Analiza Diagnostic la SC Vel Pitar SA
ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC VEL PITAR SA
Grupul Vel PitarCu cei 4600 de angajai, 5 mori, 12 centre de
producie, ce asigura un volum zilnic ce depete 300 tone de
panificaie proaspt, un lan de desfacere de peste 140 de magazine i
o cifr de afaceri consolidat de peste 100 mil Euro, grupul Vel
Pitar este liderul pieei de panificaie din Romnia i un juctor
important n domeniul produciei i distribuiei de biscuii,
napolitane, specialiti de cofetrie i patiserie.Povestea grupului
ncepe n momentul n care fondul de investiii Broadhurst Investments
Limited, administrat n Romnia de ctre New Century Holdings (NCH),
achiziioneaz dou mari companii de morrit i panificaie, Mopariv
Rmnicu Vlcea i Berceni Bucureti. n decembrie 2001 se formeaz S.C.
Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de
morrit i panificaie: Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti,
Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. Sediul noii companii este
stabilit la Rmnicu Vlcea.
Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare.
Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat n trei societi autonome care au
ca obiect de activitate panificaia - S.C. Vel Pitar S.A., morritul
- S.C. apte Spice S.A. i retailul - S.C. VP Magassin S.A.. Aceste
activiti s-au dezvoltat continuu n ultimii ani, astfel nct acum
beneficiaz de condiiile necesare pentru a funciona autonom. Prin
procesul de divizare noile companii fructific mai bine oportunitile
oferite de pia n domeniile lor, gestioneaz mai bine resursele i
utilizeaz n mod direct veniturile obinute.
n prezent Grupul Vel Pitar deinecentre de producie n Bucureti
(dou)i n10 judee din Romnia (Vlcea, Arge, Braov, Cluj, Galai, Iai,
Giurgiu, Gorj, Olt i Dmbovia), uniti de morarit i o reea de
magazine n marile orae din Romnia.
Povestea numelui Vel Pitar
La sfarsit de secol XIV este atestat documentar dregatorul Vel
Pitar, care era "pus peste pitari si ingrijea sa se gaseasca faina
si sa se coaca in fiecare zi paine proaspata pentru domn, curteni
si ostire" ( Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae) Atributiile
sale le completau pe cele ale jitnicerului, responsabil cu
strangerea si depozitarea granelor, dar si pe cele ale stolnicului,
care degusta bucatele inainte de a le trimite la masa
domneasca.
In acele vremuri domnitorii Tarilor Romane erau inconjurati de
boieri cu roluri importante in buna desfasurare a activitatii
Curtii Domnesti si a ostirii, pitarul avand grija ca painea sa fie
indestulatoare si pe placul familiei domnitoare.
De dimineata pana seara pitarul aproviziona Palatul Voievodal cu
paine proaspata, care era adusa inaintea lui Voda pe talgere si
farfurii numai de aur si argint, acoperita cu servete pentru a nu
se raci. Cand se infatisa la domnie, pitarul venea imbracat in
haine scumpe si se incingea cu brau de matase, semn al preturirii
de care se bucura.
Grupul Vel Pitar preia aceste traditii ale painii bine facute,
ale satisfacerii gusturilor celor mai pretentioase pentru a aduce
bucate alese la mesele romanilor. PREZENTAREA SOCIETATII
COMERCIALE
VEL PITAR SA
Denumirea societii este Societatea Comercial Vel Pitar S.A. Este
o persoan juridic romn, avnd forma juridic de societate deschis pe
aciuni i s-a constituit n baza Hotrrii Adunrii Generale
Extraordinare din data de 14 decembrie 2001, prin fuziunea
urmtoarelor societi : S.C.Mopariv S.A. Rm.Vlcea (societate
absorbant), S.C.Berceni S.A. Bucureti i S.C.Granpan Tecuci S.R.L.
(societi absorbite). A fost nregistrat n Registrul Comerului
J38/96/1991 i ii desfoar activitatea n conformitate cu legile romne
i actul constitutiv. In octombrie 2002 Vel Pitar SA fuzioneaz prin
absorbie cu compania Spicul Arge Piteti, deinnd la momentul
respectiv peste 2000 de angajai. In 2003 procesul de extindere a
continuat cu preluarea altor dou companii: Pangran Iai i Gorjpan
Trgu Jiu, iar in 2004 Vel Pitar a achizionat o unitate de producie
in oraul Bal. Anul 2005 a marcat marirea grupului, prin fuziunea cu
societile Postvarul din Braov i Panem din Giurgiu.
Sediul societii este n Romnia, judeul Vlcea, localitatea
Rm.Vlcea, strada Timi, nr. 22.Sediul local se poate schimba n orice
alt loc din ar, pe baza Hotrrii Adunrii Generale a Acionarilor
(AGA). S.C.Vel Pitar S.A. i poate constitui filiale, sucursale,
reprezentane, agenii, birouri, depozite, magazine, puncte de lucru
i orice alte sedii de lucru secundare, situate n ar i n strintate,
cu respectarea dispoziiilor legale n vigoare.
Societatea a fost constituit pe durat de timp nelimitat.
Capitalul social este n valoare de 7045255.10 RON, divizat n
70452551 aciuni cu valoarea de 0.10 RON pe aciune. Vel Pitar este
liderul pietei de morarit si panificatie din Romania, avand centre
de productie in 11 judete ale tarii (Valcea, Bucuresti, Arges,
Cluj, Galati, Iasi, Gorj, Olt, Brasov,Giurgiu si Dambovita) si un
partener de grup, societatea Libertatea Bucuresti. Actionarul
majoritar la Vel Pitar SA este fondul american de investitii
Broadhurst Investments Limited, administrat in Romania de New
Century Holdings (NCH).
Obiectul principal de activitateSocietatea desfasoara activitati
conform cu obiectul de activitate aprobat de catre actionari,
respectiv:
a) producerea si comercializarea produselor de morarit;
b) producerea si comercializarea produselor de panificatie;
c) comercializarea en-gross si en-detail a marfurilor;
d) prestarea de servicii. Principalele produse, mrfuri i
servicii prestate sunt:
produse de morrit
produse de panificaie
mrfuri diverse (dulciuri, buturi nealcoolice, buturi alcoolice,
cafea, lactate, conserve din carne) prestri servicii (morrit,
revizii tehnice periodice, reparaii mecanice).
Avnd un obiect de activitate bazat n principal pe producia de
pine, S.C. Vel Pitar S.A. a nregistrat o cretere semnificativ a
vnzrilor de pine n ultimii 4 ani.I.ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI
FINANCIARNecesitatea cunoaterii situaiei economice a S.C.Vel Pitar
S.A., n vederea elaborrii i implementrii ulterioare a strategiei,
implic folosirea mijloacelor de investigare ale analizei
economico-financiare.
Documentele ce servesc drept surs pentru informaiile financiare
utilizate n cadrul acestei analize sunt:
- bilanul contabil, document ncheiat la sfritul exerciiului
financiar, ale crui capitole, categorii i posturi conin valorile
nete ale elementelor patrimoniale;
- contul de rezultate, n care sunt regrupate veniturile i
cheltuielile, n funcie de caracterul activitii firmei.1.1. Analiza
dinamicii si structurii patrimoniului firmei
Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflect valoarea
economic a firmei. Valoarea patrimoniului firmei urmeaz o pant
descresctoare.
Determinarea cauzelor acestei traiectorii se realizeaz doar prin
analiza dinamicii i structurii patrimoniului, analiz ce are ca
obiectiv stabilirea relaiilor dintre diferitele elemente
patrimoniale i evidenierea modificrilor n situaia mijloacelor
economice i surselor financiare, generate de activitatea intern i
de interaciunea cu mediul extern.
Caracterizarea dinamicii elementelor bilaniere de activ,
respectiv de pasiv, presupune utilizarea mrimilor absolute, dar i a
mrimilor relative.
Analiza structurii patrimoniale presupune investigarea acelorai
elemente cu ajutorul metodei ratelor.Structura patrimoniului
societatii:Structura activului este prezentata in tabelul de mai
jos:
Denumirea elementului bilantierValoarea elementului
bilantier
200520062007
Active imobilizate 47,476,21753,735,22564,695,342
Imobilizari necorporale89,87890,12493,589
Imobilizari corporale40,393,38346,557,71057,093,408
Imobilizari financiare6,992,9567,074,0797,495,378
Active circulante 51,007,58656,300,88062,539,881
Stocuri40,846,97545,118,62149,959,513
Creante9,071,37710,058,80311,331,603
Investitii pe termen scurt 000
Casa si conturi la banci1,089,2341,123,4561,248,765
Conturi de regularizare si
asimilate86,544,34897,628,497114,049,559
Total activ185,028,151207,664,602241,284,782
Dinamica elementelor din activul bilanului contabil fa de
valorile nregistrate n anul 2005
Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)
20062007
Active imobilizate 113.18120.40
Imobilizari necorporale100.27103.84
Imobilizari corporale115.26122.63
Imobilizari financiare101.16105.96
Active circulante110.38111.08
Stocuri110.46110.73
Creante110.89112.65
Investitii pe termen scurt --
Casa si conturi la banci103.14111.15
Conturi de regularizare si asimilate112.81116.82
Total active112.23116.19
Denumirea elementului bilantierPonderea fiecarui elementului in
totalul corespunzator
200520062007
Active imobilizate 25.6625.8826.81
Imobilizari necorporale0.190.170.14
Imobilizari corporale85.0886.6488.25
Imobilizari financiare14.7313.1611.59
Active circulante 27.5727.1125.92
Stocuri80.0880.1479.88
Creante17.7817.8718.12
Investitii pe termen scurt ---
Casa si conturi la banci2.142.002.00
Conturi de regularizare si asimilate46.7747.0147.27
Total active
Din tabelele de mai sus se observa ca ponderea cea mai mare in
in totalul activelor imobilizate au avut-o imobilizarile corporale,
aceasta atingand valoarea maxima in anul 2007, ca urmare a
achizitionarii de mori, a deschiderii mai multor magazine de
specialitate si a fuzionarii cu alte firme, ceea ce a condus la
cresterea autonomiei firmei pe plan national.S-au facut foarte
multe investitii pentru dezvoltarea tehnologica, a segmentelor de
logistica si administratie.
n tabelul urmator sunt prezentate ratele de structur a activului
S.C. Vel Pitar S.A. pentru perioada 2005 2007 :
DenumireModul de calcul
Anul
200520062007
Rata activelor imobilizate Active imob/Activ
total*10025.6625.8826.81
Rata imobilizarilor necorporaleImobilizari necorp/Activ total
*1000.050.040.04
Rata imobilizarilor corporaleImobilizari corporale/Activ total
*10021.8322.4223.66
Rata imobilizarilor financiareImobilizari financiare/Activ otal
*1003.783.413.11
Rata activelor circulanteActive circulante/Activ
total*10027.5727.1125.92
Rata stocurilorStocuri/Activ total22.0821.7320.71
Rata creantelor comercialeCreante/Activ
total*1004.904.844.70
Rata disponibilitatilorDisponibilitati/Activ
total*1000.590.540.52
Din tabel rezulta ca ponderea cea mai mare in total active o au
activele imobilizate care au inregistrat valori crescatoare, ca
urmare a cresterii ponderii imobilizarilor corporale in totalul
activelor imobilizate. Activele circulante au avut evolutii
oscilante, acestea fiind influentate de evolutiile stocurilor,
creantelor si a disponibilitatilor. Structura pasivului societatii
este prezentata in tabelul de mai jos:
Denumirea elementului bilantierValoarea elementului
bilantier
200520062007
Capitaluri Proprii114,918,334122,438,999126,154,918
Capitalul social79,087,32480,123,87692,398,753
Rezerve18,025,67818,590,87919,123,098
Profi/Pierdere8,718,23411,298,34713,098,278
Alte fonduri9,087,09812,425,8971,534,789
Datorii70,109,81785,225,603115,129,864
Imprumuturi34,789,65433,987,56439,879,679
Furnizori23,508,61533,678,96429,786,987
Alte datorii11,811,54817,559,07545,463,198
Total Pasiv185,028,151207,664,602241,284,782
Dinamica elementelor din pasivului bilanului contabil fa de
valorile nregistrate n anul 2005
Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)
20062007
Capitaluri Proprii106.54103.03
Capitalul social101.31115.32
Rezerve103.14102.86
Profi/Pierdere129.59115.93
Alte fonduri136.7412.35
Datorii121.56135.09
Imprumuturi97.69117.34
Furnizori143.2688.44
Alte datorii148.66258.92
Total Pasiv112.23116.19
Denumirea elementului bilantier Ponderea fiecarui element in
totalul corespunzator
200520062007
Capitaluri Proprii62.1158.9652.28
Capitalul social68.8265.4473.24
Rezerve15.6915.1815.16
Profi/Pierdere7.599.2310.38
Alte fonduri7.9110.151.22
Datorii37.8941.0447.72
Imprumuturi49.6239.8834.64
Furnizori33.5339.5225.87
Alte datorii6.388.4518.84
Total Pasiv
Capitalul propriu a manifestat evolutii crescatoare datorita
cresterii capitalului social si al rezervelor. Capitalul propriu a
crescut de la 114,918,334 in anul 2005 la 126,154,918 in anul 2007.
Initial, la inceputul anului 2007, capitalul social s-a redus cu
29.250.000 ron prin anularea unui numar de 29,25 milioane de
actiuni si prin retragerea din societate a unui numar de 328 de
actionari, ce detineau un numar de 193 467 de actiuni. In toamna
anului 2007, firma insa si-a majorat capitalul social ajungand la
un capital propriu de 126,154,918 ron. Si profitul a avut o
evolutie pozitiva ca urmare a majorarii capitalului, acesta
inregistrand o crestere de 15,93 % fata de anul 2005. Cresterea
datoriilor este justificata de cresterea salariilor si a datoriilor
catre bugetul statului.n tabelul urmator sunt prezentate ratele de
structur a pasivului S.C. Vel Pitar S.A. pentru perioada 2005 2007
:
DenumireModul de calcul
Anul
200520062007
Rata stabilitatii financiare Cap permanent/Pasiv
Total*10079,5077,0886.69
Rata autonomiei financiare globaleCapital Propriu/Pasiv Total
*10062.1158.9652.28
Rata autonomiei financiare la termenCapital Propriu/Cap
Permanent *10099,8799,8899,96
Rata de indatorare globala Datorii Totale/Pasiv
Total37.8941.0447.72
Rata de indatorare la termenDatorii pe termen lung/Capital
perm*10026,2721,0926,17
Datorii pe termen lung/Cap Propriu1*10026,4321,2426,35
Rata stabilitatii reflecta legatura dintre capitalul permanent
si patrimonial total. Nivelul acesteia inregistreaza o tendinta de
imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent datorita
contractarii de imprumuturi pe termen lung. Rata autonomiei
financiare globale, adica gradul de independenta financiara a
societatii, are un nivel bun, manifestand o tendinta usoara de
scadere datorita contractarii de imprumuturi in anii 2005 si
2006.
Rata autonomiei financiare la termen manifesta o tendinta de
crestere continua ceea ce subliniaza ca unitatea are un grad
ridicat de independenta financiara pe termen lung. Rata de
indatorare globala are o tendinta de crestere ajungand in anul 2007
la 47,72 % .1.2. Analiza dinamicii si structurii veniturilor si
cheltuielilor
Activitile desfurate de ctre o firm sunt consumatoare de resurse
i productoare de rezultate. Pe plan economico-financiar, utilizrile
resurselor sunt exprimate prin cheltuieli, iar rezultatele obinute,
ca urmare a consumrii resurselor, prin venituri.
Analiza dinamicii i structurii veniturilor i cheltuielilor se
efectueaz prin aceleai metode ca i cea a patrimoniului, adic prin
metoda indicilor, pentru dinamic, respectiv a ratelor, pentru
structur.
Pentru a afla n ce fel au evoluat veniturile firmei n perioada
analizat, se calculeaz, pentru fiecare categorie de venituri
indici.Dinamica categoriilor de venituri ale S.C. Vel Pitar S.A. n
perioada 2005-2007Denumirea
Anii de referinta
200520062007
Venituri din exploatare114597312146395088171624045
Venituri financiare 102854311336841227661
Venituri exceptionale000
Total Venituri115,625,855147,528,772172,851,706
Dinamica categoriilor de venituri ale firmei este prezentata in
tabelul de mai jos:
Denumirea Indicele fata de anul 2005 (%)
20062007
Venituri din exploatare127.75149.76
Venituri financiare 110.22119.36
Venituri exceptionale0.000.00
Total Venituri127.59149.49
Toate categoriile de venituri au inregistrat valori crescatoare
ca urmare a strategiei de diversificare a productiei si implicit a
cresterii productiei, ceea ce a condus si la o crestere a
productivitatii muncii.
Dinamica veniturilor din exploatare este prezentata in tabelul
urmator:
Denumire indicatorNr. rd.
Anii
200520062007
1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la
04)1113,756,616144,974,644170,001,716
productia vanduta (ct.
701+702+703+704+705+706+708)2112,879,643143,987,236168,903,451
venituri din vz marfurilor (ct. 707)3876,973987,4081,098,265
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete (ct 7411)400
2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C)
5613,907987,5361,120,397
(ct. 711 sold D) 6000
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale
propriisi capitalizata(ct. 721+722)7000
4. Alte venituri din exploatare (ct.
758+7417)8226,789432,908501,932
VENITURI DIN
EXPLOATARE(rd.01+05-06+07+08)9114,597,312146,395,088171,624,045
Denumirea elementului bilantierIndicele fata de anul 2005(%)
20062007
1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)127.44149.44
productia vanduta (ct.
701+702+703+704+705+706+708)127.56149.63
venituri din vz marfurilor (ct. 707)112.59182.50
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete (ct 7411)0.000.00
2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) 160.86182.50
(ct. 711 sold D) 0.000.00
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale
propriisi capitalizata(ct. 721+722)0.000.00
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)190.89221.32
VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+05-06+07+08)127.75149.76
Denumirea elementului bilantier Ponderea fiecarui element in
totalul corespunzator
200520062007
1.Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04)99.2799.0399.05
productia vanduta (ct.
701+702+703+704+705+706+708)99.2399.3299.35
venituri din vz marfurilor (ct. 707)0.770.680.65
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri
nete (ct 7411)0.000.000.00
2.Variatia stocurilor (ct. 711 sold C) 0.540.670.65
(ct. 711 sold D) 0.000.000.00
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale
propriisi capitalizata(ct. 721+722)0.000.000.00
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)0.200.300.29
VENITURI DIN EXPLOATARE(rd01+05-06+07+08)
Cifra de afaceri a inregistrat valori crescatoare, ca urmare a
imbunatotirii activitatii firmei prin marirea patrimonului si
majorarea productiei. Acest lucru reiese si din influenta
productiei vandute asupra cifrei de afaceri, influenta pozitiva si
favorabila. Datorita largirii patrimoniului si a investitiilor
masive, a crescut ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor
ajungand in 2007 la o crestere fata de anul 2005 cu 49.99%.Dinamica
categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata in tabelul de
mai jos:
DenumireAnii
200520062007
Cheltuieli din exploatare113,796,820118,274,717129,445,483
Cheltuieli financiare125,784139,752256,076
Cheltuieli exceptionale000
Total cheltuieli113,922,604118,414,469129,701,559
Dinamica categoriilor de cheltuieli ale firmei este prezentata
in tabelul de mai jos:DenumireaIndicele fata de anul 2005(%)
20062007
Cheltuieli din exploatare104114
Cheltuieli financiare111119
Cheltuieli exceptionale0.000.00
Total cheltuieli104114
Din tabel reiese ca ponderea cheltuielilor a crescut, ca urmare
a influentei cheltuielilor financiare, influenta negativa ce s-a
datorat investitiilor, dar si litigiilor firmei cu alte societati.
O evolutie pozitiva si favorabila a fost inregistrata de cheltuieli
de exploatare, care au respectat raportul de echilibru venituri
cheltuieli (veniturile din exploatare > cheltuieli din
exploatare).
Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli
este redata in tabelul urmator: DenumirePonderea cheltuielilor in
totalul cheltuielilor (%)
200520062007
Cheltuieli din exploatare99.8999.8899.80
Cheltuieli financiare0.110.120.20
Cheltuieli exceptionale0.000.000.00
Total cheltuieli100.00100.00100.00
La fel ca si in cazul veniturilor, ponderea cea mai mare in
total cheltuieli o au cheltuielile de exploatare. Acestea au o
evolutie similara cu veniturile, pastrandu-se insa echilibrul
(V>C).1.3. Analiza fondului de rulmentFondul de rulment (FR)
reprezint partea din capitalul permanent care depete valoarea
activului imobilizat i care este destinat i utilizat pentru
finanarea activelor circulante. De asemenea, acest indicator se
poate exprima ca fiind excedentul activelor circulante peste
valoarea obligaiilor pe termen scurt.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint activele circulante
care trebuie s fie finanate din fondul de rulment. Dac fondul de
rulment, la nchiderea exerciiului financiar, este superior nevoii
de fond de rulment, atunci excedentul se va regsi sub forma
trezoreriei nete (TN), concretizat n disponibiliti bneti, n conturi
bancare i n cas.Evolutia fondului de rulment, a nevoii de font de
rulment este redata in tabelul urmator:
Denumirea Anul
200520062007
Fondul de rulment 153403961492302952047556
Necesarul de fond de rulment9935361979389044918201
Trezoreria neta540503551291397129355
FR=Capital permanent- Active imobilizate
Fondul de rulment a inregistrat o evolutie favorabila in toti
cei 4 ani analizati, ceea ce arata un nivel al capitalurilor
permanente suficient de ridicat pentru a permite finantarea
integrala a imobilizarilor, cat si asigurarea unei marje de
lichiditate care sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.
Fondul de rulment al anului 2007 a crescut cu aproape 300 % fata de
anul 2006, ceea ce inseamna ca nivelul capitalurilor permanente
finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea
integrala a imobilizarilor. Fondul de rulment pozitiv denota
eforturile conducerii firmei pentru realizarea echilibrului
financiar prin achitarea la termen a obligatiilor, prin incasarea
diverselor creante fara intarziere.
Deoarece fondul de rulment este superior nevoii de fond de
rulment, excedentul se regaseste sub forma trezoreriei nete.
Aceasta este expresia desfasurarii unei activitati eficiente; ea
atinge valorile maxime in anul 2007 ca urmare a cresterii
capitalului permanent si implicit a fondului de rulment.
Din analiza trezoreriei nete se desprinde un indicator cu o
deosebita putere de sinteza, denumit Chash-Flow-ul perioadei, care
se determina ca diferenta intre trezoreria neta a anului current si
cea a anului de baza:
CF2005= TN 2006- TN2005=-275896
CF2006= TN2007- TN2006=2000216
Firma a inregistrat un cash-flow negative in 2005, adica
intrarile din firme au fost mai mici decat iesirile .Acest
cash-flow negativ este cauzat de necolectarea la timp a incasarilor
de la client. Situatia s-a remediat in urmatorul an cand
cheltuielile au fost mai mici ca incasarile.
1.4.Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Activele circulante reprezint acea parte a patrimoniului
societii care are cel mai mare grad de mobilitate. Utilizarea
eficient a activelor circulante const n eliberarea fondurilor
imobilizate de acestea i replasarea acestor sume, n scopul obinerii
de noi ctiguri.
Analiza eficienei folosirii activelor circulante se realizeaz
prin intermediul vitezei de rotaie, indicator ce este exprimat prin
durata n zile a unei rotaii. Calculul acestei durate pentru fiecare
categorie de active circulante, exceptnd desigur pe cea a
disponibilitilor, presupune folosirea urmtoarei formule, n care
valoarea elementului notat cu X va fi egal cu valoarea respectivei
categorii:
Vr = ( X / Cifra de afaceri ) * 360Denumirea elementului
bilantierViteza de rotatie a activelor circulante
200520062007
Active circulante0,480.380.36
Activele circulante au inregistrat durate de rotatie
descrescatoare ca urmare a ritmului de crestere a cifrei de afaceri
superior ritmului de crestere a activelor circulante. In viitor
pentru accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante
trebuie redus soldul mediu al creantelor precum si a valorii.1.5.
Analiza lichiditatii si solvabilitatiiLichiditatea reprezint
proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani,
iar solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa
obligaiilor bneti, respectiv de a-i onora plile la termenele
scadente.Principalii indicatori de lichiditate i solvabilitate ai
S.C. Vel Pitar S.A. pentru anii 2005-2007 sunt prezentai n tabelul
urmator:Denumire200520062007
Rata lichiditatii generale0.730.660.54
Rata lichiditatii curente 0.140.130.11
Rata solvabilitatii generale 2.642.442.10
Pentru calculul ratelor din tabel s-au folosit urmatoarele
formule:
-Rata lichiditatii generale = Active circulante/ Datorii
curente
-Rata lichiditatii curente =(Active circulante Stocuri)/Datorii
curente
-Rata solvabilitatii generale= Activ Total/ Datorii totale
1.6. Analiza rentabilitatii
Pentru calculul retelor rentabilitatilor se vor utiliza
formulele:
-Rata rentabilitatii veniturilor =Profit brut/Venituri *100
-Rata rentabilitatii activului= Profit brut/ active *100
-Rata rentabilitatii financiare =Profit net/Capital propriu
*100Denumire200520062007
Rata rentabilitatii veniturilor1.4719.7324.96
Rata rentabilitatii activului0.9214.0217.88
Rata rentabilitatii financiare 1.2419.9728.73
Din tabelul de mai sus se observa ca ratele rentabilitatilor
sunt intr-o continua crestere ceea ce inseamna ca veniturile au
crescut considerabil in 2006 si 2007.
1.7. Puncte slabe si puncte forte pentru domeniul financiar
Puncte tari
- situatie favorabila a echilibrului financiar; in plus, a
crescut excedentul de trezorerie;- dinamica foarte buna a
profitului si a cifrei de afaceri;- cota ridicata detinuta pe piata
locala si in crestere pe piata nationala;
- rotatie mai buna a creantelor si datoriilor;
- situatie buna la nivelul solvabilitatii si lichiditatii;
- profitabilitate mare a activelor totale, ceea ce justifica
politica de fuziuni adoptata de companie.
Puncte slabe
marja profitului brut se mentine inca la un nivel modest, desi a
crescut fata de 2006; neacordarea de dividend in ultimii ani, ceea
ce diminueaza atractivitatea actiunilor emise.
II. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI COMERCIAL2.1. Piata Potrivit
statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care
cantareste intre 300 si 400 grame, spre deosebire de americani,
canadieni sau britanici, de exemplu care au un consum cuprins intre
85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul
urban, in mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate
similara, mamaliga).Vel Pitar este liderul pietei romanesti a
produselor de panificatie si un jucator important in domeniul
productiei si distributiei de specialitati, biscuiti si napolitane,
paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse
de morarit.
Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa
doua miliarde euro. Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan,
Boromir si Dobrogea Grup. Conform estimarilor companiei, grupul
detine la nivel national aproximativ 15% din piata de morarit si 9%
din cea de panificatie, insa in localitatile in care are unitati de
productie, cota de piata variaza intre 35% si 70%.
In Bucuresti, Vel Pitar are o cota de 30-35%, Capitala realizand
aproximativ 30% din afacerile companiei. Grupul Vel Pitar detine
fabrici de paine in zece judete din tara si in Bucuresti, avand
peste 170 de magazine proprii. Vel Pitar va reloca, in cea de-a
doua jumatate a acestui an, moara situata in cartierul Rahova si
fabricile din cartierele Berceni si Rahova, procesul urmand sa se
finalizeze la sfarsitul lui 2009, cel tarziu la inceputul anului
2010.
Vel Pitar ofera atat produse de panificatie, cat si produse de
cofetarie si patiserie, rulade si biscuiti, cele mai proaspete si
mai apetisante delicatese. Beneficiaza de cea mai diversificata
gama de panificatie proaspata si de atmosfera si calitatea
produselor dintr-o brutarie europeana cat mai aproape de casa
ta.
Fiind un partener important al marilor reele de retail din
Romnia, Vel Pitar, prin echipele de vnzri i distribuie, asigur
prezena produselor sale n peste 10.000 puncte de livrare dinntreaga
ara.Distributia produselor Vel Pitar se face, din ce in ce mai
mult, prin canalele cash&carry, hipermarketuri si lanturi de
magazine, numarul total al clientilor depasind 2.500 la nivelul
intregii tari. Compania detine 174 de magazine in Bucuresti si in
tara.Produsele Vel Pitar ajung la locaiile de desfacere
(supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici i
mijlocii, reeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de
distribuie (Vel Pitar beneficiaz de un parc auto format dinaprox.
340 de maini), fie prin intermediul partenerilor. Lunar, n medie,
sunt produse aproximativ 10.000 tone panificaie i300 tone biscuii i
napolitane.
Investiiile au permis ca flota auto s poat livra zilnic peste
300 de tone de pine proaspt n zone urbane ca Bucureti, Rmnicu
Vlcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iai, Trgu Jiu, Braov, Focsani,
Drgani, Climneti, Panciu, ct i n zone ntinse din judeele Arge,
Vlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galai, Cluj, Iai, Gorj i Braov.
Produsele ambalate (pine ambalat, biscuii, napolitane, rulade,
miniprjituri) sunt distribuite la nivel naional, iarcele 12 centre
de producie Vel Pitar furnizeaz comercianilor din oricare colt al
rii toata gama de produse, de la oricare dintre fabrici, livrarea
fcndu-se n maximum 24 h de la primirea comenzii.Vel Pitar
recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentara
in actiunea sa de a oferi consumatorului produsele dorite, astfel
fiecare dintre punctele de lucru ale grupului este lider de piata
si exceleaza in unul sau mai multe produse, beneficiind de
conceptul dezvoltat la nivel national.Principalele piete de vanzare
ale societatii sunt:
Judetul Valcea cu o pondere de 25% in totalul vanzarilor
societatii. Vanzarile se realizeaza atat prin reteaua proprie de
vanzare a societatii cat si prin vanzarile realizate catre
clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Arges cu o
pondere de 20% in totalul vanzarilor societatii,vanzarile
realizanduse atat prin reteaua proprie de vanzare a societatiicat
si prin vanzarile realizate catre clientii-persoane juridice pe
baza de contracte. Judetul Cluj cu o pondere de 3% in totalul
vanzarilor societatii,vanzarile realizandu-se catre
clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Municipiul
Bucuresti cu o pondere de 38% in totalul vanzarilor societatii.
Judetul Iasi cu o pondere de 4 % in totalul vanzarilor societatii.
Judetul Gorj cu o pondere de 3% din totalul vanzarilor societatii.
Judetul Galati cu o pondere de 2% in totalul vanzarilor societatii
, vanzarile realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza
de contracte. Judetul Brasov cu o pondere de 4% in totalul
vanzarilor societatii , vanzarile realizandu-se catre
clientii-persoane juridice pe baza de contracte. Judetul Giurgiu cu
o pondere de 1% in totalul vanzarilor societatii , vanzarile
realizandu-se catre clientii-persoane juridice pe baza de
contracte. 2.2. ProduseleOferta de produse
1.Panificaie ambalat. Datorit creterii cererii de produse
ambalate, S.C. Vel Pitar S.A., i-a diversificat an de an gama de
produse , venind n sprijinul cumprtorilor cu produse noi, alturi de
cele existente pe pia.
La nceputul anului 2004, Vel Pitar i-a propus s devin liderul
pieei pinii feliate i ambalate, dispunnd de o tehnologie modern,
complet automatizat.Panificatia ambalata are la baza utilizarea
conceptului Keine Touch. KeineTouch - produs neatins - este o
tehnologie moderna care impune un nou standard in panificatie.
Pornind de la selectarea tipurilor de faina si continuand cu
framantarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea, procesul
este in intregime controlat de calculator. Painea este ambalata in
punga sigilata, intr-un mediu igienic, oferind garantia ca primul
care atinge produsul este doar consumatorul final.
Tabelul nr.1. Clasificarea produselor de panificaie
ambalatDenumirea grupei de produseDenumirea subgrupei de
produse
Pine
Specialiti
Panificaie ambalatPatiserie
Cofetrie
Semipreparate
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
Dup cum se observ n tabelul de mai jos, anual au aprut noi
sortimente de de pine ambalat.French Toast paine toast feliata, in
patru sortimente (French Toast Clasic, French Toast Secara, French
Toast Seminte, French Toast Graham). Lansata in noiembrie 2004 este
primul brand premium de pe piata de panificatie si este produs sub
tehnologia Keine Touch.
French Rolls. In 2006, ca urmare a achizitiei unei linii noi de
productie de ultima generatie s-a nascut ideea lansarii unui alt
nou brand premium, French Rolls ( baghete si chifle, proaspete si
precoapte). French Rolls proaspete acopera cerintele unui mic dejun
frugal, dar consistent, ale unei petreceri in aer liber, ale unei
vacante, calatorii sau drumetii lipsite de griji. French Rolls
precoapte completeaza bucuria de a savura impreuna cu familia, in
minunatele clipe petrecute impreuna, a unei paini, calde, aburinde,
preparata in maximum opt minute.Tabelul nr. 2. Evoluia
sortimentelor de pine ambalat n ultimii 4 ani
DenumireAniAniAAnul
sortiment2002200320042005
Toast alb
Toast albToast albToast albPine de secar
Pine de secarGranatur Silueta
PinePine deGranatur SiluetaPine Bios
ambalatsecarPine BiosGranatur multicereale
GranaturGranatur cu secar
Pine deGranaturmulticerealePine Panfibro
secarSiluetaGranatur cuPine Dieta
secarGraham proteinizat
Pine BiosPine PanfibroPine de secar feliat
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
a. Pinea. Interesul crescnd al S.C. Vel Pitar S.A. pentru grupa
de produse ambalate, a orientat tot mai mult cercetrile spre
produse cu aport caloric, nutriional crescut, sntoase, uor de
consumat i cu termen mare de valabilitate (produse feliate,
ambalate).Tabelul nr.3. Clasificarea sortimentelor de
pineSortimente de pineDenumirea produselor
Toast alb 500g
Pine de secar 600g
Pine din fain alb de gruGranatur Silueta 400g
Granatur multicereale 400g
Granatur cu secar 400g
Granatur graham proteinizat 400g
Pine Dieta 250g
Pine din finuri specialePine Bios 500 g
Pine Panfibro 200g
Pine feliat cu secar 450g
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
b.SpecialitiTabelul nr.4. Sortimentul de specialiti la S.C. Vel
Pitar S.A.GrupaDenumire produse
Chifle graham
SpecialitiChifle hamburger
Japoneze
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.c.Cofetrie
i patiserie. Cu un efort susinut permanent n domeniul panificaiei,
S.C. Vel Pitar S.A. este deja cunoscut ca un productor de referin
pe piaa de cozonac i chec.Tabelul nr.5. Sortimentul produselor de
cofetrie i patiserieGrupaDenumire produseMasa
Cozonac cu nuc0,800 kg.
Cozonac de cas0,800 kg.
Cozonac cu nuc i cacao0,800 kg.
Cozonac Diana0,500 kg.
CofetrieCozonac cu rahat0,700 kg.
Chec cu cacao0,240 kg.
Chec marmorat0,250 kg.
Chec cu cacao0,500 kg.
Chec cuglazur de ciocolat0,250 kg.
Srele cu mac0,100 kg.
PatiserieSaleuri0,300 kg.
Saleuri0,250 kg.
Saleuri Sora0,150 kg.
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
d.Semipreparate. Ca un ajutor n buctrie, S.C. Vel Pitar S.A.
vine n ntmpinarea clienilor cu o ofert de produse uor de
preparat.Tabelul nr.6. Sortimentul de semipreparateGrupaDenumire
produs
Blat de tort
SemipreparateFoi plcint
Vafe
Blat de Pizza
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar
S.A.II.Panificaie proasptOferta Vel Pitar cuprinde, in functie de
specificul zonei deservite, diferite variante de paine proaspata,
produsa din cele mai bune ingrediente - faina alba de grau, fainuri
speciale si mixuri de cereale - cu gramaje si forme diverse,
pornind de la Paine Alba Simpla 220g din Bucuresti si pana la
Specialitate Tarnava 2000g din Cluj.Painile pentru nutritie
speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama
variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi
nutritionale: paine neagra, paine integrala, paine neagra cu
cartofi, paine fara sare, paine cu tarate si multe alte asemenea
sortimente
Tabelul nr.7. Sortimentul de pine proasptGrupaFelul
piniiDenumire produsMasa
Franzel Extra0,280 kg.
PinePinea Casei0,330 kg.
proasptPine alb0,1000 kg.
din finPine Lotru0,600 kg.
specialPine Spicul0,280 kg.
PinePine alb simpl0,450 kg.
proasptPine alb0,350 kg.
Pine specialitate alb cu tre0,400 kg.
PinePine neagr cu tre0,350 kg.
pentru nutriiePine neagr cu cartofi0,750 kg.
specialDigesta0,500 kg.
Panfibro0,200 kg.
Proteica0,300 kg.
Pine Panem fr sare0,300 kg
Pine integral0,280 kg
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.Forme i
varieti de specialiti.Tabelul nr.8. Forme i varieti de
specialitiGrupaCategorieDenumire produs
Japoneze
Batoane
Forme iChifle graham
Covrigi vanilai, srai
Pinevarieti deCovrig Aurora
proasptspecialitiCornuri cu Gem
Lipii
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.
Patiserie i cofetrie. Fiecare locatie Vel Pitar si-a dezvoltat o
gama proprie de produse de patiserie si cofetarie, in urma analizei
preferintelor consumatorilor locali. Ruladele, cozonacii,
saleurile, strudelele, rulourile si croissantele cu diverse
umpluturi sunt numai cateva dintre produsele Vel Pitar care si-au
castigat faima pe pietele locale. Vel Pitar este deja cunoscut ca
un producator de referinta pe piata de cozonac si chec.n ceea ce
privete produsele de cofetrie, specialitii de la S.C.Vel Pitar S.A.
s-au ntrecut pe ei nsi n inovaie i desvrire oferind o gam
diversificat de produse.
Cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente de altfel n
toate filialele S.C. Vel Pitar S.A. sunt prezentate n tabelul de
mai jos.Tabelul nr.9. Sortimentele de patiserie i cofetrieGrupa de
produseDenumire produse
Pateuri cu brnz i ciuperci
Patiserietrudel cu mere
Saleuri
Arici cu ciocolat
CofetrieSpecialitate Kassandra
Croissant cu ciocolat, vanilie, cacaval
Bezele umplute
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.Vel Pitar
are in prezent doua marci nationale de rulade: Almadolce si
Roll4Ever. Roll4Ever este o gama de minirulade glazurate in 4 arome
(cacao, cappuccino, capsuni, vanilie) ce se adreseaza
adolescentului aflat in pauza de masa sau studentului care vrea sa
scape rapid de foame. Almadolce, gama de rulade decorate cu glazura
de ciocolata, se pozitioneaza ca rasfatul dulce de dupa serviciu
sau ca un cadou dulce cu care baiatul castiga inima
iubitei.Napolitane, biscuii i paste.
Napolitane. Sortimentul de napolitane este grupat n funcie de
puterea de cumprare a consumatorului i dup modul de ambalare.
Tabelul nr.10. Sortimentul de napolitaneGrupaDenumire produs
Napolitane vrac(cacao, vanilie, feic, rom, capuccino)
NapolitaneNapolitane ambalate: -Supernapo cu cacao(30g)
- Supernapo cu vanilie(30g)
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.
Biscuii. Gama de biscuii oferii de S.C.Vel Pitar S.A. este
destul de variat, dup cum urmeaz:
Biscuitii ambalati se adreseaza in special copiilor prescolari
(Clopotel, Poieni), scolarilor ( 2B+C) si adultilor care urmeaza o
anumita dieta (Tabiet digestivi, Tabiet graham, 5 minute).Tabelul
nr.11. Sortimentul de biscuiiGrupaCategoriaDenumire produs
Clopoel cu vanilie, cacao, cpuni i lmie
Biscuii 5 minute
Biscuii ambalaiBiscuii Poieni
Tabiet Biscuii digestivi
BiscuiiTabiet Biscuii graham
Biscuii graham
Biscuii vracBiscuii digestivi
ambalai la cutiiBiscuii Delicia cu cacao
de 3-6 kg.Delicios cu crem de cacao
2B+C cu cacao i lmie
Sursa : Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Ptar S.A.Paste
finoase. Pastele finoase se prezint pe pia sub dou aspect:
- Paste finoase ambalate
- Paste finoase vracOferta de paste finoase a S.C. Vel Pitar
S.A.
Paste finoase lungi
Paste finoase simple
Paste finoase Paste finoase medii
Paste finoase cu ou
Paste finoase scurte III.Produse de morrit. Avnd n cinci locaii:
Tecuci , Rm. Vlcea , Piteti , Iai i Trgu-Jiu , mori de mcinat gru i
porumb, S.C. Vel Pitar S.A. poate s controleze atent ntregul drum
parcurs de produs de la faza de materie prim brut pn la aezarea lui
pe raft.
Este un proces complex, dar bine stpnit de ctre specialitii care
au mult experien n domeniu.Tabelul nr.12. Sortimentul produselor de
morritGrupaDenumire produsTipuri
Fin tip 480
Fin de gruFin tip 650
Fin semialb tip 800
Fin neagr tip 1350
Produse deFin de porumbMlai superior
morritMlai extra
GrisGris la pachet de 500 g.
Gris sub form vrac
TreTre din gru sub form vrac
Tre din porumb sub form vrac
Sursa: Nomenclatorul de produse al S.C.Vel Pitar S.A.2.3.
Pretul
Pe plan national si international exista o abordare diferita in
ceea ce priveste preturile produselor agroalimentare, in principal
datorita politicilor unor tari de subventionare a agriculturii.
Tendinta care se manifesta in prezent este aceea de aliniere a
preturilor interne la cele mondiale, avand la baza
internationalizarea pietelor agricole si intensificarea
concurentei.
In ultimii 10 ani, pretul painii a avut o dinamica diferita,
manifestata printr-o crestere mult mai redusa fata de cele ale
preturilor majoritatii produselor alimentare. Acest fenomen s-a
datorat interventiei statului care pana in 1996 a stabilit si a
supravegheat pretul produsului in vederea corelarii acestuia cu
puterea de cumparare a populatiei.
In prezent insa, din cauza secetei si implicit a micsorarii
productiei, pretul painii este majorat cu 40% ( de la 0.6 lei la
0,85-0,9 lei). O influenta negativa asupra pretului a avut-o si
cresterea pretului graului cu 30%. Aceasta crestere a pretului
graului a fost determinat pe de-o parte de seceta, aceasta reducand
recolta, si e de alta parte de faptul ca cerealele au inceput sa
fie folosite pentru producerea de biocombustibili si astfel cererea
a crescut.
Si in cadrul societatii Vel Pitar s-a recurs la majorarea
preturilor de la 0,65 lei la 0.9 lei (in toamna anului 2007) la
produsul franzela extra 280 grame. Pretul franzelei este mai
ridicat cu 6% decat media preturilor produselor cu aceleasi
caracteristici produse de firmele concurente. Pentru celelalte
produse, societatea utilizeaza o politica a preturilor ridicate, in
concordanta cu calitatea produselor. 2.4. Furnizorii, beneficiarii
si concurentiia) Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de firme
sau persoane particulare care asigura resursele necesare de materii
prime, materiale, echipamente, masini si utilaje. Preocupat de
ridicarea calitii produselor sale, conducerea managerial a S.C.Vel
Pitar S.A. recunoate c numai prin aprovizionarea permanent cu
materii prime i materiale auxiliare de cea mai bun calitate, prin
investiie tehnologic modern i poate consolida i extinde piaa de
desfacere.
Datorit ndelungatei i bunei colaborri cu furnizorii,
aprovizionarea cu materii prime se face ntr-un ritm constant
neprezentnd riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de
producie.
n cadrul selectrii sau colaborrii cu furnizorii, firma SC Vel
Pitar S.A.analizeaz o serie de aspecte legate de:
respectarea termenelor i condiiilor de livrare;
nivelul de implicare al firmelor n stabilirea i negocierea
preurilor de vnzare;
discount-urile i alte tipuri de reduceri oferite firmei la
cumprare;
Principalii furnizori ai societii sunt n general firme cu care
S.C.Vel Pitar S.A. are relaii tradiionale i care nu au creat
probleme.
Colaborarea cu furnizorii se bazeaz n principal pe avantajul
reciproc al prilor, ns n cazul n care preurile i cantitile nu
corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaz comenzile i intrerupe
activitatea cu furnizorul.
In cazul intreprinderii Vel Pitar, piata de materii prime si
materiale este atat piata romaneasca cat si piata externa.Printre
principalii furnizori de materii prime si materiale enumeram:
Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.
Materialele comercializateFurnizorii
GruCOMCEREAL Teleorman
COMCEREAL Giurgiu
COMCEREAL Galai
NIDERA
CARGILL
Productori agricoli individuali
Materiale auxiliareLesaffre SRL
Agemod Crist Impex
Intermeridian S.R.L
Drim Daniel
Avicola Impex S.R.L.
Scavil S.A.
Slanic Prahova
MegaRoll SA
S.C. Puratos Prod SRL
S.C. Solaris SA
S.C. Vinalcool Arges
Sursa: Serviciul Aprovizionare-TransportFurnizorii S.C. Vel
Pitar S.A.
Anii
Furnizori2002200320042005
Val. abs.
RON %Val. abs.
RON%Val. abs.
RON%Val. abs.
RON%
S.C.Comcereal
Teleorman128420024,7313052009,7123840008,8035820008,15
S.C.Comcereal S.A.
Giurgiu1845003,551987001,483120001,155280001,20
S.C.Comcereal S.A.
Galati1140002,201356801,012485000,923980000,91
Productori
individuali279364753,801047722477,922217316080,933618307082,29
Lesaffre S.R.L.878511,691529831,142689000,994309000,98
Intermeridian S.R.L.1245302,401759301,313424501,265208601,18
Avicola Impex S.R.L.782501,511354501,012487000,923989000,91
Megaroll S.A.829801,601729501,293408001,265102001,16
Vinalcool Arge3719807,165924004,418028002,9610209002,32
Solaris S.A.704521,36971230,722183000,813981000,90
TOTAL5192390100,0013443640100,0027091200100,0043970930100,00
Sursa : Balanele analitice ale furnizorilor S.C.Vel Pitar S.A.
ntre 2002-2005Principalul furnizor este S.C.Comcereal S.A.
Teleorman de la care societatea se aprovizioneaz cu materia prim
vital grul. n 2002 societatea deinea 24,73% din totalul
tranzaciilor, dar n 2003 cunoate o scdere a tranzaciilor cu 15,02%
mai puin dect n 2002, pentru ca n 2004 s nregistreze o valoare
relativ de 8,80% i respectiv 8,15% n anul 2005.
S.C. Comcereal, S.A. Giurgiu i S.C. Comcereal S.A. Galai
aprovizioneaz societatea tot cu materia prim, grul. i n cazul
acestor dou societi se constat o scdere a tranzaciilor cu S.C.Vel
Pitar S.A.
n schimb, se observ o cretere a tranzaciilor cu productorii
individuali de la 53,80% n 2002 la 77,92% n anul 2003, pentru ca n
2004 s nregistreze o valoare relativ de 80,93% i n 2005 de
82,29%.
Dintre productorii de materiale auxiliare, S.C.Vinalcool Arge
nregistreaz o pondere mai mare n totalul tranzaciilor, valoarea
acestora atingnd suma de 1020900 RON n 2005, crescnd cu 648920 RON
fa de anul 2002.
Printre criteriile de baz n alegerea furnizorilor de ctre
S.C.Vel Pitar S.A. se numr : calitatea produselor, dat fiind faptul
c n calitatea produselor obinute se regsete calitatea materiilor
prime i a materialelor folosite ; preul materiilor prime i
materialelor care contribuie n mod direct la formarea costurilor
produselor obinute; facilitatea unor servicii (transport, termen de
plat, etc.).b) Prestatorii de servicii sunt reprezentati de firme
sau persoane particulare care realizeaza o gama larga de servicii
necesare indeplinirii obiectului de activitate al intreprinderii.
Din randul lor se detaseaza intermediarii ( firme de comert, de
transport, agentii de publicitate etc.).
Vel Pitar se ocupa nu numai de panificatie, ci si de
distributie. Cu un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete
de peste 300 de tone, Vel Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti,
Ramnicu Valcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu,
Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cat si intinse
zone din judetele Arges, Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati,
Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre
punctele de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de
autovehicule de diverse tonaje. Societatea dispunde de un lant de
magazine proprii ce insumeaza in prezent 170 de unitati. In urma
divizarii VP Magassin se ocupa cu desfasurarea activitatii de
retail si cu administrarea unitatilor comerciale.
Vel Pitar a colaborat cu agentia de publicitate Next Advertising
pentru campania de promovare a noilor produse French Toast.
c) Furnizorii fortei de munca cuprind unitatile de invatamant,
oficiile de forta de munca, precum si persoanele aflate in cautarea
unui loc de munca.
Vel Pitar este o organizatie dinamica cu peste 4800 de angajati,
care urmareste atragerea de profesionisti orientati spre obtinerea
de rezultate. Incurajeaza initiativa personala, oferind
oportunitati de invatare si crestere, intr-un mediu ce
recompenseaza performanta individuala.
d) Clientii alcatuiesc cercul agentiilor economici (firme,
institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate
produsele (serviciile) intreprinderii si constituie cea mai
importanta componenta a micromediului.
Societatea nu are un nivel de expunere semnificativ fata de un
anumit client sau grup de clienti, deoarece prin politica de
marketing promovata se dezvolta afaceri cu clientela credibila si
cu un grad de dispersie in cifra de afaceri ridicat, ceea ce
asigura un nivel de protectie corespunzator.
Clientii principali sunt VP Magassin, hipermarket-urile si
locatiile de tip cash & carry. Traditia Vel Pitar este de a
rasplati clientii fideli . Astfel, in perioada 10 mai 10 iulie 2007
a fost initiata campania Premii cu har de la Vel Pitar care si-a
propus sa rasplateasca partenerii de afaceri. A fost organizata o
tombola cu premii in valoare de 6000 de RON oferite agentilor
economici care comercializeaza produsele Vel Pitar. Criteriul unic
de selectie a fost realizarea a unui volum zilnic de vanzari de cel
putin 40 kg (magazine mici , bacanii) si 100 de kg
(supermarket-uri).
e) Concurentii sunt intreprinderi similare care isi disputa
aceeiasi categorie de clienti. Principalii concurenti ai societatii
pe piata sunt reprezentati de:
S.C.Boromir S.R.L ca principal competitor in domeniul produselor
de morarit si panificatie pe piata judetului Valcea si a judetului
Sibiu.
S.C.Dobrogea S.A
S.C. Baneasa S.A
S.C.Moara Baciu S.A. Cluj-Napoca
S.C.Mopan SA Suceava
S.C.Compan Tirgoviste
S.C.Anairo Tg.Jiu
S.C. Gerpen Tg.Jiu
S.C. Pambac Bacau
S.C. Rostar Bucuresti
S.C. Propast Iasi
S.C. Galmopan Galati
Societatile de panificatie cu nivele de productie individuale
mici,dar semnificative ca nivel global pe produselor specifice.
f) Organismele publice sunt delimitate de Philip Kotler in 7
categorii: lumea financiara (actionari, societati de investitii),
mediile de comunicare in masa, grupuri de interese (miscari pentru
protectia consumatorilor, ecologistii), administratia publica,
marele public, personalul propiu al intreprinderii.
Vel Pitar este detinuta de fondul de investitii Broadhurst, care
a aplicat la mai multe dintre societatile pe care le detine
strategia de a scoate in afara companiilor activele care nu detin
obiectul principal de activitate.
Fondul de investitii Broadhurst este administrat de compania New
Century Holdings (NCH), care are o participatie de aproximativ 80%
din toate cele zece firme rezultate in urma divizarii.
2.5. Activitatea promotionalaCele mai importatnte actiuni
promotionale utilizate de Vel Pitar sunt constituite din:
a) Intalniri cu cei mai important client in cadrul carora sunt
expuse planurile companiei si strategia de promovare/sustinere a
imaginii Vel Pitar, in vederea unor colaborari viitoare;
b) Dezvoltarea unui sistem de comunicare directa cu clientii.
Astfel, pentru a evita limitarea comunicarii cu clientii la nivelul
distribuitorilor/ agentilor de vanzari, s-a infiintat o linie
telefonica directa (telefonul comerciantului) de la care sunt
preluate principalele problem cu care se confrunta
comerciantii;
c) Concursuri pentru fidelizarea clientilor;
d) Campanie de comunicari la punctual de vanzare prin POSM-uri
(poster mare,mic, eticheta de pret mari,mici,etc);
e) Adresa si sigla firmei sunt imprimate pe etichetele si
ambalajele produselor, precum sip e suprafetele exterioare ale
autovehiculelor proprii ce participa la procesul de
distributie;
f) Existenta unei pagini de internet a firmei www.velpitar.ro;
Premii cu har de la Vel Pitar !
Brasov, 25 iulie 2007 - Vel Pitar Brasov si-a premiat partenerii
de afaceri in cadrul campaniei "Premii cu har de la Vel Pitar!",
organizata in perioada 10 mai - 10 iulie 2007. Campania a constat
in organizarea unei tombole cu premii in valoare de 6 000 RON,
oferite agentilor economici din judetele Brasov, Covasna si
Prahova, care comercializeaza produse Vel Pitar.
Campania s-a adresat tuturor clientilor Vel Pitar (cu exceptia
VP Magassin, a firmelor bugetare, a hipermarket-urilor si a
locatiilor de tip cash&carry) care au spre vanzare diferite
sortimente de franzela alba Vel Pitar: Franzela alba 500 g,
Franzela alba feliata 500 g, Franzela alba 700 g si Franzela alba
feliata 700 g.
Criteriul unic de selectie a constat in realizarea de catre
agentii economici a unui volum zilnic de vanzari nete de cel putin
40 kg (magazine mici, bacanii) si respectiv 100 kg
(supermarket-uri) din produsele Vel Pitar, participante la
promotie. Extragerea taloanelor castigatoare a fost validata de o
comisie formata din reprezentanti ai Ministerului de Finante, ai
Grupului Vel Pitar, ai mass mediei si notari publici.
Aceasta campanie ne permite sa continuam o traditie Vel Pitar,
aceea de a rasplati clientii fideli, ce apreciaza si respecta un
partener corect de afaceri", a declarat Cristina Popescu,
responsabil marketing Vel Pitar Brasov.
Premiul cel mare a fost castigat de reprezentantii Bachus SA din
Sacele, care se vor bucura de un sejur pentru doua persoane in
statiunea Parelia Katerini, Grecia. Au fost extrase si 36 de alte
premii in aparate electrocasnice: un un aparat de aer conditionat,
cinci cuptoare cu microunde, zece cafetiere si douazeci prajitoare
de paine, ce au revenit clientilor Vel Pitar din Predeal, Sinaia,
Busteni, Zarnesti, Rasnov, Moeciu, Sacele si Brasov. 2.6. Puncte
forte si puncte slabe pentru domeniul commercialCu un volum al
livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone, Vel
Pitar acopera zone urbane ca Bucuresti, Ramnicu Valcea, Giurgiu,
Cluj Napoca, Tecuci, Iasi, Targu Jiu, Brasov, Focsani,Dragasani,
Calimanesti, Panciu, cat si intinse zone din judetele Arges,
Valcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj,
Dambovita si Brasov. Produsele sunt livrate direct catre punctele
de vanzare, utilizand un parc auto de peste 400 de autovehicule de
diverse tonaje.Vel Pitar dispune de o structura de distributie
nationala a produselor ambalate: paine ambalata, biscuiti,
napolitane, paste fainoase si produse de morarit prin care asigura
prezenta acestora la oricare din cele 7 locatii din tara, cu scopul
declarat de a putea furniza comerciantilor din oricare colt al
tarii toata gama de produse, de la oricare din fabrici, precum si
de un lant de magazine proprii ce insumeaza in prezent peste 170 de
astfel de unitati.
III. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI TEHNIC SI TEHNOLOGIC 3.1.
Amplasamentul SC VEL PITAR SA Povestea grupului incepe in 1999,
cand fondul de investitii Broadhurst Investments Limited,
administrat in Romania de catre New Century Holdings (NCH),
achizitioneaza doua mari companii de morarit si panificatie,
Mopariv Ramnicu Valcea si Berceni Bucuresti. In decembrie 2001 se
formeaza S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din
industria de morarit si panificatie: Mopariv Ramnicu Valcea,
Berceni Bucuresti, Mopariv Cluj Napoca si Granpan Tecuci. Sediul
noii companii este stabilit la Ramnicu Valcea.
In 2007 compania Vel Pitar S.A. s-a divizat in trei societati
autonome care au ca obiect de activitate panificatia S.C. Vel Pitar
S.A., moraritul S.C. Sapte Spice S.A. si retailul S.C. VP Magassin
S.A. Aceste activitati s-au dezvoltat continuu in ultimii ani,
astfel incat acum beneficiaza de conditiile necesare pentru a
functiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii
fructifica mai bine oportunitatile oferite de piata in domeniile
lor, gestioneaza mai bine resursele si utilizeaza in mod direct
veniturile obtinute.
In prezent Grupul Vel Pitar detine centre de productie in
Bucuresti si 10 judete din Romania (Valcea, Arges, Brasov, Cluj,
Galati, Iasi, Giurgiu, Gorj, Olt si Dambovita), unitati de morarit
si o retea de magazine in marile orase din Romania.3.2. Caile de
acces si mijloacele de transportAccesul n cadrul sediului central
al S.C.Vel Pitar S.A. se efectueaz astfel:
- pe cale rutier
- pe cale feroviar, prin racordarea la liniile de cale ferat
care traverseaz zona industrial.S.C. ,,Vel-Pitar S.A. i asigur
nevoile de transport pentru grul de import, de pe piaa
transporturilor rutiere de mare tonaj (panamaxuri), sau apelnd la
serviciile SC CFR Marf S.A. Nevoile de transport ctre clieni, sunt
asigurate ns, prin cele peste 400 de autoutilitare proprii, ce au
capaciti cuprinse ntre 0,5-3,5 tone. ntreprinderea procedeaz
astfel, datorit nevoilor mari de materii prime din import, care n
anumii ani, se pot situa la niveluri ridicate. Crearea unor relaii
strnse cu clienii i specificitatea produselor finite (produse
proaspete de panificaie) impun i n cazul acestei ntreprinderi, o
atenie deosebit transportului ctre clieni, care se realizeaz prin
fore proprii. Precizm c ntreprinderea livreaz marf, att magazinelor
proprii, ct i terilor.Transportul materiilor prime de catre
furnizori se efectueaza in autocisterne cu capacitati de 25-27 tone
. Transportul prin mijloace proprii ale societatii se efectueaza cu
cele 400 de masini, iar volumul livrarilor zilnice de produse
proaspete este de peste 300 tone .
Astfel capacitatea medie de transport la o cursa este
urmatoarea:
Ct = na -numarul total de autovehicule (400 masini)
nc -numarul mediu de containere metalice incarcate intr-un
autovehicul (9)
c -numarul mediu de paini incarcate intr-un container
(240)Ct=400*9*240=864000
Capacitatea medie de transport zilnica va fi :
Ctz=864000*4=34560003.3. Resursele energetice si utilitatile
Alimentarea cu energie electrica a cladirii se face prin
intermediul unui tablou electric general. Corpurile de iluminat
sunt de tip florescent. Alimentarea cu energie electrica se face la
o intensitate de 380 de V.
In procesul de productie pentru functionatea utilajelor sunt
folosite gazele natural.
Alimentarea cu apa necesara desfasurarii procesului de productie
se face din reteaua localitatii.
Furnizorii de utilitati sunt urmatorii:
a) Regia Autonoma de Electricitate Electrica S.A. este
furnizorul de energie electrica pe perioada nedeterminata, cu
actualizarea cantitatilor de energie furnizate si a pretului
acesteia, cu posibilitatea limitarii sau intreruperii furnizarii
din culpa consumatorului;
b) Regia Autonuma de Electricitate RENEL este furnizorul de
energie termica, contract pe anul in curs, cu posibilitatea
actualizarii pretului energiei furnizate, acesta putand intrerupe
sau limita livrarea in caz de necesitate sau din culpa
beneficiarului;
c) Regia Autonoma Apele Romane avand ca obiect furnizarea apei
potabile si preluarea apelor uzate si meteorice, contract pe o
perioada de 5 ani cu posibilitatea intreruperii livrarii apei si a
preluarii apelor reziduale din culpa beneficiarului.3.4. Descrierea
procesului de productie Organizarea productiei
Vel Pitar Sucursala Bucuresti dispune de 2 sectii de
productie:
B1- care cuprinde :
Linie de rulade Linie de French Toast Linie de precoapte Linie
de Panissino
B2 care cuprinde Patisserie 6 linii de fabricare a painii
Grupul Vel Pitar a investit in linii tehnologice de ultima
generatie, complet automatizate, de la operatia de mixare pana la
procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de
calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma
constante), productivitatea este marita, iar costurile sunt mult
scazute.
De asemenea, unitatile de morarit din cadrul Grupului Vel Pitar
au beneficiat de investitii majore, dispunand de utilaje si
silozuri de produse finite performante. Gama de fainuri este
obtinuta din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate,
in conditiile stabilite de normele in vigoare.
Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de
la o grupa la alta, in ceea ce priveste marcarea, ambalarea si
depozitarea.
Marcarea se realizeaza prin:
litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete) etichete
(la produsele ambalate in cutii, saci)
Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:
pungi pachete de hartie pergaminata, metalizata celofan
polietilera cutii de carton lazi de lemn captusite cu hartie de
ambalaj saci (de iuta, de hartie)
Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine
aerisite, departe de produsele ce emana miros pronuntat; in timpul
pastrarii trebuie sa asigure:
temperatura de 15-18 C (exceptie fac napolitanele; +10C);
umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele
fainoase: 60-65 %).
In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari
calitative (mucegairea, uscarea, gust acru, sarat, miez filant)
cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului
tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile
necorespunzatoare de pastrare.
Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se
impun:
respectarea disciplinei tehnologice; asigurarea parametrilor
specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica); asigurarea
conditiilor de igiena sanitara; exercitarea unui control riguros
asupra modului cum isi mentin Procesul tehnologic Procesul
tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura
retinerea impuritatilor magnetice (acesta este un punct critic de
control)
dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in
functie de sortimentul de paine ce urmeaza a fi produs (se produc
patru tipuri de paine: franzela, feliata, rotunda si graham)
malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce
asigura omogenizarea componentelor amesteculului (malaxorul are
doua viteze, la prima viteza timpul necesar omogenizarii fiind de 5
minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)
rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul
rasturnatorului
aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de
sortiment de stabileste gramajul painii (la un ciclu de productie
acest proces dureaza 15 minute)
premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul
masinii ciuperca
predospirea, se face intr-un predospitor cu cupe si dureaza
intre 5-8 minute modelarea (pentru rotund se face manual, iar
pentru franzele se face automat)
dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este
mai mic gramajul cu atat dureaza mai mult)
coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si
sortiment
racirea
pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea
se realizeaza cu ajutorul unor cutite automate, insa painile snt
actionate in masina si preluate de catre un lucrator.
depozitarea in lazi
livrarea
Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de
aproximativ 100 min, la un ciclu de productie. Capacitatea de
productieCompania dispune de capaciti de producie i comercializare
proprii, formate n prezent dintr-un numr de 9 mori, 24 fabrici (din
care una de biscuii, una de produse de patiserie i 22 de pine), 84
de magazine proprii plus alte cldiri. Aceasta dovedete c firma i-a
diversificat obiectul de activitate n timp, ceea ce a necesitat noi
fore de munc specializate, astfel se explic creterea numrului de
salariai n perioada analizat.Capacitatea de productie este
urmatoarea :
-paine ambalata si feliata 75 tone/zi, gradul de utilizare este
de 70%;
-paine proaspata 141 tone /zi, gradul de utilizare este de
65%;
-patiserie 6 tone /zi, gradul de utilizare este de 70%;
-rulade 12 tone/zi,gradul de utilizare 70%;
-precoapte 4 tone /zi,gradul de utilizare este de 70%
Cota de piata a produselor de panificatie atinge o valoare de 5%
la nivel national, de 5,6 % la biscuit si 0,5 % la napolitane.
Structura productiei realizate de societatea Vel Pitar Sucursala
Bucuresti este prezenta in urmatorul tabel:
Produse 2005
200620072006/2005(%)2007/2006 (%)
Paine ambalata812411497,519162,541,5366,66
Paine proaspata25789,52847033452,2510,3917,5
Paine speciala1386,41560,75204412,5730,96
Patiserie1328,61392,815334,839,8
Rulade19652350306619,5930,47
Precoapte863,6925,410227,1610,43
Productie Totala 39457,146196,4560279,7517.0830,48
Din tabel reiese faptul ca evolutiile cele mai semnificative au
fost inregistrate de painea ambalata, rulade si de painea speciala
(66,66%, 30,47%, respectiv 30,96). Calitatea produselorCalitatea
superioar este o caracteristic esenial n producia de pine, deoarece
existena acesteia este unul din elementele determinante pentru
dobndirea recunoaterii firmei i asigurarea competitivitii
produselor.Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea
reetelor tradiionale, Vel Pitar folosete materii prime de cea mai
bun calitate, ambalaje adaptate cerinelor de igien i pstrrii
prospeimii produselor o perioad ct mai ndelungat, specialiti
calificai la standarde europene, controlul strict al calitii
produciei - toate pentru a oferi delicatese potrivite gusturilor
oricrui consumator. Dovad o fac repetatele premii ctigate la
diverse concursuri de panificaie i patiserie de ctre echipele de
specialiti Vel Pitar.
Calitateasuperioar a produselor, respectarea msurilor de siguran
alimentar, ingredientele atent selecionate fac ca peste 1,5
milioane de clieni din toat ara s cumpere zilnic pinea proaspt Vel
Pitar.Calitatea produselor comercializate de Vel Pitar S.A. este
astestata de certificarea pentru standardul ISO 9001/2000,
completat in semestrul I al anului 2004 cu obtinerea certificarii
H.A.C.C.P.( Hazard Analysis and Critical Control Point ) in
domeniul sigurantei alimentare pentru entitatile Valcea, Bucuresti
si Pitesti.
Certificarea ISO 9001 reprezinta o confirmare a competentei/
competitivitatii actului managerial dintr-o organizatie.
Certificarea este o apreciere a faptului ca organizatia are
capabilitatea de a oferi satisfactii celor interesati de
rezultatele acesteia (clienti, furnizori etc.).Certificatul ISO
9001 confirma ca, urmarind cerintele standardului referitor la
management ISO 9001 (si implicit a standardelor din familia ISO
9000), in organizatie exista un sistem de management al calitatii,
un mod competitiv de administrare/ gestionare a diverselor
activitati/ procese. (se prespune ca, datorita modului competitiv
de lucru, organizatia furnizeaza suficienta incredere ca isi
respecta cu strictete angajamentele luate).
Certificarea ISO 9001 este o cerinta a pietei.O organizatia
trebuie sa se certifice ISO 9001 daca activeaza pe o piata intens
concurentiala. Intrarea in UE reprezinta in fapt si coborarea unor
bariere economice, consecinta imediata fiind cresterea nivelului
concurential pe numeroase piete. Certificarea ISO 9001 devine
astfel un important instrument de marketing, deoarece prin aceasta
certificare creste gradul de incredere a partilor interesate
(clienti, furnizori etc.) in capabilitatea organizatiei de a
realiza/ funiza servicii de inalta calitate in conditii de
competitivitate. ntreinerea i repararea utilajelor
Activitatea de ntreinere se efectueaz de ctre personalul
serviciului mecano-energetic prin revizii i curri zilnice ale
instalaiilor de transport pneumatic a finii i ale tuturor
utilajelor din seciile de producie. Sarcina de supraveghere a
acestei activiti i revine inginerului ef pentru serviciul
mecano-energetic.
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu band
presupune efectuarea unor operaii de ntreinere atent. n luna
februarie2004, la recomandarea inginerului ef pentru serviciul
mecano-energetic, ca urmare a constatrilor cu privire la
randamentul sczut al arztoarelor, au fost solicitate oferte pentru
aceste piese firmelor de specialitate.
Reparaiile echipamentelor de lucru i ale pieselor utilajelor se
efectueaz de personalul atelierului mecanic, care are n dotare:
- un strung SN 315;
- o frez vertical;
- o main de roluit (ndoire tabl cu grosime sub 2mm);
- o maina de ndoit tabla Apcant;
- aparate de sudur;
- dou polizoare.
Reparaiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse ntre
0,15-55KWh, se efectueaz n cadrul atelierului electric de bobinaj.
Igiena i protecia muncii
Pentru ncadrarea muncii n condiiile normale de igien i protecie,
n cadrul societii sunt prevzute urmtoarele msuri:
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor de
praf de fina (silozurile i buncrele din seciile de producie) este
interzis accesul cu surse deschise de foc. Aceast msur previne
accidentele de munc datorate combustiei prafului de fin cu o
concentraie de 1,5-2kg/m3 n prezena unei surse de cldur de
800-900oC;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru
evitarea acumulrii de electricitate static;
- capsularea motorului electric al cerntoarelor de fin;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii pentru evacuarea
prafului de fin i a bioxidului de carbon rezultat n urma
fermentaiei, precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile
cuptoarelor;
- predospitoarele i dospitoarele sunt prevzute cu panouri
lateralede protecie, pentru a nu permite accesul n spaiul
utilajelor n micare;
- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de
personal specializat. De asemenea, stingerea accidental a flcrii de
la arztoare este semnalizat optic i acustic.3.5. Puncte forte si
puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologicPuncte forteVel
Pitar a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane de
dolari n fabricile, morile i magazinele achiziionate. Au fost
cumprate linii tehnologice moderne, unice n Romnia. Cldirile au
fost renovate i adaptate normelor europene.A fost creat un sistem
naional de distribuie ce acoper toat ara, iar producia a fost
diversificat pentru a rspunde cerinelor consumatorilor.
Grupul Vel Pitar a investit n linii tehnologice de ultim
generaie, complet automatizate, ncepndcu operaia defrmntare i pn la
procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de
calitate superioar (prospeime ndelungat, culoare i forma
constante), iar productivitatea este crescut.
Invesiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct i ntreg
procesul de producie s utilizeze tehnologia Keine Touch - fr
atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul).De
asemenea, unitile de morrit din cadrul Grupului Vel Pitar au
beneficiat de investitii majore,iar n acest momentdispun de utilaje
i silozuri de produse finite performante. Gama de finuri este
obinut din procesarea materiilor prime de cea mai bun calitate, n
condiiile stabilite de normele n vigoare.
Puncte slabeVel Pitar s-a confruntat cu multe probleme ce i-au
afectat imaginea, tocmai din cauza neglijentei la punctele de
control si punctele critice de control (prevazute in H.A.C.C.P) in
punctele de lucru din diferite judete unde nu sunt aplicate
standardele de calitate.
Astfel in iunie 2005, la un control general realizat de A.N.P.C
, privind calitatea si modul de comercializare a painii si al
produselor de panificatie, s-a descoperit ca SC VEL PITAR SA
Brasov, producator, comercializa paine feliata, preambalata din
gama French Toast Clasic si French Toast cu secara care avea data
durabilitatii minimale depasita si cozonaci de diferite sortimente
care aveau data durabilitatii minimale modificata, prin aplicarea
de etichete autocolante cu o noua data a durabilitatii minimale,
peste cea veche.
Un alt caz ce a afectat imaginea fiemei, s-a intamplat in
Constanta unde un constantean a descoperit bucati de cauciuc in
painea produsa de societatea Vel Pitar Ramnicu Valcea.Acest
incident a dus la aparitia pe prima pagina a ziarelor, a titlului
Vel Pitar, cel mai prost brutar. IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A
DOMENIULUI RESURSELOR UMANE4.1. Structura si dinamica
personalului
Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in
tabelul de mai jos:
Anul Categorii de varsta Cantitate
Persoane %
2005 (anul 1)Sub 30 ani 22229
Intre 30-50 ani45259
Peste 50 ani9212
Total766100
2006 (anul 2)Sub 30 ani 23530
Intre 30-50 ani46960
Peste 50 ani7810
Total782100
2007 (anul 3)Sub 30 ani 24231
Intre 30-50 ani49363
Peste 50 ani476
Total782100%
Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre
30-50 de ani a crescut in comparatie cu numarul angajatilor peste
50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a salariatilor intre 30-50 de
ani a fost in anul 2007, astfel putandu-se dovedi priceperea si
experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului.
Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent scazut in
numarul total al angajatilor (6%), in timp ce ponderea persoanelor
tinere a crescut de la 29 % in 2005 la 31 % in 2007. Aceasta
intinerire a salariatilor face parte din strategia societatii pe
urmatorii 10 aniStructura personalului pe sexe la Vel Pitar
sucursala Bucuresti
SpecificarePerioada Modificari relative (%)
2005200620072007/20052007/2006
Total personal din care :76678278210,2%1%
Femei5185275445%3,22%
Barbati248255238-4,03%-6,6%
Din structura personalului pe sexe, ponderea cea mai mare o au
femeile; acest lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si
operatiile din timpul procesului tehnologic sunt specific femeilor.
Ponderea lor de 64-65% s-a mentinut in perioada analizata. Atat
numarul persoanelor de sex feminin cat si cele de sex masculin a
crescut in perioada analizata. Structura personalului dupa nivelul
de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :
SpecificarePerioadaModificari relative (%)
2005200620072007/20052007/2005
Total personal din care:76678278210.2%
Cu studii superioare27932438236,9117,9
Cu studii medii4214403989,02-9,53
Altii66182-96,96-88,88
Dupa cum se observa si din tabel predomina personalul cu studii
medii iar cel cu studii superioare este intr-o continua crestere.
Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul
personalului Tesa (tehnic, economic si alte specialitati).
Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce in ce mai
mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de
persoane calificate.
4.2. Remunerarea si motivarea personaluluiRemunerarea
personalului de la Vel Pitar se face diferit in functie de
responsabilitatile pe care fiecare angajat le are. Vel Pitar
incurajeaza initiativa personala, oferind oportunitati deosebite de
invatare si crestere, intr-un mediu ce recompenseaza performanta
individuala. Angajatii au sanse egale de promovare, performanta si
potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de
selectie in Vel Pitar.Pentru orele lucrate suplimentar peste
programul normal, precum i cele lucrate n zilele de smbt, duminica
i de srbtori legale, personalului societii i este acordat timp
liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile.Prezena n seciile de
producie se realizeaz cu ajutorul fielor de pontaj colective
zilnice.
n cadrul societii se practic urmtoarele sisteme de
salarizare:
- sistemul de salarizare n acord direct pe baza normei de timp
pentru muncitorii direct productivi;
- sistemul de salarizare n regie pentru personalul de conducere,
tehnic i administrativ i pentru muncitorii indirect productivi;
Adaosurile i sporurile de care beneficiaz personalul societii
sunt urmtoarele:
- participarea la profit, ntr-o cota care este stabilita anual
de Consiliul de administraie:
- sporul pentru vechime n munc se acord pe dou trane de vechime,
i anume: 3% pentru vechimea cuprins ntre 2-5 ani i 6% pentru
vechimea cuprins ntre 5-10 ani;
- sporul pentru condiii nocive se acord personalului care
lucreaz la locurile de munc n perimetrul crora se dezvolt, n
procesul de producie, diferite pulberi nocive sau un complex de
noxe care pot fi nocive. Valoarea acestor sporuri este o sum fix,
care se multiplic cu timpul (numrul de ore) ct persoana respectiv a
lucrat n astfel de condiii;
- sporul pentru timpul lucrat n timpul nopii are o valoare de
25% i se acord persoanelor care lucreaz n schimbul de noapte cel
puin jumtate din programul de lucru.n cadrul ntreprinderii S.C. Vel
Pitar S.A., motivarea personalului se face prin:
salarizarea corespunztoare muncii depuse;
acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la
munc smbta sau duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o
remunerare pentru orele suplimentare, costul unei ore de munc
suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ; totodat, de srbtori
angajailor li se acord prime );
promovarea angajailor ; motivare nesalarial evaluarea
posturilor
4.3. Productivitatea munciiExist mai multe moduri de determinare
a productivitii muncii, ns toate exprim raportul dintre volumul
rezultatelor create prin folosirea unei uniti de resurs in cazul
determinrii productivitii muncii, una din modaliti o constituie
raportarea produciei anuale de pine (exprimat n tone) la numrul de
salariai ai societii.4.4. Conditiile de muncaPentru ncadrarea
muncii din seciile de producie ale societii n condiii normale de
igien i protecie, sunt prevzute urmtoarele msuri:
- seciile de producie sunt prevzute cu vestiare i grupuri
sanitare;
- n cadrul sediului central exist un cabinet medical dotat cu
mijloace de acordare a primului ajutor n caz de accidente;
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor cu
praf de fin este interzis accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru
evitarea acumulrii de electricitate static;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii de evacuare a
prafului de fin i a bioxidului de carbon rezultat n urma
fermentaiei,
precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile
cuptoarelor;
- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de
personal specializat. De asemenea, stingerea accidental a flcrii de
la arztoare este semnalizat optic i acustic.4.5. Puncte forte si
puncte slabe pentru domeniul resurselor umane
In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative
atat de ordin cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ,
respectiv:
cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul
fiecarui salariat
imbunatatirea randamentului individual al salariatilor prin
promovarea de programe de pregatire profesionale focalizate pe
domenii de activitate in care componenta informatica a devenit
indispensabila . motivarea salariatilor pe criteriul competentei si
disponibilitatii la adaptare in raport cu schimbarile promovate in
managementul intern al societatii
Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care
poate fi apreciata ca armonioasa prin definirea si delimitarea
riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin prevederile din
Codul de conduita al companiei) , acest fapt constituind o baza
solida pentru grefarea unui climat de lucru in echipa.
Remarcam ca nivelul de sindicalizare al salariatilor este
ridicat,dar raporturile administratiei cu sindicatul sunt
echilibrate si fara a constata preeminenta unor evenimente care sa
afecteze aceasta apreciere.V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI
MANAGEMENTULUIAnaliza domeniului managementului are drept scop
determinarea msurii i a eficienei cu care noua conducere a societii
previzioneaz, organizeaz, coordoneaz, antreneaz, controleaz i
evalueaz activitile firmei. Structura organizatoric a firmei SC Vel
Pitar SA este de tip ierarhic funcional, fiind format att din
personal subordonat nemijlocit managerului, dar i n compartimente
operaionale i funcionale. Conform organigramei, directorului
general i sunt subordonate mai multe compartimente, precum i
directorul tehnic i directorul economic.Astfel, se observ o pondere
ierarhic foarte mare la nivel de manager, ceea ce duce la creterea
costurilor aparatului managerial i la suprancrcarea managerului.
Structura organizatorica operationala si functionala a societatii
Organizarea i funcionarea firmei este orientat spre realizarea
obiectivelor sale, n sensul c fiecare component organizatoric sau
aciune trebuie s corespund unor cerine clar definite, rezultate din
obiectivele acesteia.
Structura organizatoric a firmei reprezint ansamblul persoanelor
i subdiviziunilor organizatorice n vederea stabilirii i realizrii
obiectivelor previzionate.
n cadrul structurii organizatorice a organizaiei deosebim dou
componente principale : structura managerial i structura de
producie.
Structura managerial poate fi definit ca ansamblul managerilor
de nivel superior i al subdiviziunilor organizatorice prin ale cror
decizii i aciuni se asigur se asigur condiiile manageriale,
economice, tehince i de resurse umane necesare desfurrii activitii
compartimentelor de producie. Structura managerial este deci
alctuit, n principal, din organismele de management participativ,
managerul general i adjuncii si, compartimentele funcionale i de
concepie constructiv i tehnologic.
Structura de producie, este alctuit din totalitatea sub
diviziunilor organizatorice ale firmei, n cadrul crora se desfoar
activitile operaionale n principal de producie. Specific firmelor
moderne este creterea dimensiunii i rolului structurii manageriale
concomitent cu amplificarea integrrii structurii de produciei n
structura organizatoric de ansamblu, prin elemente organizatorice,
informaionale, economice .a.
Structura organizatoric a organizaiei este o expresie att a
resurselor umane, materiale, financiare i informaionale ncorporate,
ct i a caracteristicilor mediului n care acestea i desfoar
activitile. Analitic, elementele endogene i exogene firmei, care-i
pun amprenta asupra caracteristicilor organizrii structurale, pot
fi individualizate sub forma variabilelor organizaionale.
Conducerea si organizarea S.C. Vel Pitar S.A. Structura funcional a
S.C.Vel Pitar S.A. este prevzut n organigrama aprobat de AGA i este
format din :
Comisia de cenzori Gestiunea societii este controlat de
acionari, prin deciziile Adunrii Generale i de ctre Comisia de
cenzori format din trei membrii care trebuie s fie acionari ai
S.C.Vel Pitar S.A. cu excepia cenzorilor contabili.
Cenzorii verific, n cursul exerciiului financiar gestionarea
activelor fixe i a activelor circulante, a portofoliului de efecte,
casa i registrele societii i informeaz Consiliul de Administraie
asupra neregulilor constatate, iar la nchiderea exerciiului
financiar controleaz exactitatea inventarului, verific bilanul,
contul de profit i pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie,
prezentnd Adunrii Generale a Acionarilor un raport scris. Adunarea
General a Acionarilor (AGA).Adunrile Generale ale Acionarilor sunt
ordinare i extrordinare.Adunarea General Ordinar a Acionarilor se
ntrunete cel puin o dat pe an, n maximum trei luni de la nchiderea
exerciiului financiar precedent.
n cadrul ei se discut, aprob sau modific bilanul dup ascultarea
raportului administratorilor sau cenzorilor ; se aleg
administratorii sau cenzorii i se fixeaz remuneraia cuvenit
acestora ; se elaboreaz bugetul de venituri i cheltuieli ; se
hotrte asupra contractrii de mprumuturi bancare i se stabilete
nivelul garaniilor bneti ale gestionarilor i cenzorilor. Tot n
cadrul acesteia se stabilete nivelul salariilor pentru personalul
societii, pe categorii de calificare, n raport cu studiile i munca
efectiv prestat i se aprob structura organizatoric a societii.
Adunarea General Extraordinar a Acionarilor se ntrunete la
solicitarea Preedintelui Consiliului de Administraie i ori de cte
ori este nevoie a se lua o hotrre privind : prelungirea duratei
societii, dizolvarea societii, emisiunea de obligaiuni sau orice
alt modificare a contractului de societate ori a statutului.
Adunarea General Extraordinar a Acionarilor se poate ntruni i la
cererea acionarilor reprezentnd a zecea parte din capitalul social,
dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii. n
acest caz adunarea va avea loc n termen de o lun de la cerere.
Consiliul de Administraie
Consiliul de Administraie are n principal urmtoarele
responsabiliti: aprob Regulamentul de Organizare i Funcionare a
societii, precum i structura organizatoric, stabilete tactica i
strategia economic a societii, administreaz proprietile imobiliare,
ncheie sau reziliaz contractele i ncheie orice alte acte juridice,
verific, analizeaz i stabilete msuri corespunztoare pentru cazurile
de depire a plafonului de cheltuieli prevzute de bugetul de
venituri i cheltuieli.Noiunea de organizare se refer la
descompunerea unui fenomen, proces, obiect n componentele sale cele
mai simple i analizarea acestora n scopul ncadrrii lor ntr-un
sistem organizatoric favorabil realizrii obiectivelor propuse.
Structura organizatoric a S.C.Vel Pitar S.A. se prezint n felul
urmtor :
Structura de conducere, care este reprezentat de ansamblul
persoanelor, compartimentelor, serviciilor precum i relaiile dintre
acestea, constituite astfel nct s asigure condiiile necesare
desfurrii proceselor de producie.
Structura de producie, reprezentat de ansamblul persoanelor,
serviciilor i relaiilor dintre acestea, ce se stabilesc n vederea
realizrii directe a obiectului de activitate.S.C.Vel Pitar S.A.
este organizat n direcii i compartimente astfel :
Direcia tehnic i de producie este condus de un director de
producie care coordoneaz, ndrum i supravegheaz activitatea din
cadrul sectorului mecano-energetic i cel de producie ale cror
activiti ntr-o societate de producie se ntreptrund.
Direcia economic este condus de un director economic care are n
subordine economiti, contabili cu o bogat experien contabil. Acest
departament se ocup de nregistrarea i evidenierea tuturor
fenomenelor economice ce au loc n cadrul societii, iar prin
analizele economice care se fac se obin informaii utile, n timp
oportun, pentru luarea celor mai bune msuri decizionale de
conducere a societii.Departamentul vnzri este condus de un director
de vnzri care se ocup cu desfacerea produselor obinute. ntreaga
activitate comercial se bazeaz pe rezultatele obinute de
Compartimentul de marketing.
Acesta se ocup de prospectarea pieei, lund msurile ce se impun
pentru cunoaterea i mbuntirea imaginii societii, pentru cunoaterea
i implementarea mrcii Vel Pitar pe piaa intern.
Departamentul resurse umane-salarizare
Se ocup de recrutarea forei de munc dup criteriul competenei
profesionale, ct i cu comensurarea muncii depuse de fiecare angajat
i stimularea acestuia n vederea eliminrii timpilor mori i creterii
productivitii muncii, dar fr a se neglija calitatea muncii care se
reflect n rezultatele obinute.
Oficiul juridic
Vegheaz la respectarea legii, att de ctre societate ct i de
partenerii de afaceri, desfoar o activitate de prevenire a
pagubelor i urmrete recuperarea debitelor.5.1. Puncte forte si
puncte slabe pentru domeniul managementului
Managementul este exercitat, la fel ca si in cadrul oricarei
societati comerciale pe actiuni, de organism managerial( Adunarea
Generala a Actionarilor, Consilul de Administratie) si de persoane
fizice (manageri).
Exista deci o structura manageriala ierarhizata, posturile si
functiile pe care acestea le detin fiind ocupate de persoane cu
pregatire universitara, fiecarui nivel fiinu-i stabilite competente
si responsabilitati.Analiza SWOTPuncte taria) Societatea este
detinuta de fondul de investitii Broadhurst care este administrat
de compania New Century Holdings.
b) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2007 in 10 firme
distincte. Astfel a crescut rentabilitatea si utilizarea activelor
a