activitate frontală, abordare individualizată, lucrul în
grupuri sau pe grupe de nivel, activitate combinată) ;
(g) alegerea metodelor şi a instrumentelor de evaluare corespunzătoare pentru a constata nivelul
realizării obiectivelor propuse.
După cum se poate constata din această schemă metodologică, proiectarea lecţiei este rodul unei
abordări sistemice, care ţine seama de variabilele ce alcătuiesc ciclul complet al parcurgerii lecţiei. Proiectarea
lecţiei se încheie cu elaborarea unui proiect de lecţie, asigurându-se interacţiunea optimă a tuturor
componentelor sale, fără să se piardă din vedere ansamblul procesului de invăţământ.
Proiectul de lecţie se compune dintr-o parte introductivă, care fixează un număr de elemente
comune oricărei lecţii, şi anume :
Data :
Clasa :
Obiectul :
Subiectul lecţiei :
Scopul (obiectivul fundamental) :
Tipul de lectie :
Obiective operationale :
Metode şi procedee didactice :
Mijloace de invătământ :
Material bibliografic :
Partea a doua a proiectului cuprinde desfăşurarea propriu-zisă a lectiei, în care se indică
momentele (evenimentele) lectiei, se prezintă detaliat secventele de continut, se descriu actiunile întreprinse de
profesor şi elevi, se precizează mai atent metodele, procedeele şi mijloacele care intră succesiv în scenă şi se
stabilesc elementele de feed-back care intervin pe parcursul lectiei. Această a doua parte a proiectului se poate
prezenta sub forma unui tabel cu următoarele rubrici :
Secventele
lectiei
Obiective
operationale
Continutul
lectiei
Strategii
didactice
Evaluarea
rezultatelor
Selectarea şi utilizarea creativă a informaţiilor în proiectarea şi realizarea
demersurilor didactice
Proiectarea lecţiei presupune selectarea, structurarea şi prelucrarea elementelor de conţinut, specifice temei abordate, în aşa fel încât să se poată realiza la un nivel superior de performanţa obiectivele urmărite. Asimilarea noţiunilor, legilor, principiilor, teoriilor reprezintă un obiectiv important ataşat predării şi învăţării disciplinei Economie. Se urmăreşte simultan atât dezvoltarea competenţelor cât şi achiziţia cunoştinţelor, numai că selectarea şi prezentarea acestora de pe urmă trebuie să fie supuse principiului descongestionării, care impune esenţializarea conţinuturilor în scopul diminuării supraîncărcării informaţionale. Noua
programă şcolară este concepută într-o manieră flexibilă, prevăzând un minimum pe care să-l atingă toţi elevii şi un optimum pentru cei înzestraţi. Pentru determinarea structurală a conţinuturilor lecţiilor de Economie este indicat, în unele situaţii, să se procedeze inductiv, pornindu-se de la date şi fapte concrete spre generalizări, în alte situaţii este indicată calea deductivă. În orice situaţie este necesar să se respecte logica ştiinţifică a disciplinei şi logica didactică. Conţinuturile trebuie selectate în funcţie de: posibilitatea transmiterii şi însuşirii lor adecvate;
valoarea lor formativă şi informativă;
cerinţele socializării şi personalizării;
Selectarea şi utilizarea creativă a informaţiilor în proiectarea şi realizarea demersurilor didactice, stau sub semnul imperativului descongestionării şi simplificării conţinutului, ca principal mijloc de realizare a obiectivelor propuse. Din punct de vedere didactic, conţinutul concret al fiecărei lecţii trebuie să fie recreat de către profesor, în aşa fel încât să devină transmisibil, inteligibil şi uşor de asimilat. „ Intervenţia creativă a profesorului în determinarea conţinutului concret al lecţiei este o chestiune complexă, de analiză şi optimizare concentrată pe trei direcţii principale care se întrepătrund strâns între ele: a selectării, a organizării şi a prelucrării informaţiei” (I. Cerghit, 1983, p. 84). Conţinutul este prestabilit de programa şcolară şi manual, ceea ce nu-l scuteşte pe profesor de eforturi suplimentare de informare, astfel încât să asigure fluxul informaţiilor în mod adecvat, în raport cu obiectivele de atins. Informaţiile cuprinse în manualele şcolare, prin exemplificări şi concretizări, lărgesc suportul teoretico-explicativ al lecţiilor, ajutându-i pe elevi să înţeleagă mai bine noţiunile sau ideile de bază. În selectarea informaţiilor se urmăresc atât criterii cantitative, cât şi criterii calitative. Profesorul identifică informaţiile, elaborate sub formă de legi, teorii, noţiuni, apte să asigure un optim cantitativ accesibil elevilor cu care lucrează şi suficient pentru asimilarea problematicii abordate. Criteriile calitative vizează rigoarea selecţiei, acurateţea conţinutului ştiinţific etc. Odată selectate informaţiile sunt structurate, în acord cu exigenţele logicii ştiinţifice a disciplinei, în aşa fel încât obiectivele să fie cât mai uşor de atins. Abordarea structurală a conţinutului îi oferă profesorului posibilitatea de a evita greşelile ştiinţifice, apariţia lacunelor în pregătire şi alegerea celor mai bune strategii de predare şi învăţare. Mesajele didactice sunt utilizate în concordanţă cu sistemul dominant de valori, interese şi opţiuni dintr-o societate aflată într-o continuă transformare. De regulă, o lecţie se concentrează pe conţinuturi specifice unei teme. Importanţa cunoştinţelor este ierarhic construită: de la foarte important la mai puţin important. Elevii sunt îndrumaţi spre receptarea selectivă şi integrarea conceptelor de bază sau a conceptelor noi, rezultate în urma prelucrării teoretice a practicii sociale sau, a transformărilor sociale în curs. Pentru a realiza acest lucru, profesorul realizează o ordonare a informaţiilor în funcţie de importanţa şi valoarea lor pentru:
domeniul disciplinei predate;
efectele formative probabile;
corelaţiile cu alte informaţii;
eventualele aplicaţii practice;
Conţinutul ştiinţific vehiculat de către profesor în cadrul lecţiei trebuie selectat şi prelucrat pentru eficientizarea învăţării, trebuie accesibilizat şi valorificat educativ. Sarcina profesorului este de a identifica unităţile reprezentative de conţinut(concepte, enunţuri, probleme şi aplicaţii fundamentale etc. ) esenţiale şi reprezentative pentru disciplina predată. Aceste unităţi corespund standardelor minimale ale învăţării.
Manualul şcolar
-reprezintă documentul şcolar oficial care concretizează programa şcolară a unui obiect de învăţământ
pentru o anumită clasă, tratând temele/unităţile de conţinut în subteme/subunităţi de conţinut: capitole,
subcapitole, grupuri de lecţii, secvenţe de învăţare etc.
Functii pedagogice :
funcfia de informare, realizata prin mijioace didactice si grafice specifice;
functia de formare a cunostintelor si capacitatilor vizate de obiectivele instructiv educative;
functia de antrenare a capacitatilor cognitive, afective, psiho-motrice, sau a disponibilitatilor
aptitudinale;
functia de autoinstruire, ce evidentiaza mecanismele de conexiune inversa interna existente la nivelul
actiunilor didactice promovate prin intermediul programei, respectiv tehnicile de autoevaluare.
-reprez. un document şcolar oficial de politică educaţională care asigură concretizarea programei şcolare într-o
formă care vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor într-un mod sistematic, prin diferite unităţi
didactice, operaţionalizabile, în special, din perspectiva elevului/studentului: capitole, subcapitole, grupuri de
lecţii/cursuri, seminarii, secvenţe de învăţare.
Din perspectivă curriculară are calităţile unui proiect pedagogic deschis. Manualele alternative propun
structuri de operaţionalizare a conţinutului echivalente valoric, stimulând realizarea obiectivelor generale şi
specifice stabilite unitar la nivelul unei programe unice, deschisă pedagogic din persepctiva proiectării şi a
dezvoltării curriculare.
-in manual sunt cuprinse infor. Prelucrate si integrate dupa principii pedagogice, psihologice si praxiologice
Pt. realiz. Unui manual se cer o serie de exigente: cerinte didactice (ex. Stil cognitiv adecvat varstei), c.
- după sursa principală: manual de autor şi manual-culegere.
- după modul de rezolvare a sarcinilor: documente de completat, documente auxiliare, manuale
construite pe experienta elevilor;
Bibliografia
BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, s. f. 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor
referitoare la o anumită problemă. 2. Cartea care cuprinde o bibliografie (1)
Din punct de vedere teoretic, prin bilbiografie se înţeleg cunoştinţele necesare pentru a se putea întocmi o
lucrare, respectându-se anumite norme. Din punct de vedere practic, ea reprezintă totalul informaţiilor privind
o anumită disciplină ori subiect sau activitatea unei persoane desfăşurată în timp şi spaţiu, incluzând şi
descrierea cărţilor şi gruparea lor în diferite liste şi repertorii.
Bibliografia se întocmeşte de către persoane specializate şi autorizate care trebuie să fie cunoscători ai
disciplinei în care lucrează, pentru a putea selecta materialul sau să-şi poată exprima un punct de vedere în
cadrul bibliografiei critice.
Bibliografiile pot fi universale şi generale, individuale, critice, conţinând aprecieri la adresa cărţii, de
informare (aduc la cunoştinţă noutăţile), de recomandare (pe grupuri de cititori, pe probleme). Mai pot exista
bibliografii regionale, naţionale şi a periodicelor, bibliografie analitică, bibliografie de titluri.
Din punct de vedere al timpului, bibliografia poate fi: retrospectivă şi curentă. Cea retrospectivă se
opreşte la o anumită dată, citează cărţile apărute până atunci. Cealaltă le menţionează pe cele apărute în timpul
de faţă.
Întrucât cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a supraîncarca programul elevului prin introducerea a cât mai multe notiuni din cât mai multe domenii. În consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel încât sa atinga obiectivele/competentele prevazute în programa scolara. De asemenea, tot în sarcina profesorului cade siestimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de pregatire, interesul învatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un nivel superior de învatare a acestora.
A. Date generale de identificare Unitatea scolara____________________ Profesor__________________________ Disciplina_________________________ Clasa ______ Nr. ore/saptamâna______ Programa scolara___________________ Anul scolar__________
Proiect de lectie Unitatea de învatare:___________________________________________________________________ Lectia: ______________________________________________________________________________ Tipul lectiei: _________________________________________________________________________________ Durata lectiei: _____________ Locul de desfasurare: _______________________________ Competenta specifica: _________________________________________________________________
Obiective operationale. La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili: O 1. ____________________________________________________________________________________________ O 2. _____________________________________________________________________________________________ : O n. _____________________________________________________________________________________________
Continutul activitatii de instruire
Cod Arii de continut Sub-arii de continut C1 C2 : Cn
Diagrama obiective-continuturi
Obiective/ Continuturi C1 C2 … Cn O1 O2 … On
Metode si procedee de instruire_____________________________________________________________________
Mijloace de învatamânt:
Cod Denumirea resurselor materiale
B.Continutul stiintific al lectiei____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________