27. ANODONŢIA 1 Anodonţia se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 15 2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. poligenezie; C. adenţie; D. oligodonţie; E. pleodonţie. 5, pag. 15 3 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. hiperdonţie; B. pleiodonţie; C. hipodonţie; D. aplazie; E. oligodonţie. 5, pag. 15 4 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. agenezie; B. ateleodonţie; C. atelectodonţie; D. poliodonţie; E. poligenezie. 5, pag. 15 5 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. aplazie; B. ateleodonţie; C. oligodonţie; 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
27. ANODONŢIA1 Anodonţia se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 15
2 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. poligenezie;C. adenţie;D. oligodonţie;E. pleodonţie.5, pag. 15
3 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. hiperdonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. aplazie;E. oligodonţie.5, pag. 15
4 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 15
5 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. aplazie;B. ateleodonţie;C. oligodonţie;D. poliodonţie;E. atelectodonţie.5, pag. 15
6 Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. atelectodonţie;B. agenezie;C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;
1
E. ateleodonţie.5, pag. 15
7 Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi:A. supranumerari;B. meziodens;C. dens in dente;D. anastrofici;E. subnumerari.5, pag. 15
8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria metabolică;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 19-23
9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria evaginării epiteliului adamantin.5, pag. 19-23
10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria proterogenetică;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 19-23
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 24
12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. premolarul prim superior;B. premolarul secund superior;
2
C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior;E. premolarul prim inferior.5, pag. 24
13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul central superior;B. incisivul central inferior;C. incisivul lateral superior;D. incisivul lateral inferior;E. premolarul secund inferior.5, pag. 24
14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. molarul de minte superior;B. molarul secund inferior;C. molarul de minte inferior;D. premolarul secund inferior;E. molarul prim inferior.5, pag. 24
15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;D. distrugerea germenului dentar;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 24
16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.5, pag. 25-26
17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului central inferior temporar;B. reincluzia incisivului central inferior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.5, pag. 27
18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt:
3
A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. odontale.5, pag. 27
20 Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt:A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. odontale.5, pag. 29
21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin:A. etaj inferior al feţei micşorat;B. profil convex;C. buza inferioară răsfrântă;D. profil concav;E. şanţ labio-mentonier accentuat.5, pag. 31
22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi:A. aşezaţi simetric;B. cu rădăcini curbe;C. reduşi de volum;D. atipici;E. cu rădăcini scurte.5, pag. 31
23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt:A. fizionomice;B. respiratorii;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. masticatorii.5, pag. 31
4
24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34
25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. momentul depistării;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34
26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 34-35
27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 35
28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.5, pag. 38
29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;
5
E. localizarea anomaliei.5, pag. 34
30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.5, pag. 38
28. DINŢII SUPRANUMERARI1 Dinţii supranumerari se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 40
2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. oligodonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. dinţi suplimentari;E. hiperdonţie.5, pag. 40
3 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poliodonţie;B. pleodonţie;C. agenezie;D. oligodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40
4 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40
5 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poligenezie;B. agenezie;
6
C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 40
6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. paramolari;D. distrofici;E. sixtum.5, pag. 40
7 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Moser;B. Carabelli;C. Bolk;D. dens in dente;E. anastrofici.5, pag. 40
8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. Bolk;D. sixtum;E. distomolari.5, pag. 40
9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Carabelli;B. distrofici;C. paramolari;D. distomolari;E. anastrofici.5, pag. 40
10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. anastrofici;B. distrofici;C. hipertrofici;D. dens in dente;E. paramolari.5, pag. 40
11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:
7
A. dens in dente;B. distrofici;C. Carabelli;D. anastrofici;E. Bolk.5, pag. 40
12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria ontogenetică;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 42, 47
13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 43, 47
14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria ontogenetică;D. teoria evaginării epiteliului adamantin;E. teoria reducţiei terminale.5, pag. 44, 46
15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 44, 45
16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria diviziunii lamei dentare;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;D. teoria factorilor funcţionali;E. teoria diviziunii mugurilor dentari.5, pag. 44, 46
8
17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria factorilor necunoscuţi;C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;D. teoria diviziunii mugurilor dentari;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 46, 47
18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt:A. apare pe mandibulă;B. erupe pe arcadă;C. erupe la distanţă de arcadă;D. rămâne inclus;E. apare pe maxilar.5, pag. 51
19 Mesiodens-ul este de obicei:A. unicuspidat;B. uniradicular;C. bicuspidat;D. biradicular;E. conic.5, pag. 51
22 Mesiodens-ul nu produce:A. incluzia caninului superior pemanent;B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;
9
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.5, pag. 51
23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. dens invaginatus;B. meziodens;C. dentoid in dente;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56
24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. dens in dente.5, pag. 56
25 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. mastra per evcessum;B. meziodens;C. paramolar;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56
26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. tectodont.5, pag. 56
27 Dinţii supranumerari produc:A. tulburări de deglutiţie;B. înghesuiri dentare;C. tulburări de ocluzie;D. tulburări fizionomice;E. tulburări de respiraţie.5, pag. 65
29. INCLUZIA DENTARĂ1 Incluzia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 73
2 Incluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 73
3 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74
11
4 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74
5 Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. retenţie parţială;E. retenţie secundară.5, pag. 74
6 Un dinte inclus este denumit şi:A. dinte retenţionat;B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.5, pag. 74
15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. compresiunea de maxilar;C. spaţierea dentară;D. ocluzia distalizată;
13
E. reincluzia molarului prim permanent.5, pag. 76
16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 76-77
17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. proalveolia maxilară;C. meziopoziţia generalizată;D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;E. secvenţa de erupţie favorabilă.5, pag. 77
18 Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. caninului inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77
19 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. microdonţia;B. hiperexcitabilitatea musculară;C. reincluzia molarului prim permanent;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.5, pag. 77
20 Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77
21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;
14
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;C. chistul folicular;D. erupţia unui dinte supranumerar;E. fibromucoasa densă şi dură.5, pag. 77-78
22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;B. configuraţia anatomică favorabilă;C. transpoziţia dentară;D. angulaţia corono-radiculară;E. curbura accentuată a rădăcinii.5, pag. 79
24 Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară:A. verticală;B. orizontală;C. în retroversie;D. heterotopică;E. subtotală.5, pag. 83
25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 84
26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 90-91
15
27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.5, pag. 90-91
28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. extracţia dintelui supranumerar erupt.5, pag. 90-91
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face:A. periotisular;B. peritisular;C. intratisular;D. extratisular;E. transtisular.5, pag. 92
30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin:A. ligatură metalică pe coroană;B. butonul colat pe coroană;C. bracket-ul colat pe coroană;D. ligatură elastică pe coroană;E. nu se ancorează.5, pag. 92-93
30. REINCLUZIA DENTARĂ1 Reincluzia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 107
2 Reincluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.
16
5, pag. 107
3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. monocauzale.5, pag. 107
4 Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. incluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107
5 Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107
6 Un dinte reinclus este denumit şi:A. dinte anastomorf;B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.5, pag. 107
7 Reincluzia unui dinte poate fi:A. primară;B. totală;C. secundară;D. parţială;E. incompletă.5, pag. 107
10 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 108-109
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. caninul superior;B. caninul inferior;C. premolarul superior;D. molarul inferior;E. molarul superior.5, pag. 108-109
12 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim superior permanent.5, pag. 108-109
13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.5, pag. 108-109
14Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;
18
B. molarul secund inferior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.5, pag. 108-109
16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113
17 Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113
18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117
19 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117
19
20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117
21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117
28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:A. descoperirea dintelui;B. extracţia dintelui;C. reimplantarea dintelui;D. coroană de înveliş;E. luxarea dintelui.5, pag. 118
29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:A. vârsta pacientului;B. dintele în cauză;C. felul dentatiei;D. consecinţele produse;E. forma clinică.5, pag. 118
30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză:A. temporar;B. lateral;C. posterior;D. permanent;E. frontal.5, pag. 118
31. ECTOPIA DENTARĂ1 Ectopia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;
21
E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.5, pag. 121
2 Ectopia dentară se caracterizează prin:A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.5, pag. 121
11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;E. diastema interincisivă.5, pag. 122
12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. diastema interincisivă;B. dinţii supranumerari;C. dinţii temporari;D. o fibromucoasă dură;E. dinţii permanenţi.5, pag. 122
13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:
23
A. diastema interincisivă;B. erupţia unui dinte supranumerar;C. persistenţa unui dinte temporar;D. extracţia precoce a unui dinte permanent;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 122
14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. persistenţa unui dinte temporar;B. extracţia unui dinte supranumerar;C. existenţa unui capac osos dens;D. extracţia precoce a unui dinte;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 122
15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123
16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123
17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. macrodonţia;B. microdonţia;C. meziopoziţia generalizată;D. endoalveolia mandibulară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123
18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. retrodenţia mandibulară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123
24
19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. endoalveolia mandibulară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123
20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. prognaţia maxilară;E. endoalveolia mandibulară.5, pag. 123
23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. deplasarea dentară;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.5, pag. 126
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. deplasarea dentară.
25
5, pag. 127
25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deplasarea dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. tratamentul cariilor dentare;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. vârsta pacientului.5, pag. 128
26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. tratamentul cariilor dentare.5, pag. 128
27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A cauza determinantă;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;E. tratamentul cariilor dentare.5, pag. 128
28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. expansiunea sagitală.5, pag. 129
29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. tratamentul focarului de incongruenţă.5, pag. 129
30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:
26
A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. obţinerea spaţiului pe arcadă;D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;E. extracţia dintelui ectopic.5, pag. 131
32. DIASTEMA1 Diastema se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivi;D. tulburare de erupţie;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133
2 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.5, pag. 133
3 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133
4 Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.5, pag. 133
5 Diastema este o anomalie de:A. număr;B. volum;C. erupţie;D. poziţie;E. structură.
27
5, pag. 133
6 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. oligodonţie;E. diastema vera.5, pag. 133
7 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă secundară;C. diastemă patologică;D. diastema primatelor;E. diastema vera.5, pag. 133
8 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă vera;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133
9 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă patologică;C. diastemă falsă;D. diastemă secundară;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133
10 Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. dens in densis;C. hipodonţie;D. strungăreaţă;E. diastema vera.5, pag. 133
14 Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
15 Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133
17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;
29
B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
19 Diastema interincisivă falsă este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133
20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133
23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:
30
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133
25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133
26 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. ameloplastie modelantă a incisivilor;B. tehnici adezive;C. egresie;D. stripping;E. deplasare corporeală a dinţilor.5, pag. 142
27 Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasare corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142
28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligatiri în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142
31
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasarea corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142
30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligaturi în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142
33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ1 Transpoziţia dentară este o anomalie:A. dento-maxilară;B. dento-alveolară;C. dentară;D. scheletală;E. alveolară.5, pag. 149
2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. structură;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 149
3 Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi:A. inferiori;B. antagonişti;C. supranumerari;D. superiori;E. învecinaţi.5, pag. 149
4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. dentare de erupţie.
10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. transpoziţie completă sau totală;B. transpoziţie completă sau parţială;C. transpoziţie incompletă sau parţială;
33
D. transpoziţie incompletă sau totală;E. transpoziţie completă sau subtotală.5, pag. 151
11 Transpoziţia dentară completă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. incompletă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 151
12 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. de deglutiţie;E. de fonaţie.5, pag. 151
13 În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare:A. înghesuri dentare;B. contacte premature;C. ocluzii duale;D. spaţieri dentare;E. ocluzii distalizate.5, pag. 151
14 Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. auditive;E. fonatorii.5, pag. 152
15 Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. completă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 152
16 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul;B. unul în dreptul celuilalt;
34
C. unul la distanţă de altul;D. unul sub altul;E. unul peste altul.5, pag. 152
17 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152
18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152
19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 152
20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 152
21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.5, pag. 152
22 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:
35
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.5, pag. 152
23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. deplasarea dentară;B. ameloplastia modelantă a caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;E. transformarea în transpoziţie incompletă.5, pag. 153
24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153
25 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. deplasarea dentară;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153
26 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. transformarea în transpoziţie incompletă;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153
27 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;
36
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154
28 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154
29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;C. deplasarea dentară;D. transformarea în transpoziţie completă;E. tehnicile adezive.5, pag. 154
30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. tehnicile adezive;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. transformarea în transpoziţie completă.5, pag. 154