Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Ion
Ionescu de la Brad Iai Disciplina: Epidemiologie Veterinar Aplicat
i Legislaie Sanitar Veterinar European
Anemia Infecioas ecvin (Equine infectious anemia)
Studeni: Ciot Cezar-Tudor Frunz Ecaterina-Alina Grupa 768 A
Iai, 20111
Cuprins:Partea I Epidemiologia Anemiei Infecioase Ecvine n
Europa i Asia n perioada 1996-2010 Capitolul 1 Scurta descriere a
bolii: definiie, etiologie, epidemiologie, depistare si diagnostic,
strategii de supraveghere, prevenire i combatere....pg 3 Capitolul
2 Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Europa i Asia n perioada
1996-2010; tabele, grafice i hriepidemiologicepg 13 Capitolul 3
Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Romnia n perioada anilor
1996-2010; tabele. Grafice i hri epidemiologice..pg 16 Partea II
Studiu de caz - analiza de risc i planul de msuri; transportul unei
echipe hipice din Bacu, Romnia n Irlandapg 19
2
Anemia Infecioas ecvina
Anemia infectioasa ecvina, cunoscut deasemenea si sub denumirea
de febra de mlastina, este o boala virala care se manifesta la toti
membrii fam Equidae, inclusiv la cai, catari si magari. Acest virus
are capacitatea unica de a infecta calul pe viata, producand
atacuri intermitente de boala (in urma carora calul poate muri),
urmate de perioade in care calul poate parea normal. Aparitie Boala
a fost diagnosticata in multe zone ale lumii, si infectia putand
exista in intreaga lume. Transmiterea virusului anemiei infectioase
ecvine Virusul AIE e transmis mecanic.Aceasta se face prin sange,
ce contine virusul si care trebuie a fi transmis de la un animal
infectat la unul susceptibil. Sangele este transmis de un vector
asa cum ar fi o insecta, seringi infectate, ace sau echipament
chirurgical nesterilizat. Virusul poate traversa bariera placentara
si poate cauza infectii fetale, un armasar siptomatic putand
infecta iapa in timpul imperecherii.
a)3
b) Vectori insecte:
Virusul AIE este transmis mecanic de la un cal la altul de catre
muste ce se hranesc cu sange de cal, muste de grajd (Stomoxys spp),
muste Tabanid, tantari. Pentru ca transmiterea virusului sa aiba
loc, vectorul trebuie ca mai intai sa se hraneasca pe un cal
infectat, sa fie intrerupt in timpul hranirii, ca mai apoi sa
transmita virusul unui cal susceptibil intr-o noua incercare de a
se hrani. Hranirea aceasta trebuie sa aiba loc intr-o perioada
scurta de timp. Marimea mustelor Tabanide si zborul lor zgomotos,
atrag atentia si cumulate cu durerea considerabila pe care o produc
prin intepare duc la intreruperea frecventa a hranirii lor.
Cercetarile au aratat ca virusul AIE poate fi transmis pana la 30
min dupa prima hranire, transmiterea dupa 4 ore find total
ineficienta. Transmiterea virusului AIE de catre insecte e
dependenta de numarul de insecte, de densitate populatiei ecvine,
de numarul de muscaturi aplicate de o insecta celuiasi cal, sau
altuia, de cantitatea de sange transferat intre cai, si de nivelul
virusului in sangele calului infectat pe care insecta vector l-a
intepat primul. In conditii ideale, s-a demonstrate ca o singura
musca de cal transmite virusul de la un cal cu semen acute de AIE
si un grup de 25 de muste de cal (Tabanus fuscicostatus) de marime
medie transmite virusul AIE de la un cal fara semen clinice de
boala. In conditii naturale, unde caii seropozitivi sunt de
asteptat a se intalni in populatii si unde rata de transmitere prin
vectori e de peste 1000 de muscaturi de insecte/ora, e lesne de a
ne astepta la o transmitere a virusului AIE intre cai. Rata de
transmitere insa nu poate fi precizata exact. De exemplu toti caii
infectati au replicarea virusului AIE sub control si4
virusul e prezent doar intr-o singura doza infectanta/mL sange,
atunci sansa probabila ca o musca ce se hraneste pe cal sa ia pe
piesele sale bucale virusul e de 1/100000. c) Bariera placentara:
Virusul, aparent poate traversa bariera placentara si poate cauza
infectii fetale. Iepe cu semne acute ale AIE in timpul gestatiei,
prezinta cel mai mare risc de a purta fetusi infectati care pot fi
avortati sau pot fi nascuti vii, insa virus pozitivi si posibil
seropozitivi purtatori de virusi. Raspunsul fetal poate fi inrudit
cu varsta fetusului in momentul infectiei. c)Alti vectori si
factori care influenteaza transmiterea virusului: Schimbul de cai
si nediscriminatul uz de ace refolosibile/refolosite, sonde
stomacale etc, toate contribuie la raspandirea virusului AIE.
Caracteristicile virusului AIE:
AIE e un virus ce actioneaza incet si care face parte din grupul
lenti-retrovirus. Retrovirusurile cauzeaza leucemie la pisica,
soarece, si vite, artrita, pneumonie si boli neurologice la
rumegatoarele mici si sindromul imunodeficientei dobandite la om.
Aceste virusuri se localizeaza si se multiplica in macrofagele din
multe organe, in special din splina, ficat, rinichi si limfonoduri,
unde invadeaza celula si stau si asteapta a fi activate. Dupa
activare, celula reproduce mai multe virusuri, care sunt puse in
libertate pentru a5
infecat alte cellule. Aceste determina cicluri repetate in care
calul pare normal si apoi bolnav. Dificultatea majora in fabricarea
unui vaccin pentru AIE, este capacitatea virusului de a varia
antigenic, facand dificila dezvoltarea anticorpilor. De aceea un
vaccin eficient trebuie sa protejeze calul de toate variantele la
care va fi expus.
Structura si functii: In timp ce structura si functiile
particulei virale de AIE sunt similare altor lentovirusuri,
organizarea si replicarea materialului genetic sunt mai putin
complexe. ARN-ul viral serveste drept tipar pentru enzima
reverstranscriptaza virala ce catalizeaza formarea unei copii de
ADN (ADN provral) care se poate amesteca cu materialul genetic al
celulei gazda. In conditii optime ADN-ul proviral codeaza o
varietate de proteine virale, unele dintre ele interactionand cu
ADN-ul proviral, putad astfel sa controleze si/sau multiplicarea
virala. Sinteza completa virala necesita transcriptia unor clase de
ARN viral, unele ce pot coda proteinele structurale virale, si
unele ce pot fi impachetate cu noile proteine structurale in
virioni care inmuguresc pe membrane celulei infecate.
faciliteze
6
ARN-ul viral e inconjurat si protejat de mai multe proteine,
organizate in nucleoproteine, nucleocapside, matrix si membrane, cu
un numar mic de copii ale reverstranscriptazei si enzime gasite
langa ARN, in fiecare particula. Desi unele laboratoare cultiva
virus AIE pe celule fibroblaste de cal, virusul de obicei se
multiplica doar pe macrofage de cal, avand o mare afinitate pentru
culturile in vivo.
Infectia si boala:
Cand caii sunt expusi la virusul AIE, pot manifesta semne severe
acute ale bolii si pot muri in 2-3 saptamani. Acest raspuns acut e
rar intalnit in situatiile naturale, in care insectele ce se
hranesc cu sange, transmit doze mici de virus. Insa aceasta forma
de boala e cea mai distrugatoare si cea mai dificil de
diagnosticat, deoarece semnele apar rapid si de cele mai multe ori
doar o crestere a temperaturii e notata. In acest stadiu precoce al
infectiei, calul de obicei e depistat negativ, pentru anticorpi
antiAIE virus si probele de sange trebuie sa fie luate la o anumita
data (in general la 10-14 zile mai tarziu), pentru a confirma sau
excleude AIE ca si diagnostic. In timpul acestei perioade, e bine
sa fie introdus in carantina calul (sau ferma ) daca este
suspicionata AIE pe baza semnelor sau antecedentelor.7
Semnele clinice ale formei acute de AIE sunt nespecifice, febra
initiala putand fi de scurta durata (mai putin de 24 ore).
Proprietarul sau medicul veterinar pot sa nu observe acest raspuns
initial. Animalele infectate manifesta episoade de : -febra-
temperatura unui cal infectat poate creste subit la 105 grade F sau
rar la 108 grade F. Apoi poate sa scada la nivel normal pentru o
perioada nedeterminata pana la urmatorul episode de boala -
hemoragii punctiforme- puncte rosietice apar pe mucoase -depresie-
calul e mai mult sau mai putin abatut (capul ii atarna) si in
general e apatic - scaderea in greutate- calul poate refuza hrana
sau poate manca insa cu scadere in greutate. - edem- calul se poate
umfla, poate colecta fluide sub piele sau la nivelul membrelor, sub
piept sau alte regiuni declive. - anemie- sangele poate avea o
scadere a hematiilor, acesta aparand subtire si apos. Animalul
poate prezenta si batai neregulate ale inimii si pulsul evident la
nivelul jugularei. Alte semen ce pot apare: urinare frecventa,
diaree, ingalbenirea conjunctivei, avort la iepele gestante. In
acest moment, calul este depistat pozitiv pentru anticorpi antiAIE
virus. Aceasta forma cronica e cea mai interesanta deoarece
manifestarile clinice sunt cauzate de un nou virus AIE mutant, care
apare datorita schimbarilor in genele ce codifica determinantii
critici de suprafata. Modificarile structurale rezultate permit
virusului mutant sa se multiplice in ciuda nivelului de anticorpi
ridicat si altor efectori imuni produsi impotriva precedentului
virus. Calul cu infectie cronica AIE este clasicul swamper care
si-a pierdut conditia, este letargic si anorexic, are un hematocrit
scazut si are trombocitopenie in special ce coincide cu febra
produsa deAIE.
8
Majoritatea cailor gasiti seropozitivi sunt purtatori
inaparenti. Serul lor contine anticorpi anitAIE virus, sangele lor
contine virus AIE, si sunt rezervoare ale infectiei pentu perioade
extinse. Toti caii depistati seropozitivi sunt tratati dupa
aceleasi reguli, deoarece fiecare cal infectat poate dezvolta semen
clinice de AIE dupa un tratament cu imunosupresoare, sau ca raspuns
la stressori naturali. Din cauza ca mecanismul de control al
multiplicarii virusului AIE in cal, nu e totdeauna eficient, nimeni
nu poate spune cu exactitate riscul prezentat de fiecare cal
infectat in timp, asa ca veterinarii adopta masuri conservative si
fiecare cal infectat reprezinta aceeasi amenintare in orice moment.
Multe grupuri recomanda indepartarea cailor testate seropozitiv din
populatie. Leziuni:
In cazurile acute splina si limfonodurile splenice sunt marite.
In cazurile cornice necropsia releva emacierea si paliditatea
membranelor, edem subcutanat, splenomegalie si marirea in volum a
limfonodurilor abdominale. Microscopic se observa proliferarea
celulelor reticuloendoteliale in multe organe si colectii de celule
rotunde periportal si perisinusoidal in ficat cu acumulare de
hemosiderina in celulele Kupffer. Se mai pot observa acumulari
limfoide perivascular. La unii cai se observa glomerulita
proliferativa cu depozitarea glomerulara de IgG.9
Raspunsul imun la virusul AIE si diagnosticul serologic al
infectiei: Caii expusi la virusul AIE in general dezvolta raspuns
imun detectabil la antigenele virusului AIE pana la 45 zile dupa
infectare. Anticorpii formati la contactul cu antigenele virusului
AIE pot fi detectati folosind toate proteinele virale si un test
immunologic. In urma electroforezei proteinele se separa dupa
greutatea moleculara aparenta si sunt transferate pe o membrane.
Monstre de ser de la suspecti sunt testate dupa capacitatea de
reactie cu proteinele individuale ale virusului AIE in membrane.
Acest process numit imunoblotting are capacitatea de a separa
anticorpii de varietatea de proteine ale virusului AIE datorita
separarii fizice pe membrane. Antigenele majore ale virusului AIE
recunoscute de cal sunt: gp90, gp45 si p26. Diagnosticul virusului
AIE nu a fost posibil pana cand testul AGID (Coggins test) nu a
aratat a avea o excelenta corelatie cu inocularea testari pentru
virusul AIE la cal. Din 1970, testul AGID care depisteaza prezenta
anticorpilor antiproteina p26, a fost utilizat si recunoscut
international ca si testul serologic standard pentru diagnosticul
AIE. Specificitatea sa e mare deoarece reactii nespecifice
determina formarea liniilor de nonidentitate in matrixul de
agar.
Alte teste: CELISA- test bazat pe enzime care detecteaza
anticorpii anti proteina p26 si SA-ELISA, care detecteaza
anticorpii antiproteina gp45. Sunt mai sensiblie ca AGID-ul insa de
aceea sunt asteptate a fi unele raspunsuri fals positive.De aceea
toate testele depistate pozitiv cu ELISa trebuie confirmate ci
testul AGID.10
Cu AGID pot fi depistati fals pozitiv manjii care au primit
colostru de la iepe infectate, insa anticorpii materni sunt
retinuti pana la 4-6 luni. De aceea manjii sunt retestati dupa
varsta de 6 luni pentru confirmare, si fals negatv caii care au
fost infectati dar care nu au elaborate anticorpi ca raspuns.
Tratament si prevenire: Nu exista tratament care sa elimine
virusul din corp. Nu exista vaccine pana in prezent pentru AIE.
Cheia preveniri este identificarea si controlul cailor infectati.
Un program de eradicare ar fi unica posibilitate, daca toti caii ar
fi testai si caii infecatti eutanasiati sau plasati sub permanenta
si completa carantina intr-o cladire fara accesul vectorilor.
Control: Proprietarul de cai poate controla raspandirea AIE prin:
1. Supunerea anuala a cailor la testul AGID 2. Cererea unui
certificate de test AGID negative care sa insoteasca animalul la
toate deplasarile acestuia.3. Nepermiterea apropierii cailor lor de
alti cai cu un status al sanatatii indoilenic. 4. O procedura de
control a mustelor si tantarilor in jurul grajdului 5. Utilizarea
acelor de unica folosinta 6. Curatarea si sterilizarea tuturor
instrumentelor prin fierbere pentru 15 minute inainte
de reutilizare7. Evitarea imprumutarii echipamentului de la un
animal la altul 8. Curatarea si dezinfecatrea grajdului si
imprejurimilor.
11
Capitoul 2 Evoluia Anemiei Infecioase Ecvine n Europa i Asia n
perioada anilor 1996-2010
Reprezentarea grafic a focarelor de Anemie Infecioas Ecvin
ntalnite in Europa in perioada 1996-200310000 9000 8000 7000 6000
5000 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
2003
Con form graficului de mai sus de observa c Romania ocup primul
loc n Europa la numrul de focare ,ntre anii 1996-2003, depind 8000
de focare n anul 2002.
12
Reprezentarea grafic a focarelor de Anemie Infecioas Ecvina
ntalnite in Europa intre anii 2004-2010
1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
ntre anii 2004-2010 n Romania s-au depistat cele mai multe
focare de Anemie Infecioas ecvin, depind 900 n anul 2009, urmat de
Italia , n care numrul focarelor a fost mult mai redus, anul cu
cele mai multe focare fiind 2007;
13
Distribuia Anemiei infecioase ecvine n Europa in anul 2010
lunile ianuarie-iulie
14
Distribuia Anemiei Infecioase Ecvine pe glob n anul 2010 intre
lunile ianuarie-iulie
Reprezentarea grafic a nr de cazuri de Anemie Infecioas ecvin
din Asia intre anii 1996-20032 50 2 00 1 50 1 00 50 0 19 96 19 97
19 98 19 99 20 00 20 1 0 20 02 2 03 0 Mong olia Uzbekistan
15
Reprezentarea grafic a nr de cazuri din Asia ntre anii
2004-2010Mong olia F ilipine C hina Israel HongK ong K orea 12 0 10
0 80 60 40 20 2 4 2 05 2 6 20 2 8 20 2 0 00 0 00 07 00 09 01 0
Conform graficului se observ ca n anul 2006 s-au nregistrat
peste 100 de cazuri de Anemie Infecoas ecvin n Israel, acesta
ocupand primul loc n Asia la nr de cazuri ntre anii 2004-2010.
Capitoul 3 Evoluia Anemiei infecioase Ecvine n Romania Importana
bolilor produse de Lentivirusuri crete de la an la an, acestea
afectnd diverse specii de animale i omul. Datorit variabilitii
antigenice ale acestora, nu s-a reuit pn la ora actual gsirea unor
soluii pentru obinerea de vaccinuri eficiente. Anemia infecioas
ecvin (AIE), este o boal infectocontagioas, endemic, specific
solipedelor, produs de un lentivirus ce poate fi considerat cea mai
important i dificil de combtut boal infectocontagioas a calului,
deoarece se nregistreaz procente mari de morbiditate i mortalitate.
Interesul tot mai mare al cresctorilor fa de specia ecvin i numrul
mare de animale seropozitive fa de virusul anemiei infecioase, ne-a
determinat sa facem un studio asupra evolutiei acestei boli pe
teritoriul rii noastre.
16
Numrul de focare i cazuri nregistrate n Romania n perioada
1996-2010Anul
Focare161 164 781 192 109 181 8620 886 157 170 299 389 446 554
1212
Cazuri1578 6205 908 224 234 189 11262 9146 9301 395 324 418 482
590 1961
Morti0 0 12 4 9 1 360 0 1955 8 5 4 7 0 0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009 2010
Din tabelul de mai sus se observ c cele mai multe cazuri de AIE
s-au diagnosticat n anul 2002, respectiv 11262 ,dintr-un nr de 8620
de focare depistate, procentul de morbiditate fiind de 3,19% Urmeaz
apoi anul 2004 cu 9301 cazuri pozitive din 157 de focare depistate,
cu o mortalitate de 21% . Anul cu cele mai puine cazuri
diagnosticate, este anul 2001 cnd s-au diagnosticat 189 de cazuri
pozitive din 181 de focare.
Reprezentarea grafic a nr de focare, cazuri i mori n cazul
Anemiei Infecioase ecvine in Romania ntre anii 1996-2010
17
Creterea calului, renscut n ultima perioad n Romnia, chiar dac
nu pe msura dorinelor, reclam cunoaterea factorilor care pot
influena reuita acesteia, printre care se numr combaterea bolilor,
n general, i n special a celor infecioase, n cadrul crora pe primul
plan se situeaz anemia infecioas. Cazuistica bogat i diversificat
ntlnit n teren de medicii veterinari practicieni ne ntrete
convingerea c n condiiile actuale bolile infeciose care evolueaz n
efectivele de cabaline se caracterizeaz printr-un grad mare de
contagiozitate i difuzibilitate. Un caracter deloc de neglijat este
acela c boala evolueaz de cele mai multe ori inaparent i atipic, cu
forme clinice necaracteristice, nespecifice, care pot creea
confuzii sau pot trece neobservate. Impotana deosebit a bolii este
conferit de contagiozitatea ridicat, evoluia insidioas, existena
purttorilor i excretorilor de virus de lung durat i greu de
depistat, lipsa posibilitilor de tratament, precum i a unei
imunoprofilaxii sau profilaxii nespecifice eficace. Din aceste
date, rezult c eradicarea bolii reprezint o problem major, de
strict actualitate, ca urmare a pierderilor economice, care deriv
din obligativitatea sacrificrii animalelor infectate, capacitatea
redus de valorificare a crnii, costul dezinfeciilor, msurile
restrictive impuse de legislaia internaional18
privind deplasarea cailor din zonele contaminate. Datorit
acestor aspecte anemia infecioas ecvin este considerat cea mai
important i grav boal infecioas a calului. ORDIN pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Programului aciunilor de
supraveghere, prevenire i control al bolilor la animale, al celor
transmisibile de la animale la om, protecia animalelor i protecia
mediului pentru anul 2008 Strategia de supraveghere I. Supraveghere
Pasiv Conduita de execuie - Monitorizarea documentelor despre boal
1. Supravegherea serologic prin ID (testul Coggins) sau ELISA cu
confirmare prin ID a ecvideelor n vrst de peste 6 luni; Precizri
tehnice - . Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre DSVSA.
Nivelul execuiei - Medicul veterinar de liber practic mputernicit
din circumscripia sanitar veterinar de asisten i medicul veterinar
official din cadrul DSVSA. II. Supraveghere activ Conduita de
execuie - a) armsarii folosii n staiunile temporare de mont, la
autorizare i apoi de 3 ori pe an dup cum urmeaz: (i) cu 15 zile
nainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile nainte de
retragerea din staiunile de mont; (iii) dup 15 zile de la
rentoarcerea lor n depozit. b)armsarii din staiunile permanente de
mont la autorizare, de 2 ori pe an (februariemartie i
octombrie-noiembrie); d) iepele de reproducie, o dat pe an
(februarie -martie);e) ecvideele din herghelii, depozite de
armsari, hipodroame, asociaii hipice i alte
uniti specializate, de dou ori pe an, (februarie - martie,
octombrie -noiembrie); f) toate ecvideele n exploatare, o dat pe
an, dup dezinsecie (februarie - aprilie),19
g) ecvideele seronegative din localitile contaminate, ca i cele
din zona de protecie
de 10 Km, n jurul hergheliilor, depozitelor de armsari, sau
altor unitI specializate, se testeaz de dou ori pe an (februarie
-martie i octombrie noiembrie); 2. Supravegherea prin examene
anatomopatologice i histologice la ecvinele moarte n perioada de
carantin sau n cazul suspiciunii bolii. 3. Pentru exportul
cabalinelor cu destinaia sport s rezulte c animalele au fost
testate serologic (ID) pentru anemia infecioas, cu cel mult 30 zile
nainte de export, prin imunodifuzie, contra cost pentru propietar;
Precizri tehnice - 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent
(dubios) sau cazurile de litigiu nregistrate la LSVSA se trimit la
IDSA pentru expertiz 2. Ecvideele reacionate pozitiv la testul
Coggins, identificate prin dangalizare, nu se mai retesteaz i se
vor trimite n termen de 10 zile de la primirea buletinului de
analiz la abator pentru tiere la sala sanitar. 3. Localitile
indemne, n care s-au nregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE,
se declar contaminate i se aplic msurile sanitare veterinare
prevzute de legislaia n vigoare; 4. Se interzice circulaia
ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localiti contaminate n
localiti indemne. 5. Se interzice scoaterea de armsari sau iepe din
staiuni temporare de mont, herghelii, depozite de armsari,
hipodroame, asociaii hipice sau alte uniti specializate, pentru a
monta sau, a se monta n localiti cu animale contaminate. 6.
Introducerea de armsari sau iepe de reproducie din exploataiile i
localitile contaminate, n herghelii, hipodroame, staiuni temporare
sau permanente de mont, depozite de armsari, asociaii hipice sau
alte aglomerri specializate de cabaline, este permis numai dup dou
examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile,
naintea acestui transfer.
20
7. Se interzice folosirea la mont a armsarilor care au acionat n
staiuni temporare de mont dac nu au fost examinai serologic cu 30
de zile inainte de a fi introdusi n efectivul de origine. 8.
Direciile Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor
judeene, respectiv a municipiului Bucureti, stabilesc n funcie de
rezultatul examenelor de laborator i al numrului de animale
serologic pozitive ncadrarea n una din cele patru zone de risc
epidemiologic: a) zona de risc epidemiologic nalt, reprezentat de
judeele intens contaminate, unde prevalena este > de 2% iar
numrul total de reageni pozitivi este > 300 animale; b) zona de
risc epidemiologic moderat, reprezentat de judee mediu contaminate,
unde prevalena este > de 2% iar numrul total de reageni pozitivi
este cuprins ntre 100-300 animale; c) zona de risc epidemiologic
slab, reprezentat de judee slab contaminate, unde prevalena este
< de 2% iar numrul total de reageni pozitivi este maximum 100
animale; d) zona indemn,reprezentat de judee libere de A.E.I., unde
nu exist nici un reagent pozitiv. 9. Respectarea prevederilor
Ordinului preedintelui ANSVSA privind eradicarea accelerata a AEI
pe teritoriul Romaniei,. 10. Notificarea bolii se face n
conformitate cu prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
77/2005, cu modificrile ulterioare. Nivelul execuiei 1. Examenele
se efectueaz la LSVSA i la LNR din cadrul IDSA, dup caz, pe probe
de ser. 2. Probele de ser cu rezultat neconcludent (suspicios) sau
cazurile de litigiu nregistrate la LSVSA se trimit la LNR din
cadrul IDSA, pentru expertiz.
Partea a II a21
Studiu de caz- analiza de risc i planul de msuri n cazul
transportului unei echipe hipice din Bacu, Romnia n Irlanda
Conform DECIZIEI COMISIEI din 18 iunie 2010 referitoare la
msurile de protec ie cu privire la anemia infec ioas ecvin n Romnia
[notificat cu numrul C(2010) 3767] (Text cu relevan pentru SEE)
(2010/346/UE) Articolul 3 Derogare de la circula ia ecvideelor din
regiunile enumerate n anex ctre alte state membre n ceea ce prive
te caii nregistra i care particip la anumite competi ii i
evenimente Prin derogare de la articolul 2 Romnia poate autoriza
expedierea ctre alte state membre de transporturi de cai nregistrai
pentru participarea la competiii organizate sub auspiciile
Federaiei Ecvestre Internaionale (FEI) sau la curse de cai
internaionale importante, sub rezerva respectrii urmtoarelor
condiii: (a) caii trebuie s fi fost supui unui test AGID soldat cu
rezultate negative, n conformitate cu criteriile stabilite n
manual, i efectuat pe o prob de snge prelevat n cele 10 zile
premergtoare datei expedierii din exploataia autorizat; (b) toate
ecvideele din exploataia autorizat i cele aflate ntr- un perimetru
de 200 m de jur mprejurul acesteia au fost supuse unui test AGID
soldat cu rezultate negative i efectuat pe o prob de snge prelevat
ntr-un interval cuprins ntre 90 i 180 de zile nainte de data
deplasrii respective; Articolul 722
Obliga iile statelor membre de destina ie (1) Statele membre de
destinaie garanteaz c, atunci cnd circulaia ecvideelor menionat la
articolul 2 alineatul (1) litera (b) este notificat n prealabil n
conformitate cu articolul 6 litera (d), ecvideele, la sosirea la
locul de destinaie, sunt fie: (a) sacrificate n termen de cel mult
72 de ore de la sosirea la abatorul notificat autoritilor
competente prin TRACES; 10 % din transporturile care ajung la
abator n conformitate cu prezenta decizie trebuie s fie supuse unei
testri AGID dup sosire; fie (b) izolate sub supraveghere veterinar
oficial n exploataia de destinaie indicat n certificatul de sntate
menionat la articolul 2 alineatul (1) litera (g) timp de cel puin
30 de zile i la o distan de cel puin 200 m de alte ecvidee sau n
condiii de protecie mpotriva vectorilor i sunt supuse unui test
AGID cu rezultate negative efectuat pe o prob de snge prelevat cu
cel mult 28 de zile dup nceperea perioadei de izolare. Miljoc de
transport : avion Traseu de urmat:
1. Obiect23
Stabilirea modului de control sanitar veterinar la posturile de
inspecie la frontier ale Romniei i al trilor de tranzit si n
principal al rii de destinaie,al transporturilor cu cai nregistrai
provenii din Romnia i destinai admiterii temporare pe teritoriul
UniuniiEuropene. 2. Scop Scopul acestui control este de a preveni
introducerea pe teritoriul Uniunii Europene, a transporturilor cu
cai nregistrai destinai admiterii temporare, ce nu corespund
cerinelor sanitare veterinare comunitare n vigoare, asigurarea
trasabilitii acestor transporturi, precum i asigurarea calitii n
activitatea de inspecie la P.I.F. Controlul admiterii temporare:
Notificarea sosirii animalelor printr-un document veterinar comun
de intrare (D.V.C.I.) n cazul introducerii pe teritoriul Uniunii
Europene a unui transport de cai nregistrai provenii din Romnia
,destinai admiterii temporare, responsabilul de ncrctur, notific
introducerea respectiv cu cel puin o zi lucrtoare nainte de sosirea
prevzut a transportului pe teritoriul Uniunii Europene. Aceast
notificare se face ctre personalul de inspecie de la postul de
inspecie la frontiera de intrare printr-un document ntocmit n
conformitate cu modelul de document veterinar comun de intrare
pentru animale (DVCIA) prezentat n anexa I a Regulamentului
Parlamentului i Consiliului European nr. 282/2004/CE i anexa I a
prezentei proceduri. Responsabilul de ncrctur completeaz partea I a
DVCIA, n special seciunea 20 menionnd data ieirii (care nu poate fi
mai mare de 90 de zile) i numele postului de inspecie la frontiera
de ieire, pe care o transmite medicului veterinar oficial
responsabil de la postul de inspecie la frontier, de preferin
electronic prin intermediul aplicaiei Traces.DVCIA se completeaz n
conformitate cu notele explicative descrise n Regulamentul
Parlamentului i Consiliului European nr. 282/2004/CE. I. Controlul
documentar:24
Medicul veterinar oficial din postul de inspecie la frontiera de
intrare va examina urmtoarele documente ce nsoesc transportul cu
cai nregistrai: - certificatul de sntate i declaraia proprietarului
- documentul de identificare (paaport) - conformitatea datelor
nscrise n cerificatul de sntate cu datele completate de
responsabilul de transport n Partea I a DVCIA (prenotificare); -
alte documente nsoitoare, de interes veterinar. Fiecare certificat
veterinar trebuie controlat pentru a se confirma c: (a) este vorba
despre un certificat original redactat n limba rii de origine i c
este redactat n cel puin una dintre cele dou limbi oficiale ale
statelor membre n care se afl postul de inspecie la frontier i,
respectiv, destinaia; (b) este vorba despre o ar ter sau o parte
dintr-o ar ter autorizat s exporte n Comunitatea European; (c)
prezentarea i coninutul su corespund specimenului prevzut pentru
animalul viu i ara ter respectiv; (d) este alctuit dintr-o singur
foaie de hrtie; (e) a fost n ntregime completat; (f) data de
eliberare a certificatului corespunde cu data de ncrcare a
animalelor vii pentru a fi expediate pe teritoriul Comunitii
Europene; (g) este adresat unui singur destinatar; (h) este semnat
de ctre medicul veterinar oficial sau, dac este cazul, de ctre
reprezentantul autoritii oficiale, menioneaz, cu caractere lizibile
i majuscule, numele i poziia acestor persoane i, deasemenea,
tampila oficial a rii tere i semntura sunt de culoare diferit de
cea a tiparului certificatului; (i) certificatul nu conine alte
modificri n afara unor tersturi semnate i tampilate de ctre medicul
veterinar responsabil de eliberarea certificatului. II. Controlul
identitii:25
Dup efectuarea controlului documentar medicul veterinar oficial
va verifica prin inspecie vizual concordana dintre documentele sau
certificatele sanitare veterinare i animale i va verifica: 1. Dac
numrul mijlocului de transport este identic cu cel menionat de
documente; 2. Dac sigiliul mijlocului de transport este intact, iar
numrul acestuia corespunde cu cel din documente; 3. Concordana
dintre datele nscrise n certificatele sau documentele sanitare
veterinare i animale (numrul de animale, rasa, sexul, specia); 4.
Prezena i numrul microcipului ce trebuie s corespund cu datele
prevzute n documentele nsoitoare. Controlul identitii se va efectua
separat pentru fiecare animal. III. Controlul fizic: Dup efectuarea
controlului documentar i de identitate medicul veterinar oficial
din P.I.F. va efectua controlul fizic al cailor nregistrai destinai
admiterii temporare pe teritoriul UE. Animalele vor fi supuse unui
control care s stabileasc dac sunt apte s cltoreasc i unui examen
clinic, care poate s includ prelevarea de probe. Probele vor fi
trimise la un laborator autorizat de autoritatea competent s
verifice respectarea cerinelor din certificatul veterinar Condiii
generale pentru transportul de animale O persoan nu poate
transporta animale sau ncredina animale n vederea transportului n
condiii care le pot provoca rni sau suferine inutile. n plus,
urmtoarele condiii trebuie respectate: (a) n prealabil, au fost
luate toate msurile necesare pentru a reduce durata cltoriei i a
satisface nevoile animalelor n timpul cltoriei; (b) animalele se
afl ntr-o stare bun pentru a fi transportate; (c) mijloacele de
transport sunt proiectate, construite, ntreinute i utilizate astfel
nct s se evite rnirea i suferina animalelor i s se asigure sigurana
acestora;
26
(d) echipamentele de ncrcare i descrcare sunt proiectate,
construite, ntreinute i utilizate astfel ncts se evite rnirea i
suferina animalelor i s se asigure sigurana acestora; (e)
personalul nsrcinat cu manipularea animalelor are pregtirea sau
competena necesar n acest sens i i ndeplinesc atribuiile fr a face
uz de violen sau orice alte metode care pot provoca panic, rni sau
suferin inutil animalelor; (f) transportul este efectuat fr
ntrziere pn la locul de destinaie, iar condiiile de bunstare a
animalelor sunt verificate n mod regulat i meninute la un nivel
corespunztor; (g) animalele beneficiaz de suficient suprafa de sol
i o nlime corespunztoare taliei lor i cltoriei planificate; (h) la
intervale de timp corespunztoare, animalelor li se asigur ap, hran
i repaus ntr-o cantitate i de o calitate adecvat speciei i taliei
acestora. n situaia transportului de ecvidee nregistrate n vederea
unor competi_ii, curse, evenimente culturale sau pentru reproducere
n scopuri necomerciale, nu este necesar eliberarea Jurnalului de
cltorie.(1)
27
BibliografieClabough, D.L.; Gebhard, D.; Flaherty, M.T., et al.
1991. Immune- mediated thrombocytopenia in horses infected with
equine infectious anemia virus. Journal of Virology 65(11):
6242-6251. Coggins, L.; Norcross, N.L. 1970. Immunodiffusion
reaction in equine infectious anemia. Cornell Veterinarian
60(2):330-335. Tashjian, R., ed. 1985. Equine infectious anemia: a
national review of policies, programs and future objectives.
Amarillo, TX: American Quarter Horse Association: 223. U.S.
Department of Labor, 1992. Bloodborne facts. Washington, DC: U.S.
Department of Labor, Occupational Safety and Health Administration:
4. Vallee, H.; Carre, H. 1904. Sur la natur infectieuse de l'anenie
du cheval. Comptes Rendus de Academie des Sciences: 139: 331-333.
EIA--A Status Report on Its Control (1996),Tim Cordes, D.V.M.,
and
Chuck Issel, D.V.M., Ph.D. Proceduri specific
operaionale.Procedur privind controlul sanitary veterinary la
frontier al transporturilor cu cai nregistrai, provenii din ri tere
i destinai admiterii temporare pe teritoriul Uniunii Europene
www.ansvsa.ro www.eur-lex.europa.eu Suport legislativ
www.ontario.ca/ Equine Infectious Anemia (Swamp Fever) Dr. B.
Wright - Veterinary Scientist, Equine and Alternative
Livestock/OMAFRA www.merckvetmanual.com/index/EIA www.oie.int World
organization for animal health
28
29