PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014) Denumirea proiectului: Identificarea de genotipuri tolerante la stres termic, hidric şi biotic din speciile legumicole tradiţionale pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii biologice şi conservative Director de proiect: Dr.ing. Chira Elena PARTENERI: Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra; P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău; P2 - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău; P3 - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut; P4- Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava; P5- S.C.BANGKOK 84 IMPEX SRL BUCUREȘTI
15
Embed
5 ICDLF Vidra ADER 1.1.10.ppt [Mod compatibilitate]madr.ro/attachments/article/121/ICDLF-Vidra-ADER-1110.pdf · PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014) Evaluarea şi inventarierea
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014)
Denumirea proiectului: Identificarea de genotipuri tolerante la strestermic, hidric şi biotic din speciile legumicole tradiţionale pretabile sistemelortehnologice specifice agriculturii biologice şi conservative
Director de proiect:Dr.ing. Chira Elena
PARTENERI:
Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra;
P1- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău;P2 - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău;P3 - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut;P4- Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava;P5- S.C.BANGKOK 84 IMPEX SRL BUCUREȘTI
PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014)
Evaluarea şi inventarierea fondului autohton de germoplasmă legumicolă existent, sub aspectul comportării faţă de factorii biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (vulnerabilitatea la stresul termic şi hidric) pentru identificarea unor genotipuri cu un potenţial genetic adecvat în vederea promovării lor în cultură.
- Organizarea experiențelor în câmp (prin semănat direct sau plantat) pe specii/genotipuri, în sistem conservativ și biologic (la SCDL Bacău);
-Întreţinerea culturilor, conform celor 3 variante tehnologice, privind necesarul de apă asigurat prin irigare:
V1 - cultură irigată cu norme de udare ce asigură condiții optime de creștere și dezvoltare a plantelor;
V2 - cultură la care se administrează norme mici de udare, în momentele critice;V3 - cultură neirigată, începând de la înființare (semănat, plantat);-Studiul materialului biologic în vederea identificării genotipurilor ce întrunesc
caracteristicile stabilite drept criteriu de selecţie;- Explorarea şi colectarea de surse de germoplasmă din speciilor de legume în zonele
tradiţionale de cultură;- Multiplicarea materialului biologic existent în colecțiile amelioratorilor și a celui colectat
în expediții în vederea constituirii de accesii pentru Banca de Resurse Genetice Vegetale;-Diseminarea rezultatelor: lucrări științifice, tehnologii (broșuri, pliante).
PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014)
În anul 2012, au fost studiate în câmpuri de colecție și multiplicare accesii, 193genotipuri, din 13 specii, amplasate în 5 zone de cultură (Vidra, Buzău, Bacău, Iernut, Suceava).
Condițiile climatice excesive au făcut posibilă testarea materialului biologic la stresul termic și hidric. Indiferent de specie, genotip, variantă tehnologică sau zonă de cultură, acestea au determinat: - pierderi de producție prin reducerea numărului de fructe, din cauza avortării florilor și a căderii fructelor, - calitatea redusă a acestora (fructe mici, deformate, lignificate), dezechilibre fiziologice ce au dus la scurtarea fenofazelor și coacerea forțată a fructelor,- manifestarea putregaiului apical în mod special la solanaceae, dar și la pepeni galbeni și pepeni verzi.
În varianta tehnologică V1, pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, s-a impus suplimentarea normei de irigare cu peste 50%, comparativ cu media multianuală, la toate speciile, în toate zonele.
În varianta tehnologică V2, producția înregistrată a fost mai mică, comparativ cu varianta V1, cu 10- 15% la dovecel, pepeni galbeni, pepeni verzi , fasole mungo și cu peste 50% la restul speciilor.
REZULTATE OBȚINUTE
PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014)
- În varianta tehnologică V3, lipsa precipitațiilor și a aportului de apă prin irigație a dus la dispariția plantelor, la aproape toate speciile, încă din faza de înflorit - legatul fructelor, iar un număr redus de plante au supraviețuit până la maturitatea fiziologică a fructelor (fasole pătlăgele vinete, bostănoase, amaranthus) sau până la dezvoltarea organele de consum (bulbi, rădăcini). Producția obținută a fost foarte mică, comparativ cu V1 și de calitate inferioară. - În cazul experiențelor înființate în luna iunie, prin semănat, semințele nu au germinat (morcov), iar prin plantat (varză de toamnă, gulie), răsadurile nu au supraviețuit mai mult de 48 de ore. - Excepție a făcut fasolea mungo, cultivată la Bacau, în sistem biologic, la care diferențele dintre variantele tehnologice V1 și V2 și între V2 și V3 au fost nesemnificative, atât pentru producția de păstăi, cât și de boabe. - În acest an, condițiile au fost favorabile în mod special pentru atacului dăunătorilor și mai puțin al agenților patogeni. S-a manifestat atacul de Verticillium dahliae la ardei și pătlăgele vinete.- Cele mai mari pagupe s-au înregistrat ca urmare a atacului păianjenului roșu comun
(Tetranychus urticae) și a omidei fructelor (Helicoverpa armigera).
REZULTATE OBȚINUTE
PLAN SECTORIAL- PROIECT ADER 1.1.10 (2011-2014)
În anul 2013, au fost studiate, 258 de genotipuri, în aceleași zone și variante de tehnologie.
- Comparativ cu anul 2012, temperaturile mai mici și precipitațiile înregistrate în lunile iunie- septembrie, au permis creșterea și dezvoltarea plantelor și în varianta V3, până la maturitatea fiziologică a fructelor.
- Cu excepția câmpurilor de tomate și ardei de la Bacău, (înființate în perioada 10-14 mai, cu temperaturi ridicate și secetă), diferențele dintre variantele tehnologice nu au fost semnificative, până la data de 20 iunie, dar până la recoltare, au fost foarte semnificative, exceptând speciile bostănoase și fasolea mungo.
- Dintre toate speciile studiate, fasolea mungo, în condiții de cultură ecologică în zona Bacău și speciile bostănoase în condițiile din zona Vidra ( cultura prin răsad) s-au dovedit a fi cele mai adaptate la stresul termic și hidric.
- Rezultatele obținute demonstrează faptul că pentru realizarea de culturi eficiente din punct de vedere economic (producție mare și de calitate superioară), speciile de legume nu pot fi cultivate fără suplimentarea necesarului de apă prin irigat.
- Prin multiplicarea materialului biologic studiat, existent în colecțiile amelioratorilor și a celui colectat în expediții se vor continua lucrările de ameliorare și se vor constitui accesii pentru Banca de Resurse Genetice Vegetale în vederea păstrării și pentru schimburi de germoplasmă legumicolă.
REZULTATE OBȚINUTE
Cod linie/producție
kg/pl.L 101 L 102 L 100 L 778 L 25 L 10 A L 10 B L 42 L 55