-
. --bisoiplina:"tsTORIA BISERICii ORTOD-OXE ROMANE
Pr.conf.univ.dr. Mihai Sasauj~n
i-
. .
REFORMA PROTESTANT A SI ROMANII ORTO DOC SI DJN TR.AN.SIL VANIA
(SEC. XVI - XVII)
I. Reforma protestanta ~i rom~nii ortodoc$i din Transilvariia
(sec. XVI)
II. . Refonna protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Ttan~ilv~nia
(sec. XVJI)
II. L Conditii irnpuse de principii Gabriel Bethlen, Gheorghe
Rakoczy, Mihail Ap9ffi ~i de superintenden{ii calvini pentru
trecerea romanilor ortodoqi din Transilvania la calvinism
11.2 . Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin .
III. De ce nu a reu~it Reforma 'jnt re romani?
....... . - .
- ~ .... .-.--- -
.Jl , .. , ' '' ... . -/ .
-
I. ReJorma protestanta i romanii ortod~~i din Transilvitnia
(sec. XVI)
Starea confesionala a Europei Centrale, configurata cu 1ncepere
din veacul al XVI-lea,a Ia.cut ca romanii sa se afle pe un soi de
linie de front ce despartea ortodoxia de religiile apusene;
multiplicate prin na$terea ~i consolidarea . curentelor Refonnei
(luteranismul, calvinismul, unitarianismul).
. Patrunder~a ideilor Reformei in spatiile locu~te de romani a
avut Joe in,a. din deceniile al doilea ~ital treilea ale sec. al
XYf-lea, prin comerciantii germani, care aduc de la Leipzig cilrti
ale Jui Luther; 'ca $i prin stuclentii Sa$i care merg sa lnvete la
Wittenberg.
Dupa anul 1530 (anul proclarnarii Confesiunii de la Augsburg),
patrunderea ideilor protestante in forma luterana intre sa~ii
transilvaneni
1 se intensifica. ,,Agenti"
harnici $i de un incontestabil prestigiu cultural, precum
Joharnies Honterus, V, Wagner sau P. Haller, fac ca luteranismul sa
ajunga don-iina.ntliitr-e sa$ii din 8ra$OY $i din Sibiu, devenind
confesiune ~-~p_!a In T1~~nsilyg_nig_,J_1J_'!D..~O 1552)
Acela~i st~tL~t 11 va ~pata_~_i calvinismul, ~cceptat de multi
rnaghiari (devine confesiune recepta In
aQ_l:!.f.Jj_64}..2:"'.CJaspar Heltai, din ora$ul Cluj, a fost unul
din
propagatorii neosteni ti a"i ace.St;;--;;urent protestant.
Principele Joan Sigismund Zapolya $i mama sa, regina Isabela, au
sprijinit rriult, raspandirea calvinismului In Transilvania.
Unitafianismul a fost decalarat, de asemenea,
col)f~~J_\.!!!.~!.~~-e.p~~-!~~n~~~~~~8;,:) Biserica ortodoxa
rornaneasca din Transilvania $i-a desf8.$urat activitatea in
imprejurari deosebit de vitrege,-determinate de asupririle'
nationale, sociale $i religioase la care era st.ipus poporul roman
de aici. Cu toate acestea, ea a avut un rol covar$itor In istoria
poporului, fiind singura institutie romaneasca; In jurui careia se
desf8.$ura lntreaga viata nationala, culturala $i religioasa a
romanilor. Cea mai de seama. institutie a !or era Mitropolia
Ortodoxa, care a avut multa vreme seditil 'in or:a$ul Alba
Iulia.
Dupa 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub
suzeranitate turceasca, avand in frunte, principi de naiionalitate
maghiara, cu sediul la Alba Iulia.
La scurt timp, Dieta tarii a recunosctit ca ,,recepte" cele trei
confesiuni noi, nascute din Reforma protestanta: luterana, calvina
$i unitariana, fire$te; pe Ianga Biserica romano..,catolica
existenta mai de mutt. Doar romanii $i credirita lor ortodoxa au
ramas !n afara legii, socotiti ca ,,tolerati" In propria lor tara.
. .
f n acela$i tiinp, principii calvini maghiari din Alba Iulia $i
carmuitorii confesiunii calvine (numiti superintendenti) au lnceput
o lucrare de propovaduire a noii 'invataturi calvine printre
romanii ortodoqi. Era o actiune foarte primejdioasa, caci prin
primirea 'invataturii calvine, romanii se lnstrainau nu nurnai de
credinta ortodoxa stramo~easca, Ci $i de neamul din care raceau
parte, adic.a se maghiarizau. . , ..
. in anul 1543, Universitatea saseasca din Sibiu decide~ ca toti
locuito~i'i din . . . . . I
Ardeal, indiferent de etnia !or, trebuie sa accepte credinta
protestanta. o In anul 15.44, Filip M oldoveanul tiparea Ia Sibiu,
Catehismul luteran In limba
roman a.
In 1566, Dieta, !ntrunita la Sibiu, hotara convertirea romanilor
$i restructurarea bisericii acestora.
Numirea de episcopi romani calvin i pentru rornanii ortodoqi:
Gheorghe din ~angeorz1 Pavel T~rdai i M!hail Torda!?i.
2
-
II. Reforma protestanta ~i ronianii ortodoc~i din Transilvania
(sec. XVII)
II, 1. CondHii impuse de p1:incipii Gabriel Beth/en, Gheorghe
Rakoczy, Mihail Apaffi ~i de superintendenfii calvini pentru
trecerea romanilor ortodoc~ i din Transilvania la ca lvinism
La 22 septembrie 1640, superintendentul calvin Stefan Geleji ii
prezenta principelui Transilvaniei, Gheorghe Rakoczy conditiile
care vor trebui im puse viitorului episcop roman ortodox din
Transilvania:
I. Episcopul va lntemeia In Alba Julia ori In alt lac potrivit,
o ~coala romaneasca cu vreo trei profesori lnvatati, cunoscatori ai
limbilor latine, grecqti ~i romane~ti,
. ,,. care sa- i invete pe elevi latine~te ~i sa fie In stare a
le preda ~i lnvataturile crqtine . . . 2 .. .. Va tine o tipografie
in care va tipari cartile riecesare pentru ~coala ~i biserica. ).
Va elimina lirnba straina din biserica, ingrijindu-se ca toate
slujbele 1sa fie racute . . In romane~te . .. . . . . .
.. . ,.~;. '.i',f ~ ~tV~l~::~!~iji Ca preotii Sa predice
romane~te de doua ori pe saptamana, mie~Cllr~a :. _ ,. 5. Va
traduce ~i va tipari in romane~te rugaciunile zilnice, atat cele de
dimineata cat
~i cele de seara ~i va lua masuri ca acestea sa fie recitate in
toate bisericile . . 6. Va copia~i va tipari cantarile romanqti
traduse ~i folosite de bisericile din Lugoj
. ~i Caransebe~ ~i se va ingriji ca pretutindeni sa fie cantate
lnainte ~i dupa predica. ~. :,~~ } . Catehismele deja traduse In
romane~te le ya tipari ~i va lua masuri ca biiietii ~( fetele sale
'invete 'in ore determinate. . . ..
. ,,.
11:8. Se va lngriji ca la imparta~anie sa se dea separat painea
~i separat vinul, iar'nu , ' amestecate, cum se face acum In
bisericile rornane~ti. Painea sa o . dea '"''.'
. . credincio~ilor care se lmpa1ia~esc, In mana, iar vinul din
potir. - _ '' 9.': Sa faca pe credincio~i sa lnteleaga folosul
lnvataturi lor pe care le pot prirhTde la
calvini . , .. 10 . Sa nu imparta~easca copii nevarstnici, ci
nurnai oameni batrani care i;;i' pot da
seama de sfintenia tainei . 1 J. Botezul sa fie savar$it In
forma sirnpla cum I-a lntemeiat Hristos, cu apa curata in
numele Tatalui, al Fiului ~i al Duhului Sfiint, rara lumanari,
rara ungerea cu mir ~i rara alte adausuri papista~e~ti. .
12. Sa elirnine liturghisirile, afumatul cu cadelnita, sunarea
clopoteilor ~i alte superstiti i ramase de la papista$i . .
13. Va elimina din biserici razimatul de carje. In biserica
credincio~ii, barbati ~i femei 3ii ~udii iur In cursul rugaciunilor
sa lngcnunchczc.
14. Nu va cunoa~te alt mijlocitor lntre Dumnezeu ~i om decat pe
Iisus Hristos, deci va e limina cultul sfintilor ~i al
lngerilor.
15 . Se va ingriji ca mortii sa fie 'ingropati In forma simpla
cre~tineasca, rara bocete, predica, tamaiere ~i alte superstitii;
nu va ingadui sa Ii se puna In sicriu ban pentru drum, alimente ~i
altele.
3
-
16. Va interzice satelor ,,proaste" sa a~eze lumanari pe
morminte ~i sa boceasca dupa morti.
17. Va opri credincio~ii sa ingenuncheze, sa se inchine ~i sa
sarute crucile ridicate la incruci~area drumurilor, fiindca $i
Dumnezeu opre~te astfel de lucn,iri.
18 . Va invata credincio~ii sa nu a~tepte mantuirea de la post,
sa nu posteasca pentru iertarea pacatelor, ci sa se roage cu zel,
caci :fiira rugaciune postul nu a,re nici o v;:tloare ~i sa nu
c.reada ca, ]n sine, carnea ar fi mai necurata decat alte mancaJi;
celor curati toate le sunt curate.
19 . Va face sa fie parasit obiceiul rotnanesc de a sarbatori
vinerea. 20. Va lua masuri ca credincio~ii sajure numai in numele
sfant al lui Dumnezeu. 21. Va elimina cu totul obiceiul alegerii
reginei Rusaliilor ~i ospetele oe se
organizeaza cu acest prilej. 22. Va elimina din biserica
obiceiul de a se da mirilor miere la cununie. 23. Nu va desparti
casatoriile, sotului parasit cu necredinta Ii va reda lnsa
libertatea. 24. Va depincte de episcopul calvinesc; va cere sfatul
acesti.iia . ~i va primi
instructiunile pe care i le va da din cand in cand. Pe preotii
romani care vor cununa, vor desparp, vor boteza ori vor lnmormanta
maghiari, Ji va clestitui :fiira crutare.
La doar doua zile, acela~i sup~rintendent scria, lnsa,
principelui Transilvaniei; ca privitor la candidatii pentru scaunul
de episcopal romanilor ortodoqi, nu se gase~tenici unul care sa-~i
schimbe credinta ,,in fundamentalibus", pentrp ca 1-ar excomunica
patriarhul ~i ar lmpiedica sfintirea lui, iar credincio$ii nu l-ar
primi.
. . .
La 3Q sept. 1641, i se impuneau lui Avram Bm-danfalvi, confirmat
ca episcop al bisericilor romane~ti din comitatul Bihorului,
urmatoarele condi(ii: . ': l: . Sa depinda de superintendentul
calvin, de protopopuL $i de sinodU'l !prdtopopesc
calvin al Bihorului. . 2. Sa propovaduiasca adevarul evanghelic
adevarat in limba romana ." 3. Tainele sa fie savar~ite In foi;ma
curata, deci :fiira ,,adaugiri otnene~ti".
La 10 oct. 1643 episcopului Sim ion Stefan i se .. irnpuneau
i.Irmatoarele conditii:
' I. Cuvantul lui Dumnezeu va fi propovaduit in duminici ~i
sarbatori atat in biserici cat $i la lnmormantari ~i pretutindeni
unde va fi necesar riumai dupa textLil .Bibliei.
2. Va ft impusa tineretului i1watarea Catehisrnului tiparit in
1640 cucheltuiala Jui Gh. Csulai.
3. Botezul va fi ad1ninistrat cu apa simpla, deci nu cu apa
sfintita ~i :fiira ungere cu mir ~i celelalte ceremonii obi~nuite
in biserica romaneasca.
4. Imparta~ania va fi data numai adultilor ~i celor cu viata
curata. 5. Iisus HristOs va fi venerat caunicul mijlocitor intre
Dumnezeu ~i oamenL 6. Crucilor $i icoanelor din biserici .nu Ii se
va da un cult religios ci vor fi socotite
numai ca simple podoabe ~i ca unele ce amfr1tesc patima
Mantuitorului. 7. Vor fi eliminate superstitiile de la
lnmonnantari, acestea :fiicandu-se ,,dupa
obiceiul cre$tinilor", folosindu-se, cand va fi nevoie, cantari
religioase ~i predici.
4
-
-:~:.
[ c-~saiOrUie vor ti ai1uii.tate; lnalnte, de trei ori fo
Efoedca Iii fata popohili.ii peri.thia: se putea descoperi
eventualele piedici ce s-ar opune J'ncheierii ]or. Cununia va fi
racuta cu juramiint. Casatoriile nu vor fi desracute, lnsa, daca un
sot 11 parase~te ,,perfi d" pe celalalt ~i pleaca departe, atunci
dupa 4-5 ani , sotul parasi t po
-
- -}1.2. Reactii ortodoxe In fata prozelitismului calvin In
ciuda multelor 'incercari ale principilor $i superintenden[ilor din
Alba Ii..dia de a
calviniza pe romanii ortodoqi, ace$tia au ramas statornici In
dreapta qredinta, mentinandu-se astfel $i fiinta nationala
romaneasca . Un rol important In aceasta lucrare
de aparare a Ortodoxie i $i a neamului au avt vladicii de atunci
- fie mitropolitii din Alba Iulia, fie episcopii din Vad $i
Maramurq -, precum $i smeritii preoti din satele noastre, cu putina
!nvatatura, dar insufleMi de ravna 'i'ntru slujirea neamului
!or
11.2.1. Principele maghiar calvin Gabriel Bethlen a lncercat sa
faca din mitropolitul ortodox Ghenadie fI al Transilvaniei, un
instrument al calvihizarii Bisericii romanqti ortodoxe. Ierarhul
ortodox G henadie II i-a aratat principelui .calvin, ca nici o
'i'ncercare facuta in sensul eliminarii unor parti din ceremoniile
obi$nuite In bisericile romane$ti $i introducerea unor inovatii
inspirate de reforma nu ar putea ramane neobservata $i ea i-ar
atrage nu nun1ai revolta credincio$ilor de acasa ci $i interventia
conducatorilor ortodoxiei din celelalte tari $i aceea a
patriarhului de C-pol, Chiril Lukaris .
Bethlen s-a adresat, In aceste conditii, direct patriarhului
C-polului Chiril Lukaris.
11.2.2. Nu cunoa$teni scrisoarea principelui, decat doar
raspunsu:I patriarhului ' .Chiril 'Lukaris din 2 sept. 1629, din
.care .se poate desprinde U$Of $i cuprinsul scrisorii
principelui. Bethlen ii descrisese incultura preotilor romani,
care nu $tiu nici sa citeasca $i cu
-atat mai putin pot intelege $i raspandi adevarurile
evanghelice. De aici urmeaza o mare stricaciune a moravurilor $i
scadere a credintei crqtine. Dansul ar dori sa indrepte aceasta In
sensul calvinismului sau . Episcopul Ghenadie nu s-ar opune daca ar
fi sigur ca patriarhul, fara a-J aproba fati$, ar 'i'nchide ochii
$i $i-ar astupa urechile In fata ac[iunii
. sale. Ca sa-1 convihga, principele a explicat lui Lukaris ca
turcii nu ar privi cu ochi rai o .. : ., ;astfel de actiune de
convertire, ca preotii $i calugarii romani; acum, nu au .. nici o
credinta .
$i deci ar fi mai bine sa !mbrati$eZe ca!vinisrriul care, $i
el,' e o re,ligie. cre$tina, ca interesul tarii reclama unitatea
religioasa a cetatenilor $i, ca, In fine, "O astfel de atitudine
binevoitoare a lui, a patriarhului, ar fi bine privita de .regele
Suediei, de du.cele de Brandeburg $i de multi principi germani.
Raspunsul patriarhului Lukaris: fl doare nespus situa{ia
jJreo{imei romcine din Transilvania $i ar veni lnsu!?i sa-i
viziteze $i sa-i lndrume, dar n-o poate face dir1 cauza multelor
greutati de acasa $I nu poate trimite nici misionari, fiindca nu
are. Nu poate consimfi nici chiar fn taina, la o aqiune calvinista
a lui Ghenadie, fiindca d~ cele mai multe ori $i cele niai mari
secrete se descopera. Se lndoie$te ca turcii ar privi nepasatori
daca s-ar lncerca convertirea nlim!li a romanilor, fiindca o astfel
de 'incercare nu poate fi facuta fara tulburarea !?i iritarea
sufleteasca a credincio$ilor celorlalte biserici. Pentru a putea
realiza opera de convertire trebuie, apoi, rupte legaturile de
scinge .yi sentimente care leaga atat de strans pe romanii din
Transilvania cu cei din Tara Romaneascii .si Moldova . Prin'cipii .
acestor doua Jiiri nu vor admite nici . odata convertirea
ardelenilor $i, daca nu vor interveni cu armele, . vor
interveni, sigur, pe cai ascunse. Patriarhul Ii da dreptate lui
Bethlen ca tarile sunt cu atat mai fericite cu .cat sunt mai putine
deosebiri religioase lntre cetateni, insa acest principiu politic
al conducatorilcir lume!?ti nu poate fi o porunca ~i din punct de
vedere bisericesc, caci noi, spune patriarhul, ,,nu putem sacrifica
credinfa de dragul bunurilor pamante.sti".
6
-
.. .. . - - . .
Nu _ se lndoie~te ca planul principelui caivlri- pface reg~.lti!
-Sii~Cffo1;. dwc~hil cfe Brandenburg ~i multor principi germani;
lnsa ceea ce p
-
- . - - .. - -. .. ... . - . .
rau $i i-au Ia.cut para mincinoasa". Iar Gheorghe $incai scria
ca ,,acesta s"'au lepadat din vladicie pentru can-au primit
catehismul (calvinesc - n.n.)".
Inlaturat din scaunul mitropolitan, Iorest a fast aruhcat in
inchisoare, \mpreuna ,,cu multi preoti cre$tini"., cum se arata
lntr-o scrisoare de atunci, iar bunurile i-au fast confiscate . A
fast elibetat abia In noiembrie 1643, dupa noua !uni de detentie,
pe baza raspunderii ce $i -au luat-o 24 de credincio$i ca vor plati
1.000 de taleri, suma mare pe atunci, pentru vistieria principelui.
Dupa eliberare, s-a relntors la manastirea Putna~
In iunie I 64 5, mitropoli tul Iorest a plecat In Rusia, pentru
a strange ajutoare, in vederea rascumpararii ce lor 24 de garanti,
a$a cuin fa.cusera $i alti ierarhi $i calugari transilvaneni. Avea
o scrisoare de recomaridare catre tarul Rusiei, Mihail Fedorovici
Romanov, semnata de ierarhii moldoveni, In care lnrap$au pe scurt
viata mitropolitului $i suferintele pe care le lndurase din partea
cilrmuitorilor calvini; o alta scrisoare primise din partea lui
Vasile Lupu. Ajuns la Moscova, a fast primit de tar 1n doua
randuri, obtinand felurite daruri $i bani. Se pare ca s-a reln tors
In tara In primavara a1i ul ui urmator.
$i-a petrecut restul v ietii In manastire,a sa de rnetanie, la
Putna, dupa ce-$i va fi rascumparat garantii din Transilvania prin
platirea celor 1.000 de taleri. A murit la adanci batraneti, dupa
cum aflam dintr-o lnsemnare pe un Minei In manuscris: , ~ Sa se
$fie cand a ;mrit vladica loris!, in anul 7186 (1678), luna martie
12 ". Inseamna ca a fast a$ezat spre vqnica odihna In ctitoria
marelui aparator a l cre$tinatatii, Stefan eel Mare.
Mitropolitul Sava Brancovici Viitorul mitropolit racea parte
dintr-o veche farnilie sarbeasca, cares-a refugiat
. din Hertegovina 1n parpie Aradului, la sfar$itul sec. al
XVI-lea, In contextul expansiunii turce$ti In peninsula
balcanica.
' 1: ,
.:.:.,.
hirotonit preot la Targovi$te, de mitropolitul Stefan
preot-protopop In lneu in anu l 1656 a fast ales m itropolit al
Transi lvaniei In perioada 1659- 1661 a fast lnlocuit cu al ti doi
mitropoliti
~ 1661 ~ 1680: a pastorit pentru a doua oara Datorita
greutatilor materiale prin care trecea Biserica sa, a plecat, In
anul 1668, In Rusia dupa ajutoare, a$a cum racuse $i Ilie Iorest. A
stat la
Moscova vreo trei !uni, fiind primit in doua randuri de tarul
Alexei Mihailovici Romanov, care i-a ofe rif mai multe ajutoare
pentru Biserica sa. La sarbatoarea Sf. Apostoli Petru $i P avel, a
sluj it In biserica Uspenia, alaturi de patriarhii Paisie al
Alexandriei, Macarie al Antiohiei, eel .al Moscovei i alti ierarhi
ru$i sau straini . In 1675 a convocat, In Alba Julia, un ,,sobor"
al protopopilor, preotilor $i mirenilor, pentru !ntarirea vietii
religios-morale a preotilor $i credincioilor romani din
Transilvania. . 1680- un comp lot lndreptat impotriva principelui
Apaffi, la care 'i$i dad use consimtamantu[ i fratele
mitropolitului, Gheorghe Brancovici. Din acest motiv, In acest an,
rnitropolitul a fost judecat $i el $i condamnat la 'inchisoare.
Despre patimirile mitropolitului avem irtformatii la rriai multi
cronicari: Cronicarul maghiar A1ihail Cserei, care spune ca unii
din acuzatorii sai au
fost ,,mituiti cu daruri", ca sa- i aduca acuze nedrepte, ca i-a
fost ,,pradata
8
-
I ~ .... '.,J
. .. - . - .. .. . .. . . . .. . _....... . ... . .. . . ..
intn~aga av
-
aceia care vreau ,,cu dascaliile !or cele ucigatoare de suflete"
sa va afurtde ~httu eresia !or cea rea $i sa pastreze ceea ce ,,am
luat de la mo$i $i de la stramo;;i ;;i de Duhul Sfant cu
lUininatele soboare ale Sfintilor Parinti martllrisite", murind,
daca va fi nevoie ,,cu credinta cea dreapta lntru Hristos".
Raspunsul 'lntocmit ,,cu adunare $i sobor", adica 'ln soborul
convocat la Ia$i de Varlaam lndata dupa ce i-a cazut 'ln mana
,,cartulia plina de otrava de moarte sufleteasca" $i la care au
luat parte episcopii din amandoua principatele, combate 1ntr-un
stil, care e departe de lirnpezimea aceluia din Cazanii,
'lnvataturile Catehismului calvinesc referitoare la necesitatea
faptelor bune pentru mantuire, la cultul sfintilor, pe care nu-i
chemam in ajutor ca pe ni$te Dumnezei, ci ca pe ni$te slugi $i
prieteni ai lui Dumnezeu, la cultul icoanelor, la taine, etc.
,,Biserica for, a calvinilor, scrie Rlispunsul, nici o sfintie
nu are, nici preojie nici are cele $apte taine. Nici saborniceasca
ca nu-i In toata lumea, nici din toate limbile ad unata. Nici
apostoleasca ca nu-i de l;:t apostoli, ci-i de curand ;;i
noua".
In 'lncheiere sunt lndern~ati din nou sa tina cu tarie la ceea
ce ,,a legiuit ;;i ce a tocmit biserica cea adevarata ce se cheama
a soborului $i a apostolilor" iar pe aceia care ,,scad ;;i adaug
din cate au tocmit ;;i au legat acele sfinte $apte soboare" sa"'i
goneasca din biserica Jui Hristos cape ni;;te eretici . .
. III. De ce nu a reu~it Reforma protestanta lntre. romaui?
fosuccesul Reformei protestante 'lntre roman i s-a datorat faptu
I u i ca propagatorii ei, lipsiti de experienta misionara, au impus
modificarea formelor exterioare ale cultului -ortodox, de care
crediricio;;ii, multi dintre ei, ignoranti In ceea ce prive;;te
temeiurile dogmatice ale ortodoxiei, ar fi fost profund legati.
Cultul sfintiJor, al icoanelor ;;i al cruc.ii ;;i rug~ciunile
pentru cei morti constituiau, pe langa credinta In Dumnezeu, .
fondul lnsu;;i al vietii sufletqti al poporului roman. Propaganda
calvina cerea tocmai eliminarea acestor elemente constitutive ale
identitatii ortodoxe.
E$ecul ; Reformei protestante In randul roman,ilor transilvaneni
s-a datorat . ;;i sprijinului pe care ortodoxia de acol,o i-a
primit din Principatele romane.
s Lipsa unei educatii teologice so lide, a lasat pe romanii
ortodoc~i ind iferen ti fata de marile mi;;cari ;;i curente de.
idei c.e framantau ;;i agitau pe contemporanii occidentaJi.
e Imbrati;;area Reformei de credincio$ii catolici se datota, mai
ales, nemultumirii fata de ierarhia bisericeasca, fata de
clericalismul absolutist catolic excesiv, situatie care nu s~a
lnregistrat ;;i In cazul . clerului ;;i a ierarhiei ortodoxe. .
.
Trecerea la reforma calvina ar fi lnsemnat golirea sufletului
romanesc de lntreg cuprinsul de sensibilitate religioasa exprimat
~i exteriotizat 1n
'.rienumarate dt.uri ~j simbQ.luri
10
-
.,
.>
BIBLIQGRAFIE SELECTIV A
Mitcea Pacuratiu, Istoi'ia Bisericii Ortodoxe Ronuine, vol. I,
Editura Trinitas, Ia~i, 2004, p.2 15.
Mircea Pacurariui Sfinfi daco,.romani $i romdni, Editura.
Mitropoliei Moldovei ~i Bucovinei , Ia~i, 1994, P: 98-105.
Zenovie Pacli~anu, Legaturile romanilor ardeleni cu reforina lh
veacurile 16- 17, In ,,Perspective"; nr.65-68, iulie 1994-iunie
1995, an XVII, p.9-80.
Dan Horia Mazilt.i, Roindnii $i cre$tinismul (de la fncep utiJri
pdna la sjdr$itul sec. al XVIIi"lea), In vol. ,,0 istorie a romani
lor" (coord . . Stephen Fischer -Galati;~ D inu C.Givtescu, loan
-Aurel Pop), Fundatia Culturala.Rornana. Centrul de Studii
Tra!)~jivane, Cluj-Napoca, 1998, p. 177-182. "" '
NOTA: lnforma(iile bibliogtafice suplimentare, eare suflt p r
edate fn timp HJ ptelegeti/ot , ~i nil sunt cuprinse lri acest
CURS, sunt obligatotii pentru pregatitea e:xamenului de IBO:R.
11