Standardizarea 2016 web.pdf · a competitivităţii IMM-urilor 3 ... apa, transportul, deşeurile şi tehnologia informaţiei şi a ... În cadrul organizaţiei internaţionale ITU-T,

Decembrie 2016 • www.asro.ro

Viitorul dumneavoastră interconectat

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44DIRECŢIA PUBLICAŢIIRedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Vânzări – AbonamenteTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAASROASRO ISSN 1220-2061

Cuprins

EVENIMENT

Simpozionul Oraşe inteligente din România �� 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Standardele – element de creştere

a competitivităţii IMM-urilor �� 3

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2016 �� 5

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Accesibilitatea �� 7

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Potenţialul Internetului obiectelor �� 9

Internetul obiectelor va schimba radical viaţa noastră �� 10

Internetul obiectelor – o poveste care se scrie sub ochii noştri �� 18

Suntem în siguranţă cu internetul obiectelor? �� 20

Transporturi interconectate �� 26

A apărut noua ediţie a Manualului ISO 9001 pentru IMM-uri! �� 32

STANDARDIZAREA | decembrie 2016 1

Conceptul de oraş inteligent presupune strângerea unei cantităţi enorme de date de la toate dispozitivele conec-tate (din cadrul serviciilor de energie, transport, alimen-tare, sănătate, mediu, educaţie), date care sunt apoi fil-trate şi analizate, pentru a aplica acţiunile necesare.Analiza acestor date implicate pentru a optimiza circu-laţia de oameni şi fluxul de resurse în oraşele inteligente necesită importante mijloace de calcul, dar şi interopera-bilitatea acestora.În abordarea unui oraş inteligent, putem porni de la con-ceptul de clădire inteligentă, echipată cu senzori – şi ei inteligenţi – şi sisteme de control care detectează diferite condiţii şi emit alerte sau răspunsuri de la sisteme dispa-rate: energie, iluminat, securitate la incendii, parcare, sta-ţii de alimentare a automobilelor hibride şi electrice, apă, ascensoare, acces, securitate.

Sistemele informaţionale pot colecta date pentru scenarii viitoare şi pot face previziuni pentru apă, securitate, utili-tăţi, reţele inteligente, management pentru a anticipa şi a îmbunătăţi toate serviciile şi, implicit, calitatea vieţii.Întocmai ca la clădirea inteligentă, oraşele inteligente au o arhitectură deosebit de complexă. Domeniile şi zonele de aplicabilitate trebuie să fie interoperabile, iar acest lucru trebuie să se vadă şi să funcţioneze la toate nivelurile. În cadrul comitetului tehnic ISO/TC 268, Dezvoltare du-rabilă, au fost prezentate succint următoarele standarde:

ISO 37120, Dezvoltarea durabilă a comunităţilor. In-dicatori pentru servicii pentru oraş şi calitatea vieţiiAcesta defineşte şi stabileşte metodologii pentru un set de indicatori necesari conducerii şi măsurării performanţei serviciilor urbane şi calităţii vieţii. Principiile stabilite pot fi

utilizate în relaţie cu standardul ISO 37101:2016, care este un standard de sistem management.El se aplică oricărui oraş, municipiu sau administraţie locală, care se anga-jează să măsoare performanţa într-un mod comparabil şi verificabil, indife-rent de mărime şi de locaţie.

ISO 37101, Dezvoltarea durabilă în comunităţi. Sistem de manage-ment pentru o dezvoltare durabilă. Cerinţe cu ghid de utilizareDocumentul stabileşte cerinţele pen-tru un sistem de management pentru dezvoltarea durabilă în comunităţi, folosind o abordare holistică, în vede-rea asigurării coerenţei cu politica de dezvoltare durabilă a comunităţilor.Acesta este destinat să ajute comu-nităţile să devină mai rezistente, mai inteligente şi mai durabile, prin aplicarea de strategii, programe, proiecte, planuri şi servicii, să demon-streze şi să comunice realizările lor.

EVENIMENT

Simpozionul Oraşe inteligente din România8-9 noiembrie 2016, Universitatea Politehnică Bucureşti

Adrian Colgiu, expert standardizare, Departamentul Electric, Direcţia Standardizare, ASRO

În cadrul simpozionului Oraşe inteligente din România, care s-a desfăşurat pe 8-9 no-iembrie 2016, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, directorul Direcţiei Standar-dizare, doamna Iuliana Chilea, a susţinut din partea ASRO o prezentare, aducând în discuţie legătura dintre conceptul de oraş inteligent şi activitatea de standardizare.

2

El se aplică comunităţilor de toate dimensiunile, structu-rile şi tipurile, în statele dezvoltate sau în curs de dezvol-tare, la nivel local, regional sau naţional, precum şi în zo-nele urbane sau rurale, la nivelul lor de responsabilitate.

ISO/TR 37150, Infrastructuri ale comunităţii inteligenteAcest document trece în revistă activităţile existente, rele-vante pentru valorile şi pentru infrastructura comunităţii inteligente.El se aplică infrastructurii comunitare, cum ar fi energia, apa, transportul, deşeurile şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC). Standardul se concentrează pe as-pectele tehnice ale activităţilor existente.Prin aplicarea acestui standard, cumpărătorii, dar şi admi-nistratorii de infrastructură beneficiază de:

• planificare mai simplă;• infrastructură de achiziţii publice mai clară;• decizii de cumpărare mai rapide; • gestionarea cu uşurinţă a mai multor furnizori;• o mai bună înţelegere a nevoilor cumpărătorului;• creşterea potenţială a vânzărilor la nivel mondial;• cercetare şi dezvoltare mai eficiente şi mai eficace.

ISO 37151, Infrastructuri inteligente în comunitate. Principii şi cerinţe pentru măsurătorile de perfor-manţă Standardul furnizează principiile şi specifică cerinţele pentru definirea, identificarea, optimizarea şi armoniza-rea valorilor de performanţă a infrastructurii comunitare, şi oferă recomandări pentru analiza, interoperabilitatea şi capacitatea de adaptare, siguranţă şi securitate ale infra-structurilor comunitare.În cadrul organizaţiei internaţionale ITU-T, a fost men-ţionat standardul Y.2060, Infrastructura informaţională globală. Aspectele legate de protocol Internet şi reţele de ultimă generaţieAcest standard identifică caracteristicile funcţionale, ce-rinţele de nivel înalt în ceea ce priveşte internetul obiec-telor (IoT) şi un model de referinţă IoT. Caracteristicile funcţionale identificate includ: interconectivitate, servicii legate de obiecte, eterogenitate, schimbări dinamice şi la scară foarte mare. Cerinţele de nivel înalt enumerate pen-tru conectivitate sunt: interoperabilitate IoT, autonomie în reţea, capabilităţile bazate pe locaţie şi pe identificare, securitate, protecţie de înaltă calitate a vieţii private şi ser-vicii de înaltă securitate legate de persoană, conectare şi recunoaştere (plug and play) şi administrare. La acest eveniment, au fost menţionate, de asemenea, standarde ETSI care au dezvoltat soluţii M2M, compati-bilitate radio şi probleme de spectru pentru dispozitive de distanţă mică, protocoale de legături, interconectări, protocoale tip generaţia următoare (NGP), formate de co-municare WEB, sisteme de comunicaţii celulare.

ETSI/TR 118 516 oneM2M - Studiu de autorizare a arhitecturii pentru sprijinirea politicilor de control al accesului eterogenDocumentul pune la dispoziţie soluţii tehnice pentru ar-hitectura de autorizare oneM2M, procedurile de autori-zare şi politicile de control ale accesului. Această parte investighează interfeţele dintre componen-

tele de autorizare (de exemplu, proceduri şi parametri), modul în care aceste componente pot fi distribuite în di-ferite entităţi oneM2M (adică diferite MCP-uri), precum şi modul în care să aplice sistemele de control.

În continuare, a fost abordat managementul situaţiilor de urgenţă. Capacitatea de a relua şi a continua activitatea la parame-trii aşteptaţi într-un timp cât mai scurt în urma produce-rii unui dezastru de proporţii sau a unui incident minor reprezintă o cerinţă cerută tot mai des organizaţiilor din toate ramurilor de activitate.

ISO 22322:2015, Securitatea societăţii. Gestionarea situaţiilor de urgenţă, ghid pentru avertizare publicăStandardul prevede linii directoare pentru dezvoltarea, gestionarea şi aplicarea avertizării publice înainte, în tim-pul şi după producerea unor incidente.Prezentul standard internaţional se aplică oricărei orga-nizaţii care răspunde de avertizarea publică, la toate ni-velurile.Înainte de a planifica şi de a aplica sistemul de avertizare publică, sunt evaluate riscurile şi consecinţele pericolelor potenţiale.

ISO 22324:2015, Securitatea societăţii. Gestionarea situaţiilor de urgenţă. Ghid pentru alerte cu ajutorul codurilor de culoriISO 22324:2015 prevede orientări pentru utilizarea co-durilor de culori în vederea informării cu privire la risc a persoanelor, precum şi a personalul de prim ajutor, şi pentru a exprima gravitatea unei situaţii. Documentul se aplică tuturor tipurilor de pericol, în orice locaţie.

ISO 22311 (SR EN ISO 22311:2015), Securitate soci-ală. Supraveghere video. Interoperabilitatea exportu-luiStandardul specifică un format de fişier de ieşire comun, care se poate extrage din sistemele de colectare a conţi-nutului de supraveghere video (maşini independente sau sisteme la scară largă), pe un mediu de stocare a datelor sau printr-o reţea care permite accesul utilizatorilor finali la conţinutul video de supraveghere şi realizează procesa-rea necesară.

ISO 22320 (SR ISO 22320:2013), Securitatea socie-tăţii. Managementul urgenţelor. Cerinţe privind răs-punsul la evenimentAcest standardul stabileşte cerinţe pentru informaţiile operaţionale pentru răspunsul la evenimente care speci-fică procese, sisteme de lucru, obţinerea şi managemen-tul datelor cu scopul de a furniza informaţii oportune, relevante şi precise. Documentul sprijină procesul de comandă şi control, dar şi coordonarea şi cooperarea pe plan intern, în cadrul organizaţiei şi la nivel extern, îm-preună cu celelalte părţi implicate, şi specifică cerinţele pentru coordonare şi cooperare între organizaţii.


STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Pe piaţa actuală, în care concurenţa este acerbă şi resursele sunt limitate, utilizarea standardelor conduce la realizarea obiectivelor tehnice şi economice ale IMM-urilor prin:

Scăderea costurilor şi creşterea profiturilor; y

Deschiderea pieţelor europene şi internaţionale pen- ytru produsele IMM-urilor;

Oferirea de mijloace de conformare cu legislaţia; y

Compatibilitatea şi interschimbabilitatea diferitelor yproduse;

Dezvoltarea şi menţinerea celor mai bune practici; y

Creşterea încrederii că produsul sau serviciul este ysigur din punct de vedere al securităţii persoanelor, mediului şi proprietăţii (în domeniul reglementat);

IMM-urile pot utiliza standardele pentru facilitarea acti-vităţilor pe care le desfăşoară, şi anume pentru:

Elaborarea contractelor economice; y

Realizarea declaraţiei de conformitate pe proprie răs- ypundere;

Întocmirea, citirea şi înţelegerea documentaţiilor ytehnice;

Participarea la licitaţiile publice; y

Pregătirea şi calificarea personalului propriu; y

Proiectarea şi execuţia produselor. y

Utilizarea standardelor din domeniul sistemelor de mana-

Standardele – element de creştere a competitivităţii IMM-urilorJeni Toma, expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

Standarde ar trebui să constituie o parte importantă a stra-tegiei unei întreprinderi mici sau mijlocii pentru a rămâne competitivă, acestea fiind un set de instrumente puternice de marketing şi de creştere a afacerii.

4

gement conferă încrederea că organizaţia care furnizează produsul sau serviciul are proceduri bine stabilite pentru realizarea şi îmbunătăţirea acestora.Implementarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu SR EN ISO 9001:2015 conferă încredere consumatorilor şi utilizatorilor produselor şi serviciilor în constanţa calităţii, devenind factor important de creştere a competitivităţii şi credibilităţii organizaţiilor.Implementarea sistemului de management al calităţii de către IMM-uri aduce după sine numeroase avantaje, şi anume:

Conducerea activităţii organizaţiei într-un mod pla- ynificat, conform principiilor managementului calită-ţii;

Creşterea valorii pe piaţă a organizaţiei; y

Creşterea nivelului de satisfacţie şi încredere a clien- yţilor şi partenerilor de afaceri;

Îmbunătăţirea continuă a activităţilor din cadrul or- yganizaţiei;

Creşterea portofoliului partenerilor de afaceri, având yîn vedere că multe firme, inclusiv parteneri guverna-mentali, doresc să încheie contracte de colaborare cu întreprinderi;

Recunoaşterea internaţională; y

Favorizarea comerţului internaţional cu bunuri şi yservicii.

Întreprinderile mici şi mijlocii pot participa efectiv la acti-vitatea de standardizare, beneficiind de avantajele compe-titive pe care le au de pe urma acestei activităţi, şi anume:

Accesul din timp la informaţiile privind soluţiile ypropuse în standarde, care le ajută la previzionarea schimbărilor ce vor fi necesare din punct de vedere tehnologic, cât şi a cheltuielilor generate de acestea, astfel încât, încă din momentul în care standardul este aprobat, organizaţia să poată fi competitivă;

Posibilitatea de a influenţa conţinutul tehnic al stan- ydardelor, în funcţie de interesele dictate de criteriile de competitivitate: preţ, posibilităţi tehnologice ş.a.;

Minimalizarea riscurilor de a iniţia activităţi de ino- yvare şi dezvoltare în direcţii care nu sunt cerute de piaţă, ştiut fiind că iniţierea elaborării de noi stan-darde este, în general, o urmare a cerinţei pieţei;

Posibilitatea de a realiza şi de a întreţine contacte di- yrecte cu specialişti din ţară şi din străinătate din do-meniu, de a face schimb de informaţii şi chiar de a demara colaborări pe domeniul de interes;

Posibilitatea de a interacţiona cu potenţialii colabo- yratori, având în vedere că din comitetele tehnice fac parte reprezentanţi atât ai producătorilor şi autorită-ţilor, cât şi ai utilizatorilor şi consumatorilor.

Membrii comitetelor tehnice, încă de la înscriere, primesc un user şi o parolă pentru accesarea platformelor electro-nice de lucru, având astfel acces la documentele europene şi internaţionale care sunt în curs de elaborare, pentru a se informa şi a putea face observaţiile pe care le consi-deră necesare. De asemenea, pot participa la întrunirile în care se elaborează standardele naţionale, europene şi internaţionale. Membrii comitetelor tehnice participă şi la adoptarea standardelor internaţionale şi europene ca standarde române.


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde din luna noiembrie 2016.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformi-tate a standardului înlocuit:

1.1.1 Rectificare la Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind echipamentele radio şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea mutuală a con-formităţii acestora (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 403/26 din 01.11.2016.

1.1.2 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1015/2010 al Comisiei de imple-mentare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 1061/2010 al Comisiei de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 416/1 din 11.11.2016.

1.1.3 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Directivei 96/60/CE a Comisiei de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului, cu privire la etichetarea energetică a maşinilor combinate de spălat şi uscat rufe de uz casnic (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armoni-zare), publicată în JOUE C 416/3 din 11.11.2016.

1.1.4 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliu-lui, privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 416/5 din 11.11.2016.

1.1.5 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Regulamentului (UE) nr. 548/2014 al Comisiei, privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte transformatoarele de putere mici, medii şi mari (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 416/12 din 11.11.2016.

1.1.6 Comunicarea Comisiei referitoare la implementarea Regulamentului (UE) nr. 1016/2010 al Comisiei, de imple-mentare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 1059/2010 al Comisiei, de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 416/14 din 11.11.2016.

Noutăţi legislative apărute în luna noiembrie 2016 Mihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

6

1.1.7 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei, de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile de ventilaţie şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei de completare a Direc-tivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile unită-ţilor de ventilaţie rezidenţiale (Publicarea titlurilor şi referinţelor metodelor tranzitorii de măsurare şi calculare (1) pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei din 7 iulie 2014, de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unită-ţile de ventilaţie şi a Regulamentului delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei din 11 iulie 2014, de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile unităţilor de ventilaţie rezidenţiale), publicată în JOUE C 416/16 din 11.11.2016.

1.1.8 Comunicarea Comisiei în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2013 al Comisiei, de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aspiratoarelor şi a Regulamentului (UE) nr. 666/2013 al Comisiei, de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Par-lamentului European şi a Consiliului, în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aspiratoare (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 416/31 din 11.11.2016.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1927 al Comisiei din 4 noiembrie 2016, de stabilire a formularelor pentru planurile de monitorizare, rapoartele privind emisiile şi documentele de conformitate, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/757 al Parlamentului European şi al Consiliului privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim, publicat în JOUE L 299/1 din 05.11.2016.

1.2.2 Decizia (UE) 2016/1945 a Comisiei din 14 octombrie 2016, privind echivalenţele între categoriile de permise de conducere [notificată cu numărul C(2016) 6517], publicată în JOUE L 302/62 din 09.11.2016.

1.2.3 Regulamentul delegat (UE) 2016/1969 al Comisiei din 12 septembrie 2016, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului, de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare, publicat în JOUE L 307/1 din 15.11.2016.

1.2.4 Decizia (PESC) 2016/2001 a Consiliului din 15 noiembrie 2016, privind contribuţia Uniunii la înfiinţarea şi la ges-tionarea în condiţii de siguranţă a unei bănci de uraniu slab îmbogăţit (LEU), sub controlul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în cadrul Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, publicată în JOUE L 308/22 din 16.11.2016.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2 Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Hotărârea nr. 806/2016 din 26/10/2016 pentru modificarea anexelor nr. 4, 5, 6 şi 7 la Legea nr. 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 898 din 09/11/2016.

2.2 Ordinul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri nr. 1277/2016 din 01/11/2016, privind apro-barea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamente sub presiune, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 905 din 10/11/2016.

2.3 Legea nr. 201/2016 din 04/11/2016, privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea pro-duselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002, pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 906 din 10/11/2016.

2.4 Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2016 din 22/11/2016, Ordinul nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru rezervarea capacităţii de transport în punctele de interconectare a Sistemu-lui naţional de transport al gazelor naturale din România cu sistemele de transport al gazelor naturale din statele membre ale Uniunii Europene învecinate României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 948 din 24/11/2016.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

„La nivel francez, european şi internaţional, promovarea accesibilităţii se face prin intermediul conceptului denu-mit proiectarea universală”, afirmă Remy Reuss, responsa-bil pentru proiecte de consum şi colectivităţi teritoriale la Direcţia de Standardizare a AFNOR – Asociaţia Franceză de Standardizare. Proiectarea universală sau design for all ţine seama încă din faza de amonte a proiectării produse-lor, echipamentelor şi serviciilor de toate necesităţile dife-riţilor utilizatori. Este un mod de a se adapta necesităţilor celor mai mulţi dintre ei, evitând să se realizeze un pro-dus sau un serviciu specific, de nişă, în serie mică, dedicat unei categorii anume de utilizatori. Acest lucru nu ne îm-piedică să ne imaginăm un sprijin tehnic adaptat acestei

soluţii. De exemplu, un echipament electrocasnic, proiec-tat şi fabricat prin intermediul design for all va putea fi utilizat de toate persoanele, inclusiv de cele cu deficienţe vizuale sau auditive sau de cele cu probleme de sănătate cauzate de înaintarea în vârstă. Dacă există situaţii în care acest produs nu este pe deplin accesibil, se proiectează un sprijin tehnic compatibil cu produsul destinat marelui pu-blic, precum o sinteză vocală universală. Menţionăm că adesea proiectarea universală se traduce printr-un bene-ficiu pentru toţi: liniile de metrou recente, echipate cu un semnal vizual şi sonor la închiderea uşilor, constituie un exemplu în acest sens. Precizare importantă: acest con-cept nu se adresează doar persoanelor cu dizabilităţi, ci şi

AccesibilitateaAgnès Baritou

Proiectarea universală (design for all) este un concept exigent, care îşi propune să facă construcţiile, mijloacele de transport şi de comunicaţie, precum şi produsele şi servi-ciile mai accesibile. Această noţiune preocupă tot mai mult societatea, începând cu politicile de standardizare.

Nu se pune problema ca, în cadrul unei politici de accesibilitate, să se elaboreze produse de nişă, rezervate doar câtorva familii de utilizatori

8

celor care suferă de un handicap temporar: o persoană cu un accident la picior, o familie cu un copil în cărucior, un călător care transportă o valiză şi toată populaţia în vârstă din statele occidentale, al cărei număr este în creştere. „În domeniul standardizării, această tendinţă se confirmă de la jumătatea anilor 1990”, adaugă Rémy Reuss. De mai bine de 15 ani, au fost adoptate standarde şi ghiduri meto-dologice prin această prismă. Ultimul este ghidul ISO/CEI 71, Ghid pentru integrarea accesibilităţii în standarde. Redactat în 2001, el a fost revizuit pentru a ţine seama de evoluţia practicilor în domeniul accesibilităţii acum, când se dezvoltă economia de argint (silver economy- industria adresată persoanelor de vârsta a treia) şi serviciile pentru persoane şi când sunt sensibilizate comunităţile la tema-tica proiectării universale. La nivel european, constatăm aceleaşi preocupări. Comi-sia Europeană a iniţiat o activitate pentru a se lua în calcul în mod sistematic accesibilitatea în procesul de standardi-zare. Lansată în 2012, ea a demarat cu adevărat la mijlocul lui 2014. „Vom contribui şi noi la lucrările acestui grup, cu scopul de a propune un cadru de lucru pentru a anticipa şi a facilita aplicarea proiectării universale”, declară Rémy Reuss, secretar al grupului de coordonare Accesibilitatea, la AFNOR.

În cadrul organismului francez de standardizare, sunt publicate în mod regulat ghiduri noi. Ultimul se referă la bune practici în domeniul accesibilităţii pentru per-soanele cu dizabilităţi: BP P 96-104, Semne de orientare în clădirile de interes public (septembrie 2016). Cât des-pre viitorul standard, este vorba, de fapt, de revizuirea NF X 50-783, cu privire la accesibilitate şi includerea persoanelor cu dizabilităţi în întreprindere – va apărea până la sfârşitul anului. La aceste lucrări cu privire la ac-cesibilitate în cadrul AFNOR, s-a adăugat planul de lu-cru referitor la economia de argint. Grupul care se ocupă de aceasta va realiza o situaţie a lucrărilor existente şi va propune un plan de standardizare în funcţie de necesităţi. „Aceste lucrări cu privire la economia de argint, care se termină la sfârşitul acestui an, sunt complementare. Regă-sim în cadrul lor subiecte comune cum ar fi accesibilitatea şi subiecte noi precum asistenţa la distanţă”, indică Rémy Reuss.

Clădirea poate fi proactivă

În practică, nu este uşor să convingi toate părţile intere-sate cu privire la intenţia de a face totul accesibil pentru toată lumea. Rezervele pot veni din partea factorilor din construcţii: accesibilitatea poate însemna costuri supli-mentare, mai ales dacă trebuie adaptată clădirea respec-tivă. „Totuşi, atitudinile întreprinderilor şi cele ale consu-matorilor se pot concilia în jurul standardelor. Acesta este rolul standardizării: să se ajungă la un consens”, declară Rémy Reuss. Unii au ales proactivitatea, cum ar fi Federa-ţia Franceză pentru Construcţii, care a creat „un corp de elită”, alcătuit din antreprenori reuniţi sub eticheta Proac-tivitatea. Este vorba despre 13 000 de salariaţi din 350 de întreprinderi mici şi mijlocii care s-au angajat pe această cale, instruindu-se continuu pentru a fi cei mai buni în trei domenii: realizarea conformităţii pentru instituţiile de interes public, construcţii noi care respectă reglemen-tările din domeniul accesibilităţii şi adaptarea locuinţelor pentru a facilita ţinerea la domiciliu a unei persoane în vârstă sau cu dizabilităţi.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 368, octombrie 2016

Referenţialul de bune practici pentru orientare în clădiri de interes public completează o culegere de documente care devine tot mai substanţială


STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Prezent în toate aspectele vieţii noastre, Internetul obiec-telor (IoT-Internet of Things-reţea de obiecte conectate la internet) a cucerit toate domeniile – industrie, agricultură şi serviciile destinate utilizatorilor, astfel încât nu mai este posibil să ne imaginăm viaţa fără această tehnologie care nu încetează să câştige teren şi să se dezvolte. Cum am ajuns aici? În anul 2000, Coreea a demarat un program de cercetare şi dezvoltare în domeniul tehno-logiei informaţiei, axat pe identificarea prin radiofrec-venţă (RFID) şi reţeaua de captatori omniprezenţi (USN – Ubiquitous Sensor Network). Dacă RFID este o tehno-logie pe care fiecare o cunoaşte bine pentru că aplicaţiile sale sunt curente în viaţa noastră de zi cu zi (ecusoanele de acces cu cipuri pentru identificarea animalelor), USN vă este mai puţin cunoscut, dar el poate schimba radical situaţia în dezvoltarea IoT.USN face trimitere la un tip de reţea construită pe reţelele fizice existente. Această tehnologie este pur şi simplu ex-traordinară întrucât aceşti captatori pot extrage şi comu-nica datele indiferent cu cine, cu ce, unde şi când. Datorită USN, Internetul obiectelor este ceea ce este: dispozitive şi infrastructuri conectate. Astfel, când conceptul de IoT a început să devină popular, Coreea a încetat să gândească în termeni de RFID/USN, pentru a reflecta în termeni de IoT, însă au apărut aici implicaţii noi. Coreea vrea să creeze o societate hiperconectată şi IoT reprezintă unul din principalii săi vectori. Luăm măsuri strategice pentru a promova această tehnologie, intensifi-când cooperarea internaţională şi globalizarea. Se încura-jează utilizarea IoT şi se lucrează la stabilirea unei infra-structuri bazate pe IoT pentru tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (ITC). De asemenea, specialiştii noştri se străduiesc să promoveze comercializarea serviciilor IoT. În 2014, Coreea a anunţat Planul de cercetare şi dezvol-tare pentru IoT, care îşi propune să sprijine construirea unei societăţi inteligente hiperconectate, sigure şi fiabile, bazată pe un sistem IoT deschis, care împărţea tehnolo-giile IoT în mai multe categorii: servicii, platformă, reţea, dispozitiv şi securitate. Pentru a progresa, era necesar să se abordeze câteva as-pecte problematice, printre care stabilirea unei soluţii glo-bale sau a tehnologiilor fundamentale necesare cercetării şi dezvoltării pentru IoT. În acest scop, s-a lucrat la plat-formele globale bazate pe IoT şi la reţelele orientate spre

serviciu şi s-a promovat dezvoltarea dispozitivelor uşoare pentru a susţine tehnologiile inteligente. Securitatea şi confidenţialitatea datelor erau consideraţii fundamentale, precum şi standardele de care era nevoie pentru ca toate acestea să funcţioneze.Pentru a lansa procesul, Coreea a început în 2015 să lu-creze la patru proiecte care îşi propuneau să demonstreze şi să promoveze utilizarea IoT în domeniile industriale. Primul proiect, axat pe clădirile inteligente, consta în ela-borarea unui software şi stabilirea unui mod de interacţiu-ne a interfeţelor deschise ale programului (API), esenţiale pentru stimularea interoperabilităţii între diferitele tipuri de produse/aparate şi servicii.Un alt proiect, cu privire la securitatea reţelelor inteli-gente, viza eliminarea riscurilor inerente şi garantarea securităţii şi a fiabilităţii acestora. Un al treilea proiect, referitor la acordarea îngrijirilor în domeniul sănătăţii, îşi propunea dezvoltarea de tehnologii pentru serviciile me-dicale destinate pacienţilor care suferă de boli grave (can-cer sau boli cardiace). În sfârşit, ultimul proiect se referea la transporturi, mai precis la tehnologia de bază necesară pentru serviciile asociate automobilului inteligent. Aceste patru proiecte vor juca un rol important în per-spectivele noastre de dezvoltare a unei societăţi hiperco-nectate. Fără standarde nu avem sorţi de izbândă. Teh-nologiile sunt tot mai complexe şi interdependente. Ima-ginaţi-vă, de exemplu, un domeniu în care tehnolo-giile industriei 4.0 precum robotica, se îmbină cu tehnicile de producţie clasice care utilizează, de asemenea, ITC. Fără standarde internaţionale nimic din toate acestea nu poate funcţiona. IoT este omniprezent şi poate fi încorporat în aproape toate tehnologiile existente, dar şi în tehnologiile noi. Pentru a-i realiza pe deplin potenţialul, avem nevoie de standarde. ISO joacă un rol esenţial în standardizarea IoT, reunind organismele naţionale cu activităţi de standardizare şi experţii internaţionali, precum şi alte părţi interesate din domeniul IoT, pentru a elabora soluţii esenţiale dezvoltă-rii acestei tehnologii.

Daeshik Jeh, director al Agenţiei Coreene pentru Tehnologie şi Standardizare (KATS), membru al ISO pentru Coreea

Potenţialul Internetului obiectelor

În Coreea, Internetul obiectelor este un element omniprezent şi o necesitate vitală ca aerul.

10

Internetul obiectelor va schimba radical viaţa noastră


În curând toate aparatele pe care le posedaţi – şi practic toate obiectele care există – vor fi conectate la Internet. Fie prin intermediul telefonului mobil, al dispozitivelor „vestimentare” obişnuite sau al aparatelor electrocasnice uzuale, vom fi conectaţi la Internetul obiectelor prin mijloace pe care nici măcar nu ni le putem imagina. Termostatul, sistemul de alarmă, detectorul de fum, soneria şi frigiderul de acasă sunt probabil deja „conectate”, dar evoluţia începe să se simtă şi la nivelul oraşelor noastre. Datorită unui manage-ment mai bun al energiei, al apei, al transporturilor şi al securităţii, locuitorii sunt mai aproape de me-diul lor, fapt care ne determină să visăm la un oraş

Elizabeth Gasiorowski-Denis

Internetul obiectelor (IoT) are forţa de a schimba lumea noastră. Dacă începem să-i vedem impactul incredibil, nu suntem decât la începutul unei evoluţii radicale. Examinăm aici, cu ajutorul experţilor din domeniu, starea actuală a lucrurilor în această cursă frenetică pe care o reprezintă standardizarea IoT.

12

complet integrat, inteligent şi durabil. Asistăm, de aseme-nea, la o incredibilă dezvoltare a activităţilor şi a inovaţi-ilor în uzine, unde potenţialul sistemelor informaţionale, pentru a îmbunătăţi productivitatea şi randamentul în procesul de producţie, este imens. După cum puteţi să vă imaginaţi, în zece ani, viaţa va fi cu totul diferită de viaţa noastră în 2016, întrucât ritmul schimbărilor tehnologice nu încetează să se accelereze, în mare parte datorită dezvoltării intense a Internetului obiectelor. Dintr-un anumit punct de vedere, IoT pare a fi un termen tehnic gol. El desemnează atâtea elemente diferite şi disparate încât este dificil să-i dăm o definiţie concretă. Pentru a înţelege în ce constă această tehnologie emergentă, să examinăm ce anume se preconizează pen-tru construirea viitorului său.

Schimbare de paradigmă în tehnologie

Potrivit cabinetului de consultanţă Gartner Inc., 6,4 mili-arde de obiecte conectate vor fi utilizate în lumea întreagă în acest an, adică o creştere cu 30% faţă de anul trecut. Această cifră ar putea să se tripleze, pentru a atinge prac-tic 21 miliarde până în 2020. Peste jumătate din principalele procese noi şi sisteme operaţionale vor face parte din unele elemente ale IoT până în 2020, ne asigură Gartner. Impactul asupra vieţii consumatorilor şi asupra modelelor operaţionale ale în-treprinderilor creşte rapid întrucât costul „instrumenta-lizării” obiectelor fizice cu captatorii şi conexiunea lor la alte obiecte – dispozitive, sisteme şi persoane – continuă să scadă. Chuck Evanhoe, un expert în domeniul tehnologiilor viitorului, care cunoaşte perfect subiectul, consideră că graba de a conecta dispozitivele la Internet şi între ele se explică astfel: „IoT va fi o pârghie formidabilă care va per-mite informaţii mai bune în mediile consumatorilor şi ale întreprinderilor. După părerea mea, IoT va avea un im-pact în toate domeniile. Toate sistemele la care nici mă-car nu ne gândim în viaţa noastră de zi cu zi vor permite creşterea productivităţii oamenilor, astfel efectul nu se va limita la un singur domeniu”.Dacă aplicaţiile sale la tehnologiile destinate publicului larg fac obiectul unei intense campanii publicitare, impli-caţiile IoT trec dincolo de situaţiile simple şi comunicaţiile uzuale din viaţa noastră de zi cu zi. Atuurile dispozitivelor constituite în reţea sunt reducerea costurilor şi creşterea eficacităţii producţiei, oferind nu numai mijloacele de a le spori eficacitatea de management, dar şi de a face mai inteligentă activitatea propriu-zisă. Domnul Evanhoe a întocmit o listă a avantajelor multiple: „La nivelul aparatelor inteligente sau al uzinei inteligente, vor dispune de informaţii mai bune, de un control spo-rit şi de o înţelegere mai bună a obiectelor (cunoscute şi necunoscute) din viaţa de zi cu zi de care avem nevoie. Prin „necunoscute” înţeleg obiectele la care cei mai mulţi oameni nu se gândesc decât când ele creează probleme – reţeaua electrică, de exemplu. Detectând obiectele din lumea noastră, sistemele vor fi în măsură să funcţioneze fără intervenţia omului până când acestea necesită sau implică intervenţia noastră, mentenanţa predictivă, de exemplu”.

Peste jumătate din principalele

noi procese şi sisteme

operaţionale vor include

unele elemente ale IoT până în

2020


Bine aţi venit în lumea industriei 4.0 !

Pretutindeni în lume, o evoluţie majoră are loc în industrie, marcând zorii fabricaţiei inteligente, numită şi „industria 4.0”. În fiecare zi, cu tehnologiile bazate pe IoT, uzinele devin mai inteligente, mai sigure şi respectă mai mult me-diul. IoT leagă uzina la o întreagă gamă nouă de soluţii de fabricare inteligente, axate pe producţie. În următorii zece ani, îmbunătăţirea spectaculoasă a randamentului şi re-ducerea costurilor vor genera miliarde în ceea ce priveşte creşterea veniturilor şi a productivităţii. Evoluţia pe care aceasta o implică este gigantică.IoT oferă fabricanţilor posibilitatea de a urmări obiectele pentru a şti cum utilizează consumatorii unele produse şi pentru a determina caracteristicile lor esenţiale. Ei pot înţelege mai bine modificările care trebuie operate pentru a spori gradul de adoptare şi de cumpărare. Întreprinde-rile vor să cunoască ce anume fac utilizatorii cu produsele pentru a beneficia de ele şi IoT le oferă această posibili-tate. Potrivit unei anchete desfăşurate la nivel internaţio-nal, publicată la începutul anului de Gartner, se prevede că, până la finele lui 2016, 43% dintre întreprinderi vor

În fiecare zi, datorită tehnologiilor bazate pe

IoT, uzinele devin mai inteligente

14

adopta IoT şi că cei mai mari utilizatori vor fi firmele din domeniul petrolului şi al gazelor, industria şi serviciile. IoT promite să furnizeze industriei automobilului schimbări pe care nu le putem prevedea încă şi el influenţează deja constructorii în modul lor de fabricare a vehiculelor şi în perspectivele în care ei înscriu viitorul produselor lor.După cum explică Igor Demay, preşedinte al ISO/TC 22, Vehicule rutiere, „în industria automobilului, IoT şi-a fă-cut intrarea la începutul secolului XXI cu sistemele de navigaţie, fapt care a schimbat radical relaţia dintre con-ducătorul auto şi automobil. Am intrat acum în a doua etapă, cu ceea ce numim „dispozitivele oglindă”, precum telefoanele mobile sau aparatele de navigaţie portabile – dispozitivele portabile – ale căror ecrane sunt utilizate de către proprietari sau de către conducătorii auto când con-duc automobilul”.Această influenţă va continua să se intensifice din cauza înmulţirii automobilelor conectate online şi a cererii con-sumatorilor, care solicită tot mai multe tehnologii pentru autoturismele lor. Cea de-a treia etapă va consta în intro-ducerea de sisteme foarte avansate de asistenţă a condu-cătorului auto şi soluţii de conducere automată. Dacă so-luţiile IoT fac parte de acum înainte din viitorul industriei,

provocările viitoare sunt vertiginoase întrucât nivelurile de sofisticare nu încetează să crească.

Provocarea cea mai importantă

Ca orice tehnologie nouă, IoT poate pune unele persoane în încurcătură sau le poate produce teamă, mai ales când dezbaterile se învârtesc în jurul standardizării. La ora ac-tuală, cea mai mare problemă în domeniu este lipsa de standarde coerente. Nu există nici un standard pentru unele straturi ale teh-nologiei IoT, iar altele fac obiectul a numeroase standarde concurente, fără ca nici unul să fie determinant. Fără o „metodă comună de comunicare”, dispozitivele nu vor pu-tea comunica decât cu cele provenite de la aceeaşi firmă, fapt care va reduce serios interesul utilizatorilor de maşini conectate. Pentru a înţelege în ce măsură lipsa de standarde uniforme poate complica dezvoltarea produselor şi a industriei, este suficient să luăm în considerare problemele conectivităţii. De exemplu, dacă o firmă care fabrică tehnologii vesti-mentare inteligente diferă de o întreprindere care produce o tehnologie ce se aplică clădirilor inteligente, şansele ca


produsele lor să comunice sunt minime. Aceasta se datorează faptului că diferitele aparate utilizează adesea protocoale de comunicare diferite şi nu poate exista interoperabilitate între ele. Dar, dacă întreprinderile respective ar utiliza aceleaşi stan-darde pentru conectivitate, interoperabilitatea ar fi asigurată.Nu este deci de mirare că IoT reprezintă un subiect de actualitate pentru comunitatea standardizării. Comitetul tehnic mixt ISO/IEC JTC 1 a creat un grup de lucru cu privire la Internetul obiectelor (WG 10), care are sarcina de a elabora un model de arhitectură pentru interoperabilitatea sistemelor IoT. Multe dintre standardele necesare există proba-bil, dar importanţa lor relativă, utilizarea şi aplica-rea lor nu sunt încă clare. Pentru a lămuri această problemă, ISO a creat un grup consultativ strategic (SAG) pentru industria 4.0. Preşedintele său, Kai Rannenberg, consideră că soluţia rezidă în conectivitatea reţelelor, care per-mite acestor obiecte să strângă şi să schimbe date. „IoT deschide calea unor aplicaţii neprevăzute, dar poate crea şi riscuri majore, de exemplu, când co-lectarea de date este excesivă sau când aparatele conectate la Internet nu sunt proiectate pentru a gestiona această provocare”. Domnul Rannenberg consideră că standardele vor permite o valorificare mai bună a tehnologiilor IoT pentru a crea sisteme de fabricare la comandă, mai eficace şi mai reactive. „Odată cu înmulţirea expo-nenţială a interfeţelor, este nevoie de standarde pen-tru a evita „ştrangularea”, care împiedică introduce-rea pe piaţă a produselor. Standardele vor juca un rol important în proiectarea arhitecturii industriei 4.0. (fabricarea inteligentă) pentru a coordona pro-cesele şi fluxurile de lucru”. Domnul Rannenberg şi alţi experţi cred că activita-tea SAG va avea drept corolar un set de standarde care vor garanta faptul că fiecare dispozitiv conectat la Internet va fi în măsură să comunice fără dificul-tate cu celelalte – fie că este vorba de cip, de siste-mul de operare sau de fabricantul aparatului.

Colaborare şi împărtăşire

Mai multe organizaţii, printre care se numără gru-puri de interes şi consorţii din industrie, încearcă să elaboreze standarde, dar ISO are ca obiectiv efortu-rile de colaborare. La începutul anului, ISO, IEC (Co-misia Electrotehnică Internaţională) şi UIT (Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii) au organizat la Berlin un seminar cu privire la standardele din do-meniul IoT. Coordonat de ISO/IEC JTC 1, evenimen-tul a fost găzduit de Institutul German de Standardi-zare (DIN), membru al ISO pentru ţară. Obiectivul a constat în a împărtăşi experienţa şi a înţelege mai bine activităţile de standardizare în curs de desfăşu-rare în domeniul IoT în cadrul celor trei organizaţii. Utilizatorii din diferite sectoare au comunicat aş-teptările lor în ceea ce priveşte IoT şi impactul pe care acesta ar putea să-l aibă asupra domeniului lor de activitate. Au fost prezentate mai multe cazuri

IoT deschide orizonturi noi unor aplicaţii neprevăzute

16

de utilizare privind aplicaţii precum reţelele inteligente, fabricarea inteligentă, manage-mentul lanţurilor de aprovizionare şi dispo-zitivele vestimentare inteligente. Provocări mondiale precum conservarea energiei, oraşele inteligente şi îmbunătăţirea îngrijiri-lor în domeniul sănătăţii, au fost examinate ca exemple concrete în care IoT ar putea avea un rol de vector important de transfor-mare. Seminarul a examinat, de asemenea, probleme multidisciplinare de aplicare a IoT precum confidenţialitatea şi securitatea da-telor şi arhitecturile de referinţă. Progresul standardizării în acest domeniu este esen-ţial pentru ca soluţiile şi tehnologiile IoT să poată fi adoptate pe scară largă. Seminarul a concluzionat că standardele in-ternaţionale au o mare importanţă în stabi-lirea unei pieţe mondiale pentru dispozitive şi sisteme IoT sigure, interoperabile şi care să economisească energie. Vorbitorii au re-cunoscut că este indispensabil să se inten-sifice colaborarea între cele trei organizaţii internaţionale pentru a accelera utilizarea IoT. Fără îndoială, doar un efort de colaborare pentru a stabiliza situaţia în acest dome-niu ar fi prea puţin. Va trebui să depunem numeroase eforturi pentru ca standardele să fie compatibile. Activitatea care ne aş-teaptă nu va înceta să se intensifice. Experţii speră că „terenul va fi nivelat” în 2017. Până atunci, rămâneţi pe recepţie !

Dincolo de conectivitate

Din cauza rapidităţii schimbărilor în tehno-logia IoT, chiar şi celor mai experimentaţi experţi le este greu să anticipeze viitorul standardizării în domeniu. Se crede însă că posibilităţile sunt nelimitate.Evanhoe, care înţelege bine tendinţele ac-tuale ale tehnologiei, cunoaşte deja urma-rea: „Convergenţa este inevitabilă”, declară

Au fost examinate, cu titlu de exemple concrete, provocări

mondiale în care IoT poate juca rolul de vector important de

transformare


el. „IoT înseamnă mai mult decât dispozitive conectate, adică lucruri care au o adresă IP. Toate tehnologiile de identificare automată, inclusiv RFID şi codurile de bare facilitează IoT, ajutând la identificarea „obiectelor” în IoT. Toate aceste conexiuni se îmbină pentru a arăta avantajele IoT”.Prin intermediul telefonului mobil, al unei tehnologii vestimentare sau al unor obiecte cas-nice, IoT ne va conecta pe toţi la un nivel a cărui importanţă ne scapă deocamdată. Atunci, dacă nu vreţi să rămâneţi în urmă, urmaţi mişcarea şi „săriţi în trenul standardizării” IoT. „Agăţaţi-vă bine” şi nu veţi regreta !

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 118, septembrie-octombrie 2016, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permi-siunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Demonstrarea, pe un Apple Iphone 6, a noii aplicaţii Saeco, pentru a activa prin Bluetooth cafetiera conectată

18

Bazat pe “Everyone Should Read” de Bernard Marr.

Internetul obiectelor – o poveste care se scrie sub ochii noştri

În 2016, 4,9 miliarde de obiecte vor fi conectate. Fiţi gata, viitorul Internetului obiectelor se anunţă promiţător!

ATM-urile figurează printre primele „obiecte” conectate în 1974

87% dintre oameni nu au auzit niciodată de „Internetul obiectelor”

În 2008, existau mai multe obiecte conectate la Internet decât persoane


Bazat pe “Everyone Should Read” de Bernard Marr.

Internetul obiectelor este o reţea de dispozitive fizice, de vehicule, de clădiri etc., care includ dispozitive electronice, software-uri, captatori şi conectivitate de reţea, care permit acestor obiecte să culeagă şi să transmită date prin Internet.

Întreprinderi precum Google şi Samsung investesc în dispozitivele casnice. Bucătăriile conectate vor permite industriei agroalimentare să realizeze economii de 15% pe an

Piaţa mondială a dispozitivelor proiectate

pentru a fi utilizate a crescut cu 223% în 2015

Potrivit estimărilor, Internetul obiectelor va conduce la creşterea PIB-ului mondial cu 10-15 mii de miliarde de dolari americani în următorii 20 de ani

Până în 2020, 250 de milioane de vehicule vor fi conectate la Internet

Automobilele fără conducător auto ale Google parcurg în medie 10 000 km în mod autonom pe săptămână

20

SUNTEM

ÎN

SIGURANŢĂ CU INTERNETUL OBIECTELOR?


În calitate de consumatori şi de utilizatori ai tehnologiei, ne concentrăm în asemenea măsură asupra funcţionali-tăţilor incredibile ale Internetului obiectelor (IoT) încât uităm adesea să ne gândim la implicaţiile posibile asupra vieţii noastre private şi a securităţii noastre. Sistemele vi-deo de monitorizare a copiilor îi pot linişti pe părinţi, per-miţându-le să-i supravegheze în orice moment la distanţă cu ajutorul smartphone-ului. Dar, dacă sistemul nu este protejat, ei îşi pot expune, fără a şti, pe micuţi unui pericol şi se pot expune pe ei înşişi la acesta. Să spionezi la întâmplare necunoscuţi este astăzi un joc de copii. Este suficient un motor de căutare precum Sho-dan, acest Google al IoT care, pentru a evidenţia riscurile legate de această tehnologie, navighează pe Web şi face fotografii ale dispozitivelor neprotejate. Interiorul locuin-ţelor, animalele noastre de companie şi chiar frigiderele noastre sunt accesibile cu un singur clic. Unii părinţi au făcut această experienţă amară când un hacker a piratat dispozitivul de monitorizare a copiilor lor pentru a striga cuvinte obscene la adresa micuţilor adormiţi. În Marea

Britanie, numărul reclamaţiilor legate de tehnologia IoT a crescut cu 2 000% în ultimii trei ani.

Cea mai bună dintre lumi

Internetul obiectelor desemnează miliarde de aparate inteligente conectate, care schimbă curent între ele mari volume de date privind modul nostru de viaţă, obiceiu-rile noastre de muncă şi practicile noastre de relaxare. „Se presupune că ele vor face întreprinderile noastre mai pro-ductive şi existenţele noastre mai simple, mai sănătoase şi mai inteligente, dar există adesea şi un revers”, observă profesorul Edward Humphreys, coordonator al grupului de lucru al ISO/IEC cu privire la sistemele de manage-ment al securităţii informaţiei. „Vrem să credem în aceste tehnologii datorită domeniului de posibilităţi pe care ele le oferă. Trebuie să fim însă conştienţi de repercusiunile lor asupra securităţii şi confidenţialităţii datelor noastre”. De exemplu, în euforia cumpărării unui televizor inteligent ultimul strigăt, cu comandă vocală, s-ar putea

Să presupunem că un infractor utilizează webcam-ul siste-mului de monitorizare a copilului dumneavoastră pentru a vă supraveghea casa, că frigiderul dumneavoastră emite spam-uri unor necunoscuţi, în numele dumneavoastră. Să ne imaginăm acum că cineva vă piratează prăjitorul de pâine şi poate avea acces la reţeaua dumneavoastră. Din cauza acestei conectivităţi noi, odată cu dezvoltarea Internetului obiectelor, proliferarea produselor inteligente sporeşte în mod firesc şi riscul de piratare. Standardele ISO pot contribui la îmbunătăţirea securităţii acestei industrii emergente.

Maria Lazarte

22

să uităm că această tehnologie trebuie să fie capabilă „să asculte” tot ce se spune pentru a recunoaşte instrucţiunile date. Dacă totul rămâne între dumneavoastră şi televizor, în ce constă problema? Cel mai adesea însă, reţelele de comunicare care permit acestui tip de dispozitiv să schimbe informaţii nu sunt codate şi nici protejate. „Este ca şi cum aţi lăsa uşa locuinţei dumneavoastră deschisă. Oricine poate intra în orice moment”, subliniază domnul Humphreys. Problema este că presupunem, ca regulă ge-nerală, că întreprinderile şi legislatorii au ţi-nut seamă de aceste riscuri şi le-au rezolvat. Or, dacă clienţii nu înţeleg importanţa confi-denţialităţii datelor şi nu o solicită, fabricanţii nu se ocupă de ea, ştiind că deciziile noastre de cumpărare nu se bazează pe acest criteriu şi că, în alegerea webcam-ului, problemele de compatibilitate, de preţ sau de proiectare contează mai mult. O cercetare desfăşurată de Consumers International arată că utiliza-torul obişnuit acordă şase secunde citirii con-diţiilor generale de utilizare înainte de a face clic şi a accepta. Atunci, de ce şi-ar bate capul întreprinderile?„Pe plan legislativ, ceea ce facem la domiciliu

este rar atât de bine protejat ca datele între-prinderilor”, explică Pete Eisenegger, un ex-pert pe probleme de consum, care se ocupă de confidenţialitate la nivel european şi in-ternaţional. „Tehnologia portabilă şi cea mo-bilă, de exemplu, urmăresc şi supraveghează activităţile noastre mărunte şi sunt capabile să ne localizeze în orice moment”. Dacă mai adăugăm la aceasta toate informaţiile private pe care le furnizăm, fotografiile pe care le postăm online şi conexiunile pe care le sta-bilim, ale căror drepturi le cedăm fără ştirea noastră, este cazul să ne îngrijorăm. Analiza megadatelor (big data) permite să ştim multe lucruri cu privire la indivizi pe baza compor-tamentului şi a gusturilor lor. Într-o lume hiperconectată, provocările sunt enorme. O experienţă recentă a arătat că este posibil să fie piratat un vehicul în mers prin intermediul sistemului său de divertisment şi să fie dezactivat acceleratorul. „Stimulatoa-rele cardiace electronice pot salva vieţi atâta timp cât sunt securizate suficient pentru a nu fi piratate. Gama tehnologiilor digitale emer-gente care se integrează în viaţa noastră de zi cu zi este impresionantă”, observă domnul Humphreys.


„Asistăm la apariţia unei noi ordini mondiale bazate pe tehnologia Internetului. Nu este vorba doar de produse, ci de sisteme întregi”. Deficienţa de securitate a unui aparat poate avea influenţă asupra celorlalte. În 2013, nişte piraţi din do-meniul informaticii au furat milioane de numere de carduri de credit din baza de date a unui gigant american al distribuţiei accesând reţeaua sa prin interme-diul sistemului de încălzire conectat la Internet. Dispozitivele vulnerabile pot fi utilizate pentru a accede la altele. Securitatea IoT este ca un vaccin. Dacă nu sunteţi protejat, riscaţi să-i contaminaţi pe ceilalţi. Cu cât ne vom proteja mai mult (sau „ne vom vaccina”) aparatele datorită unor tehnici de securitate îmbu-nătăţite, cu atât va fi mai bine pentru toţi. Iată de ce insist asupra importanţei de a utiliza standardele în domeniul securităţii şi al protecţiei datelor”, adaugă domnul Humphreys. „Dispunem de soluţii pentru a trata multe dintre aceste riscuri şi a le reduce la minimum efectele şi suntem pe cale de a elabora altele, dar trebuie ca organizaţiile să le utilizeze”.Standarde precum ISO/IEC 27001 sau ISO/IEC 27002 propun un limbaj co-mun pentru a trata problemele de conducere, de riscuri şi de conformitate le-gate de securitatea datelor. Standardele ISO/IEC 27031 şi ISO/IEC 27035 ajută organizaţiile să reacţioneze eficient la atacuri informaţionale, să le difuzeze şi să-şi revină după aceea. Mai există şi standarde ISO/IEC care stabilesc meca-nisme de codare şi de semnătură electronică care pot fi incluse în produse şi aplicaţii pentru a proteja tranzacţiile online, utilizarea cardurilor de credit şi datele stocate.Domnul Humphreys consideră că standardele viitorului sunt cele care se referă la confidenţialitate. „Facem eforturi pentru a stabili o bază solidă de standarde pentru a asigura protecţia datelor noastre într-un univers digital conectat şi pentru a spori încrederea consumatorilor. Sperăm că ele vor putea servi la elaborarea de soluţii care să răspundă provocărilor în domeniul Internet-ului obiectelor”.

Utilizatorul obişnuit acordă

şase secunde citirii condiţiilor

generale de utilizare

24

Consumatorii sunt îngrijoraţi?

Problema s-a agravat din cauza faptului că mulţi dintre noi au acceptat, de bună voie sau uneori cu inima îndoită, să facă concesii în ceea ce priveşte respectarea vieţii noas-tre private şi a securităţii noastre pentru a obţine ceea ce considerăm mai preţios, şi anume, accesul la tehnologia de vârf. Aceste dispozitive au căpătat o importanţă deci-sivă în viaţa noastră de zi cu zi. Datele noastre personale reprezintă un preţ prea mare de plătit în schimbul acestor îmbunătăţiri moderne? Să examinăm comportamentul online al consumatorilor. Ei descarcă regulat fotografii ale lor înşişi şi publică filmuleţe ale copiilor lor. Îşi îm-părtăşesc convingerile politice, destinaţiile de călătorie şi adresele magazinelor favorite. Problema nu constă atât în a şti dacă este bine să divulgi atâtea informaţii personale – această alegere ne aparţine – cât mai ales, dacă suntem conştienţi de ce anume implică toate acestea şi dacă pu-tem să controlăm datele care sunt colectate. Dat fiind faptul că este mai uşor, datorită Internetului, să urmărim şi să identificăm utilizatorii, aceste informaţii pot să ne pună în pericol dacă intră în posesia unui de-lincvent. Sensibilizarea la securitatea pe Internet progre-sează. Un studiu al National Consumers League în Statele Unite relevă că 76% din tinerii americani sunt îngrijoraţi de problemele de confidenţialitate şi de prejudiciile pe care activitatea lor online ar putea să le cauzeze. Totuşi, puţini sunt cei care fac legătura cu Internetul obiectelor.Comitetul ISO pentru Politica în Domeniul Consumului

(ISO/COPOLCO) evidenţiază aceste provocări în prio-rităţile standardizării. Desigur, consumatorii nu înţeleg întotdeauna consecinţele unei securităţi insuficiente, dar trebuie totuşi să-i protejăm. „Sensibilizarea, comporta-mentul şi valoarea acordată de consumatori problemelor de securitate şi de confidenţialitate sunt elemente impor-tante ale problemei pe care trebuie s-o rezolvăm”, recu-noaşte Bill Dee, un reprezentant al ISO/COPOLCO. „Co-mitetul a terminat de curând un raport cu privire la lacu-nele standardelor strategice în domeniul confidenţialităţii şi considerăm prioritară respectarea vieţii private încă din faza de proiectare a produselor şi a serviciilor cumpărate sau utilizate de consumatori”.

Confidenţialitatea încă din faza de proiectare

Pentru Pete Eisenegger, problema rezidă în faptul că, încă de la început, majoritatea echipamentelor utilizate zi de zi sunt comercializate fără ca problemele de confidenţia-litate sau de protecţie a datelor să fie luate în calcul. „În ciuda existenţei a numeroase standarde internaţionale pe care întreprinderile le pot utiliza pentru a proteja datele noastre personale pe care ele le-au strâns, pentru o secu-ritate sporită în IoT, trebuie să începem prin a crea teh-nologii securizate dotate cu controale de confidenţialitate eficace în timp real. O schimbare de abordare din partea noastră nu va face doar din securitate o premisă, ci va pu-tea face dispozitivele de securitate mai simplu de utilizat şi de actualizat”.


Faptul că proiectanţii tehnologiilor IoT sunt rar experţi în domeniul securităţii şi al confidenţialităţii explică parţial motivul pentru care fabricanţii nu protejează dispoziti-vele pe care le comercializează. După cum declară Pete Eisenegger, „în loc să abordăm aceste probleme după pro-ducerea intruziunii, în aplicaţiile puse la punct, inginerii ar trebui să adopte, în faza de proiectare, procese care favorizează aceste caracteristici de securitate şi de confi-denţialitate, pentru a limita vulnerabilitatea”. În speranţa schimbării lucrurilor, ISO/COPOLCO propune elabora-rea unui standard cu privire la confidenţialitate în dome-niul proiectării digitale a bunurilor şi a serviciilor.„Dacă am putea elabora un proces de proiectare care să includă noţiunea de confidenţialitate după modelul ciclu-lui de îmbunătăţire continuă al standardului ISO 9001, aşa cum ISO 10337 a făcut-o în domeniul securităţii produ-selor, am face un mare pas înainte”, adaugă domnul Ei-senegger. „Un astfel de standard şi-ar putea propune să faciliteze urmărirea şi protecţia datelor noastre, să garan-teze confidenţialitatea analizei megadatelor (big data) şi să evalueze caracteristicile confidenţialităţii produselor”.„Problema nu este atât de a şti dacă consumatorii ar trebui să accepte opţiunile din lipsă de tehnologii, produse şi ser-vicii în ceea ce priveşte securitatea şi confidenţialitatea, ci, mai degrabă să ceară clar ce anume pot face elaboratorii pentru a stabili încrederea la acest nivel”, relevă domnul Eisenegger. „Aceasta este noua provocare pentru standar-dele internaţionale în domeniul securităţii şi al confidenţi-alităţii. Trebuie „vaccinate” bunurile şi serviciile, protejate datele noastre confidenţiale pentru a putea controla în timp real utilizarea lor. Trebuie reduse la minimum can-tităţile de date colectate de dispozitive. Este necesară o informare a tratării de către terţi şi îmbunătăţite trasabili-tatea şi responsabilitatea lor”.Dacă provocarea este câştigată, o abordare similară ar putea trata aspecte digitale multidisciplinare precum ac-cesibilitatea, vulnerabilitatea şi confidenţialitatea, ţinând seama de criteriile de cost, echitate şi nediscriminare.Astfel, în ciuda unei game bogate de standarde de securitate a informaţiei, aflate la dispoziţie la ora actuală, ISO are încă de lucru în domeniul Internetului obiectelor. „Seria de stan-darde ISO/IEC 27001 este foarte utilă organizaţiilor pentru a asigura securitatea datelor noastre odată ce acestea au fost colectate. Dar trebuie să elaborăm soluţii special destinate a combate riscul ridicat de IoT”, concluzionează domnul Eisennegger. Standardele reprezintă un mijloc eficace de a înscrie aceste probleme în priorităţile internaţionale. Nu putem aştepta fără să acţionăm. Căminele, activităţile şi datele noastre personale sunt de acum înainte irevoca-bil interdependente şi conectate la cele ale altor indivizi – miliarde – datorită aparatelor pe care le utilizăm zi de zi. Internetul obiectelor are repercusiuni fără precedent în ceea ce priveşte confidenţialitatea şi securitatea întru-cât el poate dezvălui online identitatea noastră, precum şi activităţile pe care le desfăşurăm. Pentru a rămâne la adăpost de privirile indiscrete, trebuie „să putem închide şi zăvorî uşa“.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 118, septembrie-octombrie 2016, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

76% dintre tinerii americani sunt îngrijoraţi în legătură cu confidenţialitatea şi prejudiciile pe care ar putea să le cauzeze activitatea lor online

26

Revoluţia „Internetului obiectelor” (IoT) va aduce nume-roase îmbunătăţiri în toate domeniile industriei, dar, dacă există un sector în care multe dintre avantajele acestei noi tehnologii se vor concretiza în următorii ani, acesta este cel al transporturilor. Doi experţi examinează provocările cele mai importante ale automobilelor interconectate şi ne ex-plică de ce susţin standardele ISO pentru a răspunde provo-cării Internetului obiectelor în transporturi.

Transporturi interconectate


Internetul obiectelor accelerează considerabil viteza cu care apar inovaţiile în domeniul transporturilor, în mod deosebit în ceea ce priveşte automobilele şi camioanele pe care le conducem zi de zi. Astăzi, numeroase vehicule sunt echipate cu sisteme conectate, care permit conducătorilor auto să asculte radioul prin satelit, să privească filmuleţe pe streaming, să consulte aplicaţiile smartphone-ului lor, să-şi stabilească traseul, să utilizeze serviciile de asistenţă rutieră, să deschidă la distanţă uşile automobilelor şi să găsească locuri de parcare. Fireşte că Internetul obiectelor va aduce şi în sectorul automobilului noutăţi pe care nici măcar nu le bănuim. Internetul obiectelor influenţează deja construcţia automobilelor şi modul în care constructorii îşi văd viitoarele produse. Potrivit cabinetului de consultanţă Gartner, până în 2020, peste 250 de milioane de maşini vor fi conectate la Internet pentru o piaţă a automobilului pe care PricewaterhouseCoopers o evaluează la 149 de miliarde de dolari americani. Este clar că Internetul obiec-telor va necesita numeroase standarde şi că ISO/TC 204, Sisteme inteligente de transport, va juca aici un rol de prim plan. Pentru a examina progresele tehnologice din aceste domenii, un ziarist de la ISO Focus s-a întâlnit cu Knut Evensen, responsabil în domeniul tehnologiei la Q-Free, şi cu Young-Jun Moon, cercetător principal şi director al Centrului naţional de cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor din transporturi la Institutul coreean de transporturi. În acest articol, cei doi experţi ai ISO/TC 204 menţionează câteva dintre provocările

IoT influenţează deja modul în care

constructorii îşi proiectează viitoarele

produse

28

momentului cu Internetul obiectelor, posibilităţile pe care le prezintă această tehnologie şi modul în care standardele vor schimba vieţile noastre tot mai interconectate şi mai integrate.

ISO Focus: După părerea dumneavoastră, care sunt principalele progrese care rezultă astăzi din Interne-tul obiectelor în sectorul transporturilor inteligente (ITS)? Credeţi că este prea devreme pentru a vă pro-nunţa?

Knut Evensen: Cea mai importantă evoluţie, la ora ac-tuală, constă probabil în faptul că numeroşi factori iau cunoştinţă de posibilităţile şi de provocările care însoţesc IoT. Constructorii de automobile, autorităţile rutiere, so-cietăţile de management al infrastructurilor, administra-ţiile municipale şi operatorii telefonici sunt pe cale de a înţelege că sistemele inteligente de transport sunt sec-toare în care Internetul obiectelor va cunoaşte o dezvol-tare foarte puternică.Este prea devreme pentru a evalua impactul IoT în dome-niul nostru, dar unele sectoare de vârf încep să utilizeze servicii care se bazează pe megadate (big data) culese în sectorul transporturilor, o mină de informaţii de care se servesc cei mai mulţi dintre furnizorii de servicii şi orga-nismele publice. Nu este încă ceea ce numim IoT, dar ana-lizele de rentabilitate se înmulţesc şi lasă să se întrevadă o piaţă esenţială pentru IoT.

Young-Jun Moon: Internetul obiectelor ar putea înlo-cui una din principalele funcţii ale ITS. Este vorba despre colectarea de date şi urmărirea lor, datorită captatorilor extrem de fiabili, care vor permite să se asigure nu numai comunicarea unui dispozitiv cu altul (D2D) între fiecare staţie a ITS, dar vor constitui şi o sursă de megadate în aceste sisteme.Acestea fiind spuse, aceste tehnologii sunt prea recente pentru a fi utilizate la capacitate maximă în sectorul trans-porturilor întrucât rentabilitatea nu este decisivă pentru moment din motive tehnice şi economice şi ele sunt încă costisitoare.

Care sunt problemele pe care le ridică dezvoltarea In-ternetului obiectelor în domeniul ITS, ţinând seama de complexitatea provocărilor?

Evensen: Unele dintre aceste probleme sunt inerente ITS, altele sunt de ordin instituţional, întrucât diferitele părţi interesate (constructori de automobile sau autorităţi rutiere) au obiceiul de a controla domeniile lor şi dintr-o dată vor trebui să lucreze în strânsă colaborare. Alte elemente intră şi ele în joc, mai ales problema interfe-ţelor proprietare şi a pieţei „captive” create pe largi dome-nii ale sectorului clasic al ITS, precum şi probleme legate de proprietatea datelor şi accesul lor la lanţul valoric. Cred totuşi că principala problemă, în ceea ce priveşte deschiderea IoT poate veni de la unii precursori din acest domeniu, care, cu proiecte clare şi o bază financiară so-lidă, vor acapara piaţa şi vor stabili un domeniu protejat pentru propriile lor sisteme ITS. Aici vor juca un rol im-portant standardele şi reglementările.

Mobilitatea inteligentă

Ce înţelegem prin sisteme inteligente de transport (ITS)? Abrevierea ITS desemnează tehnologia aplicată transporturilor şi infrastructurilor pentru a comunica informaţii între sisteme astfel încât să se îmbunătă-ţească securitatea, productivitatea şi performanţa me-diului. Aceasta include aplicaţii autonome precum sis-temele de management al circulaţiei rutiere, sistemele de informaţii şi cele de avertizare instalate în vehicule, dar şi sistemele de cooperare ITS pentru comunicarea de informaţii între vehicule sau între vehicule şi infra-structuri

Potenţialul automobilelor conectate la IoT

Combinarea Wi-Fi cu tehnologia IoT deschide ca-lea a numeroase servicii pentru conducătorii auto şi pasageri, precum navigaţia îmbunătăţită, informaţii cu privire la trafic şi locuri de parcare în timp real, servicii continue de info-divertisment şi integrarea smartphone-urilor şi a aparatelor portabile (aparate de supraveghere a sănătăţii şi ceasuri „inteligente”, de exemplu.)


Moon: După părerea mea, trei întrebări sunt suficiente pen-tru a rezuma problema: cum vom reuşi să creăm într-un mod uşor, ieftin şi simplu ITS neconvenţionale? Cum vom asigura comunicarea şi interfeţele între dispozitive? Cum vom gestiona megadatele care vor fi culese cu ajutorul IoT?

Ce rol poate juca standardizarea în faţa acestor pro-vocări? Ce aspecte specifice ale ITS vor avea nevoie de standarde pe termen scurt şi ce priorităţi şi-a sta-bilit ISO/TC 204 în acest domeniu?

Evensen: Standardizarea joacă un rol important în uti-lizarea IoT în sistemele inteligente de transport. Nume-roasele probleme pe care le-am menţionat pot fi rezolvate cu ajutorul standardelor şi al sistemelor de încercare a conformităţii, altele necesită aplicarea de reglementări care se bazează şi ele pe fundamente tehnice stabilite în standarde. Comitetul tehnic este conştient de toate acestea şi de aceea examinăm diferitele probleme dintr-o perspectivă pe termen scurt şi lung. Pe termen scurt, actualele gru-puri de lucru studiază ce anume se poate face în domeniul

lor. Totuşi, pe termen lung, va fi necesară revizuirea mo-dului nostru de funcţionare pentru a dezvolta colaborarea cu alte grupuri de lucru şi comitete tehnice. Printre elementele care vor trebui standardizate, va trebui să prevedem crearea de interfeţe de date deschise în vehi-culele şi echipamentele rutiere. Aceste interfeţe constituie o necesitate absolută pentru a ieşi din situaţia actuală de piaţă „captivă” şi pentru a permite accesul la marea bo-găţie a datelor locale care vor fi necesare în noile aplicaţii ale Internetului obiectelor. ISO/TC 204 a început să stan-dardizeze aceste interfeţe, dar autorităţile din lumea în-treagă vor trebui să determine dacă acestea vor fi sau nu obligatorii.Moon: Provocările aplicării Internetului obiectelor la transporturi vor trebui abordate prin intermediul stan-dardizării şi, în ceea ce priveşte sistemele inteligente de transport, acest lucru se va face în cadrul unui comitet tehnic precum ISO/TC 204. Cele patru staţii stabilite re-cent de ISO/TC 204 – denumite „staţii de cooperare”, şi anume: staţia pentru vehicule ITS, staţia personală ITS, staţia rutieră ITS şi staţia centrală ITS – vor trebui să fie integrate curând în IoT. Aceasta va necesita intervenţia tuturor grupurilor de lucru implicate direct sau indirect

Knut Evensen, responsabil în domeniul tehnologiei la Q-Free

Young-Jun-Moon, cercetător principal şi director al Centrului naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul tehnologiilor din transporturi la Institutul coreean al transporturilor

30

în dezvoltarea IoT. Pe termen lung, va fi probabil necesară reorganizarea ISO/TC 204 pentru a trata aceste probleme.

Cum vedeţi evoluţia IoT pentru ITS şi transporturile inteligente? Cum vor arăta transporturile inteligente în acest context nou?

Evensen: Internetul obiectelor şi megadatele sunt unul din pilonii pe care se vor sprijini sistemele inteligente de transport. Ceilalţi doi sunt automo-bilele automate conectate (vehiculele care nu necesită intervenţia conducă-torului auto) şi oraşele inteligente. Aceste trei elemente sunt total interde-pendente şi nu vor putea exista decât împreună. La ora actuală, cei care se ocupă de standardizarea sistemelor de transport inteligente se vor confrunta cu o dublă dificultate. Aceasta se datorează faptului că această evoluţie se suprapune cu domenii de lucru care până acum erau repartizate între mai multe comitete tehnice şi pentru că ea im-plică participarea altor organizaţii de standardizare. Coordonarea – pen-tru a evita o proliferare a standardelor în toate domeniile şi existenţa unor standarde duble – poate constitui o adevărată provocare. Apoi, toate comitetele tehnice funcţionează în acelaşi mod. Grupurile de lucru ale comitetului tehnic ISO/TC 204 au fost create în funcţie de zone de aplicaţii verticale (parcare, transporturi publice şi sisteme de plată, de exemplu). Or, întrucât aceste servicii se întrepătrund, utilizatorii se aş-teaptă să le găsească într-o simplă aplicaţie pe telefonul lor, ceea ce necesită un nou nivel de coordonare. ISO/TC 204 s-a întrebat dacă nu ar fi util să-şi revizuiască structura şi a creat mai multe grupuri de lucru ad-hoc pentru a studia mijloacele concrete de rezolvare a acestei probleme.


Moon: Dacă serviciul mobil şi cel portabil precum smart-phone-urile au modificat considerabil sistemele şi servi-ciile de transport, pentru a face comportamentele şi obi-ceiurile de deplasare mai „inteligente”, la rândul său, In-ternetul obiectelor riscă să modifice sistemele şi serviciile de transport pentru a spori conectarea, automatizarea şi integrarea.Oamenii vor putea utiliza de acum înainte transporturile într-un mod mai eficace, mai sigur şi mai ecologic datorită informaţiilor provenite de la megadatele culese cu Inter-netul obiectelor. Noile sisteme de mobilitate – mijloace, infrastructuri şi instalaţii – vor fi conectate şi integrate pentru a asigura utilizatorilor servicii de mobilitate mai inteligente.IoT va accelera, în plus, evoluţia tehnologiei automobilu-lui cu un plus de automatizare şi de conectivitate.

Cum va contribui activitatea ISO/TC 204 la o mai bună integrare a sistemelor inteligente de transport pentru a realiza pe deplin potenţialul Internetului obiectelor? Credeţi că ISO/TC 204 poate pune bazele acestei evoluţii prin intermediul standardelor pe care le va elabora?

Evensen: Schimbările pe care automobilele fără şofer, IoT şi oraşele inteligente le aduc împreună au deja reper-cusiuni importante asupra ISO/TC 204. În curând, toate grupurile de lucru interesate vor examina colecţia lor de standarde pentru a determina dacă sunt necesare schim-bări. Astfel, suntem pe cale de a crea un Catalog comun al datelor ITS, care va fi necesar pentru IoT.Alte exemple: grupurile de lucru Sisteme de cooperare şi Comunicare pledează de mai mulţi ani pentru un model de IoT cu protocoale de Internet versiunea 6 şi noile pro-iecte cu privire la ITS ecologice şi mobilitatea inteligentă sunt pe cale de a se alinia la această nouă paradigmă.

Moon: De două decenii, tehnologiile şi standardizarea ITS se referă în principal la doi indicatori ai eficacităţii: securitatea şi mobilitatea. Odată cu sosirea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (ITC), a aparatelor mobile în transporturi, un alt indicator (durabilitatea) este luat în calcul în modificarea comportamentului călătorilor şi/sau modalităţile de deplasare în virtutea conceptului unei economii partajate. Pentru societatea transporturilor viitorului, care se va baza pe Internetul obiectelor şi pe megadate, aceşti trei indicatori de eficacitate vor trebui să fie asociaţi şi armo-nizaţi pentru a stabili un nou model ITS în care automa-tizarea, electrificarea şi integrarea mobilităţii vor permite furnizarea către utilizatori a unor servicii sigure, inteli-gente şi ecologice.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 118, septembrie-octombrie 2016, revista Organiza-ţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Oamenii ar putea utiliza transporturile în mod mai eficient, mai sigur şi mai ecologic

32

A apărut noua ediţie a Manualului ISO 9001 pentru IMM-uri!

Manual indispensabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) care doresc să se doteze cu un sistem de management al calităţii, ISO 9001:2015 pentru IMM-uri. Cum să procedăm?, a fost actualizat în funcţie de ultima ediţie (2015) a standardului ISO 9001, unul dintre cele mai cunoscute din colecţia ISO.

Cu sfaturi practice şi exemple concrete, adaptate întreprinderilor mici şi mijlocii, acest manual elaborat de un grup de experţi ai ISO/TC 176, subcomitetul tehnic care a avut sarcina elaborării ISO 9001:2015, furnizează informaţii utile cu privire la toate aspectele unei întreprinderi mici sau mijlocii. De la etapa iniţială de abordare a sis-temului de management al calităţii (SMC) la pregătirile necesare în vederea obţinerii certificării, demersul beneficiază de explicaţii detaliate şi precise cu privire la fiecare element al standardului.

După cum declară preşedintele ISO/TC 176/SC 2, Nigel Croft, „acest manual recu-noaşte că întreprinderile mici nu au aceleaşi necesităţi ca organizaţiile mari. Ele nu se confruntă cu aceleaşi provocări, lucrează în mod diferit şi adesea cu resurse limitate. Acestea vor găsi în prezentul manual sfaturi pe măsură, care le vor ajuta să imple-menteze un sistem de management al calităţii cu adevărat util şi să-şi îmbunătăţească performanţa operaţională globală”.

Implementarea unui SMC este descrisă etapă cu etapă, cu exemple specifice fiecărui sector pentru diferitele tipuri de întreprinderi mici, fie că este vorba despre firme de consultanţă, de ateliere sau de întreprinderi de distribuţie”.

ISO 9001:2015 pentru IMM-uri. Cum să procedăm? permite o bună înţelegere a demersului SMC şi a modului în care o organizaţie îşi poate îmbunătăţi calitatea activităţilor, a produselor sau a serviciilor pentru a instaura relaţii mai bune, bazate pe încredere, cu clienţii săi şi cu alte părţi interesate.

ISO 9001 este unul din standardele pentru sisteme de management cele mai utilizate în lume. Peste un milion de certificate de conformitate cu standardul au fost acordate în lume în peste 170 de state.

Manualul ISO 9001:2015 pentru IMM-uri. Cum să procedăm? poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din Ro-mânia, Serviciul Vânzări-Abonamente (vânză[email protected]), str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 021 316 77 23; 021 317 76 20; 021 316 79 20 sau 021 316 99 75

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO 2016

25% din preţul �abonamentului la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

30% din preţul aplicaţiei � la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

10 % din valoarea tarifului �pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

25 % din tariful perceput �la certificarea unui produs (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

În limita sumei de � 5 % din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

50 lei+TVA � (faţă de 200 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

200 lei+TVA � (faţă de 450 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

Pentru membrii persoane juridice cu scop patri- �monial, cât si pentru membrii Colegiului E (a că-ror cotizaţie este de 2000 lei /an) acordarea unui pachet de servicii anual alcătuit din principalele mijloace de informare în domeniul standardizării, care cuprinde punerea la dispoziţie a următoare-lor publicaţii:

Revista Standardizarea – format electronic;•Buletinul Standardizării – format electronic;•Catalog InfoStandard Cloud.•

Reclamă instituţională în revista “Standardizarea” �(în limita a şase pagini de revistă/număr)

Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio- �nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFEREDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 15,5 lei, TVA inclus

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 165 membriNumăr de comitete tehnice: 238Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 20 493

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie

electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 60 membri, 23 asociaţiNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 174Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 178

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 17 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 313Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 615

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 33 membri, 13 afiliaţiNumăr de comitete tehnice: 68Număr de documente de standardizare în vigoare: 6 372

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: peste 800 din 64 de ţăriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 34 601

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROADRESĂ POŞTALĂ: Str. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected]://magazin.asro.rohttp://standardizare.wordpress.com/

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96, Fax: 021/316 08 70Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 021/316 99 74Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 021/313 55 26Marketing-Redacţie, Producţie: Tel: 021/316 99 74Biblioteca electronică: 021/316 77 25

© ASRO 2016Editura Standardizarea 2016

Standardizarea 2016 web.pdf · a competitivităţii IMM-urilor 3 ... apa, transportul, deşeurile şi tehnologia informaţiei şi a ... În cadrul organizaţiei internaţionale ITU-T,

Documents