RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA 227 7. RADIOACTIVITATEA REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ÎN ZONELE CU FONDUL NATURAL MODIFICAT ANTROPIC 7.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD). Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. RNSRM – Structură organizatorică şi coordonare MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE AGENŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI
22
Embed
7. RADIOACTIVITATEAgaze.anpm.ro/files2/RaportStareaMediului_Cap07_Radioactivitate_200710.pdfcătre Laboratorul Na ţional de Referin ţă pentru Radioactivitatea Mediului (LR) din
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
227
7. RADIOACTIVITATEA REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAMUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI PROGRAME DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI ÎN ZONELE CU FONDUL NATURAL MODIFICAT ANTROPIC
7.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face
parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).
Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constitue o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMDD privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
RNSRM – Structur ă organizatoric ă şi coordonare
MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE
AGENŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
STAŢII DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI LABORATOR NAŢIONAL DE REFERINŢĂ PENTRU RADIOACTIVITATE
REŢEAUA NAŢIONALĂ PENTRU SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
228
La nivelul anului 2006, RNSRM a funcţionat cu un număr de 37 de Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, precum şi cu 48 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer. Amplasate în zona de influenţă a centralelor nuclearo-electrice de la Cernavodă şi Kozlodui, staţiile automate fac parte Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului (SNAARM) în timp real, care, prin intermediul unui proiect Phare a fost extins în anul 2006 la nivelul întregii ţări, ajungând la un număr de 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a radioactivităţii apei (dispuse pe Dunăre).
Prin complexitatea sa RNSRM reprezintă un sistem specializat în monitorizarea continuă a radioactivităţii factorilor de mediu ce au ca scop îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin MMDD.
Coordonarea ştiintifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Structura organizatorică, precum şi procedurile şi instrucţiunile de lucru pentru situaţii de rutină şi urgenţă aplicate în cadrul RNSRM, sunt conforme cu standardele şi recomandările internaţionale, avându-se în permanenţă în vedere documentele tehnice ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (de ex. TECDOC-1162; TECDOC-1092).
Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) au o dotare cu echipamente unitară şi o metodologie unică de prelevare, pregătire şi analiză a probelor de mediu.
Tehnicile de prelevare, pregătire şi analiză, calculul activităţilor specifice beta globale, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultatelor sunt caracteristice fiecărui tip de probă.
În cadrul programului standard de monitorizare desfăşurat în cadrul RNSRM, se urmăresc factorii de mediu: • aer – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a
aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi masurarea continuă a debitului de doză gama externă absorbită,
• apă – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a apelor principalelor cursuri, precum şi a apelor freatică şi potabilă,
• vegetaţie – (cu perioada de prelevare aprilie – octombrie), prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică a vegetaţiei spontane şi comestibile (cereale, etc),
• sol necultivat – prin determinarea activităţii beta globale şi analiza gama spectrometrică
Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor şi este stabilit astfel încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie interni, atât în situaţii de rutină cât şi în situaţii de urgenţă. Raportările se efectuează centralizat printr-un sistem complet automat de poştă electronică.
Baza naţională de date de radioactivitatea mediului este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se transfer birecţional de date între România si reţelele radiologice din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, în situaţii de urgentă schimbul de date se realizează orar sau la două ore, în funcţie de natura şi evoluţia situaţiei. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 35 şi 36 din Tratatul Euratom, datele naţionale de radioactivitatea mediului sunt raportate pe platforma Easy-Proteo către baza de date centrală a CE – REM (Radioactivity Environmental Monitoring) fiind incluse în raportările anuale elaborate de JRC.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
229
7.2. Programul naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului
Obiective: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie
radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
• notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;
• controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional;
• evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
• urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
• furnizarea de informaţii către public În anul 2006 Programul naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului a
conţinut: • Programul standard de supraveghere a radioactivităţii mediului, efectuat de toate
Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului; • Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural
modificat antropic: • Program de supraveghere a radioactivităţii
mediului în zona de influenţă a CNE Cernavodă, desfăşurat de SSRM Cernavodă, SSRM Constanţa, SSRM Călăraşi, SSRM Slobozia şi 33 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;
• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a CNE Kozlodui – Bulgaria, desfăşurat de SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Turnu Severin, SSRM Zimnicea şi 15 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer;
• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a IFIN – HH
Măgurele, desfăşurat de LR – ANPM; • Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a
Fabricii de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti – Mioveni, desfăşurat de SSRM Piteşti;
• Program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a Uzinei Feldioara, desfăşurat de SSRM Braşov;
• Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de minerit uranifer;
Pe parcursul anului 2006, nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorii de mediu urmăriţi şi nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
230
7.2.1. Radioactivitatea aerului
7.2.1.1. Aerosoli atmosferici
Prelevarea aerosolilor atmosferici prin aspiraţii pe filtre se realizează în cadrul programului standard de lucru al SSRM.
Analizele beta globale efectuate pe filtre au avut ca scop: • detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului (analize
imediate) • determinarea nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului
(izotopi naturali emanaţi de scoarţa terestră), (analize efectuate la 20h, respectiv 25h, în funcţie de programul de lucru al staţiei)
• determinarea nivelului global al radioactivitatii artificiale a mediului (analize efectuate la 5 zile)
Numărul total al analizelor beta globale efectuate la nivelul anului 2006 pe filtrele de aerosoli atmosferici a fost de aproximativ 99600.
Fig. 7.2.1 Activitatea beta globală medie anuală a aerosolilor atmosferici în anul 2006 Activitatea beta global ă medie a probelor de aerosoli atmosferici în cadrul RNSRM
- analize imediate -
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Activita
tea be
ta g
loba
lă
[Bq-
m3 ]
asp 02-07 asp 08-13 Notă: Limita de avertizare, conform OM 338/2002, este de 50 Bq/m3.
Nivelele activităţii radonului şi toronului, pentru aspiraţia 02 – 07, programul de
iarnă (respectiv 03 – 08, programul de vară) şi pentru aspiraţia 08 – 13, programul de iarnă (respectiv 09 – 14, programul de vară), sunt prezentate în graficele următoare:
Fig. 7.2.2. Activitatea radonului în mediu în anul 2006 – valori medii anuale
Activitatea specific ă a radonului în mediu în anul 2006
0
5000
10000
15000
20000
25000
Activita
tea
Rn [m
Bq/m
3 ]
asp 02-07 asp 08-13
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
231
Fig. 7.2.3. Activitatea radonului în mediu în anul 2006 – valori medii anuale
Activitatea specific ă a toronului în anul 2006
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Act
ivita
tea
Tn
[mBq/
m3 ]
asp 02-07 asp 08-13
Valorile concentraţiilor de radon şi toron înregistrate la staţiile de munte (Babele, Toaca) sunt relativ scăzute comparativ cu staţiile din celelalte zone ale ţării datorită faptului că în aceste zone exhalaţia de radon şi toron din sol este relativ scazută, iar pe de alta parte, prin scăderea concentraţiilor de radon şi toron cu altitudinea (datorită rarefierii atmosferei).
Concentraţiile obţinute pe aspiraţia de noapte (02-07) sunt în general mai mari decât cele obţinute pe aspiraţia de zi (08-13) în concordanţă cu variaţiile zilnice normale – valori ridicate ale radioactivităţii relativ mai mari pe perioada noptii, când condiţiile de difuzie în atmosferă sunt reduse, comparativ cu valorile radioactivităţii pe perioada zilei.
Analizele gama spectrometrice efectuate asupra probelor de aerosoli cumulate lunar pentru fiecare staţie, nu au pus în evidenţă radionuclizi artificiali cu activităţi peste limita de detecţie a aparatelor.
7.2.1.2. Debitul dozei gama în aer
Debitul dozei gama în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata zilei de lucru. Valorile prezentate în figura de mai jos au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate la nivelul anului 2006, având la dispoziţie un număr total de aproximativ 196300 de valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei măsurări este sub 15%.
Fig 7.2.4. - Debitul dozei gama absorbită în aer înregistrat în anul 2006 în cadrul
RNSRM Doza gama în aer - 2006 [microGy/h]
Staţii cu program de 11-16h
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
media maxima media pe tara
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
232
Debitul dozei gama în aer la sta ţiile cu program de 24h
Notă: Limita de avertizare pentru debitul dozei gama absorbite în aer, conform OM
338/2002, este de 1 µGy/h.
7.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii
Probele de depuneri atmosferice se obţin prin colectarea zilnică a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După recoltare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Probele zilnice se cumulează lunar şi sunt măsurate gama spectrometric.
Nivelul radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate – măsurători imediate, pe teritoriul Romaniei în anul 2006, este prezentat
grafic în figura de mai jos. Valorile prezentate grafic au fost obţinute prin medierea valorilor zilnice, din anul 2006. Fig 7.2.5. - Activitatea beta globală medie a depunerilor atmosferice în anul 2006
Depuneri atmosferice - 2006
0
50
100
Satu
Mar
e
Oradea
Targu
Mur
es
Dev
a
Timiso
ara
Bras
ov
Turn
u Se
verin
Tulce
a
Gala
ti
Suce
ava
Bacau
Sf. G
he.
Baia Mar
e
Zimnice
a
Piatra
Nea
mt
Arad
Focsa
ni
Calaras
i
Resita
Botos
ani
Sibiu
Slob
ozia
Miercur
ea C
iuc
Ploies
ti
Vaslui
Act
ivita
tea
beta
glo
bală
[Bq/
m2 /z
i]
maxima media
Notă: Limita de avertizare pentru depuneri atmosferice, conform OM 338/2002, este de 1000 Bq/m2 pe zi.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
233
Nivelul activităţii beta globale a probelor de depuneri atmosferice prezintă, pentru toate staţiile, o serie de maxime şi minime dispuse aproximativ în aceeasi lună, adică maximele în lunile aprilie-mai şi minimele în decembrie-ianuarie. Acesta variaţie este legată de activitatea stratosferică şi este un indiciu al acestei activităţi. Dependenţa radioactivităţii depunerilor atmosferice de fenomele de „curăţare” a troposferei (fie de precipitaţii, fie de curenţii descendenţi) nu este atât de evidentă în variaţia mediei lunare în timp, datorită preponderenţei factorului anotimpual.
Fig. 7.2.6 - Nivelele de tritiu pentru probele de precipitaţii prelevate în anul 2006
pe teritoriul României
Activitatea tritiului în probe de precipita ţii
1
10
100
Alba
Iulia
Arad
Babe
leBa
c ă uBa
ia M
are
Bech
etBo
toş an
iBr
a ş ov
Buz ă u
Că lă
raş i
Clu
jC
onst
anţ a
Cra
iova
Dev
aFo
c ş ani
Gal
a ţ i Iaş i
Mc.
Ciu
cO
rade
aPi
teş t i
Ploi
e ş ti
Piat
ra N
eamţ
Re ş i
ţ aSa
tu M
are
Sf.G
heor
ghe
- Tl
Sibi
uSl
oboz
iaSu
ceav
aTg
. Mur
e şTi
mi ş o
ara
Toac
aTr
. Sev
erin
Tulc
eaVa
slui
Z im
nice
a
Act
ivita
tea
T [B
q/L]
medie min max
Analiza seriei de date din precipitaţii lunare din anul 2006, indică faptul că, între
staţiile RNSRM nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelele medii de tritiu. Variaţiile sezoniere sunt analoage, mediile lunare sunt comparabile şi cresc de la iarnă la vară.
Analizele gama spectrometrice efectuate asupra probelor zilnice, cumulate lunar, pentru fiecare staţie, au permis evidenţierea variaţiilor sezoniere a concentraţiilor radionuclidul cosmogenic Be-7, adică existenţa unor fluxuri maxime în perioada primavară-vară, odată cu intensificarea mişcărilor turbulente la nivelul troposferei superioare, şi minime în lunile de iarnă (decembrie-ianuarie), odată cu amorsarea acestor miscări.
La nivelul anului 2006, depunerea medie lunară de Be-7, calculată pe baza valorilor lunare obţinute la cele 37 de puncte de colectare distribuite pe teritoriul ţării, a fost de 46.8 Bq/ m2/an.
7.2.2. Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii principalelor cursuri de
apă din ţară, se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM. Se fac recoltări zilnice, săptămânale şi anuale, pentru cele zilnice şi săptămânale efectuându-se măsurări ale activităţii beta globale imediate (după evaporarea probei) şi după 5 zile, iar cele anuale fiind evaporate şi analizate gama spectrometric.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
234
7.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri
Graficul din figura de mai jos prezintă nivelul radioactivităţii beta globale în principalele râuri din ţară – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate pe teritoriul României, în anul 2006. Valorile activităţii beta globale au fost reprezentate în grafic doar pentru râurile la care s-au înregistrat mai mult de jumătate din numărul de valori peste limita de detecţie.
Fig.7.2.7. Activitate beta globală a apei principalelor râuri din România
Activitatea beta global ă a principalelor râuri din România Bq/m3] - 2006 -
0
1000
2000
Sibiu (Cibin)
Miercurea Ciuc (O
lt)
Vaslui (B
ârlad)
media maxima
Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare ale
măsurătorilor imediate, din anul 2006. Numărul total al măsurătorilor efectuate în anul 2006 la toate cele 37 de staţii pentru apa de suprafaţă este de aproximativ 8.400. Domeniul de variaţie a erorilor relative asociate concentraţiilor probelor de apă de suprafaţă se încadrează în domeniul 7 - 38%.
Analizele gama spectrometrice efectuate pe probe anuale cumulate, pentru fiecare curs de apa, au permis determinarea concentraţiilor radionuclidice gama. Dintre radionuclizii identificaţi în probele de apa, radionuclidul primordial K-40 şi produsul de fisiune Cs-137 (de origine predominant cernobâliană) au contribuţia importantă la activitatea gama spectrometrică.
Fig.7.2.8. Nivelele de Cs-137 şi K-40 în principalele râuri din România
0,1
1
10
100
1000
Activita
tea
[Bq/
L]
Sat
u Mar
eOra
dea
Tg M
ures
Cluj N
... Dev
aTim
isoa
raBra
sov
Tr.
Seve
rinCra
iova
Pite
sti
Con
stan
taTu
lcea
Galat
iBuz
auSuc
eava
Iasi
Bac
auBuc
ure.
..Bec
het
SF Gh.
..Cernav
oda
Baia M
are
Zim
nice
aPt N
eamt
Arad
Focs
ani
Alba
Iulia
Calar
asi
Res
itaBot
osan
iSibiu
Slobo
zia
Mc Ciuc
Ploiesti
Vas
lui
Concentra ţia Cs-137 şi K-40 în principalele râuri din România
K-40 Cs-137
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
235
Fig.7.2.9. Comparaţie între nivelele de tritiu şi apa de suprafaţă de-a lungul Dunării, pe sectorul românesc
0
10
20
30
40
50
60
70
Activita
tea
tritiu
[TU]
Tr. Severin Bechet Zimnicea Călăraş i Galaţi Tulcea Sf.Gheorghe
Concentra ţia tritiului în ap ă de suprafa ţă şi precipita ţii de-a lungul Dun ării
Dunăre Precipitaţii
7.2.2.2. Radioactivitatea Dunării
În figura de mai jos se prezintă nivelul radioactivităţii beta globale a apei de
suprafaţă recoltată la staţiile riverane Dunării – valorile medii şi maxime înregistrate pentru măsurătorile imediate, în anul 2006.
Fig.7.2.10. Activitatea beta globală a Dunării în diferite puncte din sectorul
Notă: Limita de avertizare pentru apă brută, conform OM 338/2002, este de 5000 Bq/m3
pe zi. Probele de apă de Dunăre au înregistrat un nivel relativ scăzut al radioactivităţii
gama spectrometrice. În tabelul ce urmează sunt prezentate concentraţiile anuale de Cs-137, Be-7 şi K-40, în apa de suprafaţă, recoltate de staţiile de radioactivitate riverane.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
236
Tabel 7.2.1 Concentraţiile Cs-137, Be-7 şi K-40 în Dunăre
Tip prob ă Locul prelev ării Cs-137 [Bq/m 3] Be-7 [Bq/m 3] K-40 [Bq/m 3]
Fig. 7.2.12. Comparaţie între nivelele tritiului în probe de apă de Dunăre şi
precipitaţii la nivelul anului 2006
Nivelele tritiului în Dun ăre şi precipita ţii în anul 2006
1
10
Tr. Severin Bechet Zimnicea Călăraşi Galaţi Tulcea Sf.Gheorghe
Act
ivita
tea
T [B
q/L]
Dunăre Precipitaţii
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
237
7.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre
La nivelul anului 2006, supravegherea radioactivităţii mediului marin s-a derulat atât prin programul standard de monitorizare, cât şi în cadrul programului regional de monitorizare a Mării Negre coordonat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomica, Viena.
Fig. 7.2.13 Activitatea beta globală a Marii Negre – zona Constanţa
Dinamica concentraţiilor de Cs-137 şi K-40 în probele de apa de suprafaţă,
recoltate în zona Sf. Gheorghe, în perioada iunie – decembrie, este prezentată în figura de mai jos, Cs-137 având o concentraţie medie de 9,26 ± 5,78 Bq/m3, iar K-40 de 4101,13 ± 229,24 Bq/m3.
Fig. 7.2.14 Dinamica Cs-137 şi K-40 în Marea Neagră – zona Sf. Gheorghe
Concentra ţia de Cs-137 şi K-40 în Marea Neagr ă, în zona Sf. Gheorghe
1
10
100
1000
10000
iun iul aug sep oct nov dec
Act
ivita
te [B
q/m
c]
Cs- 137 K-40
În probele de apă de suprafaţă, recoltate în zona Constanţa, concentraţia medie
de Cs-137 a fost de 28,03 ± 6,76Bq/m3, iar cea a radionuclidului natural K-40 a fost de 5739,67 ± 293,35 Bq/m3.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
238
Fig. 7.2.15. Dinamica Cs-137 şi K-40 în Marea Neagră – zona Constanţa
Concetra ţia Cs-137 şi K-40 în Marea Neagr ă în zona Constan ţa, în anul 2006
1
10
100
1000
10000
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec
Act
ivita
tea
[Bqm
c]
Cs-137 K-40
7.2.3. Radioactivitatea solului
Probele de sol sunt recoltate din zone
necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează săptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric.
Graficul din figura de mai jos prezintă nivelul radioactivităţii beta globale, în anul 2006, în probele de sol necultivat recoltate la staţiile din cadrul RNSRM de pe teritoriul României, pentru care s-au
înregistrat peste 20 de valori semnificative. Valorile din grafic au fost obtinute prin medierea valorilor săptămânale, din anul
2006. Domeniul de variaţie al erorilor relative asociate concentraţiilor este cuprins între 8 – 61%.
Fig. 7.2.16 Acivitatea beta globală a probelor de sol
Activitatea beta global ă a probelor de sol [Bq/kg dw]- 2006 -
0
200
400
600
800
1000
1200
Satu M
are
Orade
a
Targu Mures
Dev
a
Timisoa
ra
Bras
ov
Turnu Se
verin
Tulcea
Galati
Suce
ava
Baca
u
Sf. G
he.
Baia M
are
Zimnice
a
Piatra Nea
mt
Arad
Focsan
i
Calaras
i
Res
ita
Botosani
Sibiu
Slob
ozia
Miercurea
Ciuc
Ploies
ti
Vaslui
maxima media
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
239
7.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, analiza beta globală a
probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare.
Fig. 7.2.17 Activitatea beta globală a probelor de vegetaţie
Activitatea beta global ă a probelor de vegeta ţie [Bq/kg fw]- 2006 -
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Satu M
are
Oradea
Targu
Mur
esDev
a
Timiso
ara
Braso
v
Turnu
Sev
erin
Tulcea
Gala
ti
Sucea
va
Bacau
Sf. Ghe
.
Baia M
are
Zimnice
a
Piatra
Nea
mt
Arad
Focsa
ni
Calara
si
Resita
Botos
ani
Sibiu
Slobo
zia
Mier
cure
a Ciu
c
Ploies
ti
Vaslui
maxima media
Valorile din grafic au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2006. Domeniul în care variază erorile de măsură este cuprins între 9 – 59%.
În luna iunie se recoltează o probă de vegetaţie spontană de pe o suprafaţă de 1 m2, care se măsoară gama spectrometric. În probele de grâu analizate în anul 2006, concentraţia radionuclidului Cs-137 s-a situat sub limita de detecţie.
Rezultatele analizelor efectuate asupra factorilor de mediu mai sus prezentaţi indică faptul că în toate regiunile ţării principala sursă de poluare radioactivă artificială a mediului o constitue materialul de origine cernobâliană. Produsul de fisiune Cs-137 este prezent în toate compartimentele de mediu (aer, apă, sol, vegetaţie), concentraţiile radionuclidice reflectând distribuţia neomogenă a poluării la scara teritoriului României, dată de particularităţile depunerilor radioactive din perioada accidentului de la Cernobâl, remarcându-se creşterea nivelului poluării radioactive o dată cu creşterea altitudinii.
Tendinţa de scădere a concentraţiilor radioanuclizilor artificiali în mediu se menţine, ea fiind semnificativă în cazul factorul de mediu aer; solul rămâne factorul de mediu cu cel mai ridicat conţinut radioactiv.
7.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic
Analizele efectuate în cadrul programelor de supraveghere a obiectivelor ce produc modificarea nivelelor radioactivităţii naturale (zone cu activităţi miniere uranifere, combinate de îngrăşăminte chimice) au indicat faptul că activităţile desfăşurate produc modificarea fondului radioactiv pe zone restrânse în cadrul amplasamentului (datorită în principal, prezenţei haldelor), iar în scopul asigurării radioprotecţiei mediului şi a populaţiei din zonă, agenţiile pentru protecţia mediului au stabilit o serie de măsuri specifice.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
240
Valorile înregistrate s-au încadrat în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. În probele analizate, tritiul a fost identificat ca principal radionuclid produs de obiectivul supravegheat (acesta fiind detectat în probele de precipitaţii, apa de suprafaţă şi vegetaţie).
În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe teritoriul naţional (CNE PROD Cernavodă, platforma SCN – FCN Piteşti, Platforma Măgurele), rezultatele analizelor efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a limitelor de evacuare în mediu, impuse pentru poluanţii radioactivi în procesul de autorizare.
7.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi
mediului Prima centrală nuclearoelectrică din România s-a construit lângă oraşul Cernavodă,
oraş situat la 180 Km est de Bucureşti, la confluenţa între Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră. Lucrările de construcţie au început în anul 1979, proiectul cuprinzând iniţial toate cele 5 unităţi, cu o putere de 706,5 MW fiecare.
Tehnologia de producere a energiei nucleare la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă are la bază conceptul de reactor nuclear de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium), care funcţionează cu uraniu natural şi utilizează apa grea (D2O) ca moderator şi agent de răcire.
Printr-o evaluare la scară globală, rezultă că energetica nucleară constituie o parte a soluţiei pentru reducerea poluării mediului înconjurător.
Impactul radiologic datorat exploatării CNE PROD Cernavodă este măsurat în termeni de doză pentru populaţie. Evaluarea dozei pentru populaţie (neexpusă profesional) se face pe baza rezultatelor programului de monitorizare a efluenţilor lichizi şi gazoşi. În cadrul programului de monitorizare radiologică a mediului, rezultatele analizelor confirmă impactul neglijabil pe care îl are asupra populaţiei şi mediului înconjurător funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare aprobă limite pentru cantităţile din anumiţi radionuclizi care pot fi evacuaţi în mediu, în decursul unui an, de către o centrală nuclearoelectrică, fabrică de combustibil nuclear, mină de uraniu, reactor de cercetare sau alt obiectiv în care se produc sau se utilizează surse de radiaţii. Aceste limite sunt cunoscute ca Limite Derivate de Emisie (LDE). Ele sunt calculate pe baza dozei de radiaţii la care poate să fie expus un membru al „grupului critic”, ca rezultat al transferului radionuclizilor emişi în mediu.
Grupul Critic este un grup ipotetic format de persoanele din public care pot primi cele mai mari doze datorate funcţionării unui obiectiv nuclear. În acest caz s-a considerat un grup, care ar locui chiar la limita zonei de excludere, ar consuma apă din Dunăre, lapte provenind de la ferme amplasate în aceeaşi zonă, produse alimentare din gospodăriile proprii sau ferme locale, peşte din Dunăre.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
241
7.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului
Programul de supraveghere radiologică a mediului la CNE PROD Cernavodă a fost elaborat şi pus în aplicare pentru a se putea verifica eficacitatea programelor de control a efluenţilor şi pentru a putea fi sesizate la timp orice modificări ale concentraţiilor de substanţe radioactive în probele de mediu.
Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionării centralei asupra mediului, în perioada 1984-1996 a fost derulat programul de monitorizare preoperaţională a mediului la CNE PROD Cernavodă. Măsurările efectuate în cadrul acestui program au permis caracterizarea de fond a radioactivităţii mediului la Cernavodă şi posibilitatea evaluării prin comparaţie a impactului centralei asupra mediului.
La nivelul anului 2006, programul de supraveghere a mediului în zona de influenţă a CNE – PROD Cernavodă a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu peste limitele de reglementare, precum şi estimarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionării obiectivului nuclear.
Punctele de prelevare din zona de influenţă a CNE – PROD Cernavodă, cuprinse în programul de monitorizare a mediului au fost alese la diferite distanţe de centrală, pe toate directii de vant, în limita a 20 km.
Tabel 7.3.1. Puncte de prelevare pentru probele de sol şi vegetaţie
LOCAŢIE SECTOR DISTANŢA (IN LINIE DREAPŢĂ) FAŢĂ DE CNE CERNAVODĂ
Ecluza Cernavodă SSV 0.5 km SSRM Cernavodă VNV 1.7 km Oraţ Cernavodă NV 3 km Cochirleni SV 7 km Seimeni N 8 km Mircea-Vodă ESE 10 km Tortomanu ENE 13 km Rasova SV 13 km Medgidia ESE 19 km Capidava N 20 km Feteşti VNV 20 km
În scopul monitorizării emisiilor lichide. prelevarea probelor de apă s-a făcut din
mai multe sectoare ale Dunării, precum şi din Canalul Dunăre – Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală.
Tabel 7.3.2. Puncte de prelevare pentru probele de apă de suprafaţă
LOCAŢIE SECTOR DISTANŢA (IN LINIE DREAPTĂ) FAŢĂ DE CNE CERNAVODĂ
Dunăre – Braţul Borcea (Călăraşi) VSV 60 km Dunăre – Braţul Borcea (Feteşti) VNV 20 km Dunăre – Cochirleni SV 7 km Dunăre – Gara Fluvială Cernavodă VNV 2.7 km Canal Dunăre – M. Neagră (Ecluză Cernavodă) SSV 0.5 km Canal Dunăre –M. Neagră (Medgidia) ESE 19 km Canal Seimeni N 8 km Dunăre – Seimeni N 8 km Dunăre – Capidava N 20 km
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
242
Ca puncte de referinţă s-au ales oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. În probele analizate nu a fost detectată prezenţa unor radionuclizi artificiali
gama emiţători a caror sursă sa fie CNE – PROD Cernavodă. Analize gama spectrometrice pentru probe de aerosoli atmosferici:
Fig. 7.3.1 Concentraţia Be-7 în probe de aerosoli atmosferici
Concentratia Be-7 in depuneri atm os fe r ice in anul 2 006
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
Slobozia Calarasi Cernavoda Cons tanta
Bq/
mp
zi ian-iun
iul-dec
Fig. 7.3.2 Concentraţia Cs-137 în probe de aerosoli atmosferici
Concentratia Cs-137 in depunere i atm os fe r ice in anu l 2006
0,000
0,001
0,002
0,003
0,004
0,005
0,006
0,007
0,008
0,009
0,010
Slobozia Calaras i Cernavoda Constanta
Bq/
mp
zi ian-iun
iul-dec
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
243
Analize gama spectrometrice pentru probe de apă de suprafaţă: Fig. 7.3.3. Comparaţie între concentraţia K-40 din probele de apă de suprafaţă
Concentra ţia K-40 în ap ă de s uprafa ţă, în anul 2006, în zona Cernavod ă
Analize gama spectrometrice pentru probe de lapte:
Fig. 7.3.5. Comparaţie între concentraţia K-40 din probele de lapte
0
20
40
60
80
100
120
140
Bq/L
ian
feb
mar ap
rm
ai iun iu
lau
gse
poc
tno
vde
c
Concentra ţia de K-40 din probe de lapte de vac ă, în anul 2006
Slobozia Calarasi Tortomanu Cernavodă Mircea Vodă Constanţa
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
244
Fig. 7.3.6. Comparaţie între concentraţia Ac-228 din probele de lapte
0
1
2
3
4
5
6
Bq/L
ian
feb
mar ap
rm
ai iun iu
lau
gse
poc
tno
vde
c
Concentra ţia de Ac-228 din probe de lapte de vac ă, în anul 2006
Slobozia Calarasi Tortomanu Cernavodă Mircea Vodă Constanţa
În anul 2004 a fost pus în funcţiune SNAARM.ce permite monitorizarea debitului
de doză gamma în aer, în zonele de influenţă a CNE Cernavodă şi, CNE Kozlodui cu transmiterea datelor în timp real, în scopul avertizării/alarmării rapide a factorilor de decizie.
Acest sistem asigură monitorizarea continuă a debitului de doză gamma în aer, în zonele de influenţă a CNE Kozlodui şi CNE Cernavodă, fiind un instrument deosebit de util în urmărirea emisiilor radioactive în aer de la aceste obiective nucleare şi avertizrea/alarmarea factorilor de decizie naţionali în cazul unor urgenţe radiologice.
Valorile debitului de doză gamma în aer, înregistrate la nivelul anului 2006 de staţiile automate amplasate în zonele de influenţă CNE-PROD Cernavodă se încadrează sub limitele de avertizare operaţionale în cadrul RNSRM , figura 7.3.7.
7.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă
Pornind de la concentraţiile radionuclidice din probele recoltate în cadrul
programului de monitorizare, s-a evidenţiat că principala contribuţie la EDE total anual o au radionuclizii naturali K-40 (8.65E-02mSv/an) si Pb-214 (1.86E-06). Dintre radionuclizii artificiali măsuraţi în probe, Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană, contribuie cu o doză de 3.3E-02 µSv/an.
În urma estimărilor de doză, se constată că doza efectivă datorată ingestiei este de 9.1E-02 mSv/an, din care cea mai mare contribuţie o are consumul de cereale (4.44E-02 mSv/an) şi fructe (2.13E-02 mSv/an), doza efectivă totală datorată inhalării fiind cu mult mai mică (8.35 E-05 mSv/an). Doza efectivă datorată iradierii de la sol pe perioada unui an înregistrând valori nesemnificative.
Programul de monitorizare desfăşurat în prezent nu include detectarea sau măsurarea unor radionuclizi precum Kr-85, Kr-87, Kr-88, Xe-131, Xe-133 sau I-130, I-131. Aceştia sunt prezenţi în mediu, în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă, datorită emisiilor în funcţionare normală a reactorului, dar valoarea lor nu poate fi cuantificată, pe baza actualului program de monitorizare, prin măsurători directe (se estimează că aceşti radionuclizi pot contribui la doza totală pe care o încasează o persoană din populaţie, cu un procent de la 5% până la 10% din EDE calculat).
În concluzie, doza încasată peste fondul natural de radiaţii de către un locuitor din zona oraşului Cernavodă este relativ mică, nedepăşind limita de doză suplimentară de 1 mSv pe an stabilită prin reglementări naţionale.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
245
7.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi
mediului
7.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului
În limitele fluctuaţiei statistice, debitul dozei gama în aer prezintă o evoluţie constantă pe perioada anului 2006. Valorile maxime (circa 0,15 µSv/h) şi medii ale debitului de doză gama înregistrate de staţiile automate ale Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului din zona de influenţă a CNE Kozlodui (figura 7.3.8.) nu prezintă o variaţie semnificativă de la o locaţie la alta, valorile înscriindu-se sub limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.
7.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut ca scop
principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu, la nivelul anului 2006. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.
Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2006 la staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Zimnicea şi SSRM Tr. Severin) aflate în zona de influenţă a centralei încadrându-se în limitele de avertizare/alarmare operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.
Principala contribuţie o au radionuclizii naturali (radionuclizii din seriile U-Ra, Th
şi radionuclidul primordial K-40, în special datorită prezenţei acestuia în toţi factorii de mediu). Dintre radionuclizii artificiali măsuraţi în probe, Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobâliană, contribuie cu o doză de 1.81E-02 mSv/an.
Doza datorată consumului de apă potabilă este de 4.95E-05 mSv/an. Fructele, legumele si cerealele contribuie cu o doza de 4.88 E-02 mSv/an si doza datorata consumului de lapte este de 1.34 E-05 mSv/an.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
246
Fig.7.3.7. Valorile debitului dozei gama abdorbite în aer în zina de influenţă a CNE Cernavodă
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
[mic
roS
v/h]
APM
Slo
bozi
a
Jand
arm
i
Dep
ozit
Seiru
UM
Med
gidi
aU
M M
anga
lia
Debitul dozei gama în zona de influen ţă a CNE Prod Cernavod ă - 2006 -
maxima media media anuală
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
247
Fig. 7.3.8. Debitul dozei gama în zona de influenţă a CNE Prod Kozlodui (µSv/h)
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
[mic
roSv/
h]
Elec
trica
Ned
eia
Pepi
nier
a Za
val
Spet
Bec
het
Debitul dozei gama în zona de influen ţă a CNE Prod Kozlodui- 2006 -
maxima medie media anuală
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
248
7.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti
In zona de influenţă SCN – FCN Piteşti contribuţia cea mai mare la doza
efectivă totală este data de consumul de legume (3.10E-02 mSv/an) si consumul de cereale (1.14-02 mSv/an). Doza datorată consumului de fructe este cu un ordin de marime mai mica fiind de 3.8E-03 mSv/an. Doza datorată consumului de apă potabilă este de 4.83E-05 mSv/an si doza datorata ingestia accidentale de sol este de 2.28E-04 mSv/an. Pe radionuclizi contributia cea mai mare la doza efectiva totală este data de radionuclidul natural K-40 (4.62E-02 mSv/an) si radionuclidul Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană (1.43E-04 mSv/an).
7.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele Pentru zona Magurele s-a constatat ca cea mai mare contribuţie o are doza
datorată consumului de fructe si legume fiind de 9.39E-02 mSv/an. Doza datorată consumului de apă potabilă este de 2.5E-04 mSv/an şi doza datorată ingestiei accidentale de sol este de 9.28E-04 mSv/an. Doza datorată inhalarii are acelasi ordin de marime ca şi doza datorată consumului de fructe si legume dar mai mică fiind de 3.21E-02 mSv/an. Contribuţia dozei datorată iradierii de la sol este nesemnificativă comparativ cu celelalte doze. La doza efectivă totală cea mai mare contribuţie o au radionuclidul natural K-40 (5.31E-02 mSv/an) si radionuclidul Cs-137, produs de fisiune de origine predominant cernobîliană (1.97E-04 mSv/an).