Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 19 Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale Uniunii Europene Voicu Petru Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Anul III [email protected]Coordonatorul lucrării Conf. univ. dr. Miricescu Emilian-Constantin Rezumat: Criza actuală a determinat creşterea deficitului bugetului general consolidat şi a datoriei publice în majoritatea ţărilor analizate. Strategia Europa 2020 evidenţiază faptul că primii doi ani de criză au anulat progresele realizate în 20 de ani de consolidare fiscală, ponderea datoriei publice în PIB depăşind cu peste 20 pp limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Conform modelului de regresie simplă unifactorială pentru statele membre ale Uniunii Europene, pentru anul 2013, indicatorul creşterea economică reală a PIB – variabilă independentă, exercită o influenţă negativă asupra indicatorului ponderii datoriei publice în PIB – variabilă dependentă. Rezultatele cercetării sunt confirmate şi de analiza grafică. Cuvinte – cheie: datorie publică, deficit bugetar, sustenabilitate privind datoria publică, creştere economică, criză economică. Clasificare JEL: H62, H63. Clasificare REL: 3D, 8K. 1. Introducere Actuala criză financiară şi economică a avut un efect puternic asupra finanţelor publice, în sensul că reducerea activităţii economice a condus la creşterea deficitelor bugetare şi la majorarea datoriei publice. Prin intermediul metodelor statistice şi analizei econometrice am arătat influenţa creşterii economice reale asupra datoriei publice în anul 2013. Lucrarea este structurată în cinci capitole distincte după cum urmează: (i) în capitolul al doilea am studiat literatura de specialitate privind datoria publică, (ii) în capitolul al treilea am prezentat metodologia cercetării şi baza de date, (iii) în capitolul al patrulea am realizat regresia simplă unficatorială privind corelaţia dintre ponderea datoriei publice în PIB şi creşterea economică reală a PIB, (iv) iar în capitolul al cincilea am formulat concluzii şi recomandări privind problematica studiată. 2. Stadiul cunoaşterii (Văcărel I. Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moşteanu T, Georgescu F, 2007) consideră că “datoria publică internă reprezintă totalitatea obligaţiilor statului, ce provin din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice, în lei sau valută, de pe piaţa internă, inclusiv sumele primite temporar din
cdcsdcdcdscsd csdcsdcsdc dc ss dc sd dccscsdcsdcsc s
sdc sc sd c sdc
sdn csdcdscsdcdscds
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
19
Studiu comparativ privind datoria publică în statele membre ale
Uniunii Europene
Voicu Petru
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Anul III
R-squared 0.412103 Mean dependent var 54.52500 Adjusted R-squared 0.389491 S.D. dependent var 27.74890 S.E. of regression 21.68161 Akaike info criterion 9.059555 Sum squared resid 12222.40 Schwarz criterion 9.154713 Log likelihood -124.8338 Durbin-Watson stat 2.015815
Aplicarea testului White presupune parcurgerea următoarelor etape:
- construirea unei regresii auxiliare, bazată pe prespunerea existenţei unei relaţii de
dependenţă între pătratul valorilor erorii, variabila exogenă inclusă în modelul iniţial şi
pătratul valorilor acesteia: .
White Heteroskedasticity Test:
F-statistic 0.519905 Probability 0.600866 Obs*R-squared 1.118083 Probability 0.571757
Test Equation: Dependent Variable: RESID^2
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 421.9760 1080.590 0.390505 0.6995 CRESTEC 113.4999 617.8118 0.183713 0.8557
CRESTEC^2 -25.19480 76.08926 -0.331122 0.7433
R-squared 0.039932 Mean dependent var 436.5144 Adjusted R-squared 0.036874 S.D. dependent var 771.7950 S.E. of regression 785.8958 Akaike info criterion 16.27248 Sum squared resid 15440804 Schwarz criterion 16.41522 Log likelihood -224.8148 F-statistic 0.519905 Durbin-Watson stat 2.418828 Prob(F-statistic) 0.600866
Testul Fisher-Snedecor se bazează pe nulitatea parametrilor H0: ;
ipoteza nulă, potrivit căreia rezultatele estimării sunt nesemnificative, este acceptată, ipoteza
de homoscedasticitate se verifică. (F calculat este preluat din
White Heteroskedasticity Test):
3) Valorile variabilelor reziduale ui sunt independente, nu există fenomen de
autocorelare.
Folosind testul Durbin Watson aflăm d = 2,015815, iar pentru un număr de n=28
observaţii, α=0,05 şi număr de variabile independente k=1, preluăm d1=1,33 şi d2=1,48.
d2< d <4-d2 => erorile sunt independente
4) Verificarea ipotezei de normalitate a valorilor variabilelor reziduale.
iii ixxu 2
210
2ˆ
0210
72.70.519905 126,01,0 FFc
015815,2
ˆ
ˆˆ
1
2
2
2
1
n
i
i
n
i
ii
u
uu
d
Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
25
Se ştie că, dacă erorile urmează legea normală de medie zero şi de abatere medie
pătratică (consecinţa ipotezelor c1, c2, c3), atunci are loc relaţia:
.
Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor se va realiza cu ajutorul testului Jarque-
Berra, care este şi el un test asimptotic (valabil în cazul unui eşantion de volum mare), ce
urmează o distribuţie hi pătrat cu un număr al gradelor de libertate egal cu 2, având
următoarea formă:
n = numărul de observaţii, S = coeficientul de asimetrie (skewness), K = coeficientul
de aplatizare calculat de Pearson (kurtosis);
Utilizând pachetul de programe EViews în vederea calculării testului Jarque-Berra se
constată că χ şi că p(JB) = 0,1555502. Deoarece valoarea
calculată a testului J-B este mai mică decât valoarea tabelată a lui χ , iar probabilitatea ca
testul J-B să nu depăşească valoarea tabelată este suficient de mare, ipoteza de normalitate a
erorilor nu poate fi acceptată.
Figura 4. Graficul testului Jarque-Bera
Sursa: prelucrare proprie cu ajutorul E-views pe baza datelor de la Eurostat
5) Sunt calculate erorile standard (Std. Error) ale parametrilor estimaţi sa = 10.08 şi sb
= 2.53. Aceste erori sunt folosite pentru calculul statisticilor t pentru testarea semnificaţiei
parametrilor. Acestea sunt calculate în coloana t-Statistic, ta= 9.30, tb= -4.26. Deoarece
valorile p asociate sunt foarte apropiate de zero (Prob.), se poate spune că estimatorii sunt
semnificativi.
Cu o probabilitate de 95% valorile variabilelor noastre se încadrează în intervalele:
73.137 < a < 114.5995 -16.06 < b <-5.62
Intervalele nu conţin valoarea 0 => parametrii respectivi sunt semnificativi din punct
de vedere statistic;
6) Validitatea modelului pentru un prag de semnificaţie α=0,05, număr de observaţii
n=28, număr de variante independente k=1. Valoarea testului Fisher critic este 7,72;
Conform tabelului ANOVA testul Fisher F = 39,7411 > Fcritic, rezultă că modelul de
regresie este corect identificat (valid).
7) Intensitatea legăturii dintre cele două variabile se determină cu ajutorul
coeficientului de corelaţie r = - 0.64: acesta indică faptul că legatura dintre creşterea
economică şi datoria publică este indirectă, deoarece r<0, şi de intensitate medie.
su
P u t si u 1
24
3
6
22 KSnJB
722198,3JB 84,32
1;05,0
2
2;
0
2
4
6
8
10
-40 -20 0 20 40 60
Series: Residuals
Sample 2001 2028
Observations 28
Mean 1.52E-14
Median 2.261921
Maximum 61.34947
Minimum -37.08858
Std. Dev. 21.27631
Skewness 0.735065
Kurtosis 4.014481
Jarque-Bera 3.722198
Probability 0.155502
Voicu Petru
Analiza comparativă a datoriei publice în statele UE în perioada 2000-2012
26
5. Concluzii şi recomandări
Noi apreciem că actuala criză financiară şi economică a condus la creşterea
deficitelor bugetelor publice şi la majorarea gradului de îndatorare, atât în România cât şi în
statele membre Uniunii Europene conform figurii 1 si figurii 2.
Conform modelului de regresie creşterea economică influenţează negativ datoria
publică. Coeficientul variabilei dependente are panta dreptei negativă iar legătura dintre cele
două este una negativă de tip liniar, dacă PIB-ul creşte datoria publică din PIB va scădea. Cu
scopul scăderii ponderii datoriei publice în PIB recomandăm ca statele membre Uniunii
Europene să reducă deficitul bugetar şi să asigure o creştere economică sustenabilă.
Comparând gradul de indatorare al României cu statele membre ale Uniunii
Europene, apreciem că ţara noastră este printre cele mai puţine îndatorate ţări, situându-se cu
mult sub limita precizată de Tratatul de la Maastricht şi de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Bibliografie 1. Bental, B., Demougin, D. (2006), Incentive contracts and total factor productivity,
International Economic Review, 47 (3), 1033-1055.
2. Dinu, M., Socol, C., Marinaş, M. (2008). Economie europeană. O prezentare sinoptică,
Editura Economică, Bucureşti.
3. Loser, C. (2009), External Debt Sustainability: Guidelines for Low and Middle Income
Countries, Research papers for the Intergovernmental Group of Twenty-Four on
International Monetary Affairs, New York.
4. Miricescu, E., Câmpeanu, E. (2008), Incidenţa modificărilor legislative asupra
sustenabilităţii datoriei publice în România, Conferinţa internaţională - Inovaţie
financiară şi competitivitate în Uniunea Europeană.
5. Moşteanu, T., Postole M. A., Gherghina R. (2010), The analysis of external and internal
public debt in Romania, 11th International Conference Financial and Monetary Stability
in Emerging Countries.
6. Pattillo, C. (2011), External debt and grow, Review of Economics and Institutions.
7. Popa, I. (2010), Romania's public debts and their consequences upon the economy, Munich
Personal RePEc Archive.
8. Presbitero, A.F., Arnone, M. (2006), External Debt Sustenability and Domestic Debt in
Heavily Indebted Poor Countries, Munich Personal RePEc Archive.
9. Văcărel I. Bistriceanu Gh, Anghelache G, Bodnar M, Bercea F, Moşteanu T, Georgescu F.
(2007), Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică.
10. Weber, L. (1997), L’ETAT, acteur économique, Editura Economică, Ediţia a III-a, Paris.
11. Zaman, G, Georgescu, G. (2010), Romania’s External Debt Sustainability Under Crisis
Circumstances, Romanian Journal of Economics.
12. Zaman, G. (2011), Challenges, vulnerabilities and ways of approach in Romania's
external debt sustainability, Annals of the University of Oradea Economic Series,