222009040 print-curs-1-cv-2010

FIZIOLOGIA CARDIO-VASCULARĂ

FIZIOLOGIA CORDULUI

HEMODINAMICA

• Structura cordului– 2 atrii: AD, AS– 2 ventricule: VD, VS– sept a-v, interA, interV– 2 valve a-v: M = mitrală (bicuspidă)

T = tricuspidă– 2 valve sigmoide: A = aortică

P = pulmonară

valvulopatii: -stenoza

-insuficienţa

Cap şi gât

Plămânstâng

Plămândrept

Trunchi şi membre

Inima dreaptă

Inima stângă

T

P

A MAD

AS

VD

VS

• Muşchiul cardiac = miocard

• endocard• epicard• pericard

CICLUL CARDIAC

• SISTOLĂ = contracţia miocardului

• DIASTOLĂ = relaxarea miocardului

0.11sec.

0.27sec.

0.69 sec.

0.53 sec.

0.42 sec.

Diastola generală = toată diastola ventriculară fără telediastolă

= 0,42 s.

Durata ciclului cardiac depinde invers proporţional de frecvenţa cardiacă:

75 bătăi/minut (FC) 0,8 secunde

0,8 secunde

• 0,11 secunde = sistola atrială (SA)

• 0,69 secunde = diastola atrială (DA)

• 0,27 secunde = sistola ventriculară (SV)

• 0,53 secunde = diastola ventriculară (DV)

Fazele sistolei ventriculare

1. Contracţia izovolumetrică (CIV) 0,05 s.

2. Ejecţia rapidă (ER) 0,09 s.

3. Ejecţia lentă (EL) 0,13 s.

0.27 s.

Fazele diastolei ventriculare

1. Protodiastola (PD) = 0,04 s.

2. Relaxarea izovolumetrică (RIV) = 0,08 s.

3. Umplerea rapidă (UR) = 0,11 s.

4. Umplerea lentă (UL, diastazis) = 0,19 s.

5. Telediastola (TD) = SA = 0,11 s.

0.53 s.

Clinic:

• Proto-diastolă/sistolă

• Mezo-diastolă/sistolă

• Tele-diastolă/sistolă

• Holo-diastolă/sistolă

Volumul intraventricular în funcţie de fazele ciclului cardiac

• la sfârşitul TD = 120-150 ml

= volum telediastolic

• la sfârşitul PD = 50 ml

= volum minim, telesistolic

• diferenţa de 70 – 100 ml = volum bătaie

• volumele ventriculare sunt egale în cele 2 ventricule, la fel şi debitul cardiac realizat de VS şi de VD

• presiunile intracavitare sunt diferite

FC x VB

Presiunile intraventriculare în funcţie de fazele ciclului cardiac

• AS 0-2 mmHg în DA6-8 mmHg în SA

• AD 0-1 mmHg în DA2-4 mmHg în SA

• VS ~ 0 mmHg la începutul UR6-8 mmHg la sfârşitul TD80 mmHg la sfârşitul CIV120 mmHg în ER80 mmHg la sfârşitul EL 0 mmHg la sfârşitul RIV

• VD 2-4 mmHg în DV25 mmHg în SV

Mişcările valvelor cardiace în timpul ciclului cardiac

• începutul CIV -închidere mitrală-tricuspidă MT(marchează începutul SV)

• sfârşitul CIV -deschidere pulmonară-aortică PA

• începutul RIV -închidere aortică-pulmonară AP(marchează începutul DV)

• sfârşitul RIV -deschidere tricuspidă-mitrală TM

2 decalaje ale ciclului cardiac

• 1. între sistola atrială (SA) şi sistola

ventriculară (SV)

Contracţie asincronă a atriilor faţă de ventriculi

• 2. între ejecţia ventriculului drept (VD) şi ejecţia ventriculului stâng (VS)

PEVD > PEVS

- decalajul se accentuează în inspirul profund

În inspirul profund

PEVD creştePEVS scade

inspir prelungit

întoarcerea sângelui venos în AD

umplerea VD

timp ejecţie VD umplerea VS

forţa de contracţie a VS

timp ejecţie VS

Manifestările externe ale ciclului cardiac

1. zgomotele cardiace -- fonocardiograma

2. pulsul arterial -- sfigmograma

3. pulsul venos -- jugulograma

4. depolarizare / repolarizare --electrocardiograma

ZGOMOTELE CARDIACE

• Zgomotul 1• Zgomotul 2

• Zgomotul 3• Zgomotul 4

• Clicuri• Clacmente• Sufluri

normale şi obligatorii

normale / patologice

patologice

auscultaţia cordului

Focarele de auscultaţie

• mitral -V ic stg, linia medio claviculară

• tricuspidian -IV ic dr/stg, parasternal; baza ap.xifoid

• aortic -II ic dr, parasternal

• pulmonar -II ic stg, parasternal

• Erb –pentru A -III ic stg, parasternal

• mezocardiac –pentru M -V stg, parasternal

focar aortic focar pulmonar

focar tricuspidian focar mitral

focar mezo- cardiac

focar Erb

ZGOMOTUL 1• sistolic

• frecvenţă joasă –asurzit “TUM”

• durata 0,08 – 0,15 secunde

• unic

• produs de:• închiderea M şi T se aude cel mai bine la focarele M şi T

(vârful inimii)

• contracţia V• distensia a.aortă şi a. pulmonare• vibraţiile coloanei sanguine

• sincron cu pulsul arterial şi şocul apexian

LUB

ZGOMOTUL 2

• diastolic

• frecvenţă înaltă –ascuţit “TA”

• durata 0,07 – 0,10 secunde

• unic sau dedublat în inspir profund

• produs de:• închiderea A şi P se aude cel mai bine la focarele A şi P

(baza inimii)

• vibraţiile a.aortă şi a. pulmonare

DUB

ZGOMOTUL 3

• frecvenţă joasă

• durata 0,04 secunde

• produs de:

• vibraţiile M, T şi ale sângelui la începutul UR

• la începutul protodiastolei clinice

• = zgomot protodiastolic

• intermitent, normal la tineri tahicardizaţi

ZGOMOTUL 4

• frecvenţă joasă

• durata 0,04 secunde

• produs de:

• vibraţiile pereţilor V la începutul TD (SA)

• la începutul TD clinice = zgomot telediastolic

la începutul SA = zgomot atrial

precede z.1 = zgomot presistolic

• cvasinormal la bătrâni

Zgomotele 3 şi 4 patologice

• duc la apariţia ritmului în 3 timpi = galop

z1_____z2___z3____________z1

z1_____z2____________z4__z1 _____z2

Cauzele de galop

zgomot 3 patologic zgomot 4 patologic

•ventricul cu complianţă mică

(miocardită, IM)

• ventricul cu volum rezidual mare

(HTA, IC, tahiaritmii)

•ventricul cu complianţă mică

• ventricul cu P mare sau volum telediastolic mare

(HTA, IC, SA, SP)

-ambele zgomote se pot produce în VS sau în VD-pot apare simultan ritm în 4 timpi

Modificări ale zgomotelor cardiace

• Scade intensitatea z1 + z2• obezitate, emfizem, pericardite cu lichid, IMA, şoc-colaps

• Creşte intensitatea z1 + z2• tineri, creşteri ale DC şi vitezei fluxului sanguin

(febră, anemii, hipertiroidism)

Intensitatea z1

• Creşte în• cuspele M sunt larg deschise la sfârşitul sistolei atriale • indurarea M• BAV III –”zgomot de tun” –intermitent

• Scade în• cuspele M sunt doar uşor deschise la sfârşitul sistolei

atriale

Intensitatea z2

• Creşte în• creşterea presiunii în circulaţia sistemică sau

pulmonară – întărirea componentei A sau P

(hipertensiune aortică sau pulmonară)

• Scade în• scăderea presiunii în circulaţia sistemică sau

pulmonară (valvulopatii –stenoza A, stenoza P)

Dedublările zgomotelor cardiace

• z1 dedublat– distanţare M-T - BRD

– distanţare T-M - BRS (dedublare “paradoxală”)

– intensificare T - DSA

• z2 dedublat– fiziologic în inspir– distanţare A-P - BRD, stenoză P, DSA, DSV

- produce alungirea PEVD

Zgomote patologice supraadăugate

1. Clacmente – deschiderea M, T- CDM –din stenoza M

- CDT –din stenoza T

2. Clicuri – deschiderea A, P

3. Sufluri funcţionale – tahicardie, anemie

organice

Suflurile organice

• Sistolice• de regurgitare – insuficienţa M sau T, defect sept V• de ejecţie – stenoza A sau P

• Diastolice• de umplere (uruituri) – stenoza M sau T• de regurgitare – insuficienţa A sau P• de ejecţie atrială – stenoza M

• Sistolo-diastolice• persitenţa de canal arterial PCA (“suflu de locomotivă”)

Fonocardiograma= înregistrarea zgomotelor cardiace

PULSUL ARTERIAL

• DEFINIŢIE

- undă pulsatilă propagată prin peretele arterial

• în circulaţia sistemică• în circulaţia pulmonară – dificil de explorat

- depinde de presiunea diferenţială = presiunea pulsului

(40 mmHg)

• PRESIUNEA PULSULUI DEPINDE DE:

• VOLUMUL-BĂTAIE

• COMPLIANŢA ARTERIALĂ

- Viteza pulsului

• creşte de la aortă spre arterele mici

5 m/secundă.....................35 m/secundă

• creşte în ATS şi HTA

- Amplitudinea pulsului

• “estomparea pulsului”

• dispare la capilare

Examinarea pulsului - PALPARE

Caracterele pulsului

1. simetrie şi sincronism

2. tensiune- dur, fortis - HTA- moale, depresibil – IVS

3. volum- magnus - IA

- parvus - SA

4. ritm

5. frecvenţă

• Fenomenul de “dispariţie” a pulsului arterial la arterele depărtate de ventriculul stâng:

DIASTOLĂSISTOLĂ

DICROTA

Aorta proximală

Artera femurală

Artera radială

arteriole

capilare

Palparea pulsului arerial oferă date despre:

• frecvenţa cardiacă • ritmul cardiac

şi INIMA STÂNGĂ:

• starea orificiului aortic• permeabilitatea trunchiurilor arteriale• starea arterelor superficiale

PULSUL VENOS

• DEFINIŢIE

• EXAMINARE - INSPECŢIE– se urmăreşte turgescenţa venelor jugulare

» vene turgescente» vene colabate

- PVC = presiunea venoasă centrală

• în atriul drept

• 0 mmHg

• nu variază cu poziţia corpului

• este modificată –crescută– de:

- umplerea crescută a AD

- contracţia slabă a VD

Presiunea venoasă centrală (din AD)

=

0 mmHg

Pulsul venos oferă date despre

INIMA DREAPTĂ:

ŞOCUL APEXIAN

• DEFINIŢIE

• EXAMINARE - PALPARE în spaţiul V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară

• Este sincron cu zgomotul 1 şi pulsul arterial (pentru că este produs de sistola ventriculară)