36412564 Ursula Schiopu IntroduceRe in Psihodiagnostic

7/14/2019 36412564 Ursula Schiopu IntroduceRe in Psihodiagnostic

1/339


2/339

URSUDR.HIOPU

INTRODUCEREiI ODIAGNOSTI

Editura FundatieiH S~2002 -


3/339

Editor:PROF. DR. CONSTANTIN RUSU

Corectura:EMIL CANDEL

Tehnoredactare computerizare:COSTIANA IONITA

Toate drepturile sunt rezervateEDITURIi FUNDATIEI HUMANITASIMPRIMAT IN ROMANIATIPOGRAFIA "SEMNE '94"ISBN 973-85164-47BUCURE9TI - 2002


4/339

INTRODUCERENecesitatea de a alcatui 0 luerare utila, eu privire la psihodiagnozapentru studenti ~i psihologii speciali~ti de teren, nc-a pus in fata unor

problem e complicate, chiar ~i dupa ce am publicat doua editii ale acesteilucd iri, singu la re , pe a tunci, in lite ra tu ra de spec ialitate romaneasea.Acestea s-au petreeut prin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentelepsihodiagnostice erau f010site, ir. aeele vremuri, doar in clinieile psihiatrice ~iin unele intreprinderi in care exista un grad important de periclitate, inexereitarea profesiilor. Era 0 perioada de difuzare oarecum neortodoxa ateste10 r. Toate acestea se petreceau pe fondu l ~ i I :coul interdictiei testelor, prin1936, in colosul sovietic ~i risipirea psihologi10r din intreprinderi, m asuriU l111atede 0 mare suspectare a psih010gilor psihodiagnosticieni. M asura sem otiva prin ideea de protejare politica a c1asei muncitoare de tentativa de a seleza drepturile de al1se egale profesionale. Totu~i, treptat, incepusera sa sedifuzeze chiar ~i in publicistica 1arga teste im provizate sub forma de jocuri ~ighicitori, uneori interesante, dar nevalidate, confOlID regulilor ce exista inprivinta acestor instrumente de evaluare psih010gica. A veau, oarecare,eireulatie earn doua duzini de teste, traduse, mai ales, din franeeza.

Au inceput, treptat, sa devina de interes teste mai diverse. Se tindeaspre experienta de dinaintea celui de-al doilca razboi mondial. Exista, inaeeasta privinta, 0 traditie consolidata, care se conserva prin laboratoareleuniversitare mai ales, care erau privite chiar ~i in intreprinderi eu oareearebunavointa. Emu, apoi, teste ~i in unele reviste de mare cireulatie, ea expresiiale cre~terii interesului fata de ceea ce se petrecea in Occident, 'in tariledezvolta te . Incepuse ~i lansarea de schimburi de idei ~i informatii prinrevistele de specialitate (tot mai numeroase), dar circula ~i 0 implicatie maiveche, interesanta, ce conserva evenim ente legate de integrarea psihologilorromani in dezvoltarea psihologiei ~i a instrumentelor de lucru, la sfar~itulseco lulu i X IX ~ i in ceputu l celu i de-al XX-lea.Relativ consistente numeric au fost activitatile ~i contactele unorpsihologi romani cu psihologi ajun~i, apoi, de renume in Laboratorul de laLeipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C.Raduleseu-Motru, FI. $teftmescu-Goanga, E. Gruber, care au vizitatlaboratorul de la Leipzig ~i au efectuat acolo diseutii i cercetari i lucrari dedoctorat, publicate in revista initiata de W . Wundt "Philosophische Studien",care a devenit, in 1903, "Psychologische Studien". intor~i in tara, ace~tipsihologi au continuat legaturile eu laboratoruJ lui W. W undt, dar ~i cu altipsihologi, care, ca ~i ei, au devenit purtatorii destinului psihologiei lor. Lalaboratorul din Leipzig au fost, de asemenea, (in eonditii sim ilare cu acelea alep siho log ilor romani) ~ i p sihologi d in alte numeroase t:1ri, p rintre care: S tanley

'".)


5/339

4

Hall (1846-1924), J. McKeen Cattell (1905-1977), Ed. T itchener (1867-1927),F. K raepelin (1856-1926), B . Bourdon (1860-1943), A Michotte (1881-1965)~i multi altii. Aparuse generatia activa a intemeietorilor de laboratoare, deconferinte ~i congrese ~i de asociatii nationale. Au existat, la inceputulsecolului XX, ~i a lte legaturi intre psihologii rom ani ~i cei din alte tari.Printre altele, a existat 0 corespondenta intre Titu Maiorescu ~i A.Binet, in urma careia A. Binet a venit in Romania (1895) cu fiice1e sale ~i atinut conferinte la Universitatea din Bucurqti. Consistente au fost ~r altecontacte ale psihologilor romani cu cei din strainatatea vestica. Printre altii, afost N. Vaschide (1873-1907), care a pleeat eu Binet, in 1895, la Paris, unde aramas ~i a desm~urat 0 bogata viata ~tiintifiea (chiar ~i la Laboratorul de laSorbona)l.

Psihologia a ineeput sa se dezvolte intensiv in secolul XX, mai ales. In1934, s-a infiintat Societatea Romana de Cercetari Psihologice, din initiativalui C. Radulescu-Motru $i colaboratorul sau 1. M . Nestor, dar $i publicarearevistei Analele de Psihologie, in Bucure$ti. In 1937, $i-a inceput aparitiarevista Jurnal de Psihote lm ica , infiintata de 1. M . Nestor, tot la Bucure$ti, iarpeste un an a aparut Revista de Psihologie de la Cluj, infiintata de catre Fl.$temnescu -Goanga. Peste un alt an, s-a infiintat Institutul P siho tehn ic Militar(1939-1940), condus de Lt. Col. C . A tanasiu (Bucure~ti). In timpul celui de-aldoilea razboi mondial, Universitatea de la Cluj a trebuit sa se mute la Sibiu, inurma ocupatiei A rdealului de Nord, ~i s-a reintors la C luj abia dupa razboi.

Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologicemod erne la Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, sub conducerea unor remarcabiliintelectuali ~i, m ai ales, a celor care trecusera prin Laboratorul de la Leipzig.A avut loc 0 perioada grea, ca dupa orice razboi devastator, dar treptat auinceput sa se reconsolideze planuri de refacere a Universitatilor. La Catedra dela Bucure~ti se a~teptau schimbari.L-am intaInit la Washington, in vara Iui 1949, pe Mihai Ralea,ambasador al Romaniei in S.U.A., membru al Academiei Romane. I se

solicitase revenirea in tara, ~i implicarea sa Intr-o reorganizare constructiva aCatedrei de Psihologie, de la Bucure~ti. Am discutat, impreuna, 0 serie deproieete legate de infiintarea unor reviste de psihologie, de organizarea unuiinstitut de psihologie, toate sub egida Academiei, ca ~i despre extindereatipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a. Toamna, a inceputrestructurarea Catedrei de Psihologie din Bucure~ti. M embra a Catedrei dinacel an, am fost implicata in echipele ce au pus in acfiune planurile expusemai sus. Au aparut, pe rand, revistele de psihologie (una in limba romana, eurezumate in limbi straine, i apoi alta in limbi straine, franeeza, engleza, rusa).] Am semnala ~i faptul di D . Wechsler, dar ~iIacob Moreno au fost psihologi am ericani deorigine romani! .


6/339

A fost infiintat ~i Institutul de Psihologie din Romania. Am fost, in acei ani,adjuneta Catedrei ~i ~ef de sectie la lnstitutul de Psihologie. In 1966, i-amspus profesorului ea a$ vrea sa !inem un curs de psihodiagnoza. Pacusem unstagiu la C .I.E . (C entre Intel11ational de l'E nfant), la P aris ~i luasem legi:ituracu prof. Zazzo, eu D-na Zazzo ~i cu alte persoane din echipa acestora. M i-auspus $i libraria in care existau inca lucrari importante de psihologie. A$a mi sa consolidat ideea de a elabora ~i 0 luerare care sa fie suport pentrucuno~tintele model11e de psihodiagnostie. In acest context, a aparut, in 1970,prima edilie a lucrarii ln troducere in psihodiagnostic, la TipografiaUniversitalii. Deja crescuse marja de acceptare a acestui curs. Cursul depsihodiagnostic a inceput sa se tina ~i la Universitatile din Cluj ~i din la~i. In1972, a aparut 0 lucrare privind psihodiagnoza, a Marianei RO$ca (C luj).

Dupa moartea nea$teptata a profesorului Mihai Ralea (1964),eonducerea Institutului a fost preluata de Alexandru RO$ca. A urmat 0perioada delicata pentru $tiintele psihologice, dupa 1982, in mma desfiintariiInstitutului de Psihologie, pe criterii politice. R evistele de psihologie, al carol'sediu era la lnstitutul de Psihologie, au fost salvate de autoarea acestei lucrari,impreuna eu Paul Popescu-Neveanu $i Emil Verza, $i duse la Catedra dePsihologie. D upa 0 perioada de lntarziere (ce s-a recuperat), cele doua revisteau inceput sa apara sub aceea$i coperta, in mod constant. La un moment dat, atrebuit sa ma preocup $i de sponsorizarea lor. A continuat $i sehimbul eurevistele straine, din toate continentele (1984-1989), in numar de 71. S-arealizat $i 0 noua legatura cu psihologia occidentala, prin constituirea SectieiRomane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fostreprezentanta In BirouI, Intel11ational, din partea Romaniei, fiindeoordonatoarea proiectului $i programului acestei asocialii). S-au tinuteonferinte, pe aceasta tem a, $i s-au eonsacrat primele pagini din Revistele deP sihologie acestei probleme, pana In 1991.Intre tim p, psihologia s-a dezvoltat foarte multo Numeroasele curentepsihologice, constituite in prime1e decenii ale secolului al XX-lea, preocupatede denominalizari $i optiuni privind modelul psihic, care se respingeau sau seignorau in tre e le (behaviorismul, structura lismul, gesta ltismul, functionalismul$i, mai ales, freudismul) au dat na$tere la conturarea de noi probleme ~idom enii ce au cOl1solidat modelul psihic, im plicatiile dezvoltarii psihice $itematica acesteia, dar $i aportul social $i importanta psihologiei in viatasociala. Fermentatia de idei din psihologia moderna a avut un mare suport incercetarile efectuate, printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i desociologi, pedagogi $i chiar teologi. De mare folos au fost congreseleinternationale, Ia care au participat delegatii din Romania - la Bruxelles,Copenhaga, Paris, Londra etc., dar ~i la Montreal, la M oscova $i Ia Casa Alba.Inform atiile $tiintifice aduse de eei care faceau parte din delegatii au inceput5


7/339

sa circule mai rapid ~i sa fie mai consistente ~i mai altfel privite. Se simtea,totu~i, lipsa lnstitutului de Psihologie ~i a cercetarilor de mai mare anvergura~i m ai legate de nucleele interogatiilor de ultim a ora din psihologia modem iLIn aceste conditii se afla psihologia, in anul 1989. Dupa acel an, al marilorschim bari structurale ale vietii social-econom ice din Romania, AsociatiaPsihologilor s-a destramat ~i s-au creat tendinte de formare de asociatiiregionale. Dintre acestea, cea m ai activa ~i m ai bine organizata a fost echipade la Timi~oaraj, care a tinut Congrese Nationale anuale de mare tinuta~tiintifica. Erau, insa, de recuperat m ulte caracteristici ~i aspecte legate dediminuarea statutului Psihologiei romane~ti de dupa 1982. Reinfiintarealnstitutului de Psihologie, de catre 0 com isie la care am participat, a creat noisperante. Aceasta cu atat mai bine cu cat, dupa 1989, s-au creat numeroaseuniversitati particulare, muIte dintre e1e avand Catedre de psihologie, ceea ceindica 0 cre~tere a interesului pentru acest domeniu. In genere , psihologiam odema a devenit 0 necesitate, mai ales in trei domenii mai Iargi. Este vorba,pe de 0 pat1e, de domeniul 5co1ilor, in al doilea rand de domeniul orientariiscola re ~ i s electie i p ro fesiona le , ~ i, in al tre ilea rand , de psihopato logie .

In domeniul ~colilor, a devenit de mare interes gestiunea inteligentei,ca structura psihica implicata in procesele de invatare. Obligativitateainvatamantului primar pentru alfabetizarea intregii populatii, in primajumatate a secolului XX, a generat necesitatea testarii inteligentei pentrutratarea individualizata a copiilor cu handicap intelectual (mai ales), carecreau intarzieri de progres in invatare a copiilor cu inteligenta nom1ala. S-auconstitu it ~co li spec ia le pen tru handicapati. S tudiile asupra in teligen te i atat d inpunct de vedere al nivelului, cat ~i al fom1elor ei au devenit numeroase ~i aupus in evidenta doua aspecte deosebit de importal1te. In primul rand, cainteligenta are m uIte caracteristici specifice (modelul lui Guilford a impusaceasta idee), ~i in al do ilea rand ca exista 0 dezvoltare seculara a inteligentei,care are cre~teri m ai semnificative de la un secolla altul. In acest context, s-audiversificat ~e01ile, au aparut, in unele tari, ~coli pentru copii dotali (C anada,printre altele), dar ~i pentru copii subdotati, handicapati, cu tendinta ca cei cuintelect de limita sa fie, pe cat posibil, asimilali in primele trepte deinviWimant in ~colile obi~nuite. S-au creat ~coli cu profil umanist ~i eupro filu ri mai accen tuate p ro fesiona l sau pedagog ic .

R ata m are de schimbari ale profesiilor, datorita progresului generat deRevolutia tehnico-~tiintifiea a impus problema invatarii permanente ~icerintele unei selectii profesionale modeme. Toate aceste probleme s-auconturat ca noi schimbari ~i noi cerinte de proiecte, programe, investigatii. In] Universitatea de la Cluj a mai tinut Conferin!a Na!ionaHi, ca ~i cea de la Bucure~ti. Innoiembrie 2001, va avea loe 0 eonferintii na!ionalii la Bueure~ti, organizatii de Prof GoluMiha i, ca p re~edin te a l Asoeia tie i Psihologilo r.6


8/339

acest context, am daborat aceasta lucrare In care am condensat 0 cantitatemare de informatii eu tente mai pragmatice, pentru a raspunde marilorsolicitari puse in fata psihologiei de viata sociala.

R itmul aleli al R evolutiei tehnico-~ tiintifice alimenteaza, rara indoiala,progresul, dar are ~i efecte inverse, ce pornesc de la cre~terea dificultatilor deadaptare la acesta; acest fapt se manifesta prin crqterea gradului deagresivitate ~i violenta, de neadaptare pe diferite palierein care scad "notele lapurtare". Se nasc $1 nior profesii, dar $i interese ~i idealuri, cresc, statistic,crizele fam iliale, crizele psihiatrice ale oam enilor, se degradeaza tendinta spreidealuri sociale, se schimba stBul de viata, ofertele $i dificultati1e de a Iec8.$ tiga, cre~te in te ligen ta $ i c reativ ita tea umana, memoria ~ i a tentia oamen ilo rsub presiunea bombardarii cu informatii, cre$te curiozitatea $i dorinta de agasi mai multa lini~te ~i de traire luminoasa a vietii, fapt ce alimenteaza"com plexul calatoriei", dar $i spiritul creativ al oam enilor (in directii bune saurele).

Prin aceasta lucrare, dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinteinfurm ative, privind psihodiagnoza, acest instrum entar com plex de evaluare acondiliei umane cu nenumaratele sale fatete, cu potentialitati deschise sauinchise, dar $i cu tarde care trebuie eliminate, analizate tot mai profund,pentru a Ie gasi punctul de Insanato~ire.

In obiectivul lucrarii $i al intentiilor noastre sta $i faptul de a oferipsihodiagnosticianului, din zilele noastre, un stoc de inform atii, ca suport $icanditie de meditatie, privind ceea ce se poate face in cazuriconcrete, $i a fiprovocat pentru a descoperi ce s-ar m ai putea realiza in acest dom eniu.Psihodiagnosticianul din zilele noastretrebuie sa aiba 0 gama decuno$tinte see venti ale, sa cunoasca valoarea $i modul de folosire a cat maimultor tepJ1ici psihodiagnostice, prin care sa i se stabileasdl. $i sa i seconsolideze eornpetentele de specialist rem arcabil intr-un anum it dom eniu $icare sa participe la progresul social. El trebuie sa-~i asum e responsabilitateape care 0 solicita idealul sau profesional, ce se constituie, daca se constituie, Inanii universitari. A~adar, ex ista 0 so licitare sociala , dar $ i mora li'l a p sihologie ica ~tiinta aplicativa, care se exprim a prin trei m ari obligatii concrete.Prima este aceea de a mari gama de cuno~tinte privind structurilep sih ice , dezvoltarea lo r, constela tii1e psih ice favo riza te de p rocesu l dezvoIta rii~i progresului social, iar acest fapt se realizeaza prin extinderea aplicarii deteste, im plicandu-se in cercetari com plexe. Psihodiagnoza alim enteaza eu noicuno~ tin te toate domeniile psihologie i.Al doilea abiectiv 11 constituie sarcina de a contribui la valorizareacompetentelor, pril1 selecta rea ~ i ie ra rh izarea acesto ra , ~i este legat de selectia~i orientarea ~colara ~i profesionala, pe care oriee psiholog trebuie sa IecunoasdL Fieca:n;; om are 0 dezvoltare arm onioasa sau neannonioasa, fonnata~!


9/339

de asimetrii functionale psihice sau cu un psihic echilibrat. Psihologul testeazaacest psihic nu doar de dragul evaluarii, ci, mai ales, pentru a se interveni latim p, pentru a se stimula sau echilibra dezvoltarea psihica dizarmol1ica, printeste de cuno~tinte, interese, inteligenta ~i creativitate, dar ~i de atentie,atitudini ~i personalitate - pe de-o parte, pentru a imbunatati proceseleformative cat mai de timpuriu, iar pe de alta parte, in cat mai mareconco rdan ta cu p rofilul p rofesiunii in care subie ctu l testat v a fi implicat.A treia problem a de prim ordin, aflaH iin obiectiv, este aceea a testariipersoanelor aflate in dificultate sau subefectul stresului, a frustrarilor,depresiilor, tendintelor spre handicap cultural - pentru a servi cazurilor m aiu~oare de psihopatologie, dar ~i pentru prevenirea cazurilor m ai grave, pe catposibil . Exis ta 0 mai larga implica!ie a testelor ~i probelor psihologice de toatefe lu rile , in aceasta vasta p roblema .In finalul evaluarilor, psihologul trebuie sa formuleze 0 decizie ~i 0recomandare. In cazul testarilor din zona aceasta, decizia este foarteimportanta, ca ~i recomandarea, dealtfel. D ar despre toate acestea yom revenipe parcursullucrarii.o sarcina deosebita a psihodiagnosticianului este aceea de a fi fOalteatent ~i constructiv in domeniul testelor folosite, deoarece exista 0 latentaperimare a optimei func!ionalita!i a testelor. Valoarea lor este, oarecum,temporal a, d ato rita ritmulu i alert al Revolu !iei tehnico -~tiin tifice ~ i a efectelo rde reflux ale acesteia, fiecare generatie trecand prin transformari, conversii deatitudini, com peten!e ~i stocuri de cuno~tinte m ai num eroase ~i m ai noi etc.e tc . Exista 0 dezvoltare seculara a omului, conturata cu potential valid, in adoua jumatate a secolului XX. In ultima decada a acestuia, s-a impus 0putem ica ~i complexa conversie de atitudini, in urm a Revolutiei din 1989, inRomania. Adaptarea la aceasta, solicita 0 mai complex a angajare intr-un altstil de existenta, in reform e structurale, legislatie corespunzatoare etc., darexista $i 0 profunda reform a a invatam antului, care este in desta$urare (incaneterm inata). Si sistem ele de evaluare s-au modificat ~i se stabilizeaza intr-onoua structura. De aceea, este necesara 0 in fo rmatie mai larga p rivind testa rea(tipurile de teste care sunt m ai sensibile), dar m ai ales, intensificarea operanicu acestea, efectuarea de cercetari, tara de care nu este posibila 0 reala $ibenefidi linie de p rogreso

Prin urmare, in lucrare se va insista pe dosarul psihologic ~i pecategoriile de teste existente, pentru a se largi informatia psihologilor In acestdomeniu. Cunoa~terea a cat m ai numeroase teste are 0 foarte mare importantapentru dezvoltarea caracteristicilor unui psihodiagnostician modem - ~iaceasta pentru ca testele au incorporate, in structura lor, strategii complexe desondare a caracteristicilor psihice. Trebuie, apoi, sa fie foarte claramodalitatea de a folosi testele - adica testarea lor organizata. Exista8


10/339

num eroase reguli ce trebuie respectate, pentru ca 0 psihodiagnoza sa fie utila$i corecta.In final, mai subliniem faptul ca aceasUi lucrare, centratii peproblem ele de baza ale psihodiagnozei, are ca obiectiv, in afara de ceea ce am

subliniat pa.l1a aeum ('in aceasta introducere), ~i sarcina de a-I abilita pepsihologi in a eonstrui, adapta $i perfec!iona teste. Aceasta este 0 cerintafoarte im portanta, deoareee exista diferente de fond lntre populatia Umara $ipopulafia de diferite varste, matura, in toate farile; lntre eei care locuiesc inora~e, in metropole $i eei de la sate, intre fem ei $i barbati, dar $i diferente lntreeei ee traiesc in medii de eultura mai dezvoltate $i cei din medii de cultura maiprimitive.

In aceastii carte, ne-am prop us atingerea a $ase obiective. Prim ul ar fifolosirea testelor $i diagnosticarea psihica in toata complexitatea (inc1usivdosarul psihologic), pentru a stabili echilibre sau fragilitati $i dezechilibrepsihice (de la caz la caz, sau pe grup). In aI doilea rand, este necesarastudierea testelor m ai sensibile $i folosirea lor. In al treilea rand, necesitateaorganizarii unor programe de strategii de folosire a testelor, cu recomandarilelor - ~i u neori cu informatiile sim lite ca necesare.

Alte doua obiective ale lucrarii se refera la organizarea de studii ~icercetari in vederea controlarii, pe de-o parte, a prognozelor, iar pe de aHaparte, pentru a studia sensibilitatea, in timp, a testelor $i ordinea lor deperimare. A l ~aselea obiectiv se refera la exercitarea ~iformarea capacitatii deinterpretare a datelor din dosar ~i a celor din cercetarea periodica psihologica;abilitare in a fi folosite. F ara indoiala, aceste ob1ective nu sunt u~or de realizat,dar eu ceva efoft se poate rezolva orice proiect de lucrn.Tin sa mu1tum esc, in finalul acestei introduceri, colegilor m d care auefectuat ~i au creat 0 atmosfera perm eabila ~i constructiva, pe cat posibil, prindiscu!ii ~i implicatii - mai ales in conversatiile legate de teze de doctorat ~iliste de proiecte pentru studenti $i pentru cei ce fac cercetari - la nivel demaster. Psihologia modema se poate dezvolta numai printr-o permanentacercetare ~i im plicare in numeroasele probleme ale omului viu ~i concret, alecapacitatilor Iui adaptive, ale statutelor pe care Ie c~tiga ~i alim enteaza, dar ~iprintr-o secreta alianta eu spiritul cerceti'irii, ce mereu incepe i mereudescopera pe omul zilelor noastre - acest necunoscut.

Prof. univ. dr. U rsula ~chiopu.Bucure~ti 2002

9


11/339

PARTEAI

ISTORIA SUCCINTA. A DEZVOLTARIIPSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI


12/339

CAPITOLULI

EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREAPSIHOLOGIEI MODERNE

Fiecare om este, 1ntr-o oarecare masura, psiholog intuitiv. Poatesesiza trairile celor din jurul sau ~i ale sinelui, tot felul de intelTelatii socialeale sale sau ale altora, din viata de fiecare zi.Aceasta metodologie ascunsa, dar perfeqionata secular, a creat, insa,informatii uria~e privind OMUL, dar ~i fatete numeroase ale psi~icului sau,cuno~tinte care au fost stocate in arte ~i, mai ales, in literatura. In epopeilelumii antice, au fost reprezentate portretistici foarte complexe de oameni,potential existenti in timpul creatiei epopeilor, care au reprezentat trairi deexperiente umane, de obicei dramatice, in care oamenii cautau adevaruJ,virtutea ~i fericirea - ~i se intalneau cu destinul, de cele mai multe ori, dur ~ineindurator.

Literatura a dezvoltat, treptat, prin scrierile lui Sofocle ~i Euripide,prin cele ale lui Dante Alighieri (1n stralucita sa Divina Come die), prinscrierile lui Petrarca, prin poezia sa de dragoste, prin operele lui Boccaccio,ceva mai tarziu, ~i apoi prin opera lui Rabelais, numeroase portretistici, 0pern1anenta lupta a omului cu destinul, in opera lui Moliere ori aceea a luiShakespeare. Nu putem ignora faptul ca prin pictura s-au exprimat formestralucite de scenarii legate de om. ~i portretistica foarte diferita a traversariitimpului de catre sculptura lui Michelangelo, pe de alta parte, operele luiRubens, Velasquez, Rembrandt etc., care dezvaluie, de asemenea, omul infata vietii cu capcanele ~i feeriile sale.Se poate citi in aceasta bogatie a imaginatiei umane (de implicatie,dupa Osborn), ca a avut ~i are loc 0 uria~a ~i continua conversie de atitudiniale conditiei umane,mai ales incepand din secolul al XVIII-lea, secol ce aadus cu sine 0 noua mentalitate legata de triumful eforturilor omului. In1789, ~tiinta ~i omul au dobandit dreptul de contributie sociala ~i ~tiintifidLOmul $i libertatea sa au devenit subiecte de prim ordin in paginile filosofiei,domeniul prin care s-au creat ritmuri foarte alerte de dezvoltare cultural a,sociala ~i politica. Au inceput sa se dezvolte filosofia istoriei, a drepturilor, a

12


13/339

liberHilii. Apoi, opere1e lui Baudelaire, eele ale lui Rimbaud au inceput saprezinte un alt om, omul intrat in nenumarate lupte eu diferite imprejurari,~i, treptat, a aparut omulinvingator, care i~i fiiure~te destinul ~i care vrea sase cunoasca ~i pe elinsu~i.

Pentru tentative1e de constituire a psihologiei, inca din secolele XIV~iXV, prezinta interes un psiholog mult discutat.Este yorba de Parace1sus (1493-1541), care a diutat esenla

psihicului, dar a gas it doar oteorie ce pomea de la principiul activaliei,deoarece a considerat ca spiritul este nebulos ~i impregnat de dimensiunicosmice universale. In operele sale ~ Opus paragranum ~i Opus paranimum- a diferentiat existenta a doua aspecte ale psihicului: anima brutus ~i animaspiritus. Dispeceratul creierului, fiind central, Parace1sus I-a plasat in ochiulpineal ~i in vertex. A conturat conceptul de analiza transcendentala,considerand ca unele persoane 0 poseda. Cine nu 0 are, este un defavorizat~i un inferiorizat al existentei. Ceva mai tarziu, Paracelsus s-a referit $i laumori (glandeIe endocrine) ~i implicatiile lor in functiile organice reglatorii.Acestea au fost vazute, 1a randul lor, ~i ca diferentiatoare prin dominatiidereglatoare. Paracelsus a incercat 0 apropiere a psihicului de fundamentelebiologice.

S-a dezvoltat ~i parapsihologia, domeniul fenomenelor psihice maiciudate, ca cele legate de hipnoza, telepatie, precognitie, cazurile deparanormalitate etc. Psihologia era alimentata inca de epidemia"misterelor", care trezea omului vremii aceleia curiozitatea pentru lumeamiturilor pe care vroia sa Ie decodifice.

In secolul al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea, s-au dezvoltatnumeroase cuno~tin!e de anatomie, fiziologie, inclusiv ale sistemu1ui nervos(SN). Influentat de acestea, Cesare Lombroso (1835-1909), medic ~icriminolog italian, a preluat unele idei ale lui Gall (1788-1828) ~i a efectuatstudii foarte meticuloase ~i complexe pe delincventi criminali. Le~a aldituitp011rete, care se combina in zilele noastre eu cele ale lui G. Tarde (18431904) ~i cu cele ale lui E. Durkheim (1858-1917). Lombroso a considerat cain conditii obi~nuite, mai ales criminalii pot fi adesea recunoscuti dupamorfologia lor (criminalii innasculi), dupa bazele craniului, printre altele(fapt discutabil). Teoria Iui Lombroso a fost preluata $i rediscutata decriminologi, in zilele noastre, deoarece portretistica criminologica, pe care aexpus-o Lombroso, este complexa ~i interesanta.

Au inceput sa fie de interes ~i problemele diferenlelor de profilpsihologic, femeile ~i barbatii, dar ~i problemele mediului, erediHitii ~ieducatiei. Prin lucrarile sale, Wundt (1913), eu Beitrage zur Theorie des

13


14/339

Sinneswahrnehmung, a contribuit la consolidarea psihologiei experimentalesenzoriale, iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie(Psihologia popoarelor) a facut 0 vasta descindere spre macropsihologiadiferentiala. Laboratorul de la Leipzig, dat in folosinta in 1879, a devenit unmodel ~i 0 promisiune pentru dezvoltarea psihologiei experimentale. La unan dupa infiintarea acestui laborator, s-au infiintat alte laboratoare: laGottingen, de catre G. E. Muller, la Baltimore, de ci:itre G. E. Hall (1883),laboratorul de la Roma, de catre Giuseppe Sergi (1884), eel de laUniversitatea din Kazan (Rusia), de d'itre Behterev (1886), laboratorul de laTorino, de catre Angelo Mosso (1888), ~i in acela~i an eel de la Bonn, decatre Merleau - Ponty; in 1884, s-au infiintat, la Paris, doua lab?ratoare,unul de ditre H. E. Baunis ~i celalalt de Universitatea Sorbona. In 1893,existau in U.S.A. 161aboratoare (de psihologie), iar in 1927, peste 100.In Europa, dezvoltarea acestora a fost mai lenta; totu~i, pana ladeclan~area primului razboi mondial, marile universitati din Europa aveautoate laboratoare. In Romania, s-a facut la Ia~i proiectul primului laboratorde psihologie, de catre Gruber, in 1894. Gruber a lucrat la laboratorul de laLeipzig (1891-1893) ~i activitatea lui a fost foarte apreciata, dar moartea sanea~teptata a avut efecte nefaste privind laboratorul de la Ia~i, unde s-aintors in 1893.

Nu putem omite, din seria cercetarilor experimentale de laborator, pecele efectuate de 1. P. Pavlov, privind reflexele conditionate, chiardacaacestea s-au facut pe diini. 1.P. Pavlov a inceput lucrarile sale in 1899 i lea tot amplificat. A devenit foarte repede celebru ~i a fost acaparat de catrebehaviori~ti, mai ales ca intre timp a luat premiul Nobel, iar reflexeleconditionate au devenit 0 cale explicativa a conduitelor - validata, ~i nucontrazicea nici optica asociationista, foarte dezvoltata la inceputul secoluluiXX. Reflexele conditionate au fost aplicate in probleme de implicatie insituatii, in reglarea conduitelor, in formarea deprinderilor (Re) ~i chiar inteoria reclamelor (inclusiv subliminale), ca ~i in imagologie.Psihologia ~i cercetarea de laborator au inceput sa devina cerintesociale, mai ales in America, unde viata laboratoarelor americane a fostamplificata de intensificarea industrializarii.

Este ~tiut faptul ca fiecare ~tiinta face parte dintr-un complex deconditionari implicate in cunoa$tere $i are mai multe feluri de interrelatii cualte $tiinte, dar mai ales eu dezvoltarea istorica a progresului, care puneomului tot mai multe feluri de interogatii, dezlegarea acestora nuclearizandnoi domenii ale cunoa$terii. De fapt, omul a dezvoltat toate ~tiintele.

14


15/339

Psihologia s-a dezvoltat latent din structura nucleidi a filosofiei ~i adomeniilor ei cu directionari cosmologice (legate de univers ~i de religie),ontologice (legate de toate aspectele existentia1e) ~i mai ales epistemologice(legate de cunoa~ tere ~i po tentele ei).Or, in toate acestea este implicat latent ca maxim de interes, Omul,mereu necunoscut.

Dezvoltarea psihologiei a constat in desprinderea de filosofie ainterogatiilor priv ind psihicul, ca atribut al omului ~icaracterist ic ilor lui .

Interesant ni se pare, insa, faptul ca la inceput a fost cuvantul"psihic", punct de plecare in conturarea domeniului psihologiei. Doi filosofi- John Locke (1632-1704) ~i, apoi, David Hume (1711-1776) au pus inevidenta faptul ca exista 0 diferentaintre cuvantul spirit, care este legat defilosofie, cuvantul suflet, legat mai mult de religie ~i cuvantul psihic, alpsihologiei. Psihologia contura ceva misterios prin acest cuvant, greu de[olosit (pentru ca se refera la ceva ce ar fi trebuit sa fie, dar nu era inca).Denumirea a inceput sa devina viabiIa ~i sa capete identitate tot mai clara,dupa ce s-au conturat prim e1e studii experimentale implicate in pretuiri ~ievaluari convenabile ~i cu substrat motivational ~i functional p sihofiziologiccontrolabil.

Prezinta interes istoricul na~terii psihologiei ~i psihodiagnozei. Subforma de evaluare empirica intuitiva, psihodiagnoza s-a nascut ca tentativade organizare a observatiilor pe copii; se dibuia un coeficient de dezvoltareori de schimbare p sihid i prin dezvoltare.

Secolul al X IX -lea a adus cu sine, treptat, cre~terea apetitului pentrueercetare, pentru ordonarea de date - ~i multe persoane aspirau la statutul deintelectual eu studii m edicale. Ace~tia au infiintat, in Franta, un laboratorparticular oarecum secret, privind copii proprii, laborator in care se opera ~iell fi~e medicale ale propriilor copii. Pe planul mai larg al dezvoltarii~tiintei, au inceput sa se dezvolte muIt ~tiintele biologice, dar ~i d arw inismul(eontroversat la inceput) a de venit de interes. Problemele metodelor autrecut pe prim plan.

M ontbarlard, Hindey, Sarmon au efeetuat, dar mai ales au operat eumasuratori antropometrice, dar ~i cu semnaHiri ale dezvoltarii vorbirii.Treptat, aceste semnaIari s-au transform at din fi~e psihobiologice in studiibiografice sum are (Tiedm an, 1787; Ch. Darwin, 1840; Shinn, 1893). S-auconsiderat jumale de observatii de durata. Studiile 10ngitudinale, sub formaunor fi~e, au inceput sa fie un fel de note in fam ilii1e intelectualizate ~i culte.A inceput sa fie cunoscuta tot mai mult dezvoltarea biopsihica a copilului.Aeeasta metoda s-a imbog24it ~i ordonat ~i a ajuns a metoda curenta de

15


16/339

--- ~~~.~-----------

metodologie, care masoara evenimente importante ale dezvoltariibiopsihice, ~i constituie suportul altor metode care studiaza, mai inprofunzime, copilul. Tot in aceste tipuri de notatii, au aparut semnalizanprivind dezvoltarea psihica, a mersului, a limbajului ~i a sociabilitatii.Introducerea obligativitatii invatarnantului primar a dat na~tere cerintei totm ai acute de observare a caracteristicilor inteligentei, m emoriei, atentiei,observatiei notatiilor senm ificative legate de cre~tere. In secolul al XVIIIlea, s-au extins masuratorile antropologice in fam ilii, la sugestii externe sauinterne (mai ales la medici, filosofi, fiziologi). In secolul al XIX-lea, s-adezvoltat ~i s tudiul senzati ilor.In secolul al XX-lea, s-a dezvoItat diagnosticarea inteligentei ~i auinceput sa apara testele de inteligenta. Intre timp, s-au consumat catevaevenimente importante legate de constituirea psihologiei, ca domeniu deactivitate.

Sub influen tele convergente ale dezvoWirii in tereselor de cunoa~ tere~ i a constitu irii unei c1ase de teologi iiuminati, s-au abordat ~ i s tud iat diferitedomenii a le ~ tiin te i a flate in p lina dezvo ltare .De fapt, exista, inca din antichitate, un nomenclator de concepte decorelatii psihoiogice ~i sociologice - mai ales ca atribute ale naturii umane,nascute in evaluari curente, unele chiar in legislatiile vremurilor. Pot fiin scri~ i in aceasta nomenclatura, mai ales filosofii morali~ ti ~i marii filosofiai lum ii antice, ca Socrate, Platon ~i Aristotel, Empedocle, sofi$ti etc., dar ~itipolog i~ ti ~ imai vechii precursori H ipocrates, Galenus, Gall etc.Cu mai muIte imp licati i de profullzime ~i precizie, cercetatoriprecum Philippe de la Hire (1640-1718) au determinat, la illceputulsecolului XVIII, particularitatile diferentiale in aparitia imaginilorconsecutive. Cavalerul d' Arcy a masurat persistenta unor impresiilum inoase inca de prin 1675, iar fizicianul Venturi a m asurat dim pul vizualnonna!. In fine, Christian Wolf a denumit, in 1732, $tiinta despre om:psiho logie, demonetizata, acceptata ~i cunoscuta filosofilor, datorita luiLocke ~i David Hume. In to ate domeniile, dorinta de cercetare s-aintensificat $i s-a extins dupa Rena~tere. ~tiintele au inceput sa penetreze indiferite probleme - ~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare, precizie,sistematizare ~i interpretare, legate de ipoteze, pentru a deveni reguli, legietc.

Inca din 1732, Christian Wolf (1679-1754), filosof $i matematician,a sugerat folosirea matematicii la evaluarea pragurilor senzoriale. El asensibil izat penetratia matematicii 1.11 psihologie. Nu a fost insa singurul. Dealtfel, H. P. Helmholtz (1821-1894), E. W eber (1795-1878), dar mai ales16


17/339

Th. Fechner (1801-1877), au conferit proceselor senzoriale statutul psihiceel mai complex din acea vreme ~i metodologii de eercetare, idei deprecizie, rigoare matematica ~i implieatii biologiste explicative alefunctionalitatii senzoriale.

Claude Bernard (1813-1878), medic de mare reputatie, a pledat, deasem enea, pentru rigori In gandirea omului de ~tiinta. $i din alte direetii s-aalimentat ideea de rigoare ~i calcul. A~a de pilda, optica hermeneutica,dezvoltata de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) ~i de W ilhelm D ilthey(1833-1911), ca arta a interpretarii, a pledat pentru 0 psihologie descriptiva,analitica ~i de intelegere a contextului, a experientei, 0 forma a psihismuluiobiectiv, care are in vedere eoerenta ea~tigata de c~H repsiholog. In esenta,ace~tia considerau ea psihologia trebuie sa tn~~acade datele speeifice unei~tiinte normative spre 0 epistemologie a psihologiei ~i a ~tiintelor istorice incare omul este 0 fiinta deosebita, unidi In felul ei, care se modi fica ~imodifica universul sau.

Prezinta interes istoricul na~terii psihodiagnozei, ca disciplinavalidanta pentru psihologia general a , eea a vmstelor, a psihologieid iferen tiale ~ i de fap t a tu turO!"d iseip linelo r, ramuri ale psiholog iei. P rezin tain teres ~ i interco relarea psihologiei eu alte ~ tiin te.

S -a in tensificat, trep tat, cerin ta ~ i tensiunea semnifieative p rocesu lu ide conturare a domeniului metodelor, obiectivelor ~i rolului social alpsihologiei. LaboratorulInfiintat de W . Wundt la Leipzig, in 1879, a devenitun evenim ent de ineeput al ea~tigarii statutului de ~tiinta a psihologiei. W .Wundt a conturat, in 1879, tematica, realizarile ~i obiectivele laboratoruluipe tematiea, dom eniile, metodele ~i obiectivele senzorialitatii, sub formaexperimentala cu rolul de a da contur ~i profunzime cercetarilor senzorialepe de-o parte, ~i pe de alta parte de a contura statutul de ~tiinta a psihologiei,prin stoearea de rezultate ~i interpretarea lor.W. Wundt a fost eel care a subliniat, istoric, primul palier alpsihofiziologiei senzoriale, prin care a Inceput distantarea diferitelor tipuride senzatii ~i ca~tigarea, din ce in ce mai mult, a cercetiirii praguriloracestora: pragurile absolute (m axim al ~i m inim al de receptie) ~i pragurilediferentia1e (de sesizare a diferentelor de intensitati, a provocarii senzorialereceptionate ca atare). W. Wundt a avut 0 bogata ~i tensionatii viata~tiintifica, a fost influentat de filosofia lui K ant, dar a reu~it sa impuna ideeaexistentei unei evaluari psihice a excitantilor senzoriali. $i totuI se petreceaintr-o perioada in care, pe de-o parte, se incepuse consolidarea surprinderiiprim elor structuri psihice validabile - fapt ce parea bizar, ~i pe de aW i parte,cei im plicati In acest proces ce Ie erea trairea unei biruinte, nu erau siguri ell.

17


18/339

procesele de gandire ar putea fi studiate experimental, in spiritul nou in careevalua psihologia. Pe seama psihologiei, incepusera sa circule pareri despreasemanarea ei cu un om earn distrat care ~i-a pierdut ochelarii in gradina ~i iicauta in casa, pentru ca poate aprinde lumina, ~i in casa se vede mai bine,sau ideea ca psihologia poseda aparate, cercetatori, are cadrul complet alunei ~tiinte, dar ii lipsesc hainele sub palton.

Dar evolutia psihologiei s-a precipitat, mai ales, spre descoperirea denoi ~inoi idei ce semnalau caracteristici psihice acceptabile.

Exista, insa, ~i cateva momente mai interesante ~i mai semnificativepentru dezvoltarea ideii ca psihologia poate deveni 0 ~tiinta cu obiective ~i

. instrumentari ordonatoare, a~a cum visau, probabil, vechii filosofi ~itemperamentali~tii greci.

Prin secolul al XVIII-lea, dupa liberalizarea de presiunile Inchizitieiinceputa in timpul Rena~terii, cand s-au dizolvat blocajele religioase, s-aconstituit ideea posibilitatii de organizare a domeniului larg al psihologiei,iar D' Alembert a efectuat un program privind cunoa~terea omului. (in1759), program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar alencic10pediei franceze - privind psihologia ca ~tiinta. Acest proiect a fostmai larg deceit cel ce a fost activat prin laboratorul intemeiat de W. Wundt,in 1879. Proiectul lui D' Alembert continea obiectivele ~i domeniile maiimportante ale proceselor psihice, printre care figura ~i inte1igenta. Totu~i,lui W. Wundt (1832-1921) i-a revenit meritul conturarii psihologiei ca~tiinta umanista, cu identitate proprie indiscutabila.

Au avut loc ~i alte evenimente demne de abordat ~i de corel at intreele. A~a, de pilda, a fost momentul Bassel, legat de 0 situatie mai deosebitadin domeniul astronomiei. Prin 1875, au avut loc la ObservatorulAstronomic din Anglia - Greenwich, consemnari ale unor gre~eli dereperare a stelelor ~i planetelor la meridian, efectuate de unii dintreastronomii observatorului, dintre care, mai ales, Kinsbrooken. De~iconsiderat ca un bun astronom, gre~ea mereu, fapt semnalat de Maskelyne(1732-1811), reprezentant regal al Observatorului. Dar gre~eli de reperareau facut ~i alli astronomi ai observatorului, consemnali ~i ei. Maskelyneavea experienta, intruceit lucrase la Observatorul din Bradley (1760), ca ~i inalte parti. Peste ani, Bassel, care a lucrat in problemele participariioamenilor la diferite forme de munca, a studiat ~i gradele ~i frecvenlagre~elilor (intarzierilor) de reperare astronomica de la Greenwich ~i aconturat motivalia gre~elilor datorita timpului de reactie personal alastronomilor invinuili, pe nedrept, de neglijenta. Problema a sugerat ~ialimentat apoi, in timp, necesitatea testarii TR (timpului de reaclie) al eelor

18


19/339

ce se angajeaza in profesii in care TR are 0 mare importanta. In acestcontext, s-a dezvoltat asp (orientarea ~colara ~i profesionala) ~i SP (selectiaprofesionala), ca activitati de testare a disponibilitatilor personale favorabilesau defavorabile unor profesii. Folosirea SP ~i asp au solicitat, Ia nindullor, constituirea de profiluri profesionale, pentm a se stabili ce anume estenecesar sa se diagnosticheze pentru diferitele profiluri de activitati lucrative.Bineinteles, ca in acest context, este implicata ideea ca asortarea profiluluipsihologic a1 fiecarei persoane cu profilul profesiei devine 0 conditie aprogresului - iar in caz de nepotrivire, a e~ecului ~i a tot feluJ de probleme.De aceea, OS ~i OSP au capatat 0 !inta sociaJa importanHi.Un alt moment interesant, ca semnificatie in dezvoltarea psihologieimodeme, a fost generat de Sir Francis Galton (1825 - 1911). Sir Galton aavut, 1a Londra, un laborator de antropometrie ~i a stnms foarte muIte datein aceasta directie. Este yorba de masuratori pe diferite persoane (femei ~ibarbati de diferite v3rste), ca longilitate corporal a, a bratu1ui, piciomlui,greutatea, larimea capului etc. La un moment dat, a I'nt:11nit0 cuno~tinta maiveche care avea 0 intreprindere de panzeturi ~i stofe, ~i in discu!iile celor dois-a conturat ideea de a face imbracaminte standard, pe seama masuratorilorantropometrice de mare frecven!a. Din aceasta idee s-a nascut industriaimbracamintei confectionate de gata, 0 industrie necesara, utlla, cu efectefoarte complexe ~i cu progrese uria~e, privind moda ~i evolutia ei. Aceastaindustrie a folosit, mai ales, claselor mijlocii.Intre timp, Michel Foucault a definit omul prin ambiguitatea pozitieisale, ca "obiect al cunoa{)terii ~i subiect care cunoa~te". $i Buffon a pus inevidenta dualitatea fiin!ei umane. Nu putem uita scrierile lui Mihai Ralea,care a pledat pentru aceasta dualitate, in mai toata opera sa.Pe de aha paTte, Charles de Linne a integrat omul in spe~iilenaturale, a vorbit despre specificitatea lui ~i a reactivat imperativuJ delfian"Homo nosce te ipsum", conturand interdependente1e dintre psihologie ~ibiologie.

Psihologia s-a nilscut prin distantarea problemei naturii umane demetafizica sub presiunea Iargirii opticii pozitiviste, dar ~i sub imperiulcerintelor unei mai profunde radiografii a psihologiei naturii umane.In seria aporturilor de inceput, cea mai importanta interventie, printro Iuerare remareabila, afost cea a Iui T. Fechner (1801-1887), fiziolog deformatie. El a implicat 0 relatie eomplexa intre doua variabile: pe de-o parte,intensitatea stimulilor, iar pe de alta, intensitatea senzatiilor fata de ace~tia.A lucrat intens in domeniul senzatiilor vizuale - avllnd ~i el probleme euoehii. Cea mai ClL110ScuUiucrare a sa Elemente der Psychophysik (1860) a

19


20/339

fost prima lucrare importanta i caracteristica de psihologie experimentala.o alta lucrare a sa, deosebit de importanta, a fost intitulata Vorschule derAesthetik (Introducere fn estetidi, 1876). In aceasta lucrare, a folosit metodaimpresiilor. Este considerat intemeietorul "esteticii de jos" - lucrareaconstituind un punct de plecare pentru estetica industriala i psihologia artei.E. N. Weber este, lmpreuna cu Fechner, cofondator alpsihofiziologiei modeme, senzoriale. El a studiat senzatiile musculare itactile - pentru dezvoltarea psihofizicii. A folosit metoda celor mai micidiferente de sensibilitate senzoriala. Formularea acestor relatii estecunosc~ta ca legea Fechner-Weber. Fechner1 a i conferit psihologieistatutul cel mai complex ~tiintifie din acea vreme, eu 0 metodologie decercetare riguroasa.

E. N. Weber (1840) a sintetizat rezultate privind toate categoriile desenzatii. S-a facut, aa cum de fapt am aratat mai sus, un prim pas inconstit1}irea psihologiei experimentale, al carei reprezentant au fost G. T.Fechner (1801-1887) i, apoi, W. Wundt (1832-1920). Psihologiaexperimentala modema, astfel nascuta, a devenit nucleul principal,expansiv, al conturarii psihologiei modeme.

De altfel, secolul al XIX-lea a fost impregnat de idei aledarwinismului i de noua mentalitate elaborata sub influentele dezvoltariibiologiei ~ia ~tiintelor, in genere. Pe plan socio-economic, se desfaurauetape,semnele dezvoltarii R.T.S. (revolutiei tehnico-~tiintifice), care aveausa duea la 0 mai mare aeumulare de capitaluri ~i la raporturi noi lntre om ~imunca, om ~i societate, om ~i educatie, educatie ~i munca etc. In acestcontext, s-a format 0 serie de necesitati sociale noi ~i tot mai profunde. Elese refereau mai mult i mai direct la om, la situatia lui, la libertate, drepturii proprietate asupra mijloacelor de productie. Pe planul dezvoltariipsihologiei, au inceput sa apara cadrele largi ale cerintelor de aplicabilitatepractica, a aporturilorpsihologiei, alaturi de cerinta crearii unei coerente incadrul cercetarilor ce se efectuau. Acestea au devenit mai clare ea obiectiv,mai directionate - ~i s-au conturat, treptat, ~i modalitatile in care puteau safie abordate.

Inperioada la care ne-am referit, s-a conturat, ca atare, ~i 0 nouaoptica. Herman Ludwig Ferdinand von Helmholtz (1812-1890), fiziologrenumit al secolului al XIX-lea, obsedat de problemele fortei vitale, de

] G. T. Fechner a fost 0 personalitate deosebita. Intre anii 1838-1879, a elaborat 7 volume incare a expus teoria panpsihismului. La 21, de ani a scris satire sub pseudonimul "Dr.Misses".

20


21/339

mi~care permanent a ~i de legile conservarii energiei, a atribuit psihicului, inmod latent, un rol important, legat de diferentierile senzoriale. A cestea, prindom inatiile lor tot mai diversificate, au contribuit la distantarea psihologieide filosofie, in mod rapid.

James Prescott (1814-1878) a avut in atentie teoria energetista (fiindprintre intemeietorii termodinam icii), teorie care a contribuit, de asemenea,la distantarea psihologiei de filosofie. Se incerca implicarea in problemelefortei vitale. Oswald va fi, insa, reprezentantul eel mai de seama in aceastilproblema.

De fapt, ~i Cabanis (1757-1818) a legat de psihicul umanrationamente1e biologice (el s-a implicat, teoretic, in disectii ~tiintifice).Opticabiologica era ea insa~i de vaditil noutate ~i progres pentru aceletimpuri, ~i a deschis drum larg integrarii dimensiunilor energetiste inpsihologie, problem e ce se conturau in Iucrarile Iui W ilhelm Oswald, care areunit teoriile personaliste cu cele energetiste. C . R adulescu-Motru a fost, ~ie l, reprezen tan t al energetismulu i psihologie.Laboratorul de la Leipzig (1879), fondat de W. Wundt, a devenit uncentru mondial al psihologiei. Foarte multi psihologi au luerat, au studiat ~icomentat experimente la acest laborator, contribuind la dezvoltareapsihologiei ca ~tiinta, ~i apoi la colportarea instrumentatiei doMndite, intarile din care au venit la laboratorul de la Leipzig. Dintre ace~tia, au weutparte, printre a1tii, ~i C. Radulescu-Motru (1868-1957), E. Gruber (18611896), FI. Steranescu-Goanga (1881-1920). Ace~ti psihologi rom ani, ca ~ialtii, ~i-au efeetuat ~i publicat luerarile de doctorat in revista condusa de W .Wundt, intitulata Philo soph ische S tudien. A~a cum am aratat inca dinintroducere, la laboratorul de la Leipzig au fost multi psihologi intemeietoride centre de cercetare in diferite tari (precum Stanley Hall, J. MckeenCattell, Ed. T itchener, dar ~iF. Kraepelin, B. G. Bourdon, A. M ichotte~. a.).Consideram interesa.l1t faptul ca W . Wundt a avut 0 d iscu tie controversata euC . Radulescu-Motru privind testele. \Vundt nu le-a considerat instrumenteale psihologiei experim entale, spre deosebire de C . Radulescu-Motru, care apledat pentru teste ca instrumentar psihologic de mare importama.

*

* *

Pom indu-se de 1amodelul laboratorului de 1a Leipzig, au inceput sase organlzeze laboratoare, sa se e1aboreze tehn.ici specifice, In diferite tari.S-au dezvoltat $1 revistele de psihologie, s-au constituit asociarii nationalede psihologie ~i a fnceput sa se organizeze congrese de psihologie nationale~i intemationale.

21


22/339

Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicana inpsihologi~ abia nascuta prin el. Treptat, interesul pentru manifestarilepsihice ale omului a crescut ~i a capatat 0 tenta de mare descoperire, printr-ooptica noua. Succesiunea eforturilor de cercetare psihologiea a pus inevidenta eonstituirea de centre de eercetare legate de obiective sau doar deidealuri - ~i apoi - de cele mai muIte ori, legate prin sentimentul deapartenenta la domeniul acestei noi ~tiinte: psihologia. Au existat tentative ~ide alt fei, de transferuri din eelelalte ~tiinte, care au contribuit, de fapt, laconturarea psihodiagnozei.

Prin 1793, Vauban, Mareal al Frantei, a efectuat primele interventiilegate de organizarea activitatilor din fabricile (de atunci) de armament iarsenalele de artilerie, pentru a fi mai eficiente; matematicianul Bernoulli,fizicianul Coulomb i chimistul Lavoisier au studiat desfii~urarea ramurilorgrele din intreprinderi, izvorul energiei umane, relatia dintre cantitatea deoxigen consumat ~i mooca eficienta ~i multe alte probleme legate de relatiaom-munca.

Un remarcabil analist, Hoffedingh, a prezentat, pe langa biografiaoamenilor mai remarcabili ai timpului, i modulin care aee~tia au dezvoItato noua optica in mentalitatea filosofica a finalului de seeol XVIII i apoi, eupenetratie pana in secolul Xx. Analiza biografica i de eontributie ~tiintificaa lui W. Woodt, care a fost primui prezentat de Hoffedingh, se refera lastudiile fiziologice ale lui W. Wundt, din lucrarea Beitrage zur TheOl'ie desSinneswahrnehmung, in care studiui mi~dirii ochiului i-a angajat pe \V.Wundt in conceptia spatiului i timpului psihologic. Este vorba de timpulseurs de la aetiunea stimulului vizual la trezirea reprezentarii unei trairisensibile. Prin 1897, W. Woodt a elaborat trei editii ale lucrarii Vorlesungenuber die Men..sehen und Tierseele (Leelii asupra sufletului oamenilor $ianimalelor). In 1875, Wundt, ajuns profesor de filosofie la Leipzig, apublicat lucrarea Einfuhrung in der Psyehologie i apoi PhysiologisehePsychologie (Psihologiajiziologiea), lucrare ce a fost eonsiderata de aceea~iimportanta cu lucrarea Elements de psyehophisique, a lui Fechner (0capodopera a psihologiei experimentale). In fine, in 1890, Wundt a pus ineirculatie lucrarea Grundlage der physiologischen Psychologie (Bazelepsihojiziologiei), in care a facut 0 expunere a dezvoltarii psihologiei. Laacestea se adauga lucrarea Sprachgeschichte und Sprachpsychologie (1901),ea ~ilucrarea Volkerpsychologie (1900-1920), lucrare in zeee volume, care aconturat domeniul psihologiei diferentiale a popoarelor.

Woodt a' inceput, treptat, sa fie animat de un pelerinaj interior altematicii psihologiei i a ineeput sa fie interesat nu numai de ruperea

22


23/339

psihologiei de filosofie, ci ~i de ruperea psihologiei de fiziologie ~lindependenta ~tiintelor, idei ce s-au conturat intp-ull articol publicat illRevista de la Leipzig, ill 1899. EI a marturisit ca atunci cand a ajulls lafunctiile superioare ale imaginatiei implicate in spatialitate ~i temporalitate,mai ales, dar ~i la modificarile senzatiei, care dispune ~i folose~tereprezentari, a avut 0 viziune - aceea a sintezei ce nu se afla in senzatii, niciin reprezentari, ci in psihic. Sinteza, a considerat Wundt, este expresiacurenta a psihicului. In articolul "Die psychologischen Axiome und ihreBeziehung zum Causalprinzip" ("Axiomele psihicului ~i legatura lor cuprincipiul cauzalitatii"), incepuse sa elucideze problemele cunoa~terii. Inacest context, Wundt a elaborat opera sa asupra Logicii, apoi lucrareaSystheme der Philosophie (1892, ed. a II-a), in ~i prin care a atins un punctde mare sinteza. A urmat Einstellung in der Philosophie (Introducere fnjilosojie, 1901), lucrare in care a subliniat earaeteristieile diferitelor curentedin filosofie ~i istoria aeesteia. Dar eea mai interesanta afirmatie meuta deWundt a fost di "prin cunoa~terea rationala se poate depa~i experienta, caredevine transcendentaHi".

Am facut aceasta scurta evocare a experientei umane intuitive ~iimpresive, implicata in modifidirile de mentalitate, din secolul XIX, pentrua pune in eviden!a dezvoltarea psihologiei evaluative interumane ca 0solieitare permanenta a omului de a se cunoa~te ~i de a-I cunoa~te pe ceilal!i.

In secolul al XIX-lea, se voia Insa, 0 forma de cunoa~tere maiprofunda, mai sistematica, venise timpul stiintei ca cerinta sociala.Dezvoltarea psihologiei ~i a psihodiagnozei sunt legate pro fund de aeeastadesprindere a omului de filosofie ~i de exercitarea libertatii de a diseea libel'competentele ~i part,ile slabe ale omului in fata Universului eu care seconfrunta, 11umanizeaza, gestionandu-~i viata ~i geneza lui ca persoana, infiecare persoana ~i eu fiecare secventa de timp i de spatiu prin care trece.Ce caracteristici are omul? Care sunt mai importante dintre ele? Cum areu~it sa-~i ca~tige potentele prin care poate strabate complexitatea vietii? $icare sunt diferentele dintre oarneni? De ce exista? Cui se datoreaza? Acestea~i muIte altele constituie problemele ruperii psihologiei de filosofie. Toateintrebarile s-au transformat in cautari, ipoteze, cerceti1ri i forte alecunoa~terii.

In 1890, Compania de otelarie M. Steele, apoi Uzinele Ford, UzineleFayot, la sugestia Iui Parson, au organizat primul birou de asp (VocationalGuidance) la Boston, fapt ce a dus la dezvoltarea psihologiei muncii,aetivitatii de organizare de profiluri profesionale ~i de studiere aprofundata aaptitudinilor, intereselor ~i competentelor, indemanarilor, viteza de formare

23


24/339

a deprinderiIor, valoarea atentiei ~i sincronizarea ei cu ritmurile de Iucruimpuse de activitatea specifica ill intreprinderi.

Pe de alta parte, au inceput sa se infiinteze reviste de psihologie indiferite tari (tot dupa infiintarea Laboratorului Iui Wundt). Cele maiimportante au fost: Le travail humain (1894), Paris, Psychological Review,S.U.A. (1894), L 'Annee psychologique, Paris (1895). In acela~i an, a aparutrevista rusa Obozrenie Psihiatrii, nevrologii, experimentalnfi Psihologii,Moscova. Dupa 1900, sumarele acestora se vor mari foarte mult. Toateacestea au amplificat comunicarea de probleme, schimbul de idei ~i au largitfoarte mult domeniul ~tiintific accesibil al psihologiei.

In acela~i timp, prin constituirea de laboratoare ~i reviste depsihologie s-a creat 0 provo care diferentiala intre centrele psihologice, faptce a facut ca in secoluI XX sa inceapa sa apara tratate de psihologie ~iasociatii nationale ~i internationale de psihologie - sa intre in atentie 0 seriede probleme de prim ordin ~ cum ar fi elabararea de sinteze pe domenii,elaborarea, de asemenea, a unui cod deontologic, ca ~i diversificarea ~iorganizarea mai severa a tehnologiilor de cercetare.

lntre timp, Pierre Paul Broca (1829-1880), medic chirurg ~iantropolog francez, profesor universitar la Paris, ~i-a propus sarcina (foartedificila de altfel) a localizarii cerebrale a diferitelor activitati ~i functii. Inspecial, I-a interesat centrullimbajului din creier (devenit centrul Broca). Aelaborat ~i alte lucrari, precum anevrismele, tumorile creierului ~i afazia, ~ichiar craniometria.

Creierul are doua emisfere ~i structurile care Ie reunesc. Dupalocalizarea efectuata de P. P. Broca, a avut loc 0 explozie a cercetarilor deIocalizari cerebrale, fapt ce a afectat problema core1atiiIor functionale. Inarice caz, oamenii de ~tiinta, precum Wilder Graves Penfield ~i altii, audemonstrat ca in cursul primilor doi ani de viata, emisferele cerebrale i~ica~tiga functionalitatile specifice. Emisfera dreapta sesizeaza realitateamediului de apartenenta cu bogatia ~i caracteristicile imagistice mentale ~igandirea concreta. Emisfera stanga cauta ~i gase~te, in aceasta Iumeconcreta, 0 infinita retea de cauze ~i efecte armonioase (Vadim 1. Deplin 1975) ~i guverneaza gandirea logica ~i abstracta. Ambele functioneaza ininteractiune, eompletandu-se ~i eontrolandu-se reciproc.

Prin toate acestea, psihologia s-a eonturat ca domeniu ~tiintificintercorelat eu numeroase discipline - dar mai ales eu ~tiinte umaniste deprima importanta - pana la sfar~itul secolului aI XIX-lea.

24


25/339

CAPITOLULH

o NOVA RASCRVCE IN PSIHOLOGIA MODERNA.CONFLUENTESICONVERSIIIn secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare, inclusiv

metodoIogica, a psihologiei. Infiintarea primuIui laborator, de catre W.Wundt, a constituit primul demers fertiI ~i important pentru dezvoltareapsihologiei ea ~tiinta aeceptata, chiar daca domeniul ei a pastrat un fel deaura deosebita, ineareata eu un fel de mister ~i un fel de teama. Supunerea laun examen medical este indlrcata, de asemenea, de un fel de teama relativasem anatoare, dar cu 0 latura eeva mai putin misterioasa. Laboratorul de IaLeipzig a constituit, mai ales pe cei ce I-au vizitat, ea un exemplu ~i 0provocare. De altfel, tendinta de organizare de laboratoare s-a produs ~i inalte domenii. Mai ales, cei care au vizitat laboratorul de la Leipzig au avutca obiectiv ~i model organizarea unui laborator. Stimulatia a crescut chiardupa 1879. In acela~i an, Muller a deschis un laborator la G6ttingen, StanleyGranville H all, la Baltim ore (1883), Giuseppe Sergi, la Roma (1884), V. M .Behterev, la Universitatea din Kazan in Rusia (1885), Angelo Masso, laTorino (1888), Martins, la Bonn, A . B inet, la Sorbona.

Toate acestea au evidentiat un mare apetit social ~i inteleetual, pentruun eadru riguros ~i un statut ~tiintific al psihologiei. Fara indoiala, ram aneun mister faptul ca omul care a creat atatea ~tiinte, inventii, idei ~i aconstruit nenumarate ~tiinte pentru tainele lum ii, a pastrat distantari catevaseco le fata de ~tiinta desp re psih icul omului.

Lantul de laboratoare de psihologie din Europa, prin interesul creat, adeterminat organizarea de laboratoare de psihologie ~i in S.U.A. In acestelaboratoare au avut loc eereetari din ee in ee mai interesante privind sistemulsenzorial ~i t ot mai multe, impregnate de optica experimentelor logice ~imaiales fiziolog ice ~i psihofiziologice. S-au studiat pragurile senzorialernaximaIe ~i m inimale, diferentiate pe felul de persoane (dupa necesitatile ~ipreferintele diferitilor psihologi) - m ai ales in studiile lui Van Helm holtz(1850), ca ~i ideile ca senzatia ere~te ca intensitate odata cu logaritrnulexcitatiei, ideidifuzate in lucrarile lui Fechner ~i Weber.

25


26/339

In apropierea anului 1900, s-a conturat dorinta de a se studia cat maimuIte paliere ~i probleme ale psihologiei, fapt obiectivizat prin lucrari1e luiTh. Ribot (1832-1916), precum maladiile memoriei (1861), ale personalitatii(1886), ale atentiei (1861), ale sentimentelor (1896), ~i apoi extindereaacestora din urma.

Studiile lui H. Ebbinghaus (1850-1909) asupra memoriei ~icaracteristicilor invatarii, prin cercetari experimentale, au creat un noucentru de interes, ~i au fost preluate de E. B. Titchener, B. R. Cattell ~i A.Binet.

Intr-o situatie asemanatoare s-au aflat ~i lucrarile Clarei ~i ale luiWilhelm Stern, privind dezvoltarea timpurie a limbajului.

W. Stern (1871-1938) a fost lillul dintre pionierii psihologieimoderne. Lucrarea sa Chel' Psychologie del' individuallen Diffel'enzen(1900) I a stimulat foarte mult dezvoltarea psihologiei diferentiale ~i,desigur, aparitia peste timp a interesului pentru problemele identitatiipsihicului.

Prin toate acestea, se marca, pe de 0 parte, procesul de distantare apsihologiei de filosofie, iar pe de alta, 0 fiziologizare tot mai acaparanta apsihologiei (~i invers), pentru ca~tigarea unei validitati cat mai consistenta apsihologiei, ca domeniu.

In genere, autorii citati aveau in atentie 0 conturare general a apsihologiei ~i a caracteristicilor psihice, chiar daca se opera cu metodachestionarului (Th. Ribot) ~i cu metoda experimentului natural (H.Ebbinghaus), fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuau inlaborator. De altfel, experimentul natural s-a dezvoltat foarte mult ~i el insecolul XX.

S~a conturat obsesia incon~tientului, in acea perioada ~i un fel deimplicatie ipotetica a radacinilor visului in incon~tient, in lucrarile luiHarwey Saint-Denise (1867), ~i apoi Sigmund Freud (1809-1861), in 1900~iE. Aserinshy, in 1953.

Unii psihologi au devenit cunoscuti, altii au primit chiar premiulNobel (H. Bergson).

Unul dintre psihologii mai cunoscuti, care a adus un aport importantla dezvoltarea psihologiei, a fost Alfred Binet (1857-1912). Binet lucra laSorbona ~i a devenit 0 persoana cunoscuta, mai ales, prin trei lucrari: Lapsychologie du raisonement (1886), Etudes de psychologie expel'imentale(1888) ~i Etudes experimentales de l'intelligence (1903). 0 comisie a1 Despre Psihologia diferen!elor individuale.

26


27/339

Ministerului Invatamantului a devenit interesatii de aceste lucrari ale lui A .Binet ~i I-a numit pe acesta intr-o echipii, impreunii cu Th. Simon (18731964) - specialist in probleme de handicapati - spre a efectua cercetariconcrete, privind testarea inteligentei la copii din toate mediile, cu vM stecuprinse intre 3 ~i 16 ani, normali, din ~coli, dar ~i din ospicii. Cei doi aufacut cercetari ~i pe adulti analfabeti ~i alfabetizati. P eacest fond situ ational,a apiirut primul test de inteligentii, in revista L 'Annee psychologique (1905,nr. 11, p. 191-244), cu rezultate. Era prima scalii de inteligentii; ea aproliferat ~i a dus, pe de-o parte, la constituirea tehnologicii a testelor ~i achestionare1or psihologice, iar pe de alta parte, la abordarea problemeicomplexe ~i dificile a inteligentei. A. Binet a imbuniitiitit testul deinteligentii, in 1908 ~i in 1911 (acesta din urma aparut dupa moartea sa).Testul a fost publicat ~i in S.U .A . S-au creat ~i v ariante ale acestuia.

Testul de inte1igentii al lui A. Binet a avut rasunet ~i a trezit uninteres foarte mare, pentru cii a fost insotit de implicatii :fundamentale inunele problem e ale psihologiei, ~i anume, a conturat optica ontogenetica indezvoltarea inteligentei, suport pentru psihologia copilului, dar ~i pentrupsihologia varstelor ~i psihologia diferentialii, dezvoltate ~i ele mai tarziu,tot m ai mult. Pe de alta parte, aceasta scalii a stabilit necoincidenta, adeseaevidenili, intre varsta m ental a ~i varsta cronologica. Varsta cronologiciioficiaH i era trecuta in actele de identitate. Varsta mentalii (inteligenta) a fostextrasa de Binet-Simon, prin media raspunsurilor la 0 serie de intrebiiri datede copii de diferite varste apropiate, ~i calculata pe tabele. A ceastii cotatie afost constituitii, treptat, de ditre Binet ~i Simon, intre 1905 ~i 1908. Scala deevaluare a pus in evidenta grade de distanta a raspunsurilor, de varstacronologidt Aceste diferente s-au valorizat in luni, a~a cii, in varianta din1911 un copil putea sa fie ca varstii mentalii de 4 ani ~i 8 luni la viirsta de 5ani cronologici, sau de 6 ani ~i 4 luni la tot atatia ani cronologici (5 ani);deci, subdezvoltat in primul caz ~i oarecum supradotat in cel de-al doilea.1

Testul Binet-Simon a stimulat traducerea ~i aplicarea sa innumeroase centre universitare ~i laboratoare psihologice. A fost preluat ~i inGermania. Problema inteligentei a avut progrese remarcabile in decursulintregului secol XX. Testul Binet-Simon, in ultima versiune (1911), a foststudiat ~i in multeuniversitati ~i laboratoare, cooptat ~i discutat cu multinteres. Traducerile efectuate in S.U.A. ~i discutiile interpretative audezvoltat ipoteza mai multor feluri de inteligenta. Thorndike a considerat cii1 Mai dificilii, ill fonnularea interogatiilor (item ilor), din testul de inteligenta, a fostgradarea, ca dificultate, pentru a se surprinde pa~ii deprogres de inteligentii (varstiimentalii).

27


28/339

exista trei felmi de inteligenta: concreta, abstracta i sociala. C. E. Spearmana constatat ca exista 0 inteligenta ipotetic innascuta i 0 inteligenta formatasub influenta mediului. Specialitii in analiza factoriala au conturat douamodele ale acestei inteligente: una piramidala (cu factorul G in varfulpiramidei) i 0 structura semipiramidala (tara factorul G); aceste modeleierarhice au fost dezvoltate de W.W. Thurstone, W. Funck, Caroll etc. D.Wechsler a implicat in testul sau 12 feluri de inteligenta. Cea mai amplastructura a fost conturat& pentru modelul inteligentei de catre J. P. Guilford,care a efectuat un model al intelectului cu 120 de aptitudini potentiale deinteligenta - inca nedescoperite toate. ModeluI lui Guilford incorporeaza,insa, in formula inteligentei,~i memoria, atentia i creativitatea subdenumirea de gandire divergenta.

o aha directie a cercetarii inteligentei a mers pe linia dezvoltariiontogenetice a acesteia. Jean Piaget a fost cel care a aprofundat mai multaceasta problema, conturand stadii ale dezvoltarii ~i maturizani inteligentei,subliniind, inai ales, domeniul operational al inteligentei. Etapa primara agaudirii senzorial-motorie permite fixarea experientei primare. Intre 2 i 8ani, urmeaza faza preoperatorie,in care se formeaza numeroasepreconcepte, facilitate de limbaj i de simbolistica ludica (a jocului). Spre 4ani, se formeaza gaudirea situativa i se perfectioneaza. Dupa 7 ani, are locformarea de operatii concrete ~i rationamente intuitive i logice, iar spre 10ani, acest sistem se dezvolffi foarte mult -la 12 ani ~i dupa, se atinge stadiulgaudirii complexe ce folose;;te operatii formale. Reflexia complexa,evoluata logic, este activa dupa 16 ani. Teoria lui Piaget are suportul unorcercetari atente ~i a avut 0 larga acceptare. J. Piaget s-a referit ~i laproblemele evaluarilor morale (a inteligentei evaluative moral Intr-olucrare).!

In primii ani ai secolului XX, a avut loc 0 extindere a exploziei deaparitii de reviste de psihologie in diferite tari, organizarea de asociatiinationale i intemationale de psihologie, aa incat in a doua jumatate asecolului XX existau, in toate tarile, aceste forme de organizare acomunicarii tiintifice i progrese evidente in dezvoltarea psihologiei, care adevenit 0 ;;tiinta cu domenii care s-au organizat ~i unificat sub 0 constelatiede cerinre In care este implicata 0 mare deschidere spre toate domeniilecelorlalte ;;tiinte, ~i domenii ale tuturor activitatilor i trairilor umane. Auaparut dictionare de psihologie, care condenseaza, dupa diteva criterii,

1 J. Piaget, Le jugement moral chez I 'enfant, preluata de L. Kohlberg care a nuantat-o.

28


29/339

aporturi ~i evocari de personalitati, de contributii in diferite ramuri alepsihologiei moderne.

Trebuie sa subliniem faptul ca in secolul XX psihodiagnoza adevenit disciplina de suport a tuturor ramurilor psihologiei, pentru ca aservit la validarea de ipoteze, cuno~tinte, idei ~i concepte, prin cercetari.Tehnologiile de cercetare s-au extins, ca atare, in foarte numeroase domenii~i ~i-au marit rafinamentuI.

In jurul anului 1900, dar mai ales dupa, viata social a a inceput sa seschimbe tot mai intens. Au avut loc consolidari ~i conversii de mentaliHlti ~iatitudini fata de ~tiinta, s-au conturat noi ~i noi investigatii ~i sistemeorganizatorice care sa Ie coordoneze ~i sa Ie sustina. Organizatiile statale auintrat intr-o perioada de tensiune, in cautarea identitatii in Europa. Daca indeceniile anterioare oamenii de ~tiinta psihologi erau, adesea, filosofi ~iteologi, treptat patura acestora s-a modificat. Multi psihologi au fost in zilelenoastre piologi, anatomi~ti, fiziologi, literati etc.

In Europa, dupa 0 lini~te relativa de 100 de ani mra razboi, atmosferaa devenit din ce in ce mai tensionata ~i agresiva, ~i in 1914-1918 a izbucnitprimul razboi mondial, care a schimbat structurile geografice, politice ~ieconomice ale Europei1.

A doua problema de mare aport ~i de stimulare a organizariitematicilor de cercetare ~i diagnosticare a fost problema invatarii. Interesulpentru problemele invatarii s-a dezvoltat tot incepand cu intrarea in secolulXX, prin prezentarea, de cafre fiziologul rus 1. P. Pavlov, a unei lucrariremarcabile privind Rejlexele psihice, la primul congres international demedicina din 1903. De fapt, era yorba de celebrele reflexe conditionate, careau pus in evidenta mecanismele de baza ale adaptarii implicate in conferireade importanta ~i semnificatie stimulilor, legati temporal intre ei, in viataconcreta. Teoria reflexelor conditionate de grad II ~i III a amplificat terenulinvatarii ~i a fost implantata, treptat, in imagologie (ramura a psihologieimoderne foarte folosita in politica, in viata economica, in problemelereclamelor etc.).o a treia directie de contributii concrete ale psihologiei, in secolulXX, s-a centrat pe problemele muncii industriale - ~i a muncH in general.

Dezvoltarea mare a industrializarii vietii sociale, ~i nu numai, aprovocat interventia psihologilor in acest domeniu vast ~i de mareimportanta. Ritmul perfectionarii tehnologiilor, din intreprinderile1 In tin1pul primului razboi mondial, s~au folosH, pentru prima data, testele (Army Test),pentru a nu treee in loeurile de lupta, oamenii ell diseriminari confuze. Testele au capatat,astfel, 0 valorizare sociala.

29


30/339

productive ~i prin efecte de reflux, In toate felurile de intreprinderi a dus lacrearea de oferta tehnica de suport, chiar pentm cercetarea interplanetara.

Ofertele tehnicii, ca suport de confort, au inceput sa patrunda,treptat, in viata de toate zilele. A crescut confortul locuintelor prin retelelede iluminat, frigidere, aragaz, dar a crescut ~i comunicarea, informatia,datorita publicisticii, apoi radioului, televiziunii ~i telefonului. Treptat, s-aschimbat viata sociala. Au crescut metropole lncarcate de blocuri, retele decomunicatii, numeroase automobile, tramvaie, apoi metrouri, retele de caiferate, dar ~i aerodroame cu avioane etc. Locuintele s-au umplut de butoanelegate de folosirea electricitatii, de robinete etc. Oamenii au inceput sa ~tiesa mai repare cate ceva. Au inceput sa apara persoane care sa invete repedefolosirea de tehnologii diferite, ceea ce a conturat ideea de aptitudinitehnice. Componentele acestora, cam de cateva zeci de feluri, sunt insa maisever combinate in diferite feluri In profesiile foarte numeroase ce auinceput sa se dezvolte. Programul revolutiei tehnico-~tiintifice provoaca,insa, din ce in ce mai apropiate in timp, retehnologizari in industrie ~i, deci.In profesii.

Aceasta cednta se refera ~i la domeniul profesiilor, a profiluriloraflate in schimbari accelerate, solicitandu-se studii mai aprofundate aleaptitudinilor, dar ~i ale competentelor, foarte schimbate adesea, solicitate indiferite profesii, dupa schimbarea tehnologiilor. Ritmul mare de dezvoltaresociaUipe aceste planuri a dus la index area faptului ca in decursul unei vieti,omul i~i schimba de cel putin patm ori profesia, eu tendinte de a trece lacinci schimbari. Exista ~i a~a-numitele profesii "eteme". Dintre ele fac partemedicina ~i profesiile educative (cel putin aparent). Pe acest fond, s-a nascutproblema invatarii permanente. Profesiile care se considera mai putinafectate de mari schimbari au politici active adaptative la 0 mai largamultitudine de domenii ale ~tiintelor. Oricum, toate profesiile s-auintelectualizat foarte mult, incarcandu-se de politici adaptative foartecomplexe. Contextul existential al vietii solicita un foarte mare rafinamentadaptativ, in care se solicita un mare volum de aptitudini incarcate deatitudini. Acestea sunt foarte sensibile la modificari legate de viata sociala,economica ~i tehnologica, dar ~i de progresul ~tiintelor. Evolutia tehnologicaeste un produs al inteligentei modeme ~i 0 provocare de atitudini, motivatii,aptitudini, pe de 0 parte cu rol adaptativ, pe de alta, eu rol proieetiv ~i deconsoli dare a politicii adaptative psihice la care ne-am referit deja. Aceastaimplicatie se exprima printr-o ardenta proiectare a sinelui, care i~i imprimaspontan caracteristicile opera1ionale cu un prag tot mai inalt de creativitate~i diversitate operationala ~i de socializare de tip nou, mai pragmatic. In

30


31/339

fine, a treia mare revolutie tehnologica a fost a computerelor ~i patrunderiilor in viata sociala eu na~teri de noi profesii eu noi profiluri.

In timpul primului ~i al eelui de-al doilea razboi mondial, barbatiifiind mobilizati, multe Intreprinderi au gasit solu!ia provizorie de angajaridefemei, care, intre timp, au Inceput sase perfectioneze in tot felul de studii.Or, procesul acesta a avut efecte bune in foarte multe cazuri. Femeile s-audovedit active, adaptabile etc, in acest context, au inceput sa se facanumeroase studii privind masculinitatea $i feminitatea, diferentele psihice.o portretistica diferentiala, care a fost mai larg generalizata ~iadaptata, 0 prezentam in tabelul de mai jos. E vorba de structurilediferentiale ale masculinitatii :;;ifeminitatii.,

Masculinitate FeminitateMasculinitatea este asociata cu agresivitatea Fetele au superioritate in probele verbale.moderata. Baietii au rezultate mai bune la Capacitate de opinie verbaIa mai mare. Suntprobe Ie figurale (in testul Torrance, s-a mai sensibile ~i manifesta precocitate. Fetele ~ievidentiat aceasta caracteristica ill mod femeile creative au muIte caracteristici depregnant). Baietii sunt mai independenti ~i mai masculinitate (testul Barron 1958, 1963, testulnoncollformi~ti. Baietii creativi au mai muIte Torrance 1963). Fetele tind sa prefere protectia

caracteristici de feminitate (tot testul Torrance -I (Erick Erickson 1970). FeteIe prefera spatii1963, dar ~i testul Barron 1958, ]963). Baietii defmite, personale. Sanatatea este pozitivnll au spatiu preferat ingust. In pubertate, la relationata cu valorile feminitatii (BaITOnbaieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. ]968). Fetele sunt mai dotate In dexteritatiInegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. manuale (A. Anastasiu 1958). Au 0 mai mareOricntarea spatiala solicita aptitudini numeroase, rapiditate. Fetele au un potential creativ mare,inclusiv mecanice, care sunt mai bine dezvoltate nevalidat social, din cauza condipei ~ila baieti, dar in cre~tere la fete. Depresia este de stereotipiilor socioculturale - plus ala 2 la 6 ori mai putin frecventa la baieti dedit la masculinizfuii culturii ~i artei - dar fetclefete ~i femei pe scala varstelor. ca~tiga intens teren in cinematografie, emisiuni

radio ~i TV, expunere artistidi a modei,Dependenta In copiJarie este mai redusa ~j invaramant, munci de secretariat, telefonie,timpurie la bilieti. medicina etc.Au gasit diferente semnificative ~i Graves $i Bolton (1972), Wallach~i Kagan (1965), Ward (1968) in aceste comparatii.Exista tendinte numeroase :;;i putemice de apropiere intrecaracteristicile psihice la baie!i $i fete (lmbracaminte, gablonturi, coafuraetc.). Feminizarea profesiilor este relativ intensa ~i in cre~tere. S.S.E.(statutul social-economic) este important. Cere mijloace ~i avere, suntfavorizate de condifii, dar ~i absorbite in activitiW ~i tentatii diverse, inclusivsociale, politice ~i de frumos.S-au efectuat ~i studii privind creierul feminin ~imasculin.

31


32/339

Nu au acela~imodel perceptual. Fetele ~i baietii nu sunt crescuti Inacela~i spirit ~i principii - ~i I~i valorizeaza diferit caracterele. Niciconstitutia neurologica nu e la fel. (Ereditatea? Sau cultura diferitstratificata?). Diane McGuiness ~i Karl Pribram (Stanford, S.U.A.)considera ca diferentele provin de la hormonii sexuali diferiti, cu actiunilelor.

Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali, sunete, atingere, autendinte depresive ~isunt mai sensibile la stres. Marcel Konstarne (Toronto)relativizeaza diferentele: femeile sunt, totu~i, superioare In coordonareaprecisa ~iaptitudinea de a face repede lucrurile (de exemplu, dactilografia);totu~i, sunt ~ipe acest plan prejudecati.

Eleanor Maecoby ~i Carol Jacklin (The Psychology of SexDifferences, 1974, S.D.A.) au parcurs cateva sute de cereetari In problema ~iau ajuns la ideea ca s-a constituit un mit al diferentelor - unele suntconfirmate, altele confirmabile, altele verifieabile.

Fetele au aptitudini verbale mai dezvoltate, baietii au aptitudinivideo-spatiale ~i matematiee, dar sunt mai agresivi; este statut ~i roldobandit - ea~tigat ~iprin edueatie. Fetitele vorbesc mai repede -Intre 5 ~i11 ani decalajul dispare. Dupa 12 ani, fetitele sunt iara~i In avans - eledispun de fluiditate verbala, de comprehensiune - pana la a cantari coreetfaptele.

Fundatia Intemationala a Sanatatii a efectuat un amplu studiu, InElvetia, In 1972. Lotul aflat In studiu a cuprins 934 femei, mtre 40 ~i 60 deani. Perceptia de sine, perceptia propriei sanatati, a propriei in:tati~ariintra Inu~oaracriza.

Menopauza se manifesta mai devreme la femeile, ai caror copii auparasit easa. Femeia, dupa ce ~i-aconsumat functiile traditionale de mama ~iedueatoare, se simte mai dependenta, mai putin sigura de propria-i identitate~i apare tendinta de a se raporta in functie de sotul sall. Descre~te, totu~i,acordul de idei ~i valori Intre soti, conflictele sunt mai dese, solutiile decompromis mai greu de gasit.

Raporturile sexuale scad cu varsta - seade pHicereafiziea foarte mult- probabil pentru ca aetul sexual i~i pierde finalitatea. Scade aetivitateaculturala, saracesc contactele prietene~ti. Totu~i, femeile eu studii eomplexetraverseaza mai u~ormenopauza, fiind mai distantate de rolurile traditionalefeminine.

Toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult, ~i-au schimbatstatutul de importanta ~i s-au Incarcat de politici adaptative tot maicomplexe ce solicita rafinamente tot mai complexe ~i inteligente. In aceste

32


33/339

soliciHiri se exprima cednta studiedi acestei proiectii a sinelui, care liexprima mai lntai 0 nebuloasa diversitate operationala, eu un prag deinteligenta ~i creativitate tot m ai lnalt. In acest dom eniu, s-au angajat, m aiales, prof. dr. Salade, Petre Pufan, dar ~i spedali~ti in psihologia sod ala (1 .Manzat, S. Chelcea, P. Golu ~i altii). Vastul domeniu la care ne-am referiteste in p lina constitu ire .

L a baza constituirii acestui domeniu, s-a impus necesitatea ordonariiactivitatii industriale aflate in pEna dezvoltare. Psihologia mundi are Inatentie toate problemele psihice ale tuturor sectoarelor de activitate. In primplan, se afla i s-a aflat organizarea rationala a mundi pentru a se mari, inprimul rand randamentul ~i profesionalismul persoanelor implicate indiferite feluri de munci. In al do ilea nmd, la fel de importanta in esenta, seafla problema (nu numai ca interogatie) a relatiei din mediile ergonomice.La care se adauga problem ele conditiilor generale ale m uncii industriale. H.Mlinsterberg, psiholog american de origine germana la universitateaHarvard, a fost preocupat de problemele sociale ale muncii, contactele degrup, oboseala in munca industriala. Exista foarte numeroase lucrari depsihologia mundi, printre altii Faverge Jean a depistat variabilesem nificative, ill num ar de 29, in situatii de acddentare in munca.1 De altfe l,exista profesii de peric1itate crescuta. D in studiile muncii, s-au conturat douaprobleme foarte importante: problema selectiei profesionale (S.P.) ~iproblema evaluarii in selectia profesionala. Prim a se folose~te in angajarilein munca, ~i este 0 componenta specifica de teste ce se aplica in vedereaocuparii de posturi de munca disponibile. S.P. are compozitii de teste, plusevaluarile din dosarul psihologic, care au specificitati legate de profilulcaracteristicilor psihice solicitate de 0 anumita profesie. Testele studiazastatutele psihice implicate in depistarea acelor caracteristici ce sunt legate deprofesia solicitata. a.s.p.-urile au, de asemenea, date specifice unei profesii~i au in obiectiv controlul dezvoItarii acestora in timp ~i sugerari :mcutepentm perfectionare, in vederea unei profesii apropiate, ca profil logic, deeel dezvoltat. Desigur, in toate centrele de psihodiagnostic - dar mai ales incele legate de a.s.p. ~i S.P. (formele de orientare i selectare profesionala)sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismului persoanei ~i aexercitarii, in conditii bune, a profesiei, la care se produce cre~terearandamentu lu i mundi p ro fesiona le.

Studiile ~i teste Ie de aptitudini dominante in psihologia mundi(inclusiv industriale), ca ~i testele de inteligent::t, invatare, atentie,

] Faverge Jean-Marie (n. 1912), Psychologice de s accidentes du travail (1967).

33


34/339

========------------------

dexteritate, observatie ~i aetivitate, sunt implicate iIl aceste profiluri,impreuna cu date ale dosarului psihologic ~i de personalitate.

Un al patrulea domeniu important al psihologiei, care s-a dezvoltatintens in secolul XX, a fost ~i este cel al psihopatologiei.

In 1981, s-a conferit premiul Nobel pentru medicina lui Roger Spery(avea 68 de ani) ~i era profesor la catedra de psihologie de la Institutul dinPasadena Se considera ca Spery a extras secretul specializarii functionale acreierului (Institutul Karolinska din Stockholm atribuie premiile Nobelpentru medicina). La propunerea premiului, se spune ca profesorul Spery aputut demonstra, in mod stralucit, ca lecare din emisferele cerebrale arepropriul univers con~tient. Emisfera stanga este orientata spre conexiuniabstracte, relatii simbolice ~i analize de detalii elaborate logic. Este, deasemenea, sediul predominant al actelor motorii (a puterii executive).Emisfera dreapta este lipsita, in mare masura, de ceea ce i-ar permite sa intrein relatii cu lurnea externa. Este un pasager tacut ~i pasiv care lasa, in maremasura, grija conducerii ~i a deciziei comportamentale emisferei stangLLucrarile profesorului Spery permit sa se anticipeze mai clar efectele unorleziuni cerebrale. El, dar ~i alti speciali~ti s-au ocupat de problemeleepilepsiei.

Al doilea premiu Nobel Gmnatate din el) a fost atribuit profesoruluiDavid H. Hubel (55 ani), american de origine canadiana, profesor laHarvard, ~i lui Wiesel, oftalmolog, neuropsiholog ~ineurofarmacolog. Ceidoi au demonstrat ca mesajul informativ, care se transmite de la oehi lacreier, trece printr-un tratament analitic prin care elementele partiale(componente) ale imaginilor retiniene sunt decodificate In functie decontraste, de conlguratia locurilor lor, ca ~i de mi~carile imaginii pe retina.Ca atare, s-au facut pa~i importanti ~i de succes privind functionalitatilecreierului - care dupa autorii citati (~i altii) functioneaza ca un computer.

Domeniul psihopatologiei este legat de cel al psihologiei medicaleclinice, de psihosomatica (K. Schneider 1962), de clasilcari nosogralce(M. N. Mondrain 1965), dar ~i de probleme1e nevrozelor, de psiholziologie~i psihofarmacologie, psihastenie, psihalergie etc. Testele clinice s-audezvoltat ~i ele foarte mult.

Psihologia ~i-a ca~tigat in, secolul al XX-lea, un rol important social- 0 instrumentatie foarte larga metodologica - a ie~it din laborator ~i a intratin via!a concreta.

Dintre obiectivele ei de prim grad, problemele la care ill-am referit ale inteligentei ~i invatarii - au avut 0 evolutie mai spectaculoasa. In

34


35/339

schimb, probiemele legate de profesii ~ieele de psihopatologie au fost foartelegate de evolutia problemelor inteligentei ~i ale invatarii.

Bolile ~i tulburarile psihiee sunt numeroase. eu dit sunt maiimportante, eu at1tpsihopatia este mai difieila. Din tulburarile psihiee faeparte nevrozele, neurastenia, psihastenia i psihozele reactive.o boala psihica importanta este schizofrenia (dementa preeoce),psihoza maniaco~depresiva i epilepsia. La acestea se adauga psihozele.Exista tulburari ale proceselor de cunoa~tere, ale afectivitatii, inteligenteietc. Toate acestea, i multe altele, necesita ingrijiri speciale;

Exista psihoze in legatura cu modificarile organismului ~i alepsihicului, precum melancolia involuntara, paranoia presenila, catatoniatardiva ~i delirul de involutie.

Mai dese sunt psihozele senile, precum dementa senila, boala luiPick, boala Alzheimer. 0 alta categorie de boli psihiatrice sunt provocate deafectiunile vaseulare (hipertensiunea ~i arteriosclerozele, mai ales). Ingenere, i asistenta medicala a acestor boli s-a imbunatatit. Exista spitalespeciale, precum este Spitalul Nr. 9 din Bucureti, pentru aceste feluri deprobleme.

Fara indoiala, in contextul R.T.S. (revolutiei tehnico-tiintifice)exista i un aport a1psiho1ogiei ~i mai ales a acelor a~a-numite domenii alepsihologiei aplicate.

Tehnologiile psihologice, i mai ales psihodiagnostice, au raspunsfoarte activ la solicitarile ~i cerintele sociale. Inmultirea foarte mare atestelor a ereat, insa, ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor isensibilitatea acestora. De fapt, materialele informative colectate printehnicile psihodiagnostice au creat ~i alimentat domeniile cele maiimportante ale psihologiei. In primul rand, a eelor mai semnificative cumsunt, pe de 0 parte, psihologia diferentiala i, pe de alta parte, psihologiavarstelor. Bineinteles, psihologia generala a distilat tot prin intermediulacestor informatii 0 noua filosofie a psihologiei. La a.eestea se adaugaconstituirea de penetratii in caracteristicile functionalitatii psihicului i amodelului sau structural. Nu putem ignora 0 alta incitatie nascuta dincolectarea de informatii realizate prin testatori. S-au putut pune in evidentaimportante earacteristiei psihice diferentiale intre popoare.

Domeniu1 eel mai interesant, insa, care confera rol psihologieicentrate pe te1mologiile de cercetare i pe cercetarea propriu-zisa, ramaneeel a1 unor surprize, puse in evidenta prin testari mai ales proiective. Sesuspenda re1ativ filtrul atitudinilor (intentional contiente) ~i de exprimare adominantelor, a motivatiilor profunde, conflicte ~i stari conflictuale interne

35


36/339

~i structuri caracteriale de baza ale persoanei. Psihologia a putut penetra inviata tacuta intema psihica, in probleme de conversii psihice in tensiuneadorintelor ~i a pretului lor in viata de fiecare zi. Prin teste, inclusiv printestele proiective, se patrunde in profunzimile psihicului. lntr-o lupta relativpermanenta eu exeesivul rol acordat calculelor statistiee, psihologia a largitimplieatiile eontrolului valorie al interpretarilor (analiza ealitativa) ~i adescoperit, prin intermediul analizei factoriale, structuri combinatoriiinterne, inteligenta ca substructura a personalitatii, personalitatea caaspiratie etc. De altfel, caracteristicile relatiilor dintre inteligenta ipersonalitate a capatat noi conotatii in conditiile dezvoltarii foarte mari ateoriei informatiei i a analogiei inteligentei artificiale (LA.) cu inteligentanaturala a omului. Omul a creat computerul ~i inteligenta artificiala, iarcomputerul a devenit forta cea mai mare expresiva a arnpli

36412564 Ursula Schiopu IntroduceRe in Psihodiagnostic

Documents

i in ceputu l celu i

itulseco lulu i x ix

m asura sem otiva

eireulatie earn doua

a alcatui 0 luerare

doar in clinieile psihiatrice

publicate in revista

conserva evenim ente