11 noiembrie 2011 24 pagini an XI nr. 152 www.timpul.ro TIMPUL REVIST| DE CULTUR| Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I Heidegger sau… Cantemir? Ovidiu Pecican Despre Noua Republic\ Sorin Bocancea Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\ Tiberiu Bra\ilean Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din orice Interviu cu Mircea C\rt\rescu Num\r ilustrat cu fotografii de Alex Popa
24
Embed
TIMPUL filenoiembrie 2011 2 Agora TIMPUL OVIDIU PECICAN A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
11noiembrie
2011
24 pagini
an XI
nr. 152
www.timpul.ro
TIMPULREVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I
Heidegger sau… Cantemir?Ovidiu Pecican
Despre Noua Republic\Sorin Bocancea
Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\Tiberiu Bra\ilean
Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din oriceInterviu cu Mircea C\rt\rescu
Num\r ilustrat cu fotografii de Alex Popa
noiembrie 2011
2 AgoraTTIIMMPPUULL
www.timpul.ro
OVIDIU PECICAN
A[ mai ad\uga ceva cu privire la bolov\-noasa – [i, altminteri, nedumeritoarea – meta-for\ `mprumutat\ [i comentat\ c\znit deGabriel Liiceanu de la Heidegger. Un plus deaten]ie fa]\ de cultura `n care s-a format [i seexprim\ l-ar fi scutit pe autor de peripluri `n-dep\rtate [i nu tocmai izbutite. Poate tocmaide aceea se obi[nuie[te `n [coli s\ se recoman-de lectura sus]inut\ [i buna cunoa[tere a lucru-rilor `n c`t mai multe privin]e; spre a se scutiredundan]ele [i pre]iozit\]ile inutile.
~n 1722, Dimitrie Cantemir `[i f\cea portre-tul, `n „Cuv`nt de `nchin\ciune lui Petru celMare“ din Cartea sistemei sau a st\rii religieimahomedane, recurg`nd la o construc]ie meta-foric\ `n multe privin]e asem\n\toare cu – `ns\mai izbutit\ dec`t – a lui Heidegger. „Am `nmine trei lipsuri de aceea[i fire [i [de]odat\n\scute: cea dint`i arat\ usc\ciunea unui lemnuscat; cea de-a doua poart\ greutatea celui maitare fier; cea de-a treia, u[urin]a [i zborul les-nicios al penei. […] Cele trei materii, adic\lemnul, fierul [i pana, de vor fi asociate `n chipme[te[ugit de m`na unui artist priceput [i dac\din combinarea acestor trei materii opuse `ntreele va fi f\cut\ o s\geat\, va rezulta un lucrufrumos [i vrednic de mirare cu `nsu[iri foartedeosebite. ~n el vedem nemi[carea, greutatea [iu[urin]a; c\ci lemnul se mi[c\ foarte repede,fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\ `n aer[i `n nori corpurile mai grele dec`t el“. Lancealui Heidegger ia, la principele c\rturar, aspec-tul unei s\ge]i; evident, ca [i la filosoful ger-man, tot una evocat\ `n ordine spiritual\, me-nit\ s\ configureze imaginativ inteligen]a [ifor]a de penetrare cognitiv\. E un pic altceva,[i, totu[i, cam acela[i lucru.
S\ fi st\ruit mai pu]in pe la al]ii [i mai multpe acas\ cu puterea g`ndului domniei sale,
Gabriel Liiceanu nu ar fi ignorat, poate,aceast\ frumoas\ pagin\ cantemirian\ care `iputea sluji inten]iile de prefa]ator mult maibine dec`t opinteala filologic\ `mpiedicat\ `nerörtern, Ort [i alte pre]iozit\]i de inspira]ieteutonic\. Dar, la drept vorbind, nimeni – `nafara lui Gabriel Liiceanu `nsu[i – nu are deunde [ti dac\ ar fi fost `ntr-adev\r astfel. Une-ori iubim lucruri, persoane, idei [i, de ce nu,retorici dincolo de eviden]e, printr-o misteri-oas\ dialectic\ a empatiz\rii. Datorit\ acesteieventualit\]i, readuc `n aten]ie – cer`nd iertarepentru cei pe care procedura i-ar plictisi – cita-tul heideggerian `n prezentarea ([i interpreta-rea) rom=neasc\ a admiratorului [i promoto-rului s\u rom=n.
„La `nceputul studiului despre Georg Trakl,publicat `n 1953 [i intitulat Georg Trakl. EineErörterung seines Gedichtes, Heidegger ex-plic\ cuvintele erörtern [i Ort. Erörtern `n-seamn\ «a trimite `ntr-un loc anume» [i apoi«a lua seama la acel loc», iar Ort `nseamn\ laorigine «v`rful l\ncii». {i Heidegger comen-teaz\: «V`rful este cel `n care se adun\ totul.Locul str`nge laolalt\ c\tre sine, purt`nd `npunctul suprem [i extrem. Cel care str`nge lao-lalt\ str\bate totul [i fiin]eaz\ `n toate. Locul,cel-ce-str`nge-laolalt\, adun\ la sine, p\streaz\tot ce a adunat, dar nu ca o capsul\ care ̀ nchide,ci `n a[a fel `nc`t el str\bate cu lumina [i str\lu-cirea sa ceea ce a str`ns laolalt\, eliber`ndu-labia astfel `ntru esen]a sa».“
S\ judec\m acum. Cantemir se exprim\ `n-tr-o limb\ str\in\, rusa, vorbind despre sine, `ntimp ce Heidegger vorbe[te despre poezia alt-cuiva, a lui Georg Trakl. Autenticitatea estegarantat\ `n cazul principelui, `n timp ce filo-soful german `[i `ncearc\ talentul hermeneuticasupra unui poet `ndr\git; altul, totu[i, dec`tsine. Cantemir `[i nume[te „lipsuri“ calit\]ile,semn de modestie [i delicate]e a punerii `n pa-gin\. Heidegger gloseaz\ despre un verb, `n-cerc`nd comentarii `n marginea etimologieiacestuia (aride prin for]a lucrurilor). Cantemirsimbolizeaz\ cele trei calit\]i pe care [i le so-cote[te caracteristice prin componentele s\-ge]ii: lemnul, fierul [i pana. Heidegger se – [ine – `ncurc\ `n considera]ii referitoare la loc,
direc]ie, definindu-le `ntr-un mod abuziv, ie[itdin matca firescului, drept „cel-ce-str`nge-lao-lalt\“ [i, respectiv, „str\batere a luminii [i str\-lucirii c\tre esen]\“. Cantemir pariaz\ pe unme[ter care [i-a ridicat me[te[ugul la rangul deart\ pentru a face din cele trei elemente o s\-geat\. Heidegger socote[te c\, de unde a ajuns,poate s\ri cu `ndrept\]ire suficient\ la… fiin]\[i esen]\. Mai modest, dar cu siguran]\ mai in-spirat [i mai elegant, Cantemir se mul]ume[tes\ vad\ `n s\geata astfel f\urit\ „nemi[carea,greutatea [i u[urin]a“, concepte absolut `nte-meiat chemate `n discu]ie, [i apar]in`nd `n chiplegitim c`mpului metaforei sale; av`nd, `n plus,[i acoperire [tiin]ific\ `n fizica vremii, [i filo-sofic\. La Heidegger nu mai urmeaz\, pur [isimplu nimic. Gr\bit, el a [i epuizat – `n salturiimposibil de urm\rit `n logica lor intrinsec\ –registrele [i mizele discursului propriu, de laetimologie, prin teoria locuirii, la ontologie.La principele rom=n, abia acum urmeaz\ fru-muse]ea poetic\, plenitudinea imaginii [i aevoc\rii aferente: c\ci „lemnul se mi[c\ foarte
repede, fierul zboar\ `n `n\l]ime, iar fulgul `nal]\`n aer [i `n nori corpurile mai grele dec`t el“.
…{i toate acestea se produc `ntre doi autoridesp\r]i]i de peste dou\ sute de ani de istorie,unul rom=n [i altul german. S\ `mi fie `ng\duitca, `n pofida decalajului, [i f\r\ nici un fel decondescenden]\ fa]\ de g`nditorul de la `nce-puturile modernit\]ii noastre, s\ `l prefer ger-manului despre care s-a spus c\ domin\ custatura lui `ntreg secolul al XX-lea. Afl\m maimult\ elegan]\, ra]iune, stil [i anvergur\, maimult firesc `n metafora construit\ pe mo[ia dela Dimitrievka dec`t `n c\znita `ntreprindere amestrului din P\durea Neagr\. Spun asta f\r\rezerve, dar [i f\r\ pic de imbold protocronist,c\ci lectura se poate face – gra]ie traducerii luiCantemir `n rom=na actual\ – `n absen]aelementelor de datare la fel de bine ca [i `nprezen]a lor.
Omisiune din lista de lecturi? Chestiune degust? Cred c\ ̀ n fa]a acestor posibilit\]i, nu doarstatura liicenian\ scade, ci [i a unui cortegiu –mare sau mic – de rom=ni care caut\ departeceea ce pot g\si chiar acas\. F\r\ concesii.
Heidegger sau… Cantemir?CAPRICORN
BOGDANC|LINESCU
Comunismul pe ecrane
Nu am v\zut `nc\ un film artistic de refe-rin]\ despre crimele comuniste `n general saudespre gulag `n particular. Exist\ `ns\ maimulte despre lag\rele naziste. Au fost f\cutefilme documentare, unul recent, The SovietStory, pe care am `ncercat s\-l cump\r prinAmazon `ns\ acesta e cu disperare „indispo-nibil“ de luni de zile. Nu am crezut niciodat\`n „teoria complotului“, `ns\ absen]a perma-nent\ (nu e nici m\car disponibil „de ocazie“)a acestui film din enorm\ videotec\ a Amazo-nului mi se pare ciudat\. A[tept`nd cu ner\bdares\ reapar\ pe lista de v`nzare, m-am consolatcu un film de fic]iune intitulat – `n francez\ –Les chemins de la Liberté, film ce relateaz\aventura unui grup de de]inu]i ce evadeaz\ dinGulagul sovietic. Cunosc`nd regizorul filmu-
lui, Peter Weir, ca fiind mai ales autor de filmede ac]iune, am fost reticent. M-am `n[elat. Cuo distribu]ie prestigioas\ – Ed Harris, ColinFarrell – filmul red\ fidel atmosfera infernuluidin Gulag. Frigul, foamea, tortura, bestialitatea,moartea s`nt perfect descrise, iar actorii s`ntremarcabili inclusiv playboyul Colin Farell cejoac\ rolul unui de]inut de drept comun `nchisal\turi de de]inu]ii politici (Soljeni]`n povestearela]iile ambigue `ntre cele dou\ categorii deprizonieri). Din p\cate, scenele din Gulag nureprezint\ dec`t o mic\ parte din film, restulac]iunii desf\[ur`ndu-se `n imensitatea stepe-lor parcurse de cei c`]iva prizonieri ce reu[esc([i au curajul) s\ evadeze. Ace[tia vor parcurgepeste 10.000 km p`n\ `n India… Ce lec]ie ex-traordinar\ de curaj, de demnitate [i de voin]\pentru a redob`ndi libertatea. Din p\cate, a[a cumm\ a[teptam, filmul nu a avut ecoul meritat `npresa francez\. Gulagul comunist nu pasionea-z\ ziari[tii din ]ara „drepturilor omului“…
Tot despre paradisul comunist. ~n cotidia-nul Le Parisien din 12 octombrie, un reportaje consacrat unei fran]uzoaice de 83 de ani, exi-late timp de 65 de ani `ntr-un sat din fostaURSS [i care revine pentru prima dat\ `nFran]a… Plecase `n URSS `n 1947 deoarececredea `n comunism [i i s-a spus c\ prosperi-tatea economic\ e at`t de mare `nc`t „la robinetcurge lapte“. Paradisul era de fapt un inferndin care nu a putut pleca dec`t `n 2011.
Wall Street Journal, b\ncile [i pre[edin]ia Fran]ei
Pe data de 13 septembrie am publicat `ncotidianul Wall Street Journal un articol des-pre b\ncile din Fran]a, `n care avertizam asu-pra riscurilor unei na]ionaliz\ri. Situa]ia fi-nanciar\ a mai multor b\nci fiind foarte difi-cil\, se vorbe[te tot mai insistent de o posibil\punere a acestora sub aripa ocrotitoare a Sta-tului. Memoria are limite, mai ales `n dome-niul economic. S-a uitat c\ na]ionaliz\rileimpuse de sociali[ti `n anii 1980 s-au terminat`n catastrof\, iar contribuabilii au fost obliga]i([i s`nt `nc\) s\ pl\teasc\ pentru aceste e[ecuri.Cazul unei b\nci precum Crédit Lyonnais(peste 150 milioane de euro de pierderi pl\titedin impozite) nu a fost unul izolat. Mai mult,am observat c\ la conducerea b\ncilor dinFran]a s`nt `n majoritate fo[ti elevi de la ENA(Ecole na]ionale d’Administration), o [coal\de `nal]i func]ionari [i fo[ti inspectori de la fi-nan]e. O caracteristic\ a capitalismului de statfrancez e ceea ce se nume[te „pantuflajul“.Func]ionarii pot ajunge la direc]ia unor b\ncisau societ\]i din sectorul privat [i chiar se pot`ntoarce `n administra]ie. Totul se face cu bine-cuv`ntarea oamenilor politici. Am remarcatdeci `n articol c\ b\ncile conduse de ace[tifunc]ionari aveau [anse mult mai mari dec`t
alte b\nci s\ ajung\ `n situa]ie financiar\ grav\.Simpl\ coinciden]\? Articolul meu `ncepea cudeclara]ia unui cadru de la BNP, a doua marebanc\ francez\, ce afirma c\ banca respectiv\nu mai avea rezerve `n dolari. Aceast\ fraz\ adeclan[at o isterie general\ la direc]ia b\nciicare a publicat imediat un comunicat, neg`ndproblema lichidit\]ilor `n dolari [i cer`nd o„anchet\“ cu privire la articolul meu. Infor-ma]ia a fost preluat\ de toat\ mass media.Dup\ dou\ zile, Wall Street Journal publicaun editorial (`n paginile „Opinion“, unde edi-torialele nu s`nt semnate, ele reflect\ pozi]iaziarului) ce revine asupra articolului meu (`n-tre timp, problemele b\ncii au fost confirmatede alte surse) [i poveste[te cum redac]ia pres-tigiosului cotidian american a primit un tele-fon din partea unei personalit\]i de la pre[edin-]ia Fran]ei. Aceast\ persoan\ a tras de urechiechipa de ziari[ti deoarece [i-a permis s\ pu-blice un articol critic despre b\ncile franceze.Bine`n]eles, editorialul din WSJ e plin deumor [i ironic. Situa]ia e at`t de neobi[nuit\pentru ei `nc`t pare de necrezut. ~ns\ `n Fran]aface parte din moravurile politice. Faptul c\Secretarul general de la Elysée (c\ci despre ele vorba) a telefonat `n persoan\ la un ziar in-dependent s\-l mu[truluiasc\ `n leg\tur\ cu unarticol e dovada irefutabil\ c\ interven]ionis-mul a intrat `n s`ngele celor ce conduc Fran]a.Va trece mult\ vreme p`n\ la vindecare.
Note inutile
3
noiembrie 2011
AgoraTTIIMMPPUULL
www.timpul.ro
Sigmund Freud, Despre psihanaliz\.Cinci prelegeri ]inute la UniversitateaClark, Traducere de George Scrima,Colec]ia Psihoterapia, Editura Herald,Bucure[ti, 2011, 128 p.
Despre psihanaliz\ reprezint\ primaexpunere a teoriilor lui Freud, acestastr\duindu-se s\ vorbeasc\ în prelegerilesale pe limba unui public cultivat, îns\f\r\ orientare medical\. Lucrarea tratea-z\ despre traumele psihice, isteria, tra-tamentul cathartic, refularea [i rezisten-]a, conflictul psihic, simptomul, princi-piul determinismului mental, visele, com-plexele patogene, sexualitatea infantil\,libidoul, perversiunea sexual\, comple-xul lui Oedip, nevrozele, arta, transfe-rul, sublimarea – c`teva dintre cele maiimportante contribu]ii aduse de psihana-liz\. Insist`nd asupra fenomenelor in-con[tiente, Freud a g\sit o f\r`m\ deadev\r despre natura uman\, iar princercet\rile sale a întemeiat psihanalizaca [tiin]\ de sine st\t\toare, sco]`nd-o desub aripa biologiei [i anatomiei. Con-[tient sau incon[tient, orice terapeut dinzilele noastre ia cu el în cabinet contri-bu]iile aduse de Freud. Terapiile detoate orient\rile, fie c\ s`nt mai moder-ne, de tip CBT, psihoterapia ra]ional-emotiv\, analiza tranzac]ional\, fie c\este vorba de Gestalt sau Bodywork,toate au fost [i s`nt influen]ate de p\rin-tele psihoterapiei, Sigmund Freud. Gr\-untele s\dit de el cu mul]i ani în urm\,încol]e[te în fiece form\ de terapie,uneori mai mult, alteori mai pu]in, r\-m`n`nd îns\ întotdeauna valorificat.
BU
RS
A C
|R
}IL
OR
BOGDAN C. ENACHE
A[ezarea geografic\ a statelor europenecentral-estice `ntre dou\ mari centre de pu-tere, cel german la vest [i cel rusesc la est,constituie factorul determinat care a configu-rat destinul politic tulbure al acestei regiuni`n epoca modern\. Compus\ din state fragile[i disputante, majoritatea ap\rute abia dup\Primul R\zboi Mondial, c`nd a luat sf`r[it `m-p\r]irea habsburgo-germano-rus\ a regiunii,Europa central-estic\ este zona continentuluicu cea mai precar\ securitate strategic\, a[acum o dovede[te de altfel [i fluiditatea grani-]elor sale politice `n cursul ultimului secol.De[i existen]a Uniunii Europene [i integrarea`n aceasta a principalelor state central-esticedup\ pr\bu[irea Uniunii Sovietice a `nsemnato consolidare net\ a securit\]ii strategice aregiunii, Europa central-estic\ r\m`ne chiar [i`n acest context vulnerabil\ la balan]a de pu-tere dintre Germania [i Rusia [i la evolu]iaconstr`ngerilor externe la adresa acesteia.
Situa]ia geopolitic\ din prezent a Europeicentral-estice nu este foarte diferit\ de con-di]ia sa din epoca interbelic\. Ca [i atunci,statele din regiune s`nt ast\zi, luate indivi-dual, insuficient de puternice `n compara]iecu cele dou\ mari puteri de la vest [i est, iarla nivel colectiv cooperarea dintre ele r\m`nesuperficial\, incapabil\ s\ adauge un plus devaloare ac]iunilor individuale, [i frustrat\ deagende divergente punctuale care reu[esc s\ascund\ [i s\ diminueze interesul lor funda-mental privind stabilitatea [i bun\starea `n-tregii regiunii. Ca urmare, vocea [i intereselelor nu s`nt suficient de puternic articulate `npolitica european\ pentru a rezista presiunilorRusiei sau alian]ei franco-germane care do-min\ agenda Uniunii Europene [i cu at`t maipu]in unei eventuale cooper\ri dintre celedou\ blocuri de putere care ar fi `n defavoareastatelor din regiune.
~n perioada interbelic\, cooperarea statelorcentral-estice a luat forma unui sistem de ali-
an]e suprapuse `ntre Rom=nia, Polonia, Ceho-slovacia, Iugoslavia [i Grecia, `ns\ eficacita-tea sa `n ceea ce prive[te asigurarea securit\]iicolective a regiunii a fost subminat\ de agendarevizionist\ a celorlalte state din regiune: Un-garia, Bulgaria [i, ulterior, mi[carea separa-tist\ croat\ (Usta[a). ~ns\ e[ecul a survenit `ncele din urm\ ca urmare a falimentului con-str`ngerilor externe la adresa celor dou\ mariputeri revizioniste de la grani]ele regiunii,Germania [i Rusia, [i a incapacit\]ii acestorade a men]ine balan]a de putere dintre ele. Mai`nt`i, Acordul de la München, prin care Fran]a[i Marea Britanie au sacrificat CehoslovaciaGermaniei naziste, a anulat practic toate ali-an]ele suprapuse dintre statele garant ale siste-mului Versailles din regiune cu Fran]a [i, in-direct, cu Marea Britanie, statele garante alesistemului Versailles din Vest, [i, mai apoi, ela facilitat apropierea tactic\, consfin]it\ prinPactul Ribbentrop-Molotov, dintre Germanianazist\ [i Uniunea Sovietic\, care a pecetluitpierderea independen]ei statelor din regiune.Europa central-estic\ a intrat, r`nd pe r`nd,sub domina]ia hegemonic\ a uneia dintre celedou\ mari puteri vecine: mai `nt`i Germanianazist\ [i, `n mod durabil mai apoi, UniuneaSovietic\.
~n prezent, constr`ngerea extern\ la ba-lan]a de putere dintre marile puteri vecine aleEuropei central-estice este reprezentat\ deStatele Unite ale Americii [i de rela]ia sa spe-cial\ cu Marea Britanie. SUA [i Marea Britanieau preluat rolul de]inut `n perioada interbelic\de Fran]a [i Marea Britanie, ca urmare a con-stituirii alian]ei franco-german\ care st\ labaza Uniunii Europene [i care a aliniat intere-sele celor doi antagoni[ti de alt\dat\ `n zonade vest a continentului. Ca urmare, `n rela]iadintre cuplul franco-german care domin\ a-genda Uniunii Europene [i Rusia, „Noua Eu-rop\“ se bazeaz\ pe sprijinul Statelor Unitepentru a-[i proteja interesele strategice. Sta-tele central-estice nu pot rezista singure vreunei`n]elegeri dintre Germania (sprijinit\ de
Fran]a) [i Rusia care prive[te concesii privindumbrela de securitate a NATO `n regiune `nschimbul un pre] mai favorabil la gaz pentruconsumatorii din Vest, a[a cum sugerau de-mersurile care au culminat cu trilaterala fran-co-germano-rus\ de la Deauville din 2010, sauvreunor aranjamente diplomatice negociatede Germania [i Rusia cu asentimentul Fran]eicare consacr\ [i consolideaz\ influen]a rus\ `nUcraina sau `n Republica Moldova [i a[a-nu-mita Transnistrie. Pentru a-[i ap\ra intereselede securitate acolo unde acestea nu s`nt alini-ate cu cele ale alian]ei franco-germane, sta-tele central-estice s`nt nevoite s\ apeleze la orela]ie privilegiat\ cu Statele Unite.
~n m\sura `n care statele central-estice s`ntcon[tiente de importan]a rela]iei lor privile-giate cu Statele Unite [i de rolul SUA `n con-trabalansarea pozi]iei franco-germane vizavide Rusia, cel mai mare risc la adresa securi-t\]ii Europei central-estice `l constituie dimi-nuarea interesului american pentru aceast\parte a lumii. Acest risc pare s\ fi fost con[ti-entizat `n 2009, c`nd 22 de fo[ti lideri politicidin Europa central-estic\, `n frunte cu VaclavHavel, au trimis o scrisoare deschis\ `n acestsens pre[edintelui Barack Obama. Scrisoarea`n cauz\ a reprezentat un protest la o schim-bare sensibil\ de politic\ a SUA fa]\ de Europacentral-estic\ dup\ sus]inerea puternic\ a regi-unii `n timpul administra]iei George Bush Jr.,o schimbare care a fost perceput\ de mult\lume ca av`nd la baz\ ra]iuni partizane [iideologice. ~ns\ ascensiunea Chinei [i a altorstate asiatice pe scena mondial\ [i accentua-rea interdependen]ei dintre SUA [i statele asi-atice presupune pe termen lung o schimbarede priorit\]i `n privin]a angajamentelor exter-ne ale guvernului american [i, `n mod parti-cular, o diminuare – fie doar [i relativ\ – ainteresului american pentru Europa central-estic\, care trebuie luat\ `n calcul de lideriicentral-europeni [i de to]i cei interesa]i desecuritatea strategic\ a regiunii.
O apari]ie editorial\ interesant\ [i foarteutil\ mi se pare acest dic]ionar care, pentruprima oar\, face o selec]ie sistematizat\ `nceea ce s-a produs liric la Ia[i dup\ r\zboi.Autoarea inventariaz\ peste trei sute deautori care au activat ̀ n perioada cu pricinape c`mpia poeziei. Dintre ace[tia selectea-z\ cincizeci, dup\ criterii, `n principiu„obiective“ – genul literar, criteriul axiolo-gic [i cel istoric. Cum propriu-zis obiectives`nt doar primul [i al treilea, criteriul valo-ric bucur`ndu-se totu[i de o mare relati-vitate, datorat\ esteticii adoptate, filosofieicritice practicate [i gustului personal, estelimpede c\ selec]ia, ca oricare alt\ selec-]ie!, poate fi discutat\. Eu, de pild\, ope-r`nd cu propriile criterii, a[ fi l\sat f\r\ tris-te]e de o parte vreo zece din autorii selec-ta]i – nu dau nume, nu veau s\ producsup\r\ri unor inimi sensibile, de poe]i –,dar a[ fi introdus c`]iva autori neselecta]ide dic]ionar, de pild\ Aura Mu[at, Adi
Cusin [i chiar Daniel Lascu, cea mai marepromisiune liric\ a genera]iei [aptezeciie[ene [i exelent traduc\tor de poeziespaniol\, din p\cate ie[it din circuit f\r\ s\fi publicat vreun volum. N-a avut nici m\-car norocul colegului de genera]ie NicolaeManea, c\ruia i s-a publicat un volumpostum. Nu `n]eleg absen]a lui NicolaeIonel, nici pe cea a lui Corneliu Popel care,de[i plecat foarte t`n\r dintre noi, esteautorul a patru volume de poezie, dou\antume [i dou\ postume. Cred c\ des-]\ra-rea lui Dan Giosu n-ar trebui s\ fie motivde absen]\.
Dar, p`n\ la urm\, dreptul la selec]ie,inclusiv la subiectivitatea acesteia, este alautoarei. N-am dec`t s\ propun un „dic]io-nar alternativ“, dac\ vreau unul `n `ntre-gime pe gustul meu! Revenind la cel pro-pus de Emanuela Ilie, trebuie s\ recunoscc\, ajung`nd la operele ca atare, aceastaeste excelent f\cut\. Fiecare autor se bu-cur\ de o not\ bio-bibliografic\ – nu amg\sit lacune sau erori care s\-mi sar\ `nochi – [i de o tratare monografic\ a operei– tematist\ [i valorizatoare – , a c\rei di-mensiune variaz\, dup\ cum mi-am datseama, `n func]ie de `ntinderea [i valorareaoperei. O bibliografie esen]ial\ `nso]e[tefiecare articol de dic]ionar. La prima ve-dere, ba chiar [i a doua!, autorii selecta]iapar]in `n cea mai mare parte genera]iilor’70 [i ’80 – [i pe bun\ dreptate, s`nt gene-ra]iile cele mai numeroase, dar [i cele cares-au bucurat c`t de c`t de efectele „miciiliberaliz\ri“ a regimului `n perioada c`nderau studen]i, respectiv liceeni, ceea ce le-a oferit [ansa unei form\ri culturale maibune. Celor dint`i [i a unor debuturi mairapide [i mai libere de efectele cenzurii.
Da, o foarte util\ oper\ de istorie lite-rar\ critic\ a poeziei contemporane. S\ fieprimit!
(Liviu Antonesei)
BURSA C|R}ILOR
ADRIAN NI}|
Am discutat `n primele trei episoade aleseriei noastre dedicate lui Nae Ionescu desprecursurile de metafizic\ din 1928-29, 1929-30[i 1936-37 [i despre cursul de istoria metafi-zicii din 1930-1931. ~n num\rul trecut dinTimpul am `nceput abordarea cursurilor delogic\ cu cel din 1934-35 (ultimul [i cel maielaborat curs de logic\). Cum despre cursurilede istoria logicii vom discuta `n episodul ur-m\tor, ne vom limita azi la c`teva observa]iicu privire la logica colectivelor.
Nae Ionescu a ]inut dou\ cursuri de logicacolectivelor `n anii universitari 1934-35 [i1935-36. Dar, de[i invocate de mul]i, acestecursuri s`nt azi practic necunoscute publicu-lui, c\ci nu au fost stenografiate (ca majorita-tea cursurilor) [i deci nu au fost litografiateori tip\rite. S-au p\strat `n arhiva lui MirceaVulc\nescu numai trei prelegeri de logicacolectivelor, [i anume cele din 1935: din 11ianuarie, 27 martie [i 29 martie. Preg\tite pen-tru tipar de dl Marin Diaconu, cele trei prele-geri au fost publicate `n Revista de filosofie(`n numerele 3-4/1996, 5-6/1996 [i 1-2/1997).
Prelegerea din 11 ianuarie 1935 face c`tevaconsidera]ii despre natura colectiv\ a fenome-nelor fizice, discut`nd despre posibilitatea dea efectua m\sur\tori asupra acestora. Aici searat\ c\ o m\sur\toare, cel pu]in `n fizic\, este,,rezultatul unei opera]ii statistice [i este oindica]ie prin urmare pentru structura, formape care o ia un colectiv“ (Revista de filosofie,anul XLIII, nr. 3-4, 1996, p. 331). Fenomene-le fizice, prin m\sur\toare, apar a fi un fel decolective, cu alte cuvinte `ntreaga realitate fi-zic\ poate fi v\zut\ a fi de natura colectivului.Aceast\ `n]elegere a obiectelor fizice `i per-mite lui Nae Ionescu s\ abordeze colectivulprin apel la instrumentele formale oferite deceea ce el nume[te ,,logica colectivelor“.
Dac\ `n prelegerea din 29 martie se discut\despre constituirea [i mecanismele func]io-n\rii colectivului politic, `n prelegerea din 27martie se vorbe[te despre voin]a unui colectiv[i, legat de acest aspect, despre c\petenie. NaeIonescu arat\ cum o colectivitate ajuns\ lagradul de con[tiin]\ de sine, dep\[ind deci sta-diul de popor, trebuie s\ aib\ posibilitatea dea lua decizii pentru buna sa administrare. Darorganizarea democratic\, bazat\ pe sistemulmajoritar, este deficient\ `n condi]iile `n carenu to]i oamenii chema]i s\ ia decizii au com-peten]a necesar\ pentru asta. De aici, o critic\,mai mult sau mai pu]in voalat\, a sistemuluide guvernare democratic [i o ap\rare a uneiorganiz\ri politice de tipul tiraniei.
Nae Ionescu arat\ c\ voin]a na]iunii nu `n-seamn\ voin]a majorit\]ii membrilor comuni-t\]ii, ci, mai mult sau mai pu]in paradoxal,voin]a unui singur om ce se afl\ ridicat larangul na]iunii. Este vorba de cineva ce estesimultan imanent na]iei [i aflat sub o stare dehar, ca un fel de uns al lui Dumnezeu (a[a cumerau pe vremuri regii). Acest cap al na]iei nueste nici duce, nici führer, de[i aduce mult cuei, ci este o ,,c\petenie“. El este din popor, lu-creaz\ cu poporul [i este na]ia `n func]ia sa dea hot\r`. C\petenia nu se alege, dar nici nu seimpune prin sine, ci pur [i simplu apare cafiind c\petenie. Este aici un proces asemeneacunoa[terii intuitive: imediat ce-l vedem peacest individ excep]ional, [tim c\ el este c\pe-tenia. ~l recunoa[tem a[a cum ne recunoa[tempropriul cap, cel care ia hot\r`ri pentru restul
corpului. ,,Ceea ce se desemneaz\ `nl\untrulunei na]ii este altceva dec`t un cezar, un ducesau un führer, ci cu totul altceva. G`ndi]i-v\ d-voastr\: cine hot\r\[te pentru fiin]a meneasc\?Capul hot\r\[te pentru fiin]a omeneasc\.Capul! Capul care este `n `ns\[i fiin]a ome-neasc\, o func]iune specializat\, ca s\ zic a[a– `ns\[i fiin]a omeneasc\. A[a e [i cu na]iunea.C\ atunci c`nd domnia este `n vacan]\, atuncic`nd Dumnezeu nu lucreaz\ prin domn, cilucreaz\ de-a dreptul cu poporul, atunci iesedin acest popor o c\petenie. Nu führer, nuduce: c\petenie. Pentru c\ singur\ c\peteniaaceasta nu transcende na]ia, ci este `ns\[ina]ia, `nse[i na]ia `n func]ia ei diferen]iat\: dea hot\r`. Aceast\ c\petenie hot\r\[te pentruna]ie. Nu pentru c\ g`nde[te aceast\ c\petenie`ntr-un fel sau altul, nu! Ci pentru c\ este`ns\[i na]ia, dup\ cum capul este `nse[i fiin]aomeneasc\“ (Revista de filosofie, anul XLIII,nr. 5-6, 1996, p. 476).
Aspectul cel mai uimitor legat de acestereflec]ii ale lui Nae Ionescu cu privire la c\pe-tenie, dincolo de propaganda pe care o faceMi[c\rii Legionare, este un aspect p`n\ `n pre-zent neobservat de nimeni. Este vorba despreinfluen]a hot\r`toare, decisiv\ a acestor ideiasupra lui Constantin Noica. Dup\ cum am ar\-tat `n alt\ parte (Adrian Ni]\, Noica: o filosofiea individualit\]ii, Bucure[ti, Editura Paideia,2009), `ntreaga metafizic\ a lui Noica st\ subsemnul cuplului categorial individual-gene-ral, mai precis este o filosofie a individuali-t\]i. Este `ns\ o metafizic\ aristocratic\, adic\a unui individual excep]ional, dup\ cum re-zult\ din `ntreaga sa oper\, de la primelescrieri [i p`n\ la celebra Devenire `ntru fiin]\.Mai mult, ultima lucrare scris\ de Noica,Scrisori despre logica lui Hermes, ce se doreao logic\ ce `ncoroneaz\ filosofia sa, se bazape ideea de holomer, adic\ de ,,parte ce `nglo-beaz\ `ntregul“.
Dup\ Noica lumea individualilor apare a fiierarhizat\, unii individuali av`nd un caracterexcep]ional, s`nt unu-multiplu sau p\r]i ce cu-prind `ntregul. Acest aspect se observ\ cu cla-ritate `n cele cinci `ncerc\ri explicite, numiteca atare de Noica, de ,,reabilitare a individua-lului“, efectuate `n 1929 (Logica na]ional\),`n 1937 (De caelo), `n 1978 (Sentimentul ro-
m=nesc al fiin]ei [i Spiritul rom=nesc `n cum-p\tul vremii) [i 1986 (Scrisori despre logicalui Hermes).
Lucrul cel mai uimitor, [i totodat\ dovadacea mai clar\ a influen]ei exercitate de reflec-]iile lui Nae Ionescu despre logica colecti-velor, se afl\ `n cele 19 texte ale lui Noica dinBuna Vestire, organul oficial de pres\ al Mi[-c\rii Legionare, scrise `ntre 8 septembrie [i 11octombrie 1940 ([i publicate integral de noi,pentru prima dat\ `n Rom=nia, `n lucrareanoastr\ Noica: o filosofie a individualit\]ii,capitolul IV).
Noica se refer\ la individualul excep]ional,adic\ acea parte ce `nglobeaz\ `ntregul, `n numai pu]in de trei contexte. ~n textul ,,{i via]\f\r\ de moarte“, din 15 septembrie 1940, elcompleteaz\ ultimul g`nd al C\pitanului (,,devom c\dea, neamul rom=nesc moare prinnoi“) cu ideea urm\toare: ,,De vom c\dea, Le-giunea `nvie `nc\“ (Adrian Ni]\, op. cit., pp.153-154). A[adar, moartea C\pitanului echi-valeaz\ cu moartea rom=nit\]ii. C\pitanul d\seama de rom=nitate, este un reprezentant alrom=nit\]ii ce ]ine loc de `ntreaga na]ie. C\pi-tanul este chiar na]ia, adic\ o parte ce `nglo-beaz\ `ntregul.
~n textul ,,Nu s`ntem contemporani“, din 28septembrie 1940, Noica scrie: ,,Iar ast\zi, c`ndt`n\rul cobor`t de la Turda se `ntreab\ cum depot unii fra]i de-ai s\i s\ strige: «Tr\iasc\ legiu-nea», `n loc s\ strige «Tr\iasc\ Rom=nia Mare»– i-am putea lesne r\spunde: pentru c\ primulstrig\t `nseamn\ cel de-al doilea plus ceva“(ibidem, p. 156). Vedem cum Noica inverseaz\raportul dintre parte (Legiune) [i `ntreg (Rom=-nia), [i afirm\ c\ Legiunea este Rom=nia plusceva. Avem astfel imaginea unui `ntreg aflatcomplet `ntr-o parte a sa, `n condi]iile `n careLegiunea este ceea ce d\ seama de rom=nitate.Aceast\ imagine a p\r]ii ce include `ntregul vafi `n Scrisori despre logica lui Hermes imagi-nea holomerului.
~n fine, `n textul ,,S`nte]i sub har“, din 4 oc-tombrie 1940, Noica arat\ cum ridicarea p\r]ii laputerea `ntregului nu este un proces ce se `nva]\,ce se dob`nde[te, ci este dat ca un fel de har.C\petenia are harul de a fi excep]ional, el nu seantreneaz\ pentru asta, c\ci are capacitatea de a,,`nf\ptui f\r\ f\ptuire“ (ibidem, pp. 157-158).
{coala lui Nae Ionescu (V)POLEMICI CORDIALE
5Agora TTIIMMPPUULL
noiembrie 2011www.timpul.ro
SORINBOCANCEA
De cur=nd, `n spa]iul virtual a ap\rut unsite care este prezentat a fi al unei mi[c\ri ce`[i spune „Noua Republic\“. Creatorii lui nune spun despre ce fel de mi[care ar fi vorba– cultural\, social\, politic\, brownian\, dediminea]\, de weekend... –, l\s`ndu-se s\ de-ducem din denumire c\ este vorba de omi[care politic\.
Ceea ce atrage aten]ia de la `nceput esteparazitarea sloganului campaniei ecologiste„Rom=nia prinde r\d\cini“, de la RealitateaTV, emblema noii mi[c\ri trimi]`nd tot la otem\ ecologist\: harta Rom=niei, de culoareverde, este coroana unui copac care, a]i ghicit,are r\d\cini. Sloganul asumat de c\tre ini]ia-torii site-ului este „Mi[carea prinde r\d\-cini“. Nu este foarte clar cine este benefi-ciarul `nr\d\cin\rii: Rom=nia sau mi[carea?~n primul r`nd, ne atrage aten]ia lipsa deimagina]ie a unor tineri care, `n dorin]aanun]at\ de a ne propune ceva nou, au g\sitde cuviin]\ s\ paraziteze un slogan. ~n aldoilea r`nd, distractiv\ este situa]ia spre carene trimite sloganul. Ideea r\d\cinilor suge-reaz\ stabilitate, repaus. Dac\ din primaclip\ mi[carea a prins repaus, este ca [i cumasist\m la na[terea mor]ii. Dar aceasta nueste singura contradic]ie.
S\ analiz\m `n primul r`nd „Crezul po-litic“1. Eu cred c\ acesta a fost scris de c\treIon Iliescu, dovada fiind urm\toarea fraz\:„nu nomenclaturi[tii sau oportuni[tii au d\-r`mat dictatura – ci oamenii liberi, vrednici,demni [i buni. La Timi[oara, Bucure[ti,Arad, Sibiu, Bra[ov sau Cluj – c`teva inimicurajoase au f\cut diferen]a pentru alte 23milioane de suflete“. S`nt cel pu]in zece ar-gumente, ca s\ vorbesc `n schema decalo-gic\ preferat\ de noii republicani, `n favoa-rea ideii c\ nomenclaturi[tii [i oportuni[tiiau r\sturnat dictatura. Probabil c\ noii repu-
blicani `ncearc\ s\ exloateze un mit `n caremai cred doar cei pe care `i dispre]uiesc.
Cine se a[teapt\ s\ lectureze un text `ncare s\ fie formulate ni[te principii `n caremi[c\torii neorepublicani ar crede [i pe care[i le-ar asuma mai are de a[teptat. A[a-zisulcrez politic nu este ceea ce credem noi,vechii republicani, c\ ar fi un crez, ci unamestec de truisme [i populisme formulatecu preten]ia de mari adev\ruri. Nu poate fiientificat\ nici o ordine logic\ a aser]iunilorreunite sub acest titlu. Se `ncepe de la afir-marea unei mitologii iliesciene ca adev\r [ise continu\ cu ni[te prostii despre republica„rom=nilor de pretutindeni“, cu o demo-cra]ie referendar\, buc[it\ de cet\]eni liberi[i harnici care „r\spund robust provoc\riloristoriei“. Mi[c\torii neorepublicani ne maispun c\ nu vor mai avea ce c\uta liderii po-litici p\ta]i, ce au servit PCR, `ntr-o con-struc]ie ce `mbin\ armonios noul [i vechiul.Afl\m, de asemenea, c\ `n Rom=nia, pel`ng\ toate contradic]iile, mai este loc pen-tru `nc\ cel pu]in una: „ideali[tii pragmaticicare refuz\ transformarea ]\rii `ntr-un pa-radis al mediocrit\]ii“.
~nt`lnim [i c`teva t`mpenii simpatice des-pre libertate. Voi reproduce un fragment pentrua v\ convinge c\ nu fabulez: „Libertatea po-litic\ de-a spune adev\rul oric\rei puteri oli-garhice. Libertatea civic\ de-a `ntreprindeorice ac]iune `n interesul comunit\]ii. Liber-tatea economic\ de-a ac]iona ne`ngr\dit decontroale birocratice. Libertatea religioas\,de-a proclama crezul nobil al `nainta[ilor“.Nu-mi cere]i s\ v\ spun care este sensulacestei `n[iruiri, c\ nu am de unde s\ [tiu.Habar nu am ce vor oamenii ace[tia de laaceste „libert\]i“, c\ nu mi-au spus. Ei doarau formulat ceea ce v-am prezentat. Nu [tiuce `n]eleg ei prin a spune adev\rul oric\reiputeri oligarhice. Ce adev\r? Ce fel de oli-garhie? C`nd, unde, cum? Apoi: ce `nseamn\s\ ai libertatea civic\ de a `ntreprinde ac]i-uni `n interesul comunit\]ii? I-a oprit cinevap`n\ acum s\ se angajeze `n ac]iuni de vo-luntariat? {i ce `nseamn\ „libertatea religi-oas\ (virgul\) de-a proclama crezul nobil al`nainta[ilor“? E chiar halucinant. Ce treab\poate avea libertatea religioas\ cu afirmareaunui crez („nu spui care!“) al `nainta[ilor (nu[tiu care!)? ~n fine, crezul acestor republi-
cani este at`t de nou, formulat chiar cu igno-rarea vechilor noastre reguli gramaticale,`nc`t eu, cu umilin]\, m\rturisesc c\ nu am`n]eles nimic. Asta e, am alte r\d\cini.
Am sperat c\ m\ voi l\muri acces`nd aldoilea pilon al construc]iei, intitulat Manualde lupt\. M-am a[teptat oarecum `nfrigurats\ g\sesc un soi de „c\rticic\ a [efului decuib“, cum aveau legionarii, dar sperieturami-a trecut repede. A[a-zisul manual estedoar o alt\ adun\tur\ de vorbe goale, grupatepe sec]iuni. Prima anun]\ „{apte pa[i c\tre oNou\ Republic\“ [i con]ine ni[te afirma]iidin care afl\m c\ „s`ntem o na]iune format\din cet\]eni“, c\ „apar]inem unui popor“, c\„dorim justi]ie“, c\ „protej\m pia]a liber\“,c\ „respect\m credin]a oamenilor“, c\ „res-pect\m memoria trecutului“ (mai pu]in pe aprezentului, a[ completa eu) [i c\ „vrem oConstitu]ie egal\ pentru rom=nii de pretu-tindeni“ (nu `n]eleg cum este una inegal\dar, m\ rog, at`ta pot eu). P\i, domnilorneorepublicani!, ceea ce spune]i este ceeace ni se `nt`mpl\ [i nicidecum modalit\]i dea ne `ndrepta spre noutatea ce v\ b`ntuieimagina]ia. Cu aceste [apte truisme, pentrua ne `ndrepta voio[i spre Noua Republic\este de ajuns s\ batem pasul pe loc. De fapt,abia acum `n]eleg cum vre]i s\ combina]ivechiul cu noul.
A doua sec]iune, intitulat\ „Premise“,este la fel de plin\ de surprize ca [i prima. ~npofida denumirii, ea nu con]ine ni[te pre-mise, a[a cum eronat am `nv\]at noi la lo-gic\, ci un amestec de deziderate, constat\ri[i opinii pe o gam\ larg\ de teme, de lamoral\ la postcomunism [i globalizare. Dar,puse „metodic“ pe subpuncte.
Ajungem `n miezul problemei `n partea atreia, intitulat\ „Miza luptei noatre“. S`ntemlovi]i din start de urm\torul panseu: „a fi dedreapta nu `nseamn\ a fi bogat, ci a c\utadreptatea“. Profund! Din asta ar putea ie[i olucrare de doctorat. Se continu\ cu respin-gerea colectivismului [i a ideii reveniriist`ngii la guvernare `n 2012. {i dovada c\Ion Iliescu este b\gat p`n\ peste cap `n aceast\afacere o reprezint\ urm\toarea panselu]\:„propaganda st`ngii (de la Ion Iliescu `ncoa-ce) caut\ s\ descurajeze rena[terea uneidrepte europene [i civilizate“. Nu am [tiutp`n\ acum c\ Ion Iliescu este nociv la nivel
european. M\car avem [i noi un om politicde mare anvergur\.
Nu m\ mai opresc la capitolul despre„Diferen]ele doctrinare“ fiindc\ nu aflu ni-mic pe aceast\ tem\. Mai atractiv\ mi separe sec]iunea „Activism la firul ierbii“, `ncare afl\m c\ a venit „anotimpul ac]iunii“.Pentru asta, to]i cititorii mesajelor trebuie s\devin\ propagandi[ti ai mi[c\rii. Oriceastfel de neorepublican ierbivor trebuie s\-[iabordeze vecinii, rudele [i prietenii pe c\ilemoderne de comunicare pentru a le spuneadev\rul despre noua republic\, fiindc\ mi-litantul neorepublican „e caracterizat de unoptimism molipsitor“. Propaganda la firulierbii `n varianta abord\rii vecinilor `i vaprilejui militantului cunoa[terea propriilorlimite [i aflarea „inten]iilor ascunse ale st`n-gii“. Ne putem da seama c\ un adept al noiirepublici este `nconjurat, plec`ndu-se de lapremisa c\ vecinii lui s`nt `n mod obligato-riu de st`nga, depozitari ai nefastelor inten]iiinvocate. Dup\ ce mai d\ sfaturi utile propa-gandi[tilor mi[c\rii, documentul se `ncheiecu „G`ndul cel bun“, care `nsumeaz\ o alt\serie de `ndemnuri la lupta cea mare cust`nga pentru a salva Rom=nia.
~n fine, s\ abord\m [i al treilea pilon alconstruc]iei, intitulat „Decalogul“. Este o`n[iruire de alte zece expresii din folclorulpopoarelor sau din R\zboinicul luminii deCoelho. Am identificat, `ns\, care este mizaaceastui decalog. El este un acrostih, alc\rui cheie este „Albazapada“.
Acum e clar. Noua Republic\ este cea apiticilor ce `[i a[teapt\ z`na. Probabil c\,dup\ acest model, vor mai ap\rea mi[c\ride acest gen. A[tept\m cu ner\bdare ca [ipersonaje din pove[tile autohtone s\ se mo-bilizeze, ca s\ ar\t\m c\ [i ale noastre se potorganiza, pentru a nu fi mai prejos fa]\ decele cosmopolite. Ne-ar prinde bine mi[c\ripatronate de Harap Alb, de Capracutreiiezisau de Ursup\c\litdevulpe. P`n\ una-alta,nu [tiu care dintre cei zece pitici (sau c`]i ormai fi) a scris documentele programaticedar, constat`nd profunzimea lor [i modul `ncare au fost formulate, cred c\ este vorba deMutulic\.
1 Crez politic: Noua Republic\, http://nouarepubli-ca.ro/crez-politic-noua-republica/, accesat la 6.11.2011
Despre Noua Republic\Sau despre n\valnica `mplinire a mi[c\rii `n repaus
Suferin]elelimbii rom=ne
LIVIU FRANGA
Din ciclul: draga noastr\, nesf`r[ita [ieterna repeti]ie, sub toate formele, posibile[i imposibile...
32) „/.../ formalitatea [divor]ului, n.n.] adurat absolut foarte pu]in /.../“ (OvidiuOan]\, {tirile PRO TV de la postul omonimde televiziune, 16.02.2010, 19H45);
33) „/.../ ca [i cum ar fi contribuit lapensie cu acelea[i procente de contribu]ie/.../“ (Mihai {eitan, ministrul Muncii [`nfunc]ie la acea dat\, n.n.], la {tirile PROTV de la postul omonim de televiziune,18.02.2010, 19H20);
34) „/.../ avertizarea cod galben inclu-de unsprezece zone avertizate /.../“ (bu-letinul meteo de la emisiunea Observator,la postul de televiziune Antena 1, realiza-tor [i prezentator Daniel Osmanovici,26.02.2010, 19H15);
35) „/.../ p`n\ finaliz\m piesa [mu-zical\, n.n.] de tot /.../“ (Costi Ioni]\,invitat la emisiunea {tirile PROTV din27.02.2010, 19H17);
36) „/.../ avem vreo aproximativ 500[de, n.n.] locuri de parcare /.../“ (reprezen-tant al unei prim\rii de sector din Bucu-re[ti, invitat la emisiunea Observator de laAntena 1, din 27.02.2010, 19H20).
DE
TE
CT
OR
PCREATIV
METALCOProduc]ie Publicitar\
Policromie de mari dimensiuni, litere [isigle volumetrice, tuburi spectrale, firme
C\t\lin Anu]a este un poet n\scut, iar nuf\cut! Poetul plecat dintre noi la mai pu]in detreizeci de ani a l\sat `n urm\ o oper\ impre-sionant\ – [ase volume de poezie, din p\cate,postume. Nu m\ refer `ns\ numai la dimensi-unile acesteia – `n fond, un poet „f\cut“ poatefabrica mult mai multe poezii, `ns\ pe band\rulant\ – ci la calitatea ei, la neobi[nuita [iconstanta sa intensitate. Ai senza]ia c\ poetul[i-ar fi `ntrez\rit sf`r[itul timpuriu – [i uneleversuri m\rturisesc aceast\ presim]ire, sau celpu]in a[a le putem noi interpreta post festum,din p\cate, f\r\ putin]a de a mai gre[i – [i, pre-sim]indu-l s-a gr\bit s\ ard\, s\ ard\ etapele,s\-[i duc\ la incandescen]\ fiin]a [i versul, s\ard\ poezia din el, s\ o consume pentru aputea pleca u[or [i liber. Am `nt`rziat mult,nepermis de mult s\ scriu aceste r`nduridespre C\t\lin Anu]a, `ns\ nu din comoditate,ci dintr-o anume str`ngere a inimii. Nu e delocu[or s\ scrii despre un autor at`t de bun care,din nefericire, s-a eliberat de poezie [i [i-ag\sit „u[ur\tatea“ [i libertatea fiin]ei at`t denedrept de repede. {i, acum, c`nd scriu, o facsim]ind aceea[i str`nsoare, aceea[i, poate,chiar st`njeneal\.
{i, totu[i, atunci c`nd l-am cunoscut peC\t\lin Anu]a, nici m\car n-am [tiut c\ scriepoezii, era unul din tinerii, foarte tinerii jur-nali[ti frenetici ai perioadei post-revolu]io-nare [i, la conferin]ele de pres\, la o cafea `ngrup ori la `nt`lnirile `ntre jurnali[ti, mi-a atrasaten]ia printr-un foarte interesant amestec deefervescen]\ a g`ndului [i calm al `ntregii
fiin]e. Totul degaj`nd un anume fel de for]\controlat\ care nu-]i m\rturisea nimic desprefragilitatea fiin]ei. Probabil nici el nu-[i b\-nuia aceast\ fragilitate. Nu [tiam atunci c\scrie poezii. De altfel, `ntr-o emo]ionant\ m\r-turie din finalul unuia din volumele postume,tat\l s\u, respectatul profesor Ioan Anu]a,spune c\, prins de activitatea jurnalistic\,prins de asemenea de `mprejur\rile vie]ii, cumar fi c\s\toria, na[terea unei feti]e, C\t\linAnu]a f\cuse o pauz\ destul de lung\ `nscrierea poetic\, abia `n apropierea sf`r[itului,m\rturisindu-[i inten]ia de a reveni la poezie.Prin urmare, aceast\ impresionant\ oper\liric\ a fost scris\ `n [i mai pu]ini ani dec`t neimagin\m `n urma unei banale opera]ii arit-metice. Arderea a fost mai intens\.
Nu s`nt critic, nici istoric literar, ci doar uniubitor de literatur\ [i, `n zilele mele bune, unscriitor. Deci nu at`t o exegez\ scriu eu aici,c`t o m\rturie, `n `ncercarea de a face unportret, unul interior. De altfel, despre poezialui C\t\lin Anu]a au scris remarcabili c\rtu-rari, critici literari foarte aprecia]i sau unii maitineri, de la regreta]ii Constantin Ciopraga,Alexandru Husar, Ioan Constantinescu, ValCondurachi [i Emil Iordache la Al. C\linescu,Liviu Leonte, Ioan Holban [i Codrin LiviuCu]itaru. Au depus m\rturie de asemenea [icolegii poe]i din diverse genera]ii, de la HoriaZilieru la Lucian Vasiliu [i de la NicolaePanaite la Carmelia Leonte. {i mul]i al]ii, pecare poate nu mi i-am amintit acum, dar a c\-ror contribu]ie exegetic\, de bun\ seam\, con-teaz\. De altfel, dac\ am `n]eles bine, aceast\m\rturisire este destinat\ includerii `ntr-unvolum ce va cuprinde tot ce s-a scris p`n\acum despre C\t\lin Anu]a [i despre remarca-bila sa poezie.
Spuneam c\, `n cazul lui C\t\lin Anu]a,este vorba despre un poet n\scut, nu de unulf\cut. {i a[a este. Doar c\ prin aceasta n-ar tre-bui `n]eles c\ este un autor frust, pur [i simplunatural, care d\ drumul [uvoiului liric [i-l las\
s\ curg\ necontrolat. C\t\lin Anu]a nu estedoar un poet de o for]\ neobi[nuit\, dar [i be-neficiarul unei remarcabile culturi poetice [iliterare `n general, iar aceasta l-a ajutat s\-[idirijeze fluxul liric spre `ntruchip\ri, adesea,de mare rafinament [i de indiscutabil\ subtili-tate. Iar aceast\ maturitate cultural\ a lirismu-lui s\u nu e una t`rzie, ea este prezent\ [i `ncele mai timpurii `ncerc\ri ale autorului. ~nabsen]a unei cronologii riguros stabilite, deunde [tiu eu asta? Pur [i simplu dintr-o vecheexperien]\ a lecturii, care-mi semnaleaz\, prinanumite st`ng\cii – de altfel, simpatice! –foarte tinere[ti, sau prin absen]a acestora, dac\un text este dinspre `nceputul activit\]ii poe-tice sau dinspre finalul acesteia.
Din informa]iile mele, editarea poeziei luiC\t\lin Anu]a a ajuns la cap\t – prin eforturiletat\lui s\u [i ale unor edituri prietene, recu-perarea operei a fost `ncheiat\. Cu volumul defa]\, este adunat\ laolalt\ [i exegeza, impre-
sionant\, a operei poetului. Cred `ns\ c\, prinvaloarea operei sale, prin locul s\u `n ansam-blul genera]iei de poe]i ap\ru]i dup\ Revolu-]ie, C\t\lin Anu]a are dreptul la mai mult. Num\ refer numai la eventuale monografii, ci [ila o edi]ie critic\ a poeziei sale. O edi]ie cares\ stabileasc\ fidel, pe c`t este posibil, crono-logia, opera fiind `nso]it\ de un solid studiuintroductiv [i necesarul aparat de note expli-cative. De altfel, o asemenea edi]ie ar putea fipunctul de plecare pentru viitoarele exegezemai ample [i monografii. Un t`n\r cercet\tor`n filologie, specializat `n edi]ii critice, [i oeditur\ interesat\ `n prezervarea valorilor, arputea s\-[i asume o astfel de ini]iativ\. A bonentendeur, salut!
(7 Octombrie 2011, `n Ia[i)
1 Textul a fost scris pentru un volum de de exegezededicate poetului în curs de apari]ie prin str\dania tat\luiacestuia, profesorul Ioan Anu]a.
Remember C\t\lin Anu]a1
LIVIU FRANGA
~n Mehala `[i `ncruci[eaz\ r\t\citoare dru-muri [i alte comunit\]i. S`nt evrei care, de laun an la altul, `[i depopuleaz\ propriul cimitirnu fiindc\ n-ar mai muri sau s-ar `ngropa aiu-rea, ci pentru c\, `n condi]iile generoase ale noiisociet\]i multilateral dezvoltate, reiau ciclul pe-regrin\rilor (ancestrale [i `n cazul lor), hot\-r`ndu-se „s\ `mb\tr`neasc\ `n Palestina“, p. 91(C`]iva, spre Palestina, pp. 90-91). Al]i „tre-c\tori“, nelipsi]i `n Mehala s\pt\m`ni `ntregidin rotitorul cerc al anotimpurilor anuale, s`ntciobani transhuman]i rom=ni, dar [i v`nz\toride var [i de mere, tot rom=ni, precum [i pepe-nari [vabi (Trec\torii dinspre dep\rt\ri, pp.101-103). An de an, cu c\ru]e sau f\r\, ei plea-c\ de acas\ (de la [es, de la munte? cine [tiaexact de unde?), se integreaz\ pentru s\pt\-m`ni bune `n timpul [i spa]iul Mehalei, apoidispar `napoi, l\s`nd `n urm\-le nu at`t pu]inamarf\ v`ndut\, c`t anii lor de tinere]e [i de via]\.~n sf`r[it, de[i f\r\ grai, [i animalele, bl`nde deregul\, `n]eleg\toare [i mult mai r\bdurii dec`tcele bipede la vicisitudinile vremurilor de totfelul, fac parte din personajul colectiv. ~nCarne la porc (pp. 109-113), text pe jum\tate
savuros, pe jum\tate dureros, caii b\tr`ni [ibolnavi de la CAP devin, la indica]iile pre]i-oase ale „raionului“ (de partid), hran\ pentruporcii aceluia[i colectiv agricol de produc]ie:victime inocente – sugereaz\ autorul acestuitext fulminant politic –, ca [i bipezii de altfel,ale exploat\rii f\r\ mil\, la s`nge, sistematicrealizate tocmai de acel regim care proclama-se [i v`ntura pe toate c\ile ideologia elimin\riidefinitive a exploat\rii omului de c\tre om.
Loc, este adev\rat, de ciclic repetabil\ tran-zi]ie, culoar de trecere pentru noi [i vechi se-min]ii obstinat migrante, Mehala nu `nceteaz\nici o clip\ a se dovedi o a[ezare, `n sensul celmai temeinic (aici, etimologic) al cuv`ntului.~ntre fruntariile (vizibile cu ochiul liber [iatinse cu pasul) ale ei – tramvaiul patru apare`n era modern\ [i semicontemporan\ ca mod-ulul palpabil de leg\tur\ `ntre lumea b\tr`neiCet\]i [i ceea ce fusese ini]ial elementul denoutate extra muros –, tr\iesc al\turi [i unii cual]ii locuitorii „m\h\len]i“, permanen]ii opu[i„trec\torilor“. Ei formeaz\, `n bloc, cea de-adoua mare categorie de personaje colective, osum\ de individualit\]i ale c\ror biografii pa-ralel-interferente ofer\ nesf`r[ite surse de ge-nerare a narativit\]ii. Specificul ansambluluide personalit\]i individuale nu mai este dat decoloratura etnico-social\, ci de comportamen-tul lor [i de g`ndirea care, cu notabile diferen-]e, dar [i cu surprinz\toare asem\n\ri, anim\un atare comportament.
Unii – cei mai b\tr`ni, desigur – se [tiuacolo de c`nd s-au n\scut, [i chiar anterior: depe vremea c`nd moara, `nainte s\ se electrifi-ce, era semnul gr\itor c\ Mehala `[i avea via]a
ei, nelegat\ de Cetatea dep\rtat\ (Moara [ib\tr`nii, pp. 35-36). Al]ii, `n schimb, tineri [ifoarte tineri `n copil\ria retrospectiv\ a nara-torului, dau via]\ nou\, agitat\, vechilor locurihot\rnicite c`ndva de un Pa[\. Cu nume sauf\r\ nume, fiecare dintre cei `nregistra]i dememoria neselectiv\, sentimental curioas\, apovestitorului are o istorie proprie, pe c`t desingular\, pe at`t de atr\g\toare.
Frumoasa menajer\ (`nc\ vizibil t`n\r\)Martha, a p\rintelui catolic Iulius, declar\ unr\zboi sui generis postului cre[tin pentru c\,luat\ prizonier\ (etnic, [v\boaic\) de sovieti-ci dup\ `ncheierea r\zboiului adev\rat (aldoilea mondial), „postise“ zi de zi, prin con-stant\ `nfometare colectiv\, vreme de patruani c`t c\rase, `ntr-o localitate colhoznic\ dinU.R.S.S., „bu[teni pentru calea ferat\“ [Soco-teala unei carnivore (declarate), pp. 27-29].„Tovar\[ul Victor“, securistul plantat de par-tid pentru a da o `nf\]i[are conving\tor lumi-noas\ cartierului prin amenajarea unui parc,`ntr-un loc viran, exclusiv pe baz\ de munc\patriotic\ a celor din zon\, crap\ efectiv de„`ncurc\tur\ de ma]e“ chiar `n ziua festiv\ ainaugur\rii (Partidul, parcul [i fasolea, pp.32-34). Juna Nu]a tr\ie[te imaginar fioriiprimei `mbr\]i[\ri `n cinematograful local,proasp\t dat `n folosin]\, dup\ o involuntar\pierdere `n mul]ime de iubitul disperat c\,neg\sind-o, i-o fur\ al]ii (O melodram\ `ncinematograf, pp. 41-44). {i a[a mai departe.Dublul onomastic [i ghinionist al lui Hitler([vabul Adolf Hitner, alintat Dolfi), potco-varul Vili – ultimul meseria[ `n bran[\ –, bu-c\tarul Feri cu povestea lui despre cum l-a
servit `n persoan\ pe mare[alul Ion Antones-cu poposit inopinat la cantin\, mili]ianul asa-sin din tramvaiul patru (pentru necump\-rarea unui simplu [i singur bilet), baba Buba,depozitar\ de simbolice pove[ti aitiologicecu Iisus [i cu Sf. Petru pe p\m`nt, altminteriiubitoare a lui Mo[ Cr\ciun inclusiv pe tim-pul verii, de unde i s-a tras [i sf`r[itul, tocila-rul anonim cu tocila mobil\ `n spinare, darf\r\ o m`n\, pierdut\ c`ndva `n cariera ante-rioar\ de m\celar, I]a, o alt\ deportat\ ca [iMartha, filantrop\ [i salvatoare de vie]i ome-ne[ti „cu roaba de `mprumut“, Iohan [i Wolf-gang, perechea de nem]i, des\v`r[i]i me[teri(unul cizmar, cel\lalt giuvaergiu), trecutadomni[oar\ G. (ini]ial\ aluziv aleas\), timid\croitoreas\ de desuuri din Mehala, credin-cioas\ singurului ei vis erotic din via]\, Or-buloni-Orbete (dublet onomastic creat spe-cial prin antonomaz\), un „Ochil\“ b\n\]eancu acelea[i calit\]i ale acuit\]ii vizuale ca [iomologul s\u din Harap Alb, fostul sectoristPuiu Balint, mai pu]in condamnabil (pentrudevotamentul s\u necondi]ionat pus `n slujbapartidului unic) dec`t „domnul Tibor“ (pl\s-muitorul unei autobiografii orale mincinoa-se, de fals\ schingiuire `n beciurile Securit\-]ii, minciun\ ce durase o via]\ `ntreag\, a lui,p`n\ la morm`nt) – iat\, enumerate f\r\ pre-ten]ii de integralitate, personajele pe a c\rorgalerie compozit\ de fr`nturi biografice para-lele, uneori intersectante, se ridic\ viziunearetrospectiv\ a lumii Mehalei.
O lume apus\, dar [i apusul ei: `ndr\znescs\-i spun, printr-o subiacent\, implicit\ ale-gorie, o Mehaladämmerung.
Mehala Walhalla (V)RAME
7Eseu TTIIMMPPUULL
noiembrie 2011www.timpul.ro
TIBERIUBRAILEAN
{tiin]a actual\ pare tot mai mult influen-]at\ de hermetism [i de gnosticism. Am puteacrede c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie asem\n\toarecu cea a alexandrinilor de acum dou\ mii deani, de la sf`r[itul antichit\]ii clasice. Precum[colile gnostice de atunci, multe [coli saumi[c\ri [tiin]ifice actuale se consider\ apos-toli ai unei ere noi, descoperitori ai unor noiadev\ruri, care de care mai incitante, `ntr-uneclectism redutabil [i un sincretism deconcer-tant. Iar precum gnosticismul s-a destr\matprin activitatea excentricelor secte alexan-drine, ast\zi ni se ofer\ fragmentar o puzderiede modele subculturale, pseudo[tiin]ifice,promovate de o puzderie de guru salvatori.
Renasc, `n forme noi, misteriile antichi-t\]ii. Actualele abord\ri, foarte tehnice [ifoarte specializate, tind s\ fie `nlocuite `ncet,discret, dar sigur, de formule ce tind s\ res-taureze omul `ntreg, omul deplin [i rena[te-rea sa, transformarea sa prin cunoa[tere(gnosis). Astfel, primul principiu al lui Her-mes sun\ a[a: „Ce e sus e [i jos, ce e `n maree [i `n mic“. Reg\sesc acest principiu `n lu-cr\rile multor oameni de [tiin]\ contempo-rani ce ambi]ioneaz\ s\ rescrie istoria [tiin]ei,de la Taofizica lui Fritjof Capra la sintezaanti-probabilistic\ a lui Ilya Prigogine, de laArborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sauNoi, particula [i lumea a lui Basarab Nico-lescu la recentul Mic tratat despre nimic allui John Barrow. Cum ar\ta New Scientist, dela zeroul matematicienilor la spa]iul gol al fi-losofilor, de la Shakespeare la mul]imeavid\, de la eter la vidul cuantic, de la exis-ten]\ [i neant la creatio ex nihilo, exist\ multzgomot pentru nimicul din esen]a lucrurilor.
Complexitatea e una dintre caracteristicilelumii, eviden]iat\ de la teoria universuluimultidimensional a lui Giordano Bruno laprincipiul incertitudinii al lui Heisenberg.Conform legilor lui Murphy, „`nc\ nu am v\-zut o problem\, oric`t de complicat\, pe caredac\ o abordezi corect s\ nu devin\ [i maicomplicat\“ (Poul Anderson). O superpozi]iespune c\ Dumnezeu e `n atom, deci poate fipeste tot `n acela[i timp. Microcosmosul e oreflectare a macrocosmosului, omul e creatdup\ chipul lui Dumnezeu, steaua dubl\ Siri-us, considerat\ de hermeti[ti centrul univer-sului, este echivalent\ cu nucleul atomului,`n care un pozitron e `nso]it de un neutron.
Cum se [tie, hermetismul se revendic\ dela Hermes Trismegistus, cel „de trei ori mare“.Un personaj mitologic, pierdut `n tenebreletemplelor egiptene, al c\rui nume grecesc,Hermes, corespunde zeului egiptean Toth,cel cu cap de Isis. De la el ne-au r\mas, gra]ielui Marsilio Ficino [i Cosimo de Medici, 18papirusuri (dintre cele 36.000 men]ionate deMenetho) care, potrivit lui Clement din Ale-xandria, se aflaser\ `n celebra Bibliotec\ ale-xandrin\ [i care au sc\pat fl\c\rilor, scrierireunite ast\zi `n a[a-numitul Corpus herme-ticum (tradus la noi la Editura Herald, Bucu-re[ti, 1997), con]in`nd texte teologice, astro-nomice, religioase [i medicale, reg\site [i `nmanuscrisele descoperite la Nag Hammadi,ce au n\scut o nou\ „Hermes-manie“. Scopulscrierilor `l constituia ini]ierea novicilor `n
[tiin]a secret\, `n vederea ilumin\rii [i identi-fic\rii cu absolutul. Chintesen]a [tiin]ei her-metice a fost astfel transmis\ p`n\ ast\zi,viz`nd contopirea `n]elepciunii lume[ti cucea cereasc\, divin\.
Al doilea principiu al lui Hermes sus]inec\ fiecare fiin]\ posed\ un al doilea corp, ete-ric, format dintr-o substan]\ fin\, invizibil\,ce `nf\[oar\ corpul fizic determin`ndu-i sta-rea. Ideea va fi preluat\ mai t`rziu de Para-celsus `n [tiin]a sa medical\, precum [i debio-energo-terapeu]i.
Al treilea principiu spune c\ „oamenii s`ntzei muritori, iar zeii s`nt oameni nemuritori“,idee ce a revolu]ionat cercetarea spiritual\,iar al patrulea reitereaz\ dictonul poate celmai cunoscut al `ntregii antichit\]i: „Cunoa[-te-te pe tine `nsu]i [i vei cunoa[te Universul[i zeii!“
~nscriindu-se, dup\ opinia mea, pe aceast\filier\ hermetic\, tratatul despre nimic al luiJohn Barrow este o carte occidental\ despre„vidul plin“ al orientalilor, despre zero-ul pecare filosofia greac\ l-a ratat, o carte para-doxal\, incitant\, pl\cut\, erudit\ prin [tiin]afizico-matematic\ pe care o demonstreaz\ `nc\utarea esen]ei lucrurilor. Autorul este su-ficient de vag pentru a fi sigur atunci c`nd neexplic\ un concept at`t de nesigur. Noroc c\,a[a cum spunea Cioran, „Totul este ireal.Dac\ ar fi real ar fi o tragedie stupid\“.
Vidul plin, nimicul, nu este haos, dezor-dine ci, dimpotriv\, este o matrice de poten-]ialit\]i, o staz\ din care totul decurge, totul sena[te la Via]\. El poate fi perceput golit de g`n-duri [i de sentimente, f\r\ imagini [i f\r\ con-cepte `ntr-o camer\ alb\, goal\, ascult`nd li-ni[tea, tulbur\toarea lini[te a sirenelor desprecare vorbea Kafka. Cum spunea Leonardo daVinci, „printre lucrurile importante pe care leavem, cel mai important este existen]a luinimic“. ~n rest, tot ce exist\, Universul `ntrege doar o idee trec\toare `n mintea lui Dum-nezeu. Nu a f\cut el totul din nimic?
O legitate printre celelalte ce guverneaz\Universul, pe care o mai acreditam undeva,este legea conserv\rii informa]iei. Anticii cu-no[teau – se pare – ceea ce noi afl\m abiaacum, anume, coresponden]ele dintre macro-cosmosul universului [i universul microcos-mic al acceleratorului de particule. Alchimia,considerat\ de Jung o „filosofie a m`ntuirii“,era o [tiin]\ hermetic\ ce c\uta s\ r\spund\ la`ntrebarea: Ce va deveni „corpul eteric“lipsit de greutate al atomului sau electronuluidup\ eliberarea sa de materie, dac\ nu un„c`[tig informa]ional“? Potrivit lui Hermes,„este necesar ca, la sf`r[itul lumii, cerul [i p\-m`ntul s\ se contopeasc\“.
Lungul drum al sinelui spre des\v`r[irepresupune c\ fiecare `[i determin\ propriavia]\, potrivit legii divine. Pentru aceasta, elare nevoie de informa]ii, iar universul meta-fizic [i necauzal e plin de informa]ii [i gu-vernat, asem\n\tor legii conserv\rii energiei,de o lege a conserv\rii informa]iei. Estevorba despre str\vechiul concept indian alcronicii Akasha sau de prototipul biblic, de„sulul de carte zbur\tor“ al profetului Ma-leahi. Descoperirea factorilor genetici ARN[i AND ne-a relevat abunden]a incredibil\ ainforma]iilor microcosmice din materia `n-sufle]it\, existen]a unor molecule nemate-riale de informa]ie. O astfel de lege a conser-v\rii informa]iei necesit\ `n chip evident omemorie [i o matrice purt\toare de infor-ma]ii, care poate fi memoria uman\, dar [icea cosmic\, pentru `n]elegerea c\reia avemnevoie de un salt mental, similar celui f\cut`n sociologie de Marshall MacLuhan, care
spunea c\ „lumea ̀ ntreag\ este un sat cosmic.Omenirea este un corp uria[ `n care comu-nicarea reprezint\ un atom social“.
Desigur, nimic nu se petrece f\r\ energie,dar este vorba de o energie spiritual\, un„dans al electronilor“, a[a cum nici un acce-lerator de particule nu poate eviden]ia. Este oenergie pur spiritual\, `nmagazinabil\ `n for-m\ supraspa]ial\ [i supratemporal\. Ea osci-leaz\, vibreaz\ at`t de intens, `nc`t divinitatease poate exprima prin intermediul ei, iar for-mele de exprimare pot fi percepute [i `ndimensiunea noastr\ existen]ial\ actual\.Tradi]ia spune c\ Vedele indiene au fost co-piate din cronica akashic\, la fel ca [i Kabbalaevreiasc\ originar\, cea scris\ cu lumin\(vezi Moshe Idel, Perfec]iuni care absorb,Editura Polirom, Ia[i, 2005 [i ConstantinB\l\ceanu-Stolnici, Kabbala. ~ntre gnoz\ [imagie, Editura Vremea XXI, Bucure[ti,2004), sau Tabla de smarald atribuit\ luiHermes Trismegistus, sau „inscrip]ia de peperete“ v\zut\ de profetul Daniel, potrivitBibliei. Energia akashic\ este – se pare –rezervorul pentru „scrierea lui Dumnezeu“,pentru Revela]ia divin\.
Hermetismul creeaz\ pun]i c\tre [tiin]amodern\, care sus]ine [i ea c\ Universul esteun dans ve[nic al energiei, r\m`n`nd `ns\ unmister modul cum se cristalizeaz\ ea `nforme stabile, chiar dac\ biologul britanicRupert Sheldrake aduce contribu]ii impor-tante `n controversata sa lucrare O nou\ [ti-in]\ a vie]ii, vorbind despre un „c`mp morfo-genetic“ imaterial, care formeaz\ [i influen-]eaz\, prin rezonan]\-vibra]ie selectiv\ [i in-genioas\, fiecare corp viu pe parcursul evo-lu]iei sale. {tiin]a nu a reu[it `nc\ s\-l „supra-vegheze `ndeaproape“ pe Dumnezeu.
Ca [i biologii, fizicienii s-au apropiat foartemult de `n]elegerea manifest\rii divinului. ~nlaboratoare, ciocnirea extraordinar\ a proto-nilor [i antiprotonilor a produs un puternicfulger energetic, un Big-bang microcosmic,prin care au ap\rut milioane de minuscule„mingi de foc“, mult c\utatele particule W.Aceast\ descoperire se apropie mult de visuleinsteinian de a g\si o ecua]ie a c`mpurilorcare s\ reuneasc\ `ntr-o formul\ universal\,`ntr-o singur\ for]\ central\, cele patru for]ecunoscute `n fizic\ (electromagnetismul, gra-vita]ia, for]ele nucleare „tari“ [i „slabe“).
Potrivit fizicii cuantice, atomii [i particu-lele nu mai s`nt m\rimi separate ce ac]ionea-z\ dup\ legile clasice ale cauzalit\]ii, mi[c\-rile lor nu pot fi anticipate. Ele s`nt p\r]i `ntr-o structur\ universal\ ce se bazeaz\ pe unita-
tea [i armonia fundamental\ a unui Cosmos`n care nu `ntregul este determinat de p\r]i, cip\r]ile de `ntreg, „o ]es\tur\ complicat\ deevenimente, `n care conexiuni de diverse ti-puri se substituie, se `ntretaie sau se com-bin\“, cum spunea W. Heisenberg. Practic,fiecare electron poart\ `n sine `ntreaga infor-ma]ie disponibil\, `ntreaga [tiin]\ a lumii [i`ntreg spiritul nostru, precum monadele luiLeibniz. Acestea par s\ ia continuu decizii,cum sus]ine D. Bohm `n modelul s\u teoreticprivind existen]a unei „ordini implicite `ntr-un univers `nf\[urat“. La r`ndul lor, fotoniis`nt cuante de energie ce preiau informa]ii [iac]ioneaz\ conform acestora. Aceasta pre-supune con[tientizare, deci lumina `nseamn\con[tiin]\.
Vechiul principiu al lui Hermes enun]aunitatea Micro [i Macrocosmosului. ~n Ma-rele Univers, totul se bazeaz\ pe rela]ii mani-feste, `n afara timpului [i a spa]iului. ~n di-mensiunea teritorial\ a existen]ei, materia,spa]iul [i timpul s`nt inseparabile. Particulelemateriei formeaz\ o lume a unei ordini [i ar-monii extraordinare, un mozaic de sistemeinterdependente (atomi, stele, galaxii), totuldesf\[ur`ndu-se cu o asemenea coeren]\ [icontinuitate, `nc`t impresia unui plan prede-terminat, des\v`r[it devine cople[itoare, ca [iurmele arhitectului s\u intangibil. Ordineaeste implicit\, numenologic\ (de la grecesculnumen, `nsemn`nd ac]iune divin\), potrivitunor autori precum E. Swedenborg, R. Ruyersau a gnosticilor de la Princeton sau Berkley.Noii gnostici prezint\ un model integral teo-centric. Cosmosul lor seam\n\ bine cu cel almateriali[tilor, dar e `nsufle]it de spirit.
Se vorbe[te mult `n prezent despre o nou\paradigm\, despre un nou [i `ntregitor cadrude g`ndire filosofic\-[tiin]ific\, care s\ dep\-[easc\ concep]iile materialiste ale ultimelordou\ secole, s\ umple pr\pastia care s-a des-chis `ntre [tiin]\ [i religie, precum [i `ntreacestea [i via]a cotidian\, care `i face pe oa-meni dispera]i [i goi, neputincio[i, `n a[tepta-rea unui nou avatar, iar aceast\ „nou\“ para-digm\ `mi pare inspirat\ de hermetism. ~ns\acestea s`nt `nc\ mi[c\ri de profunzime, ac-cesibile unei elite [tiin]ifice (`n genul „gnos-ticilor“ de la Princeton) [i f\r\ prea mareimpact la marele public, cum ar\ta MarilynFerguson `n Conspira]ia de catifea. Univer-sit\]ile, ca citadele ale cercet\rii [i instruirii,vor trebui `ns\ s\ ]in\ seama de ele. Cumspunea R. Sheldrake, Universul nu poateavea sens [i cauzalitate dec`t dac\ a fost creatde un agent transcedental con[tient.
Noul hermetism – Noua gnoz\, în [tiin]\ (I)
AgoraTTIIMMPPUULL8
www.timpul.ronoiembrie 2011
Bertrand Russell, Misticism [i logic\[i alte eseuri, Traducere de MonicaMedeleanu, Colec]ia Cogito, EdituraHerald, Bucure[ti, 2011, 256 p.
Misticism si logic\ porne[te de la `n-cercarea de a oferi r\spuns unor intero-ga]ii fundamentale: 1. Care dintre celedou\ modalit\]i de cunoa[tere, ra]iunea[i intui]ia, este superioar\ – dac\ exist\superioritate `n acest caz? 2. Pluralitatea[i diviziunea s`nt integral iluzorii? 3. Sepoate vorbi despre o irealitate a timpu-lui? 4. C\rui tip de realitate apar]in bi-nele [i r\ul? R\spunz`nd cu rigoare filo-sofic\ [i coeren]\ logic\ acestor `ntre-b\ri, Bertrand Russell desfide misticis-mul integral, dogmatic [i pretins trans-cendent, dar re]ine ca pozitiv\ particu-lar\ experien]a ilumin\rii mistice, carese bizuie pe o `n]elepciune a sim]iriidemn\ s\ devin\ atitudine existen]iala,f\r\ `ns\ a fi transformat\ `n crez devia]\. Potrivit filosofului britanic, misti-cismul se define[te prin: 1. o cunoa[tereintuitiv\, direct\ [i instantanee a esen]eiaflate dincolo de realitatea empiric\ [iiluzorie; 2. credin]a `n unitatea tuturorcelor existente (negarea divizunii); 3.postularea caracterului iluzoriu al tim-pului (dac\ totul este unitar, atunci nuexist\ nici trecut, prezent sau viitor); 4.negarea realit\]ii r\ului, ce ar ]ine delumea dec\zut\ [i divizat\, guvernat\ desenza]ii [i experien]\.
BU
RS
A C
|R
}IL
OR
MARCELACIORTEA
Defini]ia motiva]iei dat\ de Shakespearemai exist\ `nc\ [i `n dic]ionarele de ast\zi.Motiva]ia, afirm\ el, este „tot ceea ce mi[c\,stimuleaz\ sau invit\ Mintea la Voin]\“. ~ntr-adev\r, motiva]ia este cea care ne face s\trecem la fapte. Deci ce fel de lucruri ne moti-veaz\? {i de ce?1
~n anul 2009 ap\rea la o editur\ didactic\din Bucure[ti versiunea rom=neasc\ a lucr\riiChild of Our Time2, elaborat\ de o cercet\-toare britanic\, Tessa Livingstone, `n timpulderul\rii unui program de monitorizare a 25de copii n\scu]i la `nceputul mileniului nos-tru. Licen]iat\ `n psihologie [i fiziologie, de]i-n\toare a unui doctorat `n neuro[tiin]e, dup\ce a lucrat o vreme cu copii din Europa [i dinOrientul Mijlociu, autoarea [i-a concentrataten]ia asupra evolu]iei psihologice a copilu-lui, demar`nd, `n anul 1998, un serial docu-mentar difuzat de BBC, `n care `[i propuneas\ urm\reasc\ evolu]ia unui e[antion format din25 de copii pe o durat\ de timp de 20 de ani3.
Pentru cercet\torul rom=n contemporanaflat `n goana dup\ punctaje [i factori de im-pact, lectura c\r]ii ar putea fi o pierdere devreme, mai ales c\ nu spune lucruri necunos-cute speciali[tilor. Pentru educa]ie `ns\, lucra-rea este `n mod cert un punct c`[tigat, meritulei major fiind acela c\ repune `n cheie acce-sibil\ publicului larg rezultate dob`ndite `ntimp pe linia [tiin]elor a c\ror fundamentareteoretic\ se afl\ la baza acestui demers, pu-blicul ]int\ fiind identificat din capul locului`n r`ndul p\rin]ilor.
De ce este important\ o astfel de abordare?~n primul r`nd, pentru c\ plaseaz\ ̀ n centrul
educa]iei copilul [i nevoile sale, nu `ntr-unstudiu abstract p`n\ la inutilizabil – oric`t dedoct ar fi el [i oric`t\ erudi]ie am g\si la bazalui –, ci `ntr-unul compus din segmente devia]\ concrete, unele spontane, de reg\sit subtitlul Povestea lui…, altele dirijate, redate pescurt sub titlul O zi `n laborator. Astfel, al\-turi de pove[tile cu [i despre copii, `nt`lnimpove[ti cu [i despre adul]i care fie au cercetatevolu]ia copilului, fie au re]inut un aspect, uneveniment din propria copil\rie. Al\turi deTom, Tobi, Javan etc., `i reg\sim pe JeanPiaget (p. 39) sau B. F. Skinner (p. 63), dinteoriile c\rora echipa s-a inspirat `n alc\tuireaexperimentului.
~n al doilea r`nd, pentru c\ aduce `n fa]a ci-titorului interesat o alt\ manier\ de cercetare:pentru speciali[tii deprin[i cu cercetarea `n-chis\ `n circuitul revistelor [tiin]ifice este unmodel de deschidere c\tre public, iar pentrupublicul larg este un mod de familiarizare cudomeniul [tiin]ific. Cea mai bun\ dovad\ `nacest sens este difuzarea serialului mai susamintit4, prezentat de Robert Winston [i So-phie Raworth, dar [i interpretarea modern\ [iaccesibil\ a stilurilor de `nv\]are, de exemplu(pp. 19 sqq). La noi, stilurile de `nv\]are s`ntasociate mai ales teoriei inteligen]elor mul-tiple a lui Howard Gardner, teorie care, mainou, se bucur\ de o asemenea popularitate `nr`ndurile profesorimii, `nc`t ai crede c\ a fostemis\ ieri [i nu `n urm\ cu trei decenii; cutoate acestea, impresia noastr\ este c\, `n ciu-da unei foarte bune cunoa[teri a teoriei, `nv\-
]\m`ntul rom=nesc nu a reu[it s\ pun\ `nc\ `npractic\ teoria stilurilor de `nv\]are dec`tizolat [i deseori deficitar.
~n al treilea r`nd, respect`nd tradi]ia peda-gogic\, lucrarea este orientat\ spre latura po-zitiv\ a lucrurilor. {i pentru c\ am pomenitmai sus de B. F. Skinner, poate nu este lipsitde importan]\ s\ spunem c\ la baza motiva]ieise afl\ recompensa, iar prima [i cea mai a[-teptat\ recompens\ este `ndeob[te aten]iacelorlal]i, urmat\ de laud\, sus]inere, ajutor[.a.m.d. La polul opus se afl\ pedeapsa (p.67), de cele mai multe ori demotivant\, chiardistrug\toare, al\turi de critic\, jignire,cic\leal\ etc.
Nu `n ultimul r`nd, afl\m diverse am\-nunte pe care fie nu le-am [tiut niciodat\, fie,din cine [tie ce motive, le-am stocat undeva,`ntr-un col]i[or al memoriei, uit`nd s\ lereactiv\m. De exemplu, nu [tiam c\ bebelu[iiaud mai bine pe o frecven]\ `nalt\ deoarece„un os minuscul din urechea intern\, careduce tonalit\]ile de bas c\tre timpan [i creier,nu exist\ la na[tere. De ce? Pentru c\ sunetulputernic al b\t\ilor inimii mamei i-ar surzi `ninteriorul uterului“ (p. 15) [i „dac\ auzul lorar fi ascu]it, s-ar surzi singuri“ din cauza pl`n-sului lor extrem de acut (ibid.). {tiam c\ `nv\-]area pe dinafar\ – mai ales `n domeniul lim-bilor str\ine – poate fi o unealt\ de lucrufoarte util\, dac\ este corect gestionat\. De[ip\stram amintiri amuzante din vremea c`nd`nv\]am prepozi]iile cu acuzativul `n limbalatin\, s\ spunem (ante, apud, ad, adversus/circum, circa, citra, cis…), `n timp am `nce-put s\ renun]\m la aceast\ metod\ de lucru,datorit\ proastei sale reputa]ii. ~n ciuda plicti-sului [i cu tot caracterul ei for]at, `nv\]area pedinafar\ este sus]inut\ de autoare mai ales `ncazul copiilor alolingvi nevoi]i s\ se integrezeunui sistem de predare `ntr-o limb\ necunos-cut\ lor (pp. 43 sqq). {i tot aici, pe linia me-moriei [i a uit\rii, am descoperit un am\nuntc\ruia, trebuie s\ recunoa[tem, nu i-am acor-dat niciodat\ aten]ia cuvenit\. Din ne[tiin]\?Din necunoa[tere? Din comoditate? Sau deteam\? Este vorba de capitolul „Uitarea rea-lului [i amintirea falsului“ (pp. 129 sqq), `ncare descoperim o scurt\ clasificare a aminti-rilor: amintiri r\t\cite (scurte flash-uri, de celemai multe ori lipsite de consisten]\), amintiriintruzive (lucruri pe care am dori s\ le uit\m,dar de care nu ne putem debarasa) [i falseleamintiri (fie rezultate din contopirea a maimulte evenimente care, `n timp, [i-au estompatindividualitatea, fie provenite din tr\irea maiintens\ a unui eveniment ulterior prelucrat p`n\la denaturare, fie pur [i simplu inventate).
Prin urmare, nimic surprinz\tor. Dimpo-triv\, lucruri `n general cunoscute, aduse `nfa]a publicului larg dup\ o confruntare a bazeiteoretice cu realitatea practic\, urmat\ de ve-rific\ri [i confirm\ri la care s-a putut ajungeprin colaborarea unui grup de cercet\tori cuun grup de subiec]i voluntari dispu[i s\ `m-p\rt\[easc\ lumii experien]ele lor de via]\,traumele, spaimele dar [i bucuriile saurealiz\rile lor.
Revenim `n parohia noastr\ [i ne `ntreb\mce anume ne motiveaz\ pe noi. Sau, mai ales,ce ne-ar putea motiva c`nd vine vorba de edu-ca]ie? Care este copilul vremurilor noastre?Care este p\rintele vremurilor noastre? Cumse implic\ el `n educa]ie, altfel dec`t prinsponsorizare [i/sau emiterea de p\reri cu pri-vire la ceea ce ar trebui s\ fac\ `nv\]\m`ntul?C`t\ lume ar fi dispus\ la o colaborare `ntr-unprogram similar celui din Marea Britanie [icine ar putea demara o astfel de ac]iune? Dece r\m`nem cantona]i `n articole – de calitate,f\r\ `ndoial\, dar – la un nivel at`t de abstract?De ce, `n ciuda bunelor inten]ii dezv\luite `nscris, `nt`mpin\m dificult\]i de fiecare dat\, lapunerea lor `n aplicare? Televiziunile abund\`n prezentarea unor evenimente sinistre, `nloc s\ rezerve un spa]iu instructiv [i curat edu-ca]iei, a[a cum am putut vedea `n materialuldifuzat de BBC. Personalit\]ile implicate `neduca]ie, `n loc s\ netezeasc\ accesul la edu-ca]ie, caut\ solu]ii insalubre de a `ndesa `nuniversit\]i absolven]i nebacalaurea]i, pe de oparte, sau, dimpotriv\, se zbat s\ ob]in\ cerce-tare la v`rf pe plan interna]ional, pierz`nd dinvedere principalul actor al procesului educa-tiv, anume copilul. {i nu `n ultimul r`nd, pro-fesorii, `n datoria c\rora intr\ urm\rirea`ndeaproape a performan]ei copilului, par amanifesta o rezisten]\ acerb\ la testarea ini-]ial\, care nu este altceva dec`t o practic\ [co-lar\ obi[nuit\, at`t de veche `nc`t toat\ lumeapare c\ a uitat-o.
1 Tessa Livingstone, Copilul vremurilor noastre.Înv\]area timpurie. Cum s\ valorifici poten]ialul maxim alcopilului t\u. Didactica Publishing House, Bucure[ti,2009, p. 51.
2 Vezi articolul “How kids learn: Tessa Livingstoneand Child of Our Time”, în The Times, 9 februarie 2008,http://women.timesonline.co.uk/tol/life_and_style/women/body_and_soul/article3334373.ece, on line la data de 2octombrie 2011.
3 Vezi [i http://www.bbc.co.uk/pressoffice/pressre-leases/stories/2003/12_december/19/child_of_our_time.shtml, on line la data de 2 octombrie 2011.
4 http://www.youtube.com/watch?v`wzS_k2_fdpk&fea-ture`results_video&playnext`1&list`PLE95778CF78B0594B, on-line la data de 2 octombrie 2011.
Theorie [i prax\ `n Educa]ie (II)
9Cronici de tranzi]ie TTIIMMPPUULL
www.timpul.ro noiembrie 2011
ROXANA PATRA[
Cu toate c\ s-a scris [i p`n\ acum despreliteratura „feminin\“ (care, zice-se, nu-i chiaracela[i lucru cu literatura femeilor), publiculcunosc\tor a[tepta de mult\ vreme o lucraresolid\, jalonat\ de ac]iunea vindec\toare aprincipiului judec\]ii estetice („obiective“,desigur), precum Fotografie de grup cu scrii-toare uitate. Proza feminin\ interbelic\ (Car-tea Rom`neasc\, 2011), volumul de debut alBianc\i Bur]a-Cernat. Trebuie precizat de la`nceput c\ harnicul cronicar de la Observatorcultural s-a dovedit a fi [i un cercet\tor `nde-lung r\bd\tor: undeva m\rturise[te cu sinceri-tate c\ a „citit sau r\sfoit (de-a lungul a zeceani) cel pu]in c`te o carte a fiec\reia dintreautoarele numite“. Merit\ apreciat efortul de aparcurge un asemenea num\r impresionant detexte, cuprinz`nd, printre numeroase produc]iiprolixe, teziste, sentimentale [i deseori naive(vezi c\r]ile unor Adela Xenopol, Aida Vrioni,Sarina Cassvan, Erastia Peretz sau VeronicaPorumbacu), opere de o ne`ndoielnic\ valoare,„ghetoizate“ – ca s\ folosim un termen de careexegeta s-a ata[at pe parcurs –, adic\ izolate laperiferiile istoriei literare. Din p\cate, „cor-pusul“ pus la dispozi]ie `n finalul c\r]ii nu e du-blat [i de o bibliografie teoretic\ minimal\ sprea puncta, m\car à vol d’oiseau, cariera specta-culoas\ a peste 100 de ani de feminism – teorie„demonizat\“ `n fel [i chip (nu f\r\ dreptate) pemotiv c\, `n loc s\ atenueze, cum ar fi fost dedorit, ar accentua [i mai mult „diferen]a“ dintresexe. Or, Bianca Bur]a Cernat tocmai cu ase-menea „diferen]\“ nu se `mpac\ deloc.
Fiind la origine o tez\ de doctorat (apreciat\cu distinc]ia maxim\: summa cum laude), Fo-tografie de grup... e o carte care trimite, printitlu, la genul de investiga]ie consacrat, la noi,de studiile Ioanei P`rvulescu. Ai fi tentat s-ocite[ti cumva [i „pe verso“, nu doar pe parteaimprimat\ a h`rtiei lucioase, acolo unde z`m-betul patinat al unor figuri feminine te-ar `n-demna s\ te la[i vr\jit de ipoteza lecturilor evo-catoare, menite a reconstitui trecutul cu un picde melancolie. Numai c\, exasperant de lucid\,exegeta feminit\]ii „ghetoizate“ nu se las\prins\ `n capcana sentimentelor [i emo]iilor. ~nplus, scriitura [i inovatoarea „metod\“ a micro-monografiilor `ncatenate, de[i adecvate scopu-lui istoricist [i documentar, tr\deaz\ deforma-]ia criticului actualit\]ii literare, obi[nuit s\trieze [i s\ separe valorile impure cu palo[uldiscern\m`ntului. De aceea, nici nu-i de mira-re, Bianca Bur]a-Cernat z\re[te peste tot numaifiguri de femei „revoltate“, numai reale sauvirtuale „polemici“ `ntre sexe (desigur, `ntr-oform\ cvasierotic\, de ars amandi) [i numaischi]ele unor destine mutilate din pricini su-biective, dar mai cu seam\ – o ghicim `n tonulpe alocuri frisonat al comentariului – din con-di]ii obiective ap\s\toare. ~n cazul unor scrii-toare (Sofia N\dejde, {tefania Velisar-Teodo-reanu, Sanda Movil\, Henriette Yvonne Stahl)de vin\ ar fi „familia grea“, ori atitudinea inhi-bant\ a unor so]i celebri [i falocra]i; `n cazulaltora, fr`nele contextuale s-ar rezuma la „cu-min]enia“ timorat\ a bolnavelor spiritual/`nsinguratelor celibatare (Lucia Mantu, TicuArhip, Alice Voinescu) sau chiar la infirmitateafizic\ (Sorana Gurian, Elena Farago).
Ca atare, „scenariul micromonografic“ pro-pus drept sinopsis al „afirm\rii“ sexului fru-mos `n literatur\ se construie[te ca un corolar
la povestea e[ecurilor suferite de femei `n luptacu regulile unui sistem `nchis, chiar „homo-social“, ca s\ folosim o etichet\ deja consa-crat\ `n lucr\rile Evei Kosofsky Sedgwick. {idac\ specificitatea unui asemenea demers[tiin]ific impune o minim\ racordare la ceea cede o vreme `ncoace se nume[te gender studies,ar fi cazul s\ aducem `n discu]ie cele c`tevalinii speculative de care face caz Bianca Bur]a-Cernat `n cercetarea sa.
Un encadrament teoretic, din p\cate precar[i un pic caduc (prin apelul agresiv la sensuldialectic, marxizant, al conceptului de „margi-nalitate“), este asumat cu oarecare aplombchiar din start, de vreme ce autoarea nu se `m-piedic\ `n nuan]e, subliniind r\d\cinile „indivi-dualiste“, iluministe, ale feminismului, oriamintind despre „persecu]ia“ scriitoarelor `n„patriarhatul de stat“ comunist. ~n impondera-bila conceptual\ a Fotografiei de grup... exist\tendin]a de a asimila – poate din cauza amba-l\rii motorului „cestiunii“ – ideea de literatur\cu spa]iul fic]iunii prozastice. Pe alocuri, m`-nat\ de un parti-pris feminist nemetabolizatp`n\ la cap\t, Bianca Bur]a-Cernat uit\ c\ lite-ratura nu e tot una cu proza [i c\, de-o pild\, fe-meia-poet s-a afirmat bine mersi [i `n perioa-dele totalitariste. La noi, dar [i `n alte culturig`tuite de la]ul ideologic. Pe de alt\ parte, nu[tiu dac\ emanciparea femeii datoreaz\ at`t demult filosofiei luminilor. F\r\ exager\ri proto-feministe, trebuie s\ admitem c\ trasarea unuicadru ideologic „feminist“ sui generis survineabia dup\ emergen]a marxismului, pe la sf`r[i-tul secolului al XIX-lea. Altfel, am putea con-funda inten]iile nobile ale unor ilumini[ti de a-[i „educa“ tovar\[ele de via]\ cu nedezmin]itatendin]\ spre „emancipare“ a sexului frumos;sau am suprapune unei aspira]ii eterne a femi-nit\]ii (de-a se elibera de jug – `nc\ de pe vre-mea lui Sappho) un curent bine delimitat isto-ric, zis [i „feminism“. E limpede c\ [ocul asi-mil\rii s-a r\sfr`nt mult timp [i `nc\ se mair\sfr`nge `n c`mpul istoriei literare (Eugen Io-nescu vorbea sarcastic despre buc\t\ria „deve-nit\ salon cultural“). Dar feminismul nu tre-buie tratat nici condescendent, nici cu lejerita-tea ignoran]ei hr\nite de satisfac]ia c\ sanc]io-nezi presupuse „abera]ii“ precum „scriituralesbian\“ sau „negritudinea“. Or fi av`nd untemei [i acestea, la un examen atent.
Din p\cate, a[a cum o dovedesc micromo-nografiile colate `n „fotografia de grup“ dinvolumul de fa]\, lecturile Bianc\i Bur]a-Cernatnu prea dep\[esc limita, cronologic\ [i con-ceptual\, a scrierilor ilustrei „prietene“ a luiSartre, Simone de Beauvoir – hotar desuet,„marxizanto-existen]ialist“, al istoriei femini-t\]ii. Totu[i, cercet\toarea este sedus\ `n nenu-m\rate r`nduri de formule luate cu `mprumutdin zona estetismului sau decadentismului, ris-c`nd no]iunea paradoxal\ de „feminitate deca-dent\“/ estet\, f\r\ o prealabil\ [i necesar\ in-vestiga]ie teoretic\ a v\ditei contradic]ii (onto-logice [i biologice). De altfel, destul de rare [iprecaute `n abord\ri, studiile despre femeile-estet (v. Talia Schaffer sau Kathy Psomiades)mizeaz\ nu at`t pe acel estetism de fond, alesen]elor `nsingurate [i sterile (creditat, de[if\r\ r\sfr`ngeri conceptuale, [i de autoarea pre-zentului volum), c`t pe un estetism al formei,ornant, desprins din „cultura comodit\]ilor“.Or, Bianca Bur]a Cernat nu ia nici un moment`n calcul „valoarea estetic\“ a e[ecului, a rat\rii`n]eleas\ ca solu]ie alternativ\, capabil\ a spar-ge o paradigm\ a luptei, de clas\ sau de gen.„Jocul care trebuie pierdut“ (the game thatmust be lost) – ca s\ folosim o formul\ splendi-d\ a cercet\torului american Jerome McGann –nu intr\ `n ecua]ia scriiturii din Fotografiei degrup.... {i asta pentru c\, `n multe privin]e, de-mersul exegetei se contureaz\ de la bun `nceputca un joc ce trebuie, cu orice pre], c`[tigat.
De aceea, empatica (numai `ntr-un anumesens) interpret\ a scriitoarelor de alt\dat\ vaparia doar pe „g`ndirea tare“, e[apat\ de con-cepte ra]ionalist-obiective precum „legitimita-tea esteticului“ sau „canonul literar“. Dar, cuun material a[a de lunecos [i eterogen, legiti-mitatea esteticului, transcendent [i imuabil,sun\ aproape desuet, `n vreme ce ideea de-a ie-rarhiza [i de-a scrie legea (meteahna cronicaru-lui), acum, `n zorii mileniului al treilea, pare oglum\ desprins\ din obsesiile „canonice“ alecriticii b\[tina[e. ~n acest context, excesive [i„p\c\toase“ s`nt raport\rile repetate la „mo-delul literar“ al unui Camil Petrescu, de pild\(cel mai „experimental“ dintre to]i prozatoriiinterbelici), preluat cu nuan]e specifice ba deTicu Arhip, ba de Cella Serghi, ba de Ani[oaraOdeanu. Nici Eugen Ionescu nu scap\ de „po-sibilele dueluri“ cu Lucia Demetrius, `n timpce lupta dintre Hortensia Papadat Bengescu [iLovinescu va fi solu]ionat\ definitiv nu printr-o„prietenie pasionat\“, cum ar zice Ibr\ileanu,ci printr-un amor pe c`t de concuren]ial, de laegal la egal, pe at`ta de tov\r\[esc. Apoi, de[iincitant\ [i original\ `n prezum]ia-i biografist-culturalist\, ipoteza c\ personajul Doamnei T„nu s-a n\scut `nt`mpl\tor `n romanul lui CamilPetrescu, ci din magma fantastic\ a unei epoci`n care femeia, odinioar\ obedient\ fa]\ de olege nescris\ a t\cerii, cap\t\ `n fine ini]iativacuv`ntului“ – mi se pare pu]in cam prea decu-pat\ din cadrele poeticii camilpetresciene.
Dar, `n urma efortului considerabil de a re-citi literatura mic\ [i de a aduce marginea lacentru, s`nt explicabile (dac\ nu chiar absolutjustificate) acele tendin]e anarhice ale e[afoda-jului critic de-a se av`nta, cu voracitate de pr\-d\tor, spre literatura mare, a prozatorilor dejacanoniza]i. A[a s-ar explica de ce tehnica „fo-tografei“ mizeaz\ pe expunerea `ndelungat\ achipului Hortensiei Papadat Bengescu: c\ci, pel`ng\ un consistent capitol dedicat `n exclusivi-tate numai „p\pu[\resei“ (v. Cap IV. HortensiaPapadat-Bengescu, „romanciera femeilor“),Bianca Bur]a-Cernat `nt`rzie destul de mult [iasupra debutului, [i asupra activit\]ii de „sbu-r\torist\“, contextualiz`nd cu mult\ aten]ie ple-carea de la „Via]a Rom`neasc\“ sau circum-stan]ele virajului spre proza obiectiv\. ~n total,vreo 60 de pagini despre literatura „marii euro-pene“ [i alte zeci dedicate lui Camil Petrescu,idol al tuturor prozatoarelor interbelice, deci [imodel de scriitur\, explicat pe larg, uneori cuefecte de trompe l’oeil, prin raportarea acestuiala materialul textual analizat. Ca atare, con]i-n`nd pe alocuri [i umbre masculine, fotografia„cu scriitoare uitate“ dovede[te a avea o com-ponen]\ sexual\ destul de eterogen\, aproapedemocratic\.
Mai atente la ton [i la `mpletitura argumen-tativ\ se `nf\]i[eaz\ fragmentele despre plagie-rea Constan]ei Marino-Moscu de c\tre `nsu[i„Ceahl\ul“ prozei rom=ne[ti, Mihail Sadovea-nu. ~mi aduc aminte c\, prezentat\ `n urm\ cuc`]iva ani la o `ntrunire din Ia[i, concluzia de-f\im\toare a turtit c`teva mituri [i a r\nit c`tevaorgolii de neo-„convorbiri[ti“. A[a cum se `n-f\]i[a atunci, teza Bianc\i Bur]a-Cernat pro-mitea demasc\ri spectaculoase [i revela]ii ful-ger\toare. ~n schimb, „e[ecurile exemplare“precum cel al Constan]ei Marino Moscu, dar [iale altor scriitoare (ca Ticu Arhip, Sanda Mo-vil\, Henriette Yvone Stahl, Lucia Demetrius,Ani[oara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postel-nicu sau Sorana Gurian) s`nt explicate exclusivprin formule-cli[eu: „refuzul biograficului“,„minimalismul“, „proza estetizant\“, impresia„autenticului“ etc. Insuficient delimitate [idefinite, ceea ce atrage riscul unor confuzii`ntrist\toare, s`nt [i no]iunile de „autentic“,„autenticitate“, „autenticism“ – semn c\ dic]io-narul, folosit `n primele pagini f\r\ rezerve `ntrasarea conceptelor de „marginal“, „margi-nalitate“ [.cl., nu-i mereu un prieten demn de`ncredere.
Ce p\cat c\ autoarea unui studiu at`t deambi]ios [i de remarcabil `n multe privin]e `n-chide „fotografia“ `n rama str`mt\ [i grosolan\a reperelor na]ionale [i a b\t\liilor dintre sexe!Frustrat [i greu de mul]umit, ca Jeni Acterian`n jurnalul ei, cititorul ar putea c\uta spre unorizont mai larg, cuprinz`nd [i scrierile uneiKatherine Mansfield, de-o pild\ – scriitoarebritanic\ p`n\ la os, prin studii [i surse cultu-rale (numai prin na[tere „neozeelandez\“, nualtminteri) –, descoperit\ de exegeta de la „Ob-servator“ doar `n t\lm\ciri r\t\cite prin presainterbelic\. (S-ar putea s\ fie vorba desprevolume ca The Garden Party: and Other Sto-ries sau The Dove’s Nest: and Other Stories).De altfel, f\r\ a trimite explicit nici m\car latraducerile rom=ne[ti ale unor MadeleineScarlat, Luiza P`rvu, Laura Poant\ sau Anto-neta Ralian, Mansfield va fi indicat\ ca modelcov`r[itor al „tinerei genera]ii“, mai ales princontroversatul jurnal care, `n anii ’30, a produso oarecare emula]ie. Pe de alt\ parte, nicicel\lalt reper invocat insistent, Virginia Woolf,crede Bianca Bur]a-Cernat, „cu scriitura eisofisticat-aluvionar\ din etapa maturit\]ii salecreatoare, nu este un model pentru scriitoarelenoastre“. Poate nu un model declarat. Dar, `nnici un caz, un model care nu poate fi inves-tigat comparatistic (la fel ca [i cel al scrierilorlui Mansfield) cu [i mai mult\ aplica]ie, c\u-t`ndu-se eventualele ecouri tematice, stilistice,ideologice, diseminate `n scriitura prozatoa-relor interbelice. De altfel, cercet\toarea scrii-turii feminine rom=ne[ti `ntoarce un chip mai`ng\duitor spre autoarea lui Orlando atuncic`nd, `n lips\ de resurs\ conceptual\, formulea-z\ concluziile glos`nd textul rom=nesc, exce-lent tradus de Radu Paraschivescu, din A Roomof One’s Own (la o adic\, sugestii pentru trata-rea literaturii „bolnavelor“ ar fi venit [i din OnBeing Ill sau alte culegeri de eseuri woolfiene).Pe final, abandon`nd „mansfieldianismele“, cupre]ul rat\rii nuan]elor din eseurile autoarei„neozeelandeze“ (v. The Critical Writings ofKatherine Mansfield, 1987), Bianca Bur]a-Cernat se va `ndatora tot Virginiei Woolf, de[iare impresia c\ polemizeaz\ (p`n\ [i cu ea!): „Ede dorit ca scriitoarea s\ aib\ o «camer\ sepa-rat\» `ntr-o locuin]\ mixt\, nu `ntr-o cas\ locui-t\ exclusiv de femei sau, mai r\u, `ntr-un ghe-tou“. E de la sine `n]eles c\, odat\ dep\[ite fe-minismele „diferen]ei“, din pagina comenta-riului critic se degaj\ tot mai pregnant „no]iu-nea desuet\ de subiect neutru din punct de ve-dere sexual“, demn\ de cercetat, [i teoretic [iistoric, `n studii viitoare. Nu mai trebuie s\insist asupra faptului c\ autoarei Valurilor i s-aata[at de mult eticheta de „minte androgin\“,ceea ce demonstreaz\ c\ nu camera „separat\“de la Bloomsbury ar fi sursa dezl\n]uirilor fe-ministe. ~n fapt, `ntr-o asemenea investiga]iede la con[tiin]a teoretic\ a Virginiei Woolf tre-buie s\ pornim. {i asta nu ar contrazice `n niciun fel acea ipotez\ mai veche, formulat\ [i deIbr\ileanu, [i de Hortensia Papadat-Bengescu,miz`nd pe acele ecleraje inteligente ale „femei-lor `ntre ele“, considerate mai capabile s\ atin-g\ acea competen]\ hermeneutic\ androgin\.
R\m`ne de cercetat, `ns\, c`t s-a tradus `nperioada interbelic\ din cele dou\ scriitoarebritanice, dar [i din literatura unor GeorgeEliot, George Sand, Charlotte [i Emily Brönte,Madame de Staël etc., [i `n ce m\sur\ modeleledin import rezoneaz\, `n urma lecturilor, `n„con[tiin]ele estetice“ autohtone. Prin urmare,mai captivant\ dec`t „antiproustianismul“ ben-gescian ar fi fost investigarea posibilelor re]elefeminine intrate `n re]eta scriiturii „marii euro-pene“. {i, tot astfel, mai ofertant\ s-ar fi dove-dit definirea, circumscrierea [i exemplificarea„mansfieldianismelor“ (pluralul se impune dela sine) unor Lucia Demetrius sau Ani[oaraOdeanu. Dar asta e deja alt\ tem\ de cercetare,care ar consuma, cine [tie dac\ fructuos ori nu,poate ceva mai mult dec`t zece ani. A[tept\m,a[adar, cu mare interes urm\toarele c\r]i.
Femei `ntre ele (by Bianca Bur]a-Cernat)
PoezieTTIIMMPPUULL10
noiembrie 2011 www.timpul.ro
Mirela Lungu, Biografia coapselor,poezii, cu o copert\ de R\zvan Voicu-lescu, prezent\ri de Dan Silviu Boerescu,Horia G`rbea [i Liviu Antonesei, EdituraTracus Arte, Bucure[ti, 2011, 104 pagini
Mirela Lungu este o poet\ excelent\despre care nu a[ fi [tiut nimic, ori a[ fiaflat mult mai t`rziu dac\ nu ar exista in-ternetul si, mai ales, facebook-ul. Dinfericire acestea exist\ [i, tot din fericire,poeta a avut buna inspira]ie s\ postezemai multe zeci de poeme pe pagina sa.Mi-a atras aten]ia de la primele post\ri,astfel `nc`t i-am urm\rit poezia cu in-teres [i pl\cere. De altfel, continu\ s\posteze poezii [i acum, dup\ ce a debu-tat `n volum [i cred c\ bine face – credc\ trebuie s\ folosim toate mijloaceleposibile pentru ca poezia, literatura `ngeneral, s\ ajung\ la c`t mai mul]icititori. Dup\ ce i-am descoperit poezia,coment`nd de c`teva ori, am ajuns s\ necunoa[tem mai bine, s\ scriu o prezen-tare pe coperta c\r]ii de fa]\, s\ vorbescla lansarea de la Ia[i a volumului. Acum,profit de ocazie pentru a-l prezenta unornoi poten]iali cititori.
Cum spuneam, mi-a pl\cut de la bun`nceput poezia Mirelei Lungu, dar a tre-buit s\ citesc de trei manuscrisul volu-mului pentru a-mi da seama exact din cemotive anume `mi place. La `nceput, amcrezut c\ pl\cerea lecturii vine din ima-ginile [ocante puse `n joc, apoi am datvina pe libertatea, adesea p`n\ la impu-doare, a limbajului. Dar asta mai v\zu-sem [i nu m-a impresionat `ntotdeauna,oricum nu mereu favorabil. De fapt, amajuns `ntr-un t`rziu la concluzia c\ `miplace aceast\ poezie pentru tonul s\u,amestecul aproape neverosimil de reu[it,aliajul dintre jubila]ie [i dezabuzare,chiar cinism. Se poate, oare, face poeziecu sarcasm? Da, dar numai dac\ reu[e[tis\ urci cu acesta p`n\ pe culmile entu-ziasmului, ale extazului. S\ citez c`teceva, ca s\ nu par demagogic. De pild\,pulp fiction: „`mi desfac picioarele cudesteritatea unei cenu[\rese care/ a `nce-tat s\ viseze la prin]i `n iatacul obscur alunei subur-/ bii renumite pentru damefull-option descinzi ca un/ milord pe oinsul\ departe de lumea dezl\n]uit\ neadul-/ mec\m cu setea v`n\torilor de co-mori e un soi de/ cunoa[tere g`f`itul a-cesta `ntrerupt de sunete neaticulate/ ca [icum ne-am scrie poeme m`inile noaste sest`ng/ printre gratiile ego-urilor `nfior\torde rotunde m\/ desprind [i t`[nesc pre-cum o comet\ `n timp ce tu `mi/contem-pli c\derea cu satisfac]ia deplin\ a unuitarantino/ clonat“. Sau ̀ nceputul la moar-tea e de sex feminin: „moartea – o gagic\blond\, siliconat\/ cu buze de AngelinaJolie [i ceas Cartier/ te invit\ la Bamboo[i ]i-o trage/ all night long“.
Mirela Lungu este o poet\ surprinz\-toare. Urm\torul volum, p\str`nd temati-ca, recuzita [i tonul, va fi unul de sonete!
(Liviu Antonesei)
BURSA C|R}ILOR
ANCA MIZUMSCHI
Cerul care doare
Am nevoie de altceva. Am nevoie de uncer care s\ stea tot timpul deschisca o u[\ batant\ `n]epenit\ cu o piatr\luat\ din strad\. Am nevoiede un cer b\tr=n, obosit,
un cer care s\ `[i cear\ iertare mult mai desc\ a fost `n alt\ parte. Un cer care spunec\ nu eu s`nt de vin\, de vin\ e cerul din minecare doare
~n les\
Miresele aveau rochii de culoare mu[tar,
f\r\ pat\din c=nd `n c=nd fluturi uria[i li se a[ezaupe umeri[i le conduceau la altar ca o busol\care nu ar\ta acela[i lucru, c=teodat\ nu ar\ta mai nimic[i atunci ele `naintaucomplet oarbeduse-n les\ de o armat\ de fluturi
Un fluviu la loc
Umblam goal\ r=z=nd [i sunamdin b\nu]ii arunca]i `n cutiile de conservegoaledin fa]a bisericilor unde oamenii seaplecau `n genunchica s\ aib\ cu ce s\ `[i cumpere p=ine saucarne. S\ plec\m de aici ai spus [i ne-am
strecurat pe sub gardul cimitirului,corpurile noastre au inundat str\zile caafluen]ii dun\rii la v\rsare, si oricine puteas\ ia o can\ de ap\, s\ o duc\ acas\, s\ o`nmul]easc\, s\ fac\ un fluviu la loc, s\tr\iasc\ din noi de poman\.
Dez\pezirea
Nu m\ l\sa singur\, f\-mi o cas\ f\r\ ferestre [i f\r\ pere]i, ocas\`n care s\ locuiesc `n golul u[ilor interioare[i ceilal]i s\ treac\ prin mine ca printr-opia]\ de florisub z\pad\, s\ `nainteze cu lope]ile `nm=ini, s\ `[i fac\ loc `n lumina mea nemi[cat\
Sf=r[itul c\l\toriei
Pentru Dorin Tudoran
Marea se termina bruscf\r\ ca p\m=ntul s\ `nceap\ vreodat\. Osf=[ietoarealunecare a lemnului pe lemn,a osului pe os,a zilei peste alte zile a[ezat\ [i corpurile noastrelegate `ntre ele cu s=rm\ a[teptaupentru c\ marea se terminase[i p\m=ntul nu avea s\ `nceap\ vreodat\
Marea publicitate
Cel mai bine e s\ nu pleci nic\ieris\ locuie[ti tot timpulsub pl\cile albe de faian]\ dezinfectate de prim\rie,unde mortarul e umed[i aerul cald, iar lumea e un pliantcu tiraje de mas\ distribuit direct`n sala de na[teri
Din volumul C=ntec pentru surdomu]i (`n curs de apari]ie)
C=ntec pentru surdomu]i
EMIL BRUMARU
Un `nger pe altul l-a `ntrebat:– }ie `]i plac gagicile?– Mai ales alea micile,Cu curul c`t lingura ascuns\ sub patSau `n dulapul cu farfurii de faian]\.Mai `nt`i o iubesc de la celest\ distan]\,Apoi de aproape{i `n final pe din\untruUnde-i mai moale ca untul.Oh, dac\ o str`ngi `ntre àripe `ncepe s\ crape! ………………………………………………..Pe urm\ stau ani `ndelungi, `n cer, dup\ gratii,~n cinstea fragedei, gimnazialei pramatii…
~NGERII {I LUCR|RILE LOR
Dialog penal
11Est-Vest
noiembrie 2011
TTIIMMPPUULL
www.timpul.ro
O alt\ form\
C`nd hrana se ve[teje[te: pete albe
se ivesc din br`nz\, cr`mpeie verzi de mucegai
spori negri-cenu[ii pe felii de p`ine
iar degetele se afund\ surprinz\tor
`n josul unei buc\]i de fruct
c`nd o ridici din farfurie
zb`rcit\ [i `nvins\; precum
figura moale [i bo]it\ a unei femei
`nf\[urate `n cercuri de fulare, vorbind
cu cineva numai de ea v\zut
ciupind din v\zduh f\r`me de scame – sau
bra]ele m`njite de ani ale unui b\tr`n osos
privind mijit la soare, o siluet\ aspr\
`n fa]a m\rii lucind ca o cutie de conserve; `ncearc\
s\ nu ui]i c\ prin for]a ce consum\
p`inea, br`nza, fructul, mintea `mb\tr`nit\
[i carnea, curge aceea[i
energie vie a celui ce vine pe lume
c\ materia se transform\ `ns\ nu moare vreodat\
c\ nimic nu se pierde – de[i
`mbrac\ mereu o alt\ form\.
~nainte de pr\bu[ire
C`t de perfect se `nf\]i[a gr\dina
jum\tate `nsorit\, jum\tate `nc\ `n umbr\ piezi[\
peluza proasp\t tuns\
To]i copacii din livad\ mustind de fructe
prune, pere, mere acre, mere coapte [i goldane
arbu[ti `n plin\ floare
Glasuri de copii peste gardurile vii, r`z`nd
nu cert`ndu-se, p\s\ri c`nt`nd, c`ini l\tr`nd
Mozart la radio
{i trandafirul stacojiu cu stamine aurii dezgolite
straturi de petale arcuindu-se larg `napoi
pe cale s\ se pr\bu[easc\...
Durerile anului trecut
Acele st\ri cov`r[itoare de posesiune
[uvoaie de pasiune
la fel de puternice ca be]ia ori migrenele
sau anestezicul
c`nd presiunea trupului distruge
grani]ele sinelui
acea er\ de extaz, m`nie [i durere
la fel de intense
acum ele-mi par amintirile altcuiva
nu mai s`nt o parte din mine
ca [i durerile anului trecut [i tot
ce trebuie s\ uit.
{iroirea
Apa ce curge nest\vilit\
din du[ – i se `nal]\ deasupra capului
`n vreme ce ea st\ `n cad\
lovindu-[i stropii de perete
alb str\lucitor de gresie
[i sclipitoarea perdea de du[
netezindu-i umerii
ca o sfin]ire cu ulei parfumat
dezgoli]i pentru o clip\
de ascu]i[ul s`nilor
[iroind apoi mai iute
inund`nd p`ntecul [i [oldurile
acestei femei `ncrez\toare,
bogat\ c\dere de ap\
stropind cada `n v`rtejuri
[i merg`nd `napoi `n cercuri
spre ]eav\, c\tre scurgere
apoi cine [tie unde...
devine un strop firav de ap\
prin g\uri s\pate-ntr-o cuv\
at`rnate de-un zid de c\r\mid\ ars\
ce na[te o mla[tin\ `n p\m`ntul ocru
`nconjur`nd gleznele unei fete
`n cealalt\ parte a lumii.
Daune colaterale
Ca s\ mor ucis de-o rachet\
Nu trebuie s\-i fiu ]int\
doar o alt\ statistic\
plin\ cu adrenalin\
captiv\ `ntr-un schimb de focuri
`ntre dou\ armate
[i propriile lor istorii:
daune colaterale.
Traducere de Teodora Gheorghe
Poeme de Ruth FainlightAceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului
Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu,
Director al Masteratului pentru Traducerea Textului
Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti,
http://mttlc.ro
Autoare a nenum\rate volume de poezii, pentru care
a primit premiul Cholmondeley `n 1994, scriitoare de
nuvele [i librete de oper\, traduc\toare [i membr\ a So-
ciet\]ii Regale de Literatur\, Ruth Fainlight s-a n\scut
`n New York, `ns\ de mai bine de un deceniu locuie[te
`n Anglia. Ultimul ei volum de poezii, New & Collected
Poems, publicat `n 2010, a fost descris de ziarul britanic
The Guardian ca fiind „o realizare monumental\“.
InterviuTTIIMMPPUULL12
noiembrie 2011 www.timpul.ro
S`nte]i profesor de literatura rom=n\ laUniversitatea din Bucure[ti [i autorul unuistudiu despre literatura rom=n\ postmodern\.~n ce rela]ie se afl\ cercet\rile teoretice cucreativitatea Dumneavoastr\?
A[ spune a[a: postmodernismul a fost op-]iunea mea universitar\, nu artistic\. M-a atrasca teorie [i mai ales ca filosofie, a[a cum l-aprezentat filosoful italian Gianni Vattimo. ~nplan conceptual, este interesant ce s-a petre-cut c`nd modernismul [i experimentele aces-tuia s-au epuizat. M-a interesat mai ales ce s-a`nt`mplat `n literatura rom=n\, unde acesta s-amanifestat, cu mult `nainte, f\r\ ca s\ fi purtatacest nume. Informa]iile referitoare la acesttip de literatur\ au ajuns `n Rom=nia cu o `n-t`rziere de cincisprezece ani, prin intermediulunor scriitori ca John Barth, Thomas Pyn-chon, Italo Calvino sau Umberto Eco. La noi,autorii care au scris acest tip de literatur\, carenu s-au considerat postmoderni, ci stili[ti, nuau ales ca tem\ realitatea extra-literar\, ci `n-s\[i literatura, modul ei de constituire, meta-limbajul. Structura mea interioar\ de scriitornu are prea mult a face cu postmodernismul,de[i am folosit cuno[tin]ele acestuia `ntr-ocarte `n care am „reciclat“, asemeni lui JamesJoyce `n Ulysses, toat\ literatura rom=n\ p`n\`n prezent. Este vorba de un fel de roman `nversuri (Levantul, n. tr.), care „versific\“ `n-treaga noastr\ mo[tenire literar\, iar aceasta afost, f\r\ `ndoial\, o abordare postmodern\,cartea fiind plin\ de citate [i de adapt\ri.Aceast\ carte mi se pare cea mai important\crea]ie a mea, `ns\ nu va fi niciodat\ tradus\,pentru c\ nu poate fi citit\ f\r\ o bun\ cunoa[-tere a literaturii rom=ne. O alt\ oper\ asem\-n\toare este trilogia Orbitor, care abordeaz\scrierea holografic\ [i fractalii, pe care o nu-mesc un roman fractalic. Toate acestea s`ntconcepte postmoderne. Dar dac\ ar fi s\ m\definesc, m-a[ defini ca neo-romantic, pentruc\ m\ intereseaz\ numai lumea mea interioar\.
Ce se petrece azi cu literatura, cu post-modernismul?
Acum dou\zeci de ani am participat laFrankfurt la un seminar cu titlul Postmoder-
nismul [i ce urmeaz\ dup\ el. Participan]ii ladezbateri nu au crezut c\ va urma vreun...
...sf`r[it la literaturii, dup\ sf`r[itul istorieide Fukuyama?
Da, cam a[a, de aceea mi-a pl\cut c`ndThomas Pynchon a scris `ntr-o prefa]\ c\tr\im `ntr-o lume post-ironic\. Ceea ce poatefi `n]eles `n dou\ feluri: fie c\ ironia a atins oculme, fie c\ a e[uat [i ne afl\m din nou `n„serios“.
Impresia mea e c\ ne afl\m mai cur`nd `ncopil\rie...
...sau mai cur`nd la pubertate, totul se `n-dreapt\ `n aceast\ direc]ie, lumea `[i pierdesentimentul istoriei, al valorilor, al lucrurilortemeinice ...
...al responsabilit\]ii?
F\r\ doar [i poate. Via]a devine un fel devisare cu ochii deschi[i, mul]i tineri, cu uniidintre ei am de-a face la universitate, de aceea
`i cunosc bine, tr\iesc f\r\ un scop [i un sens,pentru c\ [tiu foarte bine ceva ce noi nu [tiam,anume c\ via]a e vis ...
Cum a spus `n secolul al XVII-lea Cal-derón de la Barca?
Dar nu l-am crezut. Acum, `ns\, genera]iaaceasta t`n\r\ `l crede. Via]a e vis [i trebuietr\it\, pentru c\ apoi nu mai exist\ nimic; deaceea tinerii reprezint\ o genera]ie hedonist\,care nu se g`nde[te nici la trecut, nici la viitor.
Problema const\ `n aceea c\ `n numeleacestei genera]ii de vis\tori deciziile s`nt lua-te de cei foarte treji, care nu s`nt bine inten]io-na]i. Nu e periculos?
Ba da. ~ns\ to]i am tr\it `ntr-o lume pericu-loas\, chiar noi doi, nu-i a[a?
M-a surprins c\ `n Nostalgia nu exist\ niciun fel de referin]e politice, nici urm\ de dic-tatur\, pe care o descrie colegul dumnea-voastr\, Dumitru }epeneag, sau, din perspec-tiv\ proprie, reprezentanta minorit\]ii ger-mane din Rom=nia, de]in\toarea PremiuluiNobel, Herta Müller.
Ave]i dreptate, `n aceast\ carte nu exist\ oabordare politic\, care exist\, `ns\, `n celeap\rute ulterior, `nc\ netraduse. ~n momentulRevolu]iei rom=ne din 1989, aveam 31 ani [ip`n\ atunci tr\isem exclusiv `n lumea c\r]ilor.Pentru mine, versurile lui Rilke erau infinitmai importante dec`t ceea ce se petrecea `njurul meu. Desigur, am resim]it lipsurile cato]i ceilal]i [i am suferit din cauza opresiunii,`ns\, pe mine [i pe prietenii mei, literatura ne`nc\rca `ntr-o asemenea m\sur\, `nc`t nu nelipsea, `n fond, nimic, citeam continuu, de-avalma, erau vremuri frumoase, anii [aptezeci,c`nd literatura str\in\ fusese foarte tradus\.Aceasta a fost o caracteristic\ a sistemului deatunci care, spre deosebire de cel rus saumaghiar, a permis tot felul de traduceri ...
...dar l-au cenzurat pe Umberto Eco, carenumai dup\ c`]iva ani [i-a dat seama c\ dintraducere lipse[te o parte important\ din tex-tul c\r]ii sale.
Da, dar asta nu s-a `nt`mplat `n anii[aptezeci, ci `n anii optzeci.
Mai t`rziu?
Da, `n Rom=nia am avut dou\ perioade„staliniste“, `n anii cincizeci [i `n anii optzeci,`ntre ele exist`nd o perioad\ de relativ calm,c`nd Ceau[escu a `nceput s\ se apropie deOccident, c`nd a fost primit de Regina An-gliei, ca un oponent al ru[ilor, Nixon a vizitatRom=nia ... Genera]ia mea a tr\it avantajeleacelei perioade.
~n anul 1989 v-au cenzurat romanul Nos-talgia, nu-i a[a?
Da, mai `nt`i au interzis titlul, fiindc\ `nperioada aceea regizorul rus Andrej Tarkovskifugise `n Italia unde a realizat un celebru filmcu acela[i titlu, Nostalgia; a[a c\ cenzorii l-auschimbat pe al meu `n Visul. {i numele unuiadintre personajele feminine, Elena, a fost`nl\turat, pentru c\ a[a se numea so]ia pre-[edintelui.
Ce s-a `nt`mplat, de fapt, `n anii optzeci, dece a revenit dictatura?
Ceau[escu a luat-o razna.
Serios?
Da, vorbesc serios, a devenit paranoic, `lobseda ideea c\ Rom=nia trebuie s\ `[i pl\-teasc\ datoriile pe parcursul unui deceniu...
...o, p\i ceva asem\n\tor vorbesc si cei dela Fondul Monetar Interna]ional [i BancaEuropean\, s`nt nebuni?
Desigur! Apoi i-a vizitat pe Mao Tze Dung[i pe Pre[edintele corean Kim Ir Sen, de la ca-re a `nv\]at cum se conduce o ]ar\ dup\ modelasiatic, asemenea unui despot asiatic. C`nd a`nceput s\ aplice aceste cuno[tin]e la noi, situ-a]ia s-a `nr\ut\]it `n asemenea m\sur\, `nc`t, `ncele din urm\, chiar [i noi, [oarecii de biblio-tec\, ne-am `nfuriat, iar literatura noastr\ s-amodificat: p`n\ atunci crezusem c\ tot ceea cescriem dintr-o deschidere spiritual\ reprezint\o opozi]ie la regim, `ns\, `n acea perioad\ am`nceput s\ abord\m `n mod direct situa]ia po-litic\. Eu am f\cut asta mai ales `n versuri.Pot, astfel, spune ca, `n pofida faptului c\ amfost un izolat, nu am fost niciodat\ apolitic, a-cum s`nt [i mai implicat, fiindc\ de opt ani scriuarticole s\pt\m`nale `ntr-un ziar important.
{i e greu, nu-i a[a?
Da, m-am s\turat, am pierdut mul]i prie-teni [i mi-am f\cut mul]i du[mani. S`nt un tiplini[tit, dar c`nd intri `n mediul politic, e[ti ter-felit din toate p\r]ile.
Vi se repro[eaz\ [i dumneavoastr\, a[acum mi se repro[eaz\ mie, c\ „ave]i pe cine-va `n spate“? Exist\ [i la dumneavostr\ obi-ceiul calomnierii masive pe internet?
Mi se repro[eaz\ tot felul de lucruri, esteatacat\ propria mea persoan\, nu se leag\ deideile mele, uneori e `ngrozitor. Dar, `n acela[itimp, `mi place ceea ce fac, `mi place s\ pro-voc, ca s\-i oblig pe oameni s\ reflecteze,chiar dac\ o fac cu furie, fiindc\ atunci c`nd[tiu c\ am dreptate, nu cunosc limite.
A]i trecut de la poezie la proz\ [i undevaa]i men]ionat c\ asta v\ `ntristeaz\. A fost oevolu]ie logic\?
Copilul e un „pl\smuitor“ care poate crea din orice
Interviu cu Mircea C\rt\rescuLa `nceputul lunii septembrie, `n mai
multe ora[e din Slovenia, s-a desf\[urat aXXVI-a edi]ie a Festivalului Interna]ionalde literatur\ Vilenica. ~n acest an, PremiulFestivalului i-a fost decernat lui MirceaC\rt\rescu. Prezen]a sa a fost amplu reflec-tat\ `n presa scris\ [i cea audiovizual\. Re-producem mai jos interviul pe care l-a acor-dat suplimentului cultural s\pt\m`nal O-biektiv al cotidianului Dnevnik (10 septem-brie 2011, pp. 22-23), consemnat de TanjaLesnicar-Pucko, c\reia `i mul]umim pentruc\ ne-a permis s\ `l traducem [i s\ `l publi-c\m `n revista Timpul.
C`nd `mi spune c\ Bucure[tiul e un spi-tal de nebuni, unde to]i ]ip\ [i claxoneax\, eat`t de lini[tit, de calm, `nc`t `mi e greu s\ `lcred. ~mi vine `ns\ imediat `n minte ultimapovestire din Nostalgia, singura sa cartetradus\ p`n\ acum `n sloven\, `n care un om`[i cump\r\ o ma[in\, o parcheaz\ [i o `ngri-je[te cu afec]iune [i, fiindc\ nu are carnet,
doar claxoneaz\, treptat transform\ claxonul `n org\ [i ma[ina `n cutie muzical\, la careinterpreteaz\ zi [i noapte cea mai frumoas\ muzic\ a lumii. {i tocmai `n asta este scriitorulrom=n Mircea C\rt\rescu, c`[tig\torul din acest an al Vilenicei, ie[it din comun: o poves-tioar\ obi[nuit\, printr-o turnur\ miraculoas\, se transform\ `ntr-un ]inut suprarealist, oniric,dominat de alte linii de for]\.
13Interviu TTIIMMPPUULL
www.timpul.ro noiembrie 2011
Probabil, de[i consider `n continuare c\proza mea e poetic\, indiferent de form\.
Poetic\ `n ton, dar nu [i `n economia decuvinte? Poezia spune multe `n cuvinte pu]ine.
A[a este. {i la o asemenea poezie am re-nun]at c`nd mi-am dat seama c\ se transform\`n ceva la care nu m\ pot adapta. ~n aniioptzeci am f\cut parte din fantastica genera]ieliterar\ „blue jeans“, care a descoperit poeziaamerican\, pe beatnici, [coala newyorkez\, [icare s-a reorientat rapid [i hot\r`t de la mo-dernismul european spre modelul poetic ame-rican. Asta a fost cam cum ai schimba terenulde tenis pe iarb\ cu unul pe asfalt: poezia adevenit mai rapid\, mai ferm\. {i la un mo-ment dat, mi s-a p\rut c\ e prozaic, fiindc\ amo imagina]ie vie [i poezia aceasta mi se p\reafad\. ~nainte scrisesem o poezie suprarealist\,iar c`nd am `nceput s\ scriu din cea nou\, n-amfost mul]umit [i nici nu am vrut s\ o publicatunci, tocmai din cauza `ndoielilor pe care leaveam; am publicat-o `ns\ anul trecut [i amavut un frumos succes. Acum o diger mai u[ortocmai pentru c\ atunci am renun]at la poezie,am abordat proza, am scris tot ce am scris [iacum acel episod nu mi se mai pare at`t de slab.
~n cartea dumneavoastr\, `ntre nenum\ra-tele referin]e literare, de la Kafka p`n\ la Cio-ran, cel mai prezent pare s\ fie realismulmagic sud-american, Veacul de singur\tate allui Márquez, Borges cu modul s\u de a trans-forma visele [i de a [terge grani]a dintre crea-tivitate [i vis, Julio Cortázar... De unde apro-pierea aceasta de sud-americani?
~n anii [aptezeci i-am citit foarte intens peto]i ace[ti autori, [i pe Sábato, [i cu siguran]\c\ m-au influen]at, mai ales prozele scurte alelui Cortázar. Ace[ti scriitori ne-au ar\tat cums\ dep\[im frontierele atunci c`nd scriem, ei`n[i[i inspir`ndu-se din suprareali[tii francezi[i din romanticii germani, din Novalis [iHoffmann, a[a `nc`t leg\tura Europa – Ame-rica de Sud- Europa s-a restabilit. Sábato, depild\, este un adev\rat romantic, descrie o lu-me subteran\, plin\ de orbi, ceea ce reprezint\o idee c`t se poate de romantic\ despre sub-con[tient. Romanul meu Nostalgia s-a n\scut`n urma acestor influen]e, de aceea `n el le-am[i evocat numele, n-am `ncercat s\ ascund ni-mic. Pe de alt\ parte, [i Rom=nia are o puter-nic\ tradi]ie `n ce prive[te literatura fantastic\,rom=nii fiind latini ca [i sud-americanii, s`nttot at`t de nebuni [i de plini de imagina]ie.Avem o tradi]ie de o sut\ cincizeci de ani deliteratur\ fantastic\, care a debutat cu cel mai`nsemnat scriitor al nostru, Mihai Eminescu, acontinuat `n secolul al XX-lea cu Mircea Elia-de, mai bine cunoscut ca istoric al religiilor [ifilosof, [i a ajuns p`n\ la scriitorii de dup\ aldoilea r\zboi mondial. Dup\ p\rerea mea, fan-tasticul este cea mai important\ urm\ l\sat\ deliteratura noastr\, `n care m\ `nscriu [i eu.
Iar fantasticul se potrive[te foarte bine cucopil\ria, pe care o evoca]i. Copil\ria esteoarecum cea mai puternic\ surs\ de inspira]iea dumneavoastr\, nu-i a[a?
Categoric. Am fost copil p`n\ la treizeci [iunu de ani, p`n\ atunci, p`n\ s\ m\ c\s\toresc,am locuit cu p\rin]ii, azi aproape c\ `mi este [iru[ine! Nici p`ine nu [tiam s\ cump\r!
B\iatu’ mamii?
Da! Ei, dup\ cum [ti]i, pentru suprareali[ticopilul era un geniu, ei au adunat pove[ti alecopiilor, au analizat poeziile persoanelor cuprobleme psihice, au c\utat ceea ce este au-tentic, original `n om, `nainte ca societatea s\`l zdrobeasc\. Copiii s`nt, f\r\ doar [i poate,cea mai interesant\ fiin]\ care, cu fiecare an,pierde din spontaneitate, din autenticitate ...De aceea `n Nostalgia m-am dedicat cu at`tapasiune amintirilor mele din copil\rie, iar `ncealalt\ carte, Travesti, pubert\]ii, ambiguit\-
]ii sexuale din aceast\ perioad\, c`nd persoa-nele nu s`nt complet dezvoltate. Personajulc\r]ii este un hermafrodit care, la v`rsta depatru ani, a fost transformat din feti]\ `n b\iat.
~n acela[i timp, copil\ria este universal\,to]i cei din genera]ia dumneavostr\ `[i amin-tesc lucruri, jocuri asem\n\toare, hoin\reli la]ar\...
Da, tocmai `n asta const\ secretul: dac\vede]i filmele lui Fellini, totul vi se pare cu-noscut, ca [i c`nd a]i [i fost `n locurile acelea,ave]i senza]ia unui dejà vu. La fel [i `n cazulpovestirilor lui Cortázar. Aceasta pentru c\orice copil e un „pl\smuitor“, care poate creadin orice, din noroi, gunoaie, juc\rii, iarb\, nuconteaz\ dac\ e s\rac.
De fapt, copil\ria celor boga]i e rareorifericit\ `n literatur\, cel mai adesea e plictisi-toare, aflat\ sub control, oprimant\. E clar c\nu e nici o legatur\ `ntre o copil\rie fericit\ [ipozi]ia social\.
Ave]i dreptate, fericirea este mai cur`ndasociat\ libert\]ii, posibilit\]ii de a descoperi.C`nd eram copii, ne petreceam toate zilele `ncurte, pe strad\, p\rin]ii nu erau `ngrijora]i dece ni s-ar fi putut `nt`mpla, [i f\ceam tot felulde lucruri care n-ar fi fost posibile dac\ am fifost supraveghea]i. {i tocmai aceast\ c\utarete formeaz\.
Fiindc\ vorbi]i de teama p\rin]ilor, azi setransform\ `n paranoia, nu are nici o leg\tur\cu pericole reale.
Cred ca mass-media, jurnalele de [tiri de latelevizor s`nt `n mare m\sur\ vinovate pentruaceast\ paranoie, fiindc\ `n fiecare sear\ s`ntpline de mor]i, de crime, de r\piri, abuzuri [iavem sentimentul c\ `n lume se petrec numailucruri `ngrozitoare, c\ to]i s`ntem amenin]a]i,mai ales copiii.
Aceast\ teroare a fricii este `ntre]inut\ [ide Putere, nenum\ratele m\suri de securitatene dau impresia unei permanente amenin]\ri.
Da, [i `n acest fel ]ara este asemenea unorp\rin]i exagerat de protectivi. F\r\ ea s`ntemdomina]i de fric\ [i infirmi. Cu excep]ia Olan-dei: acolo mamele `[i plimb\ copiii pe un frigde crap\ pietrele, prin ploaie f\r\ umbrel\, iar`n magazine `i las\ s\ hoin\reasc\ ...
Dac\ ne `ntoarcem la modul `n care dum-neavoastr\ descrie]i copil\ria, atmosferaaceasta a trezit `n mine amintiri, poate dincauza unei anume ambian]e socialiste `n caream tr\it?
Cu siguran]\ c\ avem ceva `n comun, [iscriitorul polonez Andrej Stasiuk vorbe[te deanumite tipuri de b\uturi [i alimente – à pro-pos, din ra]iuni pur nostalgice, `n Rom=nia [i
acum cel mai v`ndut sortiment de biscui]i s`nt„Eugenia“, din perioada socialist\. Pe de alt\parte, anii [aizeci-[aptezeci au fost oarecumasem\n\tori `n Europa, mai mult dec`t ar vreaunii din Est s\ recunoasc\, iar dac\ vedem fil-mele neorealismului italian, nici `n Vest nuera un paradis al bun\st\rii, fiindc\ vedemimagini ale s\r\ciei, ale unei vie]i modeste,pu[ti care se bat, oameni care merg la film des\rb\tori ...
A]i scris [i o carte de succes, De ce iubimfemeile. De ce?
Revista pentru femei Elle mi-a oferit uncontract de a scrie povestiri [i a fost o provo-care, pentru c\ nu se poate scrie la fel pentruo carte sau pentru o revist\ plin\ de reclamecosmetice [i pentru haine. Am scris pove[tifoarte simple, mi-am `nsu[it vocea lui Salin-ger, bl`nd\ [i uman\. Povestirile nu s`nt com-erciale, `n asta a constat pariul meu: s\ scriuceva nepreten]ios, [i, cu toate acestea, litera-tur\ adev\rat\, f\r\ compromisuri. Ulterior,am publicat aceste povestiri `ntr-o carte [i nu-mai atunci redactorul a propus acest titlu, Dece iubim femeile. Cartea s-a v`ndut incredibilde bine, [i anume 140.000 exemplare.
{i din cauza titlului?
Par]ial. Oricum, a fost incredibil.
Care este tirajul mediu pentru un romanrom=nesc?
Dou\ mii, ale mele se v`nd foarte bine,ating [i 20.000 sau 30.000 exemplare. La a-ceasta contribuie `ntr-o mare m\sur\ [i faptulc\ multe din c\r]ile mele s`nt incluse `n pro-grama [colar\, a[a c\ bie]ii p\rin]i trebuie s\`mi cumpere c\r]ile! Cred, `ns\, c\ majoritateacititorilor mei s`nt tineri, iar dintre cei `n v`r-st\ care m\ citesc caut\ `n c\r]ile mele spiritulBucure[tiului de alt\ dat\.
Scrie]i foarte critic despre Bucure[ti, cadespre un ora[ plicticos, ne`ngrijit, murdar,pe mine `ns\ m-a `nc`ntat, mi se pare un a-mestec incredibil `ntre Est [i Vest, `ntre Euro-pa [i Orient, prezent la prima vedere `n arhi-tectur\, unde `n „Micul Paris“ se amestec\influen]e socialiste [i din Orientul Apropiat.
{tiu la ce va referi]i, la o dinamic\ special\.
Da, la o dinamic\ pe care nu o au niciParisul, nici Londra, nici Roma, care au `n-cremenit, pe de o parte, `n istoricitatea lorordonat\, pe de alt\ parte `n triste]ea subur-biilor. Nu vi se pare c\ un asemenea amestecde stiluri, de perioade istorice, de regimuri,influen]e formeaz\ [i spiritul locuitorilor?Uita]i-v\ la c\r]ile dumneavoastr\!
Ave]i dreptate, Bucure[tiul e un adev\ratparadox: pe de o parte e un ora[ tradi]ional [i
patriarhal, pe de alt\ parte, este ca New York-ul,nu doarme niciodat\, e poluat, oamenii s`ntnervo[i [i duri unul cu cel\lalt, c`nd s`nt `nma[in\ claxoneaz\ continuu, ora[ul e eclectic,foarte divers, de la ruine la cartiere scumpe, `nacest sens e asem\n\tor cu Istambulul sauCairo. Rela]ia mea cu el este un complicatamestec de ur\ [i iubire: uneori nu pot s\-lsuport, de aceea m-am [i mutat la margineaora[ului, `n apropierea p\durii, pe de alt\ par-te, e ad`nc `nscris `n mine, `n primele meleamintiri, care s`nt fermecate. A fost o vremec`nd am crezut c\ Bucure[tiul este cel mai fru-mos ora[ din lume, aceasta se poate [i maibine vedea `n poezia mea.
Fiindc\ p`n\ acum nici n-a]i v\zut o alt\lume?
Exact. Dar, a[a cum spune]i, e plin de con-tradic]ii, `ntre care [i nebunia megaloman\cum e Casa Poporului a lui Ceau[escu, con-struit\ de dou\zeci [i patru de arhitec]i!
~ntre care [i nepoata lui?
Nu, nu f\cea parte din clan. C`nd a adunato dat\ ni[te arhitec]i pentru a discuta despreideea unei asemenea Case, printre ei se afla [iacea t`n\r\. {i de c`te ori Ceau[escu zicea c\ arvrea una [i alta, ea r\spundea: „Ave]i nevoiede zece ori mai mult!“. Propozi]ia asta papa-galiceasc\ i-a pl\cut at`t de mult, `nc`t a nu-mit-o arhitect [ef [i orice propunea el, ea rea-liza de zece ori mai mare.
Bie]ii politicieni, de ce pu]in au nevoie pen-tru ego-urile lor lipsite de siguran]\, nu-i a[a?
Da, chiar [i un cuv`nt ajut\.
Situa]ia economic\ rom=neasc\ nu e u[oa-r\, nici dup\ aderarea la UE. Exist\ mult\dezam\gire?
Procentul incredibil de 95% persoane fa-vorabile UE `nregistrat odat\ a sc\zut, darr\m`ne mereu `n jur de 60%. Situa]ia careacum trei ani era bun\, de[i era loc de amelio-rare, s-a `nr\ut\]it serios `n urma crizei. Capi-talul str\in nu a venit `n m\sura `n care amsperat, anul trecut, Guvernul de dreapta aredus drastic salariile tuturor func]ionarilorpublici, ceea ce i-a `mpins pe oamenii careaveau credite `ntr-o situa]ie insuportabil\.
A]i scris [i despre romi, de fapt despre]igani, pentru c\ prefera]i acest cuv`nt [i res-pinge]i caracterul corect politic al cuv`ntuluirom. ~n Slovenia, cuv`ntul ]igan e preferat deun politician primitiv de dreapta, care `lfolose[te ca pe o insult\.
Da, tema aceasta a reap\rut cu ocazia ex-pulz\rii din Fran]a a ]iganilor. C`t prive[te cu-v`ntul `n sine, trebuie s\-i red\m demnitatea,nu trebuie `nlocuit pentru c\ oamenii `i con-fer\ o conota]ie negativ\. C`t prive[te expul-zarea, Fran]a a gre[it, ca [i Italia, acesta nu eun comportament democratic, ci o discrimi-nare. ~n Rom=nia exist\ dou\ milioane deromi, care reprezint\ o problem\ social\ at`t lanoi c`t [i peste tot `n Europa, iar politicienii ofolosesc `n scop propriu. ~n Rom=nia, `n EvulMediu erau robi, erau v`ndu]i ca animalele [iau fost dezrobi]i numai la mijlocul secoluluial XIX-lea. ~n Rom=nia se afl\ `n num\r maremai ales `n sud, unde s-au amestecat cu rom=-nii [i nici nu se mai consider\ romi, fiindc\tr\iesc aici de patru sute de ani. La noi s-aajuns la tensiuni `n anii nou\zeci, acum, c`ndnu mai avem un extremism politic de dreapta,acestea s`nt rare, iar azi to]i ne lupt\m, ne lup-t\m pentru supravie]uire.
Traducere [i prezentare Paula Braga Šimenc
Est-VestTTIIMMPPUULL14
noiembrie 2011 www.timpul.ro
Genericul celei de-a opta edi]ii a Festiva-lului Filmului Rom=nesc de la Londra a fostHot Love, Cold Hearts (Dragoste fierbinte,inimi reci), `n opinia mea, unul perfect adec-vat tuturor filmelor din program. De[i a dat aldoilea an la r`nd piept cu criza, recent `nche-iata edi]ie din acest an a festivalului s-a bucu-rat de o organizare care a frizat perfec]iunea.Ca `n cazul ultimelor cinci edi]ii, evenimentuls-a desf\[urat `n elegantele s\li de la CurzonCinema Myfair. Trebuie s\ mul]umim Funda-]iei „Ion Ra]iu“ [i celor care s-au ocupat di-rect de festival – Ramonei Mitric\, directoa-rea institu]iei, lui Mihai R`[noveanu, designe-rul, curatorului Mike Phillips, factotumuluiEugen Androne, inimoasei echipe de volun-tari. Totul a func]ionat excelent, de la deschi-derea oficial\ marcat\ de discursurile luiNicolae Ra]iu, Mike Phillips [i al RamoneiMitric\, p`n\ la `nchiderea nostalgic\ deduminic\ seara. Discursurile inaugurale aufost urmate de un scurt [i remarcabil recital alnaistului Nicolea Voilcule], care a recidivat,dup\ prima vizionare, la `naintea cocteiluluide la sediul Funda]iei.
Mike Phillips a selectat trei lung-metraje,foarte recente, de anul trecut [i din acest an,ale noului val, dou\ splendide scurt-metraje
[i, `n vedet\, celebra ecranizare a lui LucianPintile dup\ D-ale Carnavalului de Caragiale,De ce bat clopotele, Mitic\? Filmele nouluival – Mar]i, dup\ Cr\ciun de Radu Muntean,Tat\l fantom\ de Lucian Georgescu [i Loverboyde C\t\lin Mitulescu – au fost foarte bine pri-mite de sal\ [i au suscitat discu]ii finale ani-mate. Primul `i permite Mariei Popista[u, pre-zent\ la proiec]ie, o partitur\ ce-i pune `n va-loare excelentele calit\]i actorice[ti, `n vremece, `n cel de-al doilea, Marcel Iure[ – de ase-menea prezent la Londra, ca [i regizorulLucian Georgescu, de altfel –, face ni[te tre-ceri uluitoare din gama dramatic\, pe care i-ocuno[team, spre una comic\, irizat\ de un umorfoarte fin [i eficient `n [arjarea unei lumi, cearom=neasc\, cu care personajul s\u, un pro-fesor american venit pe urmele str\mo[ilor, iaprima oar\ contact. Excelent\ ideea regizo-rului de a-i introduce, `ntr-un fel de coperteale filmului, pe inegalabilii Mariana Mihu] [iVictor Rebengiuc, cu dou\ scurte roluri de unumor nebun. Loverboy-ul lui Mitulescu con-firm\ c\ regizorul a g\sit un filon tematic –adolescen]ii [i post-adolescen]ii „cu proble-me“, care mai poate fi explotat cu succes `nc`teva filme.
Cele dou\ scurt metraje, Superman,Spiderman sau Batman de Tudor Giurgiu [i
Lord de Adrian Sitaru s`nt dou\ mici bijuteriicinematografice care confirm\, a nu [tiu c`taoar\!, situarea produselor de gen rom=ne[ti `navangarda produc]iei europene. Luni seara, lacinematograful Curzon din Soho, a fost pro-gramat documentarul Crulic de Anca Da-mian, coproduc]ie rom=no-polon\, inclus `nprestigiosul Curzon Doc Days Strand. A[ fivrut s\-l v\d; scandalul Crulic, `n care dou\birocra]ii [i-au dat m`na `n `ntruparea absur-dului, se petrecea pe vremea c`nd eram `nPolonia. Din p\cate, luni eram deja `n avion.Dac\ filmele noului val s-au bucurat de unmeritat succes, cel al lui Pintilie a repurtat unincontestabil triumf. E incredibil\ prospe]i-mea pe care [i-o men]ine acest film f\cut `n1979, interzis la vizionare [i difuzat abia dup\1990. {i e de-a dreptul [ocant\ deplina sa ac-tualitate. Dac\ autorit\]ile de acum [i-ar puteapermite ceea ce-[i permiteau cele comuniste,l-ar putea interzice f\r\ mustr\ri de con[tiin]\.
~n afara celor aminti]i deja, festivalul a maifost onorat de prezen]a regizorilor Anca Da-mian, Tudor Giurgiu, a scenari[tilor Alexan-dru Baciu [i Bianca Oana, a Anc\i S\lcudea-nu, [efa Rela]iilor Interna]ionale ale CNC, vecheprieten\ a acestei frumoase aventuri culturale,ajunse deja la a opta edi]ie. De-a lungul seri-lor de film, `n s\lile de la Curzon Myfair, `n
publicul anglo-rom=n alc\tuit din actori, sce-nari[ti [i regizori, studen]i `n arta filmului, jur-nali[ti [i simpli iubitori ai acestei arte, amremarcat prezen]a unor reputa]i reprezentan]iai domeniului: Ian Haydn-Smiths, celebrulcritic de film, Peter Lee-Wright, documenta-rist [i profesor la Colegiul Goldsmiths, SuzyGillet, profesoar\ la London Film School,Sioned Hughes, visiting arts cultural promo-ter, Robert Beeson, distribuitor la New WaweFilm, Zena Howard, Liz Galvez, care audistribuit filmele rom=ne[ti `n Marea Britanie,precum [i pe compatrio]ii no[tri aclimatiza]i`n Anglia Yossi Balanescu, profesor de mediastudies, [i Liviu Tipuri]\, produc\tor la BBC.
Ca de obicei, organizatorii [i-au f\cut dato-ria, cinea[tii aidoma, invita]ii [i publicul [i-auf\cut [i ei datoria. S\ a[tept\m cu speran]\ edi-]ia de anul viitor. Filmele produse `n ultimiiani dovedesc c\ autorii „noului val“ `ncepes\-[i diferen]ieze tot mai mult [i interesantproduc]iile. Dac\ eticheta „minimalism“mergea, de[i nici atunci integral, `n urm\ cupatru-cinci ani, ea nu poate acoperi `n `ntre-gime fenomenul dup\ ultimele filme ale luiNae Caranfil, Cristi Puiu, dup\ Tat\l fantom\sau dup\ primul lung-metraj al lui IgorCobileanski.
Festivalul Filmului Rom=nesc de la Londra
Un fotoreportaj de Liviu Antonesei
15
noiembrie 2011www.timpul.ro
Est-Vest TTIIMMPPUULL
Nicolae Ra]iu `naintea startului Ramona Mitric\ [i Mike Philipps deschid Festivalul
Tudor Giugiu [i Lucian Georgescu la Q & R Mike Philips [i Tudor Giurgiu dup\ vizionare
Marcel Iure[, Ramona Mitric\, Anca S\lcudeanu [i Mike Phillips, dup\ film! Mike Phillps, Ramona Mitric\ despre Caragiale
Maria Popista[u, Alexandru Baciu, Mike Phillips {i fotoreporterul!
VitraliuTTIIMMPPUULL16
noiembrie 2011 www.timpul.ro
MIRCEAGHEORGHE
Poezia lui Dorin Popa este at`t de direct\ [ide percutant\ `nc`t cititorul poate fi ispitit s\ `n-treprind\ o lectur\ biografic\. {i asta cu at`t maimult cu c`t multe dintre poemele sale au titluricare trimit, mai mult sau mai pu]in explicit, laautobiografie: „Fil\ de jurnal“, „Pagin\ de jur-nal“, „Autoportret cu filele t\iate“, „Autoportretpe rug“, „Autoportret minat de obsesii“, „Auto-portret ie[it din min]i“, „Din jurnalul neizb\-virii“ – aproape toate din primul ciclu, Utopiaposesiunii.
Or dac\ `n general lectura biografic\ esteinapropriat\1, `n cazul lui Dorin Popa, a c\utacorela]ii `ntre poezia [i biografia sa este cu totulirelevant. Citit `n paralel cu poezia, Curriculums\u vitae, adic\ biografia sa public\ [i oficial\,propune imaginea unui ins eficient, cu o stabil\[i frumoas\ carier\ universitar\, autor de c\r]i `ndomeniul s\u – jurnalism [i [tiin]ele comuni-c\rii – , cu o vie prezen]\ `n congrese, colocvii[i simpozioane interna]ionale, distins cu nume-roase premii [i na]ionale [i str\ine pentru activi-tatea sa [tiin]ific\ [i literar\, implicat `n proiectede cercetare universitare de mare amploare [icu participare interna]ional\. Un asemenea in-ventar profesional presupune [i `n via]a pri-vat\ o personalitate solid\, echilibrat\, sigur\de sine, bine conectat\ la realit\]ile cotidiene,deloc poetice.
Poezia dezvolt\ `ns\ o cu totul alt\ imagine:imaginea unui `nfr`nt care se analizeaz\ nemi-los, care se ̀ nvinov\]e[te pentru e[ecurile sale, aunui ins dominat de o sensibilitate à fleur depeau, care-l `mpiedic\ s\ tr\iasc\, a unui tortu-rat suflete[te de angoase [i `ndoieli fundamen-tale despre sine.
Desigur [i aceast\ imagine este real\, dar eaface parte dintr-o alt\ lume – secund\ – lumeaco[marelor [i `ndoielilor, opus\ celeilalte, rezer-vat\ certitudinilor [i faptelor practice. Se poatespune c\ poezia lui Dorin Popa este rezultatulciocnirii dintre aceste dou\ lumi coexistente.G\sim esen]a expresiv\ a acestei poezii,ADN-ul ei, `ntr-o admirabil\ Pagin\ de jurnal:„suveran absolut peste-ntinsul nelini[tii mele/flori albe n-am atins flori albe n-am atins/ `n-gerii ori po[ta[ii m\ ocolesc, `n apropiere iarbanu cre[te/ tot mai timid urc treptele casei – ali-nare aiurea ades c\ut`nd –/ iar sabia care-a t\iatsemea]\ `n carnea speran]ei/ mai desparte doarhalucina]iile de resturile trupului meu…“
Este o imagine pe care Dorin Popa o `mp\r-t\[e[te cu mari sensibili [i totodat\, mari nefe-rici]i [i biografic precum Dino Buzzatti, CesarePavesse ori Fernando Pessoa.
Dar, ca s\ nu ne `ntoarcem pe un teritoriu pecare ni l-am interzis deja de bun\ voie, s\ spu-nem c\ poetul Dorin Popa, chiar dac\ vorbe[tedespre sine, nu este ]inut s\ respecte regula pac-tului autobiografic stabilit\ de Philippe Lejeunepentru textele diaristice `n proz\, adic\ s\ netransmit\ adev\ruri cu valoare documentar\. {ideci poetul din versurile lui se cuvine a fi con-siderat la lectur\, metodologic, un personajaidoma oric\rui alt personaj, [i nu mai auto-biografic dec`t Emma Bovary a lui Flaubert.
***
E un personaj m\cinat de senza]ia inade-ren]ei la propria-i condi]ie existen]ial\ care i se
pare volatil\, insesizabil\, lipsit\ de concre-te]e. Via]a este pentru el o perpetu\ [i inutil\c\utare de sine `ntr-o lume care-i ignor\ indi-vidualitatea: „mereu, mereu altceva/ e mai im-portant/ dec`t via]a mea/ .../ mereu altceva m\fur\,/ m\ `mp\ienjene[te, m\ pierde/ mereu `naltceva m\ petrec/ ce-i mai ad`nc `n lumea asta/din alt\ lume parc\ vine“ („Mereu altceva“).~ns\[i propria identitate `i este suspect\ [i sus-piciunea `l conduce la spaima de a se desco-peri un posibil impostor. Nu cumva va fi nime-rit f\r\ voie `n lume `n locul altuia [i destinullui va fi fiind tr\it de un altul? De[i nu esteresponsabil de aceast\ impostur\, care poateproduce undeva, cuiva, suferin]\, el se simtecople[it de vinov\]ie: „poate `n locul altuia m-am `nf\]i[at/ poate c-am venit `n alt\ zodiedec`t a mea/ poate c\ cineva, `nnebunit, `nfiece noapte m\ strig\/ [i cere semnele sale pecare cu triste]e le str`ng `n bra]e/ o, dac\ p\ti-me[te un altul ce mie mi-e scris?// poate c\ ci-neva le-ncurc\ pe toate/ [i s`ngele meu pl`nge`n vene str\ine/ [i eu `n trup str\in, despere-cheat, petrec/ [i-ntreag\ soarta mea/ sub stelec\z\toare se `nt`mpl\… o vin\ cumplit\ port `nspinare/ nimic nu exist\ `n afara ei“. (Vino-v\]ia – b\nuit\, neprecis\, cumplit\)
Vina aceasta, prezent\ ca un cuv`nt-cheie `nmai multe dintre poeziile lui Dorin Popa, arface deliciul unei critici psihanalitice repededispus\ s\ diserteze cu aplica]ie despre tensiu-nea `ntre instan]ele psihice ale poetului, `ntreEu [i Supra-Eu, [i s\ se aventureze, arogant\,pe t\r`mul unor analize abisale. Dar nu este o-portun s\ ignor\m con]inutul con[tient al vi-nov\]iei din poezia lui Dorin Popa. Sursele eise afl\ nu doar `n r\t\cirea identitar\, ci [i, deexemplu, foarte simplu [i omenesc, `n senti-mentul, dup\ numeroase experien]e vitale, c\via]a, `n cele din urm\ nu are sens, este zadar-nic\. Vinov\]ia apare din clipa c`nd omul de-vine con[tient de incapacitatea sa de a privirealitatea acestei z\d\rnicii `n fa]\. {i atuncipersonajul lui Dorin Popa poate deveni unFaust dezn\d\jduit care deplor\ tinere]ea iro-sit\, dar care nu are [ansa unui pact recupe-rator cu Mefisto: „am tr\it `n zadar/ am iubit `nzadar/ am scris versuri/ `n zadar/ am cotrob\it/prin biblioteci/ `n zadar/ ce pedeaps\ maicumplit\/ pot primi/ dec`t aceea de a-mi / privitremur`nd/ z\d\rnicia `n fa]\“ („Noaptea `nparc la mijloc de decembrie“).
O alt\ surs\ a vinov\]iei poate fi dezordineainterioar\, izolarea, neiubirea de sine. Iisuseste pentru un cre[tin certitudinea suprem\care-i ordoneaz\ via]a [i i-o lumineaz\. Orpersonajul lui Dorin Popa se g\se[te, `n preaj-ma unei `nt`lniri cu el, `n ajunul Cr\ciunului,dezorientat, dizarmonic, nefericit ceea ce echi-valeaz\ cu un sacrilegiu: „va veni, iat\/ IisusHristos/ [i m\ va g\si/ vrai[te/ ne`nceput,/ ne-`mp\cat,/ neserios,/ p\r\sit,/ p\r\sit [i de mine`nsumi“ („Vrai[te“).
Vina poate face parte, de asemenea,dintr-un scenariu vag escatologic. Totul `n jurse apropie de final, nu mai exist\ nici o leg\tu-r\ `n afara celei ipotetice cu Dumnezeu: „e unsf`r[it `ntunecat, b\nuit `n tot locul/ – sufletulnu mai poate `nainta dec`t `n sine –/ numaiDumnezeu m-ar putea atinge cu folos./ [isoarele r\sare doar s\-mi aminteasc\/: se apro-pie sorocul/... / oriunde m-a[ `ndrepta/ aceea[ivin\./ tu/ nu-mi po]i da/ iluzia c\ exist“ („C`ndsensul dispare“).
Tr\irea acestei vinov\]ii este dificil\, cu at`tmai mult cu c`t ea este inexpiabil\. Reac]iapoetului nu este una de asumare [i de dep\[irea vinei prin resemnare sau ra]iune, ci de fug\,de ascundere. Fuga de ceilal]i, evident, darmai ales de sine: „`mpu]inat descompus chir-cit/ m\ ascund mai `nt`i/ de mine `nsumi“ („~nlumina ochilor t\i“) sau: „`n scorbura aceea/
de la marginea lumii/ m\ voi ascunde/ voi con-tinua, p`n\ la sf`r[it,/ s\ m\ `ntreb:/ mama oarem-ar mai na[te? („Camuflaj autumnal cu fri-soane confuze“) ori „din `mbr\]i[area ta/ `ntot-deauna/ m\ desfac/ speriat/ nu mai am unde/ s\m\ ascund“ („Ultima redut\“).
Un poem care sintetizeaz\ impresionantteroarea pe care i-o produce vinov\]ia este Nuaprinde lumina. Poetul face aici un scurt [ifrapant inventar, s-ar zice baudelairian, al de-fectelor proprii dar, spre deosebire de autorulFlorilor r\ului, el nu le accept\ ca pe un datinexorabil al naturii omene[ti care l-ar `nfr\]icu cititorul s\u („Tu, semenul meu, frate!“ neamintim, spunea Baudelaire). ~n versurile luiDorin Popa, poetul, dimpotriv\, are sentimentulunicit\]ii, el este asemenea unui bolnav gravcare nu suport\ s\ fie privit: „toate animalelece-mi rod inima/ s-ar ascunde, nu aprinde lumi-na!/ suferin]a mea `necat\-n ru[ine/ te-ar devo-ra, n-aprinde lumina!/ insomniile, f\r\delegilemele/ dezbin\rile, ar vrea atunci s\ le [tampi-lezi/ lacrimile mele ]i-ar murd\ri obrazul/ infir-mit\]ile mele toate/ ]i-ar s\ri `n bra]e s\ le aperide mine/ confuzia, murd\ria, la[it\]ile, /incon-[tien]a, compromisurile, vinov\]ia/ m\ g\sescpe `ntuneric/ n-aprinde,/ nu aprinde lumina!“
Vinov\]iei i se adaug\, agravant, sentimen-tul e[ecului total [i polivalent („~n sf`r[it“) oride autorenegare: „cu mine `nsumi/ nu mai amnici un grad de rudenie/ de tot str\in `mi s`nt/nu m\ vreau/ nu m\ recunosc/ un nod c`t o ini-m\ `njunghiat\ am `n g`t/ a[ fugi, brusc, ame-]itor, dar spre nic\ieri/ nu am drum…“ („Lua-rea `n posesie“). De aici, `ntrebarea fundamen-tal\ care prin ea `ns\[i sugereaz\ un r\spunsnegativ: „[i dintr-o dat\/ uimit/ `ntrebi/ plin deemo]ie:/ oare am ceva `n comun/ cu lumeaaceasta? („Fulgerare de-o clip\“). Sau `n alt\parte: „ce mai a[tept acum/ c`nd nimic nu maia[tept?“ („Ce mai a[tept?“)
Vulnerabilitatea structural\ a poetului-per-sonaj transpare [i din poemele de dragoste. Nue nimic senzual `n cele mai multe dintre ele, cidoar o aspira]ie permanent\ [i dureroas\ c\treintimitatea sufleteasc\, din nefericire contra-riat\ de e[ec, c\ci iubita e de la caz la caz, eva-nescent\, dominatoare, neiert\toare, enigmatic\,[i, de regul\, `l p\r\se[te. Poetul gesticuleaz\patetic, se umile[te cu o febrilitate slav\: „a-cum/ am puterea/ de a `ngenunchea/ `n fa]a ta,/dup\ ce/ cu at`ta precizie/ ai dorit/ s\ m\ ucizi/o, nu,/ minciuni de octombrie/ mint c`nd spunadev\rul,/ n-ai vrut s\ m\ ucizi/ ci doar/ ca peo ruf\ murdar\/ m-ai aruncat la co[„ („Octom-brie, numai la Ia[i)“.
~ntr-o alt\ poezie se sugereaz\ c\ desp\r]i-rea este impus\ din exterior [i umilirii `i iau
locul melancolia [i resemnarea. Dar am`ndou\s`nt false – straturi de cenu[\ acoperind t\ciuniaprin[i: „te-ai `nstr\inat de mine/ de tine te-ai`nstr\inat/ te privesc/ a[a cum prive[te/ uncopil/ `ntr-o vitrin\ interzis\/ juc\ria visat\/ teating/ [i nu te mai pot atinge/ `n veci/ lacrimiletale curg/ at`t de simplu/ de parc\ ai pl`nge/ dela Facerea Lumii/ te privesc/ [i nu mai potprivi/ ceva/ cale de o sut\ de ani/ str\ina mea/dulcea mea uciga[\“ („Str\ina mea“).
Exist\ `ns\ [i lumini[uri, c`nd personajulacesta trist [i cu o impresie mizerabil\ despresine cunoa[te privilegiul unor rare momentede ie[ire din marasmul interior. Versurile auatunci un aer de convalescen]\ jubilatorie. Vag`ns\, se mai simte totu[i o boare de am\r\ciu-ne, ca o amintire sau ca o presim]ire trist\ [i re-semnat\ c\ trecutul se va repeta: „stau l`ng\tine, cu bucurie, la o cafea `n Boto[ani/ nu spuinimic [i-ai gesturi delicate/ e-o clip\ `n carenu-mi mai doresc s\ fiu/ niciunde `n alt\ parte,e-o clip\ rar\ `n care/ fiin]a ta-i at`t de pre-]ioas\ [i de ad`nc\…/ …e un `nceput `n[el\torde noiembrie/ [i `mi aduc aminte c\ `n toatec\l\toriile/ am naufragiat“ („La o cafea cu tine`n Boto[ani“).
O schimbare fundamental\ de ton apare `npoeziile din urm\, datate 2009, din ciclul Alia.Dispozi]ia sufleteasc\ este mult mai senin\ [ipoetul cunoa[te acum acele momente defericire calm\ [i de armonie a c\ror absen]\ oclama cu am\r\ciune `n poeziile dinainte.„C`nd nu te mai a[teptam, ai venit“ este real-mente un poem de dragoste t`rzie `mplinit\:„oare toat\ via]a mea nu s-a petrecut/ dec`t `na[teptarea ta,/ nu am f\cut dec`t s\ m\ preg\-tesc/ pentru `nt`lnirea cu tine/ [i/ `n toate `m-br\]i[\rile m\ ascundeam/ doar pentru a puteaprimi/ `mbr\]i[area ta?“ Iar melancolia dintr-unul din ultimele poeme – „O toamn\ ciudat\pentru am`ndoi“ este aidoma unui andanteroman]ios, trist, departe de febrilitatea, tensiu-nea [i patetismul egotist din volumele [i ci-clurile anterioare. Vulnerabilitatea, fragilitateapar s\ fie `n cele din urm\ acceptate ca o re-conciliere t`rzie cu sine, vina – metabolizat\ [ivinov\]ia – dep\[it\.
1 Umberto Eco în I limiti dell’interpretazione (Milan,1990) face distinc]ia dintre a interpreta un text [i a-l folosicînd compar\ analiza unei nuvele de Edgar Allan Poef\cut\ de Jacques Derrida cu o alta întreprins\ de o psiha-nalist\, Maria Bonaparte. Jacques Derrida analiza sub-con[tientul textului, limitîndu-se strict la elementele dintext, în timp ce Maria Bonaparte contamina comentariuls\u literar cu elemente biografice extratextuale [i, for]înddescoperirea unor coresponden]e, tr\gea concluzii referi-toare la via]a privat\ a autorului.
Vin\, vinov\]ie [i reconcilierecu sine `n poezia lui Dorin Popa
17Labirint TTIIMMPPUULL
noiembrie 2011www.timpul.ro
CRISTINAFLORESCU
Ca rom=ni, avem obiceiul prost [i neefi-cient de a ne autoflagela. Credem c\ numai lanoi se petrece cutare ori cutare fapt\ social\totdeauna condamnabil\. Ceea ce `nseamn\ c\s`ntem de un optimism iremediabil [i comod.
S\ m\ explic.De unde rezult\ optimismul este evident.
Spun`nd c\ aici este cel mai r\u `nseamn\ c\ai convingerea c\ oriunde e mai bine. Prin ur-mare orice deplasare spre `n afar\ este salva-toare [i `mbun\t\]itoare.
Amendament. ~n primul r`nd oriunde – aici tic verbal –
nu `nseamn\ peste tot, ci numai `n „lumea ci-vilizat\“, mai ales `n „Europa de Vest“ sauSUA. ~n al doilea r`nd, acolo unde esteexcelent pentru unii poate fi dezolant pentrual]ii [i, chiar dac\ propor]iile difer\ de la o na-]iune la alta, atunci c`nd schimbi locul nu po]i[ti totdeauna `n care parte a rela]iei propor]io-nate nimere[ti. Sigur, o vorb\ zice: schimbilocul – schimbi norocul. ~ns\, dac\ este s\ tepotrive[ti ziselor rom=ne[ti, mai bine renun]ila toate [i te ascunzi acolo unde este cel maibine de ascuns ca s\ nu fii g\sit, adic\ „`ngaur\ de [arpe“ – retragere care presupune ovecin\tate cel pu]in neconvenabil\.
De ce mi se pare ipostaza autoflagel\riicomod\? Pentru c\ ea ne asigur\ `n mod facilstatutul identitar, de individualizare. Fiin]aomeneasc\, de la individ la na]ie, caut\ `npermanen]\ s\-[i identifice existen]ial margi-nile. Cel mai simplu mod de a face acestlucru este s\ spui: eu s`nt cel mai r\u, cel maiprost. Eu s`nt, cum s-ar spune, personajul ne-gativ. Cel damnat. De aici p`n\ la ipostazaluciferic\ a romanticului ne`n]eles nu estedec`t un pas. „I am bad“ convine, [i adep]iiacestei proiec]ii cam pe acolo se g\sesc.
S\ privim `nc\ o dat\ `n jurul nostru f\r\idei preconcepute. F\r\ numitele prejudec\]i.
~n DLR vorba prejudecat\ este considerat\(`n cadrul unei austere defini]ii lexicografi-ce): „P\rere, idee preconceput\ asupra unuilucru sau a unei probleme, adoptat\, de obi-cei, f\r\ cunoa[tere direct\ sau temeinic\ a o-biectului ori a problemei respective“. Cuv`n-tul rom=nesc s-a format, probabil, `n secolulal XVIII-lea, din prefixul pre- [i substantivul(de origine latineasc\) judecat\, suferind cucertitudine influen]a fr. préjugé. Nu `ncerc\maici s\ urm\rim strict lingvistic faptele etimo-logice, respectiv s\ argument\m dac\ sub-stantivul judecat\ a fost mo[tenit direct dinlatin\ sau este derivat pe teren rom=nesc dinverbul a judeca, acesta, la r`ndul lui, mo[tenitdin latin\. Important este c\ acest cuv`nt, pre-judecat\, desemneaz\ o no]iune care se refer\la una dintre cele mai nepl\cute manifest\riintelectuale: blocarea ideii, a puterii de jude-cat\, preluarea de-a gata a unui g`nd (proble-m\, cunoa[tere, identificare valoric\, crea]ieestetic\).
Dac\ noi, rom=nii, s`ntem r\i sau buni nuse poate afla `n parametri reali dec`t dac\ ad-mitem c\ aceast\ realitate corespunde uneistructuri magmatice, oscilante, departe de aputea fi cuantificat\. Prin urmare, de oriundeam pleca (art\, [tiin]\, putere constructiv\,timp istoric, limb\, organizare social\, mentalcolectiv etc.) tot ne-am `mpotmoli `ntr-o pre-judecat\ pentru c\, la un asemenea nivel, nu-mai statistica poate avea ultimul cuv`nt; iar
aceast\ statistic\, disciplin\ fraged\, are limi-tele pe care, unul dintre mae[trii s\i, GrigoreMoisil, le-a expus extrem de conving\tor maide demult.
Dac\ v`slim pe internet, fiecare lopat\ad`ncit\ `n apele informa]iei oceanice aducela suprafa]\ aspecte contradictorii, insuficientargumentate, extrem de diferite `n func]ie defa]eta prin care privim `n interiorul poliedru-lui cu infinite fa]ete ale rom=nimii.
Am [i eu prejudec\]ile mele. Cred c\ acestpoliedru are `n mod cert conturate numai dou\fe]e: cea luminoas\ a limbii (cu toate p\catelesale) [i cea mizer-`ntunecat\ a politicii (cutoate momentele ei glorioase).
Consider c\, ajun[i deja `n deceniul aldoilea al mileniului trei, cea mai mare isprav\ne`ntrerupt\ pe care am f\cut-o p`n\ acum,rezist`nd ca popor, este una lingvistic\ [i peea ne ]inem cam de 16-17 secole `ncoace. Nuse [tie c`nd ne vom hot\r` s\ mai ispr\vimceva meritoriu, la fel de `nchegat, de continuu[i de d\t\tor de identitate. Apropierea bilan-]ului de sf`r[it de an ar fi unul dintre pragurilecare prilejuiesc imagina]iei s\ se desfac\ spreproiecte `mb\t\toare. Cu toate c\ la hotaruliernii se g\se[te noaptea Sf`ntului Andreicare, `n spa]iul culturii populare, desc\tu[eaz\imagina]ia spre fabulosul popular al puni]iei.Este noaptea strigoilor r\zbun\tori [i a lu-pilor. (Dar [i a vr\jilor [i a farmecelor, noap-tea c`nd fetele `[i pot afla ursitul, c`nd se poateprevedea cu precizie meteorologic\ dac\iarna venitoare va fi cu moin\ ori cu z\pezimari [i viscol greu). Este o noapte a spaimei,a groazei de viscol [i de `ntunericul cresc`ndcu fiecare zi; `ntr-o asemenea noapte nu maiputem s\ fim comozi [i s\ ne identific\mmecanic, teatral, r\ilor Europei.
Am adoptat prea facil Haloweenul altormeleaguri. S\ nu se cread\ c\ a[ avea ceva`mpotriva acestei s\rb\tori de origine precre[-tin\. (Termenul pare a fi o variant\ sco]ian\ adenumirii All-Hallows-Even [i `nseamn\„s\rb\toarea tuturor sfin]ilor“, dac\ ne lu\mmai ales dup\ Oxford English Dictionary.Cuv`ntul respectiv [i s\rb\toarea aferent\ –]inut\ pe 31 octombrie – , au leg\turi subtile cuvechea irlandez\ [i cu cel]ii). Cu simbolistic\bogat\, s\rb\toarea gliseaz\ pe grani]a dintrelumea aceasta, a vie]ii, [i cea de dincolo, aspiritelor plecate pe cel\lalt t\r`m. Lumeaimaginarului celtic are o superbie a hiper- [iinfrafiin]elor care `nc`nt\ [i `ngroze[te.
~n spa]iul popular rom=nesc, hotarul iernii,noaptea de 29 spre 30 noiembrie, se desf\-[oar\ ca o legiferare a metamorfozelor [i dez-v\luirilor `nfior\toare. Zona care desparte viide mor]i se desface, formele fabuloase aleunor animale de spaim\ rom=neasc\ (mai ales
lupul) inund\ b\t\tura cre[tinului. ~nf\]i[\rilecumplite ale fostelor existen]e omene[ti r\-bufnesc `nspre `ncoace. Imaginarul neao[dep\[e[te cam tot ce urma[ii vechilor cel]istr\v\d sub m\[tile lor `ngrozitor hilare.
~n studiul etnografic al lui Tudor Pamfiledespre s\rb\torile de toamn\, noaptea Sf`ntu-lui Andrei ni se `nf\]i[eaz\ `n calupuri c`ndgotice, c`nd aproape moderne de nara]iunehorror, ancestralizat\, generatoare de o spai-m\ veche c`t toate fricile omului `nfrigurat [isupus `ntunericului: „~n noaptea spre Sf`ntulAndrei to]i strigoii [i strigoaicele ies din mor-minte, `ncalec\ pe meli]oaiele [i meli]ele deb\tut c`nep\, iau limba acestor meli]oaie [imeli]e `n m`ni – drept sabie – [i se duc la ho-tare, unde se bat… p`n\ la c`ntatul coco[ilor,c`nd se duc cei mor]i la casele lor, iar cei viifug cari `ncotro, osteni]i, p\c\li]i [i zg`ria]i,a[a c\-i poate cunoa[te orice om `n]\lept c\ eiau avut val `n noaptea aceea aceea“1.
~n ceea ce prive[te cea de a dou\ fa]et\bine conturat\ a poliedrului rom=nimii, dinp\cate se poate spune c\ aproape niciodat\„omul `n]\lept“ nu are leg\tur\ cu omul poli-tic. Ne str\bat to]ii strigoii [i strigoaicele culimba de meli]\ [i meli]oaie `n m`ini, rotindu-[i armele str`mb\t\]ilor peste noi. Ne p\c\lesc[i ne zg`rie – `n cel mai fericit caz. Omul poli-tic nu-i poate identifica nici m\car `n momen-tele predestinate de datin\ s\-i identifice. Nupentru c\ n-ar avea ochi s\ vad\, ci pentru c\aceast\ categorie social\, clasa politic\, tot-deauna confund\ hotarul dintre lumea asta, azbaterilor cotidiene `n cercul legii, cu lumeacealalt\, a t\r`mului de dincolo de lege. Pentruel, `n mod evident, corectitudinea este una cuprostia. De fapt, acest tip de om iese din cate-goria omenescului, nu se poate distinge pe elde el `nsu[i, nu poate separa strigoiul de omuladev\rat. Umbl\ cu limba de meli]\ a limba-jului politic `n bra]e. Iar dac\ stai s\ prive[ti `njurul t\u cine cre[te f\r\ s\ mai descreasc\, `]idai seama c\ numai imagina]ia te mai poatesalva `n aceste cazuri f\r\ speran]\.
~n Cutia Pandorei toate s-au spulberat demult. Nu speran]a, ci numai imagina]ia v\r-sat\ `n cuvinte povestite cu har mai poate res-tabili adev\rul [i frumuse]ea. Ca `n noapteade 29 spre 30 noiembrie a fiec\rui an, c`ndfiin]ele fantastice rup z\gazul realit\]ii, iz-bucnind cu frenezie prin viscolul imagina]iei.Este noaptea `n care rom=nul din vechime sez\vora `n cas\ pentru a se feri, prin ritualuristr\vechi, de lup.
1 Tudor Pamfile, S\rb\torile la români. S\rb\torile detoamn\ [i postul Cr\ciunului. Studiu etnografic. Acade-mia Român\. Din via]a poporului român XIX. Bucure[ti,Libr\riile Socec, 1914, p.127.
Imagina]ia lup
G. I. Gurdjieff, Viziuni din lumeareal\, Traducere de Gabriela Nica, Co-lec]ia Metanoia, Editura Herald, Bucu-re[ti, 2011, 304 p.
Viziuni din lumea real\ este un volumfundamental pentru `n]elegerea `nv\]\tu-rii lui Gurdjieff. ~n spa]iul francofon, eaeste cunoscut\ ̀ ndeosebi sub titlul Gurdjieffparle a ses eleves („Gurdjieff le vorbe[teelevilor s\i“), iar `n spa]iul anglo-saxon,sub titlul Views from the Real World („Vi-ziuni din lumea real\“). Volumul este ocolec]ie de scrieri realizat\ de principaliidiscipoli ai lui Gurdjieff, dup\ moarteaacestuia, [i are la baz\ – dup\ cum arat\inclusiv subtitlul edi]iei din 1973 – discu-]iile timpurii purtate la Moscova, Essen-tuki, Tiflis, Berlin, Londra, Paris, NewYork [i Chicago. ~n 1973, cartea a ap\rutsimultan `n Statele Unite ale Americii [i`n Canada. ~n plus, cartea se deschide cufragmentul intitulat „Lic\riri de adev\r“,oferit spre lectur\ doar lui Ouspenski, `ntimpul primelor sale contacte cu Gurdjieff.Din acest punct de vedere, cititorul pre-zentului volum are [ansa de a lua con-tactul cu ideile lui Gurdjieff `ntr-un modasem\n\tor cu cel `n care au f\cut-o pri-mii s\i discipoli. Gurdjieff se referea lapropria [coal\ spiritual\ folosind expresiade „A Patra Cale“, subliniind astfel toc-mai diferen]ele fa]\ de mi[c\rile spiritualeap\rute p`n\ atunci, ce pot fi `ncadrate `nuna din cele trei c\i tradi]ionale. Caracte-ristica acestei „A patra c\i“ este c\ `mbr\-]i[eaz\ toate laturile fiin]ei umane [i c\ eapoate fi urmat\ `n condi]iile vie]ii obi[-nuite, omul lucr`nd `n mediul s\u familiar[i ob]in`nd at`t rezultate l\untrice, c`t [iexterioare. Tr\s\tura principal\ a celei de-apatra c\i este armonia, ceea ce o face maisigur\ dec`t toate celelalte. Omul care adevenit con[tient de toate func]iile salenu mai poate fi luat prin surprindere denimic [i a reu[it sa `nl\ture toat\ mecani-citatea din manifest\rile sale.
BU
RS
A C
|R
}IL
OR
FIGURINE DE STIL
Premiul TimpulTTIIMMPPUULL18
noiembrie 2011 www.timpul.ro
MIHAI OLOGU
1. j’y suis jamais allé
vom `ncepe de aici […]
ni s-a suit lumina pe dulapuri`n dulapuriprin pere]itot mai ad`nc[i irisul meu […]`ncepe de aici[i nu vei mai ajunge niciodat\ [unde ne alerga p\m`ntul t\lpile ja-de/unde ne-am pierdut g`ndurile m-a’n-v\/unde a fost aproape ieri ]at s\/unde vom fi aproape nu vreau/m`ine Ni-mic
]pe bulevardul cu molii aprinzi interminent bricheta`n a[teptarea styxuluiai citit at`tea despre un charon care refuz\ s\ se-aratece diferen]\ ar mai fi oricumpo]i fi cine vrei tu s\ fii ai chipul mamei tale dar ochii ochiiochii […]e[ti cine vrei tu s\ fii e[titu e[ti eae[ti landraxenapu]in din u. pu]in din v.[i a.-ul din jade[i eus`nt cine vreau eus`nt o v`sl\ s\ m\ fac barc\ p`n\ la tines`nt Orfeu [i-]i m`zg\lesco harp\ mai t`rziu pe h`rtie s`nthades [i mi te iau mie[i `napoi mi te dauca s\ mi te pierd
[…] pentru c\ s`nt Orfeufac naveta `ntre INFERN [i liceuzilnic rescriu c`ntul[i nu [tiude-ar trebui s\ m-opresccum a[ putea s\ m-oprescce m`inimai pricepute ca ale melemi-ar putea fura g`ndul`ntocmais\ nu-l spulbere nimfele
aminte[te-mice se `nt`mpl\ aici
2. les jours tristes
azi vreau s\ ie[im `nainte de [aptenu-]i aprinde ]igara te rog
hai s\ fim aicinu `n augustnu `n londranu `n com\???s\ m-a[tep]i cu budinc\ la f`nt`na veche sau `n skip cu pr\jituris\ vrei s\ iube[ti pe cineva sau s\ m\ vrei pe mine numai unde nu e soare.minutul 22o s\ m\ suneo s\ m\ sune [i el e `nc\ aiciz`mbesc o s\ r\spundda alexandra s`nt `n microbuz la Ha[Pe(e l`ng\ mine bogdan)te a[tept sau urc la tineo s\ m\ suneo s\-i r\spundvreau s\-i r\spundde ce e `nc\ aici
????]i-am cump\rat pufarinehai duminic\ la mine????
sau hai luni la f`nt`na din centruzi de nimeni s`ntem `nc\ minori mergem la [coal\ (da s`nt mai bine)hai apa-i termal\ ia-]i portofelcu tine s\ ai ce trebuie-n elo s\ te sun s\ nu fi cu el sausper c\ nu ]ii vreo poz\ cu minesau mai bine m\ suni la Ha[Pe
??azi hai luni nu azi sex m`ine tez\hai ia un taxi s\ nu m\ ratezi
3. la valse d’amélie
amélie era numele eiamélie nu era numele eidar v\zuse filmul [tia ce `nseamn\ s\ fii bolnavcu capul [tia precis c\ nu de asta
se alungeau coridoarele`n cantit\]i neschimbate luminanu face fa]\ dilata]ieiprovenite dintr-un [oc
anterior, adic\ mai multe ore zile trec p`n\ deprinzi mi[careaarcuirea de [old [i piciorulai zice `ntins tot a[a cum e o parantez\
`ntins\ oblic sub tensiune. piciorulpreg\tit pentru un transfer de responsabilitate
un gest acuratcontinuat p`n\ la simetrie
ai fi putut observanumai s\-i fi acordat aten]ievar vechi `mpro[cat peste varul mai vechinu paloarea fe]ei nu
conta c\ prin coridoarele tale trop\ia o trup\ de zevzeci declasa a noua c`nd toate u[ile-]i s`ntlarg deschise
eu a[a zicdac\ era miocardita n-ai fi valsat at`ta
nu leg\natul nu e simptom doarghinion ai fi putut observadansul numaicunosc`nd melodia
dar v\zusem filmul [tiam ce `nseamn\numai c\ n-avea nici un rosts\ `ncerc s\ `n]eleg cec\ un dans te poate pune `n cap
asta s-a mai v\zut c\ tipa era [chioap\s-a mai v\zutc\ au f\cut din tine o le[inat\ `nfometat\s-a mai v\zut[i [tiam c\ la noi nu merge a[anu e ca-n grey’s la noi ]i-au smuls `nt`i lan]ulfibrila]ia doar dup\
`ntr-o zi ca aceea s-ar fi putut `nt`mpla oricecre[teri la burs\ noroc cu duiumulpurtai ochelari [i c\ciuli]\ de cr\ciuni]\m\ puteam `ndr\gosti oric`nd
***
5. la noyée
mergi tu femeie cu t\lpile goale sub pasul t\u arde ]igara pineibausch ceva de-al t\u nu-mi permite poate hainele t\u trupult\u te disculp\ gesturi ce semnific\ at`ta pudoare dar tu `ntreag\tot mai lasciv\ miro[i a tren tricoul te inculp\ arunc\-l pasul t\upuf\ie nisipul sub ap\ blugii se ud\ arunc\ [i apa-]i ajunge lapulp\ r\m`n oarecum `n urm\ apa nu dizolv\ carnea [i nimicmai mult prim-plan cu marea-]i ajunge la t`mpl\ doar eu subtine nimic peste tine doar o e[arf\
tehnicile diverse de legat e[arfa fac din ea o completare inci-tant\ [i versatil\ a garderobei taleo singur\ e[arf\ ne poate `nso]i `n diferitele momente din com-plexa noastr\ via]\de la nod simplu de femeie de afaceri la str\lucirea unei starlete`n doar c`teva secundeo e[arf\ poate lua o femeie cu o profesie important\ [i o poatetransforma `ntr-osiren\ de sexy
plajele s-au dezbr\cat nudi[tii se-neac\ s-ajung\ la tine las`nii t\i cenu[ii `i pip\ie v`ntul din bucure[ti usc\ciunea`n camera ta te `ntinzi ca un pisoi adormit `nm\rmurit eualeg culoarea exersez nodul [i toat\ mi[carea mie s\-mi spuitotul clar mie`mi place s\ [tiu ce am de f\cut de aia nu am curaj s\ te s\rutnicic`nd e de via]\te sim]i bine sireno las\-m\ s\ m-apropii ai s\ te-neci `necato darnu de ap\
o e[arf\ poate avea mai multe func]iipurta]i-o ca un top `ntr-o zi cu briz\ fierbintetransforma]i-o `ntr-o fust\ `nnodat\ pe talie pentru o plimbarepe plaj\`ntr-o zi torid\ de var\ o e[arf\ poate s\ limiteze cantitatea depraf inhalat\s\-]i ascund\ talia asudat\ s\ creasc\ indicele de comforts\ induc\ `n eroare turi[tii ce stau la coad\ pentru resuscitarearunc\ o esarf\ `n jurul taliei tale [i poart-o ca o centur\ trendyarunc\ o e[arf\ `n jurul g`tului [i poart\-m\ `n toate lumile tale
poemtrack alternativ (48’54’’)Mihai Ologu s-a n\scut la 22 iunie 1992 în Vulcan, Hune-
doara. A absolvit LiceulTeoretic „Mihai Eminescu“ din Pe-tro[ani; este student în anul I la Facultatea de Drept a Uni-versit\]ii Bucure[ti.
Premiul I la Concursul Na]ional de poezie Lucian Blaga,Cluj
Premiu I la Concursul Na]ional de poezie „TinereCondeie“ 2009
Premiul al II-lea la Concursul Na]ional de eseuri Familiamea în comunism, Bucure[ti 2010
Premiul al III-lea la Concursul de Literatur\ – Re]eaua lit-erar\, Poezie 2011
Finalist al Concursului Na]ional de Arte pentru LiceeniLicart 2009; debut în volumul colectiv Licart 2009
Finalist [i men]iune la Concursului Na]ional de Arte pen-tru Liceeni Licart 2010; poeme în volumul colectiv Licart 2010
Finalist al al Concursului Na]ional de Arte pentru LiceeniLicart 2011; poeme în volumul colectiv Licart 2011
Men]iune la Concursul Na]ional Iulia Ha[deu, Ploie[ti2009
Premiul special al Revistei Poesis în cadrul FestivaluluiNa]ional de poezie Nicolae Labi[, Suceava 2009; poeme în volumul colectiv Caiete M\linene 2009
Premiul special al Revistei Steaua din Cluj [i premiul special al revistei virtuale Nordlitera în cadrul Festivalului Na]ionalde poezie Nicolae Labi[, Suceava 2010; poeme în volumul colectiv Caiete M\linene 2010; poeme în revista Steaua
Finalist al concursului Incubatorul de condeie, 2010; poeme în Antologia IDC – Poezie
19Cronici de tranzi]ie TTIIMMPPUULL
www.timpul.ro noiembrie 2011
Scriitoarea Doina Ru[ti a fost invitat\la prestigioasa Universitate din Granada,Spania
Joi, 24 noiembrie 2011, `n cadrul Uni-versit\]ii din Granada, Spania, a avut loco prezentare a c\r]ilor Doinei Ru[ti, `ncadrul Cercului de traducere „Rom=nia, o]ar\ inventat\“.
Evenimentul face parte dintr-un pro-gram mai amplu, „Zilele culturii rom=ne“(23 noiembrie – 5 decembrie), organizatcu prilejul deschiderii unui lectorat ro-m=n `n cadrul renumitei universit\]i,coordonat de dr. Oana Ursache.
Proiectul „Zilele culturii rom=ne“ esteorganizat de Facultatea de Filosofie [iLitere [i Facultatea de Traducere [iInterpretare din cadrul Universit\]ii dinGranada, `mpreun\ cu Rectoratul [iVicerectoratul de Rela]ii Interna]ionalede la Universitatea Granadina.
Dou\ dintre c\r]ile semnate de DoinaRu[ti au intrat deja `n programul de tra-duceri al Facult\]ii de Traducere [i Inter-pretare din cadrul universit\]ii-gazd\:C\ma[a `n carouri [i alte 10 `nt`mpl\ridin Bucure[ti (Editura Polirom, 2010) [iLizoanca la 11 ani (Editura Trei, 2009).
Participarea Doinei Ru[ti la acesteveniment a fost sprijinit\ [i de InstitutulCultural Rom=n.
„C\ma[a `n carouri [i alte 10 `nt`m-pl\ri din Bucure[ti imagineaz\ – `ntr-oalambicat\ nara]iune construit\ modular– ie[iri din timp, suprapuneri de planuri,`nt`lniri revelatorii cu personaje din vea-curi apuse (cum ar fi fabulosul Iane Far-macistu’), totul sub umbrela foarte `nc\-p\toare [i `n acela[i timp foarte subtildesenat\ a reflec]iei asupra Istoriei.“(Bianca Bur]a-Cernat).
Doina Ru[ti, cunoscut\ mai ales prinromanul Fantoma din moar\ (Polirom,2008), distins cu Premiul Uniunii Scrii-torilor din Rom=nia [i nominalizat la altepatru premii importante, este considerat\de critica literar\ o prozatoare de marefor]\ epic\. Romanele sale abordeaz\ su-biecte diverse, punctul de interes consti-tuindu-l de fiecare dat\ povestea bineconstruit\, cu personaje pregnante [iac]iune tensionat\.
A mai publicat romanele Omule]ulro[u (2004), Zogru (Polirom, 2006, tra-dus `n 2010 `n limba italian\ la BonnanoEditore), Lizoanca la 11 ani (2009),Patru b\rba]i plus Aurelius (Polirom,2011), precum [i numeroase povestiri.Unele dintre scrierile sale au fost tradusesau s`nt `n curs de traducere `n bulgar\,francez\ precum [i numeroase povestiri.
Premii: Premiul Uniunii Scriitorilordin Rom=nia (2009); Premiul Asocia]ieiScriitorilor din Bucure[ti (2006); Premiulrevistei Convorbiri literare (2006); Me-dalia de Aur a Schitului D`rvari pentrumerite literare (2008).
BURSA C|R}ILOR
CHRISTANASESCU
~n afar\ de o recenzie empatico-simpa-tic\, `n stil ilustrativ dadaist, a lui C\lin-Andrei Mih\ilescu (prezent de altfel [i `ncartea recenzat\) `ntr-un num\r din luna au-gust al revistei 22 [i de c`teva anun]uri de-taliat elogioase din alte publica]ii, monu-mentalul volum multilingv Caietele/ Cahiers/Notebooks Tristan Tzara scos la Moine[tianul trecut de neobositul Vasile Robciuc [iAsocia]ia Cultural\ Tzara, pe care o con-duce, a r\mas f\r\ ecouri. ~ntr-o so]ietatef\r\ prin]ipuri, ce s\ ne mai mir\m...
~n cele ce urmeaz\ voi face doar ni[tesuccinte note de lectur\, urm`nd s\ revin`ntr-un num\r viitor cu o privire sintetic\asupra acestui eveniment editorial [i cul-tural major.
Pierre Taminiaux, `n „Les Manifestescomme gestes poetiques“, discut\ diferen-]ele dintre dadaism [i suprarealism, accen-tu`nd profetismul cu tent\ filosofic\ al celuidin urm\ fa]\ de poeticitatea [i atitudineaanti-sistem ale celor dint`i. ~n timp ce la su-prareali[ti exist\ o anumit\ ideologizare ami[c\rii, la manifestele dadaiste, [i `n prin-cipal cele ale lui Tzara, avem de-a face cuni[te gesturi de esen]\ artistic\ f\cute `mpo-triva oric\rei ideologii posibile. Aceste dis-tinc]ii s`nt sus]inute [i `mbog\]ite [i de ni[tefoarte interesante analize ale „rom=nit\]ii“imprimate dadaismului de un scriitor ca Tzara,v\zut ca `nrudit cu al]i scriitori rom=ni apa-rent din direc]ii complet diferite, ca Ionesco[i Cioran prin „con[tiin]a grotescului, a de-[ert\ciunii [i inutilit\]ii vie]ii“ [i printr-unsentiment al absurdului temperat numai deun umor total absent la colegii dadai[ti pro-venind din aria culturilor germanice.
Adrian Dinu Rachieru vine cu ni[te pa-ralele [i distinc]ii pertinente (de[i insufi-cient dezvoltate) `ntre postmodernism [i a-vangardism, evoc`nd studiile `n materie aleregretatului Marin Mincu [i depl`ng`nd, peaceea[i linie, lipsa unei „istoriciz\ri defini-tive“ a avangardei rom=ne[ti.
Eseul impresionist al lui Gil Jounard, `ncare se intersecteaz\ avangarda, existen]ia-lismul [i noul roman francez cu formul\ride poetic\ personalizat\ pe urmele (inclusivtoponimic rom=ne[ti ale) lui Tzara, este ur-mat de cel mult mai metodic al GeorgeteiTcholakova, care `[i propune s\ analizeze„La conception genealogique des avant-gardes dans les litteratures slaves“. De[iconsidera]iile teoretice ocup\ mult preamult spa]iu `n detrimentul studiilor de caz,iar anun]atele culturi slave s`nt doar cea po-lonez\ [i cea ceh\, este util\ familiarizareacu contextul larg al acestora (citarea luiNezval, de pild\, nume sonor `n Occidentdar prea pu]in cunoscut la noi, e salutar\),iar concluziile s`nt realmente demne dere]inut – ace[ti est-europeni avangardi[ti auaccentuat mai mult continuitatea de la sim-bolism [i chiar romantism la avangard\,spre deosebire de colegii occidentali care
au mizat fundamental pe ruptura fa]\ deorice preceden]\ istoric\.
Marius Hentea discut\ dualitatea textscris/ performance `n cazul Manifeste Dadadin 1918, parcurg`nd tabelul defini]iilor teo-retice acceptate pentru manifest (la Abastado[i Mary Ann Caws, aceasta din urm\ pre-zent\ ea `ns\[i cu o contribu]ie `n sec]iuneaV a volumului) [i concluzioneaz\ c\ acesttext sparge inclusiv aceste canoane multmai recente, f\c`nd [i o sumar\ dar atractiv\cercetare a variantelor manifestului [i arevizuirilor operate de Tzara, de la formacitit\ `n Zurich la cea publicat\.
Prezent cu dou\ eseuri, Sylvano Santiniabordeaz\ `n cel de-al doilea conceptul deintermedia ca mod de operare tipic avan-gardei, f\c`ndu-i istoricul cultural [i estetic,`ntr-o lucrare cu citate [i exemplific\ri foartegr\itoare (de[i poate prea lungi) `n care con-cluziile proprii se las\ a[teptate. ~n modsimetric, Isabelle Krzywkowski `[i structu-reaz\ excelentul articol pe [apte propozi]ii(mai exact, de fapt, teme [i defini]ii) asupraconexiunilor dintre avangarde, conceptulde ma[in\ [i cel de experiment, distinc]iiproprii pe care le ilustreaz\ concis [i foartecompetent din perspectiv\ teoretic istoric\[i literar comparatist\. Re]in dintre acesteaca fiind cele mai pregnante cea „asupra na-turii experimentului `n art\“, cea „asupra a-vangardei ca filosofie a tehnicii“ [i cea „asu-pra ma[inii ca paradigm\ a avangardelor“.
Partea a doua „Dada – etapa rom=neas-c\“ `ncepe cu un foarte interesant dialog `n-tre Pierre Restany [i Marcel Janco, dat`nddin 1973, [i reprodus de Cecile Bargues dup\un num\r din Luna-Park din 2008, `n careartistul evoc\ tinere]ea sa rom=neasc\ [i pri-mele colabor\ri cu Tzara, Vinea, Costin [iceilal]i [i cum, de[i evreu, dar consider`n-du-se mai degrab\ rom=n, a ales s\ emigre-ze `n Fran]a (date fiind puternicele leg\turi`ntre cele dou\ culturi) la sf`r[itul anilor ’30,mai degrab\ dec`t `n America.
„Fuchsiada“ lui Urmuz `n remarcabilatraducere a lui Julian Semilian. Vasile M\-ru]\ scrie un excelent articol asupra balca-nismului lui Tzara, contrazic`ndu-l pe G.C\linescu cu propriile arme [i apel`nd lacritici mai recen]i ca Marin Mincu [i, maiales, Ion Pop, pentru a argumenta un da-daism latent `n opera de tinere]e a poetului,care opereaz\ cu rupturi [i (de)colaj\ri ti-pice mi[c\rii poetice de mai t`rziu asupra
unui material deocamdat\ conven]ionalsimbolist rom=nesc, din epoc\, [i angaj`ndmitologii [i psihologii tipic balcanice (dinp\cate insuficient argumentate, spre dife-ren]\ de considera]iile de ordin teoretic lite-rar). Delia-Rodica Moldovan public\ unconsistent [i acribios studiu – „Dalla nas-cita artistica di Tristan Tzara al predadais-mo di Bucarest–Garceni“ – cu prezentareageneral\ a contextului literar [i analize de-taliate pe text ale poeziilor „Pe r`ul vie]ii“ [i„C`ntec“ care sun\ at`t de bine [i `n italian\– „Piove.../ Piove il Tempo in cadenza allfinestra della mia amata.../ Piove.../ Ed ilnostro amore trascorre/ Come il Tempo chebussa alla finestra della mia amata/ Piove.../Ed il Tempo stende il suo pesante, oscurromantello/ Sul nostro bianco amore.../ Lapioggia piange.../ E l’opprimente Smarri-mento entra di nascosto nella nostra casa.../La pioggia piange/ Piove.../ Ed e notte.../Ed il nostro amore muore.../ La pioggiapiange alla finestra.../ Il vento canta unaprighiera.../ Piove il Tempo in cadenze allafinestra della mia amata.../ Piove...“, „Po-veste“ [i altele ap\rute `n Simbolul, [i a Pri-melor poeme. Constantin Z\rnescu `i faceun portret artistului Tzara la tinere]e, saumai degrab\ o schi]\ de panoram\ cultural\european\ av`ndu-l `n centru pe „MonsieurDADA“ cu, printre altele, o pertinent\ [idocumentat\ trasare a liniei Urmuz – Tzara– Ionesco [i o depl`ngere a lipsei unei tra-duceri integrale a operei lui „Tzara `n ]ar\“.
Sec]iunea III – „Spontaneitate [i conti-nuitate `n avangarda rom=neasc\“ este des-chis\ de o autoritate `n materie, Ion Pop, cuun articol actualizat `n linia preocup\rilorsale prodigioase: „L’avanguardia romena eil Futurismo“. Pornind de la faptul impre-sionant al public\rii traducerii `n rom=ne[tea manifestului lui Marinetti `n aceea[i zi cuapari]ia lui `n Le Figaro, profesorul Popface ni[te extrem de relevante compara]ii`ntre futurismul italian cu avangarda de lanoi, c`teva dintre concluzii subliniind c\ `nciuda unei anumite modera]ii tipice a avan-gardi[tilor rom=ni `n compara]ie cu cei ita-lieni, futurismul r\m`ne un concept cheie alavangardei (referin]\ la Adrian Marino), oinfluen]\ semnificativ\ [i un punct de refe-rin]\ fundamental la care pot fi raporta]i [irom=nii ca la „modelul cel mai dinamic [imai iconoclast al modernit\]ii“.
Un monumental volum eveniment – Caietele Tristan TzaraNote de lectur\ (I)
InterviuTTIIMMPPUULL20
noiembrie 2011 www.timpul.ro
Raquel Weizman: Stimate domnule Schor,s`nte]i autorul mai multor c\r]i de aforisme umo-ristice, iar anul acesta va ap\rea [i versiuneaspaniol\ a c\r]ii ~nger cu Coarne, o edi]ie `mbu-n\t\]it\ [i l\rgit\ cu mai multe aforisme, sub nu-mele Costumul lui Adam – Ascuns dup\ cuvinte,la Editura Niram Art. ~n primul r`nd, a[ dori s\`mi da]i o scurt\ defini]ie a cuv`ntului „aforism“,una mai pu]in ortodox\ [i mai personal\.
Dorel Schor: Aforismul este exprimarea la-pidar\ a unui g`nd, o constatare inteligent\, ocugetare care sugereaz\ un adev\r. Dac\ are [iun strop de umor, place [i se re]ine. Iat\ unexemplu de aforism-defini]ie: „un aforism esteun roman de un r`nd“… Exist\ culegeri de citatecelebre, de cuget\ri [i maxime, cuvinte de duh [icuvinte potrivite, dar eu prefer sclipirileinteligente care te oblig\ s\ le cite[ti de dou\ oripentru c\ merit\.
R. W. Ce v-a f\cut s\ v\ `ndrepta]i spre acestgen destul de rar `nt`lnit?
D. S. Dac\ aveam r\suflarea lung\ a roman-cierului, nu a[ fi scris schi]e scurte, umoristice.Probabil c\ mi se potrive[te genul scurt, replicaimediat\. Cunoa[teti cazul scriitorului care sescuz\: „s`nt foarte gr\bit, a[a c\ nu am timp s\scriu pe scurt“. Nici eu nu am niciodat\ timp,pur [i simplu nu [tiu s\ scriu lung. Aforismul mise potrive[te… Cred c\ locul aforismului spiri-tual este `n literatura umoristic\, iar aceastapoate fi satiric\, ironic\, cinic\… Poate fi reap`n\ la durere. Mai ales `n cazul autorilor deumor, se potrive[te de minune aforismul luiBuffon „stilul e omul“. Vom admite, a[adar, c\[i omul e stilul!
R. W. Cum vede]i universalitatea acestoraforisme?
D. S. Sti]i cine a formulat primele aforisme?Un medic mult mai cunoscut dec`t mine, „cole-gul“ Hipocrate. Cuget\ri care au str\batut vea-curile ne-au r\mas de la regele Solomon, de laEuripide, Democrit, Platon [i Aristotel, de laCicero [i Seneca, Omar Khayam [i Confucius,Shakespeare [i Rouchefoucauld, Cervantes [iVoltaire, Goethe, Napoleon [i Tagore. Aforis-mul se adreseaz\ oamenilor inteligen]i care seafl\ peste tot… `ntr-o anumit\ m\sur\.
R. W. S\ relu\m firul istoriei dvs. personale.A]i `nceput s\ scrie]i [i s\ publica]i de la v`rstade 9 ani, `ncep`nd cu diverse reviste pentru copii[i tineret. A]i putea s\ `mi povesti]i mai multedespre atmosfera familial\ care a f\cut posibil\aceast\ activitate precoce? A]i mo[tenit de lap\rin]i dragostea pentru c\rti [i scris?
D. S. R\spunsul se afl\ `n `ntrebarea dvs. Dela bunicul dinspre mam\, am mo[tenit numele [iun dic]ionar {\ineanu, din anul 1908. Un dic]io-nar rom=n-rom=n la un evreu din {tef\ne[ti, t`rg
faimos pentru curtea unui mare rabin, nu eraceva foarte obi[nuit, dar David Schor avea bi-blioteca pe rom=ne[te [i pe idi[, `n care se `nt`l-neau mari scriitori [i filosofi. Tat\l meu f\cuseliceul `n Rusia ]arist\, a ajuns `n Rom=nia dincauza pogromurilor ce `nso]eau anii de dup\ re-volu]ie, era un autodidact pe rom=ne[te. De no-tat c\ eu s`nt Schor [i maternal [i paternal, fa-milii din ]\ri diferite. Explica]ia st\ `n litereleshin, vaf, reish, care `n ebraic\ semnific\ shofetve rabi, adic\ judec\tor [i rabin. Dar acesti schorinu erau formal nici una nici alta, ci doar oamenipe care colectivitatea `i considera [coli]i [i co-rec]i, `n m\sur\ s\ judece pricinile dintre evrei,f\r\ s\ recurg\ la autorit\]i.
R. W. Paralel cu scrierile umoristice, a]i al-c\tuit, de-a lungul timpului, o adev\rat\ colec-]ie de prezent\ri [i cronici de art\ despre arti[tiplastici israelieni [i, `n special, despre panora-ma artistic\ a evreilor rom=ni din Israel. {tiu c\s`nte]i [i un colec]ionar de art\. Cum a]i ajunsde la ipostaza de iubitor de art\ la cea decronicar?
D. S. Colec]ionar de art\, mai modest desig-ur, am fost [i `n Rom=nia. De[i t`n\r medic, amfost solicitat s\ fiu secretar literar iterimar, pen-tru un an, la teatrul din Boto[ani. Prilej norocosde a cunoa[te nu numai actri]e, ci [i dramaturgi,regizori, scenografi. Printre ace[tia din urm\,Constantin Piliu]\, Ion Muraru, Vasile Jurje…Printre colaboratorii ziarului la care scriam, pic-torii Mocanu [i Vigh. Prin ei [i al\turi de ei, amdescoperit pictura modern\, am `nceput s\colec]ionez, dar ce era mai mare ca dimensiuninu am putut lua cu noi c`nd am emigrat. ~nIsrael, am ini]iat o rubric\ plastic\ `n revistaOrient Expres, `nso]it\ de o mini-expozi]ie pepaginile cromate. Ideea a avut succes la cititori,redac]ia m-a `ncurajat… Am scris despre SilviaGhinsberg, Miriam Cojocaru, Edwin Solomon,Tuvia Juster, Baruch Elron, Liana Sxone-Horodi, Zahava Lupu, Moni Leibovici, AviSchwartz, Eduard Mattes, Eduard Grossman,Vladimir Strihan, Zina Bercovici, Moris Manes,Lipa Natanson. Dar num\rul este mult maimare, incluz`nd arti[ti plastici evrei [i rom=ni deavangard\ din Rom=nia, pictori israelieni for-ma]i `n ]ar\ sau veni]i din fostele republici so-vietice, din Fran]a, Statele Unite, Germania, Ar-gentina, Croa]ia, Polonia, Ungaria, Maroc,Olanda, Africa de Sud, Yemen, Australia…
R. W. ~n interviul dvs. acordat domnuluiR\zvan Niculescu pentru revista Orient-Expresdin Israel, citesc o afirma]ie interesant\: „c`tdespre umor, nu exist\ umor mai de calitatedec`t cel involuntar. Trebuie numai s\-l culegidiscret, s\-l cure]i de impurit\]i [i s\-l serve[ti`nainte de a se evapora vitaminele.“ ~n volumul`n curs de apari]ie `n Spania, descop\r o alt\
defini]ie a umorului: „s`ngele este s\rat. Lacri-mile s`nt s\rate. De aceea, dintre toate genurileliterare, umorul este cel mai organic“. C`t estede necesar umorul pentru fiin]a uman\ [i cares`nt beneficiile „uzului“ zilnic?
D. S. A[ putea, ca medic, s\ r\spund cu untruism: r`sul e s\n\tos. A]i auzit, probabil, declinicile care practic\ „[edin]e colective de r`s“.Merit\ s\ vede]i spectacolul… V\ m\rturisescc\ r`sul e molipsitor, la un moment dat r`zi [i te`ntrebi de ce, dar, dup\ aceea, te sim]i reconfor-tat [i optimist. Ziua `n care nu ai r`s e o zi deri-zorie, am scris nu de mult… Dar, `n pivni]aaforismelor mele, am mizat `ntotdeauna nu per`sul gros, ci pe z`mbetul sub]ire. V\ dau unexemplu de umor involuntar. La ceremonia a-cord\rii unor premii literare, o doamn\ m-a feli-citat. Am `ntrebat-o dac\ m\ cunoa[te din scris.Oh, nu, mi-a r\spuns ea cochet\, v\ cunoscnumai din citit…
R. W. Volumul Costumul lui Adam este `nso-]it de 50 de caricaturi ale domnului ConstantinCiosu, un caricaturist de renume, `ntr-o armo-nie complet\ scris-imagine. Cum vede]i aceast\leg\tur\ `ntre artele plastice [i literatur\?
D. S. Constantin Ciosu e mai mult dec`t uncaricaturist. El face parte din familia restr`ns\ acartoon-i[tilor formatori de opinie, ca Saul Stein-berg, Devis Grebu, Raanan Lurie… Am scrisdespre el [i arta lui `n urm\ cu ceva timp. C`nds-a pus problema ilustr\rii volumului Costumullui Adam, m-am g`ndit la dumnealui, la modulcel mai firesc. ~i mul]umesc [i pe aceast\ calepentru buna colaborare, a[ spune intrinsec\. Tota[a cum precedentul volum de aforisme, editat`n Rom=nia, a fost ilustrat cu desene ale luiBaruch Elron, din p\cate plecat dintre noi laacea dat\. Exist\ grafica de carte ca specie plas-tic\, ilustr`nd personaje sau situa]ii literare. Euam preferat o autonomie a desenului, nu dubl`ndaforismele, ci complet`nd tematic, conceptual,dar independent „starea de umor“.
R. W. Crede]i c\ dac\ exist\ fiin]e extratere-stre, cu o form\ de organizare avansat\, acesteaar fi posibil s\ aibe [i sim]ul umorului?
D. S. Dac\ exist\, aceste fiin]e se afl\ `ntr-oetap\ de dezvoltare mai avansat\ dec`t noi. {idac\ s`nt mai inteligente dec`t noi, atunci au unumor de [i mai bun\ calitate. Probabil, subtil [icerebral.
R. W. Dac\ s`ntem f\cu]i dup\ chipul [i ase-m\narea lui Dumnezeu, atunci [i Dumnezeu aresim]ul umorului. M\rturisi]i chiar dvs. aceast\opinie, `n aforismele dvs. Da]i-mi m\car unexemplu de umor divin.
D. S. C`t\ vreme exemplele `mi apar]in,umorul nu e divin, ci profan. S\ lu\m la `nt`m-plare: „~]i mul]umesc, Doamne, c\ m-ai f\cutateu“. Sau: „Blestemat `n numele Domnului“…Cum dracu’? Sau: „Doamne, ajut\-ne aproapepe to]i…“ „Ce nu po]i pricepe, explic\-le alto-ra…“ „Dac\ ajungi la o concluzie, nu e obliga-toriu s\ r\m`i acolo…“ „Dracul a ap\rut odat\cu religia…“ „La `nceput a fost Cuv`ntul, apoil-au acoperit cuvintele…“ „Dumnezeu lucreaz\prin oameni. {i dracul la fel…“ ~n carte, g\si]imult mai multe exemple.
R. W. R\m`n`nd tot pe planul religios, nu pots\ nu observ c\ `nsu[i titlul c\r]ii dvs. are referin-]e biblice. Adam, `n costum sau f\r\, ascuns sauneascuns, tr\ie[te ̀ nc\ ̀ n fiecare dintre noi. Dac\dvs. a]i fi acel Adam primordial [i pomul cunoa[-terii binelui [i al r\ului ar fi de fapt pomul sim-]ului umorului, a]i mu[ca din fructul oprit?
D. S. Pomul sim]ului umorului? Conform le-gendei biblice, s-ar presupune c\ nu a[ [ti ce felde pom este, altfel zis nu ar depinde de voin]a
mea sau de interesul primordial, ci de so]ia mea[i de calitatea fructelor... Cred c\ ar merita ris-cul… Oricum, vorba lui Mark Twain, `n gr\dinaraiului e destul de plictisitor.
R. W. Multe aforisme umoristice de mare sa-voare apar]in marelui fizician Albert Einstein.Care este leg\tura dintre inteligen]\ [i umor?
D. S. Ne `ntoarcem la sorgintea evreiasc\ asavantului. Umor de calitate f\r\ inteligen]\ nuexist\. ~n principiu, nici inteligen]\ f\r\ umor nuar trebui s\ existe… C`t despre Albert Einstein,era el foarte de[tept, dar bogat nu a ajuns. Trea-ba asta m\ cam `ngrijoreaz\…
R. W. Care este aforismul dvs. preferat?D. S. Aforismul preferat e… mai multe. So-
crate: „cunoa[te-te pe tine `nsu]i.“ Buffon: „stilule omul.“ Lec: „[i pe tron se rod pantalonii…“
R. W. Umor, literatur\, religie, [tiin]\, toateacestea se reg\sesc ̀ n opera pictorului israeliann\scut `n Rom=nia, Baruch Elron, pe care a]iprezentat-o `n nenum\rate r`nduri, `n paginilemai multor reviste. A]i fost [i un bun prieten alpictorului. Nu este o coinciden]\ ca volumuldvs. va ap\rea ̀ n Spania ̀ n acela[i timp cu volu-mul Baruch Elron al criticului de art\ HectorMartinez Sanz, la editura Niram Art. Ce pove[tisau situa]ii umoristice ne pute]i dezv\lui ̀ n leg\-tur\ cu personalitatea marelui pictor [i carecrede]i c\ era importan]a acordat\ de el umoru-lui, at`t `n arta sa c`t [i `n via]\?
D. S. ~n cartea 5000 de ani de umor evreiesc(Editura Te[u, Bucure[ti, 2002), s`nt [i multeilustra]ii semnate de Baruch Elron. Evident, cuumor subtil [i de calitate, a[a cum e conceput totvolumul. Amintirile mele legate de Bik, cum `ispuneau prietenii, se centreaz\ mai mult pe pe-rioada c`nd s\n\tatea sa era foarte precar\. Elcontinua s\ picteze cu `nd\r\tnicie, cred c\ pic-tura i-a mai d\ruit ni[te ani, a[a cum, mai `na-inte, el d\ruise picturii anii lui frumo[i. Prinfirea lucrurilor, situa]ia nu abunda `n umor, amnotat totu[i ni[te vorbe amuzante ale lui, pe carele-am publicat `n rubrica mea s\pt\m`nal\ deaforisme din revistele rom=ne[ti din Tel Aviv,men]ion`nd autorul, ca de exemplu: „Nemurireaconsta `n neuitare.“
R. W. L\s`ndu-v\ dreptul de a ascunde dup\cuvinte orice considera]i necesar, v\ mul]umescpentru r\bdarea dvs. de a r\spunde la at`tea`ntreb\ri.
D. S. Eu v\ mul]umesc [i v\ doresc s\n\tate.E o urare sincer\, cu toate c\ vine de la un medic!
„Umor de calitate f\r\ inteligen]\ nu exist\!“
Interviu cu umoristul Dorel SchorDorel Schor (n. 30 iulie 1939, Ia[i) este
scriitor umorist, gazetar [i cronicar plasticisraelian de limb\ rom=n\, membru al Aso-cia]iei Scriitorilor Israelieni de Limb\ Ro-m=n\ (A.S.I.L.R.). Colaboreaz\ la numeroa-se reviste de limb\ rom=n\ din Israel: OrientExpres, Ultima Or\, Expres Magazin [i Mi-nimum din Statele Unite, Spania, Rom=niaetc. A publicat [ase volume individuale [ieste prezent `n numeroase antologii, printrecare 5000 de ani de umor evreiesc – O anto-logie subiectiv\ de Te[u Solomovici, (Edi-tura Te[u, Bucure[ti 2002) sau The Chal-lenged Generation/ Solo Har-Herescu (Edi-tura Hasefer, Bucure[ti, 1997, edi]ie bilingv\rom=no-englez\).
21Vitraliu TTIIMMPPUULL
noiembrie 2011www.timpul.ro
Acas\, pe C`mpia Armaghedonului deMarta Petreu
Miercuri, 23 noiembrie 2011, PremiulCartea Anului a fost decernat scriitoareiMarta Petreu pentru romanul Acas\, pe C`m-pia Armaghedonului, ap\rut la editura Poli-rom. Festivitatea de decernare a premiuluiacordat de revista România literar\, cu spri-jinul Funda]iei ANONIMUL, s-a desf\[uratla Clubul Prometheus din Bucure[ti.
Romanul c`[tig\tor a fost selectat dintr-unnum\r de [ase titluri nominalizate de c\tre ju-riul format din Nicolae Manolescu – pre[edin-te [i redactori ai revistei România literar\.
Romanul Martei Petreu, Acas\, pe C`m-pia Armaghedonului, ap\rut în seria de autordedicat\ poetei [i eseistei, aduce în literaturaromân\ un personaj memorabil: Maria, o ]\-ranc\ din Câmpia Transilvaniei, care, neîm-plinit\ în iubire [i în via]\, ajunge s\-[i rene-ge [i s\-[i blesteme propriile vl\stare. Ca op`nz\ de p\ianjen în miezul c\reia se afla
aceast\ mam\ terifiant\, familiile Sucutar-dean [i V\lean î[i ]es existen]ele într-o istoriede un veac. Apocalipsa pe care o a[teapt\ înorice clip\ o parte dintre membrii milenari[tiai clanului, rigorile religioase [i s\r\cia adus\de colectivizare croiesc caractere de excep]ie[i destine asemenea.
„De mult nu au mai ap\rut acolo, pe c`m-pia transilvan\, unde «a te c`nta» înseamn\«a te pl`nge», o mam\ [i un tat\ de o aseme-nea vigoare epic\, o naratoare de o sensibili-tate pe m\sura inteligen]ei, statornic încre-din]at\ de aceast\ «idee greu de argumentatra]ional: g`ndurile bune [i cele rele ale oame-nilor se totalizeaz\ undeva, form`nd un fel depsihosfer\, ca un halou al lumii, cu urm\riasupra noastr\». Pentru mine, deocamdat\,cel mai bun roman al anului.“ (Radu Cosa[u)
Marta Petreu este scriitor [i profesor. Adebutat editorial în 1981, cu volumul de poe-me Aduce]i verbele. Alte volume de poeme:Diminea]a tinerelor doamne (1983); Loc psi-hic (1991); Poeme neru[inate (1993); Carteam`niei (1997); Apocalipsa dup\ Marta(1999); Falang\ (2001); Scara lui Iacob(2006). O culegere liric\, Poèmes sans ver-gogne, i-a ap\rut în 2005 în Fran]a, la Edi-tura „Temps qu’il Fait“.
Este autoarea mai multor volume deeseuri [i studii despre filosofia [i cultura ro-mâneasc\: Teze neterminate (1991); Jocurilemanierismului logic (1995); Un trecut deo-cheat sau „Schimbarea la fa]\ a României“(1999; edi]ia a II-a, 2004; carte ap\rut\ înSUA în 2005); Ionescu în ]ara tat\lui (2001;edi]ia a II-a, 2002; carte ap\rut\ în Serbia în2011); Filosofia lui Caragiale (2003); Filo-sofii paralele (2005); Despre bolile filosofi-lor. Cioran (2008; edi]ia a II-a, 2010; volumap\rut înt`i în Serbia). A publicat, sub titlulConversa]ii cu... (2004 [i 2006), dou\ volu-me de interviuri cu personalit\]i ale vie]ii in-telectuale române[ti.
La Editura Polirom au mai ap\rut: Dia-volul [i ucenicul s\u Nae Ionescu – MihailSebastian (2009; edi]ia a II-a, 2010), (2011),(2011) [i (2011).
BURSA C|R}ILOR
CONSTANTINARCU
E greu s\ abordezi un subiect care a fostdezb\tut `n fel [i chip p`n\ acum `n pres\. Estevorba de minciunile pe care ni le v`ntur\ zi dezi, f\r\ odihn\, ale[ii no[tri. Minciunile daun\val\ la gura lor f\r\ cel mai mic efort, peneg`ndite, parc\ `n trans\, precum cojile desemin]e la gura chibi]ilor pe stadioane. Ale[iivars\ valuri de minciuni cu ochii a]inti]i spreterenul patriei, urm\rind dac\ se poate dacuiva la gioale, ce `nv`rteli [i coterii mai pot fif\cute sau cum ar putea fi mituit vreun arbitru(de altfel, \[tia s`nt oameni de-ai lor, pu[i a-colo exact `n acest scop) care s\-i dea vreom`n\ de ajutor pentru a marca alte [i altegoluri `n economia noastr\ sec\tuit\. La cebun s\ irose[ti cerneala, c`nd [tii c\ predici `npustiu. Oric`t ai scrie despre asta, nu se pe-trece nimic. Nici m\car nu se obose[te carevas\-]i dea replic\. Pur [i simplu nu te bag\ `nseam\ [i ei [tiu exact pe ce se bazeaz\. Ajungis\ te `ntrebi chiar dac\ nu cumva un asemeneaarticol produce un efect invers celui pe care `lurm\re[ti.
Pentru a fi sinceri p`n\ la cap\t, nou\ rom=-nilor nu ne displace minciuna [i deseori nel\s\m cu pl\cere peria]i [i r\sf\]a]i, am\gi]i c\s`ntem cei mai drep]i [i mai viteji [i mai fru-mo[i etc. De[i [tim exact c\ nu prea ne d\ cu-rajul afar\ din cas\, iar la capitolul frumuse]e,ce s\ mai vorbim?! {i asta `nc\ n-ar fi marelucru. Dar noi mai [tim c\ acela care ne m`n-g`ie orgoliul n-o face pentru c\ este convinsde talentele noastre. Nici noi nu credem preamult `n ele. Nu, [tim precis c\ vrea s\ ne intresub piele dintr-un motiv sau altul. De fiecare
dat\ cu un interes exact. Minciuna este o arm\foarte eficient\ pentru a r\zbi `n societate. {ise procedeaz\ `n consecin]\. Tehnica denatu-r\rii este `mbog\]it\ permanent cu procedeedintre cele mai eficiente, neg`ndu-se fapteevidente, exager`nd sau minimiz`nd unele as-pecte, omi]`nd altele etc. Dup\ un `ndelungatexerci]iu, unii ajung s\ mint\ frumos, artistic.Evolueaz\ cu lejeritate, f\r\ team\ sau emo]ii.Nu le pas\ dac\ vor fi descoperi]i, pentru c\nu s`nt pasibili de nici un fel de sanc]iuni. Larom=ni, mincino[ii s`nt privi]i cu `n]elegere,drept exemplu de oameni simpatici [i descur-c\re]i, motiv`ndu-se c\ pu]in\ mistificare nu-iun cap\t de lume, doar n-au dat cuiva `n cap.
Se minte [i la alte popoare, dar parc\ nic\-ieri nu `nt`lne[ti at`ta ipocrizie ca la noi. Neamintim de scandalul Bill Clinton, care a puspe jar, prin 1998, dac\ nu m\ `n[el, America.Clinton era supus unui interogatoriu necru]\-tor `n leg\tur\ cu rela]ia sa intim\ cu o stagiar\de la Casa Alb\. Era vorba totu[i de cel maiputernic om al planetei! {i tot acest jalnic spec-tacol (a[a ni se p\rea nou\) era transmis de ca-mere de luat vederi `n `ntreaga lume. ~n min-tea americanului persista `ntrebarea dac\ Pre-[edintele s\u a spus adev\rul sau dac\ a min-]it. {i nu era vorba de furt din averea na]iona-l\, ci de o chestiune personal\. ~n mintea ro-m=nului un asemenea pre[edinte cu apuc\turide macho ar fi dob`ndit tr\s\turi emblematicepentru na]iune. L\utarii i-ar fi zugravit fapteleero(t)ice `n balade, iar rom=na[ii ar fi dus-o`ntr-un chiolhan s\pt\m`ni `n [ir, m`ndri nevo-ie mare de un asemenea b\rbat de stat. ~nsu[ipatriarhul ar fi dispus canonizarea vredniculuif\pta[ chiar din timpul vie]ii, iar `n calenda-rele noastre ar mai fi ap\rut un martir al nea-mului – Protopopescu (s\ zicem!) cel Mare [iSf`nt! Asta ar fi fost la noi. ~ns\ America `[ipunea problema destituirii pre[edintelui s\u.El r\spundea `n fa]a comisiei ca un copil ti-morat, ro[u la fa]\ [i lac de transpira]ie, dinrespect fa]\ de lege [i de poporul care l-a ales.Pe c`nd la noi ale[ii mint de `nghea]\ apele [ine arat\ degetul mijlociu. Iar nou\ ni se pare
firesc. Scoatem bancuri pe aceast\ tem\ [i r`-dem. Ceilal]i europeni nu prea `n]eleg umorul\sta, dar n-au `ncotro. Ce mai po]i crede?
Observ\m c\ minciuna face parte din via]anoastr\ de zi cu zi. Este `nscris\ probabil `ngena noastr\. Stai [i te scarpini `n cap cru-cindu-te [i te `ntrebi ce-i mai s\n\tos pentrupoporul t\u. Se pare c\ nu s`nt medicul acesteina]ii, chiar nu [tiu ce i s-ar putea prescrie.Ridic din umeri `ntreb`ndu-m\ cum e de pro-cedat. Iat\, personal, de c`tva timp `ncerc s\spun numai adev\rul. Nu perii pe nimeni pen-tru c\ nu cer nimic de la nimeni, nu am [efi [ifac `n general numai ce-mi place. Am libertatedeplin\ [i scriu f\r\ s\ mint. Probabil crede]ic\ s`nt un om fericit. N-a[ spune. Pentru c\nu-i u[or, pute]i fi siguri. Cum `ncerci s\ fiicorect, principial, cum se g\sesc destui cares\-]i sar\ la beregat\. De `ndat\ ce public o no-ti]\ pe undeva, denigratorii mei s`nt prezen]i.{i n-ar fi un cap\t de lume, dac\ n-ar fi puzde-rie. C`]iva acolo, treac\-mearg\, dar s`nt cammul]i! C\ s-au `nmul]it de nu le mai [tiu nu-m\rul. Dar ce pot face?, tot ai mei s`nt [i ei,numai de mi i-ar ]ine Dumnezeu [i le-ar da s\-n\tate! ~[i au rostul lor, omul f\r\ denigratoriipersonali nu face nici c`t o ceap\ degerat\.
Revenind la chestiunea de principiu, misti-ficarea este o epidemie care a cuprins toat\societatea noastr\. Este prezent\ `n via]a noas-tr\ [i to]i consider\ c\ aici e locul ei. Nimeninu-i contest\ dreptul la existen]\, socotind c\este o boal\ ce are totu[i [i efecte pozitive evi-dente. Nu se poate contesta c\ ne protejeaz\psihic, pentru c\ fiecare minciun\ bine plasata`nseamn\ un pansament a[ezat peste r\nile dininterior. ~n acest caz, ce-i de f\cut? S`nt nevoit[i eu s-o las mai moale. Pentru c\ dac\ tot esteprezent\ al\turi de noi clip\ de clip\, nu v\dde ce nu o recunoa[tem public. Existen]a ei artrebui s\ fie legiferat\. S\ fie scoas\ la lumin\din subsoluri. Sugerez ale[ilor no[tri ca, mo-dific`nd Constitu]ia, s\ `nscrie printre drep-turile fundamentale [i pe acela de a min]i.M\car s\ mergem p`n\ la cap\t [i s\ vorbim cuto]ii aceea[i limb\.
Dreptul de a min]iINSCRIP}II
Hortensia Masichievici-Mi[u a editatc\r]ile tat\lui s\u, Partenie Masichievici(1887-1952), talentat desenator, care a stu-diat dreptul [i muzica, a ocupat importantafunc]ie de secretar general al Camerei deComer] [i Industrie din Cern\u]i, [i a fost pa-sionat de pictur\, poezie, muzic\. A compusvalsuri [i a participat la expozi]ii de art\, ascris poezii, schi]e [i memorii care evoc\Bucovina începutului de secol 20. Unele din-tre manuscrisele sale s-au pierdut în perioadarefugiului din 1940, dar ce s-a p\strat a fostpublicat, în condi]ii grafice excelente, deeditura Anima. A[a am ajuns s\ r\sfoiescvolumul biligv Schi]e din taberele de str\mu-tare: 1940-1941 (Bucure[ti, Editura Anima,2006). Bilingv [i pentru c\ Partenie Masi-chievici scria în german\, precum Celan.
Cum în 1940 armata sovietic\ ocup\ nor-dul Bucovinei, ca urmare a Pactului Ribben-trop-Molotov, autorul hot\r\[te s\ scape deurgia comunist\ plecînd din Cern\u]i. Lucrulera posibil pentru c\ infamul pact avea oclauz\ prin care cei cu ascenden]\ german\puteau pleca în Germania. Cum so]ia sa aveao bunic\ german\, pleac\ împreun\ cu al]ibucovineni. Le va face portretele în lag\relede str\mutare din Silezia unde vor locui: auchipurile îngrijorate [i nu zîmbesc niciodat\.Dup\ cîteva luni, familia Masichievici vacere s\ se întoarc\ în România.
Dup\ aceast\ experien]\ r\mîne caietul de
schi]e care prezint\ lag\rul de str\mutare de
la Falkenhain, bucovinenii de acolo, apoi la-
g\rul de la Leubus, cl\diri, peisaje, interioa-
re, portrete. Drama unor români c\rora li
s-au rupt r\d\cinile. Caietul de desen care îl
înso]ea pretutindeni, schi]ele în creion, au
r\mas documentele unei perioade necunos-
cute pentru mul]i dintre noi.
Dar graficiana Hortensia Masichievici-Mi[u î[i public\ [i propriile c\r]i, ca aceast\O carte cu poze, o carte cu povestiri sau oprofesiune de credin]\? (Bucure[ti, EdituraAnima, 2008). Întreb\rii din titlu îi ve]i g\sir\spunsul citind cartea [i chiar oprindu-v\îndelung asupra gravurilor care înso]esctextul. Spiritul ludic al autoarei v\ va cuceri.Intra]i în joc.
(Laura Gu]anu)
Bursa c\r]ilor
22 ArteTTIIMMPPUULL
noiembrie 2011 www.timpul.ro
NICOLETA MUNTEANU
Teatrul ie[ean r\m`ne cantonat, `n ceamai mare parte a timpului, `n „provinciapustie“, prea pu]in deschis dialogului cu altecompanii teatrale, institu]ii de cultur\ dinafara ]\rii sau chiar din ]ar\. Am `n vedere oanumit\ `nchidere ce vine fie din autosufi-cien]\, fie din incapacitatea (inclusiv mana-gerial\) de a g\si posibilit\]i de a sus]ineturnee (`n num\r c`t mai mare) `n ]ar\ [i `nstr\in\tate. Dac\ analizeaz\ cineva retro-spectiv stagiunile ie[ene din ultimii ani [inum\r\ spectacolele prezentate la festivalu-rile importante de teatru din Europa, con-stat\ c\ teatrul ie[ean este ca [i inexistent.Cu at`t mai mult, ini]iativa companiei fran-ceze, „PapierThé=tre“, de a prezenta `ntr-unturneu prin patru ora[e din Rom=nia (printrecare [i Ia[ul) o pies\ semnat\ de Matei Vi[-niec ar trebui s\ reprezinte, inclusiv pentrucei care se ocup\ de promovarea teatruluiie[ean, un prilej de a `n]elege c\ nu exist\obiectivare `n afara dialogului cu al]i regi-zori [i dramaturgi, cu un alt public `n afaracelui care `]i umple `n mod constant s\lilede spectacol „acas\“.
Cum 2011 `nseamn\ [i centenarul EmilCioran, op]iunea pentru montarea unei pieseconcepute, cum m\rturise[te dramaturgul`nsu[i, „ca un omagiu subiectiv adus luiCioran“, Mansard\ la Paris cu vedere spremoarte, se `nscrie firesc `n contextul dialo-gului simbolic dintre cele dou\ lumi pe care`l implic\ nu doar experien]a dramaturguluirom=n ce penduleaz\ `ntre dou\ limbi, dou\culturi, dar [i via]a lui Cioran, protagonistulacestei piese de teatru.
Reprezenta]ia companiei franceze esteneobi[nuit\ pentru un public ce a r\mas can-tonat, `n bun\ m\sur\, `n ni[te iner]ii de per-cepere a fenomenului teatral. Op]iunea pen-tru teatrul de h`rtie, pentru prezen]a fizic\ aunui singur actor care interpreteaz\ toatepersonajele textului, minimalismul decoru-lui s`nt elemente ce contrasteaz\ frapant cuceea ce regizorii [i actorii Na]ionalului ie-[ean propun `n mod constant, oblig`nd la undemers interogativ pe marginea capacit\]iispectacolului de a se reinventa constant.
Un panou negru instaureaz\ un spa]iu dedemarca]ie `ntre universul spectatorului [icel al reprezenta]iei [i avertizeaz\ asupra ro-lului pe care `l va juca privirea pe parcursul`nt`lnirii cu lumea propus\ de Matei Vi[niec:descifrarea neantului, a umbrei, a mor]ii. Cuo maxim\ economie de mijloace artistice(panourile negre orizontale) se creeaz\ o ba-rier\ interogativ\ asupra unui alt mod de asemnifica `n teatrul contemporan. Scena nupropune ini]ial nimic, e `n afara coeren]eilumii de semne, e doar o pat\ care tensio-neaz\, anul`nd iner]iile de g`ndire. Nu ofer\nimic de-a gata, nici un indiciu, a devenit ea`ns\[i Semn, negrul total va trebui decriptat,din el se va decupa apoi o suit\ de imaginisuccesive `ntr-un spa]iu strict delimitat `nuniformitatea panoului orizontal, la fel denegru `ns\. Se constituie astfel o zon\ clarconfigurat\ `ntre ceea ce se poate vedea [iceea ce se ascunde – metafor\ a rela]iei con-[tiin]\/ abis al sinelui semnificativ\ pentruprocesul de f\r`mi]are a coeren]ei sinelui [ide pierdere a memoriei cu care se confrunt\Cioran atins de Alzheimer. E o metafor\ agolului care nu mai poate fi umplut de pre-zen]a fiin]ei, o confruntare cu limita. Nimicnu preexist\ reprezenta]iei, totul se constru-
ie[te ca univers semnificant, de[i semnific\deja tocmai prin uniformitate [i for]a de aintriga. Privirea nu se deschide, ci e barat\,`ntoars\ c\tre sinele spectatorului; neav`ndce asuma, se proiecteaz\ `n\untru.
Pe acest fundal reprezenta]ia se va con-stitui dintr-un decupaj de scene, momentesemnificative `n r\t\cirea/ c\utarea de sine apersonajului. Se creeaz\ bre[e succesive cepropun secven]e ale existen]ei lui Cioranaflat `ntr-o permanent\ pendulare `ntre`ncercarea de recuperare a sinelui, amintiri,descompuneri [i mor]i interioare, lupta cuboala [i cu ceilal]i, c\utarea memoriei risi-pite. Modulele textuale sus]in caracterulfragmentar al lumii `n care se mi[c\ perso-najul, pierderea coeren]ei, impresia de vertij.Frapant\ e op]iunea, foarte inspirat\, a regi-zorului Alain Lecucq pentru un singur actorcare se afl\ `n spatele tuturor celor care semi[c\ pe ecranul din fa]a spectatorilor. Su-gestie a demiurgului sau a destinului impla-cabil? R\m`ne doar o simpl\ posibilitate deinterpretare. Dincolo de ea, viabilitatea uneiop]iuni: actorul (o prezen]\, mai multe voci,multiple ipostaze) [i personajele de h`rtie
care se mi[c\ `n spa]iul strict delimitat, pe[ine mobile, care se multiplic\, revenind (`nforme apropiate, conform sugestiei lui Vi[-niec c\ unele dintre personaje reprezint\doar o alt\ form\ a aceleia[i entit\]i) `n sce-ne diferite. Nu omul viu, ci un trup bidimen-sional, o imagine, c\ci omul Cioran e redusla fragmente de con[tiin]\ (umbra filoso-fului ce a reconfigurat g`ndirea despre neanta Europei moderne), la drama provocat\ deboal\ (pierderea treptat\, dar ireversibil\ amemoriei). Op]iunea pentru personajele deh`rtie poten]eaz\ sugestia reducerii la ges-turi stereotipe [i valorific\ sugestiile drama-turgului, egaliz`nd personajele. ~n text, Or-bul cu luneta devine Profesorul de filosofieorb [i, ulterior, {eful sec]iei de apatrizi, T`-n\rul care vrea s\ se sinucid\ se metamorfo-zeaz\ `n T`n\rul care nu mai vrea s\ se sinu-cid\, iar Distinsa doamn\ care face firimi-turi se transform\ `n Femeia `n alb. ~n indi-ca]iile ini]iale, Vi[niec pune sub semnul `n-treb\rii dubla identitate a personajului „Fe-meie `n alb (s\ fie oare tot Distinsa doam-n\?)“, iar op]iunea lui Alain Lecucq [i AnnieBizeau pentru figuri umane ce p\streaz\ `n
cazul acestor personaje tr\s\turile comuneconduce la o suprapunere de identit\]i sem-nificativ\ pentru efortul lui Cioran de ap\stra coeren]a lumii. Structura fragmentat\voit prin `nl\n]uirea de secven]e de sine st\-t\toare se situeaz\ `n spiritul operei ciora-niene, care a dispre]uit coeren]a oric\rei for-me sau sistem [i, totodat\, subliniaz\ impo-sibilitatea personajului de a mai fi st\p`n pepropria memorie.
Renun]area la pata de culoare prin creio-narea (`n alb-negru) a tr\s\turilor persona-jelor, jocul `ntre lumin\/ semiobscuritate/`ntuneric, fundalul sonor ce face trecerea dela o secven]\ a reprezenta]iei ([i, implicit, aexisten]ei personajului) la alta au fost op]i-uni c`[tig\toare care au poten]at semnifica-]iile piesei lui Vi[niec. Acela[i rol l-a avut [idecupajul (cinematografic!) al unor imaginisimbolice pentru spa]iul parizian prin carecutreier\ personajul, de o sobrietate ce a spo-rit contrastul cu amintirile-i risipite sau cusecven]ele care aduceau `n prim-plan con-cep]ia sa filosofic\. Imagini cu o mare pu-tere de sugestie r\m`n `ntip\rite pe retin\:foile albe pe care le `mpr\[tie v`ntul (simbolal pierderii definitive a memoriei [i a coe-ren]ei sinelui), cheia care constituie liantuldintre prezentul [i tinere]ea personajului,dintre spa]iul parizian [i cel al Sibiului dealt\dat\ sau conturul casei din Coasta Boaciipe fundalul c\reia se proiecteaz\ imagineamamei ce `[i boce[te fiul pierdut. Muzicali-tatea grea, ap\s\toare a bocetului transilv\-nean `nchide definitiv destinul lui Cioran.Cuvintele `nc\rcate de resemnare, singurele`n limba rom=n\ rostite `n aceast\ reprezen-ta]ie, accentueaz\ nota tragic\. Se subliniaz\prin c`ntec drama unei pierderi ireversibile.Luminozitatea ultimelor imagini de o c\ldur\ce se revars\ din albastrul, galbenul, sauverdele cl\dirilor universului copil\riei e `ncontrast cu lumina rece a scenelor pariziene.Op]iunea lui Alain Lecucq pentru refacereatraseului cioranian av`nd ca punct finalCoasta Boacii [i chipul mamei reprezint\,poate, un alt elogiu (tot subiectiv) adus spa-]iului rom=nesc. Muzicalitatea caden]at\ alimbii franceze, rigoarea acesteia intr\ `n ten-siune cu suferin]a mamei, exprimat\ prin bo-cet. Cuvintele `n rom=n\ par bolov\noase pel`ng\ fluiditatea exprim\rii anterioare, dar prinele regizorul recupereaz\ simbolic un spa]iu.
Interpretarea pe care o face Brice Coupeyeste absolut remarcabil\. Tot at`tea nuan]ec`te personaje, o mobilitate extraordinar\ amimicii [i a corpului, o perfect\ st\p`nire atonului. Corpul vorbe[te `n aceea[i m\sur\ca vocea. Situ`ndu-se permanent `n\untrul [i`n afara con[tiin]ei personajelor, a fost oprezen]\ care nu ̀ ntre]inea iluzia, ci o demonta.Privirea, mi[carea m`inilor, atitudinea cor-pului au transmis `n exact aceea[i m\sur\ cavocea. La fel de atent\ [i precis\ a fost pre-zen]a din spate a lui Narguess Majd, m`nui-toarea personajelor de h`rtie.
~ntr-un mod tulbur\tor, teatrul de h`rtie alregizorului Alain Lecucq propune o reg`n-dire a raporturilor dintre corp [i lumea o-biectual\ [i ne transpune `ntr-o lume de ofrapant\ modernitate.
E suficient ca un singur regizor, un sin-gur scenograf sau student la regie din „noulval“ ie[ean s\ fi fost `n Sala Studio la repre-zenta]ia companiei franceze „PapierThé=tre“pentru a putea spera c\ experimentul, pro-vocarea, c\utarea unor maniere profund ino-vatoare de a g`ndi spectacolul nu vor maisperia pe nimeni, la Ia[i, `n urm\torii ani.
Emil Cioran `n Mansard\ la Paris…
(un spectacol al companiei franceze „PapierThé=tre“ la Ia[i)
23ArteTTIIMMPPUULL
noiembrie 2011www.timpul.ro
BOGDAN ULMU
Dispari]ia lui Liviu Ciulei, `n acest octom-brie du[m\nos, m-a f\cut s\ reiau cartea-testa-ment a marelui Creator – Cu g`ndiri [i cu ima-gini, ap\rut\ cu numai doi ani `naintea exitului.Albumul, impecabil tip\rit, este povestea vie]iiunui norocos... ghinionist; dar [i un curs descenografie (nu [tiu unul... involuntar, maibun); o juxtapunere de mont\ri, rezumate; undic]ionar de idei & personaje scenice; [i unprilej de admira]ie pentru un mare om de teatrurom=n, revendicat [i de Europa, America, Asiasau Australia, `n fiecare dintre cele patru con-tinente sim]indu-se ca acas\.
Rom=nia a mai livrat spectacolului inter-na]ional personalit\]i: societari ai Comediei
franceze (Yonnel, Elvira Popescu, MariaVentura), actori [i regizori de film americani(Jean Negulescu, Edward G. Robinson,Johnny Weismuller), stele ale teatrului aus-triac – Agatha B`rsescu, Mihai Popescu, ar-ti[ti [i teatrologi ai Fran]ei ultimelor decenii(so]ii Boruzescu, Pintilie, Iulian Negulescu,Petric\ Ionescu, George Banu, Mirela Ne-delcu-Patureau). Un renascentist de talia luiCiulei n-am mai avut. El a fost arhitect, sce-nograf, actor de teatru [i film, regizor deteatru [i film, manager, profesor [i traduc\tor.A fost premiat, decorat, omagiat, stimat. Eraun brand de ]ar\ (infinit superior celor tipDracula sau Nadia).
~n peste patru decenii de montat pe altemeridiane nu a primit o singur\ cronic\ nega-tiv\, ori mali]ioas\; era a[teptat cu ner\bdarede spectatorii teatrului Bulandra, dar [i cei dela Arena Stage, The Guthrie Teatre, MagioMusicale Fiorentino, Covent Garden,Schiller Teatre [.a.
A montat toate piesele care i-au pl\cut [i ajucat toate rolurile pe care [i le-a dorit; a adus]\rii primul premiu de regie la Cannes – `n1965 [i a (re)construit, `n echip\, Teatrul Mic,Studioul Teatrului din Pite[ti, Na]ionalul bu-
cure[tean, cel din Craiova [i, cel mai impor-tant proiect, sala Aren\ de la Bulandra.
Dup\ un `nceput promi]\tor, s-a trezit mar-ginalizat, cenzurat, [i i s-a interzis s\ mon-teze, timp de zece ani; `n aceast\ perioad\sora i-a murit, iar tat\l era h\r]uit `n ancheteale poli]iei. Cu toate acestea n-a capitulat [i,ajutat de pu]inii prieteni, [i de [ans\, a dep\[itmomentul, revirimentul a devenit uluitor... Amontat pe toate meridianele, uneori c`te [asespectacole pe stagiune, din genuri diverse, `nstiluri diverse, `n limbi diferite.
A mai r\mas, `n memoria celor care l-aucunoscut, un ultim mohican al polite]ii, al re-la]iilor de lucru civilizate [i relaxate; nu jig-nea niciodat\, iar c`nd ceva nu-i convenea,rezolva cazul cu tact [i diploma]ie.
A fost, da, EL a fost, ini]iatorul spectaco-lului rom=nesc modern (Cum v\ place, 1961);[i autorul manifestului teatral care cerea rup-tura cu tradi]ia (revista Teatrul, iunie 1956).
Am avut privilegiul s\ fim, o jum\tate desecol, contemporani cu el. {i avem, cred, da-toria s\ revenim cu acribie, asupra inegala-bilei sale opere...
(va urma)
Liviu Ciulei – artistul cel mai importantal teatrului rom=nesc
CARTEA DE TEATRU
GABRIEL POP
Singurul eveniment cultural anual dinBac\u este Simpozionul na]ional de estetic\organizat de Centrul de Cultur\ [i Arte„George Apostu“. ~n luna noiembrie, de 17ani `ncoace, timp de trei zile, o seam\ de inte-lectuali rom=ni s`nt invita]i de c\tre directorulGheorghe Geo Popa s\ conferen]ieze despreproblemele esteticii. Criteriile de alegere s`ntdesigur subiective, `n func]ie de: rela]iile per-sonale, de influen]a pe care o au puterniciizilei, de prietenii comuni, de bifarea unei acti-vit\]i `n activitatea centrului.
Dac\ facem abstrac]ie de acest aspecteumane [i dac\ ne este u[or s\ ne imagin\m –pentru cine cunoa[te acest loc de lume – c\simpozionul de estetic\ nu intereseaz\ pe niciun intelectual b\c\uan (desigur, `n afara celorimplica]i) putem spune c\ simpozionul „ebine m\car c\ exist\“, lumin`nd, `n felul s\u`ntunericul spiritual din jur.
Pentru a anima [i populariza evenimentul,de c`]iva ani, directorul Geo Popa a implicat [icele dou\ universit\]i locale – Universitateade stat „Vasile Alecsandri“ [i Universitateaparticular\ „George Bacovia“. Mai precis,prezent\rile teoretice au loc `n aulele institu-]iilor de `nv\]\m`nt, manifest\rile cu iz proto-colar la sediul centrului de cultur\. Acest as-pect, care s-a vrut a aprinde gustul studen]ilorpentru estetic\ mai mult `l `ntristeaz\ pe celcare asist\ – studen]ii exprim\ o plictiseal\ ve-cin\ cu nep\sarea (sau chiar vizibila plictisea-l\) pentru subtilit\]ile g`ndului despre frumos.
Vom trece peste ceremonialul acord\rii dediplome, titluri, medalii prin care, de obicei,localit\]ile inexistente cultural `[i gratuleaz\consistent invita]ii [i ne vom m\rgini la aspec-tele pur teoretice din banchetul oferit de Solo-mon Marcus, Marin Aiftinc\, Grigore Smeu,
Alexandru Boboc, Ruxandra Demetrescu,rector al Universitatii Na]ionale de Arte Bucu-re[ti, criticul Valentin Ciuc\, muzicologul Li-viu D\nceanu, Petru Bejan, Constantin Dram,{tefan Munteanu, Constantin C\lin, FeliciaDonceanu, Mihai Oroveanu, sculptorul AurelVlad, Dan Basarab Nanu, director al Muzeu-lui de Art\ Vizual\, Gala]i. Tema sub care s-aupurtat (din p\cate) monologurile a fost u[orstranie „Opera de art\ [i dezestetizarea artei“– de punctat c\ subiectul simpozioanelor estesugerat de Sec]ia de Filosofie, Teologie, Psi-hologie [i Pedagogie a Academiei Rom=ne.
Prelegerile sus]inute la cele dou\ universi-t\]i `n tratarea neobi[nuitei teme a fost intere-sant\ din punct de vedere... psihologic. Esteti-cieni `n v`rst\ – Marin Aiftinc\, GrigoreSmeu, Alexandru Boboc au ap\sat ideea c\„arta“ este sinonim\ cu „frumosul“, echipamai t`n\r\ av`nd o atitudine mult mai flexibil\,mai cuprinz\toare privind formele artei. Pri-mul [i ultimul cuv`nt din cele dou\ zile de pre-zent\ri teoretice au fost semnificative privind„vederile“ participan]ilor – „arta, ca manifes-tare a umanului, nu exist\ `n afara valorii es-teticului, care e reprezentat, prin excelen]\ defrumos“ (Marin Aiftinc\i) [i „Arta contempo-ran\ nu are ca scop producerea de frumos, cis\ dezvolte o atitudine civic\ `n artist ca acestas\ nu fie indiferent la realitatea din jurul s\u“(Ruxandra Demetrescu).
~n mod firesc, `n sintagma „dezestetizareaartei“, participan]ii au v\zut un fenomen cares-a petrecut `ncep`nd cu secolul al XX-lea. ~ns\tratarea a fost ambivalen]\. Grigore Smeu,autorul unei „istorii a esteticii rom=ne[ti“, apolemizat, cu u[or dispre], cu dou\ roman-ciere din ultimul val, Ioana Baetica si IoanaBradea, catalog`nd volumele lor ca producerede „sexomanie“ – din fericire, `n sal\ nimeninu [tia despre ce e vorba. Criticul ie[ean Va-lentin Ciuc\, `ntr-o form\ ceva mai slab\, a
vorbit sofistic zece minute despre „comunica-rea `n art\“, sup\rat pe faptul c\ Ia[ul a fostclasat de c\tre o publica]ie pe locul [apte `ntr-oierarhie a localit\]ilor desemnate la titlul de„ora[ european“. Solomon Marcus a subliniat,`ntr-o interven]ie mai mult [tiin]ific\, c\ arta seafl\ `ntr-o criz\ a limbajului. Muzicologul Li-viu D\nceanu a dat o sentin]\ nu foarte lumi-noas\: „datorit\ maneliz\rii, sub toate formeleei, muzica savant\ va t\cea `n cur`nd“.
Singurul intelectual care a care a fost mailiber, mai viu, mai divers `n expunerea sa li-ber\ a fost universitarul ie[ean Petru Bejan,care a semnalat c\ ast\zi gustul se maturizeaz\[i nu e bine s\ dezavu\m operele de art\ con-temporan\: „Noi oper\m `n ni[te limite, mereur\m`ne ceva dincolo, interpretarea nu poate fidefinitiv\“ [i a `ncercat s\ dea c`teva exemplede art\ contemporan\ care au incitat persoa-nele prezente. Venerabilul filosof AlexandruBoboc, `ntr-un „frumos“ limbaj de lemn, aaruncat c`teva nume din spa]iul german, deza-vu`nd, colocvial, anumite experimente dinteatrul rom=nesc de azi.
Concluziile acestui simpozion b\c\uan deestetic\ s`nt variate si nu neap\rat noi: esteti-cienii profeseaz\ o „art\ pentru art\“, cu slabedeschideri spre un public `n majoritate t`n\rcum a fost cel de la Bac\u – ca s\ nu maiamintim de lipsa talentului oratoric din arse-nalul esteticienilor (se pare c\ Demostene numerit\ studiat foarte intens!). Pe de alt\ parte,`n lipsa unui dialog public-intelectuali, ace[tiadin urm\ nu au nici un schimb de idei, limi-t`ndu-se la citirea cuminte a textului sau larostirea alb\ a ideilor artei.
Expozi]ia inedit\ dedicat\ memoriei sculp-torului George Apostu a fost poate singuruleveniment cultural autentic care merit\ s\ fiesubliniat la acest ultim Simpozion na]ional deestetic\ de la Bac\u. {i poate pre]ul s\u, de700 de milioane de lei vechi.
Estetica `n provincie
Noul apelc\tre lichele
ALEXANDRU PETRIA
Nu e momentul s\ v\ retrage]i dinvia]a public\. E timpul s\ fi]i considera]imor]i `n via]a public\. Spiritual. Nu`nainte de-a v\ recunoa[te micimea ome-neasc\. Existen]a larvar\ conectat\ labanul public. Fie [i cu for]a.
S`nte]i ni[te baloane umflate de unmarketing insistent, cu o oper\ care n-arecum s\ treac\ grani]ele ]\rii. Orgoliul n-os\ v\ asigure dec`t un loc insignifiant `nistorie. La „nu face]i ca ei“. Sau la „de[-tep]i, dar lep\d\turi“.
V-a]i asimilat coprofagia `n metabo-lism c`nd naivii credeau c\ s`nte]i ni[terepere. I-a]i `n[elat. Din cinism sau ceci-tate momentan\.
Presa v-a etichetat gre[it ca „Intelec-tualii lui B\sescu“. ~n realitate, a]i abdi-cat de la condi]ia de intelectuali sus]in`nd[i pentru al doilea mandat un personajantidemocratic.
Ca [i B\sescu, s`nte]i la fel de vinova]ipentru situa]ia catastrofal\ `n care a ajunsRom=nia.