2. Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern.doc

8/17/2019 2. Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern.doc

1/31

Henrik Ibsen'-» fondatorul teatrului modernDe Ovidiu Drimba

In 1895 — cînd cititorii i s!ectatorii rom"ni luau contact din-tr-o dat# cu ase !iese ibseniene — $itu%aiorescu& traducînd în rom"nete Micul Eyolf, îl !reenta !e Ibsen ca !e (cel mai însemnat autor dramatic dinilele noastre)*+a acea dat#& Ibsen& în vîrst#de , deani&nu-i înc.eiase cariera — avea s# mai scrie înc# dou# drame — darcelebritatea sa euro!ean# era de mult i ferm stabilit#* In /n0lia& unde re!reentarea Strigoilor cu care

Independent Theatre îi inau0urase activitatea2 ocase violent !re3udec#4ile morale i estetice bur0.ee& ernard6.a7 scriind cartea Chintesenţa ibsenismului îl oma0ia în mod elicit1 ca !e un scriitor re!reentativ& cu vederisocialiste* în ran4a — adic# tocmai în citadela teatralismului conven4ional al lui 6cribe i 6ardou: — Ibsenînce!use s# fie im!us s!ectatorilor de marele /ntoine& salutat a!oi cu entuiasm ca mare dramatur0 simbolist&tradus masiv i !o!ulariat de critici de !resti0iu& ca ;ules +emaître care& admirîndu-i (0îndirea înalt# i sim4irea !rofund#)& îl definea ca (un nelinitit cu 0eniu)*< In =ermania& în !atria sa de ado!4iune& Ibsen era mai !o!ulardecît în >orve0ia — i decît în oricare alt# 4ar# euro!ean# — iar o!era sa ac4iona cu autoritate asu!radramatur0iei? =er.art Hau!tmann scrisese In zori sub influen4a Strigoilor, iar Clopotul scufundat va fi viibilins!irat din Brand i Constructorul Solness. în @usia& marele +ev $olstoi care& de altminteri& nu l-a în4eles nici !e 6.akes!eare2 îl declara incom!re.ensibil& dar %aim =orki îi scria cu entuiasm lui Ae.ov — amîndoi fiindmari admiratori i debitori ai lui Ibsen — des!re tendin4a dramatur0iei ibseniene (de a trata !robleme esen4iale&1 Bernard 6.a7& $.e Buintessence of Ibsenism& +ondon& 191C& !* EIII& Freface to irst Gdition& 18912*1 ules !ema"tre, Im!ressions de t.eatre& 5-e s,rie& EI-e ,d*& oivtn& Faris& s*d*& !* 5*

!robleme s!irituale) — în tim! ce 6tanislavski& montînd la Feters-bur0 #n du$man al poporului, observa c#succesul ece!4ional al !iesei se datorase semnifica4iei !olitice i sensului revolu4ionar !e care !ublicul i-latribuise*1 In curînd — !resti0iul lui Ibsen s!orind continuu în urm#toarele decenii — în Italia c.iar unde dealtminteri Aroce îi dedicase !a0ini ma0istrale înc# din 189


2/31

de farmacie — adolescentul de statur# mai de0rab# mic#& nordic cu !#rul ne0ru& cu fi0ur# maturiat# i cu !rivirea venic meditativ#& !refera sin0ur#tatea& ne!utîndu-se ada!ta unui mediu vul0ar i !lat* (%# 0#seam —va m#rturisi el mai tîriu — !e !icior de r#boi cu mica societate în mi3locul c#reia eram constrîns s# tr#iesc*) Orevolt# surd#& amestecat# cu dis!re4& îl va 4ine de acum înainte de!arte de aceti (oameni cu buunarele !line icu creierele 0oale)* $în#rul acesta — sim!lu (!racticant) de farmacie — îi scandalia i îi înfuria cu atît maimult !e onorabilii s#i concet#4eni& cu cît îndr#nea s#-i ridiculiee caricaturiîndu-i în desene care circulau a!oi

!rin ora*între tim!& !re0#tindu-i eamenele de intrare la universitate — i eamenul de ba# era cel de latin# — Ibsen se !asionea# !entru fi0ura lui Aatilina& aa cum acesta era !reentat nu de conformistul !edant Aicero cum îlconsidera el2& ci de 6allustiu* Pi iat#-l — la vîrsta de dou#eci de ani& i f#r# s# fi v#ut vreodat# un s!ectacol deteatru — scriind !rima sa !ies#& Catilina. In fi0ura eroului& de care se sim4ea atras !rintr-o afinitate secret#& Ibsenvede un r#vr#tit i un reformator virtual al societ#4ii romane coru!te& o victim# a acestei coru!4ii& un vis#tor iun umanitarist !rofund revoltat îm!otriva nedre!t#4ilor i abuurilor de la @oma* Fiesa — men4inîndu-se înc# înlimitele unor înde!#rtate aluii la societatea sa — este o o!er# de debutant& îndea!roa!e ins!irat# de o!erele lui6c.iller din faa Sturm und )rang, cu suficiente deficien4e !entru a fi refuat# i de editori i de teatrul dinA.ristiania*în sfîrit& momentul evad#rii in insu!ortabilul =rimstad? !reentarea la eamenul de intrare' în universitate*/3uns la A.ristiania — în 185 — face cunotin4# cu 3ornson mai tîn#r cu !atru ani2& a c#rui !rietenie îl vaînso4i toat# via4a* @eultatul? amînat&

EIIdin caua a dou# dintre cele ece materii ale eamenului* Dar Ibsen nu s-a mai !reentat a doua oar#* Aa!tivat de !asiunea literar#& se .ot#r#te s# renun4e la medicin#* rmea# cîteva luni& la facultatea de litere& cursurile unuirenumit !rofesor i !oet des!re teatrul marelui dramatur0 Holber0* îm!reun# cu doi !rieteni editea# o revist#satiric# de orientare !olitic# liberal#* n !rieten îi ti!#rete Catilina !e c.eltuiala luiN volumele nu se vînd&criticii o 3udec# as!ru& dar studen4ii o citesc i declam# cu entuiasm tirade între0i*** Aontinu# s# scrie versuri —ode iibertare& ele0ii i medita4ii de factur# romantic#N situa4ia !o!oarelor euro!ene asu!rite îi ins!ir# versuri detonalitatea acestora?*Cind generaţiile tinere se &or ridica, r+zbun+toare, contra tronului, Ca o furtun+ de toamn+ &or zdruncina stilpii tiraniei... n tim!& tîn#rul Ibsen este entuiasmat de micarea socialist#& !artici!# la edin4e secrete& colaborea# la un iarde stîn0a& !în# cînd mai mul4i membri ai 0ru!ului s#u sînt aresta4iN din care moment& renun4# la ac4iunea !olitic#&f#r# ca vreodat# s# mai adere la un !artid*Frimul succes& tîn#rul dramatur0 îl cunoate cu o !ies# scris# înc# la =rimstad i re!reentat# acum !e scena

teatrului din Aa!ital#? Mo&ila r+zboinicului, o!er# !ur romantic#& scris# sub influen4a celui mai ilustru !oetnordic al tim!ului& daneul O.lensc.l#0er& cu un subiect !lasat în str#vec.ea ambian4# a evului mediu scandinavNdar — fa!t semnificativ — Ibsen tratea# aici caracterele i moravurile vikin0ilor nu în sensul conven4iilorromantice& ci în tue realiste& ce n-au întîriat s#-i scandaliee !e criticii vremii — care considerau c# oasemenea tratare (nu ne face cinste nici nou#& nici str#moilor notri)*1

Du!# un an i 3um#tate de edere în Aa!ital#& tîn#rul Ibsen — al c#rui nume înce!use s# circule în cercuriletineretului — este an0a3at în toamna lui 1851 ca dramatur0 i director al !rimului teatru na4ional norve0ian& îner0en*/cest cel mai im!ortant centru cultural norve0ian era destinat s# devin# i centrul unei mic#ri literare na4ionale*Aa!itala 4#rii care din 1,orve0ieiN în sc.imb& era dominat# de o sufocant# atmosfer# de cultur# dane#* Darer0en& datînd înc# din secolul al l-lea& era !lin de amintiri ale1 /!uci -.E. ucher, +a vie d'Ibsen le constructeur& ,-e ed*& =allimard& Faris& 19C1& !* C9*

EIIItrecutului* >orve0ienii — remarca un c#l#tor al vremii — (!rivesc er0en ca !e adev#rata lor ca!ital#& i !rea !u4in le !as# de ceea ce se !etrece în A.ristiania)*1 /ici& la er0en& în oraul de ori0ine al atîtor artiti ilutri& cadramatur0ul Holber0& !oetul Qel.aven& !ictorul De.l& com!oitorul =rie0& violonistul Ole ull — virtuoulcelebru& care fondase teatrul local i care-l invitase aici !e Ibsen — dramatur0ul a r#mas ase ani& su!rave0.indi diri3înd montarea a !este o sut# de !iese& f#cînd sin0ur sc.i4ele de decor& înv#4înd s# cunoasc# !erfect cerin4elescenei i ale unei solide construc4ii dramatice i com!unînd el însui — conform clauelor contractului — cîte o !ies# !e an* /a a a!#rut seria de !iese ins!irate din folclorul i din istoria 4#rii* Din c#l#toria în str#in#tate — !ecare i-o ofer# în curînd conducerea teatrului — în tim!ul c#reia asist# la s!ectacolele teatrelor din Ao!en.a0a iDresda& Ibsen se întoarce cu manuscrisul unei !iese ins!irate din /isul unei nopţi de &ar+0 !e care o !une înscen# la er0en? 1oaptea Sfintului Ioan. Fiesa îns# este fluierat#* >ici Mo&ila r+zboinicului n-are succes* Dar

)oamna "nger din 2str3t este !rimit# cu entuiasm? aici dramatur0ul a 4inut s# re!reinte& indirect& (decaden4a >orve0iei contem!orane i s# ealte lu!ta 0eneroas# !entru libertate)*


3/31

se ins!ire din trecutul istoric sau le0endar& scriind 4laf !il5e6ranz, 7+zboinicii din 8elgeland i 'retendenţii lacoroan+./ceat#J !rim# !erioad# a crea4iei ibseniene este marcat# de o ,ert# coloratur# romantic#& !entru c# s-adesf#urat în !lin# e!oc# de elan !atriotic libertar*6u!us# mai întîi coroanei danee tim! de !atru secole din 1C92 a!oi — din 181 !în# în 195 — celei suedee& >orve0ia a cunoscut !e la 3um#tatea secolului trecut o !uternic# micare !atriotic#& reflectat#& firete& i în crea4ia

literar#* în literatura romantic# dane# cea mai evoluat# dintre literaturile scandinave la acea dat# i do-minîndu-le2& temele istorice sau le0endare erau curente* în >orve0ia1 !ouis Enault, +a >orve0e& Faris& 185& !* C*9 Efe de Colle&ille et :r. de epelin, +e maître du drame moderne: Ibsen. Fer +amm& Faris f*d*2& !* $+ tr+iasc+ pentru pro5triaii5apen9yiitor,ul..? ,., * ( * *+uat# Jîn ana@c+dAirţrtr%9ndenţii la coroan+ se afirm# ca o lec4ie sever# de ener0ie i de indirect# critic# laadesa-condue#torilor !o!orului s#u 3$iile3vten0CCte0$ffl7tfi-HU07Uteri-U0oiti1 li!oi4ttotalde sim4ul !olitic de a vedea în viitor& de .ot#rîrea i ener0ia de a ac4iona solidar cu celelalte 4#ri scandinave înfa4a !ericolului !rusac& care se a!ro!ia tot mai amenin4#tor* /ceast# mobiliare a contiin4elor& acest îndemn laac4iune este ceea ce viea# scriitorul*

*Sus, fraţilor S+ nu mai $o&+im -$a ne porunce$te fr+ţia popoarelor din 1ord eclam# Ibsen într-o !oeie animat# de ideea romantic# a str#vec.ii unit#4i scandinave*


4/31

în30eneral& drama istoric#& e&ata*!entr*uIfase!*un refu0iu;n3fi0anda eroic#sau3n folclor& un(r*efu0iu din fa4amediocrit#4ii ce-l încon3oar#& a e!ocii sale de calcul e0oist& mesc.in* Dar un refu0iu îîl dosu$u.or baricade$deunde va coî$rî$nî6Ks"combat#? nu o dearmare& nu o retra0ere de om slab i înfrînt* /!oi& drama sa istoric# esteîn acelai tim! i o lec4iectes7%aritate& de Voin4# i de ener0ie& un a!el la ac4iune& la lu!ta decis# !entrumen4inerea libert#4ii !o!oarelor scandinave& în felul acesta îi conce!e dramatur0ul misiunea — în comuniuneacu !o!orul& idee !e care o e!rim# versurile cînt#re4ului din 4laf !il5e6ranzDX1 !ettres de 8enri6 Ibsen 3ses amis, Faris& 19,* 6crisoarea datat# C*1*188


5/31

im!resionant# 0lorificare a voin4ei 3m!in3e;"3034tem — nu !oate fi în4eles !e de!lin dac# nu 4inem seama c#ideeaJo!JereiJi-a fost su0erat# lui Ibsen de îm!re3ur#rile istorice concrete ale momentului& care i-au 0#sit unecoV deosebit de !uternic în s!iritul marel3ii scriitor*In 18,& Danemarca este doborît# de Frusia& care aneea# !rovinciile 6c.les7i0 i Holstein* în rîndurileintelectualilor din1 Sigur+ 8ost, Henrik Ibsen* 6tock& Faris& 19ordului înce!use înc# dinainte o !uternic# micare !anscan-dinav#& !entru renaterea (s!iritului nordic)i !entru unirea !olitic# a celor trei 4#ri surori& s!re a !utea reista amenin4#rii !rusace* /ceast# micare seintensific# acum tot mai mult* 6criitorii caut# s# între4in# !rin scrisul lor o atmosfer# de entuiasm !atriotic&c.eam# !o!orul la ac4iune& îndeamn# la eroismul !lin de abne0a4ie i ealt# vec.ile virtu4i r#boinice alestr#moilor* în versurile sale din acest tim!& Ibsen — aflat în !rimele rînduri ale mic#rii — este fr#mîntat adîncde nenorocirea care s-a ab#tut asu!ra !o!orului frate dane?*#n popor "n doliu, un popor care


6/31

!entru 'sulletul lui r#scolit de obsesia m#re4ei sale misiuni *"n doi urcu$ul nu e greu, s!une el2& iar co!ilul lor&/lf& al#turi de devotamentul so4iei& aduce o ra# cald# înR#Qfim3:l


7/31

*f» rand r#mîn elanuri f#r# obiect* @#ul li!sei de voin4# nu este atacat)K în cauele luî&) obiectivul voin4ei const# într-un 4el moral abstract&iar s!iritul de revolt# nu !ro!une solu4ii !oitive& r#mînînd o (revolt# !entru revolt#)& încît o atmosfer# nebuloas# înv#luiearticula4iile ideolo0ice ale o!erei* ($otul sau nimic)N formula este cît se !oate deEIIIrevolu4ionar#& dar termenul revendicat& acest (totul) r#mîne&c.iar i !entru rand& un termen neconcretiat !oitiv* 6#distru0# ca!canele în care sînt !rinse sufletele !o!orului — iat# !ro0ramul de ac4iune !e care !astorul îl !ro!une mul4imii*

Dar nici rand nu tie ce se va întîm!la a!oi& du!# ce vor fi distruse ca!canele minciunii& lait#4ii i com!romisului& !entru c#nu cunoate nici c#ile adev#rate ce duc la sc.imbarea structurii acestei societ#4i* /tunci& oare nu i0norarea cauelor reale aler#ului& oare nu i0norarea solu4iilor constructive !e !lan social este elementul care contribuie la !r#buirea eroului& maide0rab# decît i0norarea condi4iei umaneM Oricum& aceast# im!reci-iune a ideii îl duce !e Ibsen la o oarecare im!reciiune aima0iniiartistice*Au alte cuvinte& cîm!ul ideolo0iei ibseniene se restrîn0e !rinfa!tul c# deocamdat# lu!ta contra viciilor denun4ate nu se obiectivea# asu!ra cauelor sociale& r#mînînd un sco! în sine* =aurmare& morala lui Ibsen este tot atît de abstract# i de li!sit# de con4inut ca morala kantian#* Faralela îi a!ar4ine lui Fle.anov&care în studiul s#u asu!ra dramatur0ului norve0ian& analiea# cu mult# acuitate ideolo0ia ibsenian#* *%ant &ede criteriullegii morale nu in conţinut, scrie criticul rus& ci In forma &oinţei= nu>#5KLir5Dnleu sce & f ţ >5$5 "ncarguaiin H...0 "ntrucit "ns+ legea moral+ trebuie s+ fie prin esenţ+ absolut+ $i poziti&+, legea moral+ a lui %ant e lipsit+ deNcaracter moralO H...0 !egea moral+ predicat+ de Brand este tot a$a de lipsit+ de Ncaracter moralO) — !entru c# r#mme un

sco! în sine*1

înce!înd din !erioada !oemelor dramatice& !entru Ibsen cauele dec#derii social-!olitice a 4#rii sale reid# în dec#dereamoral# a individului i& în !rimul rînd& în s!iritul com!romisului& deficien4# !e care el o deduce !robabil din refuulnorve0ienilor i suedeilor& de a veni în a3utorul !o!orului dane lovit de Frusia* @emediul indicat este o reconstruc4ie moral#a individului& educarea unei voin4e individuale inde!endente& mer0înd intransi0ent s!re sco!ul !ro!us& — c.iar dac# acestar#mîne un sco! în sine* De aici reult# în conce!4ia lui Ibsen o nou# consecin4#? cea3nanaIi]*nianifestare a omeniri3J3si»-tefîCin4a s!re un ideal* într-o scrisoare adresat# lui randes& Ibsen afirm# c# cea mai bun# form# !olitic# i se !are a fi re0imul !olitic 4arist& c#ci acest re0im ins!ir# oamenilor cea mai !uternic# dorin4# de libertate* /ceeai conce!4ie îl face s# afirme alt#dat# c# *un gu&ern absolut este cel mai fa&orabil libert+ţii de gindire. P

QA (. Fie'fc.anou*+'art et la vie sociale& Gditions 6ociales* Faris& 199& !*


8/31

!atrulea* +a interven4iile st#ruitoare ale !rietenului s#u 3fcrnson& 6tortin0ul — !arlamentul norve0ian — îivotea# o !ensie via0er#* Henrik Ibsen este în mod oficial considerat — al#turi de 3rnson — un !oet na4ional*6ocietatea tiin4ific# din $rond.3em îi acord# de asemenea o subven4ie& editorul îi trimite re0ulat dre!turile deautor& înce!e s# fie tradus în =ermaniaN !entru !rima dat#& scriitorul se simte la ad#!ost de 0ri3ile materiale alevie4ii*=ravitatea temei& densitatea 0îndirii i tensiunea etrem# !e care i-o solicitase scrierea lui Brand îi cereau

nea!#rat o !erioad# de relaare* Fentru a se destinde !arc#& Ibsen se decide s# creee în viitoarea sa !ies# fi0ura !o!ularului Feer =Vnt& care în le0endele norve0iene — de curînd adunate de c#tre /sb3\rnsen într-o cule0erede mare r#sunet& care-l încîntase i !e 32\rnson — era un vîn#tor !asionat& mare fanfaron i neîntrecutn#scocitor de snoave i !oveti* Fersona3ul îns# — ca i în caul celorlal4i !rota0oniti ai !ieselor sale — urma s#fie creat& !entru ca s# ca!ete o consisten4# dramatic# de!lin#& în urma studiului unor caractere reale& a unoroameni cunoscu4i în via4#* n asemenea !rototi! a fost un tîn#r aventurier& om de lume su!erficial& cunoscut deIbsen în societatea coloniei norve0iene din @omaN un altul a fost celebrul violonist norve0ian Ole ull& b#rbatfrumos& cu mult succes la femei& care realiase o avere imens# în /merica& unde — asemenea lui Feer =Vnt —voia s# întemeiee o colonie care s#-i !oarte numeleN în sf"rit& autorul i-a îm!rumutat lui Feer i cîteva tr#s#turidin !ro!riul s#u caracter sau din amintiri ale !ro!riului s#u trecut* Aa structur#& !oemul dramatic 'eer (ynt 18,2 este un amestec 3de comedie cu momente de dram#& defanteie i realism& de !oeie intim# i 0rotesc buf& de feerie de esen4# folcloric# i viiune satiric-

"Vicaricatural# a viciilor com!atrio4ilor s#i& de cald# evocare a lumii rurale& dar i de demitiare a 4#ranuluinorve0ian& cu idealiarea c#ruia — aa cum !roceda 32\rnson — dramatur0ul nu era de acord* Din aceast#com!leitate de !ers!ective a reultat un caracter etrem de 0reu de realiat scenic — inconsecvent&contradictoriu& în orice ca mult mai com!licat& mai bo0at& mai uman i& evident& mai !oetic2Idecît confra4ii s#i din aceeai mare familie literar#? $ill Gulens!ie0el& baronul %iinc..ausen sau $artarin din$arascon*Fiesa este !lin# de evoc#ri din lumea folclorului ivie4ii scandinave& evoc#ri dific$$de sesiat i de a!reciat !entru un str#in* *)intre toate operele mele, Feer =Vnt e cea care mi se pare mai puţin f+cut+ a fi "nţeleas+ inalte p+rţi decit "n ţ+rile scandina&e, recunotea autoru$$n4r-o scHso#r$6$n 188* Aonstruit ca revers al luirand& Feer =Vnt — în acelai tim! satir# i a!olo0ie& în momente alternative — aevenit îno!era 0enialului

dramatur0 un simbol al sufletului aoVe0ian&J Dar& este 'eer (ynt eclusiv o satir# a norve0ianului e!ociiM în multe scene& IbsenJJi2!ni1iv3/-—caricatural& nucu ton de rec.iitoriu— anumite vicii ale societ#4ii sale* Oricum îns#& tratarea satiric# reervat# lui Feer esteindul0en$Cblînd#& tem!erat# de un sentiment al tradi4iei& încît s-ar !utea s!une c#3uitorul lui rand& severulfla0elator al minciunii de ast# dat# a!roa!e c# îl demiard# !e min-cimfeu$Feer* A#ci& în definitiv& V3ciulminciunii& !e care fl#c#ul l-a înv#4at de la ma'ma sa& însemna !entru ei amîndoi o consolare i un re$u0iu? tat#llui Fee$K5ra un be4iv i via4a lor a fost destul de 0rea* %an3a lu$$Feeius4îîW$r# oamenii care vor s# mai uitede necauri recur0— un33+ la rac.iu& al4ii la !oveti* Or& ce sînt !ovetile în ra!ort cu (adev#rul)& dac# nu nite(minciuni) artisticeM De altfel& Feer nu este un mincinos obinuit& ci un adev#rat artist al minciunii& transfi0urînd !oetic fa!tele !ovestiteN !#4ania sa cu 4a!ul s#lbatic& sau cea cu diavolul !e care l-a înc.is într-o coa3# de nuc#&sînt de-a dre!tul buc#4i de fermec#toare !oeie* Feer nu tie niciodat# si0ur dac# minciunile !ovestite de el nusînt cumva fa!te care i s-au întîm!lat în )realitate* Pi a!oi& Feer are i momente cînd se revolt# el însuiîm!otrîvin$uionismulu;#u& de!rinderii de a se refu0ia mereu în lurr$e#'î"nteiei — ca în memorabila scen# cu

co!acul actul C2N totui& asemenea !o!orului s#u& care a(creat i îndr#0it !ovetile& eroul simte or0anic nevoia deevadare dintr-o eisten4# strimt# i 0rea în lumea liber# a ima0ina4iei& a visului com!ensator* )Du!# o 6F$*;F flp !venl33ri în care e!isoadele sentimentale alternea#Du!# o 6$* !venl33 n cae e!s secu cele lirice& iar ViiuneCo$cl,rîce* cu în4elesurile-satirice& Feer a3un0e acas#& unde mama saîl atea!t# înaintede a înc.ide oc.ii !entru totdeauna* 6cena mor4ii b#trînei /se este de o frumuse4e rar# !rin fanteia $rismuls#u cu ecouri de !oeie !o!ular#? fa!tul mor4ii este inter!retat în sensul l cu atmosfera) conce!4îer!o!ulare& ca o !lecare în lumea le0endei& ca un fa!t ce se înscrie în ordinea normal# a firfî* ' K)IIDar norve0ianul este în acelai tim! i un s!irit !ractic ce nu se mul4umete numai cu reveriile& la actul & undeviiunea folcloric# las# loc realismului i satirei& îl vedem !e Feer îmbo0#4it de !e urma comer4uluiuJclavi*Du!# l& toat# arta vie4ii const# în a-4i înc.ide urec.ea la oa!tele contiin4ei* @uinat !rin furtul vasului s#u&

Feer a3un0e (!rofet) la un trib arab& iar în G0i!t viitea# 6finul i unJJ os!iciu de aliena4i& unde fiecare nebun se înc.ide în sine *ca "ntr


9/31

me0alomaniei individualismului& care — la fel ca e0oismul& arat# Ibsen1 — în ea0erarea sa etrem# atin0edemen4a*In ultimul act& Feer& du!# ce i-a ref#cut averea în /merica& se întoarce în !atrie aa cum de altfel f#ceau mul4icom!atrio4i ai s#i& la acea dat#2* @ealismul alternea# mereu cu fanteia i& într-oasemenea scen# fantastic#& i se definete sensul !ersonalit#4ii? (mareleJJ to!itor al lumii)Kv" to!i materialul fiin4ei sale s!irituale& material îa ** definitiv bun& !entru a-l turna din nou într-

un alt ti!ar — ca !e un— nasture de metal f#r# toart#* In adev#r& Feer nu este un !ersona3 cu totul ne0ativ* Glvrea s# de!#easc# strîmteîe i a!#s#toarele condi4ii ale reafi$a4ii& este animat sincer de as!ira4ii frumoase& nueste totdeauna la& adeseori este între!rin#tor& dei Y$li$Ianr'i alterat de un !racticism oribil? face ne0o4 cusclavi* In el eist# un material bun& dar i-a ratat via4a din toate acelecaue !e care autorul le denun4# de-a lun0ulo!erei li!s# de voin4#& de !erseveren4#& de sinceritate& deJ ideal moral etc2* Pi fiindc# nu este un !ersona3 cutotul ne0ativ& la ca!#tul buciumatului drum al vie4ii& Feer =Vnt îi 0#sete oaa sa de linite i de duioie0in0aa 6olVei0& care l-a ate!tat tim! de trei eci de ani i care-l întîm!in# cu vorbe de odi.nitoare afec4iune*

'eer (ynt este o o!er# diametral o!us# lui Brand. In tim! ce Brand era o 0lorificare a voin4ei& 'eer (ynt estesatira li!sei de consecven4# i3decaracterN !rimul !oem era drama unui entuiast ce sacri-fîc#$otul !entru(idealul s#u moral)& al doilea este comedia feerico-satiric# a unui vîntur#-lume care nu are nici un ideal de via4# bine definitN !rimul este !oemul voin4ei su!raomeneti& al doilea este o caricatur# a oamenilor i a situa4iilor din >orve0ia e!ocii* Feer =Vnt este un* v0ubrd M' vi0u*ll''**în !c)ir r lBnonf5-o)-)tn)n-a-'in)i siffifff 5)-K' mni tîriini n unnimorni.in- rin n0fti0tr 1$' !al'#ri de sine)? în

nacest sens& !oemul devine un fel de :aust într-o edi4ie scandinav# buf#* Aom!le i contradictoriu& eroul sca!#unei încadr#ri într-o defini4ieN c#ci în Feer se întîlnesc visul i !latitudinea& idealismul moral i1 M. 'rozor, +e Feer =Vnt d'Ibsen* %ercure de rance& Faris& 189& !* ,*

IIIe0oismul mesc.in& lirismul i escroc.eria& laitatea i 0ustul riscului& bunul-sim4 rustic i fanfaronada !oltron#*Ibsen 0#sete fi0ura lui Feer !e care a!oi o com!lic# cu elemente diferite2 în !ovestirea !o!ular#* tiliea# din !lin folclorul 4#rii sale i — cu toate elementele de satir# social# i& !recum vom vedea mai tîriu&deautobio0rafie s!iritual# i de acea autoironie care intervine !e alocuri — nu urm#rete decît o destindere !rintr-o(!ies# uoar#)* Dar& intrînd în felul acesta în intim# comuniune cu !o!orul !rin intermediul !atrimoniului s#ufolcloric& Ibsen scrie cea mai norve0ian# dintre !iesele sale*In !rim#vara anului 18,8& la !atru ani i cîteva luni du!# venirea sa în 4ara în care scrisese Brand i 'eer (ynt,Ibsen se .ot#r#te s# !#r#seasc# Italia* 6# se reîntoarc# în !atrieM 6itua4ia din >orve0ia nu era cîtui de !u4in de

natur# s#-l atra0#? orice elan !atriotic în rîndurile conduc#torilor li!sea& !artidele conservatorilor i liberalilor îidis!utau !uterea într-o mesc.in# com!eti4ie !oliticianist#& cultura na4ional# era îm!iedicat# s# se afirme& iar !e oa!reciere i sim!atie din !artea !resei i a criticilor tia c# nu !oate conta* (/deseori mi se !are foarte lim!ede —T m#rturisise el într-o scrisoare — c# în 4ara noastr# cei înestra4i cu inteli0en4# i cu suflet n-au altceva def#cut decît s# se refu0iee& asemenea animalului r#nit& în adîncul codrilor& s#-i ate!te moartea*) Iar mai tîriu&într-o scrisoare din 9 iunie 18& va 4ine s# !reciee? (6# nu crede4i& cum cred atî4ia al4ii& c# a nutri unsentiment de rea-voin4# fa4# de 4ara mea* Detest doar ecrescen4ele tru!ului societ#4ii noastreN dar ele nu fac !artedin or0anismul însui*)%ai mult# linite i si0uran4# decît în Italia !utea 0#si în =ermania— i& în !rim#vara anului 18,8& du!# ce viit#loren4a& erc.tes0aden i %unc.en& se stabilete la Dresda*/ici scrie comedia — !rima remarcabil# comedie norve0ian# în !ro# — !iga tineretului, în care& coborînd îndomeniul vie4ii !oliticianiste& ar3a cu mare verv# satiric# !racticile i metodele dema0o0ice ale !oliticienilor din !atria sa* +a teatrul din A.ristiania !iesa a !rovocat— de-a lun0ul cîtorva re!reenta4ii înir — !roteste& fluier#-

turi& un adev#rat vacarm& iar din !artea cronicarilor& critici foarte ve.emente* în G0i!t& unde se afla atunci cadele0at al 0uvernului norve0ian la festivit#4ile inau0ur#rii Aanalului de 6ue& Ibsen afl# des!re !rimirea atît deostil# ce se f#cuse ultimei sale !iese i eclam#& trist? (>imic nu s-a mai sc.imbat în 4ara mea:)IErm#torii doi ani& dramatur0ul îi dedic# scrierii unei drame de mare întindere& o!er# la care lucrea# cu o !asiune cu totul deosebit#? "mp+rat $i (alilean.In Italia& !atrie a vesti0iilor antic.it#4ii& scriitorul nordic a fost obsedat de ima0inea !r#buirii civilia4iei !#0înei a victoriei cretinismului — ima0ine care a!oi s-a com!licat în conce!4ia dramatur0ului cu ideeaanta0onismului dintre !#0înul mîndru& !uternic& or0olios i bietul om al evului modern& încovoiat sub !ovaraumilin4ei cretine* Din acest com!le de ima0ini s-a n#scut drama "mp+rat si (alilean !rima !arte terminat# în18


10/31

im!une !rintre remarcabilele o!ere ibseniene& im!resionînd !rin bo0#4ia de idei& !rin m#re4ia viiunii& !rinam!lul tablou de moravuri& de conce!4ii& de !asiuni& de as!ecte atît de multilaterale ale uneia dintre cele maiinteresante i mai a0itate !erioade ale istoriei*i0ura îm!#ratului Iulian /!ostatul îl tentase i !e =oet.e* Ibsen a fost atras de caracterul atît de a0itat al acestuiîm!#rat filoof& de reac4iunea !#0înismului le0at# de numele lui& de sfîritul lui tra0ic* Ym!#ratul cretin str#bateun moment de !uternic# cri# moral#? cretinismul i se !are !rea în0ust& îm!iedicînd libera devoltare a

!ersonalit#4ii& dar nici !#0înismul nu-l satisface* >u-l mul4umete nici filoofia* /dev#rul îl 0#sete la ma0ul%aimos& care într-o scen# de incanta4ii& a!roa!e de .i!notism& îi revelea# venirea celei de (a treia îm!#r#4ii)?în tim! ce !rima era baat# !e !omul cunoaterii& iar a doua !e lemnul crucii& (a treia îm!#r#4ie) va fi fondat# !ecele dou# anterioare i va crea un ti! uman nou? omul liber& omul de mare noble4e moral#* O!oi4ia întree!icureismul antic.it#4ii i ascea cretinismului& !e care >ietsc.e o reolva în sensul ealt#rii voin4ei imoralei !#0îne a su!raomului& iar $olstoi în sensul !asivit#4ii cretine a non-violen4ei& a renun4#rii i resemn#rii — Ibsen !are a o solu-4iona!otrivit ideii 0oet.eene a armoni#rii celor dou# culturi& în sensul reconcilieriifor4elor contradictorii a c#ror !rad# este omul*EIulian era c.emat s# lucree la înf#!tuirea acestei o!ere moraleN dar în momentul decisiv !refer# sce!trul idominarea lumii — fa!t ce ec.ivalea# cu !ro!ria sa înfrîn0ere& !entru c# n-a tiut s# fie el însui& s#-i cunoasc#voca4ia& c#reia s#-i subordonee toate actele i toat# ambi4ia sa& n-a tiut s# mear0# .ot#rît la 4el& n-a tiut s# vrea*/3uns îm!#rat& !#r#sete cretinismul& reînce!e !ersecu4iile contra cretinilor& urm#rete dominarea lumii& dar în

cursul cam!aniei contra !erilor e ucis de un soldat cretin* Pi Iulian moare cu sentimentul amar al înfrîn0erii !ersonale& dar i cu o consolatoare viiune aviitorului*/stfel& drama lu!tei între balastul ambi4iilor !#mînteti oare l-au tras la fund !e Feer =Vnt2 i idealul as!ira4iilor nobile !e care rand l-a ratat nesocotind dre!turile firii omeneti2& drama înfrîn0erii unei vie4i& !rin li!saîn4ele0erii voca4iei i li!sa voin4ei tenace& se reduce în esen4# la tema !rinci!al# a teatrului ibsenian? emanci!areamoral# a !ersonalit#4ii& a autenticit#4ii& a corectitudinii& a voin4ei i a !uterii de sacrificiu*în 18& Henrik Ibsen face o c#l#torie în >orve0ia* Im!resiile culese cu aceast# ocaie& convin0erile care i-aufost acum din nou confirmate& reultatul moral deci al scurtei ederi în !atrie a avut cele mai im!ortanteconsecin4e asu!ra crea4iei sale ulterioare*Yna!oiat în =ermania& Ibsen se stabilete la %unc.en* /ici continu# s# !rimeasc# scrisorile !rietenului s#u&criticul dane =eor0 randes& care& a!reciind !iga tineretului !entru c# subiectul& !roblemele i caracterele erauluate din realitatea concret# contem!oran#& îl îndemna insistent s# continue !e aceast# linie* /ici& în sfîrit& !ri-

mete un alt stimulent? !iesa social# a lui 3\mson& #n faliment, care — !entru !rima dat# în literaturascandinav# — aducea !e scen# lumea oamenilor de afaceri*In aceste condi4ii& dramatur0ul se .ot#r#te s# !orneasc# !e alt drum* între tim!& în via4a lui Ibsen intervin dou#evenimente de natur# a-i da mari satisfac4ii? în 18,& cînd Gdvard =rie0 termin# muica de scen# la 'eer (ynt i !iesa se bucur# de C de re!reenta4ii& !rimite cu mult# c#ldur# de !ublicul din A.ristianiaN i în 18 cînd& într-un cadru solemn& niversitatea din !sala îi acord# titlul de (doctor .onoris causa)*:)' înainte de a analia o!era ibsenian# ce se încadrea# în !erioada de maturitate a crea4iei sale — !erioadamarilor drame realiste — trebuie s# 4inem seama de fa!tul c# !si.olo0ia eroilor s#i s-a definitEIîn cursul devolt#rii istorice a 6candinaviei — !si.olo0ie care a derutat întrucîtva !ublicul din celelalte 4#ri*In >orve0ia în s!ecial& unde orînduirea 0entilic# s-a !#strat mai mult# vreme decît în alte !#r4i ale Guro!ei iunde feudalismul& i mai tîriu ca!italismul& s-au devoltat mai slab c.iar decît în Danemarca i 6uedia&4#r#nimea s-a men4inut liber# tim! mai îndelun0at decît în alte 4#ri euro!ene& r#mînînd elementul de ba# al

orînduirii sociale a 4#rii* ^#ranul norve0ian n-a cunoscut niciodat# iob#0ia* în felul acesta& *pe &remea c"nd "n"ntreaga Europ+ &ictoria asupra lui 1apoleon a reprezentat o &ictorie a reacţiunii asupra re&oluţiei, observ# Gn0els într-oscrisoare& ...1or&egia a g+sit totu$i prile5 s+ dobindeasc+ o constituţie mult mai democratic+ dec"t oricare alta din Europacontemporan+ ei. De asemenea bur0.eia& evoluînd în condi4ii istorice s!ecifice& ca!#t# un !rofil deosebit* *Mic


11/31

6tortin02 înc# din 18C


12/31

1Du!# acest (eerci4iu realist)& deci din 18& înce! s# a!ar# cele X1< drame mai cunoscute& considerate (!uribseniene) care au stabilit renumele euro!ean al marelui dramatur0*

@esorturile morale ale dramelor realiste ibseniene nu !ot fi !e de!lin în4elese dac# uit#m c# ele o0lindescsocietatea nordic# mic i mi3lociu bur0.e#& în care dictatorul vie4ii s!irituale este !astorul& în 4ara !astorilor cutot (!rotestantismul) s#u& i teolo0ia luteran# a r#mas& ca orice teolo0ie& tot atît de do0matic#2 este interis# oriceaten4ie& orice considera4ie fa4# de o !asiune* 6inceritatea sentimentului este ecomunicat#& iar actul imoral însuieste mai !u4in 0rav decît scandalul !e care îl !rovoac#* Fastorul diri3ea# via4a moral# a societ#4ii în numele !rece!telor reli0ieiN dar întrucît nici o reli0ie nu eliberea# s!iritul& nici !rotestantismul !astorilor nu face decîts#-l în0r#deasc# în forme noi — în a!aren4# mai libere& în realitate mai i!ocrite* A#ci în societatea !e care o atac#Ibsen& forma cea mai !ur# a vie4ii sociale este i!ocriia* Ideea aceasta este devoltat# am!lu în Stllpii societ+ţii.$ema i-a fost su0erat# scriitorului de o situa4ie întîlnit# în tim!ul viitei sale în >orve0ia& de !roblema — viudeb#tut# i în !arlamentul britanic i în iarele norve0iene — oribilei cu!idit#4i a armatorilor care& !unînd în !rime3die via4a ec.i!a3ului i a !asa0erilor& inten4ionat nu-i re!arau vasele& !entru ca& !ierîndu-le în nau-fra0ii&s# !oat# încasa !rimele de asi0urare* Fiesa a avut un mare r#sunet i în str#in#tateN dac# nu în /n0lia — undeaceast# cea dintîi o!er# ibsenian# tradus# în en0leete n-a !utut avea decît o sin0ur# re!reenta4ie — în sc.imb

în =ermania unde& în decursul unei sin0ure luni& a fost re!reentat# simultan !e scenele a cinci teatre:r) Au .S55.lpii5iru


13/31

socialismului& du!# cum o recunoate sin0ur într-un interviu din 189? *)up+ puterile mele $i c"nd am a&utocazia, am "ncercat s+ m+ familiarizez cu ea $i cu cel mai &iu interes H...0 dar n


14/31

emanci!area femeii& într-adev#r& în e!oca i în mediul miinc.ene în care tr#ia atunci dramatur0ul& luase ooarecare am!loare (micarea feminist#)* %icarea a ibutit s# im!un# aceast# tem# i scriitorilor? un 34rnson se !ronun4# cu acest !rile3 !entru o reolvare uor romantic# i domestic# a !roblemei femeii& în tim! ce scriitorulsuede 6trindber0 se afirm# brutal ca un miso0in furibund i iremediabil* Functul de vedere al lui Ibsen& deilimitat& !reint# totui o reolvare su!erioar#*Fentru Ibsen& ceea ce constituie celula& unitatea social#& este familia* rand s-ar fi !utut realia inte0ral numai

!rin familie i el a3un0e la convin0erea c#& f#r# /0nes& efortul s#u r#mîne inutil*1 Sigurd 8ost, o!* cit*& !* 19*XXXIV

/ceeai contiin4# a familiei o manifest# i or0.eim din Micul Eyolf= iar 6tockmann& (omul cel mai sin0ur)& seadresea# totui familiei sale& co!iilor s#i? */reau s+ &+ cresc eu "nsumi, &reau s+ &+ fac oameni liberi $i buni./ceast# familie& Ibsen o vrea !uternic#& baat# !e temeliile s#n#toase i solide ale adev#rului i sincerit#4ii& iar nu !e minciuna c#s#toriei de convenien4# i a ne0li3#rii dre!turilor omeneti ale femeii* într-o asemenea familie&femeii îi este reervat rolul !rimordial de a contribui& !rin educa4ia ce o d# co!iilor& la formarea omului nou?*Mamele s"nt cele ce trebuie s+ rezol&e emanciparea omenirii, declar# Ibsen* în felul acesta& !roblema !oi4ieifemeii în societate ca!#t# o solu4ie mai avansat#& la care se mai adau0# i dre!tul femeii de a-i ale0e so4ul* Gstevorba& aadar& de !reconiarea unei emanci!#ri eclusiv !e !lanul moral al dre!turilor 0enerale ale omului —femeia urmînd îns# s# r#mîn# în vec.ea condi4ie sub ra!ort social* într-un discurs din 189& dramatur0ul& care înmod ea0erat a fost considerat un lu!t#tor !entru emanci!area femeii& insistase asu!ra diferen4ei funciare i

ireductibile dintre b#rbat i femeieN !rimul& este sin0urul ce !osed# *simţulpractic al treburilor, în tim! cefemeia manifest# în sc.imb i a!recierea are mai de0rab# alura 0alant# a unui com!liment2 *un instinct genial,ce merge drept la soluţia 5ust+. Gufemismul îns# nu ne !oate deruta? în conce!4ia Iui Ibsen& ceea ce la b#rbateste un (sim4 !ractic)& la femeie r#mîne un sim!lu (instinct)& fie el c.iar i (0enial)*în 4 cas+ de p+pu$i e concretiat# aceast# fals# reolvare a !roblemei femeii? menirea ei r#mîne aceea de mam#i de a3utoare a so4ului N sin0urul ei dre!t este de a-i ale0e so4ul i de a nu fi tratat# ca o (!#!u#)* încolo& via4asocial# este firesc s# a!ar4in# numai b#rbatului* >ici 6tockmann nu-i !ermite so4iei sale s# se ocu!e de treburile !ubliceN @ebekka din 7osmersholm0 nu va fi ca!abil# s# activee decît !rin intermediul lui @osmer& ca i Hilde !rin 6olness* încît !ledoaria în favoarea >orei& continuînd !ledoaria !entru 6elma din !iga tinereţii0 sau !entru+ona din St"lpii societ+ţii0, r#mîne o !ledoarie !entru libertatea ideal# a individului în 0enere*Interesul incontestabil ce-l suscit# !iesa este sus4inut într-o mai mare m#sur# de caracterul eroinei& i mai ales deeafoda3ul (teatral) al dramei*Fiesa este drama victimei unei c#s#torii de convenien4#& drama femeii neîn4elese i T neres!ectate în dre!turile

i--de-eU*/cesti! este frecvent în romanul france& de !ild#& din !rima 3um#tate a veacului trecut& unde îlîntîlnim al#turi de un so4 inevitabil r#u& li!sit de contiin4# i de delicate4e* Dar so4ii& b#rba4ii din !iesele lui Ibsen3*

Ea!ar cu totul diferit? nu sînt anti!atici& !entru c# în fond nu sînt r#iN adeseori au inten4ii bune i au o contiin4#&c.iar dac# se arat# a fi neîn4ele0#tori Helmer& Qan0el& $esman2* Or& fa!tul acesta com!lic# i a0ravea#conflictul într-un fel? c#ci !e de o !arte& dac# b#rba4ii ar fi r#i& conflictul între so4i s-ar sim!lifica !în# la dialec-tica a dou# !rinci!ii o!use N !e de alt# !arte& b#rba4ii nefiind !reenta4i ca vinova4i& sim!atia s!ectatorului nu estecanaliat# eclusiv s!re eroin#& ci i s!re so4& c#ci !e scen# a!ar dou# victime în !ro!or4ii diferite2 în loc de unasin0ur# — c.iar dac# sentimentul de com!#timire al s!ectatorului nu se re!artiea# în mod e0al asu!ra celor doiso4i* Gist#& a!oi& o alt# deosebire fundamental# în ce !rivete ti!ul eroinei i atitudinea de via4# !e care o ado!t#ea? în tim! ce eroina france# se o!rete f#r# !rea mult# 0reutate la solu4ia triun0.iului con3u0al& femeia lui Ibseneste ri0uros virtuoas#* Iar dac# se .ot#r#te totui s#-i lase c#minul& o face din motive !e care numai o contiin4#muncit# de întreb#ri serioase i 0rave le !oate conce!e* Aa ma3oritatea !ersona3elor ibseniene& i !rota0onista din4 cas+ de p+pu$i are o via4# moral# interioar# cel !u4in de la un moment dat2 i o !reocu!are (de a se realia !esine)*Au toate acestea& f#r# îndoial# c# !entru critic# i !entru istoria literar# drama nu r#niîne !rintre ca!odo!erele luiIbsen — c.iar dac# !e scen# este de un mare efectN mai !recis? tocmai !entru c# este etrem de teatral#* Gsteuor de constatat c# valoarea scenic# a unei !iese st# în ra!ort direct !ro!or4ional cu 0radul de realiare a(teatralului)N elementele s!ectaculoase de re!reentabilitate scenic#& dei nu d#unea# în mod necesar valoriiliterare& nu adau0# niciodat# ceva la valoarea literar# a ca!odo!erelor dramatur0iei universale*2De la înce!ut& fi0ura eroinei ca!tivea#? >ora este un !ersona3 romantic& în sensul c# !are a tr#i într-o lumecare nu este lumea sa i care& du!# ce conflictul s-a declarat& atea!t# tim! de dou# ile (s# se !roduc# minunea)*$em!eramentul ei — mai de0rab# romantic decît de femeie cerebral# obsedat# de revendic#rile !ersonalit#4ii&aa cum de fa!t ar solicita-o finalul — se !retea# !erfect ritmului melodramatic al !rimelor acte*SIn sc.imb& nici una dintre !iesele lui Ibsen& în 0enere sobre& nu este atît de scenic#& abundînd în abilit#4i ce 4in de

ordinul !eriferic al (teatralului)& de care ua i abua teatrul france al liniei 6cribe—D'GnnerV—6ardou i care&astfel& d#deau acestui teatru un caracter artificial* Doamna +inde& de eem!lu& nu este un !ersona3& ci un resortdramatic& (confidenta)& al c#rei rol e de a ocaiona m#r-


15/31

EIturisirile >orei i de a !rovoca denod#mîntul& determinîndu-l !e Wro0stad s# restituie !oli4a* $ensiuneaanta3ului& de asemenea& este un !rocedeu foarte abil de a 4ine încordat# aten4ia tim! de dou# acte* Intr#rile luiWro0stad& mai ales cînd o sur!rinde !e >ora 3u-cîndu-se cu co!iii& caut# s# !roduc# un efect de antite#* ;ocul deantitee este utiliat aici la maimum? balul mascat contrastînd violent cu iminenta dram# familial#& s!ectrulmor4ii amenin4îndu-l !e doctorul @ank i accentuînd antitea dintre fericirea a!arent# a c#sniciei >orei i obsesia

sa& în fine scena tarantelei& cînd >ora& !entru a mai întîria dramaticul denod#mînt& în cel mai 0reu moment dinvia4a sa& dansea# scen# întotdeauna ratat#& c.iar i de marile inter!rete& !entru c# este In afara lo0icii interioarea !ersona3ului2* Gvident& !rocedeul antiteelor multi!licate& !rocedeu a0resiv teatral& !rea ostentativ scenic& nu senum#r# !rintre !rocedeele de calitate* Ynce!înd din momentul transform#rii >orei& Ibsen a în4eles s# sedebarasee definitiv de asemenea artificii scenice uoare& !entru a reveni în urm#toarele sale !iese la linia uneidrame mai sobre*Dar înainte de a a3un0e la denod#mînt& drama a fost consumat#N denod#mîntul& ultima scen#& este nedramatic? >ora& so4ia i mama !erfect# — transformat# deodat# de autor& !rea arbitrar& ne3ustificat din !unct de vedere !si.olo0ic& într-o idealist# ri0orist# de fa!t& aici& în locul unui !ersona3 viu& vorbete Ibsen2 — îi !#r#sete c#-minul !entru a !leca undeva s# meditee& s# se (l#mureasc#) asu!ra dre!turilor sale de om* n final care trebuias# dea satisfac4ie în acelai tim! modei (feminismului) i — !rin !redilec4ia !entru (discu4ie) i !entru ambi4ia(reali#rii de sine) — ibsenismului*n final care îns# !utea fi dramatic& dac# la .ot#rîrea im!lacabil# a >orei — !resc.imbat# brusc de Ibsen într-o

!alid# sor# a lui rand — s-ar fi ad#u0at sfîierea des!#r4irii de co!ii& în care ca >ora ar fi fost mai uman# ic.iar mai !e linia conce!4iilor dramatur0ului însui& care recunoscuse c# !roblema central# a c#sniciei estecreterea i educa4ia co!iilor* /dev#rul e c# Ibsen realiase — !entru sine — deaod#mîntul dramatic înainte descena final#N acest final nu-l interesea# !rea mult& de aceea a i acce!tat atît de uor s# scrie i un alt final&versiune în care >ora se .ot#r#te totui s# r#mîn# cu co!iii*4 cas+ de p+pu$i a întîm!inat o !rimire entuiast#& dar i critici ve.emente — mai ales din !artea !astorilor !rotestan4i din >orve0ia* Ibsen le va r#s!unde creînd în urm#toarea sa !ies# fi0ura acelui !rototi! al i!ocriiei !uritane care este !astorul %anders* $otodat# va r#s!unde i detractorilor Casei de p+pu$i, !rin îns#i ale0ereaEIItemei Strigoilor — cea mai ve.ement# !ies# a sa !în# la aceast# dat# i& du!# Brand, cea de a doua dram#ibsenian# care se ridic# la nivelul ca!odo!erelor dramatur0iei universale*Strigoii 18812 a fost de obicei inter!retat# ca o re!lic# a !recedentei& în sensul c# doamna /lvin0 ilustrea#caul tra0ic al femeii care& în o!oi4ie cu >ora& acce!t#3u0u+conven4iilor& renun4# la (dre!turile sale de om) i

r#mîne mai de!arte cu de!ravatul s#u so4* Inter!retarea'6tri0oilor dre!t sim!lu !andant demonstrativ al CaseTde p+pu$i este sim!list# i fals#& c#ci atît caracterele& cît i situa4iile sînt fundamental diferite*6o4ul doamnei /lvin0 care este adev#rata eroin# a !iesei& iar nu fiul s#u& cum 0reit se sus4ine uneori2 fusese unstricat& !e care ea voise la un moment dat s#-l !#r#seasc# refu0iindu-se la !astorul %anders* Dar !astorul& !entru(a salva morala social#)& a res!ins-o& sf#tuind-o s# se întoarc# lîn0# so4& c#ci datoria ei consta în *a


16/31

fatalit#4i biolo0ice& aduce sensul uman al reac4iilor unor contiin4e* Gste adev#rat c# autorul las# s# !laneeasu!ra între0ii o!ere atmosfera a!#s#toare a unei fatalit#4i 0rele& fa!t care d# !iesei reonan4e de tra0edie 0reac#Ndar aceast# fatalitate nu are un caracter transcendent cum& de altfel& i în teatrul 0rec rolul transcenden4ei fuseseconsiderabil redus& înce!înd c.iar cu 6ofocle2& ci este condi4ionat#& este o fatalitate imanent# — ceea ceînseamn# a!roa!e o ne0a4ie a unui caracter fatalist* >u !roblema eredit#4ii este tema !iesei — a acestei drame a doamnei /lvin0& victima unui so4 de!ravat i a

filistinismului !astorului %anders* %ai de0rab# decît nite tare ereditare& (stri0oii) în via4# sînt tocmai efecteleacestor rela4ii& imoralitatea& i!ocriia& conven4iile& !re3udec#4ile — ale c#ror consecin4e i obsesii strivesc !ersonalitatea i !araliea# voin4a& constituindu-se într-un adev#rat sistem de idei false& în atmosfera c#roraener0ia i for4ele vie4ii se destram#* în a3iest-s_$OVd$Ha3te-Ib33inu îm!otrHra'datuîui biolo0ic& ci dincolo de acesta& îm!otriva datelor sociale 3Na!»-îl-UtA$m$ria***-Dei acest sens al Strigoilor nu !utea fi sesiat clar de societatea îm!otriva rela4iilor c#reia era îndre!tat& totui !iesa acontribuit cel mai mult a-l face cunoscut !e autor str#in#t#4ii — desi0ur& datorit# fa!tului c# are unconflict dintre cele mai !uternice*In !rimul rînd& în loc de una a!ar aici dou# victime iremediabil condamnate& an0a3ate într-un mers ra!id s!recatastrofa ce nu mai !oate fi evitat#* $ensiunea dramatic# e am!lificat# a!oi de fa!tul c# finalul tra0ic nu s-aconsumat& r#mîne sus!endat într-o ate!tare de !lumb& !rivete fi ca un s!ectru obsedant& im!lacabil& mereu1 /!ud Brian G. )o&ms< Ibsen& t.e Intellectual ack0round* Aambrid0e *F* 198& !* 155*I

!reent — i teroarea ate!t#rii& îmbinat# cu contiin4a iminen4ei sfîritului tra0ic& este un element de un efectdramatic mai !uternic decît consumarea în sine a unui (denod#mînt)* ata în cas#& care !ersonific# !osibilitateaatît de a!ro!iatei salv#ri a lui Osvald& se dovedete a fi sora lui? este aici o abilitate de intri0# motenit#& desi0ur&din teatrul france al tim!ului* In sc.imb& cu totul ibse-niene sînt alte elemente ale conflictului dramatic?des!erarea !atetic# a rat#rii carierei i vie4ii fiului& cria de contiin4# a mamei care se simte vinovat# de a fi datnatere acestui nenorocit& !e care în acelai tim! îl i com!#timete cu infinita mil# a sentimentului matern — i&dominînd totul& sinistra !ers!ectiv# a nebuniei iminente*De o construc4ie clasic# !ies# în 0enere considerat# ca fiind cea mai des#vîrit construit# o!er# ibsenian#2& de oconcentrare etrem#& de o factur# !entru !rima dat# !ur (ibsenian#)& Strigoii are motive& situa4ii i atmosfer# detra0edie antic#* +i!sit# de orice !atetic c#utat& Strigoii este una dintre cele mai violente drame din literaturamodern#N o dram# al c#rei conflict caut# s# se consume în interior& mai mult o dram# de contiin4#& t#cut#&întreru!t# uneori de ibuc--& I niri brute — ca în acea scen# final#& de o !oeie sumbr# i de o te- m#re4ie tra0ic#* yA

rfaStrigoii — !rima dram# care i-a stabilit lui Ibsen renumele euro!ean de mare dramatur0 realist — a !rovocat unscandal enorm* +ibrarii refuau s-o !un# în vînare& directorii de teatre refuau s-o !un# în scen#& actorii refuaus# inter!retee rolurile& în tim! ce un critic norve0ian !ornise într-un turneu de conferin4e îm!otriva !iesei i aautorului ei*** %ai mult decît oriunde îns#& în /n0lia !uritan# cronicarii dramatici ai tuturor iarelor (onorabile)îl aco!ereau cu e!itetele cele mai insult#toare !e Ibsen i noua sa !ies#* în fond& furia aceasta era !erfecte!licabil#? Strigoii demonstrau c# reli0ia i morala bur0.e# sînt — din !unct de vedere uman — nite institu4iide-a dre!tul !rime3dioase societ#4iiN c# clerul& !ersonificat în fi0ura !astorului %anders& 3oac# un rol socialabsolut nefastN i c# însui statul este condamnabil !entru indiferen4a ce-l îm!iedic# s# intervin# s!re a re0larela4iile sociale !rintr-o le0iferare fondat# !e !rinci!ii morale autentice*în fa4a avalanei de atacuri îns#& s!iritele lucide i oneste erau al#turi de IbsenN randes considera Strigoii dre!t(cea mai nobil# ac4iune) a dramatur0ului& iar 3ernson& entuiasmat& scria? (>u eit+

s# s!un c#& du!# !#rerea mea& în e!oca noastr# Ibsen !osed# cea mai mare for4# dramatic#)*Frimirea atît de ostil# f#cut# Strigoilor l-a de!rimat !rofund !e autor* *C"nd m+ g"ndesc îi scrie el lui randes2cit de "nceat+, de greoaie, de tern+ "n genere este inteligenţa in ţara noastr+, c"nd &+d la ce ni&el mediocrur3m"n toate 5udec+ţile, simt c+ m+ n+p+de$te o mare descura5are, $i am adeseori sentimentul c+ a$ putea foartebine s+pun "nc+ de pe acum cap+t acti&it+ţii mele literare.? @evolta învin0e îns# descura3area i Ibsen se.ot#r#te s# !orneasc# la un ve.ement contraatac& scriind într-un tim! neobinuit de scurt în ece luni2 #ndu$man al poporului. Fiesa& avînd un caracter de !amflet mai marcat decît oricare alt# o!er# dramatic# a sa cuunele !asa3e c.iar !rea discursive2& r#mîne una dintre !iesele remarcabile mai ales !entru ceea ce aduce ca ocom!letare a !rofilului ideolo0iei ibse-niene*Doctorul 6tockmann& medicul b#ilor dintr-un ora de !rovincie& este un !ro0resist entuiast? *Cit e de bine,eclam# el& s# ai con$tiinţa c+ e$ti folositor concet+ţenilor $i ora$ului t+u Dar el constat# c# a!a b#ilor esteinfectat# i c#& !rin urmare& întrea0a conduct# de a!# trebuie înlocuit#* /ceasta îns# ar necesita c.eltuieli mari&înc.iderea !entru doi ani a b#ilor — sacrificii la care to4i cei interesa4i se o!un* într-o edin4# !ublic#& 6tockmann

denun4# 0an0rena social# a e0oismului mesc.in al !rofitorilor? *Toate iz&oarele &ieţii noastre spirituale s"ntotr+&ite. H..Toat+ societatea noastr+ este cl+dit+ pe terenul otr+&it al minciunii. întrea0a sal#& care înainte îlres!ecta i iubea& este acum a4î4at# îm!otriva lui& convini fiind cu to4ii c# ei& cu !rinci!iile lor liberale re!reint#


17/31

ma5oritatea — i& ca atare& se cuvine s# fie asculta4i * Dar *cel mai periculos du$man al ade&+rului $i allibert+ţii, continu# 6tockmann& este ma5oritatea compact+. )a, blestemata ma5oritate, compacta$i liberal+. H...0

Ma5oritatea nu are niciodat+ dreptate. H...0 Minoritatea are totdeauna dreptate în 3urul lui se or0aniea# o !ersecu4ie strîns#N to4i cei care-i v#d !ericlitate interesele& în frunte cu fratele s#u i cu !rietenii de odinioar#&lovesc în el i în familia lui* Aonvins de dre!tatea cauei sale& 6tockmann este .ot#rît s# continue lu!ta c.iardac# r#mîne sin0urN c#ci *omul cel mai puternic din lume e cel care e mai mult singur. Pi !iesa — (cea mai

social# dintre !iesele/!ud ucher, o!* cit*& !* 15,*+Isociale) ale lui Ibsen — se înc.eie cu un astfel de final& nedramatic& întrucît mai de0rab# îndeamn# la medita4iedecît emo4ionea#*1

#n du$man al poporului a fost fals inter!retat#& ca cea mai cate0oric# formulare a !oi4iei (antidemocratice) alui Ibsen* în realitate& !o!orul este cu totul absent aiciN ma3oritatea& întrea0a sal# c#reia i se adresea#6tockmann-Ibsen este com!us# din 0ru!ul de ac4ionari ai b#ilor i din micii bur0.ei !ro!rietari de imobile deînc.iriat& la care se adau0# acoli4ii lor — cei doi 0aetari coru!4i* /ceasta e *blestemata ma5oritate, compact+ $iliberal+ care *nu are niciodat+ dreptate.Dar dac# 6tockmann-Ibsen nu este un duman al democra4iei& în sc.imb el este un duman cate0oric aldema0o0iei? */oi, plebea, masa, mulţimea s"nteţi floarea naţiunii E o simpl+ minciun+ gazet+reasc+ A#(0loata) nu este de loc !entru Ibsen o cate0orie social#& ci o cate0orie moral#& se vede clar din cuvintele aceluiai

6tockmann? *'lebea de care &orbesc eu nu trebuie s+ fie c+utat+ in straturi prea adinei. Ea mi$un+ in 5urulnostru pin+ la culmile sc+rii sociale. /cestei cate0orii morale a (0loatei) Ibsen îi o!une cate0oria moral# a(elitei)* Intr-o scrisoare din 1885 Ibsen sublinia# clar necesitatea elementelor de elit# în via4a de stat — dar nu oelit# de ori0ine sau de avere& nici o elit# a tiin4ei sau a a!titudinilor ece!4ionale& ci o elit# a caracterului& avoin4ei i a bunului-sim4*Gclama4ia *minoritatea are totdeauna dreptate e!rim# tot atît de !u4in o !retins# conce!4ie (aristocratic#) alui Ibsen* /titudinea distant# !e care o afiea# uneori Ibsen nu traduce decît contiin4a su!eriorit#4ii sale moralefa4# de societatea bur0.e# !e care o atac#* In aceeai scen# c.iar& definind minoritatea des!re care vorbea&6tockmann-Ibsen !reciea# !reciare reluat# într-o scrisoare din 188


18/31


19/31

fiecare an& cu ie!uri de cas# i& într-un cuibar& o ra4# s#lbatic# cu ari!a r#nit#* /ici se retra0e adesea b#trînul& caîntr-o alt# lume& i vînea#cîte un ie!ure*G!isodul ra4ei s#lbatice este folosit de dramatur0 !entru a inter!reta liric i simbolic tema dramei* De obicei ora4# s#lbatic# r#nit# caut# s# se scufunde în adîncs!re a-i dasfîritul — asemenea !r#bui4ilor vie4ii care caut# s#dis!ar# în moarte sau într-o eisten4# cenuie* Dar ra4a lui Gkdal a fost scoas# la su!rafa4# de un cîine devîn#toare asemenea lui =re0ers2N ea îns# nu-i !oate relua eisten4a dinainte& întocmai ca înfrîn4ii vie4ii înainte

de !r#buirea moral#* Flumbul înfrîn0erii le r#mîne mereu în ari!# i& !entru a su!orta durerea& un astfel deînfrînt are nevoie de minciuna vital# ca de o iluie tonic#* Fentru el adev#rul este de-a dre!tul nefast*>umaioamenii moralmente s#n#toi i !uternici !ot su!orta as!rimea adev#rului i ac4iunii* 6labului H3almar trebuie s#i se lase minciuna care îi !oate asi0ura fericirea c#minului& iar celor învini în lu!ta vie4ii& cum este b#trînulGkdal& trebuie s# li se lase (!odul casei)& un loc de refu0iu din via4a activ#& un loc reervat iluiei i idealului* 6-a subliniat înc# de mult1 c# toate !ersona3ele din casa lui H3almar sînt nite ra4e s#lbatice !ur-tînd în ari!# !lumbul rat#rii în minciun# i !e care =re0ers — asemenea cîinelui de vîn#toare — vrea s# le (salvee)& s# leaduc# la su!rafa4#& în loc s# le lase s# se sfîreasc# în fundul mediocru dar linitit al b#l4ii unei eisten4e cenuii* >ici una dintre dramele realiste ibseniene de !în# acum nu are o construc4ie atît de sim!l#* 7aţa s+lbatic+im!resionea# nu !rin !redica unor !retinse (mari adev#ruri morale)& ci !rin sinceritatea amar# a în4ele0eriioamenilor sim!li& !rin sentimentul de 0eneroitate& de com!#timire& de sim!atie !entru naufra0ia4ii vie4ii*rm#toarele drame ale lui Ibsen vor continua s# tratee des!re înfrîn4i ai vie4ii& care uneori — cînd sînt fiin4edotate cu o oarecare ener0ie — vor c#uta s#-i croiasc# sin0uri drumul s!re un ideal*

în iunie 1885& Ibsen face o c#l#torie în >orve0ia* De dou#eci i unu de ani& de cînd se e!atriase& nu-i mairev#use 4ara decît o dat#& cu dois!reece ani în urm#* /sist# la o edin4# a !arlamentului în care urma s# sevotee acordarea unei !ensii de stat scriitorului1 7eni )oumic, De 6cribe " Ibsen* Faris& 189,& !* Corve0ia2 unde o 0ru!are muncitoreasc# îi face o

!rimire triumfal#N cu aceast# ocaie Ibsen 4ine un mic discurs în care îi e!rim# neîncrederea în (democra4ianoastr# actual+ i convin0erea c# (în via4a noastr# !olitic# ar trebui s# !#trund# un element de nobleţe i anumenoble4ea caracterului& noble4ea voin4ei i a s!iritului)* 6e instalea# a!oi !entru dou# sau trei luni într-un fer-mec#tor or#el din înde!#rtatul nord& %olde& al c#rui cadru îl va trans!une în viitoarea sa !ies#& 7osmersholm!entru al c#rei !ersona3 !rinci!al& @osmer& Ibsen va lua ca model !e un vec.i !rieten al s#u& un !oet suede&reîntîlnit acum aici2* Pi& du!# ce mai viitea# i er0en& unde retr#iete amintiri ale unui înde!#rtat trecut& trece !rin A.ristia-nia unde studen4ii conservatori !re0#tesc în cinstea sa o retra0ere cu tor4e —!e care el o refu#2&a!oi !rin Ao!en.a0a& unde randes i studen4ii danei îl salut# ca !e marele scriitor cu atitudini liberal-radicale — i& îna!oiat în toamn# la locuin4a sa din %iinc.en& dramatur0ul înce!e munca la noua !ies#& care va a!are întoamna anului urm#tor*Ibsen este totdeauna atent s# creee cadrul de !eisa3 sau de interior2 cel mai adecvat temei* >ici unul îns# dintreaceste decoruri nu are !uternicul farmec 0reu !e care îl are 7osmersholm 188,2& numele unei !ro!riet#4i care demai multe 0enera4ii a!ar4ine familiei @osmer* +ocul acesta este bîntuit de amintirile întunecate ale trecutului? aici

i-a !us ca!#t ilelor într-un c.i! atît de tra0ic eate& so4ia lui @osmer& aruncîndu-se într-un acces de nebunie îniaul morii* *(reu s+ te lepezi de morţi aci, la 7osmersholm, vorbete un !ersona3* *1ici copiii nu rid la 7osmersholm. In acest cadru a!#s#tor se desf#oar# una dintre dramele& în acelai tim! stranie i elevat#& cu cel mai !uternicefect de atmosfer#* *'entru a "nţelege aceast+ pies+ — scria Ibsen unui !rieten din Eiena — ar trebui s+ cuno$tinordul. 1atura m+reaţ+, dar posomorit+ care li "ncon5oar+ pe oameni, singur+tatea $i izolarea "i oblig+ s+ se aplece asupralor "n$i$i. -sta "i face g"nditori, gra&i, "i face s+


20/31

s-o calomniee !e @ebekka& atribuindu-i vina mor4ii eatei* Pi& de fa!t& cînd @osmer îi cere s#-i fie so4ie&@ebekka îi m#rturisete adev#rul? du!# venirea la @osmers.olm& !asiunea s-a n#!ustit asu!ra ei *ca o furtun+asupra m+rii... Te cuno$team destul ca s+ $tiu c+ spre tine nu &oi afla nici o cale mai "nainte de a fi slobod deorice obligaţie. Pi atunci& i-a dat de în4eles eatei c# înseamn# o !iedic# !entru so4ul ei — i de aceea eate s-asinucisN nu într-un acces de nebunie& ci !entru a nu mai fi un obstacol în calea fericirii lui @osmer* Im!resionat !rofund de revela4ia sacrificiului eatei& el o întreab# dac# i ea ar fi ca!abil# de un astfel de 0est* +a r#s!unsul

ei afirmativ& într-o scen# de ealtare& cei doi mor îm!reun# arun-cîndu-se în acelai ia al morii*+a caracterul lu0ubru al scenei finale contribuie i fi0ura e!isodic# a lui rendel& un ratat& cu o sinistr# înf#4iarede .alucinat& obsedat de nostal0ia marelui neant& des!uiat de credin4e i iluii? */ite, In noaptea asta s"nt ca un regedetronat pe ruinele palatului s+u spulberat...

7osmersholm este caracteristic# !entru aceast# fa# a crea4iei ibseniene* Dramatur0ul mai sc.i4ea# înc#& în liniisim!le dar tari& un fond de fanatism i de mesc.in#rie !oliticianist#& un fond !e care se detaea# drama nu aunui lu!t#tor& ci a unui veleitar* @osmer su!linete ener0ia ac4iunii concrete !rin veleit#4i de lu!t#tor? */reau s+"ncerc s+ unesc oamenii de pretutindeni... 'entru asta &reau s+ tr+. iese $i s+


21/31

Ibsen nu era un sentimental* Fentru el& dovada marii afec4iuni nu era iubirea înfl#c#rat#& ci !redominan4a !rieteniei totale& a !erfectei comuniuni s!irituale* >iciodat# el nu se o!rete în !iesele sale& atent i îndelun0&asu!ra manifest#rilor sentimentului iubirii* rand îl dis!re4uiete !ur i sim!lu& considerîndu-l o masc# sub carese ascunde li!sa de voin4#* în lumea !ersona3elor ibseniene& iubirea nu de4ine un loc im!ortant nici în c#s#torie*6-a observator7e0ianLiteraturo. $%ford *F*& +ondon& 19,& !* ,5*

toare i stimulatoare a activit#4ii intelectuale& s!irituale a omului de tiin4# i a artistului* 6criitorul a creat o bo0at# 0alerie de !ersona3e feminine? în ece din ultimele sale dou#s!reece !iese femeia ocu!# un rol de !rim !lan& c.iar cînd nu este ea eroul !rinci!al al !iesei* I!ostaele sînt diferite — dar întotdeauna femeia este !reen-tat# într-o lumin# de demnitate uman# real# sau m#car virtual#* Aa !rota0onist# du!# "nger din 2str3t,S+rb+toare la Solhaug, 4 cas+ de p+pu$i i Strigoii0 Ibsen o mai aduce i în urm#toarele sale dou# !iese? :emeiam+rii i 8edda (abler.Groina !iesei :emeia m+rii 18882& Glida& realiea# dimensiunea feminin# a idealului de libertate uman#& altfeldecît în ecua4ia discursiv# în care era !us# >ora& i într-un re0istru infinit mai !oetic* Pi de ast# dat# !ersona3ul i-a fost ins!irat dramatur0ului de un model real? mama vitre0# a so4iei sale& un caracter romanesc& o fiin4# vis#-toare& ealtat#& îndr#0ostit# cu !asiune de mare — ca i Ibsen& de altfel& care m#rturisea odat#? (%area este ceeace m# atra0e mai mult ca orice)* Glida nume care în norve0iana vec.e înseamn# (cel care este dus de furtun#)2este îndr#0ostit# de mare& dar de lar0ul m#rii& cu orionturile lui is!ititoare asemenea marilor !romisiuni alevie4ii& iar nu de fiorduri — c#ci *apa fiordurilor e bolna&+. olnav# — ca un com!romis f#cut cu via4a* Or&Glida este fascinat# de mare tocmai !entru c#& în oc.ii ei& marea asociat# în contiin4a ei cu ima0inea tîn#rului !lecat în de!#rt#ri& lo0odnicul ei de demult2 simboliea# îns#i for4a nesfîrit# a !rinci!iului libert#4ii& aa du!#cum& dim!otriv#& uscatul simboliea# înc.isoarea rela4iilor& obiceiurilor i !re3udec#4ilor o!resive* O victim# aacestor realit#4i — care o în#bu# !e Glida — este artistul ratat allested& aa du!# cum un e!onent al lor esteinfatuatul +Vn0strand*2A#s#torit# din interes cu doctorul Qan0el& acum obsedat# de amintiri& !ierdut# în nostal0ii& tr#ind o stare dedeec.ilibru nervos& Glida vrea s# !lece cu misteriosul !ersona3& vec.iul ei iubit venit s# o ia& — dar cînd Qan0elo las# s#-i .ot#rasc# sin0ur# soarta& Glida& cu demnitatea uman# în sfîrit cîti0at# de a !utea r#s!unde liber deactele sale& r#mîne al#turi de so4ul ei* (Gste în desf#urarea acestei drame un o!timism franc& !e care autorul nuera obinuit s#-l resimt#& i în toat# o!era se !erce!e un simbolism clar cînd e vorba de mare& f#r# ca acestsimbolism s# !re3udiciee indubitabilului realism al !iesei* neori& Ibsen ne obli0# aici s# !#trundem i !et#rîmul subcontientului& iar !ersona3ele ado!t# adeseori aerul unor creaturi .alucinate& !lasate într-o ambian4#a!roa!e bolnav#& care îns# nu e li!sit# nici un moment de for4a emo4iei i su0estivit#4ii& ambian4#4*

+Iîn care doctorul Qan0el este sin0urul între atîtea fiin4e anormale& care r#mîne e0al i consecvent în atitudineasa*)1

Au lirismul atmosferei i al caracterului !rota0onistei& cu !oeia simbolului m#rii i cu fascinantul caracter alstr#inului venit din ce4oase de!#rt#ri& cu articula4iile veridice ale situa4iilor i reac4iilor& cu mesa3ul s#u atît de !recis i convin0#tor formulat ideea c# fericirea con3u0al# im!lic# în mod necesar asentimentul voluntar alambilor so4i2& :emeia m+rii a fost una dintre !iesele ibseniene care au ac4ionat mai mult asu!ra s!iritului !ubliccare& dou# decenii mai tîriu& va im!une în >orve0ia o reform# a le0ilor !rivind re0imul c#s#toriei i divor4ului*a4# de celelalte fi0uri de femei din dramele realiste& Hedd =abler'—eroina !iesei cu acelai titlu 1892—este ofi0ur# cu rotlll nou# !rin ener0ia sa de valkirie& !rin !rofilul moral de statuie a voin4ei& amintind femeile eroice ile0endare din !iesele sale romantice& dar într-o versiune modern# i mult com!licat#* Drama or0olioasei Hedda&o ealtat# st#!înit# de ambi4ia intelectual#& este de a nu !utea s# se îm!ace cu lumea sim!l# în care tr#iete* *-m&rut s+ ar+t — îi e!lica Ibsen inten4ia& de!#it# cu mult de realiare — ce produce contactul a dou+ medii socialece nu se pot "nţelege. %ulte elemente ale !iesei& situa4ii i caractere& dramatur0ul le-a îm!rumutat din caurile concrete !e care le-acunoscut i le-a studiat îndea!roa!eN între acestea& a fost i caracterul foarte ciudat al unei tinere vienee cu careIbsen a !urtat o lun0# cores!onden4#* *El dorea ca aceast+ pies+ s+ scoat+ In e&idenţ+ poziţia parazitar+ a tinerelor femei din clasele superioare. Q Fe de alt# !arte& du!# !ro !riul comentariu al autorului& caracterul Heddei îi via i !e*toţi ace$ti oameni care e&it+ s+ r+mln+ singuri cu ei "n$i$i, sau s+ g"ndeasc+.iica 0eneralului =abler este o femeie frumoas#& distins#& im!un#toareN contiin4a !erfec4iunii fiice i sere!ercutea# i !e !lanul moral& 0enerîndu-i ambi4ii de ordin (s!iritual)* Dar ambi4ia ei de a stimula !e un om de0eniu este ratat# de fa!tul c# trebuie s# tr#iasc# al#turi de so4ul ei& un om de tiin4# mediocru& f#r# !ers!ective*Aontiin4a ambi4iei sale !araliate în loc s-o !r#bueasc#& dim!otriv#& o face mai cinic#* îl întîlnete acum !efostul s#u iubit& !e care l-a salvat de la ruina moral# o femeie absolut sim!l# sub ra!ortul (in-


22/31

I (erman (omez de la Mata, Henrik Ibsen* In ($eatro com!leto)& /0uilar& %adrid& 195


23/31

seria ultimelor !atru drame care vor avea un !ronun4at caracter de confesiune intim#* #r# a nesocoti condi4iileconstruc4iei dramatice bine articulate i ei0en4ele scenei& i f#r# a dero0a de la !rinci!iile observa4iei iveridicit#4ii& aceste !iese !e care !ublicul le-a !rimit cu o nedumerire res!ectuoas#& dar total#2 vor l#sa totui s#se întrevad# în !rimul rînd aluii la via4a s!iritual# i la o!era autorului& !rivite de el retros!ectiv* Pi toate cele !atru !iese vor fi str#b#tute de timbrul ele0iac al artistului care& a!ro!iindu-se de ca!#tul unui drum buciumat&lun0 i 0reu& reflectea# asu!ra drumului !arcurs cu o contiin4# melancolic#& dac# nu a unei înfrîn0eri& m#car a

rat#rii& cel !u4in !ar4iale& a vie4ii sale !ersonale*/cest sens al sacrificiului dureros str#bate i drama Micul Eyolf 1892* $otul în via4a celor doi !#rin4i& /llmersi @ita& n-a fost decît o iluie? i vanitatea tat#lui de a scrie o mare o!er# des!re (@es!onsabilitatea uman#)& iambi4ia de a se consacra educa4iei lui GVolf& i suferin4a !ricinuit# de !ierderea co!ilului& i c#snicia& i senti-mentul matern& !în# cînd tra0ica moarte a micului GVolf urmat# de lun0ile discu4ii dintre so4i& scene dintre celemai !uternice din tot teatrul ibsenian2 va o!era în sufletul lor — !rin resemnare i obsesia amintirilor — !urificarea* n ilustru com!aratist italian remarca? (/l#turi de Wierke0aard i de >ietsc.e& Ibsen !roclam# i elînalta virtute educatoare a durerii)*1 Micul Eyolf confirm# !erfect 3uste4ea acestei observa4ii*O !rofund# melancolie înv#luie i ohn (abriel Bor6man 189,2* ostul director de banc#& întors din deten4iuneala care fusese condamnat în urma unei afaceri soldate deastruos dar între!rins# cu cele mai bune inten4ii2& duceo via4# de sumbr# recluiune& îm!ov#rat de sentimentul rat#rii totale* %area sa vin# îns# — i-o arat# Glla& soraso4iei lui& !e care orkman o iubise în tinere4e — a fost aceea1 -rturo :arinelli, +a tra0edia di Ibsen* Zanic.elli& olo0na& 19a!oleon al finan4elor *c+zut In prima sa b+t+lie. /c4iunea !iesei —care se desf#oar# în mai !u4in de o noa!te — aduce o real# for4# !oetic# îmbi-nîndu-se cu cea mai ri0uroas#anali# !si.olo0ic#& o ac4iune !ermanent dominat# de o mare intensitate dramatic# i în acelai tim! de o fu0#liric# nu li!sit# de 0randoare*1

In iineClndnoi, morţii, &om "n&ia 192& e!ilo0ul dramatur0iei ibseniene cum sin0ur a numit-o2& !ublicat# lavîrsta de < de ani& este drama re0retului !entru o via4# tr#it# doar !ar4ial& o dram# ce realiea# ima0ineasuferin4elor artistului care !entru triumful o!erei sale i-a sacrificat nu numai !ro!ria-i fericire& ci i fericirea

altora& a celor din 3urul s#u* De aceast# ratare a !ro!riei lor vie4i îi dau seama scul!torul @ubek& i în !rimul rîndIrina& fostul model al marii sale o!ere& ins!iratoarea care îl iubea în tain#& dar !e care scul!torul& com!letabsorbit de o!er#& a ne0li3at-o* Du!# mul4i ani& Irina — st#!înit# acum de o stare de demen4# intermitent#& du!#ce din des!erare dusese o via4# de libertina3 i care& în nebunia ei& se crede moart# !entru c#& în fond& n-a (tr#it)cu adev#rat niciodat#2 — a!are în casa lui @ubek* Aei doi în4ele0 abia acum c# !entru un artist !reocu!area fa4#de o!er# nu trebuie s# înlocuiasc# tr#irea vie4iiN altminteri& *c"nd noi, morţii, &om "n&ia, &om &edea c+ norduluiN în =ermania i

Danemarca a!ar colec4ii ale o!ere-1 (erman (omez de la Mata, o!* cit*& !* 1


24/31

înc# în tim!ul vie4ii marelui dramatur0& teatrul lui Henrik Ibsen a însemnat !entru contem!orani ocul unei !uternice ori0inalit#4i& într-adev#r& !entru !ublicul euro!ean din ultimul sfert al secolului trecut& acest teatru aconstituit — al#turi de romanul rus — cea mai ori0inal# revela4ie literar#*Aeea ce în acelai tim! a entuiasmat i a scandaliat& a fost nu atît noutatea& cît 0ravitatea !roblematicii moralei sociale deb#tute* /m v#ut c# Ibsen n-a fost un (ideolo0) cu o 0îndire !rofund#& consecvent# i clar#* Insc.imb a fost un mare reformator al teatrului* Frin conce!4ia i te.nica sa dramatic# nou#& Ibsen a devenit

fondatorul teatrului modern*$eatrul s#u este !rin ecelen4# un teatru (de idei)* >u o literatur# (cu te#)? Ibsen insist# des în cores!onden4a saasu!ra acestui lucru& res!in0înd foarte cate0oric acest calificativ* De !ild#& într-o scrisoare din 189, adresat# luirandes? *!ui -le@andre )umas nu


25/31

e!lorate& încît toate devin prezenţe1 B. Sha&i, o!* cit*& !!* 188& e7 ork& 1!', p. C,*+in mod artistic ce&a pentru care n


26/31

"mp+rat $i (alileant dramatur0ul va elimina din teatrul s#u elementul (intri0#)& iar du!# Stllpii societ+ţii nu vamai folosi nici tradi4ionalul happyumai a!roimativ o cincime din totalul !ieselor ibseniene aduc o ac4iune care sedesf#oar# într-un s!a4iu de tim! mai lun0N în toate celelalte ac4iunea ocu!# cel mult !atrueci i o!t de ore*Aom!rimarea ac4iunii& i !rin aceasta sena4ia de mare densitate !e care o !rocur# !iesa ibsenian#& este ob4inut#în !rimul rînd !rin su!rimarea tradi4ionalei e!oi4iuni dramatice care !în# acum ocu!a !rimul act în între0ime&dramatur0ul Ibsen înce» !îndu-i în sc.imb drama cu momentul în care conflictul este de3a declaratN în al doilearînd& !rin ado!tarea te.nicii nara4iunii retros!ective*($e.nica retros!ectiv#) — unul dintre !rocedeele cele mai s!ecific ibseniene& !racticat înce!înd cu Stllpii

societ+ţii — !ornete i se desf#oar# du!# sc.ema? într-un cadru de familie în care !lutesc umbrele întunecateale unui conflict dramatic înc# de !e acum !resim4it& doi !rieteni sau cunoscu4i vec.i se întîlnesc i înce! s# vor- beasc# des!re trecut — i din acest !unct ac4iunea demarea# i va continua s# fie !us# în micare de însuiconflictul dintre trecut i !reent& dintre trecutul i !reentul !ersona3elor& întîlnirea celor doi !rieteni vec.icontinuînd cu investi0a4ii i revela4ii care redesc.id !robleme i r#ni nevindecate& situînd ac4iunea !e drumulunei cata-

LXIIstrofe inevitabile*1 în fond& acest !rocedeu !racticat consecvent de Ibsen este mai mult decît o sim!l# te.nic#dramatic#? este (e!resia conce!4iei sale asu!ra vie4ii& credin4a sa !rofund# în im!ortan4a trecutului)


27/31

aici în concluie este fa!tul c# teatrul lui Ibsen nu urm#rete—în desf#urarea unei !iese— o catastrof# final#avînd rol de denod#mînt cu efect scenic* +a Ibsen& drama de fa!t nu se sus4ine !rin efectul final al catastrofei&iar im!resia tra0ic# se constituie i f#r# concursul momentului final* /lte !rocedee !ro!rii te.nicii dramaticeibseniene 4in de însui fondul conce!4iei scriitorului des!re dram# i !ersona3*Drama ibsenian# reult# din ratarea unor idealuri morale& iar nu din iubire& înelare& ur#& in0ratitudine& ambi4ie&r#bunare sau alte sentimente cu 3ocul c#rora ne obinuise teatrul de !în# atunci* Din abil 3oc de intri0#& teatrul

devine (de idei)* Dar ideile !e care le a0it# sau !e care le !ersonific# eroii ibsenieni devin !asiuni& transfi0uratei vivificate fiind de intensitatea dorin4ei& a visului lor* /ceast# as!ira4ie continu# s!re !erfec4ionarea moral# aindividului& a familiei sau a societ#4ii2 este ceea ce îi face atît de interesan4i !e eroii ibsenieni i îi salvea# de !latitudinea eisten4ei lor mic-bur-

1 an SetterVuisl, Ibsen and t.e e0innin0s of /n0lo-Iris. Drama& !sala 1951& !*


28/31

societ+ţii titlul simbolic revine de 15 ori& iar cuvîntul (societate) de 5< de ori*2 în fine& într-o alt# form#& !rocedeul laitmotivului !oate fi !erce!ut i în subtitlurile &irtuale, ale !ieselor& subtitluri 3ustificate de formulele&caracteriante tematic& re!etate mereu înLXVI

aceste !iese* într-adev#r& dramatur0ul i-ar fi !utut subintitula !iesele? Brand sau *Totul ori nimic= 'eer (ynt sau *-

fi tu "nsuţi= mp+rat $i (alilean, sau *- treia "mp+r+ţie= 7aţa s+lbatic+ sau *Cerinţa ideal+ N :emeia m+rii sau */oinţaliber+= Constructorul Solness, sau *Turnuri pentru oameni.?

Pi firete c# subtilitatea marelui artist nu se o!rete aiciN ar trebui s# mai vorbim des!re dialo0& des!re cuvintelecu dublu sens sau cu con4inut aluiv& des!re clarobscurul i semitonurile stilului s#u*** /s!ectele artei ibsenienesînt& !ractic& ine!uiabile* a!t este c# — !rin ideolo0ia& !rin conce!4ia sau !rin te.nica sa dramatic# —T Ibsena eercitat o influen4# considerabil# asu!ra teatrului euro!ean i american de mai tîriu i c.iar din tim!ul s#u*


29/31

(ynt. Dac# !în# la revolu4ia din 195 sînt inter!retate aici în sens realist c.iar i 7osmersholm sau 7aţa s+lbatic+, în sc.imb& du!# înfrîn0erea acestei revolu4ii& dramatur0ia ibsenian# este valorificat# liric& simbolist&du!# sc.ema lui %aeterlinck — ca în !unerea în scen# a 8eddei (abler de c#tre %aVer.old 19,2 sau a dramei

7osmersholm de c#tre Ea.tan0ov 19182* /su!ra dramatur0iei ruse& Ibsen n-a avut o influen4# remarcabil#—înafara dramelor lirice ale lui lok i& desi0ur& Ae.ov*In /n0lia& !#trunderea i succesul teatrului ibsenian au venit mai tîriu decît în alte 4#ri euro!ene* In 188 Stllpii

societ+ţii n-are succes* între 1889 i 189 teatrele londonee 3oac# nou# !iese de Ibsen între care #n du$man al poporului, tradus# de una dintre fiicele lui %ar2* în fa4a unei dramatur0ii care afirma c# via4a or#elelor de !rovincie e fondat#—-la fel ca i c#s#toria — !e i!ocriie i minciun#& i care deci lovea în ideile cele maiscum!e !uritanei /n0lii victoriene& !rima reac4ie a !ublicului nu !utea fi decît de condamnare* >u e mai !u4inadev#rat îns# c# influen4a lui Ibsen asu!ra dramatur0iei an0lo-irlandee a fost considerabil#*1

în 6tatele nite ale /mericii& !rima re!reenta4ie ibsenian# H4 cas+ de p+pu$i, 188C2 n-a avut succes nici c.iarîn urma modific#rii finalului& f#cut# !entru a nu 3i0ni morala !uritan#* Dar la sfîritul secolului trecut i în !rimuldeceniu al secolului nostru& actori americani i en0lei de !rim ran0 3oac# aici a!roa!e tot ce este valoros înre!ertoriul ibsenian* Influen4a dramatur0ului este evident#& de !ild#& la /rt.ur %iller HToţi fiii mei, Moartea unuicomis#de3de& H* +ecca& @onetti @oman2 !în# la cea mai înalt#& re!reentat# de Aamil Fetrescu*Frima traducere& du!# cît tim& din o!era lui Ibsen datea# din 1891 — #n du$man al poporului, !e care ulterior traduc#torul&6*I* =rossman& a localiat-o sub titlul )octorul S+lceanu, du!# cum atest# ieeanul I*>* @oman* De altfel& foarte !robabil c#laul a fost centrul cultural !rin care a !#truns mai întîi Ibsen la noi dei !ublica4iile din /rdeal& unde Ibsen !utea fi cunoscut !rin intermediul celor din =ermania& trebuie s# fi informat mai demult2& iar criticii care aveau le0#turi strînse cu cercurilesocialiste I*>* @oman în )rapelul, 1891N Gm* D* a0ure în E&enimentul, 189CN A* Dobro-0eanu-=.erea în E&enimentulliterar, 189 etc*2 caut# !rin articolele lor s# familiariee !ublicul cu o!era dramatur0ului scandinav i cu sensul criticii luisociale*$otui& des!re o (familiariare) a !ublicului nu se !oate vorbi !ro!riu-is decît din momentul a!ari4iei traducerilor sau are!reent#rii !ieselor res!ective*+$raducerea lui =rossman din 1891 e !ublicat# abia în 1895* Gste anul în care Ibsen a!are !entru !rima dat# !e scena$eatrului >a4ional din ucureti cu 7osmersholm, în traducerea lui Eir0iliu Fo!escu& !ublicat# în anul urm#tor în

Con&orbiri literare0, anul în care articolele des!re Ibsen se înmul4esc de eem!lu în -de&+rul, Epoca, 7om3nul etc*2N anul încare& al#turi de #n du$man al poporului, mai a!ar 1ora în revista /atra, tradus# de * %arian2& Stilpii societ+ţii de acelaitraduc#tor& a!#rut# în 1895M2 la Araiova& în acelai volum cu !recedenta2& !iga tinerimii Araiova& tradus# de I* Hussar2 i Micul Eyolf. într-un sin0ur an& deci& !ublicul nostru ia contact cu ase o!ere ibseniene:Drama Micul Eyolf, *tradus+ cu "n&oirea autorului de Titu Maa4ionalului& ca /ristide Demetriad& AI* >ottara& Iancu reeanu&Fetre Eelescu sau /ristia @omanescu& du!# cum i mai tîriu Ibsen îi va 0#si inter!re4i !rintre cei mai de seam# actori aiscenelor noastre*/!oi& tim! de 1 ani& Ibsen li!sete de !e afiele (>a4ionalului) din Aa!ital# f#r# s# fi li!sit îns# de !e cele ale teatrelor dinIai i Araiova2* Fentru a-l relua& direc4ia teatrului va ate!ta ca ($.e"-tre de l'Oeuvre) din Faris& în turneu la ucureti cuactori ca 6uanne Des!res i +u0ne-Foe& s# 3oace Constructorul Solness în a!rilie 1992& iar în octombrie 1911 1ora i

8edda (abler.într-adev#r& în aceeai sta0iune se 3oac# St"lpii societ+ţii, iar în urm#toarea #n du$man al poporului ambele în traduceri noi& !rima a lui I* =orun& iar a doua a ferventului traduc#tor i inter!ret ibsenian Fetre 6turda2* Du!# o !au# de ase ani& a!ar


30/31

succesiv !e aceast# scen#? .(. 7or6man 1918-l9 i 19-82& 7aţa s+lbatic+ 1919-


31/31

naterii sale era într-adev#r — du!# cum releva i +iviu @ebreanu& conduc#torul dele0a4iei rom"ne la festivit#4ilede la Oslo — !e m#sura !o!ularit#4ii de care s#rb#toritul se bucurase în 4ara noastr#*Du!# trei sferturi de secol de !reKen4# !ermanent# i vie în cultura rom"neasc#& ai& aniversînd ase decenii dela moartea sa& aducem fondatorului teatrului modern acest frumos oma0iu? !reenta edi4ie& cu!rinînd cele maiim!ortante dou#s!reece !iese ale sale& traduse direct din limba în care le-a scris marele dramatur0 norve0ian*OEIDI D@I%/

2. Henrik Ibsen, fondatorul teatrului modern.doc

Documents