Litiaza biliara (calculii biliari)GeneralitatiVezica biliara
(colecistul sau "ferea" populara) este un sac de mici dimensiuni,
pozitionat imediat sub fcat. Are rolul de a depozita bila secretata
de fcat. Bila ajuta la digestia grasimilor si este eliminata din
vezica biliara in intestinul subtire, prin intermediul unor canale,
cai biliare.Calculii biliari sunt compusi din colesterol si
alticonstituenti ce se gasesc in bila. Ca dimensiune, pot f mai
mici decat un bob de grau sau mai mari decat o minge de golf. area
majoritate a acestor calcului nu pun probleme, dar daca bloc!eaza
un canal e"cretor, necesita tratament.CauzeCalculii biliari apar
atunci cand colesterolul si substantele constituente ale bilei
cristalizeaza, formand calculi duri in vezica biliara. Calculii
seformeaza atunci cand e"ista o cantitate prea mare de colesterol
in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este alterata (nu
se goleste normal).area majoritate a medicilor considera ca
inclusiv calculii de dimensiuni microscopice potdetermina aparitia
simptomelor. Acesti calculi de mici dimensiuni pot duce la formarea
unui sediment denumit "namol biliar", care poate f adesea
evidentiat la e"aminarea ecografca abdominala.SimptomeCel mai
frecvent simptom ale litiazei biliare este durerea in zona
epigastrica (zona stomacului) si in parte superioara dreapta a
abdomenului, aria subcostala dreapta, denumita medical, !ipocondru
drept.#urerea poate avea urmatoarele caracteristici$% apare brusc
in zona centrala superioara a abdomenului (zona epigastrica) si se
poate intinde in partea superioara dreapta a spatelui si in zona
umarului& este greu de gasit o pozitieconfortabila& durerea
nu dispare odata cu incercarea de deplasare% impiedica efectuarea
unor miscari respiratorii normale si profunde% dureaza de la '(
minute pana la )* ore (frecvent, dureaza intre ' si ( ore)% apare
noaptea, find atat de severa incat sa intrerupa somnul% apare dupa
mese.#urerea asociata litiazei biliare poate determina varsaturi,
care pot duce la usurarea intr%o oarecare masura a durerii si
presiunii abdominale. #urerea ce asociaza febra, greata si
varsaturi sau inapetenta (pierderea apetituluialimentar), poate f
un semn de infectie la nivelul vezicii biliare (colecistita
acuta).+imptomele care sugereaza obstructia canalului biliar comun
includ$% ingalbenirea pielii si a portiunii albe a oc!iului
(icter)% inc!iderea la culoare a urinii (urini !ipercrome)% scaune
desc!ise la culoare (acolice)% febra si frisoane.Diagnostic
diferential,"ista numeroase alte afectiuni ce pot determina
aparitia unor simptome similare, inclusiv re-u"ul gastro%esofagian,
durerea determinata de infarctul miocardic precum si afectiuni
!epatice. .nfectiile digestive (gastroenterita) si to"iinfectia
alimentara pot, de asemenea, determina aparitia simptomelor
asemantoare celor produse de litiaza biliara. #iareea si
varsaturile se asociaza cu gripa si to"iinfectia alimentara, dar
durerea tinde sa fe mai degraba trecatoare, decat constanta.
#urerea ce apare in aceste afectiuni este resimtita mai degraba in
tot abdomenul decat intr%un singur loc. #urerea abdominala
trecatoare (mai degraba decat constanta) si care se asociaza cu
greata, varsaturi si posibil febra usoara este mai degraba
determinta de gastroenterita sau to"iinfectii alimentare, decatde
litiaza biliara. ,ste cu atat mai probabil ca acestea sa fe cauza
durerii cu cat si persoanele din anturaj resimt aceleasi
simptome.Evolutie,volutia litiazei biliare depinde de prezenta
saunu a simptomelor. area majoritate a pacientilor cu litiaza
biliara nu prezinta simptome si nu necesita tratament. Cei care
prezinta simptome, adesea sufera interventie c!irurgicala pentru
indepartarea vezicii biliare.Litiaza biliara asimptomatica/ana la
012 dintre persoanele cu litiaza biliara nu prezinta simptome. area
majoritate a celorcu litiaza biliara asimptomatica nu vor
prezentaniciodata simptome.Litiaza biliara simptomaticaCea mai
frecventa problema cauzata de litiaza biliara consta in obstructia
repetata de catre uncalcul a canalului cistic, ductul ce dreneaza
vezica biliara. Aceasta determina accese periodice de durere ce
apar in conte"tul contractiei si rela"arii vezicii biliare.
Accesele de durere sunt, de obicei, severe si constante, durand de
la '( minute pana la 3 ore, durerea putandu%se agrava dupa masa.
+imptomele cedeaza in cateva zile.4a primul acces dureros, cea mai
buna atitudine consta in a observa daca durerea trece fara
interventie c!irurgicala. 5otusi, daca durerea este severa sau daca
au mai e"istat asemenea antecedente dureroase, se poate dovedi
necesar tratamentul c!irurgical pentru indepartarea vezicii
biliare..n functie de locul de obstructie al canalului biliar,
simptomele pot include greata, varsaturi,febra si durere abdominala
severa ce dureaza mai mult de 3 ore. #aca aceste simptome apar,se
poate dovedi necesar tratamentul c!irurgical de indepartare a
vezicii biliare si a calcului inclavat.6ar, calculii biliari pot
determina aparitia pancreatitei acute, o in-amatie a pancreasului.
/ietrele pot bloca -u"ul de enzime digestive secretate de pancreas.
/ancreatita poate duce la aparitia durerii abdominale acute,
severe, la pierderea apetitului, greata, varsaturi si
febra.Necesitatea interventiei chirurgicale'#e obicei, primul acces
de simptome determinate de litiaza biliara nu este sever.
Complicatiile grave (precum obstructia unui canal) se produc rar,
astfel incat in urma consultarii cu medicul, se poate decide
amanarea tratamentului pentru a se observa daca simptomele se remit
de la sine. Acest lucru este cu atat mai important cu cat mediculnu
este sigur daca simptomele sunt produse delitiaza biliara. #esi,
uneori interventia c!irurgicala de urgenta este necesara, in
majoritatea cazurilor pare o abordare mai sigura amanarea
tratamentului pana la aparitiaunui al doilea episod dureros. #aca
apar doua episoade dureroase, este foarte posibil ca acestea sa se
repete in viitor. .n aceasta situatie, tratamentul c!irurgical
pentru indepartarea vezicii biliare este, de obicei, cea mai buna
solutie. /ersoanele ce resimt simptome asociate litiazei biliare,
au un risc mai mare de a prezenta simptome dureroase inviitor si
complicatii, fata de cei asimptomatici. ,ste imposibil de prezis
frecventa episoadelor dureroase, precum si severitate acestora.
ulti dintre cei ce se !otarasc sa nu se trateze, nu prezinta
probleme ulterioare. Apro"imativ ' din7 persoane ce prezinta un
acces dureros unic, nu prezinta ulterior alte episoade
dureroase.Factori de risc+ansele de a dezvolta litiaza biliara
simptomatica sunt mai mari pentru$% persoanele de se" feminin %
femeile au un riscde ) ori mai mare decat barbatii de a dezvolta
litiaza biliara% persoanele in varsta de peste (( de ani%
persoanele supraponderale% persoanele ce au scazut rapid in
greutate % litiaza biliara apare la apro"imativ un sfert din
persoanele supraponderale ce urmaresc o dietastricta si la
apro"imativ jumatate din cei ce fac tratament c!irurgical pentru
obezitate (b8pass gastric). /rin aceasta interventie c!irurgicala,
se reduce dimensiunea stomacului si se realizeaza cone"iunea
stomacului restant cu portiunea mijlocie a instestinului subtire.%
persoanele cu niveluri crescute de colesterol "bun" (9#4 sau
lipoproteine cu densitate mare)si trigliceride (tipuri de grasimi
gasite in sange si alimente)% personele cu boala Cro!n% persoanele
cu istoric familial de litiaza biliara% femeile insarcinate%
persoanele ce fac tratament cu estrogeni (post menopauza) sau doze
mari de anticonceptionale orale% persoanale de origine !ispanica
sau americanii nativi% persoanele cu siclemie% persoanele ce fac
tratament cu anumite medicamente, de e"emplu :cteotrid sau
medicamente ce scad nivelul colesterolului precum ;amfbrozil sau u
este efcient in cazul calculilor calcifcati. .nvestigatii, precum
radiografa abdominala, pot f folosite pentru a determina prezenta
calciului la nivelul calculilor biliari.'ratament
chirurgical5ratamentul c!irurgical pentru indepartarea vezicii
biliare (colecistectomie) este tratamentul de electie pentru
calculii biliari ce determina durere moderata pana la severa sau
alte simptome. #e obicei, simptomele nu reapar dupa indepartarea
vezicii biliare. .ntr%un numar redus de cazuri, tratamentul
c!irurgical este efectuat pentru prevenirea aparitiei
complicatiilor litiazei biliare.5ratamentul c!irurgical
laparoscopic este adesea cea mai buna metoda pentru indepartarea
vezicii biliare. .nterventia c!irurgicala pe abdomen desc!is
presupune o perioade de convalescenta mai lunga si este mai
dureroasa.'ipuri de interventii chirurgicale.nterventia
laparoscopica este cel mai frecvent tip de interventie c!irurgicala
efectuata pentru indepartarea vezicii biliare..nterventia pe
abdomen desc!is poate f efectuata in cazul in care laparoscopia nu
este o optiune. area majoritate a interventiilor c!irurgicale pe
abdomen desc!is sunt efectuate dupa ce s%a incercat efectuarea unei
colecistectomii laparoscopice. .nterventia pe abdomen desc!is poate
f considerata o alegere mai buna daca sangele nu se coaguleaza
normal, anatomia zonei vezicii biliare nu este normala sau e"ista
foarte multe cicatrici de la interventiile c!irurgicale
*anterioare.Apro"imativ '(2 dintre persoanele cu litiaza biliara
simptomatica prezinta, de asemenea, calculi la nivelul ductului
biliar comun. Calculii de la nivelul canalului biliar comun
(coledocolitiaza) pot duce la apartia unor complicatii
amenintatoare de viata, astfel ca ei trebuie indepartati daca sunt
descoperiti in timpul interventiei c!irurgicale pentru indepartarea
vezicii biliare. Calculii biliari pot f indepartati inainte de
interventia c!irurgicala folosind colangiopancreatografa
endoscopica retrograda (,6C/).De retinut*% recuperarea este mult
mai rapida si mai putin dureroasa dupa interventia laparoscopica
decatdupa cea efectuata pe abdomen desc!is% perioada de spitalizare
dupa interventia laparoscopica este mai redusa decat cea pentru
interventia efectuata pe abdomen desc!is& pacientii sunt de
obicei e"ternati in aceeasi zi sau dupa o zi de spitalizare in
comparatie cu ) pana la * zile pentru cei cu interventie pe abdomen
desc!is.% perioada de timp pana la reluarea activitatilorcotidiene,
inclusiv revenirea la serviciu, este mai scurta dupa interventia
c!irurgicala (? pana la '1 zile comparativ cu * pana la 3 saptamani
in cazul interventiei pe abdomen desc!is)..ntr%un tip nou de
interventie laparoscopica, mini%laparoscopia, se utilizeaza
instrumente cu un diametru foarte mic. .n studiile preliminare,
acest tip de interventie pare sigur, se asociaza cu un nivel scazut
de durere, este urmata de o perioada mai redusa de recuperare si
lasa in urma cicatrici de dimensiuni mai mici decat colecistectomia
laparoscopica traditionala. ,"pertii lucreaza in continuare pentru
dezvoltarea acestei metode de tratament.$lte tratamenteAlte optiuni
terapeutice pentru litiaza biliara nusunt disponibile pe scara
larga. >u se cunosc multe detalii in ceea ce priveste efcienta
lor si impactul pe termen lung comparativ cu tratamentul
c!irurgical.#aca la nivelul canalului biliar comun sunt descoperiti
calculi biliari inainte sau in timpul interventiei c!irurgicale
pentru indepartarea vezicii biliare, un medic specialist
gastroenterolog poate efectua o colangiopancreatografe endoscopica
rtrograda(,6C/). ,6C/%ul permite vizualizare calculilor. .ncazul
anumitor pacienti la care nu se poate efectua o interventie
c!irurgicala, ,6C/%ul poate f insotit de o alta procedura medicala,
numita sfncterotomie endoscopica, ce permite pasajul mai usor de la
nivelul canalului biliar a calculilor biliari.Alte optiuni
terapeutice pentru litiaza biliara includ$% 4itotritia. Aceasta
metoda terapeutica presupune utilizarea ultrasunetelor pentru
spargerea calculilor biliari. /oate f utilizata singura sau in
asociere cu medicatia bazata pe acizi biliari. etoda, care astazi
este rar folosita, a fos utilizata in cazul persoanelor ce prezinta
o in-amatie cronica a vezicii biliare si care nu sunt sufcient de
puternici pentru a suporta o interventie c!irurgicala& totusi,
nu este indicata in tratamentul colecistitei acute.%
Colecistostomie percutana. Acest procedeu poate duce la
indepartarea temporara a simptomatologiei in cazul unei vezici
biliare in-amate pana cand ,6C/%ul sau interventia c!irurgicala pot
f efectuate. Aceasta procedura presupune plasarea unui tub de dren
prin peretele abdominal pana la nivelul vezicii biliare. Aceasta
interventie este efectuata uneori pentru cei ce nu sunt apti pentru
o interventie c!irurgicala.Alte terapii pentru calculii de la
nivelul canalului biliar comun includ$% Colangiopancreatogra!a
endoscopica retrograda (E%C&) asociata cu s!ncterotomie(
.nvestigatia presupune manevrarea de catre medic a unui tub -e"ibil
ce prezinta atasat o camera de luat vederi, numit endoscop, de%a
lungul esofagului si al stomacului pana la nivelul canalelor ce
dreneaza fcatul si vezica biliara. #aca la nivelul canalului biliar
comun se gaseste un calcul, acesta poate f uneori indepartat cu
ajutorul endoscopului. edicul largeste desc!izatura canalului
biliar de la nivelul intestinului si indeparteaza calculului cu
ajutorul unui cos mic. .n conditiile in care tratamentul
c!irurgical de indepartare a vezicii biliare previne reaparitia
calcullilor biliari, ,6C/%ul este de obicei cea mai buna optiune
calculii a-ati la nivelul canalelor biliare. 5otusi, aceastametoda
de tratament poate f folosita si la pacientii ce nu sunt apti
pentru o interventie c!irurgicala.De retinut*4itotritia si
colecistostomia sunt utilizate rar in tratamentul litiazei biliare
si sunt mai putin efciente decat tratamentul c!irurgical in
prevenirea simptomelor determinate de litiaza biliara. ,ste
necesara o evaluare impreuna cu medicul a riscurilor, costurior si
efcientei acestor terapii folosite destul de rar. Atunci cand
vezica biliara nu este indepartata, asa cum se intampla in
tratamentele nonc!irurgicale, recurenta calculilor biliari este de
712 pana la (12 in ( ani./rofla"ie>u e"ista o metoda sigura de a
preveni aparitialitiazei biliare. 5otusi, se poate reduce riscul de
aparitie a calculilor biliari simptomatici.+entinerea unei greutati
optime,ste importanta mentinerea unei greutati optime. +tudiile
arata ca pierderea voita in greutate (dieta, nu pierderea datorata
unor afectiuni) urmata de cresterea in greutate nedorita, poate
creste riscul de formare a calculilor biliar, in special in cazul
femeilor. #aca este necesara pierderea in greutate, aceasta trebuie
facuta gradat. .n cazul unei diete, telul este de a pierde intre
1,( @g si 1,? @g pe saptamana.+unt de evitat dietele ce duc la o
pierdere rapida in greutate si cele de infometare. (#ietele ce duc
la o pierdere rapida in greutate trebuie supervizate de un medic
specialist. #e asemenea, este recomandabila consultarea medicului
specialist in ceea ce priveste administrarea pe parcursul dietei a
medicamentelor ce reduc riscul de aparitie a calculilor
biliari.Dieta echilibrata cu mese regulate+tudiile arata ca mesele
luate regulat si care auin compozitia lor si grasimi (acestea
determina golirea vezicii biliare) pot ajuta la prevenirea
aparitiei litiazei biliare. ,ste recomandat consumul de cereale
integrale si fbre, precum si de alimente ce contin calciu (acesta
se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate). Consumul de
grasimi animale (saturate) si de alimente cu un continut ridicat de
colesterol trebuie limitat.Eercitiile !zice regulate,"ercitiul fzic
sustinut poate reprezenta un mod de reducere a riscului de aparitie
a litiazei biliare. An studiu a demonstrat ca femeile, ce
efectueaza in mod regulat e"ercitii fzice, au unrisc redus de a f
supuse unei operatii de indepartare a vezicii biliare. ,fectuarea
de e"ercitii fzice timp de )%7 ore pe saptamana a redus riscul la
aceste femei cu )12..ntr%un studiu efectuat pe un numar mare de
barbati, )%7 ore de alergare pe saptamana au redus riscul de
aparitie a calculilor biliari simptomatici cu )12. Alaturi de o
dieta saraca in grasimi, e"ercitiul fzic este o metoda efcienta de
atingere a unei greutati optime si de reducere a nivelurilor de
colesterol si trigliceride.Decizia asupra administrarii compusilor
pe baza de estrogen,"ista anumite dovezi care arata ca
administrarea de !ormoni, precum estrogenul dupa menopauza sau de
doze mari de anticonceptionale, poate creste riscul unei femei de a
dezvolta calculi biliari simptomatici. Administrarea unor asemenea
!ormoni necesita un consult in prealabil cu medicul specialist.
&eritonitain-amatie a peritoneului. : peritonita este aproape
intotdeauna consecutiva unei atingeri a unui organ abdominal$ fe un
viscer este infectat si bacteriile se propaga apoi din aproape in
aproape in peritoneu& fe peretele unui viscer cavitar
(intestin, de e"emplu) este perforat, iar continutul sau care poate
cuprindebacterii si substante agresive se acumuleaza inperitoneu.
:data in-amatia declansata, se produce o ocluzie intestinala.
/ierderile lic!idiene diminueaza de altfel volumul sangvin, ceea ce
e"plica, in caz de peritonita grava sau prelungita, suferinta
principalelor viscere (plamani, rinic!i).peritonita acuta ,
ln-amatiile acute ale peritoneului au origini foarte diferite$
perforarea unui ulcer al stomacului sau al duodenului&
apendicita& colecistita (in-amatia veziculei biliare)&
sigmoidita (in-amatia ultimei parti a colonului)& plaga unui
viscer cavitar, survenita in cursul unui traumatism al
abdomenului& salpingita (in-amatia uneia sau ambelor trompe
uterine)& in acest ultim caz, peritonita ramane localizata in
micul bazin$ atunci se vorbeste de pelviperitonita.: peritonita
acuta poate f generalizata sau localizata., : peritonita acuta
generalizata se traduce printr%o durere abdominala intensa si
generalizata, prin semne de paralizie intestinala (varsaturi,
oprire a evacuarii materiilor fecale si a gazelor), printr%o
alterare a starii generale (febra, depresie) si uneori prin semne
ale micsorarii volumului sangvin (paloare, an"ietate, puls rapid).
musc!ii peretelui abdominal sunt foarte contractati& peretele
abdominal devine tare, tensionat, dureros (abdomen de lemn)., :
peritonita acuta localizata antreneaza formarea de aderente care
compartimenteaza cavitatea peritoneala si impiedica focarul
infectios sa se intinda. 4ocalizarea sa depinde de organul in cauza
(in jos si in dreapta abdomenului pentru apendicita, in jos si la
stanga pentru sigmoidita).'ratament , .n caz de peritonita acuta,
bolnavul trebuie sa fe spitalizat de urgenta intr%un serviciu de
c!irurgie. 6eanimarea consta, in principal, in compensarea
pierderilor lic!idiene prin perfuzii intra venoase. :peratia
vizeaza tratarea cauzei peritonitei (suturare pentru a inc!ide un
ulcer perforat, ablatia unui apendice etc.), curatarea cavitatii
abdominale si amplasarea unui dren. .n completare, se administreaza
antibiotice. +pitalizarea dureaza,in general, intre = si '(
zile.&eritonita reprezintB in-amaCia peritoneului, mai concret
a seroasei peritoneale, membrana care acoperB organele abdominale
Di aprtea internB a pereCilor abdominali. +paCiul peritoneal este
un spaCiu situat Entre peritoneul visceral (cel care acoperB
organele abdominale, constituind seroasa acestora) Di peritoneul
parietal (care cBptuDeDte interiorul pereCiilor abdominali).Fn
spaCiul peritoneal, e"istB o cantitate minimB de lic!id, ce permite
alunecarea liberB a celor doua foiCe peritoneale, una pe cealaltB
iar En caz de peritonit- En spaCiul peritoneal se acumuleazB o
cantitate mai mare de lic!id de la bilB, suc gastric, lic!id
intestinal, puroi etc.Fn majoritatea cazurilor, peritonita apare
atuncicand bacteriile se rBspGndesc printr%o perforaCie a organelor
gastrointestinale sau genitourinare En cavitatea abdominalB, Di pot
f provocate de$ apendicita acutB, ulcer duodenal sau gastric
perforat, sarcinB e"trauterinB etc.Simptomele persoanei afectate de
peritonit-$ leucocitozB (creDterea numBrului de leucocite), oc!ii
EncercBnaCi, poziCie antalgicB, dureri abdominale spontane Di
accentuate la palpare, contractura abdominalB Di muscularB, stBri
de greaCB, oprirea tranzituluiintestinal, febrB Di frisoane,
creDterea 3frecvenCei respiratorii sau respiratie superfcialB,
obosealB etc.Fn funcCie de mecanismul de producere, peritonitele se
Empart En$ peritonite primitive Di peritonite
secundare./eritonitele primitive sunt mai rare si apar En anumite
condiCii$ la copiii cu sindrom nefrotic, la adulCi cu ascitB. /oate
apBrea En strGnsB corelaCie cu ciroza !epaticB de origine
alcoolicB. /unctul de pornire este o altB infecCie, afecCiune, iar
de aici germenii disemineazB pe cale sangvinB spre peritoneu. #e
regulB, este implicat un singur tip de bacterie, iar tratamentul
este de tip medicamentos (antibiotic). /eritonitele secundare sunt
peritonitele la care operaCia este obligatorie, calea de
contaminare find directB. /eritonitele secundare se produc cGnd
e"istB o comunicare anormalB Entre un organ cavitar Di spatiul
peritoneal, prin perforarea peretelui organului respectiv,
secundarB unei in-amaCii. /rin aceasta comunicare, conCinutul
organului care este iritant sau contaminat (septic), ajunge En
peritoneu, determinGnd peritonita./eritonita secundarB este o etapa
tardivB de evoluCie a unei in-amaCii de organ, netratatB
corespunzBtor sau care nu a rBspuns la tratament (de e"emplu$
apendicitB acutB perforatB cu peritonit-, ulcer perforat cu
peritonitB generalizatB, perforaCie intestinalB, in-amaCia trompei
uterine cu pelviperitonitB etc).&eritonita poate f iniCial
c!imicB (iritaCia peritoneului de produse patologice iritante H
bilB, acidul clor!idric din stomac) Di, ulterior, septicB, cu
dezvoltarea de germeni. 4a peritonitele secundare se EntGlnesc o
asociere de germeni. Fn funcCie de e"tensia in-amaCiei,
peritonitele pot f peritonite localizate Di peritonite
generalizate.'ratamentul peritonitei poate f de tip medicamentos
sau c!irurgical( 5ratamentul medicamentos esteEndreptat Empotriva
bacililorgram%negativi Di a cocilor gram%pozitivi (se folosesc
ampicilina, gentamicina). .ntervenCia c!irurgicalB are drept scop
evacuarea lic!iduluiinfectat din cavitatea peritonealB,
EndepBrtareasursei de contaminare, lavajul cavitBCii afectatecu
soluCie antisepticB Di drenajul peritoneal. Netratat- la timp.
peritonita generalizat- poate cauza decesul.iarperitonita
localizatB duce la constituirea unui abces si poate degenera
septicemie, determinGnd Docul septic.Boala Cro!n % in-amatia
colonului;eneralitatiBoala Cro!n este deseori intalnita la mai
multi membrii ai aceleasi familii (transmitere genetica). >u se
cunoaste e"act de ce unele persoane devolta boala, insa e"ista
studii medicale de specialitate care au dovedit e"istenta anumitor
factori declansatori (triggeri), ce pot declansa boala prin
diferite mecanisme imune.+%a dovedit faptul ca boala poate f
declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva
bacteriilor intestinale saprofte (care se gasesc in mod normal la
nivelul intestinului gros) sau prin mecanisme imune comple"e
secundare unor infectii cu diferite bacterii sau virusi
(8cobacterii tuberculoase, Iersinia enterolitica, ,.coli, B.
fragilis). +e stie, de asemenea, ca factorii de mediu au un rol
important in aparitia bolii. u este recomandata administrarea
medicatiei antiin-amatorii nonsteroidiene (.buprofen, >apro"en),
deoarece aceste medicamente au fost asociate cu un risc crescut de
aparitie a recidivelor.% stoparea fumatului aduce un benefciu in
evolutia bolii Cro!n% alimentatia rationala si e"cluderea din dieta
a glucidelor concentrate (bomboane, dulceturi, serbet, ciocolata),
prajelilor, sna@surilor poate ameliora simptomele digestive
caracteristice bolii Cro!n% utilizarea rationala a antibioticelor.
>u este indicata administrarea empirica (fara recomandarea
medicului) a nici unui antibiotic% e"ercitiul fzic regulat si
evitarea stresului emotional.5ratament ambulatoriu al copiilor cu
boala Cro!nCopii cu boala Cro!n au nevoie de o atentie speciala in
ceea ce priveste ingrijirea lor. Boala Cro!n poate cauza malnutitie
(defciente nutritionale) si tulburari de crestere. ,ste
foarteimportant ca parintii copiilor care au fost diagnosticati cu
aceasta afectiune sa incurajeze efectuarea cat mai corecta a
tratamentului medicamentos. #e asemenea, copii trebuie incurajati
sa duca o viata normala,sa mentina o dieta sanatoasa si sa faca
sport. Anii copii cu boala Cro!n necesita si suport psi!ologic,
datorita faptului ca ei dezvolta mult mai usor diferite comple"e
legate de boala.5ratament medicamentosedicatia in boala Cro!n se
stabileste in functie de tipul si gravitatea
afectiunii.Aminosalicilatii sunt folositi in formele medii deboala
Cro!n si au ca efect reducerea
in-amatieiintestinale.Corticosteroizii pot f adaugati in sc!ema de
tratament pentru a atenua simptomele si pentru a mentine pentru un
timp cat mai indelungat remisiunile. edicamentele mai puternice,
precum imunosupresivele sunt necesare in cazurile grave, complicate
(pe ''langa Azatioprina, 3%mercaptopurina si etotre"atul, se poate
administra si Ciclosporina).edicamentele administrate in boala
Cro!n, scad in-amatia intestinala si ajuta la$% ameliorarea
simptomelor% cicatrizarea leziunilor intestinale% pastrarea unei
remisiuni de lunga durata si scad riscul de aparitie al
recidivelor% amanarea tratamentului c!irurgical..n cazul in care
boala Cro!n nu are simptome clinice, nu este necesar nici un
tratament medicamentos. +imptomele usoare raspund favorabil la
medicatia antidiareica sau la dieta corespunzatoare recomandata de
medicul curant sau de nutritionist.entionam ca medicamentele
antiin-amatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate pacientilor cu
boala Cro!n, deoarece e"ista maimulte studii medicale care au
aratat faptul ca aceste medicamente pot determina acutizari si
recidive.:ptiuni de medicamenteedicatia suplimentara a bolii Cro!n,
consta in adimistrarea de .n-i"imab (6emicade) si este indicata mai
ales in cazul unor complicatii, precum fstulele intestinale.
.n-i"imab este un medicament care poate f folosit un timp
indelungat in tratametul bolii Cro!n, insa e"istaunele studii
medicale care nu recomanda folosirea lui in cazul tuturor
pacientilor (poate da imunosupresie severa si poate predispune
lainfectii severe precum tuberculoza pulmonara).Antibioticele sunt
utilizate in tratamentul antiinfectios al complicatiilor aparute in
boala Cro!n (fstule, abcese) sau in tratamentul adjuvant al
complicatiilor oculare asociate bolii Cro!n (conjunctivite,
iridociclite, uveite).Alte tratamente medicamentoase a-ate in
studiu urmand a f folosite in boala Cro!n sunt urmatoarele$%
,tanerceptul% .nterleu@ina '1 si ''% 5alidomida (care are insa
efecte puternice teratogene, determinand malformatii ale
fatuluifind contraindicata in tratamentul femeilor insarcinate)%
C#/(?', care este un compus medicamentos care conform unor studii
medicale de specialitate este e"trem de efcient in tratamentul
formelor grave si al complicatiilor aparute in boala Cro!n. 5otusi,
nu e"ista sufciente studii care sa dovedeasca efcienta pe termen
lung sau sa evidentieze eventualele efecte secundare.#e
retinutLajoritatea medicamentelor mentionate mai sus pot f
utilizate si in tratamentul copiilor cu boala Cro!n.u e"ista
analize ale sangelui care sa stabileasca un diagnostic, acestea pot
avea insa un important rol orientativ&).
Colonoscopia.Colonoscopul este un instrument tubular -e"ibil care
are atasata in varf o camera video supraspecializata, pentru
amonitoriza aspectul mucoasei digestive. #aca medicul observa in
timpul efectuarii colonoscopiei eventuale anomalii, prin
introducerea in colonoscop a unor instrumente asemanatoare celor
c!irurgicale se poate preleva o proba de tesut (biopsie) de la
nivelul intestinal dorit&7. Atilizarea razelor J pentru a
realiza o imagine a colonului. >ecesita utilizarea de substante
de contact precum sulfatul de bariu. +e poate vizualiza conturul
intestinului. /rin insu-area ulterioara de aer se poate vizualiza
conturul mucoasei colorectale, investigatie ce poarta denumirea de
Oproba cu dublu '(contrastN. Bariul ramane atasat un timp de
mucoasa ce captuseste intestinul, creand astfelo imagine de
rezolutie buna a interiorului tubului digestiv&*. Atilizarea
tomografei computerizate (C5). Colonoscopia virtuala combina
imaginile de tomografe computerizata pentru a crea o imagine
detaliata a colonului. +e recomanda in cazurile in care
colonoscopia nu poate f efectuata.+tadializarea cancerului de
colon#upa formularea diagnosticului de cancer colo%rectal, medicul
poate recomanda o serie de teste care sa stabileasca stadiu in care
se a-a afectiunea. +tadializarea ajuta in alegerea celormai
potrivite metode terapeutice si poate include manevre imagistice
neinvazive(cum ar f computer tomografa, C5), dar uneori poate
insemna si apelarea la metode diagnostice invazive.+tadiile
cancerului de colon$% +tadiul 1. Cancerul este in cel mai precoce
stadiu de dezvoltare, nu a depasit mucoasa colonului sau a
rectului. Acest stadiu se mai numeste si stadiul de carcinom in
situ.% +tadiul .. Cancerul a depasit mucoasa dar nu a penetrat
peretele colonului sau al rectului.% +tadiu ... Cancerul a penetrat
peretele intestinal dar nu a atins ganglionii limfatici de
vecinatate.% +tadiul .... 5umora a invadat ganglionii limfatici de
vecinatate dar nu a afectat alte organe sau sisteme.% +tadiul .V.
5umora a atins alte organe sau sisteme, cum ar f plamanii sau
fcatul.% Cancerul recurent. Acest stadiu denumeste reaparitia
tumorii dupa efectuarea tratamentului. /oate aparea la nivelul
colonului, al rectului sau al altui organ.5ratament5ipul de
tratament depinde in principal de stadiul afectiunii. Cele mai
importante metode terapeutice sunt$ inverventia c!irurgicala,
c!imioterapia si radioterapia. 5ratamentul c!irurgical in stadiile
initiale ale cancerului de colon.n cazul cancerelor mici la nivelul
unui polip saua celor in stadii initiale eliminarea se poate facecu
ajutorul colonoscopului. #aca anatomopatologul stabileste ca tumora
din polip nu a invadat si baza acestuia, atunci e"ista o mare sansa
ca intreg cancerul sa f fostin totalitate eliminat. Alti polipi mai
mari pot f eliminati prin interventie c!irurgicala laparoscopica,
operatie ce se realizeaza prin doar cateva mici incizii la nivelul
cavitatii abdominale, incizii prin care sunt introduse camera video
si intrumentele neceare interventiei. .maginile sunt proiectate pe
un monitor. +e pot preleva si biopsii ganglionare din jurul zonei
afectate.5ratamentul c!irurgical in cancerul de colon invaziv#aca
tumora a crescut prin peretele colonic c!irurgul poate recomanda
colectomia, pentru a indeparta portiunea afectata in totalitate,
pana in tesutul sanatos. +e ridica si ganglionii limfatici din
vecinatate, pentru a f analizati ulterior.C!irurgul poate reuni
cele doua portiuni restante& cand insa acest lucru nu este
posibil, se poate efectua o colostomie temporara (anuscontra
naturii). +e efectueaza o incizie pentru acrea un orifciu in
peretele abdominal prin care se aduce la piele o portiune terminala
a colonului, pentru a putea realiza evacuarea continutului digestiv
intr%o punga speciala pe parcursul urmatoarelor zile& ziele de
dupa operatie sunt cruciale pentru vindecare. Alterior
continuitatea anatomica a colonului se reface, alteori insa
colostomia poate f permanenta.5ratamentul c!irurgical in cancerul
de colon a-at in stadii avansate#aca tumora se a-a intr%un stadiu
avansat siPsau starea generala este alterata se poate inverveni
c!irurgical cu viza paliativa, pentru a decomprima colonul si
pentru a ameliora simptomatologia.#aca e"ista metastaze doar la
nivelul fcatului, in numar redus, c!irurgul poate efectua si
interventia necesara eliminarii acestora din fcat. Alterior se
intervine si prin c!imioterapie& in multe cazuri aceasta poate
f utilizata si inaintea interventiei. Aceasta asociere de mijloace
terapeutice are drept scop cresterea sanselor de
supravietuire.C!imioterapiaC!imioterapia utilizeaza anumite
medicamentepentru a distruge celulele canceroase& poate f
administrata pentru a distruge celulele ramase in urma interventiei
c!irurgicale, pentru a controla cresterea tumorala sau pentru a
minimiza simptomele cancerului. edicul mai poate recomanda
c!imioterapia in cazul in carecancerul s%a raspandit in afara
peretelui intestinului gros sau la ganglionii limfatici. 4a
persoanele cu cancer rectal c!imioterapia se asociaza cu
radioterapia.6adioterapia 6adioterapia utilizeaza energie din surse
de raze J pentru a distruge celulele canceroase care raman in urma
c!irurgiei sau pentru a ameliora manifestarile cancerului
colo%rectal.6adioterapia este rareori utilizata in stadiile
initiale& ea se foloseste in stadiile in care cancerul
colorectal a strapuns tubul digestiv si a atins ganglionii
limfatici. 6adioterapia poate ffolosita dupa interventia
c!irurgicala si pentru a reduce riscul de reaparitie a cancerului
in ariacare a fost interesata initial.5erapia biologica
tintita,"isa medicamente care actioneza pe anumite defecte ale
celulelor canceroase distrugandu%le& se adreseaza celor cu
boala avansata, si potf administrate impreuna cu c!imioterapia sau
singure. Astfel de medicamente sunt$ bevacizumab (Avastin),
cetu"imab (,rbitu") si panitumumab (Vectibi").,"ista persoane care
sunt ajutate de aceste medicamente noi, in timp ce in alte cazuri
nu '3se obtin rezultatele scontate. +e incearca acumsa se
stabileasca proflul bolnavului, la care unul sau altul dintre
aceste medicamente ar putea avea cele mai bune rezultate. /ana
atunci medicii cantaresc cu atentie raportul riscPbenefciu si nu in
ultimul rand si pe cel costPbenefciu, intrucat terapia biologica
este e"trem de costisitoare./revenire+creeningul anual+creeningul
ar trebui efectuat la toate persoanele de peste (1 de ani care au
risc crescut de a face cancer de colon. ,"ista mai multe metode
actualmente, fecare avand propriile ei avantaje si neajunsuri in
acelasi timp. .mpreuna cu medicul dumneavoastra puteti alege metoda
care este cea mai potrivitain cazul dumneavoastra.etodele
recomandate de majoritatea g!idurilor in acest moment sunt$'.
5estarea anuala a prezentei de sange in scaun (cautarea
sangerarilor digestive oculte)&). +igmoidoscopie la fecare
cinci ani&7. 6adiografe cu bariu la fecare cinci ani&*.
Colonoscopie la fecare zece ani&(. 5estarea A#>%ului din
materiile fecale % un nou test screening care nu este insa aprobat
pentru utilizare& cercetarile pentru stabilirea utilitatii si
acuratetii testului sunt in curs.,fectuarea testelor de tip
screening cu o frecventa mai ridicata poate f necesara in cazul
persoanelor cu risc pentru cancerul de colon. 6aportul
riscPbenefciu se stabileste de comun acord cu medicul curant. .n
tarile cu un puternic sistem al asigurarilor de sanatate valoarea
politei de asigurare permite un anumitnumar si o anumita frecventa
ma"ima a testelor de tip screening.+c!imbati%va modul de viata
pentru a reduce riscul de cancer de colon/uteti reduce considerabil
riscul de aparitie a cancerului de colon facand mici sc!imbari in
stilul de viata. .ata care sunt aceste sc!imbari$% Consumati din
abundenta fructe, legume si cereale. Acestea contin fbre, minerale,
vitamine si antio"idanti care pot juca un rol important in
prevenirea cancerului. Alegeti%va ogama cat mai larga de fructe si
legume pe caresa le aveti la dispozitie astfel incat sa acoperiti
necesarul pentru cat mai multe vitamine si minerale&% Consumati
alcool doar in cantitati mici sau c!iar deloc. #aca totusi alegeti
sa consumati bauturi alcoolice, limitati consumul la o
singurabautura pentru femei sau ma"imum doua in cazul
barbatilor&% 6enuntati la fumat. Cereti sfatul medicului
privitor la variatele metode de a va lasa de fumat&% ,fectuati
e"ercitii fzice in mod regulat. .ncercati sa faceti cel putin 71 de
minute de sport in fecare zi. #aca pana in momentul de fata ati
fost o persoana inactiva incepeti incet si crestei gradual pana la
71 de minute. #e asemenea puteti cere sfatul medicului referitor la
un anumit program de e"ercitii fzice moderate&% .ncercati sa
mentineti greutatea corporala. #aca aveti o greutate normala puteti
combina e"ercitiile fzice cu o dieta ec!ilibrata. #aca este necesar
sa scadeti in greutate, cereti sfatul medicului privitor la cele
mai efciente metode prin care va puteti atinge scopul. .ncercati sa
slabiti incet, crescand lent cantitatea de efort fzic depus si
reducand tot lent si numarul de calorii ingerate zilnic./revenirea
cancerului de colon la persoanele a-ate in grupele de risc Anumite
medote terapeutice, incluzand aici si c!irugia, au fost legate de
scaderea riscului de aparitie a cancerului colorectal. 5otusi nu
e"istainca cercetari care sa ofere ca sigure anumite medicamente
pentru persoanele care au un risc crescut de a dezvolta cancer de
colon.'. Aspirina,"ista dovezi conform carora consumul regulat de
aspirina reduce riscul de cancer colorectal. #in pacate insa doza
recomandata de aspirina este mare, si aceasta profla"ie ar duce in
timp la sangerari digestive si la alte complicatii severe, motiv
pentru care nu este utilizata de rutina.). Antiin-amatoarele
non%steroidieneAceasta clasa de medicamente ce atenueaza durerea
include ibuprofenul si napro"enul, medicamente care par a juca un
rol in prevenirea cancerului colorectal& din pacate insa,
administrarea acestor medicamente pe termen lung poate conduce la
sangerari gastrointestinale si ulceratii ale mucoasei digestive.7.
Celeco"ib (Celebre")Coleco"ib%ul si alte medicamente cunoscute ca
si in!ibitori ai cicloo"igenazei ) (C:J%)) actioneaza ca si
antiin-amatoare non%steroidiene in scaderea durerii dar si in
scaderea riscului transformarii maligne in cazulpolipilor
precancerosi. ,"ista insa riscuri importante asociate cu consumul
de in!ibitori ai cicloo"igenazei ), inclusiv infarctul miocardic.
#in aceasta cauza in!ibitorii cicloo"igenazei ) au fost retrasi de
pe piata in urma cu cativa ani.*. .nterventia c!irurgicala in scop
preventiv.n anumite cazuri cum ar f sindromul familial alpolipilor
adenomatosi sau in colita ulcerativa % medicul poate recomanda
inlaturarea intreguluicolon afectat de aceste maladii
precanceroase, pentru a preveni aparitia cancerului in
viitor.Ciroza hepatica;eneralitatiCiroza este o boala care poate f
amenintatoarede viata si care apare atunci cand in tesutul
'?!epatic se dezvolta fbroza. 5esutul fbrotic inlocuieste tesutul
!epatic sanatos si il impiedica sa functioneze normal. Ciroza apare
dupa multi ani de in-amare a tesutului !epatic./e masura ce se
devolta ciroza, testul fbrotic inconjoara celulele !epatice
normale, determinand aspectul nodular. 5estul !epatic nodular poate
bloca sau in-ama ductele biliare,ceea ce determina re-u"ul bilei in
fcat si in circulatia sangvina.5esutul fbrotic poate bloca, de
asemenea, circulatia sangvina dinspre intestine spre fcat,
determinand cresterea presiunii in sistemul venos portal. Aceasta
complicatie, denumita !ipertensiune portala, duce la acumularea
lic!idul ascitic in cavitatea abdominala, sangerarea vaselor
largite din tractul digestiv sialte complicatii
serioase.CauzeCiroza !epatica poate avea o multime de cauze. Anele
persoane sufera de ciroza !epatica fara o cauza evidenta, afectiune
denumita ciroza criptogenica (fara etiologie cunoscuta). Cauzele
cele mai frecvente de ciroza !epatica sunt consumul e"cesiv de
bauturi alcoolice pentru o perioada lunga de timp si infectia cu
virusurile !epatitice B sau C.Ciroza !epatica alcoolica. Aceasta
poate aparea la barbati care consuma cantitati crescute de bauturi
alcoolice zilnic, timp de '1%'( ani.