-
LIMBA SPANIOLA
Genul substantivelor
Substantivele care se termina in o sunt de obicei
masculine.Substantivele care se termina in a sunt de obicei
feminine.Exemple: el chico la chica el gato la gata
Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au
adesea un corespondent care se termina in a.
el profesor la profesora (profesorul-profesoara) el doctor la
doctora (doctoral doctorita) el seor la seora (domnul doamna)
Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma
si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica
genul articolul "el" sau "la".
el estudiante la estudiante (studentul studenta) el pianista la
pianista (pianistul pianista) el artista la artista (artistul
artista)
Substantivele care se termina in sin,-cin,-dad, -
tad,-tud,-umbre;sunt feminine. la televisin televiziunea la
decision decizia la conversacin conversatia la habitacin
locuinta,asezarea la ciudad orasul la universidad universiatea la
dificultad dificultatea la libertad libertatea la actitud
atitudinea la gratitude recunostinta la certidumbre certitudinea la
muchedumbre multimea,aglomeratia Unele substantive terminate in a
sunt masculine:
el problema- problema el programa - programulel telegrama
telegrama el mapa hartael sistema sistemul el poema
poemul,poezia
-
el dia ziua el tema tema,subiectulel clima clima el idioma limba
(vorbita)el sofa canapeaua el planeta - planeta
Cateva cuvinte care se termina in o sunt feminine. la mano-
mana,bratul la radio radioul Unele substantive au doua
genuri,fiecare gen corespunde altui sens. el frente frontul (la
razboi) el policia - politistul la frente fruntea la policia -
politia el guia ghidul el orden - ordinea la guia cartea ghid la
orden ordinea Numeralele cardinale
1.uno Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui
2.dos substantive masculine. 3.tres un libro o carte4.cuatro un
perro un caine5.cinco un hombre un om6.seis Numarul "uno" schimba
forma "uno" in"una" inaintea unui 7.siete substantive
feminin.8.ocho una pluma un stilou9.nueve una gata o pisica 10.diez
una chica o fata
Pluralul substantivelor
Daca un substantiv se termina intr-o vocala,formeaza pluralul
prin adaugarea lui s. libro:libros (libro + s) seora:seoras (seora
+ s)Daca un substantive se termina intr-o consoana formeaza
pluralul prin adaugarea lui es. el borrador los borradores
(borrador +es) la universidad las universidades (universidad +es)
la ciudad las ciudades (ciudad + es)
-
Daca un substantive se termina in in,adauga es si pierde
accentual scris. el avin los aviones la conversacin las
conversaciones la seccin las secciones la television las
televisions
Daca un substantiv se termina in z,adauga es si schimba z cu c.
el lpiz los lpices la voz las voces el tapiz las tapices la actriz
las actricesCand pluralul se refera la doua sau mai multe
substantive de genuri diferite,se foloseste pluralul
masculinului.Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza
pluralul doar prin schimbarea articolului hotarat.
Articolele definite si nedefinite
Articolul definit (hotarat)
el masculine singular la feminin singular los masculin plural
las feminin plural
Articolul nedefinit (nehotarat)
un masculine singular una feminin singularunos masculine plural
unas feminin plural
Forma verbului "Hay"
Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru
plural.Are intelesu de:exista,se afla,sunt.Exemple: Hay muchos
libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca) Hay un
libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa. Hay dos baos
en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.) ?Hay muchos estudiantes en
la clase?(Sunt multi studenti in clasa?) ?Hay una chica o dos ?
(Este o fata sau doua?)
-
Pronumele personal
eu yo noi nosotrostu t voi vosotrosdumneata,dumneavoastra
(singular) dumneavoastra (plural)usted ustedesel l ei ellosea- ella
ele ellas
Forma vosotros este folosita numai in Spania,in America Latina
ustedes este folosit in ambele situatii:de politete si
familial.
Verbele regulate
Conjugarea verbelor regulate
1.verbul la infinitiv terminatia ar + o,as,a,amos,is,anhablar
hablo (hablar ar + o )2.verbul la infinitiv terminatia er
+o,es,e,emos,is,encomer comes (comer er + es)3.verbul la infinitiv
terminatia ir +o,es,e,imos,is,envivir vive (vivir ir +e)
Verbe regulate comune
alquilar a inchiria amar a iubiandar a merge pe jos ayudar a
ajutabailar a dansa buscar a cautacaminar a merge pe jos cantar a
cantacocinar a gati comprar a cumparacontestar a raspunde dejar a
lasa desear a dori ensear a invata pe cinevaentrar a intra enviar a
trimiteescuchar a asculta esperar a spera,a asteptaestudiar a
studia firmar a semnaganar a castiga gastar a cheltuihablar a vorbi
lavar a spalallegar a sosi llevar a purta, a ducemandar a trimite,a
ordona mirar a privinecesitar a avea nevoie olvidar a uita
-
pagar a plati practicar a practicapreguntar a intreba preparer a
pregatiregresar a se intoarce saludar a salutetocar a atinge,a
canta la un instrumenttomar a lua,a bea trabajar a munci viajar a
calatori visitor a vizita
verbele -er
aprender a invata comer a mancabeber a bea comprender a
intelegecorer a alerga creer a crededeber a trebui esconder a
ascundeleer a citi meter en a baga in poseer a poseda prometer a
promiteromper a rupe,a strica temer a se temevender a vinde
verbele - ir abrir a deschide admitir a admiteasistir a a insoti
la cubrir a acoperidecider a decide describer a descriedescubrir a
descoperi discutir a discutaescribir a scrie existir a existaomitir
a omite partir a impartipermitir a permite recibir a primisubir a
urca sufrir a suferiunir a uni vivir a trai
-
Adjectivul
Adjectivele care se termina in o au patru forme:
alto (masculin singular) alta (feminin singular)altos (masculin
plural) altas (feminin plural)
Adjectivele care se termina in e au doua forme :
inteligente (masculine,feminin singular)inteligentes
(masculine,feminin plural)
Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua
forme:
popluar,populares (formeaza pluralul adaugand es)
Adjectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu
urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective terminate intr-o
consoana.Acestea au forma feminine terminate in a. el muchacho
espaol los muchachos espaoles la muchacha espaola las muchachas
espaolas
Adjectivele terminate in or,-n,-n,-sau -in de asemenea au o
forma feminine distincta. el chico hablador los chicos habladores
la chica habladora las chicas habladorasAdjectivele de cantitate
stau mereu inaintea substantivului.pocos librosmuchos libros
Zilele saptamanii
Luni lunes Marti martes Miercuri mircolesJoi jueves Vineri
viernes Sambata sbado Duminica domingoToate zilele saptamanii sunt
de gen masculine .
el lunesel martesel mircoles
-
el jueves No trabajo el lunes.el viernes (Nu lucrez luni)el
sbadoel domingo
Zilele saptamanii care se termina in s nu schimba forma pentru
plural.Numai articolul. el viernes los viernes el sbado los sbados
el domingo los domingos Pentru a exprima ziua,se foloseste verbul
ser.
?Qu dia es hoy ? Ce zi este astazi?Hoy es lunes. Azi este
luni.Maana es martes.Maine este marti.Salimos el lunes.Iesim
luni.
Numeralele cardinale 11- 30
11-once 21-veintiuno12-doce 22-veintis13-trece
23-veintitrs14-catorce 24-veinticuatro15-quince
25-veinticinco16-diecisis 26-veintisis17-diecisiete
27-veintisiete18-dieciocho 28-veintiocho19-diecinueve
29-veintinueve20-veinte 30 -treinta
-
Ser si estar
Pentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb
neregulat si nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru
verbele ar.
estoy ests est estamos estis estanPentru a adresa o calitate
esentiala,se foloseste ser.Ser este de asemenea un verb neregulat.
soy eres es somos sois sonDaca vorbiti despre ce este ceva (o
calitate generala),folositi ser;daca vorbiti despre cum este ceva
(o conditie care poate fi usor schimbata),folositi estar. Ser este
folosit pentru a exprima ora,ziua si data
?Qu hora es? Son las tres.?Qu dia es hoy? Hoy es lunes.
?Qu fecha es hoy? Hoy es el cinco de mayo. Ser este folosit
pentru a exprima locul de origine.
?De dnde eres t? Soy de Columbia. Ser este folosit pentru a
exprima o ocupatie. ? Cul es tu trabajo? Soy entrenador.(antrenor)
Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
?Es ella portorriquea? No es guatemalteca.
Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta
politica.?Son los Garcia bautistas? Sunt Garcienii baptisti?
No,son catlicos. ?Es el gobierno socialista? Este guvernul
socialist? No,es comunista. Ser este folosit pentru a exprima din
ce material este facut.
-
?De qu material es la mesa? Es de madera. (madera-lemn) Ser este
folosit pentru a exprima posesia.
? De quin es la pluma?Es de Emilio. Ser este folosit pentru a
exprima relatia de rudenie dintre o persoana si
alta.? Quin es Rogelio? Es el esposo de Marta
Ser este folosit cu expresii sigure impersonale. Es importante
practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare zi. Es
necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.
Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are locLa
pelicula es en el cine.Filmul este la cinematograf.la fiesta es en
el club Fantstico.Petrecerea este in clubul Fantastic.
Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente
sau esentiale.Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om
sincer.Tambin es guapo.De asemenea este si frumos.
Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau
fizica.?Dnde ests?Estoy en el cuarto.? Dnde est Mxico? Chile est en
Amrica del Sur.
Este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o
conditie.?Como ests?Estoy muy bien,gracias.
Estar este folosit cu multe expresii idiomatice.estar de
acuerdo- a fi de accordestar de pie a sta in in picioareestar en
camino- a fi pe drumestar en las nubes a fi cu capul in nori
Estar este folosit cu timpul progresiv.?Qu estas comiendo ? Ce
mananci (acum,in momentul de fata) Estoy comiendo arroz y
frijoles.Mananc orez si fasole.
Cand verbul a fi este urmat de un adjectiv,verbul poate schimba
sensul adjectivului.El professor est aburrido.profesorul este
plictisit.(stare schimbatoare)El professor es aburrido. Profesorul
este plictisitor.
-
Negatia
Pentru a face o propozitie negativa,puneti cuvantul no inaintea
verbului. Ella no habla ingles. l no es professor.Cand raspunsul la
o intrebare este negative,cuvantul no apare de doua ori,ca si in
romana. ?Habla Ud. espaol? No,no hablo espaol. ?Est Gerardo en la
clase? No Gerardo no est en la clase.
Vocabular
algo (ceva) nada (nimic) alguien (cineva) nadie (nimeni)algn
(-o,-a,-os,-as) (vreun,vreuna,vreunii,vreunele) ningn
(-o,-a,-os,as) (niciunul,niciuna,niciunii,niciunele)siempre (mereu)
nunca (niciodata) jams (niciodata,vreodata)tambin (de asemenea)
tampoco (nici,nici nu)oo (sausau) nini (nicinici)
Alguno si ninguno pierd o inaintea unui substantive
masculin..?Tienes algn libros? No,no tengo ningn libro.
Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular.
?Tienes algunas revistas? No,no tengo ninguna. ?Tienes algunos
libros ? No,no tengo ninguno.
Pluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul
este numai la plural.No hay ningunas tijeras en la caja.(Nu sunt
foarfece in cutie)
Interogatia
Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru:
?Maria habla espaol? Maria vorbeste spaniola? ?Habla Maria
espaol?
?Habla espaol Maria?Raspunsuri posibile
-
Si,Maria habla espaol.No,Maria no habla espaol.
Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta
intrebare la sfarsitul propozitiei. ? Maria habla espaol,no?
Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare:
?Adnde? = unde,incotro (intreaba pentru o destinatie) ?Dnde? =
unde (intreaba pentru o locatie) ?De dnde ? = de unde ?Cmo? = cum
?Cul (-es)? = care si care (pentru plural) ?Cundo? = cand ?Cunto
(-a)? = cat,cata ?Cuantos (-as)? = cati,cate ?Qu? = ce ?De qu? =
din ce,despre ce ?Quin (-es)? = cine si cine (plural) ?A quin
(-es)? = pe cine,cui ?Con quin (-es)? = cu cine ?De quin (-es)? =
al/a cui ?Por qu?= de ce ?Para qu? = pentru ce Adjectivele
posesive
Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv,cu
lucrul determinat si nu cu posesorul.
mi libro cartea mea tu pluma stiloul tau tus plumas stilourile
tale
Mi,tu si su nu au forma masculine si feminine, se modifica in
functie de numarul substantivului.mi amigo tus hermanos su libromi
amiga tus hermanas sus plumas
mi = al meu,a mea tu al tau,a ta
-
Su,ca si tu,poate insemna al tau,a ta.Diferenta dintre cele doua
adjective este ca su se foloseste cu caracter de politete.
Su are patru forme :al lui,a ei,ai lor si formal:al tauMaria
busca su cuaderno.Juan busca su caderno.Ellos buscan su cuaderno.Su
madre busca su cuaderno.
Nuestro inseamna al nostru,a noastra.
nuestro hermano nuestra hermananuestros hermanos nuestras
hermanas
Vuestro inseamna al vostru a voastra.
vuestro libro vuestra plumavuestros libros vuestras pluma
Ca si vosotros,vuestro este folosit numai in Spania.
Verbe neregulate:Tener si Venir
Tener si venir sunt verbe neregulate.
tener a avea venir- a veni
tengo/vengotienes/vienestiene/vienetenemos/venimostenis/venistienen/vienen
Tener que .Hay que.
Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a
face ceva.Aceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui.Tener se
conjuga in functie de subiect.Tengo que comer las verdures.Trebuie
sa mananc legumele.
-
ngel tiene que leer el peridico. ngel trebuie sa citeasca
ziarul.Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o
revista.
Hay que + infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa
faca ceva.Este mai mult o expresie generala,iar forma verbului hay
ramane aceeasi.Hay que tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi.Hay
que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.
Diferenta dintre cele doua expresii pe exemple:
Maria tiene un examen el lunes.Ella tiene que estudiar.Maria are
examen luni.Ea trebuie sa invete mult. No es fcil aprender
espaol.Hay que practicar mucho.Nu e usor sa inveti spaniola.Trebuie
(e necesar) sa practice mult.
Expresii cu Tener
tener __aos a avea __ani tener calor a-ti fi cald tener frio
a-ti fi frig tener hambre a-ti fi foame tener sed a-ti fi sete
tener sueo a-ti fi somn tener dolor de - a te durea . tener razn a
avea dreptate tener prisa a se grabi tener xito a avea succes tener
miedo a a se teme de ceva tener miedo de a se teme de a face ceva
tener celos a fi gelos tener confianza a avea incredere tener
cuidado a avea grija tener vergenza a-ti fi rusine tener la culpa a
fi vinovat tener suerte a fi norocos tener lugar a avea loc tener
ganas de a avea chef de tener en cuenta a fi de acord
-
Expresii pentru vreme
Pentru a descrie vremea este folosit verbul hacer. ?Qu tiempo
hace? Cum e timpul ? Hace frio.Este frig. Hace calor.Este cald.
Hace viento.Este vant. Hace sol.Este soare. Hace buen tiempo.E
vremea buna. Hace mal tiempo.E vreme rea. Hace fresco.E
racoare.
Deoarece expresiile folosesc substantive,ele sunt modificate cu
adjective nu cu adverbe. Hace frio.Hace mucho frio.(nu muy).
Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul
hay:Hay niebla.E ceata.e neguraHay neblina.E ceata.Hay sol.E
soare.Hay luna.E Luna.Hay relmpagos.Hay umedad.Este umezeala.E
umed.Hay nubes.Este inorat.Hay lluvas torreciales.Hay un vendeval.E
furtuna.Hay granizo.E grindina.Hay lloviznas.Burniteaza.Ploua
marunt.
Alte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un
adjectiv:Est oscuro.E intuneric.Est nublado.e inorat.Est
lloviendo.
Alte expresii de vreme folosesc doar un
adjectiv:Llueve.Ploua.(llover a ploua)Nieva.Ninge.(nevar- a
ninge)Truena.Tuna (tronar a tuna)
Moduri comune de a intreba cum e vremea:?Qu tiempo hace??Qu
clima hace??Cmo est el tiempo?
-
?Cmo est el clima en ?? Cmo est el clima hoy?
Personalul a
Obiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste
actiunea verbului.In urmatoarele propozitii,obiectul direct este
scris subliniat.
Mike loveste mingea. George o cheama pe MariaIn Spaniola cand
obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia
a.Corect: Jorge llama a Maria.Jorge o cheama pe Maria.Incorect:
Jorge llama Maria.Personalul a este de asemenea folosit daca
obiectul direct este un animal domestic.La mujer acaricia a su
pero.(acariciar)Femeia mangaie cainele ei.El perro persigue a la
gata.(perseguir)Cainele fugareste pisica.Personalul a nu este
folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal
domestic.Corect: Bebo la leche.(beber) Beau lapte.Incorect:Bebo a
la leche.Personalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul
hay,indifferent daca obiectul direct este o persoana.Corect:Tengo
dos hermanos.(tener) Am doi frati Hay cinco chicas.Sunt cinci
fete.Incorecto: Tengo a dos hermanos. Hay a cinco chicas.Daca
obiectul direct este o persoana nedefinita,personalul a nu se
foloseste.Rezultatul este ca persoana devine
nepersonalizata.Necesito medico.Am nevoie de (orice) doctor.Am
nevoie de asistenta medicala.
Uniri de cuvinte
Cand a sau de precede articolul definit el,cele doua cuvinte se
unesc devenind un singur cuvant.
-
a + el = al de + el = delDe + la,de+las, de + los,a+la, a+
las,si a+los nu sunt niciodata unite. Verbele care schimba o:ue
La prima grupa de verbe care-si schimba baza,litera o din baza
se schimba in ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si
vosotros. contra cuento,cuentas,cuenta,contamos,contis,cuentan
mover muevo,mueves,mueva,movemos,movis,muevan
dormerduermo,duermes,duerme,dormimos,dormis,duerman
Verbe comune care schimba o:ue
almorzar a lua pranzul colgar a agata (de ceva)aprobar a aproba
contar a povesti,a numaracostar a costa devolver- a inapoia (un
obiect)volver a se intoarce (de undeva) dormir a dormiencontrar a
gasi envolver a invalui,a impachetamorder a musca mover a
mutaprobar- a proba recorder a-si amintiresolver rezolva rogar a
rugasonar a suna sonar(con)- a visa (pe)tostar a praji volar -a
zbura
La a doua grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se
schimba in ie,la toate persoanele exceptand nosotros si
vosotros.
cerrar cierro,cierras,cierra,cerramos,cerris,cierran entender
entiendo,entiende,entiende,entendemos,endis,entiendan mentir
miento,mientes,miente,mentimos,mentis,mienten
Verbe care schimba e:ie
acertar- a ghici,a avea dreptateadvertir a avertiza,a
prevenicerrar a inchidecomenzar a incepeconfesar a marturisi
-
consenter a rasfataconverter a transforma defender a
aparaempezar a incepe encender a aprinde,a da focentender a
intelege fregar a frecahervir a fierbe mentir a mintinegar a nega
pensar a se gandiperder a pierde preferir a prefera
La a treia grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se
schimba in i la toate persoanele,cu exceptia lui nosotros si
vosotros. repetirrepito,repites,repite,repetimos,repitis,repiten
competir compito,compites,compite,competimos,competes,compiten
pedir pido,pides,pide,pedimos,pedis,piden
Lista cu verbe care schimba e:i
bendecir a binecuvanta impeder a impiedicacolegir a deduce
maldecir a blestemacompetir a concura medir a masuraconsiguir a
obtine pedir a cerecorregir a corecta pperseguir a pesecuta,a
urmaridecir a spune reir a radedespedir a-si lua ramas bun,a
concedia repetir a repeatelegir a alege seguir a urmari,a
continuafreir a praji server a servigemir a geme sonreir a
zambi
Verbele neregulate:Estar,Ir,Dar
estar,ir,dar
estoy voy doyests - vas - dasest - va daestamos vamos -
damosestis vais daisestn van dan
-
Ir a + infinitiv
ir a + infinitive = a avea avea de gand sa faca ceva (in
viitor)
Eduardo va a converser con mi hermana.Vas a inviter muchas
muchachas.Vei invita multe fete.
Cuvinte si expresii de timp
hoy azi maana mainems tarde mai tarziu esta tarde in dupa-amiaza
astala semana que viene- saptamana viitoareel mes que viene luna
care vineel ao que viene anul care vineesta noche disearamaana por
la maana maine dimineatamaana por la tarde maine dupa amiazamaana
la noche maine seara
Acabar de
acabar de + infinitiv = terminarea unei actiuni(in trecutul cel
mai recent)
Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe
fete.
Volver a
volver a + infinitiv = a face ceva din nou
Vuelvo a leer el libro.Citesc iar cartea.
volver (verb care schimba o:ue)
vuelvo volvemosvuelves volvisvuelve vuelven
-
Numerale ordinare
primero primul segundo al doileatercero al treilea cuarto al
patruleaquinto al cincilea sexto al saseleasptimo al saptelea
octavo al optuleanoveno al noulea dcimo al zececelea
Numeralele ordinare au patru forme ca si adjectivele terminate
in o.primero,primera,primeros,primerasPrimero si tercero pierd o in
fata unui substantive la singularel primer dia el trecer
aoNumeralele ordinare de obicei preced substantivul.Dar daca
substantivul la care se refera este regalitate,papa sau o strada
numeralele ordinare vin dupa substantiv.Carlos Quinto (regalitate)
la Calle Sexta (strada) el quinto libro la sexta pluma
Lunile,Anotimpurile,Data zilei
enero-ianuarie febrero februariemarzo martie abril apriliemayo
mai junio iuniejulio iulie agosto augustseptiembre - septembrie
octubre octombrienoviembre noiembrie diciembre decembrie
Anotimpurile
la primavera primavara el otoo - toamnael verano vara el
invierno iarna
En Amrica del Norte, la primavera empieza en marzo. In America
de Nord primavara incepe in martie.En Amrica del Sur, la primavera
empieza en septiembre. In America de Sud, primavara incepe in
septembrie.
Iata cum puteti intreba data zilei.
-
Cul es la fecha de hoy? A cuntos estamos hoy? Qu dia es hoy? A
cuntos estamos?
Daca se face referire la prima zi a lunii se foloseste expresia
el primer dia sau simplu el primero.Qu dia es hoy? Hoy es lunes,el
primer dia de mayo. Hoy es lunes, el primero de mayo.Pentru
celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal .Cul es la
fecha de hoy? Hoy es martes,el venticinco de marzo.A cuntos estamos
hoy? Estamos al domingo,tres de junio.
Comparatia de inegalitate
In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele
forme: ms (menos) + adjectiv + que ms (menos) + adverb + que ms
(menos) + substantiv +que
Daca este urmat de un numar in constructia comparativului se
foloseste de in loc de que.Hay menos de veinte alumnos en la clase.
Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasaDaca propozitia este
negativa,que este folosit chiar atunci cand comparativul este un
numar.No tengo ms que cinco dolares.
Comparatia de egalitate
Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau
adverbe,se foloseste urmatoarea formula:
tan + adjectiv(adverb)+ comoEl libro es tan bueno como la
pelcula. (Cartea este la fel de buna ca si filmul.)
-
Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se
foloseste urmatoarea formula: tanto(-a,-os,as) +
substantiv+como
Juan tiene tanto dinero como Mara. (la fel de multi bani ca
si)
Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.tanto
dinero;tanta paciencia;tantos libros
Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si nu exista
adjectiv,folositi urmatoarea formula. verb + tanto+comoSus
estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes. (invata la fel de
mult ca)
Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si exista adjectiv se
foloseste urmatoarea formula: verb + tan + adjectiv (forma
masculina) +como
Superlative Superlativul relativ
articol definit + substantiv + ms (menos) + adjectiv + de
Juan es el chico ms inteligente de la clase. John este cel mai
destept baiat din clasa. Superlativul absolut
Are trei forme: muy + adjective sumamente+adjectiv (aceasta
forma este folosita mai mult de cei din inalta societate)
adjective+ isimo (-a,-os,-as)
Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei Cand pronumele mi
urmeaza prepozitia con cele doua cuvinte se combina pentru a forma
conmigo.
-
ti + con = contigo (cu tine)Prepozitii care sunt urmate de
pronumele subiectiv in loc de pronumele obiectiv.entre intre
excepto cu exceptiaincluso inclusiv menos mai putin,cu exceptiasegn
conform,dupa salvo in afara de
Pronumele direct
Este echivalentul complementului direct dinlimba romana.Obiectul
care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct
(OD).Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu
privire la ce face subiectul propozitiei.Cand pronumele inlocuieste
obiectul direct,se folosesc urmatoarele pronume:me (yo) nos
(nosotros)te (t) os- (vosotros)lo,la (l,ella,usted) los,las
(ellos,ellas,ustedes). Pronumele direct se acorda in gen si numar
cu obiectul propozitiei. In propozitile negative,pronumele este pus
intre cuvantul negativ si verbul conjugat.
Nu cumpar cartile. No compro los libros. No los compro. (Nu le
cumpar)In propozitile cu doua verbe ,sunt doua posibilitati
privitoare la plasamentul pronumelui.
pus inaintea verbului conjugatExemple: Lo quiero ver.Vreau sa-l
vad. Maria nos debe visitar.Maria trebuie sa ne viziteze. atasarea
(lipirea) direct la verbul la infinitivExemple:Quiero verlo.Vreau
sa-l vad. Debemos regalarlo.Trebuie sa-l daruim.
-
Pronumele indirect
Pronumele indirec (PI) raspunde la intrebarea cui?.Pentru a
inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:me (imi)
nos (ne)te (iti) os (va)le (ii) les (le)
In propozitia negativa cu un verb,pronumele indirect sta intre
cuvantul negativ si verbul conjugat.l no me compra nada.l no te
trae el desayuno.Ellos no me compran ningn regalo.Pentru a se evita
ambiguitatile create de le si les se foloseste o fraza
prepozitionala.Ella les escribe a su hermana una carta.Cateodata o
fraza prepozitionala este adaugata un din cauza neclaritatii,ci
pentru intarire.Juan me da a mi el manzana.Juan imi da mie marul.In
propozitile cu doua verbe,sunt doua posibilitati privitoare la
amplasamentul pronumelui: pus imediat inaintea verbului
conjugat:
Exemple: Me necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un
cadou. Te necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o
palarie.
Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitivExemple:
Necesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Necesito
comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie noua.
Pronumele direct si indirect impreuna
Pronumele direct indirect personal me me yo te te t lo,la le
l,ella,usted
-
nos nos nosotros os os vosotros los,las les
ellos,ellas,ustedes
Cand sunt ambele pronume intr-o propozitie primul se scrie
pronumele indirect. Ellos me lo dan. Ella te la vende. Ori de cate
ori ambele pronume incep cu litera l primul pronume se schimba cu
se. le lo = se lo le la = se lale los = se los le las = se lasles
lo = se lo les la = se la In propozitile negative,cuvantul negativ
vine direct inaintea primului
pronume.No se lo tengo.
In propozitile cu doua verbe,exista doua posibilitati pentru a
pune cele doua pronume.Inaintea verbului conjugat,sau atasate de
verbul la infinitiv.Te lo quiero decir.Quiero decirteloElla me lo
debe explicar.Ella debe explicrmelo.Trebuie sa le-o trimiti
lor.Necesitas envirsela a ellos.
In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate la
infinitiv,cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului
conjugat.
In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate
inaintea verbului conjugat,cuvantul negativ este pus direct
inaintea pronumelor.
Verbe precum Gustar
Folosirea lui gustar necesita folosirea pronumelui indirect.
Me gusta el cuarto.Imi place camera. Nos gustan las flores.Ne
plac florile.
Conjugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul
propozitiei este la singular si in gustan cand subiectul
propozitiei este folosit la plural.
-
Adesea este folosit gustas,cand se face referire la cineva,la
persoana a doua singular.Verbe care se folosesc ca si gustar
aburrir a plictisi bastar a fi suficient (a ajunge)caer bien
(mal) a veni bine (rau),a placea (un placea)dar asco- a scarbi,a da
scarba disgutar a un placea (ceva)doler(o:ue)- a durea encantar a
placea mult faltar a lipsi ceva importar a interesa interesa a
interesa molestar a deranjaparecer a parea picar a intepaquedar a
ramane,a sta volver (o:ue) loco a inebuni
Timpul prezent Pentru a forma timpul prezent in spaniola,se
combina conjugarea verbului estar cu gerunziu.
estar estoy,ests,est,estamos,estis,estn
Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea 1
se adauga ando in locul terminatiei -ar.pentru verbele regulate de
conjuagarea a 2-a si a 3-a (er,ir),se adauga iendo in locul
terminatiei er sau ir.Daca inaintea lui er sau ir se afla o
vocala,-i de la iendo devine y astfel se adauga yendo.caer cayendo
creer creyendo huir huyendo ir yendoinfluir influendo leer
leyendoseguir siguiendo (exceptie)
Verbe cu prima persoana neregulata
Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjugarea la prima
persoana singular.
caber (a se potrivi cu ceva,a incapea)- yo quepocaer (a cadea)
yo caigoconducer (a conduce)- yo conduzco conocer (a cunoaste)-yo
conozco
-
escoger (a alege) -yo escojodirigir (a indrepta spre ceva)-yo
dirijohacer (a face)- yo hago saber (a sti) yo ssalir (a iesi) yo
salgo seguir(a urma) yo sigotraer (a adduce)-yo traigo valer (a
valora) yo valgover (a vedea) yo veo
Pentru verbele care se termina in -cer si cir,schimba c in zc
pentru forma yo.
conocer yo conozco conducir (a conduce) yo conduzco crecer (a
creste)-yo crezco traducer (a traduce) yo traduzco establecer(a
stabili,a infiinta) yo establezco producer (a produce)-yo
produzco
Pentru verbele care se termina in ger si gir,schimba g in j
pentru forma yo.escoger (a alege) yo escojo dirigir (a indrepta
spre ceva)-yo dirijoemerger (a aparea,a se ivi) yo emerjofinger (a
pretinde,a simula)- yo finjo
Pentru verbele care se termina in guir,se schimba gu in g pentru
forma yo.seguir (a urma) yo sigoconseguir (a obtine) yo
consigodistinguir ( a distinge) yo distingo
Saber vs Conocer/ Pedir vs preguntar
In spaniola exista,ca si in romana,doua verbe pentru a exprima
idea de a sti ,a cunoaste.Aceste doua verbe sunt saber si
conocer.De obicei,cand in romana se foloseste a sti in spaniola se
foloseste saber,iar cand vrem sa spunem a cunoaste se foloseste
conocer.Aproape aceiasi situatie o avem si cu pedir si
preguntar.Care inseamna a cere,a intreba.Pido ms carne.Cer (doresc)
mai multa carne.Pedimos ahora.Cerem acum.
preguntarpentru: a intreba,a cere o informatie Pregunto qu hora
es.Intreb ce ora este. Preguntamos a qu hora sirven la cena.
Intrebam la ce ora servesc cina.
-
Numeralele cardinale 31-1000
10.diez 31.treinta y uno 20.veinte 32.treinta y dos30.treinta
33.trenta y tres 40.cuarenta 41.cuarenta y uno50.cincuenta
51.cincuenta y uno60.sesenta 61.sesenta y uno70.setenta 71.setenta
y uno80.ochenta 81.ochenta y uno90.noventa 91.noventa y uno100.cien
101.ciento uno
De la 101 la 199 se foloseste ciento.
ciento unociento dosciento cincuenta y dos
Observatie!! Y se foloseste numai intre 31 si 99 si este folosit
pentru a separa sutele de zeci. Corect: Incorect ciento ochenta y
ocho ciento y ochenta y ocho
Numerele cardinale pana la 1000 din 100 in 100.
100.cien 200.doscientos 300.trescientos 400.cuatrocientos
500.quinientos 600.seiscientos 700.setecientos 800.ochocientos
900.novecientos 1000.mil
Exprimarea timpului
Pentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser.
Es la una.E ora unu.
-
Son las dos.E ora doua.
Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si)
Es la una y cinco.E unu si cinci. Son las tres y doce.E trei si
doisprezece minute.
Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos.
Es la una menos cinco.E unu fara cinci.
De asemenea se pot folosi cuvantul media(jumatate) si cuarto
(sfert)
Es la una y media. Son las tres menos cuarto. Son las dos y
cuarto. Pentru a spune ceva ce are legatura cu timpul,se foloseste
formula a + la(s)+ ora. La fiesta empieza a las nueve.Petrecerea
incepe la noua.Pentru a face diferenta intre dimineata,dupa-amiaza
si seara,se folosesc expresile de la maana,de la tarde si de la
noche. Son las dos de la tarde.E ora 2 dupa-amiaza. Son las dos de
la maana. E doua dimineata.
Cand ora nu e specificata se folosesc expresile por la maana,por
la tarde,por la noche. Siempre leo el periodico por las maanas.
Mereu citesc ziarul dimineata.
Expresii de timp
por las maana dimineata (and ora nu e specificata)de la maana
dimineata (cand ora e specificata)por la tarde dupa amiaza (cand
ora nu e specificata)de la tarde- dupa- amiaza (cand ora e
specificata)por la noche seara,noaptea (cand ora nu e
specificata)de la noche seara,noaptea (cand ora e specificata)maana
maine,dimineata maana por la maana maine dimineata
-
pasado maana poimaineayer ierianoche asearala noche
anterior,anteanoche alaltaieri searael lunes que viene lunea
urmatoareala semana que viene saptamana care vineel ao que viene
anul care vineel lunes pasado lunea trecutala semana pasada
saptamana trecutael ao pasado anul trecutal mediodia
amiazaalrededor de in jur dede dia de zidurante el dia in timpul
zileia tiempo la timpen punto exact,fixtarde tarziutemprano -
devreme
Por si para
Por si para au multe intelesuri si de multe ori sunt
confundatedeorece fiecare inseamna pentru.Por are multe intelesuri
si este cel mai dificil dintre cele douaRegula: pentru a exprima
recunostinta sau scuzaModel: Gracias por la ayuda.(Multumesc pentru
ajutor)
Pentru inmultire si impartire. Dos por dos son cuatros.
Pentru viteza,frecventa si proportie Voy al restaurante cinco
veces por semana. (Merg la restaurant de cinci ori pe saptamana.)
Insemnand prin,de-a lungul,prin zona
Andamos por el parquet.Mergem prin parc. Cand este vorba despre
un schimb,inclusive vanzari
l me dio dies dlares por el libro.(El mi-a dat 10 dolari pe
carte). Cand inseamna in favoarea, in folosul No vote por nadie.
Pentru a exprima o lungime de timp.
-
Yo estudi por dos horas. Pentru a exprima un timp general sau
nedeterminat,insemnand in
timpulPuedo ver las estrallas por la noche.
In legatura cu transportul si comunicareaPrefiero viajar por el
tren y hablar por telfono.
In caz de greseala de identitate,sau a fi luat dreptMe tienen
por loco.(Ma iau drept nebun.)
Pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge,a veni,a
trimite,a intreba)Paso por ti a las ocho.(Trec pe la tine la
opt.)
Cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a
ramas sa fie completata,se foloseste por +infinitiveLa cena est por
cocinar.(Cina se pregateste)
Pentru a exprima cauza sau un motiv.El hombre murio por falta de
agua.(Omul a murit din lipsa de apa.)
Esta por inseamna a fi dispus saEstoy por tomar caf.(Sunt dispus
sa beau cafea.)
In constructii passiveEl libro fue escrito por Octavio
Paz.(Cartea a fost scrisa de Octavio Paz.)
Expresii idiomatice in care apare por
por adelantado in avans por lo visto - aparentpor ahora
deocamdata por medio de prin,cu por alli pe acolo,pe la voi
ajutorulpor amor de Dios pentru Dumnezeu por aqui pe aicipor
casualidad din coincidentapor ciento procent,procentajpor cierto
desigurpor complete completpor dentro inauntru,pe dinauntrupor
desgracia din nefericirepor ejemplo de exemplu pore eso de
aceea,pentru aiapor favor te rogpor fin in sfarsit
-
por lo general in generalpor lo menos cel putin por ningn lado -
nicaieripor lo tanto deci,prin urmare por otra parte pe de alta por
mi parte din partea mea partepalabra por palabra cuvant cu
cuvantpor primera vez pentru prima datapor separado luat in
parte,separatpor supuesto desigurpor suerte din fericirepor todas
partes peste totpor todos lados peste tot,in toate partilepor
ultimo in incheiere,in final
Para are relative mai putine utilizari.
Pentru a indica destinatia.El hombre sali para Madrid.(Omul a
iesit sa mearga in Madrid.)
Pentru a arata scopul unui lucru.El vaso es para agua.
Cand inseamna cu cu intentia de sau cu scopul dePara hacer una
paella,primero dore las carnes.(Pentru a face o paella,mai intai
trebuie sa pregatesti carnea.)
Pentru a indica ceva,pentru un scop.Este regalo es para
ti.(Cadoul acesta e pentru tine.)
Pentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptatPara un nio
leemuy bien.(Pentru un copil citeste foarte bine)
Estar para exprima o actiune care curand va fi
completata.Inseamna a fi gata sa,a fi pe punctul sa.El tren est
para salir.(Trenul e gata sa plece.)
Comparative neregulate
Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru comparativ si
superlative.Adjectiv:bueno (bun)Comparativ:major(mai
bun)Superlativ:el/la major(cel mai buna/cea mai buna)
Adjectiv:malo (rau)
-
Comparativ:peor (mai rau)Superlativ:el/la peor (cel mai rau/cea
mai rea) Adjectiv:grande (mare)Comparativ:mayor (mai mare;mai in
varsta)Superlativ:el/la mayor (cel mai mare/cea mai mare,cel mai in
varsta/cea mai in varsta)
Adjectiv:pequeo (mic)Comparativ:menor (mai mic;mai
tanar)Superlativ:el/la menor (cel mai mic/cea mai mica;cel mai
tanar/cea mai tanara)Cand ne referim la varsta,folosim formele
neregulate mayor si menor.Cand ne referim la conceptelede mai mic
sau mai mare,se folosesc formele neregulate mayor si menor. El agua
es de mayor importancia que la comida. Apa are mai multa importanta
decat mancarea. La comida es de menor importancia que el agua.
Mancarea e mai putin importanta decat apa.
Demonstrative
adjectiv pronumedescrie un substantiv inlocuieste un
substantive
Aceasta carte e a mea.(adjectiv)Aceasta e a mea.(pronume).
aceasta este (adjectiv demonstrativ) ste (pronume
demonstrativ)
acela ese (adjectiv) se (pronume)
acela,acela de acolo aquel (adjectiv) aqul (pronume)
este libro (aceasta carte)estos libros (aceste carti)esta pluma
(acest stilou)
-
estas plumas (aceste stilouri)ese libro (acea carte)esos libros
(acele carti)esa pluma (acel stilou)esas plumas (acele
stilouri)
aquel libro (acea carte) (mai indepartata)aquellos (acele carti)
(mai indepartate)aquella pluma (acel stilou) mai indepartataquellas
plumas (acele stilouri) mai indepartate
Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:
ste (acesta - masculin) stos (acestia - masculin) sta (aceasta -
feminin) stas (acestea - feminin)
se (acela - masculin) sos (aceia - masculin) sa (acea- feminin)
sas (acelea - feminin)
aqul (acela - masc.) aqullos (aceia - masc.) aqulla (acea -
fem.) aqullas (acelea - fem.)
De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra.
Acestea nu se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent, si
se folosesc cand ne referim la o idee abstracta sau la un obiect
necunoscut.
esto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru) (mai
indepartata in timp sau spatiu
Expresii de timp cu Hacer
-
Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica
lungimea timpului si a lungimii actiunii in care are loc in
urmatoarele moduri.
Hace+timp +que+timpul prezent al verbului
Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola.
Hace dos aos que ellas estudian ingls. De doi ani ele invata
engleza.Pentru a face acest tip de expresie negativa se adauga
cuvantul no inaintea verbului.Alt mod de folosire a verbului hacer
pentru a exprima de cat timp ceva are loc este urmatoarea:
Timpul prezent al verbului + desde hace +timp
Estudio espaol desde hace un ao. Studiez spaniola de un an.
Ellas estudian ingls desde hace dos aos. Ele invata spaniola de
doi ani.
Adjectivul si pronumele posesiv adjectiv pronumedescrie un
substantiv inlocuieste un substantiv
Adjectivul posesiv:
mi(s)al meu,a meatu(s) al tau,a tasu(s) al lui,al ei,a
dumnevoastranuestro(-a,-os,as)al nostru,a noastravuestro(-a, -os,
-as) al vostru, a voastra
Pronumele posesiv este similar cu adjectivul posesiv,dar este
folosit cu articol definit.
-
al meu, a mea, ai mei, ale meleel mio/la mialos mios/las miasal
tau, a ta, ai tai, ale taleel tuyo/la tuyalos tuyos/las tuyasal
lui, a ei, ai lui, ale ei, al dumitaleel suyo/la suyalos suyos/las
suyasal nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre el nuestro / la
nuestra los nuestros / las nuestras al vostru, a voastra, ai
vostri, ale voastre el vuestro / la vuestra los vuestros / las
vuestras al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, ... el
suyo / la suya los suyos / las suyas
Pronumele reflexiv me nos te os se se In limba spaniola
infinitivul verbelor reflexive se termina in se.Daca propozitia are
doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul
pronumelui.1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 2. Atasarea
(lipirea) direct la verbul in infinitiv
Andi trebuie sa-si spele parul. Andi se necesita lavar el pelo.
Andi necesita lavarse el pelo.
Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat. Preferimos
lavarnos con jabn perfumado. Nos preferimos lavar con jabn
perfumado.
-
Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane
la forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se
schimba in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele
propozitii.
Antes de dormirme, yo cuento burros.
Antes de dormirte, t cuentas burros.
Antes de dormirse, la chica cuenta burros.
Antes de dormirnos, nosotros contamos burros.
Antes de dormiros, vosotros contis burros.
Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.
Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.
aburrir - a plictisi aburrirse - a se plictisi
acordar - a fi de acord acordarse de - a-si aminti de
acostar - a culca acostarse - a se culca
casar - a casatori casarse con - a se casatori cu
despedir - a concedia despedirse de - a-si aminti de
dormir - a dormi dormirse - a adormi
-
ir - a merge irse - a pleca
morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.)
morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ)
negar - a nega negarse a - a refuza
parecer - a parea parecerse a - a semana cu
poner - a pune ponerse - a se pune
probar - a proba, a incerca probarse - a se proba, a se
demonstra
quitar - a indeparta, a da la o parte quitarse - a-si scoate
(haina)
Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.
arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai atreverse a - a
indrazni darse cuenta de - a-si da seama jactarse de - a se lauda
quejarse de - a se plange de suicidarse - a se sinucide
-
Articolul definit:Part.II
Daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se
foloseste forma de masculin a articolului.
Aceasta regula se aplica numai la singular,la plural se
foloseste forma feminina a articolului.
el agua las aguas
Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e
folosit cu altele. Iata cateva exemple cu care e folosit:
la Argentina el Brasil el Canad el Ecuador la Florida la Habana
la India el Japn el Paraguay el Per El Salvador el Uruguay
Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de
parti ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.
Mara se lava la cara. l se pone el traje.
Trecutul nedefinit
Pentru a conjuga verbele de conjugarea I (-ar) la trecut, se
elimina terminatia ar si se adauga una din terminatile urmatoare in
functie de persoana:
verb regulat ar + ,aste,,amos,asteis,aron
-
Pentru a conjuga verbele de conjugarea I la trecutul imperfect
se utilizeaza urmatoarea formula:
verb regulat ar + aba,abas,aba,bamos,abais,aban
Pentru a conjuga verbele de conjugarea II (-er) si conjugarea a
III a (-ir) la trecut, se elimina terminatia er si -ir si se adauga
una din terminatile urmatoare in functie de persoana:
verb regulat er,ir + i,iste,i,imos,isteis,ieron
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si
a III-a (-ir) la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea
formula:
verb regulat er,-ir + ia,ias,iamos,iais,ian
Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau
repetate.
Almorzbamos juntos todos los das. Luam pranzul impreuna in
fiecare zi.
Las seoras siempre charlaban por las maanas. Doamnele mereu
palavrageau dimineata.
Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se
intamplau in timpul altor evenimente.
Yo lea cuando entr mi pap. Eu citeam cand a intrat tata.
("entrar" este la trecutul nedefinit)
Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.
Eran las siete de la noche. Era sapte seara.
La nia tena cinco aos. Fetita avea cinci ani.
-
Trecutul verbelor neregulate
ser fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueronir
fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fuerondar
di,diste,dio,dimos,disteis,dieronhacer
hice,hiciste,hizo,hicimos,hicisteis,hicieron
Imperfectul verbelor neregulate
ser
era,eras,era,ramos,erais,eraniriba,ibas,iba,ibamos,ibais,ibanverveia,veias,veia,veiamos,veiais,veian
Cuvinte si fraze care indica o perioada de timp
Unele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel
sunt un indiciu pentru folosirea trecutului perfect.
ayer ierianoche asearaanteayer alaltaieridesde el primer momento
din primul momentdurante dos siglos timp de doua secoleel otro dia
cealalta zien ese momento in acel momententonces atunci esta maana
in aceasta dimineataesta tarde in aceasta dupa-amiazala semana
pasada saptamana trecutael mes pasado luna trecutael ao pasado anul
trecut hace dos dias, aos acum doua zile,doi aniayer por la maana
ieri dimineataayer por la tarde ieri dupa amiaza
-
Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea,perioade de timp
vagi sau nespecificate,indicand astfel folosirea imperfectului.a
menudo- adeseaa veces cateodatacada dia in fiecare zicada semana in
fiecare saptamanacada mes in fiecare lunacada ao in fiecare ancon
frecuencia frecventde vez en cuando cateodataen aquella epoca in
acea epoca (perioada)frecuentamente frecventgeneralmente- in
general muchas veces de multe orimucho multnunca niciodatapor un
rato pentru un timp scurtsiempre mereutantas veces de atatea ori
todas las semanas- in fiecare saptamanatodos los dias in fiecare zi
todo el tiempo tot timpulvarias veces de mai multe ori
Verbele de conjugarea a III-a (-ir) care isi schimba baza la
prezent o schimba si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a
III-a plural si singular)
preferir
prefiero preferiprefieres preferisteprefiere prefiripreferimos
preferimospreferis preferisteisprefieren prefiriron
Verbe neregulate la trecut
decir traer ver
-
dije traje vi dijiste trajiste vistedijo trajo vio dijimos
trajimos vimosdijisteis trajisteis visteisdijeron trajeron
vieron
La fel ca si traer sunt:
atraer,detraer,distrer,extraer,maltraer,retraer,sustraerVerbele
care se termina in ucir sunt neregulate si se conjuga asa:producir
produje,produjiste,produjo,produjimos,produjisteis,produjeron
Alte verbe in aceasta categorie sunt:
aducir,conducir,coproducir,deducir,inducir,introducir,reducir,traducir
Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect
urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au
urmatoarele terminatii:
-e -iste -o -imos -isteis -ieron
Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare,
schimbata:
Infinitiv
andar estar tener caber haber poder poner saber hacer querer
Baza schimbata
anduv- estuv- tuv- cup- hub- pud- pus- sup- hic- quis-
-
venir vin-
Hace adica acum
Trecutul nedefinit al verbului + hace + timp
Estudi espaol hace un ao. Am studiat spaniola acum un an
Observati diferentele si asemanarile:
Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola.
Hace un ao que estudi espaol. Am studiat spaniola acum un
an.
Formarea adverbelor
Cele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului
mente la forma feminina singular a adjectivului.
Adjectiv Forma Feminina Adverb
claro clara claramente
dificil dificil dificilmente
Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con +
forma de singular a substantivului.
cuidadoso (grijuliu) con cuidadoperfecto con perfeccin Unele
adverbe nu urmeaza nici un model si trebuie memorate.Iata o
lista.
bastante destul,suficient,destul dedemasiado prea multmal
raumucho multmuy foarte
-
nunca niciodatapeor mai rau poco- putin siempre mereu
Cand doua adverbe modifica acelasi verb,numai al doilea
foloseste terminatia mente.Primul adverb este la forma feminina
singular a adjectivului.
El chico le habla clara y cortsmente. Baiatul ii vorbeste clar
si politicos. Clauze comune asociate cu folosirea
subjunctivului
al menos que cel putin dacaantes (de) que inainte ca con tal
(de) que doar ca sa cuando canddespues (de) que dupadudar que a se
indoi caen caso de que in caz caen cuanto in cat priveste.de indata
cees aconsejable que e recomandabil ca es bueno que e bine caes
dificil que e dificiles dudoso que e indoielnices fcil que e usor
es fantstico que e fantastices importante que e important es
imposible que e imposibil es improbable que e improbabil es
increible que e incredibil es (una) lstima que e pacates malo que e
rau es mejor que e mai binees menester que e nevoiees necesario que
e necesar esperar que a speraes posible que e posibil es preferible
que e preferabil
-
es probable que e probabil es raro que e ciudat (rar)es ridiculo
que e ridicolestar contento que a fi fericit caes terrible que ...-
e teribil ca ... hasta que ...- pana ... insistir en que ...- a
insista ... mandar que ...- a trimite (ordona) ... ms vale que ...-
e mai bine (mai valoros) ... mientras que ...- in timp ce ... negar
que ...- a nega ca ... no creer que ...- a nu crede ca ... no es
cierto que ... -nu e sigur ca ... no estar convencido de que ...- a
nu fi convins ca ... no estar seguro de que ...- a nu fi sigur ca
... no es verdad que ... -a nu fi adevarat ca ... no imaginarse que
...- a nu-si imagina ca ... no parecer que ... -a nu parea ca ...
no pensar que ...- a nu gandi ca ... no suponer que ... -a nu
presupune ca ... ojal que ...- sper ca ... para que ...-pentru ce
(ca) ..., ca sa ... pedir que ...- a cere (a ruga) ... preferir que
...- a prefera ... prohibir que ... -a interzice ... puede ser que
... poate fi ca ... querer que ...- a vrea sa ... recomendar que
...- a recomanda ... rogar que ...- a ruga ... sentir que ... -a
regreta (simti) ... sin que ...-fara ... sugerir que ...- a sugera
...tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ... temer que
... -a se teme ca ... tener miedo de que ...- a-i fi frica ca... ,
a se teme ...
Expresii care nu cer folosirea subjunctivului
creer que a crede
-
no dudar que a nu se indoi caes cierto que e sigur ca (e
adevarat ca)es claro que e clar caes evidente que e evident caes
obvio clar (evident)estar seguro que a fi sigur ca es verdad que e
adevarat cano cabe duda que nu e nici o indoialano es dudoso que nu
e indoielnic cano hay duda que nu e nici o indoiala
Subjunctivul present
verbele de conjugarea I (-ar)
verbul la indicativ present terminatia de prezent
+e,es,e,emos,is,en
hablo o =hable,hables,hable,hablemos,hablis,hablem
pentru verbele de conjugarea a II-a si a III-a (-er si ir)
verbul la present terminatia de present +
-a,as,-a,amos,is,-an
Pentru verbele care se termina in zar,z se schimba cu c cand
dupa aceasta vine litera e.empezar (e:ie) empiece
Pentru verbele care se termina in ger sau gir,g se schimba cu j
cand dupa acesta vine litera a.escoger escojaelegir (e:i) elija
Verbe neregulate la subjunctiv present
dar a da estar a fi haber a exista ir a merge
d est haya vaya des ests hayas vayas d est haya vayademos
estemos hayamos vayamos
-
deis estis hayis vayisden estn hayan vayan saber a sti ser a fi
sepa seasepas seassepa seasepamos seamossepias seis sepan sean
Expresii comune care introduc un aspect de doriinta
propozitiei
Unul din modurile in care subjuctivul e folosit de a exprima
dorinta.
esperar que a spera ca insister en que a insista samandar que a
ordona preferir que a prefera saquerer que a vrea es aconsejable
que e recomandabil caes necesario que e necesar sapedir que a cere
sa recomendar que a recomandarogar que a ruga sugerir que a sugera
sa
Expresii care cer folosirea indicativului;
creer que a crede ca no dudar que a nu se indoi caestar seguro
que a fi sigur ca no es dudoso que nu e indoelnic no hay duda que
nu exista indoiala ca
Subjunctivul
Un alt mod in care este folosit subjunctivul: sa exprime
ignoranta sau indoiala.
-
Lista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de
ignoranta sau indoiala propozitiei,si de aceea cer folosirea
subjunctivului.dudar que a se indoi caes dudoso que e indoielnic
caes improbable que e improbabil caes incierto que e incert caes
posible que e posibil cano creer que a nu crede cano es cierto que
nu e adevarat ca (nu e sigur ca)no estrar convencido de que - a nu
fi convins cano estar seguro a nu fi sigur cano parecer que a nu
parea cano pensar que a nu se gandi cano suponer que a nu presupune
ca puede ser que poate canegar que a nega cano es verdad que nu
este adevarat cano imaginarse que a nu-si imaginatemer que a se
teme ca
Un alt mod in care subjunctivul este folosit:dupa anumite
expresii impersonale.
Expresii impersonale care cer folosirea subjunctivului.
conviene que e convenabil caes aconsejable que e recomandabil ca
es bueno que e bine ca es dificil que e dificil ca es duoso que e
indoielnic es fcil que e usor es fantstico que e fantastic caes
importante que este important saes imposible que e imposibil ca
(sa)es improbable que e improbabil caes incierto que e incert caes
incredible que este incredibil es (una) lstima que e pacat caes
malo que e rau caes major que e mai bine ca
-
es menester que e nevoie caes necesario que e necesar caes
possible que e posibil es preciso que e necesar saes preferible que
e preferabil saes probable que e probabil saes raro que e ciudat
(rar) caes ridiculo que e ridicol caes terrible que e teribil cams
vale que e mai bine caojal que sper capude ser que poate ca
Un alt mod in care subjunctivul este folosit:cu actiuni care nu
sunt inca complete.
Lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a
fost terminata.
a menos que cel putin daca,numai dacaantes (de) que inainte de a
con tal (de) que ca sa,pentru cacuando canddespus (de) que dupaen
caso de que in caz caen cuanto de indata cehasta que pana
cemientras que in timp cepara que pentru catan pronto como de
indata ce
Expresile de mai sus nu cer mereu subjunctivul.Numai cand
acestea indica ca expresia care urmeaza nu a fost terminate.
Pronumele relativ que
Cel mai comun pronume relativ este que.Poate fi folosit pentru
ambele personae si numere (singular si plural).In acest caz queeste
echivalentul in romana a lui care pe care.
-
El hombre que es pobre.(persoana masculin singular)
Los libros que son extensos (lucruri,plural)La seorita que
conoci (persoana,feminin singular)La carta que leiste
(lucru,singular,feminin)
Pronumele relativ quien
Pronumele relative quien se refera numai la personae si are
forma de plural quines.(Nu exista distinctie intre masculine si
feminin.)Cand pronumele relative se refera la o persoana si este
intr-o propozitie de obiect direct poate fi folosit oricare que sau
quien.Ambele sunt corecte.Observati ca personalul a este folosit cu
quien dar nu si cu que.
La seorita que conoci anoche es la hermana de Pablo. La seorita
a quien conoci anoche es la hermana de Pablo.
Cand pronumele relative vine dupa o prepozitie si se refera la o
persoana,trebuie folosit quien.Se foloseste que daca urmeaza dupa o
prepozitie,numai in cazul in care se refera la lucruri.
Los chicos, con quienes fuimos a la playa,son nuestros amigos.El
cuento en que pienso es extensor,no es corto.
Pronumele relative:el que,la que,los que,las que si lo que
Pronumele relative el que si (formele sale) se refera la lucruri
si la personae.Este diferit de que avand forme pentru ambele
personae singular si plural.
Mi ta, la que es profesora, viene a visitarme hoy da. Matusa
mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.
Las mesas, las que son de plstico, son baratas. Mesele, cele
care sunt de plastic, sunt ieftine.
Mi to, el que es taxista, llegar pronto. Unchiul meu, cel care e
taximetrist, va ajunge curand.
-
Mis pantalones, los que son viejos, son muy cmodos. Pantalonii
mei, cei care sunt vechi, sunt foarte comozi.
Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el
que,la que,los que, si las que
el cual,la cual,los cuales,las cuales
Adjectivele relative:cuyo,cuya,cuyos,cuyas
Adjectivele relative cuyo si (formele sale) se traduc in romana
prin (al carui,a carei,al caror,a carora).
La nia, cuyo hermano es deportista, es muy simptica. Fata, a
carui frate e sportiv, e foarte simpatica.
El hombre, cuya madre vi en el parque, escribi su biografa.
Barbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia
ei.
El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro. Masina, a
carei faruri nu functioneaza, e un pericol.
Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo. Pedro, al carui
surori sunt frumoase, e prietenul meu
Comenzile formale
Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul
prezent.Exemple de comenzi formale folosind verbe
regulate:hablar,comer, si escribir.
Hable Ud. ms lentamente. Hablen Uds. ms lentamente. Vorbiti mai
incet.
Coma Ud. la cena. Coman Uds. la cena.
-
Mancati cina.
Escriba Ud. la carta. Escriban Uds. la carta. Scrieti
scrisoarea.
Daca prima persoana singular (yo) este neregulata,iregularitatea
ramane si se aplica aceiasi formula.
Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo) Sa aveti o calatorie
placuta.
Traiga Ud. las frutas. (yo traigo) Aduceti dumneavoastra
fructele.
Venga Ud. conmigo. (yo vengo) Vino dumneata cu mine.
La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare.
Cuente Ud. las frutas. (yo cuento) Numara dumneata fructele.
Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo) Intorcetiva repede.
Pida perdn. (yo pido) Cere iertare.
Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt
neregulate:
dar d Ud. den Uds.
estar est Ud. estn Uds.
ir vaya Ud.
-
vayan Uds.
ser sea Ud. sean Uds.
saber sepa Ud. sepan Uds.
Comenzi neregulate
Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare
la afirmativ:
decir di salir sal
hacer- haz ser s
ir ve tener ten
poner pon venir ven
Conditionalul
Prezentul conditional se formeaza prin adaugarea
sufixelor:-ia,ias,ia,iamos,iais,ian la infinitivul verbului.
Viitorul verbal la viitor
Timpul viitor se foloseste pentru a spune,a indica,o actiune
care va avea loc in viitor.In limba spaniola,forma de viitor pentru
verbele regulate se formeaza adaugand urmatoarele terminatii
(-,-s,-,,-emos,-is,-n) la forma de infinitiv a verbului.hablar
hablar,hablars,hablar,hablaremos,hablaris,hablarnExista doisprezece
verbe in spaniola care sunt neregulate la viitor.
poner a pune yo pondr
-
caber a se potrivi,a incapea hacer a faceyo cabr yo har decir a
spune poder a puteadir yo podrhaber a exista tener a avea yo habr
yo tendrsalir a iesi querer a vrea,a iubi, yo sald yo querrvaler a
valora saber a sti yo vald yo sabrvenir a veni yo vendr Verbele
compuse,bazate pe verbele neregulate,mostenesc aceeasi
neregularitate.Exemple: desquerer a nedori,a neiubi yo desquerr
resaber a sti foarte bine yo resabr anteponer a pune inainte yo
antepondr mantener a mentine yo mantendr prevaler- a prevala,a
predomina yo prevald Participiul trecut
In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adaugand
sufixiul -ado (pentru verbele terminate in ar) si -ido ( pentru
verbele terminate in er sau ir ) la radicalul verbului in
infinitiv.
hablar
-
habl + ado = hablado ( vorbit)comercom+ ido = comido
(mancat)vivir viv + ido = vivido ( trait)
Verbe cu participiu trecut neregulat.
abrir ( a deschide) abierto (deschis)cubrir (a acoperi) cubierto
(acoperi)decir (a spune) dicho (spus)escribir ( a scrie) escrito
(spus)freir ( a praji) frito ( prajit)hacer ( a face) hecho (
facut)morir (a muri) muerto ( mort)poner (a pune) puesto
(pus)resolver(a rezolva) resuelto ( rezolvat)romper (a rupe) roto (
rupt)ver(a vedea) visto (vazut)volver (a [se] intoarce) vuelto
(intors)
Trecutul perfect
Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar haber
conjugat la prezent impreuna cu participiul trecut al
verbului.Haber se conjuga la prezent in felul
urmator:he,has,ha,hemos,habis,hanTrecutul perfect este folosit
adesea cu adverbul yaExemple:
Ya han comido.Au mancat deja.
-
Marco ya ha ledo la carta.Marcu a citit deja scrisoarea
Mai mult ca perfectul
Se folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a
petrecut inaintea altei actiuni din trecut.In spaniola
pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul conjugat al
verbului auxiliar haber impreuna cu participiul trecut al verbului
principal.Haber se conjuga la viitor in felul urmator:
habiahabiashabiahabiamoshabiaishabiaan Viitorul perfect
Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o
actiune se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din
viitor.Este indicat mentionarea momentului .
As fi cheltuit toti banii pana la toamna.Cat ar fi stat daca
venea poimaine.
Viitorul perfect se formeaza combinand verbul haber conjugat la
viitor si participiul trecut al verbului principal.Conjugarea
verbului haber la viitor
-
habrhabrshabrhabremoshabrishabrn La viitorul perfect,
participiul trecut ramane neschimbat pentru toate persoanele,
numarul si genurile.Iata cateva exemple:
(yo) Habr escrito la novela antes del ao nuevo
(eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.
(t) Habrs comprado una casa en un ao?(tu) Ai fi cumparat o casa
intr-un an?
l /ella) Habr pagado todas las deudas antes del tres de
noviembre.(el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei
noiembrie.
nosotros) Habremos vuelto de Espaa para el doce de agosto.(noi)
Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.
(vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habris
salido.(voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit.
(ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrn comido.(ei
/ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat.
Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata
separati.Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no"
inaintea formei conjugate a verbului auxiliar "haber".Exemple:
(yo) No habr comido.(eu) Nu asi fi mancat.
-
(t) No habrs ledo la novela.(tu) Nu ai fi citit romanul.
(l /ella) No habr escrito la tarea.(el /ea) Nu ar fi scris
tema.
(nosotros) No Habremos aprendido nada.(noi) Nu am fi invatat
nimic.
(vosotros) No habris dormido.(voi) Nu ati fi dormit.
(ellos) No habrn llegado.(ei /ele) Nu ar fi sosit.
Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat
inaintea verbului auxiliar.Observati in urmatoarele exemple cum
difera pozitia pronumelui reflexiv in verbul la prezent si la
viitorul perfect:
(prezent) Me lavo las manos.Ma spal pe maini.
viitorul perfect) Me habr lavado las manos.M-asi fi spalat pe
maini.
- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no"
inaintea pronumelui reflexiv (aici "me").
No Me habr lavado las manos.Nu m-asi fi spalat pe maini.