UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA
Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 614.2+005:004
ALEXANDRU GRIMUT
«MANAGEMENTUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE
ÎN OPTIMIZAREA SERVICIULUI DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ
MAMEI ŞI COPILULUI»
14.00.33 – MEDICINĂ SOCIALĂ ŞI MANAGEMENT
Teză de doctor în medicină
Conducător ştiinţific: ________________ Eţco Constantin, dr. hab. med., prof. universitar
Consultant ştiinţific: ________________ Gaindric Constantin, dr. hab. inf., prof. universitar,
membru coresp. al AŞM
Autor: ________________
CHIŞINĂU, 2009
2
© Grimut Alexandru, 2009
3
ADNOTARE
Grimut Alexandru, «Managementul tehnologiilor informaţionale în optimizarea
serviciului de asistenţă medicală mamei şi copilului», teză de doctor în medicină, Chişinău,
2009. Lucrarea este expusă pe 128 pagini tehnoredactate, este constituită din: introducere, 5
capitole, încheiere, concluzii, recomandări practice, bibliografie cu 185 de surse, 5 anexe şi
include 5 tabele, 42 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 10 lucrări ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: sistem informaţional perinatal, sisteme informaţionale medicale,
perinatologie, factori de risc perinatal, tehnologii informaţionale medicale, dosarul electronic al
pacientului.
Domeniul de studiu: medicină socială şi management.
Scopul studiului: evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării tehnologiilor
informaţionale în asistenţa medicală perinatală, cu elaborarea modelului de Sistem Informaţional
Perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica Moldova.
Obiectivele cercetării: analizarea punctelor slabe, existente în prezent în sistemul
asistenţei medicale perinatale; identificarea direcţiilor principale, automatizarea cărora va
permite de a optimiza activitatea instituţiilor medicale din domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi
copilului; elaborarea unui model de sistem informaţional pentru perinatologie şi a mecanismului
implementării sistemului respectiv în structura serviciului perinatologic din Republica Moldova.
Metodologia cercetării ştiinţifice: în cadrul studiului au fost aplicate următoarele
metode de cercetare: istorică, sociologică, statistică, de modelare.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: pentru prima dată a fost efectuată analiza
ştiinţifică a sistemului informaţional existent în serviciul perinatologic din Republica Moldova,
cu evaluarea posibilităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în managementul serviciilor de
asistenţă medicală perinatală. A fost elaborat un model de implementare şi utilizare a
tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei, ţinând cont de particularităţile
sistemului adoptat.
Semnificaţia teoretică: : metodologia de evaluare în perinatologie, în baza determinării
numărului de vizite şi ratei de spitalizare, este aplicabilă pentru diferite domenii de medicină
practică. Metodologia evaluării sistemului informaţional, bazată pe analiza cantitativă şi
calitativă a documentaţiei medicale şi determinarea fluxurilor informaţionale, poate fi propusă
pentru analiza sistemelor informaţionale din sănătatea publică.
Valoarea aplicativă: utilizarea recomandărilor şi propunerilor elaborate va permite de a
crea un sistem integrat de edificare a spaţiului informaţional de profil al instituţiilor medicale,
care acordă asistenţă medicală în domeniul perinatologiei.
Implementarea rezultatelor: recomandările şi propunerile elaborate au fost utilizate la
etapa cercetărilor anteproiect la elaborarea sistemului informaţional pentru Institutul de Cercetări
Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.
4
РЕЗЮМЕ
Гримут Александру, «Менеджмент информационных технологий в оптимизации
службы охраны здоровья матери и ребенка», диссертация на степень доктора медицины,
Кишинэу, 2009. Работа выполнена на 128 страницах печатного текста, состоит из
введения, 5 разделов, заключения, выводов, практических рекомендаций, библиографии
из 185 источников, 5 приложений и включает 5 таблиц, 42 рисунка. Результаты
исследования опубликованы в 10 научных работах.
Ключевые слова: перинатальная информационная система, медицинские
информационные системы, перинатология, факторы перинатального риска, медицинские
информационные технологии, электронная медицинская карта пациента.
Область исследования: социальная медицина и менеджмент.
Цель исследования: оценка потребности и возможности использования
информационных технологий в перинатологии с разработкой модели Перинатальной
Информационной Системы для оптимизации деятельности перинатальной службы
Молдовы.
Задачи исследования: анализ слабых сторон, существующих в настоящий момент
в системе перинатальной медицинской помощи; определение основных направлений,
автоматизация которых позволит оптимизировать деятельность медицинских учреждений
в области охраны здоровья матери и ребенка; разработка модели информационной
системы для перинатологии и механизма внедрения данной системы в структуру
перинатальной службы Молдовы.
Методология исследования: в рамках исследования использованы следующие
методы исследования – исторический, социологический, статистический, моделирование.
Новизна и оригинальность исследования: впервые проведен научный анализ
информационной системы, существующей в перинатологии Республики Молдова, с
оценкой возможности использования информационных технологий в управлении
перинатальной службой. Разработана модель внедрения и использования
информационных технологий в перинатологии, с учетом особенностей перинатальной
службы Молдовы.
Теоретическое значение: методология оценки эффективности в перинатологии,
основанная на анализе частоты посещений и частоты госпитализаций применима для
использования в различных областях здравоохранения. Методология оценки
информационной системы в перинатологии, основанная на анализе количества и качества
медицинской документации и определения основных информационных потоков может
быть рекомендована для анализа информационных систем в здравоохранении.
Прикладное значение: использование разработанных рекомендаций и
предложений позволит создать единое пространство информационного взаимодействия
медицинских учреждений, предоставляющих медицинскую помощь в области
перинатологии.
Результаты внедрения: разработанные рекомендации и предложения
использованы на этапе предпроектных исследований при разработке информационной
системы для Научно-исследовательского Института Охраны Здоровья Матери и Ребенка.
5
SUMMARY
Grimut Alexandru, «Information Technology Management for Optimization of Mother
and Child Care», PhD theses in medicine, Chişinău, 2009. The theses consists of 128 pages,
which begins with an introduction, followed by 5 chapters, a resume, summary, practical
recommendations, bibliography from 185 sources, 5 annexes and includes 5 tables and 42
figures. The results were published in 10 scientific publications.
Key words: perinatal information system, medical information systems, distance
consultation, perinatology, perinatal risk factors, medical information technologies, electronic
health records.
Domain of research: Social Medicine and Management
Goal of research: The assessment and the evaluation of the need and the potential usage
of information technologies in perinatal services plus the development of a Perinatal Information
System model in perinatal services in Republic of Moldova.
Objectives of research: Analyzing the limitations currently existing in perinatal medical
service; outlying the main directions, where the use of information technologies would allow the
optimization of different activities in Mother and Child Care medical institutions; to develop a
robust model for Perinatal Information System and a mechanism to implement the new model in
the existing perinatal service in Republic of Moldova.
Methodology of research: Within the framework of the research the following methods
have been used – historical, sociological, statistical, modelling.
Novelty and originality of research: For the first time was carried out a scientific study
of information systems in perinatology in Moldova and a valuation of the potential for using the
information technology in perinatal service management. Subsequently an information
technology implementation model was developed.
Theoretical value: The methodology of estimating the efficiency in perinatology was
based on the analysis of number of visits and frequencies of hospitalization applicable in various
areas of public health. The methodology assessing the benefits of information system in
perinatology was based on the analysis of quantity and quality of the medical documentation and
the definition of the basic information streams in public health services.
Applied value: The implementation of the proposed recommendations will allow
creating an integrated environment that will help those institutions that provide medical
assistance in perinatology to share and use the available information technologies.
Practical implementation: The proposed solutions and recommendations have been
used in the preliminary studies for developing information system for Scientific and Research
Institute for Mother and Child Care.
6
LISTA ABREVIERILOR
AMP – asistenţa medicală primară
AMS – asistenţă medicală specializată
AMT – asociaţie medicală teritorială
CI – interval de încredere
CIM-10 – clasificator internaţional al maladiilor, ediţia a 10-a
CMF – centrul medicilor de familie
CNAM – Compania Naţională de Asigurări în Medicină
CNMS – Centrul Naţional de Management în Sănătate
CP – centru perinatal
IMSP – instituţie medico-sanitară publică
IT – tehnologii informaţionale
MF – medic de familie
MS – Ministerul Sănătăţii
OG – obstetrician-ginecolog
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
RM – Republica Moldova
SIM – sistem informaţional medical
SIMI – Sistemul Informaţional Medical Integrat
SIP – Sistemul Informaţional Perinatal
TIC – tehnologii informaţionale şi de comunicaţii
7
C U P R I N S
INTRODUCERE 9
1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIOANLE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC (REVISTA
LITERATURII) 18
1.1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI STRUCTURA SERVICIULUI PERINATOLOGIC DIN
REPUBLICA MOLDOVA 18
1.2. TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC: EXPERIENŢA MONDIALĂ 24
1.2.1. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor în curs de
dezvoltare 26
1.2.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor dezvoltate 33
1.2.3. Tehnologiile informaţionale din serviciul perinatologic din Republica Moldova 36
2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE 40
2.1. DESIGNUL STUDIULUI 40
2.2. CARACTERISTICA LOTULUI DE STUDIU ŞI PRELUCRAREA MATEMATICO-STATISTICĂ A
MATERIALULUI PRIMAR 44
3. ASPECTE ORGANIZATORICE ALE SERVICIULUI PERINATOLOGIC DIN
REPUBLICA MOLDOVA 48
3.1. DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PERINATAL PE PARCURSUL SARCINII 49
3.2. EVIDENŢA LA MEDICUL DE FAMILIE ŞI OBSTETRICIANUL-GINECOLOG PE PARCURSUL
SARCINII 55
3.3. UTILIZAREA RESURSELOR CENTRELOR PERINATALE: CONSULTAŢII ÎN SECŢIILE
CONSULTATIVE ALE CENTRELOR PERINATALE DE NIVELURILE II ŞI III ŞI SPITALIZAREA
GRAVIDELOR PE PARCURSUL SARCINII 65
3.4. EXAMINAREA GRAVIDELOR PE PARCURSUL SARCINII 72
3.5. CALITATEA TRANSMITERII INFORMAŢIEI ÎN ACTUALUL SISTEM INFORMAŢIONAL
PERINATAL 74
4. NIVELUL DE INSTRUIRE A PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL
ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE ŞI AL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE 78
4.1. NIVELUL PREGĂTIRII PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE 78
4.2. DEPRINDERILE PERSONALULUI MEDICAL ÎN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIONALE 82
8
5. MODELUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DESTINAT MODERNIZĂRII
SERVICIULUI PERINATOLOGIC ACTUAL 87
5.1. ANALIZA FLUXURILOR INFORMAŢIONALE EXISTENTE ÎN PERINATOLOGIE 87
5.2. DESCRIEREA GENERALĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PERINATAL 95
5.3. METODOLOGIA IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI INFORMAŢIONAL PERINATAL 113
ÎNCHEIERE 116
CONCLUZII 126
RECOMANDĂRI PRACTICE 127
BIBLIOGRAFIE 129
ANEXE 144
Anexa 1. Chestionar (expertiza documentaţiei) 145
Anexa 2. Chestionar privind estimarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei
personalului medical în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale şi al
îngrijirii perinatale. 148
Anexa 3. Volumul minim şi structura datelor de intrare 154
Anexa 4. Modele de interpelări pentru datele de ieşire 158
Anexa 5. Lista experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale
Sistemului Informaţional Perinatal şi chestionarul utilizat 160
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 163
CV AL AUTORULUI 164
9
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare
Reformarea sistemului de asistenţă medicală urmăreşte un scop concret – utilizarea
resurselor acestui sistem cu maximă eficienţă. Pentru a atinge scopul respectiv, se utilizează
următoarele metode [27, 118, 148, 171]:
– reorganizarea administrativ-structurală;
– modernizarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de asistenţă medicală;
– optimizarea finanţării sistemului de asistenţă medicală;
– ridicarea calificării personalului medical.
În acelaşi timp, crearea unui mediu analitico-informaţional optim, care ar permite
acordarea unei informaţii veridice, necesare pentru utilizarea metodelor enumerate mai sus,
devine o condiţie indispensabilă de atingere a unui efect maxim de pe urma reformelor [Eţco C.,
2006].
Reformarea şi optimizarea asistenţei medicale perinatale, fiind o direcţie separată a
asistenţei medicale acordate populaţiei, se bazează pe utilizarea aceloraşi metode [Суханова
Л.П. 2006], însă experienţa mai multor ţări de reformare a asistenţei medicale perinatale arată că
tactică bazată doar pe schimbări administrative este motivată numai la o etapă incipientă [157,
160, 161, 162]. Sporirea ulterioară a reformelor solicită o analiză mai detaliată a proceselor care
au loc în sistemul asistenţei medicale perinatale. O astfel de analiză este posibilă doar în cazul
existenţei unei informaţii veridice şi complete, care permite analizarea interconexiunii perioadei
de supraveghere antenatală cu rezultatul naşterilor şi sănătatea nou-născuţilor, atât în perioada
neonatală precoce, cât şi după aceasta [173, 174, 175, 178, 180].
În ultimii ani s-a mărit considerabil volumul de informaţie medicală şi generală privind
evoluţia perioadei perinatale, care necesită prelucrare şi analiză atât de către medicii de familie,
medicii-specialişti, cât şi de conducătorii instituţiilor medicale şi personalul managerial al
sistemului sănătăţii. În afară de aceasta, o parte considerabilă de informaţie în perinatologie se
păstrează la diferite organizaţii şi instanţe, la locul de formare a ei. Integrarea tuturor datelor şi
analiza lor este destul de dificilă. Un instrument important în procesul de integrare şi analiză a
întregului flux de informaţie, disponibil serviciului medical perinatal în interesele soluţionării
sarcinilor clinice şi administrative, a devenit elaborarea sistemelor informaţionale medicale
(SIM) şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC). La momentul actual,
nivelul informatizării şi prelucrării datelor statistice din instituţiile medicale perinatale în
Republica Moldova este insuficient.
10
Prin tehnologii informaţionale (IT) înţelegem totalitatea de metode, mijloace hard-soft
antrenate într-un proces tehnologic, ce asigură acumularea, stocarea, păstrarea, prelucrarea şi
oferirea informaţiei. IT sunt destinate optimizării proceselor de utilizare a resurselor
informaţionale. Aplicarea IT în medicină permite utilizarea atât a informaţiei de ordin general
privind pacientul sau întreaga populaţie, cât şi a informaţiei specializate, în scopul sporirii
operativităţii şi calităţii serviciilor medicale prestate şi, de asemenea, pentru luarea deciziilor la
nivel administrativ.
Aplicarea tehnologiilor informaţionale este una dintre măsurile orientate spre asigurarea
utilizării complete şi la timp a informaţiilor disponibile în sistemul de sănătate publică, în scopul
dezvoltării lui, precum şi a controlului asupra stării de sănătate a populaţiei [27]. Baza
tehnologică informaţională a sistemului de sănătate publică trebuie să devină sistemele
informaţionale din instituţiile medicale, destinate automatizării activităţii tuturor serviciilor din
cadrul acestor instituţii şi necesare atât pentru sarcinile interne ale instituţiei, cât şi pentru
interacţiunea externă.
Ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului ocupă un loc de frunte în sistemul de sănătate
publică al oricărui stat. Nivelul dezvoltării serviciilor medicale acordate mamei şi copilului
determină nivelul dezvoltării economice a statului şi al sănătăţii populaţiei în particular. În
Moldova, în ultimele decenii, au fost încercări de implementare a noilor forme şi metode de
organizare a asistenţei medicale acordate mamei şi copilului cu caracter medical şi administrativ.
Cel mai des aceste schimbări purtau un caracter extensiv şi se efectuau din contul măririi sarcinii
şi volumului de lucru la diferite etape de acordare a asistenţei medicale.
După reforma sistemului de sănătate publică din ultimii ani, în Republica Moldova a fost
creată structura medicinei de familie, ca un element central al asistenţei medicale primare
(AMP). Majoritatea funcţiilor din asistenţa medicală specializată au trecut în competenţa
medicului de familie, inclusiv îngrijirea antenatală şi supravegherea postnatală a gravidelor şi
nou-născuţilor. În acelaşi timp, au fost suprimate subdiviziunile asistenţei pediatrice la nivelul
AMP, a fost redus numărul obstetricienilor-ginecologi. Reţeaua de consultaţii pentru femei
existente anterior a fost lichidată şi majoritatea funcţiilor de planificare a familiei, de
supraveghere a femeilor cu patologie obstetricală şi extragenitală şi de îngrijire antenatală au
trecut sub controlul medicilor de familie. Serviciul de asistenţă medicală acordată mamei şi
copilului s-a transformat în serviciu perinatologic.
Acest serviciu include în structura sa următoarele etape separate de evaluare, dirijare şi
asistenţă medicală [88]:
– etapa preconcepţională;
11
– îngrijirea antenatală;
– perioada intranatală;
– lăuzia;
– perioada neonatală;
– evoluţia.
Aceste modificări au solicitat modernizarea şi reformarea întregului sistem de asistenţă
medicală acordată mamei şi copilului, ceea ce a fost realizat în cadrul Programului Naţional
„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002). Acţiunile
realizate în cadrul acestui Program purtau mai mult un caracter organizatorico-administrativ, de
asemenea, includeau măsurile privind modernizarea bazei tehnico-materiale a maternităţilor,
instruirea personalului şi elaborarea protocolului privind supravegherea gravidelor. Totodată, în
Republica Moldova a fost implementată asigurarea medicală obligatorie, care a schimbat, în mod
radical, principiile de finanţare a instituţiilor medicale. Toate acţiunile enumerate au dus la
schimbări pozitive în indicii de bază ai asistenţei perinatale. În acelaşi timp, însă, nu s-au produs
modificări semnificative în sistemul informaţional al asistenţei medicale, care ar lua asupra sa
funcţia de asigurare cu informaţie operativă şi veridică privind organizarea serviciului
perinatologic.
Metodele şi căile de modernizare a serviciului perinatologic sunt oglindite într-un şir de
lucrări ale cercetătorilor din domeniu [Савельева Г.М., 2000; Володин Н.Н., 2003;
Царегородцев А.Д., 2003; Фролова О.Г., 2005; Суханова Л.П., 2006; Мурашко М.А., 2007].
O poziţie tipică a majorităţii cercetătorilor de pe teritoriul ex-sovietic este faptul că ei consideră
cele mai importante metode de modernizare a serviciului perinatologic reformele organizatorico-
administrative, investiţiile în baza tehnico-materială a maternităţilor, perfecţionarea profesională
a personalului medical (Кораблѐв А.В., 2006; Мингалѐва Н.В., 2008).
În ultimii ani, în întreaga lume există tendinţa de dezvoltare şi implementare a
tehnologiilor informaţionale în diferite domenii ale economiei naţionale, în ştiinţă, inclusiv în
medicină. Tehnologiile informaţionale sunt utilizate cel mai mult în cardiologie, dermatologie şi
pentru transmiterea imaginilor medicale. Totuşi, în multe ţări ale lumii, inclusiv în cele
dezvoltate, rolul sistemelor informaţionale medicale, ca factor de îmbunătăţire a calităţii şi
operativităţii asistenţei medicale acordate mamei şi copilului, nu este reflectat îndeajuns.
Importanţa analizei complexe a activităţii tuturor instituţiilor medicale care prestează
asistenţă medicală perinatală pentru formarea interconexiunii dintre perioada antenatală şi
rezultatul naşterii solicită existenţa unei informaţii veridice privind toate etapele supravegherii
perinatale (Володин Н.Н. 2003). Astfel, problema creării unui mediu informaţional eficient
12
pentru serviciul perinatologic şi-a găsit oglindire în lucrările unor cercetători (Slagle T.A., 1999;
Bernad E.S., 2002; Кобринский Б.А., 2004; Blunier M., Dobryanskyy D., 2006).
Analiza publicaţiilor privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în perinatologie a
depistat unele legităţi definite. Majoritatea cercetătorilor consideră că crearea registrelor
specializate şi a bazelor de date duce la eficientizarea monitoringului indicatorilor de sănătate în
perinatologie. Cu acest scop, în multe ţări sunt create registre specializate ale patologiilor
congenitale ale fătului, bazele de date privind incidenţa perinatală şi neonatală şi decesele
perinatale şi neonatale, registre ale naşterilor cu înregistrarea datelor privind complicaţiile şi
manipulările obstetricale în timpul naşterii [6, 10, 41, 42, 144, 151, 153]. Astfel, se creează o
bază de date strict specializată, destinată pentru soluţionarea unei probleme concrete. Lipsa unor
asemenea instrumente, după părerea noastră, este cauzată de absenţa unei abordări complexe a
activităţii serviciului perinatologic.
În unele cazuri, sunt descrise exemple de utilizare a tehnologiilor informaţionale pentru
automatizarea activităţii staţionarului obstetrical sau a serviciului ginecologic din unele instituţii
medicale [70, 78, 140, 141]. O asemenea formă permite de a desfăşura o analiză complexă a
activităţii unei instituţii medico-sanitare concrete, ceea ce este mult mai raţional, din punct de
vedere al managementului şi al evaluării activităţii întregii instituţii medicale. Uneori cooperarea
cu bazele de date ale altor instituţii medico-sanitare prezintă unele dificultăţi, ca urmare a
incompatibilităţii tehnologice a diferitelor sisteme informaţionale.
Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate
două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional
„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi
„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Strategiile de
reducere a morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe
Naţionale ca scopuri principale. La baza programelor respective au fost puse acţiunile
organizatorico-administrative şi instructive privind modernizarea serviciului perinatologic, de
asemenea, măsurile privind perfecţionarea bazei tehnico-materiale a centrelor perinatale.
În urma implementării acestor Programe în Moldova a fost creat un sistem de colectare a
datelor şi informaţiilor privind serviciile medicale prestate în domeniul perinatologiei. Sistemul
respectiv reprezintă un mecanism de înregistrare a informaţiei privind perioada supravegherii
antenatale şi a naşterilor prin intermediul documentelor medicale în formă standardă şi, în
oarecare măsură, formalizată (Formularul-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”,
Formularul-113 „Carnetul perinatal”, Formularul-096 „Foaie de observaţie obstetricală”). În
baza datelor din documentele medicale, are loc colectarea informaţiei, cu diferită periodicitate,
13
cu ajutorul dărilor de seamă pe suport de hârtie. O astfel de schemă posedă un şir de neajunsuri
destul de importante, care nu permit realizarea într-o măsură deplină, a scopurilor incluse în
Programele Naţionale menţionate mai sus.
Un neajuns important al sistemului existent de înregistrare, de transmitere şi procesare a
informaţiei este prezenţa simultană a câtorva fluxuri informaţionale paralele, care sunt, în fond, o
parte a întregului sistem de colectare a informaţiei în perinatologie, însă de fapt care apare doar
ca o reacţie la rezultatul nefavorabil al sarcinii. La asemenea fluxuri informaţionale se atribuie
analiza cazurilor decesului matern, a decesului perinatal şi stabilirea anomaliilor fătului la
naştere.
Totodată, colectarea şi transmiterea informaţiei nu sunt automatizate. Aceasta atrage după
sine o sarcină suplimentară pentru personalul medical, mărind pierderile neproductive ale
timpului de lucru pentru pregătirea dărilor de seamă, mărind posibilitatea greşelilor şi a
impreciziei la alegerea datelor din documentele medicale primare, micşorând operativitatea
procesării datelor şi fiind un obstacol pentru realizarea unei analize eficiente a informaţiei culese.
În afară de aceasta, medicul de familie este obligat se utilizeze în practica zilnică o multitudine
de registre care, la fel, măresc volumul pierderilor neproductive ale timpului de lucru. Evaluarea
complexă a sistemului informaţional existent ne permite să constatăm că acest sistem, sub formă
de monitoring lunar şi trimestrial prin rapoarte pe suport de hârtie, nu funcţionează în modul cel
mai eficient.
Astfel, în Republica Moldova există necesitatea şi s-au format condiţii relativ benefice
pentru elaborarea şi implementarea sistemului informaţional perinatal la nivel de stat. Astfel de
condiţii ar fi următoarele:
– formulare medicale unificate, standarde pentru toate instituţiile medicale din
Republica Moldova, structura cărora permite utilizarea lor în calitate de model
pentru sistemele informaţionale perinatale;
– necesitatea integrării instituţiilor medicale de AMP şi centrelor perinatale de toate
nivelele, cu scopul transmiterii datelor operative şi depline privind decurgerea
perioadei perinatale;
– necesitatea efectuării unei analize aprofundate a proceselor care au loc în serviciul
perinatologic, în perioada de reformare;
– necesitatea creării unei platforme informaţionale pentru un monitoring eficient în
serviciul perinatologic al Moldovei la toate etapele de evidenţă a pacientei.
În Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului a
fost lansat un proiect pentru elaborarea şi implementarea sistemului informaţional medical. Acest
14
sistem trebuie să devină o bază pentru crearea reţelei republicane, în care vor intra toate
instituţiile şi subdiviziunile structurale ale instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP), care
acordă asistenţă medicală în domeniului perinatologiei. Astfel, se creează un precedent de
edificare a spaţiului informaţional de profil în domeniul perinatologiei, ce permite analiza
sistematică a activităţii serviciului perinatologic la un nivel mai calitativ.
Elaborarea în baza unui sistem informaţional de acest fel a reţelei informaţionale
perinatale unice pentru toate tipurile de centre perinatale şi instituţii de AMP în Republica
Moldova va permite crearea unui spaţiu informaţional integru pentru instituţiile perinatale ca o
bază a sănătăţii reproductive şi perinatale a populaţiei întregii ţări.
În afară de cauzele menţionate mai sus, actualitatea studierii acţiunii SIM şi TIC în
perinatologie este determinată şi de astfel de factori ca:
– adoptarea Programelor Naţionale în care este prevăzută implementarea pe larg a
tehnologiilor informaţionale, inclusiv şi în medicină (Strategia Naţională de
edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova, Programul Naţional
„Satul moldovenesc”);
– complexitatea proceselor de acumulare, prelucrare şi dirijare a informaţiei medicale
şi datelor statistice, care trebuie să fie autentice şi accesibile în orice timp şi în orice
loc;
– cerinţe mari pentru operativitate şi continuitate în organizarea asistenţei medicale
perinatale acordate populaţiei;
– descentralizarea dirijării serviciului perinatologic;
– necesitatea elaborării unui sistem eficient de monitoring, analiză şi prognozare în
perinatologie;
– progresul în elaborarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale în toate sferele de
activitate ale societăţii;
– necesitatea de creare a bazei informaţionale pentru dezvoltarea activităţilor de
cercetare ştiinţifică în domeniul perinatologiei.
Scopul cercetării
Evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în asistenţa
medicală perinatală, cu elaborarea modelului de sistem informaţional perinatal pentru
optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica Moldova.
Obiectivele cercetării
– studierea principiilor şi structurii sistemului de asistenţă medicală în domeniul
perinatologiei;
15
– determinarea necesităţii de utilizare de către serviciul perinatologic existent a
tehnologiilor informaţionale prin evaluarea activităţii subdiviziunilor instituţiilor
medicale de nivel diferit, care oferă asistenţă medicală în domeniul perinatologiei;
– determinarea posibilităţii de utilizare a tehnologiilor informaţionale prin evaluarea
nivelului de pregătire a personalului medical în domeniul respectiv;
– elaborarea unui model de sistem informaţional perinatal cu propuneri privind
mecanismul de implementare a lui în serviciul perinatologic din Republica
Moldova.
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute
Pentru prima dată a fost efectuată analiza ştiinţifică a sistemului informaţional existent în
serviciul perinatologic din Republica Moldova, cu evaluarea posibilităţii utilizării tehnologiilor
informaţionale în managementul serviciilor de asistenţă medicală perinatală. A fost elaborat un
model de implementare şi utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei,
ţinând cont de particularităţile sistemului adoptat.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării
– Utilizarea recomandărilor şi propunerilor elaborate va permite creare unui sistem
integru de edificare a spaţiului informaţional al instituţiilor medicale, care acordă
asistenţă medicală în domeniul perinatologiei.
– Elaborarea şi implementarea modelului sistemului informaţional perinatal va
conduce la formarea viziunii complexe şi multilaterale privind sănătatea
reproductivă a populaţiei din R. Moldova.
– Rezultatele cercetări ştiinţifice vor permite implementarea unor modele similare şi
în alte domenii specializate ale sistemului de sănătate publică din R. Moldova.
Aprobarea rezultatelor
Rezultatele ştiinţifice expuse în lucrare au fost comunicate şi discutate în cadrul
diferitelor foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Conferinţele internaţionale „BIT+2005” şi
„BIT+2006”, Conferinţa internaţională „Med-e-Tel”, Luxembourg (2006), Conferinţele
Ştiinţifice Anuale ale colaboratorilor şi studenţilor USMF „N. Testemiţanu” (2006 şi 2007),
Congresul al VI-lea al igieniştilor, epidemiologilor şi microbiologilor din Republica Moldova,
Chişinău (2008), 5th International G-I-N (Guidelines International Network) Conference,
Helsinki, Finlanda (2008).
Teza a fost discutată, aprobată şi recomandată spre susţinere la şedinţa Catedrei
„Economie, Management şi Psihopedagogie” a USMF „Nicolae Testemiţanu” din 03.12.2008
16
(proces-verbal nr. 10) şi la Seminarul Ştiinţific de profil „Medicină socială şi Management” din
20.03.2009 (proces-verbal nr. 7)
Sumarul compartimentelor tezei
Teza este expusă pe 128 de pagini tehnoredactate, este constituită din: introducere, 5
capitole, încheiere, concluzii, recomandări practice, bibliografie cu 185 de surse, 5 anexe şi
include 5 tabele, 42 de figuri.
În introducere se argumentează necesitatea acestei cercetări ştiinţifice, posibilitatea şi
perspectiva de activitate a serviciului perinatologic ca rezultat al implementării tehnologiilor
informaţionale. Sunt descrise caracteristicile generale ale tehnologiilor informaţionale pentru
sistemul de sănătate publică, motivarea aplicării acestor tehnologii ca rezultat al reformării şi
modernizării serviciului perinatologic. Sunt formulate scopul şi obiectivele cercetării. Descrierea
şi expunerea inovaţiei ştiinţifice a rezultatelor obţinute confirmă aspectul ştiinţific al studiului
efectuat şi semnificaţia lui pentru ştiinţa medicală.
În Capitolul I, prin metoda istorică se descriu rezultatele cercetărilor ştiinţifice din acest
domeniu, efectuate de alţi cercetători, de savanţi din alte ţări. În acest capitol este redată sinteza
literaturii de domeniu din 185 de surse ştiinţifice, care reflectă însemnătatea acestor studii.
Informaţia acumulată în acest capitol este orientată spre descrierea tehnologiilor informaţionale
utilizate în sistemul de sănătate publică, părţile pozitive şi negative ale experienţelor din alte ţări
în domeniul respectiv. Este descris pe larg serviciul perinatologic şi rolul fiecărei structuri în
supravegherea gravidelor, gradul de tehnologizare informaţională a structurilor acestui serviciu.
În Capitolul II sunt desfăşurate detaliat metodologia, metodele şi materialele de cercetare
folosite de autor în cadrul studiului ştiinţific efectuat şi repartizate pe etape. Sunt redate
formulele de calcul, documentele de evidenţă primară folosite, precum şi chestionarele elaborate
şi folosite de autor.
În Capitolul III autorul descrie rezultatele acumulate în cadrul cercetării efectuate. Este
analizată determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii la femeile din 2 totalităţi
statistice studiate – populaţia deservită în IMSP municipale şi populaţia deservită în IMSP
raionale. Analiza calităţii supravegherii gravidelor este efectuată la nivelul medicinei primare în
persoana medicului de familie. Rezultatele cercetării sunt reflectate în comparaţie pe raioane şi
municipii. Descrierea rezultatelor obţinute este argumentată prin reprezentări grafice şi prin
tabele. Rezultatele cercetării au fost analizate prin comparaţie cu ghidurile specializate din
domeniul perinatologiei. Autorul demonstrează existenţa diferenţei în prestarea serviciilor
medicale perinatale gravidelor la nivel de municipii şi la nivel raional. În acest capitol autorul
analizează gradul de utilizare a resurselor centrelor perinatale de nivelurile II şi III în
17
supravegherea gravidelor. Autorul menţionează un grad mai înalt de spitalizare a gravidelor din
IMS raionale decât în municipii, fapt ce confirmă prezenta unor dificultăţi în supravegherea
gravidelor din localităţile rurale. Tot în acest capitol autorul analizează şi descrie calitatea
surselor de informaţie, a însăşi informaţiei şi folosirea adecvată a acesteia pentru perfecţionarea
calităţii asistenţei medicale acordate gravidelor.
În Capitolul IV autorul studiază gradul de tehnologizare informaţională a serviciului
perinatologic la nivelul asistenţei medicale primare, demonstrează nivelul scăzut de asigurare cu
tehnică de calcul a componentelor serviciului perinatologic, precum şi nivelul scăzut de instruire
a cadrelor medicale antrenate în serviciu respectiv în domeniul folosirii tehnicii şi tehnologiilor
informaţionale.
În Capitolul V autorul elaborează un model de tehnologii informaţionale ce este propus
pentru implementare în serviciul perinatologic. Se descrie sistemul informaţional existent,
necesitatea perfecţionării şi elaborării unui model mai performant. Autorul descrie formele de
evidenţă primară ce vor sta la baza acumulării şi stocării informaţiei, modalităţile de prelucrare a
informaţiei şi modele de oferire a rezultatelor prelucrării acestor informaţii. Autorul propune
ideea formării cartelei electronice a gravidei, descrie principiile de creare a sistemului
informaţional perinatal, punând la bază principiul primului conducător, principiul utilizării
concepţiei sistemice complete şi teoriei generale a sistemelor, precum şi principiul generării
noilor probleme.
În cadrul temei au fost publicate 10 lucrări ştiinţifice, dintre care 4 articole în reviste cu
recenzenţi, inclusiv 2 fără coautor. Rezultatele principale au fost prezentate şi raportate la 7
foruri ştiinţifice, inclusiv 4 internaţionale.
18
1. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIOANLE ÎN SERVICIUL PERINATOLOGIC
(REVISTA LITERATURII)
1.1. Principiile de organizare şi structura serviciului perinatologic din Republica
Moldova
Una dintre cele mai importante probleme ale medicinei din Republica Moldova rămâne
asistenţa medicală în domeniul perinatologiei. Indicatorii asistenţei perinatale au influenţă
majoră asupra sistemului sănătăţii şi nivelului de dezvoltare economică a ţării.
Republica Moldova, la sfârşitul secolului XX, se afla în pragul unei crize de sănătate
publică. Potrivit datelor demografice, în republică se constata o descreştere a indicelui natalităţii
[4, 24, 60, 88, 159]. Sporul natural al populaţiei rămâne negativ din anul 1998, situaţie cauzată
de condiţiile de trai nesatisfăcătoare, asistenţa medicală precară şi emigrarea populaţiei peste
hotarele ţării. În situaţia economică nesatisfăcătoare, serviciul perinatologic se află în criză
organizatorică.
În pofida situaţiei demografice şi socioeconomice nesatisfăcătoare, problemelor îngrijirii
gravidelor şi nou-născuţilor li se acordă o atenţie cuvenită în cadrul sistemului ocrotirii sănătăţii
din republică. Asistenţa medicală perinatală este una dintre strategiile prioritare ale Ministerului
Sănătăţii din Republica Moldova. Patru din opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului sunt axate
pe sănătatea mamei şi a copilului:
– promovarea egalităţii sexelor şi creşterea rolului femeilor;
– reducerea mortalităţii infantile;
– îmbunătăţirea sănătăţii materne;
– combaterea HIV-SIDA şi profilaxia transmiterii pe verticală de la mamă la făt.
Programele axate pe ameliorarea sănătăţii perinatale şi neonatale, de regulă, sunt bazate
pe următoarele strategii:
1. fortificarea lucrului de educaţie pentru sănătate printre femei, a statutului şi
sănătăţii lor, îndeosebi a celei reproductive;
2. perfecţionarea îngrijirilor antenatale, inclusiv cu axare pe semnele complicaţiilor cu
pericol pentru viaţă şi ale naşterii premature;
3. perfecţionarea îngrijirilor în naştere;
4. organizarea sistemului de referire pentru femei şi nou-născuţi care au nevoie de
asistenţă specializată (abordare regională a îngrijirilor);
5. ameliorarea îngrijirilor neonatale.
19
Principiile fundamentale ale asistenţei perinatale au fost elaborate de Grupul-Ţintă al
Biroului Regional pentru Europa al OMS pe asistenţa perinatală în anul 1998 [105]. Ulterior
aceste principii au găsit o largă susţinere, răspândire şi realizare în toată lumea, independent de
nivelul de dezvoltare socioeconomică a ţărilor [119, 147, 149, 158, 167, 169, 176, 179].
Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate
două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional
„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi
„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Strategiile de
reducere a morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe
Naţionale ca scopuri de bază [35, 36, 87, 89, 94].
Aceste programe sunt bazate pe anumite principii fundamentale ale asistenţei perinatale,
dintre care în această cercetare sunt studiate şi reflectate următoarele:
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie regionalizată;
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie multidisciplinară;
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie integră.
Regionalizarea asistenţei perinatale reprezintă repartizarea raţională a serviciilor
medicale pe tot teritoriul în cadrul căruia serviciile şi instituţiile de diferite nivele sunt
concentrate în locuri uşor accesibile pentru populaţie şi asigură un ajutor bazat pe principiul cost-
eficienţei. Sistemul regionalizat presupune un număr mare de instituţii medicale, care asigură un
volum relativ mare de asistenţă medicală în domeniul sănătăţii mamei şi copilului la nivelul
inferior şi un număr mic de spitale de nivel superior, care oferă un volum relativ mic de servicii
medicale specializate de înaltă performanţă.
Cadrele medicale trebuie instruite să lucreze după principiile transparenţei şi colaborării
multidisciplinare.
Reţeaua integrată sau conlucrarea dintre diferite nivele ale întregului sistem de asistenţă
perinatală reprezintă complexul metodelor şi tehnologiilor care asigură prestarea serviciilor
medicale la fiecare nivel. Pentru aceasta este necesară o structură de servicii medicale cu un
sistem respectiv de comunicare şi transmitere a datelor, criterii exacte de referiri şi sistem de
colectare a datelor.
Scopul programului „Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica
Moldova” este ameliorarea indicatorilor de bază ai sănătăţii mamei şi copilului [87, 89, 90].
Unul dintre obiectivele acestui program constă în constituirea unui sistem regionalizat de
asistenţă medicală neonatală. Strategiile programului sunt:
– elaborarea politicii naţionale în domeniul asistenţei medicale perinatale;
20
– regionalizarea asistenţei perinatale;
– instruirea cadrelor;
– crearea sistemului informaţional de monitoring şi evaluare;
– înzestrarea centrelor perinatale cu aparataj medical.
În timpul implementării acestui program, printre altele, a fost introdus sistemul
regionalizat de acordare a asistenţei medicale perinatale, a fost creat un sistem de evaluare şi
monitorizare cu colectarea şi prelucrarea trimestrială a indicatorilor de sănătate în domeniul
perinatologiei, cu analiza sistematică a rezultatelor şi feed-back.
La etapa de implementare a programului „Promovarea serviciilor perinatale de
calitate” strategiile stabilite au fost: asigurarea durabilităţii sistemului regionalizat de asistenţă
perinatală şi instruirea continuă a cadrelor medicale din domeniu.
În conformitate cu principiile nominalizate, în scopul satisfacerii necesităţilor de îngrijire
perinatală în cel mai raţional mod sub aspectul cheltuielilor financiare, în Republica Moldova a
fost creat serviciul de asistenţă medicală perinatală, atât la nivel republican cât şi o reţea bine
coordonată la nivel de municipiu, raion [87, 89, 90]. Serviciului de asistenţă medicală primară îi
revine un rol primordial în asigurarea asistenţei perinatale de calitate. Persoana-cheie în acest
sistem este medicul de familie.
Pentru satisfacerea optimă, operativă şi consecutivă a necesităţilor existente în îngrijirea
perinatală şi soluţionarea diverselor probleme, care apar la orice etapă de prestare a serviciilor
medicale mamei şi copilului, în Republica Moldova a fost constituit şi este în deplină desfăşurare
serviciul de asistenţă medicală perinatală, care asigură întregii populaţii accesul garantat şi
neîntrerupt la servicii perinatale calificate.
Implementarea tehnologiilor şi standardelor stabilite de asistenţă medicală perinatală în
cadrul serviciului republican organizat este bazată pe strânsa conlucrare şi cooperare a tuturor
instituţiilor medicale şi a personalului medical, precum şi pe existenţa deplinei posibilităţi de
interacţiune şi comunicare între instituţiile medicale de diferit nivel şi personalul acestora.
Conceptul îngrijirilor perinatale în Republica Moldova este similar cu sistemele
perinatale din alte ţări ale lumii şi se axează pe conceptul nivelelor de îngrijire sau regionalizare,
pentru corespunderea dintre nivelul măiestriei clinice şi condiţiilor necesare pentru îngrijire [101,
119, 162, 177]. Concepţia respectivă se bazează pe numeroase studii efectuate în diferite ţări, cu
diferite nivele de dezvoltare social-economică sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În
rezultatul cercetărilor respective a fost elaborată metodologia contemporană de supraveghere
perinatală, bazată pe regionalizarea asistenţei perinatale şi evaluarea factorilor risc perinatal în
timpul sarcinii [105, 118, 147, 170, 178]. O trăsătură importantă a metodologiei respective este
21
faptul că ea permite de a optimiza utilizarea resurselor instituţiilor medicale din contul reducerii
numărului vizitelor pentru gravidele cu desfăşurarea fiziologică a sarcinii, cu păstrarea
accentului pe desfăşurarea sarcinii patologice. În cadrul cercetărilor respective a fost demonstrat
faptul că micşorarea numărului vizitelor în instituţiile medicale ale gravidelor sănătoase nu
atrage după sine înrăutăţirea indicilor maladiilor perinatale, a deceselor perinatale şi a deceselor
materne [101, 105].
Asemenea abordare a apărut în contextul unei infrastructuri de transport dezvoltate, al
mijloacelor de comunicare, instituţiilor medicale şi personalului medical de diferite categorii şi
nivele. Pentru funcţionarea eficientă a sistemului perinatal regionalizat au fost elaborate criteriile
de transfer al gravidelor şi nou-născuţilor la nivelul corespunzător al sistemului, precum şi
protocoalele de acordare a asistenţei medicale [89, 90].
Conform schemei generale, serviciul perinatologic este format dintr-o reţea de instituţii
medico-sanitare, care acordă asistenţă medicală perinatală la trei nivele diferite în cadrul întregii
ţări. Aceste principii permit accesul larg al populaţiei la toate nivele de asistenţă medicală
perinatală în funcţie de grupa de risc matern. Astfel, a fost stabilită o nouă structură a sistemului
respectiv, constituită din trei nivele diferite în cadrul unei regiuni geografice concrete, care se
numeşte regiune de îngrijire perinatală. În Programul Naţional de perinatologie sunt stabilite
următoarele nivele de asistenţă medicală:
Nivelul I
Acest nivel include în sfera sa de activitate instituţii medico-sanitare de nivel primar,
secţii consultative, cabinete de sănătate a reproducerii şi maternităţile din anumite raioane din
Republica Moldova. Instituţiile medicale de nivelul I asigură asistenţa medicală a gravidelor fără
antecedente obstetricale şi extragenitale în afara unui risc prognozat, asistarea naşterilor
fiziologice la termenul de 38-42 de săptămâni, îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu greutate la
naştere de ≥2500 g [88].
Nivelul II
Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată în ambulatoriul consultativ
specializat sau spitalicesc. La acest nivel gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de
perinatologie din centrul perinatal de nivel II de către personalul medical al cabinetelor
specializate. Secţiile consultative de perinatologie interraionale prestează servicii pentru
persoanele din raza raioanelor învecinate. Pe lângă serviciile consultative şi practice, secţiile
consultative din centrele perinatale acordă suport organizator metodic instituţiilor medico-
sanitare teritoriale de nivelul I.
22
Medicii de familie din instituţiile asistenţei medicale primare trebuie să refere gravidele
din grupurile de risc pentru consultaţia specialiştilor în secţiile consultative de perinatologie ale
centrului perinatal regional. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează conform
Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 97 din 31.03.2004 „Cu privire la eşalonarea asistenţei
medicale acordate copiilor”. Criteriile de referire a gravidelor din grupa de risc sunt stipulate şi
în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la nivelurile I,
II şi III de asistenţă perinatală).
La acest nivel se asigură asistenţă medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical
moderat, conduita naşterii la 32-37 săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu greutate la naştere
între 2000 şi 2500 g. De asemenea, centrele perinatale de nivelul II asigură servicii perinatale de
nivelul I în raza teritoriului respectiv [88].
Nivelul III
Centrul perinatal al serviciului de asistenţă medicală perinatală de nivelul III acordă
asistenţă consultativă şi spitalicească de înaltă calitate şi performanţă. Asistenţa medicală
perinatală consultativă este prestată de Policlinica republicană pentru femei, Policlinica
republicană pentru copii, Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală.
Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivelul III este asigurată de instituţia
medico-sanitară publică Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei
şi Copilului, în care activează specialişti, colaboratori ştiinţifici, profesori universitari în
domeniul obstetricii, neonatologiei, pediatriei şi din alte domenii medicale. De asemenea, centrul
perinatal de nivelul III asigură servicii perinatale de nivelul II în raza teritoriului respectiv [88].
Cercetările întreprinse sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au demonstrat
ştiinţific cerinţele concrete şi algoritmele de supraveghere a gravidelor la etapa monitoringului
antenatal, pe parcursul naşterii şi în perioada ulterioară naşterii. Rezultatele acestor cercetări,
confirmate prin experienţa practică de implementare în diferite ţări, au stat la baza instrucţiunilor
practice şi a ghidurilor pentru supravegherea perinatală, elaborate şi aprobate în Republica
Moldova [36, 87, 88, 89, 90].
Cercetarea de faţă se bazează pe regulamentele şi recomandările ghidurilor respective,
evaluând activitatea personalului medical privind acordarea asistenţei medicale perinatale.
Actualmente serviciul perinatologic este baza organizatorică pentru prestarea asistenţei
medicale în domeniul perinatologiei. Experienţa statelor Europei de Est şi din spaţiul post-
sovietic ne arată că asemenea modificări de ordin organizatoric sunt suficiente la etapa primară
de reformare şi conduc la modificări pozitive ale indicilor activităţii serviciului perinatologic
23
[118, 119]. Un rol important îl are accentul pe mărirea responsabilităţii familiei pentru
dezvoltarea sarcinii şi sănătatea copilului viitor [167].
Reformarea ulterioară însă va solicita implementarea în perinatologie a unor tehnologii
noi, care necesită cheltuieli financiare mai mari. În acest caz, crearea unei baze informaţionale
pentru reforme devine o sarcină primordială, deoarece permite realizarea unei analize mai
aprofundate a specificului fiecărui tip de serviciu perinatologic luat în parte de pe poziţiile
sănătăţii publice.
24
1.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa mondială
În ultimii ani, în medicină a sporit semnificativ numărul metodelor noi de diagnosticare şi
tratament. Volumul informaţiei privind starea sănătăţii pacienţilor, care necesită prelucrare din
partea medicului, la fel a sporit. Zilnic, în orice clinică apar un şir de probleme legate de
introducerea, procesarea şi păstrarea informaţiei medicale, de dirijarea practică a fluxului
informaţional, de planificarea pe termen scurt sau lung, de analiză statistică şi financiară. Pentru
soluţionarea eficientă a acestor probleme este necesar de a utiliza sistemele informaţionale
medicale (SIM), care permit procesarea informaţiei la toate etapele parcurse de către pacient:
internarea – diagnoza – tratamentul – reabilitarea – supravegherea.
În condiţiile de criză a sistemului ocrotirii sănătăţii, o sarcină prioritară devine reformarea
domeniului în legătură cu condiţiile noi de funcţionare, printre care cele mai importante sunt
considerate: introducerea poliţei medicale obligatorii şi progresul în managementul instituţiilor
medicale.
Menţinerea şi consolidarea sănătăţii publice depinde de mulţi factori, în acelaşi timp şi de
eficienţa managementului în sănătatea publică. O strategie eficientă de reformare a dirijării
ocrotirii sănătăţii poate fi realizată cu utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de
telecomunicaţii. În condiţiile deficitului bugetar, reducerii resursele acordate pentru dezvoltarea
sănătăţii publice, reorganizarea direcţiilor prioritare, care sunt considerate problematice sau
importante din punct de vedere social, precum serviciului perinatologic, capătă o actualitate
sporită.
Obiectul de studiu la capitolul respectiv este examinarea surselor literare şi a informaţiei
din Internet, consacrate utilizării TIC şi a SIM privind sănătatea publică şi, în special, în
domeniul perinatologiei.
Majoritatea publicaţiilor consacrate tehnologiilor informaţionale destinate ocrotirii
sănătăţii sunt datate cu anii 1997-2007. Aproximativ în aceeaşi perioadă au fost editate cele mai
importante şi de succes monografii, totodată şi peste hotare, consacrate problemelor informaticii
medicale şi tehnologiilor informaţionale privind sănătatea publică [17, 102, 121, 128, 129, 163,
164].
Structura majorităţii monografiilor şi informaţia prezentată în ele sunt consacrate
problemelor generale de utilizare a tehnicii computerizate, a tehnologiilor informaţionale şi
mijloacelor electronice folosite pentru soluţionarea problemelor legate de sănătatea publică:
evidenţa statistică, managementul resurselor, supravegherea epidemiologică [102, 121]. Unele
publicaţii sau capitole separate sunt consacrate informaticii medicale, prezentând-o ca pe o
25
ştiinţă de creare a sistemelor informaţionale medicale [17, 129, 163, 164]. În particular, în
monografia «Sistemele medicale informaţionale. Teoria şi practica» se abordează diferite aspecte
de utilizare a tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică. Se formulează conceptele de bază
din domeniul software-lui medical şi, în particular, ale sistemelor informaţionale medicale; se
cercetează funcţiile principale şi caracteristicile acestor sisteme, precum şi cerinţele tehnologice
cărora trebuie să le corespundă SIM moderne, perspectivele dezvoltării lor [129]. Se abordează
problemele legate de standardizarea în informatica medicală, se examinează specificul datelor
medicale şi managementul lor, arhitectura şi strategiile elaborării SIM. Un capitol separat este
consacrat automatizării activităţii de laborator şi a diferitelor aspecte de utilizare a sistemelor
informaţionale de laborator.
Este cazul să menţionăm existenţa unor monografii în varianta electronică, ceea ce
demonstrează utilizarea reală în practică a ideologiei sănătăţii electronice (eHealth –
e-Sănătate), ca domeniu nou de relaţii şi colaborare în mediul medical, în particular, în cel
ştiinţific [17, 22, 23, 102].
Caracterul publicaţiilor consacrate utilizării TIC şi SIM în domeniul sănătăţii publice în
mare parte depinde de ţară şi de nivelul dezvoltării economice a acesteia.
În ţările ex-sovietice şi în fostul lagăr socialist, unde nivelul de utilizare a TIC şi SIM este
destul de jos, accentul de bază se pune pe studierea eficienţei utilizării tehnologiilor
informaţionale în domeniul sănătăţii publice, pe descrierea diferitelor modele tehnologice, pe
problemele legate de integrarea şi interoperabilitatea (compatibilitatea) sistemelor
informaţionale medicale complexe, însă performanţe concrete semnificative sunt puţine.
Pentru ţările dezvoltate, unde nivelul de utilizare a tehnologiilor informaţionale în
medicină este foarte înalt, majoritatea publicaţiilor sunt consacrate problemelor de unificare a
terminologiei, standardizării şi interoperabilităţii sistemelor informaţionale medicale, descrierii
diferitelor proiecte de profil îngust, prioritare fiind proiectele privind cardiologia, roentgenologia
şi vizualizarea medicală, supravegherea pacientului efectuată la domiciliu, telemedicina etc.
Utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru optimizarea activităţii serviciului
perinatologic şi-a găsit oglindire în multiplele lucrări ştiinţifice, atât în ţările spaţiului post-
sovietic [9, 25, 140, 141, 144, 146, 152, 153, 154, 161, 181], cât şi în ţările dezvoltate [6, 10, 19,
20, 30, 42, 56, 57, 58, 65, 70, 75, 78, 82]. Orientarea tematică a publicărilor respective este
diferită, ceea ce este legat, în primul rând, de deosebirile dintre sistemele sănătăţii publice.
26
1.2.1. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor în curs de
dezvoltare
Rusia
În spaţiul post-sovietic cea mai apropiată de noi din punct de vedere al ideologiei şi al
structurii serviciului perinatologic este Rusia, unde pe parcursul ultimilor ani s-a format un
sistem al asistenţei medicale perinatale în trei nivele. Potrivit opiniei cercetătorilor care s-au
ocupat de problema reorganizării serviciului perinatologic, modelul respectiv este cel mai
raţional şi permite de a utiliza destul de eficient resursele existente în sănătatea publică [156,
158, 162, 168, 169, 170, 173, 175, 176, 177, 178, 179]. În acelaşi timp, trebuie de menţionat că
în Rusia ,la crearea institutului medicinei de familie, s-au păstrat consultaţiile pentru femei ca o
bază a elementului primar al asistenţei medicale primare. O altă particularitate a serviciului
perinatologic din Rusia este accentul pus pe dezvoltarea centrelor perinatale regionale în calitate
de centre asigurate cu echipament tehnologic medical performant. Astfel, o atenţie deosebită se
atrage dezvoltării serviciilor obstetricale spitaliceşti.
Optimizarea activităţii serviciului perinatologic se realizează prin utilizarea metodelor
organizatorico-administrative de reformare şi prin modernizarea tehnico-materială a centrelor
perinatale, ceea ce a condus la modificări specifice pozitive în indicii de bază ai eficienţei
asistenţei medicale perinatale, astfel ca decesul perinatal, decesul matern etc. [174].
Concomitent cu aceste schimbări administrative, s-a evidenţiat dezvoltarea intensivă a
tehnologiilor informaţionale dedicate necesităţilor sănătăţii publice. În ultimii ani s-au format
două direcţii importante de utilizare a tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică din
Rusia: sistemele informaţionale complexe medicale şi telemedicina, ca un mijloc de schimb a
informaţiei medicale pe baza tehnologiilor telecomunicaţionale moderne (Internet,
videoconferinţă).
Publicaţiile consacrate utilizării tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii
publice din Rusia pot fi divizate în câteva grupe. Cea mai importantă parte o constituie articolele
şi cercetările consacrate diferitelor soluţii originale în domeniul sistemelor informaţionale
medicale. Articolele timpurii atestau dominarea unor elaborări restrânse pentru soluţionarea unor
probleme specifice cum ar fi: înregistrarea pacienţilor şi a serviciilor, statistica medicală,
contabilitatea, evidenţa medicamentelor etc. [120].
În ultimii ani, în Rusia au apărut un şir de soluţii interesante în domeniul sistemelor
informaţionale medicale complexe, consacrate automatizării lucrului instituţiilor medico-
sanitare. Unele dintre cele mai interesante sunt considerate: sistemul informaţional «Интерин»
(Институт системных программных исследований РАН), SIM «Артемида», SIM
27
«Медиалог», SIM «Кондопога» şi altele [122, 127, 128, 131, 134, 136, 155, 182, 184]. Aceste
sisteme nu sunt doar elaborate, ci şi implementate în ultimii 2-3 ani. În literatură sunt publicate
avizele pozitive ale colectivelor clinicilor celor mai dezvoltate privind experienţa de utilizare a
sistemelor informaţionale în practică [114, 130, 132, 137]. Este necesar să remarcăm că unele
sisteme au fost proiectate şi create în mediul academic («Интерин», «Кондопога»). O
asemenea abordare asigură interacţiunea strânsă a inovaţiilor ştiinţifice cu utilizările practice ale
rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. A devenit o realitate soluţionarea complexă a diferitelor
probleme din instituţia medicală, ceea ce demonstrează o creştere calitativă a elaboratorilor în
domeniul informaticii medicale.
Analiza diverselor surse denotă existenţa a circa 20 de variante ale software-lui
specializat pentru instituţiile medicale, ceea ce caracterizează segmentul cercetărilor din Rusia în
domeniul tehnologiilor informaţionale medicale ca fiind de perspectivă şi în dezvoltare intensivă
[138, 143, 184].
O particularitate importantă a publicaţiilor ştiinţifice din Rusia este tendinţa elaborării şi
adoptării standardelor concrete de conversiune a informaţiei medicale, crearea unui spaţiu
informaţional unic al instituţiilor sănătăţii publice a întregii ţări [116, 123, 139]. Tendinţa
respectivă este destul de motivată, însă până la momentul actual puţin realizată, din cauza
întinderii geografice a Rusiei şi a unei infrastructuri slab dezvoltate. Cu toate acestea, faptul
respectiv denotă o tendinţă spre unificare şi standardizare a cerinţelor privind software-ul
medical şi sistemele informaţionale medicale.
Cercetarea elaborărilor ştiinţifice, a tezelor de doctor şi a proiectelor inovative din
domeniul informaticii medicale privind datele din Catalogul Electronic al Bibliotecii Ruse de
Stat a depistat o legitate evidentă: temele tezelor ilustrează, cu prioritate, aspectele tehnice ale
sistemelor informaţionale medicale, fără analiza eficienţei tehnice sau utilităţii din punctul de
vedere al organizării procesului curativ [157]. Majoritatea tezelor sunt o oglindire a cercetărilor
ştiinţifice şi a studiilor privind diferite domenii cu caracter tehnic: structurile optime ale bazelor
de date, eficienţa funcţionării sistemului «client-server» în diferite variante ale configurării şi
arhitecturii reţelelor informaţionale etc. [133, 165]. Acest fapt adevereşte, în primul rând, lipsa
pregătirii majorităţii colaboratorilor medicali privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în
practica zilnică şi neînţelegerea avantajului şi perspectivei lucrului cu tehnologiile moderne
informaţionale. Ca urmare, cercetări ştiinţifice în domeniul organizării procesului curativ-
diagnostic şi managementul sanitar pe baza utilizării noilor tehnologiilor informaţionale în
practica medicală, practic, nu se desfăşoară.
28
O altă direcţie importantă pe piaţa tehnologiilor informaţionale pentru sănătatea publică
este considerată telemedicina. Cu toate că direcţia respectivă este foarte populară şi modernă,
există puţine publicaţii ale cercetătorilor ruşi cu referire la acest domeniu. Situaţia dată poate fi
explicată prin faptul că telemedicina, în calitate de domeniu de activitate, de fapt este un segment
al tendinţei comune de folosire a mijloacelor electronice în medicină. Acest fapt se confirmă prin
recentele publicaţii din presa internaţională şi prin dările de seamă ale diferitelor organizaţii
medicale internaţionale [29, 108]. În literatura ştiinţifică rusă, în ultimii ani au apărut câteva
monografii şi articole consacrate telemedicinei [124, 150]. Perspectiva dezvoltării direcţiei
respective pe baza videoconferinţei pentru RM este însă litigioasă, deoarece dezvoltarea
telemedicinei în Rusia este susţinută, în mare parte, de factorul întinderii geografice largi, ceea
ce nu este actual pentru Moldova.
Problemele utilizării tehnologiilor informaţionale în domeniul perinatologiei sunt
oglindite în literatura de specialitate destul de slab. În general, este vorba de articole unice
privind experienţa utilizării teleconsultaţiilor pentru copiii cu malformaţii congenitale ale
sistemului cardiovascular, unde sunt descrise câteva aspecte privind tehnologia cercetării şi
consultării pacienţilor pregătiţi pentru a fi internaţi şi trataţi în centrele medicale performante din
Rusia [115].
În Rusia există, de asemenea, experienţa utilizării tehnologiilor informaţionale pentru
estimarea stării şi examinarea dinamică a registrelor copiilor cu patologie congenitală de diferită
geneză şi monitoring perinatal în baza tehnologiilor informaţionale [144, 146, 151]. Materialul
publicat în revistele respective e destinat experienţei de elaborare şi utilizare a registrului federal
al malformaţiilor congenitale la făt. În opinia autorilor, baza de date a malformaţiilor congenitale
la făt reprezintă un instrument eficient de monitorizare a stării sănătăţii categoriei date de
pacienţi şi a eficacităţii măsurilor de tratament utilizate la diferite etape ale supravegherii. În
articol nu se reflectă informaţia despre monitorizarea simultană a stării sănătăţii reproductive a
femeilor, la care în anamneză s-au manifestat cazuri de naştere a copiilor cu malformaţii
congenitale. În opinia noastră, această informaţie reprezintă un aspect destul de important în
registrul malformaţiilor congenitale.
În literatura de specialitate sunt descrise cazuri de abordare complexă a organizării
asistenţei medicale în cabinetul ginecologic, dotat cu un sistem informaţional automatizat pentru
evidenţa documentelor medicale şi înregistrarea datelor medicale şi generale despre pacienţi
[140, 141]. În aceste articole se reflectă rezultatele activităţii cabinetului ginecologic al
policlinicii în condiţiile utilizării circulaţiei electronice a documentelor. Este descrisă experienţa
pozitivă a monitorizării populaţiei de sex feminin în condiţii de dispensar şi e prezentată dovada
29
eficienţei înalte a activităţii personalului, comparativ cu perioada când această subdiviziune a
policlinicii nu utiliza sistemul informaţional: îmbunătăţirea calităţii deservirii pacienţilor,
creşterea productivităţii personalului medical, micşorarea numărului vizitelor în instituţiile
medicale. Important este faptul că exemplul prezentat este considerat o parte componentă a
sistemului informaţional medical al unei instituţii medicale mari. Asemenea atitudine complexă
şi multilaterală privind soluţionarea problemelor legate de dirijarea clinică, cu utilizarea
tehnologiilor informaţionale, începe să ia amploare în practica elaborării şi utilizării sistemelor
informaţionale medicale. Menţionăm că în publicaţiile respective se accentuează anume acea
activitate a cabinetului ginecologic ce ţine de monitorizarea pacienţilor cu patologii ginecologice
şi nu se reflectă rolul sistemelor informaţionale în supravegherea antenatală a gravidelor.
În afară de aceasta, în unele publicaţii şi materiale ştiinţifico-practice un loc deosebit îl
ocupă problemele privind eficienţa sistemelor informaţionale medicale, atât din punctul de
vedere al rentabilităţii financiare, cât şi din poziţia eficienţei organizatorice şi clinice [113, 183].
Aspectul respectiv este considerat un argument destul de convingător, orientat spre beneficiul
cercetării tehnologiilor informaţionale pentru sănătatea publică, în general, şi pentru
componentele sale, în particular.
Publicaţiile consacrate tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi
managementului remarcă unele probleme. Un aspect negativ în informatizarea sănătăţii publice
din majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare este considerat lipsa cadrelor calificate în domeniul
informaticii medicale şi a specialiştilor-medici capabili, într-o mare măsură, să estimeze
privilegiul tehnologiilor noi [114, 138, 185]. Problema respectivă este considerată o piedică
importantă în optimizarea proceselor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul
sănătăţii publice şi managementului.
Ucraina
Literatura de specialitate din Ucraina nu este la fel de bogată în publicaţii pe tema
tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică şi ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului. Cauza
principală a acestui fapt, probabil, se află în specificul formării sistemului propriu-zis al sănătăţii
publice, care nu a suferit modificări importante în plan organizatoric şi structural în perioada
post-sovietică. Forma învechită de interacţiune a subiectelor din sistemul asistenţei medicale nu
creează premise pentru o dezvoltare intensivă a tehnologiilor informaţionale privind ocrotirea
sănătăţii.
Cu toate acestea, cu puterile entuziaştilor, în mediul academic au început să se dezvolte
direcţii separate, precum medicina computerizată (Asociaţia «Medicina computerizată») şi
telemedicina (Institutul de Cercetării Ştiinţifice în Domeniul Traumatologiei din or. Doneţk).
30
Deşi, Asociaţia ucraineană «Medicina computerizată» organizează regulat conferinţe şi seminare
în diferite regiuni ale Ucrainei, la care se discută probleme importante privind informatizarea
medicală şi studiul medical, se remarcă un număr mic de participanţi ai acestor acţiuni şi discuţii.
Acest fapt este un indiciu al crizei în domeniul introducerii tehnologiilor informaţionale
moderne, care a cuprins Ucraina [172]. În pofida acestei situaţii, în Institutul de Cercetării
Ştiinţifice în Domeniul Traumatologiei din or. Doneţk a fost creată o direcţie privind utilizarea
telemedicinei ca mecanism de soluţionare a problemelor clinice grave din practica
traumatologică. În afară de aceasta, au fost editate câteva monografii şi ghiduri practice despre
telemedicină [117, 145].
Actualmente, în Ucraina nu există o sursă unică informaţională statală, accesibilă pe scară
largă, care ar conţine informaţie despre activitatea instituţiilor ocrotirii sănătăţii, despre sfera
sanitaro-igienică, despre ocrotirea mediului, serviciile prestate şi problemele ocrotirii sănătăţii. În
Ucraina sunt declarate destul de multe resurse informaţionale în reţeaua Internet, însă majoritatea
lor fie sunt părăsite, fie conţin informaţie învechită sau pagini-web inutile. Medicii sunt interesaţi
de materiale privind diagnosticarea, tratarea diferitelor maladii, de elaborările de ultimă
generaţie, care în resursele Internet din Ucraina sunt greu accesibile.
Ideea unirii resurselor Web existente într-un spaţiu informaţional unic este foarte actuală
pentru Ucraina, unde până în prezent nu s-au întreprins măsuri serioase de creare a unui spaţiu
informaţional unic al instituţiilor de sănătate publică din Ucraina. Prima localitate care a încercat
să soluţioneze problema a fost regiunea Doneţk, unde există câteva resurse informaţionale şi de
Internet privind telemedicina, unite într-un singur portal; la fel, şi specialiştii Institutului de
Igienă şi Ecologie Medicală au încercat să concentreze resursele înrudite pe un singur site,
numindu-l «МедЭкоПортал» [1, 135]. Pe site-rile respective se pot găsi referinţe la câteva
resurse informaţionale şi articole cu caracter medical, cu prioritate în versiunile electronice ale
publicaţiilor medicale din Ucraina.
Problemele legate de ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului în contextul utilizării
tehnologiilor informaţionale şi a telemedicinei nu sunt ilustrate suficient în sursele literare din
Ucraina. Totodată, în ultimii ani a fost prezentat web-proiectul „Ukraine Swiss Perinatal
Health Project”, destinat specialiştilor în domeniul perinatologiei, creat cu susţinerea
organizaţiilor internaţionale. Acest proiect are drept scop principal asigurarea posibilităţii de a
comunica specialiştilor în domeniu (ginecologi, neonatologi), pentru schimbul de informaţie
specială, discuţii privind cazurile clinice extraordinare, rare şi neclare [9].
Experienţa utilizării centrului informaţional unic pentru analiza şi rezolvarea cazurilor
clinice este, în opinia noastră, un fapt destul de interesant. Se creează un precedent în efectuarea
31
consultării la distanţă în perinatologie, care la momentul de faţă se utilizează în domeniul
ocrotirii sănătăţii destul de puţin. Partea principală a proiectului respectiv constă în faptul că în
perinatologie ca, de altfel, şi în întreg sectorul ocrotirii sănătăţii, apare posibilitatea cercetării
detaliate a cerinţelor înaintate faţă de consultarea la distanţă. Un detaliu specific este faptul că în
procesul de consultare participă anume medicii, ceea ce solicită o informaţie suplimentară pe un
anumit caz clinic. Acest proiect, în formă de internet-portal, oferă asemenea posibilitate, iar locul
aflării persoanelor participante la discuţie sau al participanţilor la consultarea la distanţă nu are
importanţă. Se respectă într-o oarecare măsură şi cerinţele de securitate la înregistrarea
participanţilor consultaţiilor la distanţă, precum şi la oferirea informaţiilor privind pacientul.
Experienţa personală de participare în acest proiect a autorului tezei a confirmat gradul înalt al
operativităţii efectuării consultării la distanţă. Nu mai puţin important este faptul că, în cazul
consultării la distanţă, se delimitează expres obligaţiunile şi responsabilităţile participanţilor:
indiferent de rezultatul consultaţiei, responsabilitatea pentru decizia finală pentru fiecare caz în
parte rămâne pe seama specialistului care a iniţiat procesul de consultare la distanţă. Concluzia
colegilor reprezintă în acest caz o părere suplimentară.
Partea mai puţin puternică a acestui proiect este faptul că procesul consultării la distanţă
reprezintă prin sine o discuţie în formă liberă, informaţia privind pacientul nu e prezentată
structural într-o formă strict reglementată, fapt ce îngreunează procesul de studiere şi analiză a
informaţiei.
În pofida acestui fapt, experienţa implementării proiectului dat este una pozitivă şi
reprezintă un oarecare interes ştiinţific şi practic pentru tema tezei.
România
Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în România s-a înfăptuit după un scenariu
asemănător cu cel din Rusia. Aici de problemele legate de dezvoltarea tehnologiilor
informaţionale în domeniul sănătăţii publice s-au preocupat, în mod prioritar, companiile private
de creare a software-lui, unii dintre aceştia există şi pe piaţa RM («INFOWORLD»). Unele
companii au anunţat elaborarea produselor-program specializate, consacrate practicii
ginecologico-obstetrice [166].
Este necesar de a remarca faptul că procesele care se observă în domeniul sănătăţii
publice din România sunt asemănătoare celor din Republica Moldova. Acestea se referă la
situaţia actuală din sănătatea publică, la criza financiară din domeniu, la încercările repetate de
soluţionare a problemelor existente prin acceptarea unor programe şi proiecte izolate. Prin
analogie cu multe ţări, în acelaşi timp şi cu RM, în România a fost adoptat Programul de
dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice, care are o dezvoltare mai
32
puternică decât toate acţiunile precedente. Important este faptul că majoritatea programelor de
informatizare a instituţiilor medico-sanitare sunt înaintate mulţumită eforturilor Ministerului
Tehnologiilor şi Comunicărilor Informaţionale, cu participarea nemijlocită a Ministerului
Ocrotirii Sănătăţii şi a Ministerului Educaţiei din România [59].
Unele publicaţii medicale prezintă informaţii sporadice privind experienţa utilizării
tehnologiilor informaţionale în practica sănătăţii reproductive [6]. În articolul autorului Bernad
E.S. sunt publicate datele privind utilizarea fişelor medicale electronice şi a bazelor de date din
practica tratării sterilităţii, sunt descrise avantajele cartelei electronice medicale în comparaţie cu
versiunea acesteia pe suport de hârtie; de asemenea, modificările pe plan organizatoric, care au
avut loc după introducerea sistemului informaţional în practica medicală a Clinicii Universitare
de Ginecologie şi Obstetrică din or. Timişoara. Sunt descrise unele aspecte tehnice de utilizare a
software-lui şi a bazelor de date. Totodată, nu se vorbeşte despre sistemele informaţionale de
acest fel din alte instituţii de resort sau curative. Acest fapt ne permite să facem concluzia că
proiectul respectiv are scopul modificării şi îmbunătăţirii proceselor curative şi organizatorice
într-o anumită clinică de profil ginecologico-obstetric. Din păcate, lucrarea respectivă este unica
publicaţie ştiinţifică medicală din România care se referă în mod direct la tematica cercetării
presupuse.
Totodată, există publicaţii despre diferite aspecte de diagnosticare şi tratare în domeniul
ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului, însă ele nu sunt legate de utilizarea tehnologiilor
informaţionale privind soluţionarea problemelor cu caracter clinic şi organizatoric în domeniul
respectiv [15, 41].
Resursele electronice ale României sunt prezentate destul de larg în diferitele publicaţii şi
referinţe la resursele internaţionale electronice medicale. Există şi monografii electronice, cu
informaţia despre diferite probleme din domeniile perinatologic şi neonatologic fără utilizarea
tehnologiilor informaţionale. Asemenea proiecte prezintă interes în calitate de surse de ridicare a
nivelului de cultură [53].
Cehia
Analizarea cataloagelor electronice şi a resurselor Internet consacrate dezvoltării
tehnologiilor informaţionale în medicină şi în sănătatea publică din Republica Cehă a depistat
unele legităţi. În Cehia a fost adoptat Programul de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în
domeniul sănătăţii publice până în anul 2013 [111]. Programul respectiv prevede elaborarea şi
introducerea cartelei electronice medicale a pacientului, ca unitate structurală fundamentală pe
baza căreia se va crea un sistem informaţional al sănătăţii publice din Republica Cehă [84]. De
elaborarea programului propriu-zis, denumit Accesul Internet la Informaţia privind Sănătatea
33
Pacientului (Internet Access to Health Patient Information (IHPI)) se ocupă European Centre
for Medical Informatics, Institute of Computer Science, Academy of Sciences of the Czech
Republic. Unele articole descriu diferite aspecte ale dezvoltării programului de tehnologii
informaţionale în domeniul medicinei în Republica Cehă şi etapele primare necesare, în opinia
autorilor, pentru realizarea cu succes a strategiei de creare a sistemului naţional informaţional
pentru sănătatea publică. Sunt indicate câteva aspecte tehnice privind proiectarea sistemelor
informaţionale medicale, la fel se menţionează despre utilizarea sistemelor de suport decizional
pentru personalul medical [104].
Utilizarea în Republica Cehă a sistemelor informaţionale medicale în direcţiile particulare
ale medicinei se întâlneşte în resursele electronice privind domeniul cardiologic. Sunt descrise
diferite metode bazate pe utilizarea tehnologiilor informaţionale (cartela electronică medicală,
Internetul), consacrate soluţionării problemelor unificării metodelor de examinare şi evidenţă a
pacienţilor cu probleme cardiologice, de asemenea, prezentarea informaţiei medicale pentru
specialiştii-medici [112].
Problemelor tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice în ţările care se
află în curs de dezvoltare le sunt consacrate lucrări nu doar de către autorii acestor ţări, ci şi de
autorii din ţările dezvoltate, care cercetează domeniul respectiv [43, 100]. Un asemenea interes
se explică prin aceea că majoritatea statelor în curs de dezvoltare reprezintă o piaţă de
perspectivă pentru dezvoltarea acestei direcţii a tehnologiilor informaţionale. Totodată, ca
urmare a unei infrastructuri nedezvoltate, în aceste ţări este mult mai uşor de a introduce nişte
proiecte integre, originale, fără a cheltui mijloace pentru reutilarea sau reformarea sistemelor şi a
reţelelor informaţionale medicale deja existente.
În concluzie, vom menţiona că în ţările în curs de dezvoltare problemei utilizării
tehnologiilor informaţionale în perinatologie i se acorda puţină atenţie. În afară de aceasta, un
neajuns de bază, după părerea noastră, este orientarea unilaterală a majorităţii publicaţiilor
consacrate utilizării tehnologiilor informaţionale în perinatologie. Lipsa abordării complexe
privind soluţionarea problemei informatizării asistenţei perinatale se explică prin faptul că
sistemele informaţionale perinatale nu şi-au găsit răspândire corespunzătoare în ţările spaţiului
post-sovietic.
1.2.2. Tehnologii informaţionale în serviciul perinatologic: experienţa ţărilor dezvoltate
Cercetând diferite surse internaţionale (resursele electronice, publicaţiile periodice),
consacrate tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică şi în asistenţa medicală perinatală,
am descoperit un spectru de publicaţii destul de larg privind problemele cercetate şi direcţiile în
curs de elaborare. Majoritatea lucrărilor sunt consacrate creării, examinării şi sistematizării
34
noţiunii de «sănătate publică electronică» [69, 108], elaborării strategiei unice de dezvoltare a
direcţiei pe scară globală, internaţională [21, 28]. Astfel, se accentuează importanţa utilizării
tehnologiilor informaţionale în sănătatea publică, în general, şi în ramurile separate ale ştiinţei
medicale. Sănătatea publică electronică devine o formă nouă a cunoştinţelor medicale ştiinţifice
şi practice.
Deşi există un nivel înalt de utilizare a tehnologiilor informaţionale în interese medicale
şi de sănătate publică, în literatura internaţională se întâlnesc destul de multe articole analitice,
consacrate problemelor de utilizare a tehnologiilor informaţionale în soluţionarea problemelor cu
caracter administrativ şi clinic în instituţiile medico-sanitare [5]. Printre toată varietatea temelor
prezentate se pot evidenţia câteva direcţii importante, la care ne vom opri în continuare.
Transmiterea datelor şi protecţia informaţiei atrag în permanenţa atenţia specialiştilor
atât de profil medical, cât şi de profil tehnic. Problema respectivă este foarte actuală în practica
mondială a IT-proiectelor, fiindu-i consacrate destul de multe articole şi cercetări [14, 62, 71]. În
particular, în articolele respective se descriu principiile organizării protecţiei informaţiei la
transmiterea datelor medicale şi a informaţiei privind canalele deschise de legătură, care sunt
grupate şi clasificate corespunzător nivelului de aplicare şi gradului influenţei asupra sistemului
securităţii sistemelor informaţionale medicale.
Eficienţa utilizării tehnologiilor informaţionale ocupă un loc important în literatura
internaţională. Majoritatea publicaţiilor prezintă numeroase argumente privind eficacitatea
utilizării tehnologiilor informaţionale în diferite domenii ale medicinei şi sănătăţii publice [33,
72, 74, 81, 83]. Problema eficienţei este strâns legată de utilizarea fişierelor electronice medicale
(cartela electronică medicală a pacientului – EHR, EMR, EPR), utilizarea cărora este
considerată de cercetătorii internaţionali un moment-cheie în dezvoltarea tehnologiilor
informaţionale medicale [3, 46, 52, 67, 68, 103, 106]. Pe de o parte, acest fapt este legat de o
dezvoltare rapidă a pieţei tehnologiilor informaţionale, unde apar programe şi soluţii tehnologice
noi [47, 80].
Pe de altă parte, unele publicaţii prezintă exemple de introducere a IT-proiectelor în
statele în curs de dezvoltare, unde problema eficienţei economice este considerată dominantă la
realizarea proiectelor de acest tip [79].
O parte importantă a resurselor informaţionale mondiale sunt Programele naţionale de
dezvoltare a tehnologiilor informaţionale în domeniul medical şi în sănătatea publică [45,
63]. Programele respective oglindesc tendinţa majorităţii ţărilor de utilizare a tehnologiilor
informaţionale ca mijloc de integrare a resurselor informaţionale medicale pe scară naţională. În
literatură şi în sursele electronice sunt descrise IT-proiectele naţionale de succes din domeniul
sănătăţii publice din Marea Britanie (Connecting for Health), Grecia (HYGEANET), Danemarca
35
(MEDCOM), Spania (EVISAND), Suedia (SJUNET). De regulă, proiectele de acest fel sunt
calculate pe câţiva ani şi presupun integrarea sistemelor informaţionale medicale şi a proiectelor
deja existente într-un sistem informaţional naţional unic sau integrat.
De exemplu, procesul de utilizare a tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii
publice din Germania, în mare parte, este identic cu alte procese din Europa şi din lume, în
general [44, 64].
O atenţie deosebită se acordă utilizării cartelei medicale electronice a
pacientului [7] şi elaborării celor mai interesante şi de perspectivă soluţii tehnologice [61];
utilizării tehnologiilor informaţionale medicale în câteva direcţii ale medicinei, ca oftalmologia,
endocrinologia, cardiologia şi imagistica medicală [48].
Organizarea serviciului perinatologic, în majoritatea ţărilor dezvoltate, este bazată pe
principiul etapelor, adică există divizarea împuternicirii şi a nivelului de răspundere pentru
instituţiile medicale de diferit nivel, care prestează asistenţă medicală în domeniul ocrotirii
sănătăţii mamei şi copilului [101].
Exemplele descrise în literatură de elaborare a fişelor medicale electronice specializate
pentru ginecologie şi obstetrică, integrate în sistemul informaţional intern al spitalului sunt
considerate mai puţin răspândite [56, 82]. Importanţa utilizării tehnologiilor informaţionale în
perinatologie este explicată, în primul rând, de necesitatea de a asigura în timp redus accesul la
informaţia medicală despre pacient, chiar dacă această informaţia se află în regim de lichidare
[56].
Din numărul mare al publicaţiilor consacrate problemelor de utilizare a tehnologiilor
informaţionale în practica ginecologică, cea obstetrică şi în perinatologie, majoritatea se referă la
fişele medicale electronice, considerate soluţii tehnologice care satisfac în mod deplin cerinţele şi
particularităţile domeniului respectiv al sănătăţii publice [56]. Pe primul loc în ţările dezvoltate
se află sporirea calităţii asistenţei medicale prestate copiilor născuţi prematur, fapt ce explică
interesul pentru tehnologiile informaţionale ca mod mai eficient de colectare şi stocare a
informaţiei despre copiii cu greutatea redusă la naştere [75].
Este interesant, în opinia noastră, materialul prezentat în articolul autorilor englezi Boyd
P.A. et al., dedicat eficacităţii utilizării registrelor malformaţiilor congenitale la nou-născuţi,
compatibilităţii acestora şi eficacităţii utilizării lor [10]. În acest articol sunt reprezentate
rezultatele analizei compatibilităţii registrelor naţionale şi regionale a malformaţiilor congenitale
ale fătului, care de câţiva ani există în Marea Britanie. Autorii cad de acord că lipsa unei scheme
unice şi metodologii de înregistrare şi monitorizare a malformaţiilor congenitale la făt generează
omiteri esenţiale informative şi un grad sporit de necorespundere a datelor din registrele
36
naţionale şi cele regionale. Una dintre cauzele acestui fenomen, potrivit autorilor, este lipsa unei
concepţii unice privind elaborarea şi formarea registrelor.
Aspectele de bază ale tehnologiilor informaţionale din perinatologie sunt ilustrate mai pe
larg în articolul autorilor americani din Centrul Medical al Pacificului din California, San-
Francisco [82]. În lucrarea respectivă sunt expuse cele mai convingătoare argumente în
susţinerea creării unui spaţiu informaţional unic în domeniul perinatologiei, sunt prezentate
datele statistice şi indicatorii relevanţi utilizaţi în perinatologie, implementarea cărora în sistemul
informaţional va spori calitatea asistenţei medicale. În articol sunt abordate câteva probleme
generale privind formarea sistemului informaţional perinatologic, arhitectura sistemului, se
expun argumente temeinice în susţinerea ideilor şi soluţiilor propuse de către autori. Se
analizează utilizarea cartelei electronice medicale pentru sistemul informaţional în perinatologie
cu justificarea structurii de formare a bazei de date, a cerinţelor faţă de date şi informaţiile
utilizate în sistem, atributele cartelei medicale electronice pentru perinatologie, precum şi analiza
comparativă a accesibilităţii câtorva programe ce corespund cerinţelor acestui domeniu al
medicinei.
Cercetătorii americani au propus un proiect interesant de utilizare a tehnologiilor
telemedicale (videomonitoring) pentru sporirea calităţii asistenţei medicale acordate gravidelor
cu risc sporit de dezvoltare a complicaţiilor în timpul sarcinii [19]. În opinia noastră, însă
experienţa descrisă în articol prezintă prin sine interes mai mult din punct de vedere social decât
ştiinţific, deoarece monitorizarea video la distanţă a fost utilizată ca un instrument ce le permite
părinţilor copilului născut prematur să urmărească în condiţii casnice copilul aflat în condiţii de
reanimare la staţionar. O atare soluţie tehnică oferă contactul vizual cu copilul, în cazurile în care
comunicarea nemijlocită nu e posibilă din motive obiective.
1.2.3. Tehnologiile informaţionale din serviciul perinatologic din Republica Moldova
În ultimii ani, în R. Moldova,au fost întreprinse tentative de introducere a tehnologiilor
informaţionale în diferite domenii ale sănătăţii publice. Un neajuns mare al acestui proces este
lipsa coordonării diferitelor organizaţii şi departamente cointeresate în aceste proiecte şi în
soluţiile judicioase ale problemei respective. Această atitudine în repetate rânduri a fost discutată
la diferite nivele [34].
Cu toate acestea, problema căutării unei soluţii complexe pentru
informatizarea sănătăţii publice rămâne actuală [25, 26, 27, 40]. Astfel, procesul introducerii
tehnologiilor informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi, în particular, în domeniul
perinatologiei se află la etapa iniţială şi este necesar de a analiza raţional modificările care au
avut loc în ultimii ani în domeniul organizării serviciului perinatologic în RM [125].
37
Actualmente informaţia înregistrată în serviciului perinatologic se transferă în sistemul
informaţional pentru CNAM (SIA „Asigurarea Obligatorie de Asistenţa Medicală”). Informaţia
transmisă în sistemul informaţional respectiv reprezintă preponderent datele privind vizitele şi
spitalizările gravidelor şi copiilor. Acest tip de date este destinat evaluării activităţii economice a
IMSP, inclusiv în domeniul perinatologiei [110, 142].
Alt tip de sistem informaţional, în care se înregistrează informaţia privind unele acţiuni
ale serviciului perinatologic, este Registrul de Stat al Populaţiei. În acest Registru, prin
intermediul actelor de stare civilă (certificat de naştere, certificat de deces, certificat de deces
perinatal, adeverinţă de naştere) se înregistrează informaţia privind naşterea/decesul/decesul
perinatal. Acest tip de date se utilizează pentru evaluarea indicatorilor demografici din Republica
Moldova.
Este important de menţionat că transmiterea informaţiei în sistemele informaţionale
menţionate se efectuează numai pe suport de hârtie.
În Republica Moldova, sub egida UNICEF a fost realizat Programul Naţional privind
Perinatologia, componentele principale ale căruia sunt modificările în structura asistenţei
medicale acordate mamei şi copilului. Scopurile programului sunt modificările structurii şi
regulamentului de acordare a asistenţei medicale mamei şi copilului, perfecţionarea personalului
medical conform cerinţelor OMS, asigurarea cu echipament medical modern a maternităţilor din
RM [31, 35, 36, 60, 76, 87, 89, 90].
Este important faptul că programul respectiv este printre primele care utilizează concepţia
de determinare a scopurilor prioritare, performanţe care cer concentrarea resurselor statale.
După implementarea Programului respectiv, în perioada 1993-1999 a scăzut cu 5,47‰
nivelul mortalităţii perinatale pe republică [86, 92, 93, 94, 95]. Este necesar de a remarca că
scăderea indicilor mortalităţii perinatale nu are caracter stabil, din mai multe cauze. În acest fel,
conform evidenţelor statistice, se înregistrează reduceri ale indicelui mortalităţii perinatale din
anul 1999 până în prezent, cu o sporire neînsemnată în anul 2005 [77, 86, 91].
Structura cauzelor mortalităţii perinatale în RM şi în statele dezvoltate ale Europei şi ale
lumii este diferită [18, 92, 95]. Astfel, şi acţiunile privind înlăturarea sau reducerea lor trebuie să
fie determinate de specificul naţional.
Pentru realizarea obiectivului de evaluare eficientă a problemelor în perinatologie, în
Republica Moldova a fost implementată matricea BABIES – instrument de evaluare şi analiză a
deceselor infantile în funcție de greutatea la naştere, vârsta la momentul decesului şi cauzele
principale ale decesului. Aceşti trei parametri sunt legaţi de frecvenţa problemelor clinice şi
eficacitatea acordării serviciilor medicale. Analiza situaţiei este posibilă folosind matricea
38
BABIES, care stă la baza formularului dării de seamă, anexa nr. 5 la Forma 30-trimestrială
(BABIES) „Privind naşterile şi decesele copiilor de vârstă până la un an”. Actualmente matricea
BABIES este un instrument-cheie pentru colectarea, analiza şi interpretarea datelor privind
sănătatea materno-neonatală în republică [87].
Matricea BABIES este un mijloc adaptabil de evaluare, care permite colectarea,
organizarea, analiza şi transformarea datelor în informaţie pentru intervenirea în sănătatea nou-
născutului. Matricea reprezintă o grilă bidimensională, care include două variabile: greutatea la
naştere a copilului şi vârsta în momentul decesului. Ea este un sistem simplu de definire a
problemelor sănătăţii nou-născutului, de apreciere a performanţei sistemului de supraveghere, de
selectare a intervenţiilor eficiente şi realizare a monitorizării şi evaluării. Folosirea matricei
BABIES pentru calcularea indicelui proporţional de deces feto-neonatal în funcție de greutatea la
naştere şi timpul când a survenit decesul ne permite să stabilim problema majoră care duce la
morbiditate/mortalitate excesivă feto-neonatală şi să alegem pachetele de intervenţii pentru
ameliorarea sănătăţii perinatale [87].
Totodată, majoritatea experţilor susţin că indicii mortalităţii (perinatale şi materne) sunt
consideraţi doar «vârful aisbergului» problemelor perinatologiei, care nu caracterizează adecvat
performanţa şi eficacitatea întregului serviciu perinatologic. Un element important al evaluării
stării serviciului perinatologic este considerat nivelul şi structura morbidităţii copiilor în primul
an al vieţii [96].
O problemă nerezolvată rămâne a fi reprezentarea datelor medicale, în particular, din
cauza mortalităţii perinatale legate de lipsa unei clasificări clare, explicate prin nivelul scăzut al
diagnosticării şi influenţa factorilor socioeconomici şi administrativi [73]. Fără îndoială, o
asemenea stare a lucrurilor cere revizuirea metodologiei de acumulare şi înregistrare a
informaţiei medicale. Devine actuală sarcina căutării soluţiilor tehnologice, care ar permite
asigurarea veridicităţii informaţiei medicale înregistrate, prelucrate şi transmise din IMSP.
Este necesar să remarcăm că o particularitate importantă a sistemelor informaţionale
medicale în domeniul perinatologiei este confidenţialitatea şi securitatea informaţiei [20]. Este
posibil ca această problemă, împreună cu nivelul jos al cunoaşterii computerului de către
personalul medical, sunt un mecanism de refulare a dezvoltării reţelelor informaţionale medicale
pe baza sistemelor informaţionale ale instituţiilor medicale.
39
Concluzii
În concluzie putem remarca următoarele:
1. Tehnologiile informaţionale în domeniul sănătăţii publice şi în medicină sunt
considerate o direcţie relativ nouă în ştiinţă, iar publicaţiile în domeniu au început
să apară în ultimii 5 ani.
2. De regulă, de cercetarea problemelor privind tehnologiile informaţionale în
domeniul sănătăţii publice, în mare măsură, se ocupă instituţiile de profil tehnic.
3. Majoritatea cercetărilor şi lucrărilor studiate de noi prezintă o viziune unilaterală
asupra informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele probleme
separate din domeniul perinatologiei.
4. Tema cercetării rolului tehnologiilor informaţionale în organizarea şi dirijarea
asistenţei medicale în domeniul perinatologiei este reflectată insuficient, din punct
de vedere al utilizării sistemelor informaţionale medicale ca mijloc de automatizare
a serviciului perinatologic la nivel de stat.
40
2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
2.1. Designul studiului
Scopul principal al studiului este evaluarea necesităţii şi posibilităţii utilizării
tehnologiilor informaţionale în asistenţa medicală perinatală, cu elaborarea unui model de sistem
informaţional perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului perinatologic din Republica
Moldova.
Tipul studiului este descriptiv, transversal. El a fost realizat în anul 2006.
Cercetarea a fost efectuată în corespundere cu etapele de bază ale managementului
(Fig. 2.1)
Fig. 2.1. Schema generală a cercetării.
Astfel, a fost efectuată evaluarea sistemului de asistenţă perinatală din Republica
Moldova, creat în cadrul Programelor Naţionale „Fortificarea asistenţei medicale perinatale în
Republica Moldova” şi „Promovarea serviciilor perinatale de calitate”. Pentru analiză au
fost utilizaţi indicii care pot fi evaluaţi cantitativ şi valoarea sau existenţa cărora este confirmată
de documentele respective: instrucţiunile sau ghidurile acceptate în perinatologie. Totodată, a
fost efectuată evaluarea nivelului de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei,
a asigurării cu calculatoare a instituţiilor medico-sanitare de AMP şi a deprinderilor de utilizare a
tehnologiilor informaţionale de către medicii de familie şi obstetricienii-ginecologi, precum şi a
nivelului aplicării acestor tehnologii în activitatea profesională cotidiană.
Evaluarea indicilor activităţii instituţiilor medico-sanitare a fost efectuată la etapa
îngrijirii antenatale şi ne-a permis să determinăm necesitatea utilizării tehnologiilor
Determinarea
problemei
Evaluarea
posibilităţilor
Elaborarea
mecanismului
de acţiune
Evaluarea activităţii IMSP care prestează servicii
medicale perinatale
Etapele
managementului
Etapele
cercetării
Evaluarea deprinderilor personalului medical în
domeniul perinatologiei şi utilizării tehnologiilor
informaţionale
Elaborarea modelului sistemului informaţional
perinatal şi a metodologiei implementării lui în
serviciul perinatologic existent
41
informaţionale în perinatologie. Determinarea nivelului de formare a personalului medical şi
asigurarea cu tehnică de calcul a instituţiilor medico-sanitare a condus la evaluarea posibilităţilor
utilizării tehnologii informaţionale la etapa dată.
Pentru realizarea scopului şi a sarcinilor trasate în studiu, au fost aplicate următoarele
metode de cercetare:
– istorică – cercetarea teoretică a surselor, conceptelor, abordărilor teoretice, metoda
logică de analiză şi interpretare, sinteza teoretică;
– sociologică – chestionarea, sondajul şi observaţia;
– statistică – analiza cantitativă şi calitativă a datelor colectate în cadrul studiului şi
observaţiilor;
– matematică – prelucrarea matematico-statistică a materialului primar;
– modelarea – modelarea teoretică.
Conform structurii (Fig.1), cercetarea include trei etape principale:
1. Analiza informaţiei privind perioada de graviditate din documentaţia medicală,
utilizată pentru înregistrarea informaţiei în instituţiile medico-sanitare publice de
asistenţa medicală primară.
2. Anchetarea personalului medical care acordă asistenţă medicală în domeniul
perinatologiei.
3. Elaborarea modelului sistemului informaţional perinatal (SIP) ca instrument de
optimizare a asistenţei medicale perinatale din Republica Moldova.
Instituţiile medicale incluse în studiu au fost selectate după metoda aleatorie şi au inclus:
mun. Chişinău (4 IMSP), mun. Bălti (2 IMSP), raioanele Călăraşi, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia,
Drochia, Orhei, Sângerei, Soroca. Pe parcursul colectării datelor primare din instituţiile medico-
sanitare, au fost respectate următoarele raporturi: rural/urban şi zonele Sud/Centru/Nord.
Pentru analiză au fost utilizaţi indicii care puteau fi evaluaţi cantitativ sau calitativ şi
valoarea sau existenţa cărora este stabilită de documentele corespunzătoare – instrucţiunile sau
ghidurile acceptate în perinatologie.
La prima etapă, determinarea necesităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în IMSP a
fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza informaţiei din documentaţia medicală.
Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie faptul că cercetările consacrate
eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii indicatori din activitatea
instituţiei medico-sanitare, cum este rata consultărilor, vizitele la medic, rata spitalizărilor etc.
[33, 46, 68, 74].
42
Luând în consideraţie particularităţile serviciului perinatologic din Republica Moldova,
colectarea informaţiei din documentaţia medicală a fost efectuată cu scopul de a aprecia
corespunderea activităţii personalului medical recomandărilor şi ghidurilor pentru asistenţa
medicală în domeniul îngrijirilor antenatale. Pentru aceasta am analizat datele privind evaluarea
factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii, numărul vizitelor gravidelor la medicul de
familie şi obstetricianul-ginecolog, spitalizarea pe parcursul sarcinii, consultaţiile în centrele
perinatale de nivelurile II şi III.
Datele primare pentru prima etapă au fost extrase din formularul de evidenţă medicală
Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei».
Pentru compararea rezultatelor, a fost efectuată divizarea variabilelor în funcţie de grupa
de risc matern stabilit de către personalul medical în instituţiile medico-sanitare din AMP.
Analiza comparativă a rezultatelor obţinute a fost făcută în funcție de zonă (IMSP
municipale/IMSP raionale), precum şi pentru fiecare IMSP. Asocierea dintre frecvenţa
evenimentului şi factorii de risc perinatal a fost apreciată prin divizarea numărului de cazuri din
grupa fără risc perinatal, grupa cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat la
numărul total de cazuri studiate din grupa de risc respectiv. Datele sunt prezentate în diagrame.
Au fost analizaţi următorii indicatori:
1. ponderea gravidelor cu determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul
sarcinii;
2. frecvenţa vizitelor la medicul de familie pe parcursul sarcinii;
3. frecvenţa vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii;
4. frecvenţa spitalizărilor pe parcursul sarcinii;
5. consultaţiile în centrele perinatale pe parcursul sarcinii.
În afară de aceasta, a fost analizată calitatea completării documentaţiei medicale pentru
evidenţa gravidelor. În acest scop, din Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei»,
au fost colectate datele privind consultaţiile obligatorii ale specialiştilor de profil pe parcursul
sarcinii şi volumul completării gravidogramei. Datele sunt prezentate în diagrame.
Au fost analizaţi următorii indicatori:
1. ponderea consultărilor obligatorii ale specialiştilor de profil în timpul sarcinii
(ORL, oftalmolog, stomatolog);
2. plenitudinea informaţiei introduse în gravidogramă sau ponderea cazurilor cu
gravidograma completă (tensiunea arterială, bătăile cordului fetal, înălţimea
fundului uterului, masa corpului gravidei);
43
3. rata transmiterii datelor despre naştere de la maternitate la instituţiile medico-
sanitare din AMP.
La etapa a doua a studiului, colectarea informaţiei a fost efectuată prin aplicarea metodei
sociologice cu atragerea medicilor de familie şi obstetricienilor-ginecologi din sectorul primar.
Pentru înregistrarea datelor primare am aplicat chestionarul creat special pentru determinarea
nivelului de cunoştinţă al medicilor de familie în corespunderea cu regulamentele şi
recomandările privind îngrijirea antenatală, precum şi al posedării cunoştinţelor în domeniul
tehnologiilor informaţionale.
Au fost analizaţi următorii indicatori:
1. rata medicilor de familie specializaţi în domeniul asistenţei medicale antenatale;
2. opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale prestate gravidelor;
3. date despre opinia medicilor de familie privind necesitatea consultaţiilor altor
specialişti, pentru organizarea raţională a asistenţei medicale perinatale.
4. ponderea medicilor care posedă deprinderi de lucru cu calculatorul.
Analiza comparativă a rezultatelor obţinute a fost efectuată în funcţie de zonă (IMSP
municipale/IMSP raionale). Datele sunt prezentate în diagrame. Rezultatele calculării
indicatorilor utilizaţi în studiu sunt prezentate în tabele.
La etapa a treia a cercetării, a fost analizat sistemul informaţional existent în
perinatologie şi, cu ajutorul datelor obţinute la etapele anterioare ale cercetării, au fost
evidenţiate mecanismele de bază de ridicare a eficienţei serviciului perinatologic cu utilizarea
tehnologiilor informaţionale. În consecinţă a fost creat modelul SIP, destinat optimizării
segmentului respectiv al sănătăţii publice din Republica Moldova, şi au fost propuse
mecanismele de implementare a acestui model.
Evaluarea elementelor esenţiale ale SIP a fost efectuată în baza instrumentelor şi
metodologiei studiilor calitative semistructurate. Pentru fiecare aspect/element inclus în
instrumentul de evaluare s-a atribuit o valoare cuantificată de interpretare de la 0 la 10, pentru a
oferi obiectivitate şi fixarea ratei de corespundere. Scorul maxim (8-10) s-a atribuit pentru
interpretarea „cea mai adecvată”, în comparaţie cu standardul de „aur”, existent în ţările cu
nivel înalt de utilizare a tehnologiilor informaţionale medicale. Scorul minim (0-2) s-a atribuit
situaţiei considerate „nefuncţionale” în termeni de satisfacere a cerinţelor standardului. Scorul
total pentru fiecare categorie a fost însumat şi comparat cu scorul maxim, pentru a deduce
procentajul evaluării. Fiecare întrebare a fost evaluată de toţi experţii, iar însumarea răspunsurilor
a format scorul general. Scorurile au fost transformate în valori statistice pentru raportul general.
Astfel, răspunsurile cu scorurile cele mai joase (mai puţin de 2) au fost clasificate ca
44
„nefuncţionale”. Scorurile cu penultimul nivel au fost apreciate ca „neadecvate”, urmate de
„funcţionale, dar neadecvate”, „adecvate” şi „cele mai adecvate” pentru nivelele trei, patru şi
cinci, respectiv.
În cadrul evaluării prin experţi a elementelor esenţiale ale SIP au fost abordate
următoarele aspecte: rolul relativ al dosarului electronic al pacientului; calitatea integrării
nivelurilor serviciului perinatologic prin SIP; rolul integrării informaţiei privind naşterea cu
informaţia privind supravegherea gravidelor şi copiilor pentru calitatea serviciilor medicale;
importanţa utilizării sistemelor-expert pentru îmbunătăţirea supravegherii pacientelor la etapa
îngrijirii antenatale şi postnatale; posibilitatea utilizării rapoartelor statistice flexibile (conform
interpelării utilizatorului); perspectiva utilizării consultaţiilor la distanţă pentru ameliorarea
accesului populaţiei la serviciile medicale; posibilitatea utilizării serviciilor on-line (acces la
informaţia statistică, informaţia privind planul de supraveghere personală, programarea
vizitelor); rolul spaţiului informaţional privind sănătatea reproductivă (stocul de date
specializate) pentru dezvoltarea serviciului perinatologic în condiţiile medicinei de familie. Lista
experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale SIP şi chestionarul
utilizat sunt prezentate în Anexa 5.
2.2. Caracteristica lotului de studiu şi prelucrarea matematico-statistică a
materialului primar
Obiectul de studiu
La baza estimării numărului optim de fişe sau persoane necesare studiului, pentru ca
eşantionul să fie reprezentativ, au fost puse următoarele principii:
– alegerea unităţii de cercetare astfel încât ea să nu se mai repete;
– selectarea aleatorie a unităţii de cercetare din totalitatea statistică;
– reprezentativitatea eşantionului, pentru ca rezultatele cercetării să se poată extinde
şi pe totalitatea statistică generală.
Toate cerinţele enumerate mai sus sunt respectate în cazul utilizării Formulei 2.1.
Volumul eşantionului:
PqtxN
PqNtn
22
2
(2.1)
unde:
n – volumul eşantionului (numărul total de variabilelor)
N – numărul total de cazuri
45
t – criteriul Student (pentru studii descriptive = 1,96)
P – rata apariţiei fenomenului (pentru studii descriptive = 0,5)
q – contraprobabilitatea apariţiei fenomenului (pentru studii descriptive = 0,5)
Δx – eroarea-limită admisă (pentru studii descriptive = 0,05).
Pentru prima etapă a cercetării au fost selectate 464 de exemplare ale documentaţiei
medicale Formularul-111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei» a femeilor care au născut în
anul 2006. Calcularea numărului fişelor necesare pentru studiu s-a efectuat prin Formula 2.1, în
care N – numărul total de cazuri – este egal cu 37069 (numărul de naşteri în anul 2006) [76, 77].
Utilizând Formula 2.1, volumul eşantionului n≥380 de cazuri. Din numărul total al fişelor, 309
(66,6%) au fost fişe din IMSP raionale, 155 (33,4%) – din IMSP municipale. Distribuţia
anchetelor privind instituţiile medicale municipale şi raionale este proporţională cu numărul de
naşteri în zonele respective.
La a doua etapă a cercetării, a fost efectuată o analiză privind pregătirea personalului
medical în domeniul perinatologiei, posedării deprinderilor de lucru la calculator şi asigurării
locurilor de lucru ale medicilor cu computere. Obiectul etapei respective a cercetării este
personalul medical: medicii de familie şi medicii obstetricieni-ginecologi, care sunt persoanele-
cheie în asistenţa medicală antenatală. Colectarea datelor a fost efectuată prin intermediul
chestionarului, structura căruia a fost formată în aşa fel încât să fie posibilă estimarea nivelului
de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei şi al tehnologiilor informaţionale.
La determinarea eşantionului reprezentativ pentru aprecierea opiniei personalul medical referitor
la managementul serviciilor perinatale, ca totalitate colectivă generală a fost luat numărul total
de medici de familie din Republica Moldova.
Au fost selectate 359 de chestionare completate. Calcularea numărului necesar pentru
studiu s-a efectuat prin Formula 2.1, în care N – numărul total de medici este egal de ≈ 2031
(numărul medicilor de familie din sectorul primar în anul 2006) [76, 77]. Utilizând Formula 2.1,
volumul eşantionului este n≥325 de chestionare.
În acest fel, pentru cele două etape numărul anchetelor este relevant şi permite utilizarea
datelor obţinute privind caracterizarea situaţiei din domeniul îngrijirilor antenatale din Republica
Moldova, în general.
Prelucrarea matematico-statistică a datelor primare a fost efectuată cu suportul produsului
program-soft Epi Info versiunea 3.5.1 (Centers for Disease Control and Prevention, USA).
Acest program-soft este destinat pentru prelucrarea şi analiza epidemiologică şi statistică a
datelor în medicină. Pentru analiza comparativă a valorilor indicatorilor din diverse instituţii
medico-sanitare, diverse zone (raioane, municipii) au fost aplicate tehnici matematico-statistice
46
(valori medii, frecvenţă, indicatori de proporţie etc.). Prelucrarea şi analiza statistică a fost
efectuată prin următoarele proceduri şi operaţii tehnice:
a) calcularea valorilor indicatorilor derivaţi în funcţie de forma repartizării –
indicatorii intensivi şi cei extensivi, valorile medii, coeficientul Student.
Media aritmetică simplă:
n
vM
(2.2)
unde:
M – valoarea medie aritmetică a variabilelor studiate
v – valoarea fiecărei variabile
– simbolul sumei
n – numărul total de variabile.
Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi la
medicul obstetrician-ginecolog.
Devierea standardă:
n
pd
2 (2.3)
unde:
– devierea standardă
d – diferenţa dintre „V” (valoarea) şi „M” (media)
p – rata apariţiei fenomenului
n – numărul total de variabile.
Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi la
medicul obstetrician-ginecolog.
Eroarea valorilor medii aritmetice:
nm
(2.4)
unde:
m – eroarea valorilor medii aritmetice
n – numărul total de variabile
δ – devierea standardă.
47
Formula este utilizată pentru calcularea valorii medii a vizitelor la medicul de familie şi
la medicul obstetrician-ginecolog.
Eroarea valorilor medii aritmetice pentru valori procentuale:
n
qPm
(2.5)
unde:
m – eroarea valorilor medii aritmetice
P – rata apariţiei fenomenului
q – contraprobabilitatea apariţiei fenomenului
n – numărul total de variabile.
Ea este utilizată pentru calcularea valorii medii procentuale pentru rata determinării
factorilor de risc, rata consultaţiilor în centrele perinatale, rata spitalizărilor, rata
indicatorilor din domeniul tehnologiilor informaţionale, utilizate în studiu.
b) diferenţa valorilor medii dintre grupelor a fost realizată prin utilizarea criteriului
Student - „t” pentru eşantioanele independente;
Criteriul Student:
22
21
21
mm
MMt
(2.6)
unde:
t – criteriul Student
M1 şi M2 – valorii medii aritmetice ale totalităţilor comparate
m1 şi m2 – erorile mediilor aritmetice ale totalităţilor comparate.
c) prezentarea datelor statistice a fost făcută prin tabele şi grafice;
d) statistic semnificative au fost considerate diferenţele când valoarea bilaterală
p≤0,05.
48
3. ASPECTE ORGANIZATORICE ALE SERVICIULUI PERINATOLOGIC
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Etapa respectivă a cercetării a avut ca scop determinarea necesităţilor privind utilizarea
tehnologiilor informaţionale în serviciul perinatologic. Determinarea necesităţii de utilizare a
tehnologiilor informaţionale în IMSP a fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza
informaţiei din documentaţia medicală. Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie
faptul că cercetările eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii
indicatori din activitatea IMS, cum este rata consultărilor, vizitele la medic etc.
Pentru prima etapă a cercetării au fost selectate 464 de fişe medicale de tip Formularul-
111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi a lăuzei». Colectarea datelor primare din documentaţia
medicală respectivă s-a înfăptuit cu ajutorul chestionarului, structura şi conţinutul căruia au
permis realizarea analizei complete şi multifactoriale a rezultatelor finale.
Luând în consideraţie particularităţile serviciului perinatologic din Republica Moldova,
pentru a determina în ce măsură asistenţa medicală pentru gravide corespunde recomandărilor şi
cerinţelor existente, evaluarea rezultatelor obţinute a avut loc potrivit următorilor parametri:
– informaţia privind determinarea factorilor de risc perinatal pentru gravide în cazul
când sunt luate la evidenţă şi în termenul de după 30 de săptămâni de sarcină;
– determinarea frecvenţei vizitelor la medicul de familie în timpul sarcinii, cu
analizarea variaţiei în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia
medicală;
– determinarea frecvenţei vizitelor la obstetricianul-ginecolog în timpul sarcinii, cu
analizarea variaţiei în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia
medicală;
– frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii, cu analizarea variaţiei în funcție de grupa
de risc, de zonă şi de instituţia medicală;
– frecvenţa consultărilor în centrele perinatale în timpul sarcinii, cu analiza variaţiei
în funcție de grupa de risc perinatal, de zonă şi de instituţia medicală;
– frecvenţa consultărilor gravidelor de către specialiştii de profil pe parcursul sarcinii;
– completarea gravidogramei;
– rata transmiterii datelor privind naşterea de la maternitate la instituţiile medico-
sanitare de AMP.
49
3.1. Determinarea factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii
Determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii constituie una dintre măsurile
principale, care determină tactica de dirijare a sarcinii începând cu momentul luării pacientei la
evidenţă la etapa îngrijirii antenatale. În funcție de prezenţa factorilor de risc, se evidenţiază
următoarele grupelor de gravide [89]:
– gravide cu risc minim de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii;
– gravide cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii;
– gravide cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi naşterii.
Conform clasificării respective, a fost efectuată analiza cercetării care a demonstrat
următoarele legităţi: în timpul luării pacientei la evidenţă, în medie 43,3% (CI: 38,8%-48,0%)
din gravide se referă la grupa cu risc minim, 24,1% (CI: 20,4%-28,3%) din femeile însărcinate se
referă la grupa cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor, 1,1% din gravide (CI: 0,4%-2,6%)
aparţin grupei cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor. În 31,5% (CI: 27,3%-35,9%) cazuri în
timpul luării pacientei la evidenţă factori de risc perinatal nu se determină (Fig. 3.1).
Fig. 3.1. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (%).
Analiza diferenţelor dintre date în IMSP raionale şi municipale demonstrează diferenţe
statistic veridice (p≤0,01) în categoriile sarcinii cu risc minim şi în grupa cu factori de risc
perinatal nedeterminaţi (Tabelul 3.1). Un număr semnificativ de paciente, care intră în categoria
cu sarcină cu risc minim, fac parte din IMSP municipale comparativ cu cele raionale. Diferenţele
respective sunt legate, în mare parte, de scăderea numărului de paciente nivelul riscului perinatal
al cărora nu se determină.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
43.338.2
53.5
24.1
25.6
21.31.1
1
1.3
31.541.3
23.9
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
50
Tabelul 3.1. Datele statistice privind raportul grupelor de risc perinatal determinat la prima vizită
lot nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m
risc
minim
risc
moderat risc înalt
risc
nedeter
minat
Total (studiu) 464 201 43.3 3.50 112 24.1 4.04 5 1.1 4.6 146 31.5 3.84
IMSP raionale 309 118 38.2 4.47 79 25.6 4.91 3 1.0 5.7 109 35.3 4.58 0.90 0.22 -0.01 0.64
IMSP municipale 155 83 53.5 5.47 33 21.3 7.13 2 1.3 8 37 23.9 7.01 -2.17 -0.49 0.03 -1.36
trisc moderat risc nedeterminatrisc sporit
Zona
risc minim
Compararea datelor din diferite IMSP raionale relevă o anumită legitate: în regiunile ce
ţin de centrele perinatale de nivelul I (Călăraşi, Cimişlia, Sângerei), la luarea la evidenţă se
remarcă un procent mult mai mare a pacienţilor care se referă la grupa cu sarcină cu risc minim
(Fig. 3.2).
Fig. 3.2. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (IMSP raionale, %).
În acelaşi timp, în IMSP raionale se remarcă o frecvenţă înaltă a nedeterminării factorilor
de risc perinatal. Astfel, pentru raionul Cantemir acest indiciu constituie 81,6% (CI: 65,7%-
92,3%), pentru raionul Soroca – 70,9% (CI: 57,1%-82,4%).
Compararea indicilor diferitelor IMSP municipale arată că, în medie, tendinţa de
distribuire a gravidelor pe grupe de risc perinatal rămâne aceeaşi, cu excepţia semnificaţiilor
marginale, descoperite în IMSP AMT «BOTANICA», mun. Chişinău, unde la luarea la evidenţă
la CMF 1 doar 3,3% din gravide au fost trecute în grupa cu sarcină cu risc minim, iar în CMF 2
acest indice este egal cu 100% (Fig. 3.3).
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
raionale
Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
43.338.2
92.7
10.5
68.0
8.03.6
68.0
24.1
25.6
2.4
5.3
0.0
65.3
25.5
26.0
1.1
1.0
0.0
2.6
0.0
1.3
0.0
2.0
31.541.3
4.9
81.6
32.025.3
70.9
4.0
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
51
Fig. 3.3. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat la prima vizită (IMSP municipale, %).
Conform recomandărilor ghidurilor pentru specialişti privind prestarea asistenţei
medicale perinatale, care actualmente reglementează activitatea instituţiilor de AMP în acest
domeniu, determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii se efectuează repetat în
termenul sarcinii de după 30 de săptămâni.
Statistica generală de determinare a factorilor de risc la 30 de săptămâni de sarcină este
prezentată în figura 3.4.
Fig. 3.4. Raportul grupelor cu risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (%).
Analiza datelor obţinute ne arată că în acest termen de sarcină, în medie pe republică,
grupa cu risc minim constituie 33,0% din gravide (CI: 28,7%-37,5%), 28,7% din gravide (CI:
24,6%-33,1%) alcătuiesc grupa cu risc perinatal moderat în timpul sarcinii, 1,9% din gravide
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi
43.353.5
66.0
3.3
100.0
42.2
24.1
21.3
14.0
63.3
0.0
15.6
1.1
1.30.0
3.3
0.0
2.2
31.523.9 20.0
30.0
0.0
40.0
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
33.0 35.029.0
28.7 28.229.7
1.9 1.62.6
36.4 35.3 38.7
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
52
(CI: 0,9%-3,8%) formează grupa cu risc perinatal maxim. În 36,4% din cazuri (CI: 32,1%-
41,0%), la termenul de 30 de săptămâni de sarcină, grupa de risc nu se determină. Analiza
datelor pe zone (IMSP municipale/IMSP raionale) nu relevă diferenţe statistic veridice între
aceste zone (Tabelul 3.2).
Tabelul 3.2. Datele statistice privind raportul grupelor cu risc perinatal determinat la 30 de săptămâni de sarcină.
lot nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m nr. P(%) m
risc
minim
risc
moderat risc înalt
risc
nedeter
minat
Total (studiu) 464 153 33.0 3.80 133 28.7 3.92 9 1.9 4.6 169 36.4 3.70
IMSP raionale 309 108 35.0 4.59 89 28.8 4.80 5 1.6 5.6 109 35.3 4.58 -0.33 0.02 -0.04 -0.19
IMSP municipale 155 45 29.0 6.77 46 29.7 6.74 4 2.6 7.9 60 38.7 6.29 0.72 0.11 0.10 0.44
trisc moderat risc nedeterminatrisc sporit
Zona
risc minim
Totuşi, în instituţiile medicale raionale, în continuare se întrevede tendinţa caracteristică
de atribuire a factorilor de risc perinatal la luarea gravidelor la evidenţă: în regiunile, ce ţin de
centrele perinatale de nivelul I (Călăraşi, Cimişlia, Sângerei), un procent mai mare de paciente
sunt incluse în grupa cu risc perinatal minim (Fig. 3.5). În acelaşi timp, în IMSP raionale se
evidenţiază o frecvenţă sporită a factorilor nedeterminaţi ai riscului perinatal. Astfel, pentru
raionul Cantemir acest indice constituie 97,4% (CI: 86,2%-99,9%), pentru raionul Soroca –
67,3% (CI: 53,3%-79,3%).
Fig. 3.5. Raportul grupelor de risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (IMSP raionale, %).
Indicii respectivi atestă faptul existenţei diferenţelor mari în metodologia de evaluare a
factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii în instituţiile medicale; totodată, ei atestă un număr
mare de pacienţi cărora nu li se efectuează evaluarea factorilor de risc perinatal.
Analiza indicilor de determinare a factorilor de risc perinatal după 30 de săptămâni din
instituţiile medicale municipale de AMP arată că, în comparaţie cu indicele analogic din
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
raionale
Calaraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
33.0 35.0
92.7
2.6
70.0
2.7 0.0
64.0
28.7 28.2
0.0
0.0
0.0
72.0
32.7
30.0
1.9 1.6
2.4
0.0
0.0
2.7
0.0
4.0
36.4 35.3
4.9
97.4
30.022.7
67.3
2.0
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
53
perioada luării la evidenţă, a sporit şi numărul pacienţilor cărora nu li se evalua factorii de risc
perinatal. Indicele respectiv constituie 38,7% (CI: 31,0%-46,9%), în comparaţie cu indicele
analogic la luarea la evidenţă egal cu 23,9% (Fig. 3.1). În acelaşi timp, în astfel de instituţii
medicale ca CMF 2 AMT «BOTANICA» au fost evaluaţi factorii de risc perinatal în termenul de
după 30 de săptămâni (Fig. 3.6), iar în instituţiile medicale din or. Bălţi pacientele, cărora nu li s-
a efectuat evaluarea factorilor de risc perinatal constituie 55,6% (CI: 40,0%-70,4%).
Fig. 3.6. . Raportul grupelor de risc perinatal determinat după 30 de săptămâni de sarcină (IMSP municipale, %).
În acest fel, analiza complexă a datelor din studiu relevă că în instituţiile medicale
cercetate determinarea şi evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii nu sunt
îndeplinite în volum complet, precum se recomandă în ghidul privind organizarea asistenţei
medicale perinatale în instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova [89]. În
cercetarea ulterioară este prezentată lipsa abordării unice a evaluării factorilor de risc perinatal pe
parcursul sarcinii, care duce la organizarea neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor
în IMSP din AMP [39].
Precum atestă cercetările privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în domeniul
medicinei, anumite metode tehnologice vor permite sporirea considerabilă a responsabilităţii
personalului medical la completarea documentaţiei medicale şi, ca urmare, va spori calitatea
serviciului medical şi se va optimiza utilizarea resurselor instituţiilor medicale [2, 16, 32]. O
metodă recomandată, în cazul dat, este utilizarea cartelelor medicale electronice şi a sistemelor
de suport decizional. Astfel de sisteme vor asigura o strategie optimă de evaluare a factorilor de
risc perinatal şi examinarea pacienţilor în funcţie de grupa de risc perinatal sau de patologia
obstetricală care îl însoţeşte.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi
33.0 29.0
60.0
3.3 0.0
31.1
28.729.7
36.0
80.0
0.0
8.9
1.92.6
2.0
3.3
0.0
4.4
36.4 38.7
2.013.3
100.0
55.6
risc minim risc moderat risc sporit risc nedeterminat
54
În scopul optimizării procesului de determinare a factorilor de risc perinatal este raţională
utilizarea sistemului de suport decizional. Mecanismul acestei metodologii se bazează pe faptul
că programul de examinare a gravidei poate fi suplimentat/modificat în mod automat în funcție
de diagnoză, complicaţiile survenite şi modul decurgerii perioadei de îngrijire antenatală. La
momentul actual există un program, deja elaborat şi aprobat, de examinare a gravidelor pentru
sarcina cu risc perinatal minim. În SIP este necesar un algoritm de adăugare la schema de
examinare de bază a recomandărilor respective în funcţie de factorii de risc perinatal şi
complicaţiile pe parcursul sarcinii. Schema algoritmului respectiv este prezentată în figura 3.7.
Factorul de risc Grupa cu risc
perinatal
Recomandări
Sarcina fiziologică I 1. Examinarea standardă
Vârsta ≥ 35 ani II 1. Consultaţia în Centrul de genetică medicală
2. αFPt
3. USG la 12-14, 18-21 săptămâni.
Anamneza obstetricală
complicată II 1. Profilaxia întreruperii sarcinii în termen critic
Rh-factor negativ I
II 1. Profilaxia întreruperii sarcinii în termen critic
2. Anticorpi la Rh-factor lunar
3. USG şi Doppler a/umbelicală la 23-24 săpt.
Astm bronşic cu
insuficienţa respiratorie II 1. Consultaţia pulmonologului
2. Spirograma
3. USG şi Doppler a/umbelicală la 23-24 săpt.
Fig. 3.7. Algoritmul de funcţionare a modulului de suport decizional privind planul de examinare a gravidelor
în funcție de factorul de risc.
După cum se vede în figura 3.7, dacă pe parcursul investigaţiei este determinată diagnoza
„Anamneză obstetricală complicată”, concomitent Rh-factor negativ, sistemul informaţional
recomandă efectuarea investigaţiei suplimentare. În acelaşi timp, prezenţa unui singur factor de
risc din cele enumerate nu necesită afişarea mesajului de atenţionare.
Pentru funcţionarea eficientă a modulului de suport decizional, trebuie elaborate
recomandări detaliate cu privire la determinarea factorilor de risc perinatal şi examinarea
respectivă a gravidelor în funcţie de grupa de risc. În acest caz, medicul de familie, ca specialist
principal în managementul gravidelor la etapa îngrijirii antenatale, va avea posibilitatea de a
utiliza aceste recomandări pentru examinarea mai eficientă şi va evita examinările şi
investigaţiile nemotivate.
55
3.2. Evidenţa la medicul de familie şi obstetricianul-ginecolog pe parcursul
sarcinii
Unul dintre indicii care ilustrează activitatea IMSP de asistenţă medicală primară este
numărul de vizite la medicul de familie. Conform recomandărilor ghidurilor care reglementează
activitatea acestor instituţii, gravida trebuie să efectueze 6 vizite pe parcursul sarcinii, cu condiţia
unei sarcini cu risc minim. Două din cele şase trebuie să fie vizite la obstetricianul-ginecolog.
Analiza datelor obţinute a fost efectuată prin următoarele metodologii:
– analiza divergenţei dintre gravidele din grupa cu risc minim şi gravidele din alte
categorii (cazurile cu risc perinatal moderat, risc sporit în timpul sarcinii şi cazurile
în care când factorii de risc perinatal nu sunt determinaţi), cu scopul de evaluare a
corespunderii cu recomandările ghidurilor perinatale pentru gravidele cu risc
minim;
– analiza divergenţei dintre gravidele din grupa cu risc minim, grupa cu risc moderat,
cea cu risc sporit şi grupa cu risc perinatal nedeterminat, cu scopul de evaluare a
impactului neidentificării riscului perinatal asupra conduitei gravidelor.
Analiza datelor acumulate în procesul cercetării arată că, în medie pe republică, indicele
respectiv depăşeşte semnificativ nivelul recomandat (Tabelul 3.3). În acest fel, în unele cazuri
lipseşte corelaţia statistic veridică dintre numărul vizitelor în timpul sarcinilor în grupa cu risc
minim şi celelalte grupe.
Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii este de 6,16 vizite (Fig.
3.8). În acest caz nu se remarcă o diferenţă statistic veridică între numărul vizitelor gravidelor cu
risc minim şi grupele cu riscul perinatal moderat, sporit sau nedeterminat (sarcina cu risc minim
– 5,89, alte categorii – 6,36 vizite).
Comparaţia indicilor vizitelor gravidelor la medicul de familie din IMSP raionale şi cele
municipale a relevat diferenţe statistic veridice (р≤0,01). Astfel, numărul mediu al vizitelor la
medicul de familie în timpul sarcinii în IMSP raionale este egal cu 5,75, iar în IMSP municipale
– cu 6,97 vizite. Analiza vizitelor în funcţie de grupa de risc arată că în IMSP raionale există o
diferenţă statistic veridică (р≤0,01) a numărului vizitelor la medicul de familie a pacientelor cu
diferite grade de risc perinatal (sarcina cu risc minim – 4,97 vizite, alte categorii – 6,24 vizite).
56
Tabelul 3.3. Vizitele la medicul de familie pe parcursul sarcinii (date statistice, criterii Student)
Nr. vizitelor la
medicul de
familie total media δ m total media δ m total media δ m total media δ m
media/ risc
minim
media/ risc
moderat şi
sporit
media/ risc
nedeterm
risc minim/
risc
moderat şi
sporit
Total (studiu) 464 6.16 2.72 0.13 201 5.89 3.11 0.22 117 6.86 2.55 0.24 146 5.97 2.13 0.18 1.07 -2.62 0.88 -3.01
IMSP raionale 309 5.75 2.51 0.14 118 4.97 2.80 0.26 82 6.59 2.40 0.27 109 5.98 1.99 0.19 2.65 -2.79 -0.97 -4.38
IMSP municipale 155 6.97 2.92 0.23 83 7.20 3.06 0.34 35 7.51 2.79 0.47 37 5.92 2.49 0.41 -0.56 -1.03 2.23 -0.54
CMF7 50 8.98 3.18 0.45 33 9.12 3.03 0.53 7 10.14 3.89 1.47 10 7.70 3.01 0.95 -0.20 -0.75 1.22 -0.65
CMF1 30 6.87 2.09 0.38 1 10.00 0.00 0.00 20 7.20 1.91 0.43 9 5.78 2.11 0.70 -8.20 -0.58 1.36 6.56
CMF2 30 5.90 2.52 0.46 30 5.90 2.52 0.46 0 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00
Bălţi 45 5.51 1.98 0.30 19 5.79 2.02 0.46 8 6.00 2.27 0.80 18 5.00 1.82 0.43 -0.51 -0.57 0.98 -0.23
Călăraşi 41 3.09 1.39 0.22 38 3.13 1.39 0.23 1 4.00 0.00 0.00 2 2.00 1.41 1.00 -0.13 -4.19 1.07 -3.86
Cantemir 38 6.05 0.39 0.06 4 6.00 0.00 0.00 3 6.00 1.00 0.58 31 6.06 0.36 0.06 0.79 0.09 -0.11 0.00
Cimişlia 50 7.38 2.81 0.40 34 7.47 2.84 0.49 0 0.00 0.00 16 7.19 2.81 0.70 -0.14 0.24
Orhei 75 6.79 2.02 0.23 6 6.67 2.07 0.85 50 6.90 2.31 0.33 19 6.53 1.02 0.23 0.14 -0.27 0.79 -0.25
Soroca 55 5.85 2.42 0.33 2 6.00 1.41 1.00 14 6.79 2.83 0.76 39 5.51 2.26 0.36 -0.14 -1.14 0.70 -0.63
Sângerei 50 4.42 2.36 0.33 34 4.03 2.22 0.38 14 5.57 2.38 0.64 2 3.00 2.82 1.99 0.77 -1.60 0.70 -2.08
media pe studiu risc minim risc nedeterminatrisc moderat şi sporit Criteriul Student "t"
57
În instituţiile medicale municipale se remarcă un număr puţin mai scăzut de vizite la
medicul de familie de către alte categorii de gravide, comparativ cu sarcina cu risc minim
(sarcina cu risc minim – 7,2 vizite, alte categorii – 6,69 vizite).
Fig. 3.8. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,
cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal.
Cea mai informativă analiză este analiza numărului de vizite la medicul de familie în
interiorul grupei. Astfel, dintre IMSP raionale (Fig. 3.9) cel mai mic număr de vizite se
evidenţiază în raionul Călăraşi: numărul mediu de vizite constituie 3,09; în cazul sarcinii cu risc
minim – 3,13; în cazul sarcinii cu alte categorii de risc – 2,67. În acelaşi timp, numărul vizitelor
este mult mai mic în comparaţie cu indicele mediu pe studiu şi indicele mediu pe instituţiile
medicale raionale.
Fig. 3.9. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,
cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal (IMSP raionale).
Un fenomen asemănător se remarcă şi în raionul Sângerei, unde numărul mediu de vizite
la medicul de familie este mai mic decât totalul pe studiu şi media printre instituţiile medicale
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
6.165.75
6.97
5.89
4.97
7.20
6.36 6.24
6.69
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Total studiu IMSP
raionale
Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
6.165.75
3.09
6.05
7.38
6.79
5.85
4.42
5.89
4.97
3.13
6.00
7.47
6.67
6.00
4.03
6.36 6.24
2.67
6.06
7.196.79
5.84
5.25
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
58
raionale (р≤0,01) şi constituie 4,42 (sarcina cu risc minim – 4,03 vizite, alte categorii – 5,25
vizite).
Rezultatele obţinute în procesul analizei datelor din instituţiile medicale municipale au
relevat că numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii este mai mare decât
numărul mediu pe studiu (р≤0,01) şi constituie 6,97 vizite, cu reducere în alte categorii de
gravide (sarcina cu risc minim – 7,2 vizite, alte categorii – 6,69 vizite). În acelaşi timp, indicii
privind instituţiile medicale din municipiul Chişinău depăşesc indicii analogici din instituţiile
medicale din raionul Bălţi (Fig. 3.10).
Fig. 3.10. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii,
cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal (IMSP municipale).
Analiza datelor obţinute arată că un factor negativ pentru determinarea planului de
conduită a sarcinii este neidentificarea grupei de risc, care constituie 1/3 din cazurilor cercetate
(Fig. 3.11).
Fig. 3.11. Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii, cu distribuirea
pe grupele cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat.
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
10.00
Total studiu IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi
6.16
6.97
8.98
6.87
5.905.51
5.89
7.20
9.12
10.00
5.90 5.796.36
6.69
8.71
6.76
0.00
5.31
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
6.165.75
6.97
5.89
4.97
7.26.86 6.58
7.51
5.97 5.98 5.91
media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat
59
În general, numărul mediu de vizite la medicul de familie constituie 6,16 vizite pe
parcursul sarcinii, cu divergenţe nesemnificative în funcţie de grupa de risc sau risc perinatal
nedeterminat. În IMSP raionale numărul acestor vizite ale gravidelor din grupa cu risc matern
nedeterminat este mai mare (р≤0,01): grupa cu risc minim – 4,97 vizite, cea cu risc nedeterminat
– 5,98 vizite. În IMSP municipale se remarcă un număr relativ scăzut al vizitelor la medicul de
familie (р≤0,01) ale gravidelor cu risc matern nedeterminat (media – 6,97 vizite, cu risc
nedeterminat – 5,19 vizite). Acest fapt demonstrează că neidentificarea factorilor de risc
perinatal pe parcursul sarcinii este un factor critic pentru stabilirea tacticii adecvate de conduită a
gravidei.
Conform recomandărilor şi ghidului privind prestarea asistenţei medicale gravidelor, în
general, în timpul sarcinii cu risc perinatal minim pacienta trebuie să viziteze cabinetul
medicului obstetrician-ginecolog nu mai puţin de 2 ori pe parcursul sarcinii: la luarea la evidenţă
şi la 30 de săptămâni de sarcină.
Cercetările efectuate arată că în medie pe studiu frecvenţa vizitării medicului obstetrician-
ginecolog constituie 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe statistic veridice în
municipii/raioane (Tabelul 3.4). Totodată, datele pe studiu arată că frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog este mai mare în cazul sarcinii cu risc minim – 5,79 vizite în timpul
sarcinii – şi mai mică (р≤0,01) în cazul altor categorii de gravide – 4,82 vizite în timpul sarcinii
(Fig. 3.12).
Fig. 3.12. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,
cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal.
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
5.24
4.80
6.125.79
5.57
6.12
4.82
4.33
6.12
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
60
Tabelul 3.4. Vizitele la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii (date statistice, criterii Student)
Nr. vizitelor la
obstetricianul-
ginecolog total media δ m total media δ m total media δ m total media δ m
media/ risc
minim
media/ risc
moderat şi
sporit
media/ risc
nedeterm
risc minim/
risc moderat
şi sporit
Total (studiu) 464 5.24 2.53 0.12 201 5.79 2.46 0.17 117 5.62 2.70 0.25 146 4.18 2.17 0.18 -2.62 -1.38 4.94 0.56
IMSP raionale 309 4.8 2.45 0.14 118 5.57 2.58 0.24 82 4.99 2.46 0.27 109 3.83 1.95 0.19 -2.80 -0.62 4.16 1.61
IMSP municipale 155 6.12 2.48 0.20 83 6.12 2.25 0.25 35 7.09 2.70 0.46 37 5.22 2.46 0.40 0.00 -1.95 2.00 -1.87
CMF7 50 6.58 2.31 0.33 33 6.72 2.28 0.40 7 8.00 2.77 1.05 10 5.10 1.20 0.38 -0.27 -1.29 2.96 -1.14
CMF1 30 7.2 2.67 0.49 1 8 0 0.00 20 7.25 2.94 0.66 9 7.00 2.29 0.76 -1.64 -0.06 0.22 1.14
CMF2 30 6.03 2.04 0.37 30 6.03 2.04 0.37 0 0.00 0.00 0 0.00 0.00 0.00
Bălţi 45 4.95 2.37 0.35 19 5.11 2.26 0.52 8 5.88 1.73 0.61 18 4.39 2.68 0.63 -0.26 -1.32 0.77 -0.96
Călăraşi 41 5.78 1.82 0.28 38 5.92 1.71 0.28 1 2.00 0.00 0.00 2 5.00 2.83 2.00 -0.35 13.30 0.39 14.13
Cantemir 38 2.5 0.6 0.10 4 3 0 0.00 3 2.67 1.15 0.66 31 2.42 0.56 0.10 -5.14 -0.25 0.57 0.50
Cimişlia 50 3.26 1.57 0.22 34 3.12 1.57 0.27 0 0.00 0.00 16 3.56 1.59 0.40 0.40 -0.66
Orhei 75 4.13 1.71 0.20 6 6 0.63 0.26 50 4.04 1.55 0.22 19 3.79 2.02 0.46 -5.77 0.31 0.67 5.80
Soroca 55 5.32 1.93 0.26 2 5.5 2.12 1.50 14 5.93 1.90 0.51 39 5.10 1.94 0.31 -0.12 -1.07 0.54 -0.27
Sângerei 50 7.72 2.59 0.37 34 7.85 2.26 0.39 14 8.14 2.77 0.74 2 2.50 2.12 1.50 -0.24 -0.51 3.38 -0.35
media pe studiu risc minim risc nedeterminatrisc moderat şi sporit Criteriul Student "t"
61
Comparaţia rezultatelor cercetării cu estimarea apartenenţei regionale a instituţiei
medicale arată că frecvenţa adresărilor gravidelor la medicul obstetrician-ginecolog este mai
mică în instituţiile medicale raionale şi mai sporită în instituţiile din municipii (р≤0,001). În
acelaşi timp, în instituţiile medicale raionale se păstrează tendinţa generală de micşorare a
numărului de vizite la obstetrician-ginecolog în grupa cu sarcină însoţită de complicaţii (р≤0,01)
în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim – 5,57 vizite, alte
categorii – 4,33 vizite).
Potrivit rezultatelor cercetării, pentru instituţiile medicale municipale nu a fost stabilită
diferenţa privind frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog de către gravidele cu diferit
risc perinatal (numărul mediu al vizitelor – 6,12, sarcină cu risc minim – 6,12 vizite, alte
categorii – 6,12 vizite). Reieşind din datele obţinute, observăm că pentru instituţiile medicale
raionale este caracteristică micşorarea numărului de vizite la medicul obstetrician-ginecolog la
mărirea riscului perinatal în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile medicale municipale nu
se remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu grupa de risc perinatal.
Analiza numărului mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii în
regiunile rurale arată că în instituţiile medicale din diferite raioane există diferite tactici de
conduită a sarcinii. Este considerat un paradox faptul că frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii este mai joasă printre pacientele din alte categorii, decât
printre pacientele cu sarcină cu risc minim (Fig. 3.13). Fenomenul respectiv a fost analizat în
toate raioanele cercetate, cu excepţia raionului Cimişlia. Cu toate acestea, în raioanele Orhei şi
Călărași frecvenţa respectivă joasă este considerată statistic veridică (р≤0,001).
Fig. 3.13. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,
cu divizarea pe grupele cu risc perinatal (IMSP raionale).
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Total studiu IMSP
raionale
Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
5.244.80
5.78
2.50
3.26
4.13
5.32
7.72
5.795.57
5.92
3.00 3.12
6.00
5.50
7.85
4.82
4.334.00
2.44
3.563.97
5.32
7.44
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
62
În acelaşi timp, indicele minim de vizite (raionul Cantemir: 2,5 – indicele general, 3,0 –
sarcina cu risc minim, 2,44 – alte categorii) este de trei ori mai mic decât indicele maxim în
instituţiile medicale raionale (raionul Sângerei: 7,72 – media, 7,85 – sarcina cu risc minim, 7,44
– alte categorii).
În instituţiile medicale municipale, ca şi în cele rurale, în majoritatea cazurilor, frecvenţa
vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog ale pacientelor fără factori de risc perinatal în timpul
sarcinii este mai înaltă decât în alte categorii de paciente (Fig. 3.14).
Fig. 3.14. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii,
cu divizarea pe grupele cu risc perinatal (IMSP municipale).
Frecvenţa diferită a vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog este remarcată atât în
instituţiile medicale ale diferitelor municipii, cât şi în instituţiile medicale ale unui singur centru
teritorial medical (CMF 1, CMF 2 AMT «Botanica»).
Cercetările efectuate arată că, în medie, frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog
este de 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe neînsemnate în zonele municipii/raioane (Fig.
3.15).
Fig. 3.15. Numărul mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii, cu divizarea
pe grupelor cu risc perinatal şi grupa cu risc perinatal nedeterminat.
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
Total studiu IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi
5.24
6.126.58
7.20
6.03
4.95
5.796.12
6.72
8.00
6.03
5.114.82
6.12 6.29
7.17
0.00
4.85
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
5.24
4.80
6.125.79
5.57
6.125.61
4.99
7.09
4.68
3.83
5.21
media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat
63
Datele medii ale cercetării arată că frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog în
timpul sarcinii, este mai mică (р ≤ 0,01) în cazul sarcinii cu risc perinatal nedeterminat (4,18
vizite) şi există divergenţe neînsemnate între sarcina fără risc şi cea cu risc (5,79/5,61 vizite în
timpul sarcinii).
Comparaţia rezultatelor cercetării, cu estimarea apartenenţei zonale a instituţiei medicale,
arată că frecvenţa adresărilor pacientelor la obstetricianul-ginecolog, în timpul sarcinii, este mai
mică în IMSP raionale şi mai sporită în cele municipale (р ≤ 0,001). În instituţiile medicale
raionale se menţine tendinţa generală de reducere a numărului de vizite la obstetricianul-
ginecolog în grupa de paciente cu o sarcină care prezintă complicaţii şi în grupa cu risc perinatal
nedeterminat (р ≤ 0,01), în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim
– 5,57 vizite, sarcină cu risc moderat şi sporit – 4,99 vizite, sarcină cu risc perinatal nedeterminat
– 3,83 vizite).
Potrivit rezultatelor cercetării, în instituţiile medicale municipale a fost stabilită diferenţa
statistic veridică privind frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog ale gravidelor din grupa
cu risc matern nedeterminat: numărul mediu al vizitelor – 6,12, numărul vizitelor în grupa cu risc
perinatal nedeterminat – 5,21. Reieşind din datele obţinute, putem menţiona că pentru instituţiile
medicale municipale de AMP este caracteristică micşorarea numărului de vizite la obstetricianul-
ginecolog în grupa cu risc matern nedeterminat în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile
medicale raionale nu se remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu primul.
Fig. 3.16. Numărul mediu de vizite la medicul de familie şi medicul obstetrician-ginecolog
în timpul sarcinii (total).
O analiză comparativă a datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medicul
de familie şi la obstetricianul-ginecolog (Fig. 3.16) arată că, în general pe studiu, frecvenţa
vizitării medicului de familie (6,16 vizite în timpul unei sarcini) este mai înaltă decât frecvenţa
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
Total
studiu
IMSP
raionale
IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
6.165.75
6.97
8.98
6.87
5.905.51
3.09
6.05
7.38
6.79
5.85
4.42
5.244.80
6.12
6.58
7.20
6.03
4.95
5.78
2.50
3.26
4.13
5.32
7.72
Nr. vizitelor la medicul de familie Nr. vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog
64
vizitelor la medicul obstetrician-ginecolog (5,24 vizite în timpul unei sarcini). O asemenea
tendinţă se păstrează atât în instituţiile medicale de nivel raional, cât şi de nivel municipal (în
toate cazurile р≤0,01).
Cu toate acestea, în instituţiile municipale frecvenţa vizitelor la obstetricianul-ginecolog
este puţin mai înaltă decât în cazul medicului de familie (CMF 1, CMF 2 AMT «Botanica»). În
ceea ce priveşte instituţiile medicale raionale o situaţie analogică se remarcă în raioanele Călăraşi
şi Sângerei, unde numărul vizitelor la obstetricianul-ginecolog este mult mai mare (р≤0,001)
decât numărul vizitelor la medicul de familie.
Concluzii preliminare
Analiza integrată a vizitelor la medicul de familie şi la obstetricianul-ginecolog în timpul
sarcinii ne permite să concluzionăm că:
– în municipii indicele vizitelor în instituţiile medicale (la medicul de familie şi la
medicul obstetrician-ginecolog) este mai înalt decât indicele analogic din raioane;
– în majoritatea instituţiilor medicale cercetate nu există dependenţă între frecvenţa
vizitelor şi grupa cu risc perinatal: tactica de evidenţă a gravidelor cu sarcină cu risc
minim nu diferă de tactica evidenţei gravidelor cu risc perinatal;
– datele obţinute arată că, în unele instituţii medicale raionale, în mod tradiţional,
evidenţa gravidelor se efectuează de către medicii obstetricieni-ginecologi;
– neidentificarea factorilor de risc perinatal este un obstacol pentru organizarea
raţională şi eficientă a managementului gravidelor la etapa îngrijirii antenatale.
Metoda tehnologică recomandată, în cazul dat, este utilizarea consultaţiilor la distanţă şi a
sistemelor de suport decizional. Aceste soluţii tehnologice vor spori eficienţa schimbului de date
medicale atât în cadrul unei instituţii medicale, cât şi între instituţiile medicale şi vor asigura
examinarea completă şi raţională a pacientului şi reducerea consultaţiilor nemotivate [49, 51,
52]. Precum atestă practica cotidiană, utilizarea poştei electronice şi a altor forme de comunicare
la distanţă conduce la reducerea vizitelor la instituţiile medicale, totodată sporind calitatea
consultării [11, 12].
Mecanismul în baza căruia sistemele de suport decizional influenţează asupra eficacităţii
şi calităţii gestiunii documentaţiei medicale şi a managementului pacienţilor a fost abordat în
subcapitolul 3.1. Acesta va permite, într-o măsură oarecare, optimizarea şi standardizarea
schemelor de examinare a gravidelor, fără necesitatea consultaţiilor suplimentare ale
specialiştilor de profil.
65
Coordonarea schemelor de tratament, a necesităţii investigaţiilor suplimentare sau
discutarea rezultatelor investigaţiilor pot fi efectuate prin consultarea la distanţă (cu condiţia
asigurării informaţiei depline despre pacient, obţinute din cartela lui electronică) [51, 54].
3.3. Utilizarea resurselor centrelor perinatale: consultaţii în secţiile consultative
ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III şi spitalizarea gravidelor pe parcursul
sarcinii
Punctele de reper ale unui sistem de îngrijire prenatală sunt centrele perinatale de diferite
niveluri care, în funcţie de statutul lor, deţin posibilităţi şi resurse necesare de acordare a unui
volum anumit de asistenţă medicală.
Pentru evaluarea serviciilor medicale prestate gravidelor la etapa îngrijirii antenatele în
cadrul centrelor perinatale, am analizat indicele frecvenţei spitalizării pacientelor în timpul
sarcinii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II
şi III. Analiza a fost efectuată simultan cu estimarea grupei cu risc în timpul sarcinii, evaluat la
luarea la evidenţă şi la 30 de săptămâni de sarcină, fiind însoţită de o estimare a grupei cu risc
perinatal. Datele cercetării atestă faptul că frecvenţa de spitalizare variază considerabil în diferite
zone şi instituţii medicale, precum şi în grupele cu diferit risc perinatal sau risc nedeterminat.
Astfel, frecvenţa medie a spitalizării în timpul sarcinii constituie 30,0% (CI: 25,9%-34,4%), în
instituţiile medicale raionale – 33,0% (CI: 27,8%-38,6%), în cele municipale – 23,9% (CI:
17,4%-31,4%) (Fig. 3.17).
Fig. 3.17. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,
determinat la prima vizită (%).
Diferenţele dintre frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii în instituţiile medicale raionale
şi în cele municipale sunt statistic veridice (р≤0,01) şi ne permit să presupunem că în zona rurală
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
30.0
33.0
23.9
30.8
39.8
18.1
29.3 28.830.6
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
66
spitalizarea gravidelor este o metodă des utilizată, în cazul lipsei posibilităţii de efectuare a
investigaţiilor medicale depline şi a consultării în condiţii de ambulatoriu.
Mult mai reprezentativă este considerată analiza frecvenţei spitalizării în funcție de grupa
cu risc perinatal al gravidelor. Astfel, analizând frecvenţa spitalizării în funcție de factorii de risc
perinatal, determinat în timpul luării la evidenţă, am depistat că frecvenţa spitalizării gravidelor
cu sarcină cu risc minim în instituţiile medicale raionale constituie – 39,8% (CI: 30,9%-49,3%),
pe când în alte categorii acest indice este mai scăzut (р≤0,05) – 28,8% (CI: 22,5%-35,8%).
Totodată, frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii a pacientelor care s-au aflat la evidenţă
în instituţiile medicale municipale este mai joasă decât frecvenţa medie pe studiu şi mult mai
joasă (р≤0,01) decât în instituţiile medicale rurale. Pe lângă aceasta, ea are o tendinţă contrară:
frecvenţa spitalizării gravidelor cu risc perinatal minim constituie 18,1% (CI: 10,5%-28,0%), pe
când în alte categorii acest indice este mai înalt – 30,6% (CI: 20,2%-42,5%).
Cauzele acestor diferenţe sunt estimarea ambiguă a factorilor de risc perinatal în timpul
sarcinii şi utilizarea resurselor secţiilor de patologie a gravidelor din centrele perinatale pentru
soluţionarea problemelor de investigaţii şi tratament care pot fi soluţionate în condiţii de
ambulatoriu.
Fig. 3.18. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupelor cu perinatal,
determinat la prima vizită (IMSP raionale, %).
Analiza frecvenţei de spitalizare în timpul sarcinii în diferite instituţii medicale raionale
arată că indicele respectiv variază considerabil (Fig. 3.18). Atrage atenţia faptul că, în unele
instituţii medicale de nivelul I al asistenţei medicale perinatale, frecvenţa spitalizării este mult
mai înaltă (р≤0,001) decât frecvenţa medie pe studiu şi cea din instituţiile medicale raionale. În
acest fel, în raionul Călăraşi frecvenţa spitalizării constituie în medie 56,1%, cu variaţii pentru
grupa cu sarcină cu risc minim de 57,9% şi pentru alte categorii – 33,3%. În raionul Sângerei
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
Total studiu IMSP
raionale
Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
30.033.0
56.1
13.2
32.033.3
18.2
46.0
30.8
39.8
57.9
25.023.5
16.7
0.0
44.1
29.3 28.8
33.3
11.8
50.0
34.8
18.9
50.0
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
67
frecvenţa spitalizării constituie în medie 46,0%, cu variaţii pentru grupa cu risc perinatal minim
de 44,1% şi pentru alte categorii – 50,0%.
În instituţiile medicale raionale, la evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul luării la
evidenţă, frecvenţa spitalizărilor în astfel de raioane ca Călăraşi şi Cantemir este mai înaltă
printre gravidele care se referă la grupa cu evoluţia fiziologică a sarcinii, decât în grupa cu
sarcină cu risc de apariţie a complicaţiilor.
În ceea ce priveşte situaţia din instituţiile medicale municipale (Fig. 3.19), frecvenţa
spitalizării în AMT «Botanica» din municipiul Chişinău este mai înaltă decât indicele mediu atât
pe studiu, cât şi din instituţiile medicale municipale în general (CMF 1 – 43,3%, CMF 2 –
33,3%). În majoritatea instituţiilor municipale frecvenţa spitalizării pacientelor cu sarcină cu risc
minim este simţitor mai joasă decât a celor cu sarcină cu complicaţii.
Fig. 3.19. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,
determinat la prima vizită (IMSP municipale, %).
Rezultatele respective ne demonstrează că în instituţiile medicale municipale se utilizează
în mod raţional resursele asistenţei medicale de ambulatoriu şi spitalizarea este o metodă folosită
atunci când posibilităţile asistenţei medicale primare sunt epuizate.
Avantajele şi neajunsurile utilizării resurselor IMSP din AMP pentru gravide se pot
urmări la analiza frecvenţei spitalizării în timpul sarcinii a persoanelor cu diferite grupe de risc
perinatal, cu evaluarea factorilor de risc după 30 de săptămâni de sarcină (Fig. 3.20).
Conform datelor cercetării, frecvenţa spitalizării pacientelor din grupa cu risc minim (la
determinarea factorilor de risc după 30 de săptămâni) este mult mai mică în instituţiile medico-
sanitare municipale (р≤0,001). Frecvenţa spitalizării acestui contingent de paciente în instituţiile
medicale raionale constituie 41,7% (CI: 32.3%-51.5%), în instituţiile medicale municipale –
11,1% (CI: 3.7%-24.1%). Totuşi, în instituţiile raionale este prezent fenomenul numărului mare
de spitalizare a gravidelor cu risc minim, comparativ cu gravidele cu risc moderat sau sporit:
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
Total studiu IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi
30.0
23.9
16.0
43.3
33.3
13.3
30.8
18.1
9.1
0.0
33.3
10.5
29.330.6
29.4
44.8
0.0
15.4
media risc minim alte categorii de risc+risc nedeterminat
68
frecvenţa spitalizărilor în grupa cu complicaţii ale sarcinii constituie 38,0% (CI: 28.1%-35.1%)
contra 41,7% pentru grupa cu sarcină cu risc minim. Pentru instituţiile medicale municipale acest
indice constituie 36,0% (CI: 22,9%-50,8%) şi 11,1% respectiv.
Fig. 3.20. Frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal,
determinat la 30 de săptămâni de sarcină (%).
Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite zone arată că în majoritatea
instituţiilor municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii fiziologice este evident mai
joasă (р≤0,001) decât frecvenţa spitalizării pacientelor cu factori de risc perinatal în timpul
sarcinii.
În instituţiile medicale raionale, atât în general, cât şi în instituţiile cercetate (raioanele
Călăraşi şi Orhei), frecvenţa spitalizării grupei cu risc de dezvoltare a patologiei în timpul
sarcinii este mai joasă decât a pacientelor din categoria cu sarcină fiziologică.
Cercetarea a demonstrat că, din punct de vedere al utilizării resurselor secţiilor de
patologie a gravidităţii din centrele perinatale, neidentificarea factorilor de risc reprezintă o
problemă majoră. Analizând situaţia am depistat faptul că în instituţiile medicale raionale
frecvenţa de spitalizare a gravidelor din grupa cu risc minim constituie 41,7%, a celor cu risc
perinatal moderat sau sporit – 38,0%, iar a pacientelor cu risc nedeterminat este mai redusă şi
constituie 20,2% (CI − 13,1%-28,9%). Totodată, frecvenţa de spitalizare a pacientelor gravide
aflate în evidenţa instituţiilor medicale municipale este mai joasă versus cea medie şi mult mai
joasă (р ≤ 0,01) decât în instituţiile medicale raionale, având o tendinţă contrară: frecvenţa de
spitalizare a gravidelor din grupa cu sarcină cu risc minim constituie 11,1%, iar la gravidele cu
risc perinatal nedeterminat acest indice este mai înalt şi constituie 23,3% (CI − 13,6%-36,0%).
În cadrul cercetării au fost colectate date, analiza cărora ne permite să evaluăm frecvenţa
şi structura consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
30.0
33.0
23.9
32.7
41.7
11.1
37.338.0
36.0
21.3 20.2
23.3
media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat
69
(Fig. 3.21). În medie, frecvenţa acestor consultaţii constituie 44,2% (IMSP raionale – 46,3%,
IMSP municipale – 40,0%).
Fig. 3.21. Frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale în timpul sarcinii
cu distribuirea pe grupele cu risc perinatal, determinat la 30 de săptămâni de sarcină (%)
Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale, nivelurile
II şi III, arată că frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupa cu risc perinatal minim este
mai joasă vizavi de frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupa cu risc perinatal moderat
sau sporit: media – 44,2% (CI: 39,6%-48,8%); cu risc minim – 17,6% (CI: 12,0%-24,6%); cu
risc moderat sau sporit – 81,7% (CI: 74,3%-87,7%) din numărul total al cazurilor cercetate.
Frecvenţa de consultaţii ale pacientelor cu risc perinatal nedeterminat constituie 36,7% (CI:
29,4%-44,4%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale
în funcţie de zona raioane/municipii demonstrează că o tendinţă asemănătoare se păstrează şi în
instituţiile medico-sanitare raionale şi municipale.
O analiză complexă a datelor obţinute ne arată că depărtarea geografică de centrele
perinatale constituie un factor important, care influenţează indicii frecvenţei consultaţiilor în
centrele perinatale. Precum ilustrează figura 3.22, în majoritatea instituţiilor medicale de
asistenţă medicală primară, deservite de centrele perinatale de nivelul I (raioanele Călăraşi,
Cantemir, Cimişlia, Sângerei), frecvenţa consultărilor în centrele perinatale de nivelurile II şi III
este considerabil mai joasă, decât în instituţiile medicale din republică, care se află în regiunea
deservirii acestor centre. Printre instituţiile medicale municipale, cel mai mic indice de consultări
în centrele perinatale este în mun. Bălţi şi constituie 22,2% din numărul general al cazurilor
cercetate.
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0
80.0
90.0
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
44.246.3
40.0
17.6 16.720.0
81.785.9
74.0
36.7
42.2
26.7
media risc minim risc moderat și sporit risc nedeterminat
70
Fig. 3.22. Consultările în centrele perinatale pe parcursul sarcinii (%)
În acelaşi timp, structura consultărilor în funcție de nivelul în care a fost consultată
pacienta arată că în instituţiile medicale situate în apropierea municipiului Chişinău frecvenţa
consultaţiilor în centrul perinatal de nivelul III este considerabil mai înaltă decât în majoritatea
instituţiilor medicale rurale (27,4% din numărul total al consultaţiilor în centrele perinatale ale
IMSP municipale). Acest fapt se confirmă, de exemplu, în mun. Bălţi, unde toate consultările
sunt efectuate în centrul perinatal regional de nivelul II.
În afară de aceasta, atrage atenţia faptul că, în unele zone (raionul Cimişlia) se atestă un
nivel jos al consultaţiilor în centrele perinatale (12,0%), toate acestea sunt efectuate de centrul
perinatal de nivelul III (100%), ceea ce indică un nivelul scăzut de interacţiune cu centrul
perinatal regional de nivelul II.
Fig. 3.23. Consultările în centrul perinatal de nivelul III (%).
Analiza numărului consultaţiilor în centrul perinatal de nivelul III arată că frecvenţa
consultaţiilor pacientelor din zonele rurale este mai joasă decât cea a gravidelor din municipii:
media – 7,1%, IMSP raionale – 5,2%, IMSP municipale – 11,0% din numărul total al cazurilor
83.9
88.8
72.6
31.6
87.090.0
100.0
76.9
100.0
0.0
96.0 95.1
71.4
16.1
11.2
27.4
68.4
13.010.0
0.0
23.1
0.0
100.0
4.0 4.9
28.6
44.246.3
40.0 38.0
76.7
33.3
22.2
31.7
2.6
12.0
100.0
74.5
14.0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Total IMSP
raionale
IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
%
Centre perinatale nivelul II Centrul perinatal nivelul III Consultaţii în centre perinatale (total)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Rata consultaţii la
nivelul III
IMSP raionale IMSP municipale
7.1% 5.2% 11.0%
92.9% 94.8% 89.0%
consultate neconsultate
71
cercetate (Fig. 3.23). În acest fel, conform statisticii oficiale, mai mult de 10% din naşterile din
republică sunt atribuite centrului perinatal de nivelul III.
Concluzii preliminare
Analiza integrată a datelor privind frecvenţa spitalizării în secţiile de patologie a
gravidităţii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile
II şi III în timpul sarcinii ne permite să tragem următoarele concluzii preliminare:
– pentru instituţiile medicale rurale sunt caracteristici indici mai înalţi de spitalizare
în timpul sarcinii;
– evaluarea factorilor de risc perinatal, în multe cazuri, este neadecvată, ceea ce duce
la evaluarea şi prognozarea incorecte ale stării pacienţilor şi utilizarea neraţională a
resurselor centrelor perinatale;
– în regiunile deservite de centrele perinatale de nivelul I depărtarea geografică a
centrelor perinatale de un nivel mai înalt duce la situaţia în care asistenţa medicală
de staţionar se utilizează pentru soluţionarea problemei deficitului asistenţei
medicale de performanţă în zona rurală.
În literatura mondială sunt descrise tehnologiile consultării la distanţă, utilizate până la
momentul spitalizării, acestea fiind considerate un mecanism eficient de reducere a numărului
spitalizărilor şi de optimizare a tratamentului în staţionar [11, 12, 115]. În acest caz, apare
posibilitatea de a reduce numărul spitalizărilor din contul transferurilor nemotivate la staţionar,
ceea ce este actual pentru localitatea rurală.
Mecanismul de reducere a frecvenţei spitalizărilor prin utilizarea consultaţiilor la distanţă
este bazat pe următorii factori:
– consultaţia la distanţa, efectuată înainte de spitalizarea preconizată, permite
diferenţierea patologilor tratamentul cărora este posibil în condiţii de ambulatoriu;
– consultaţia la distanţă prespitalicească duce la optimizarea examinării şi
tratamentului medicamentos în condiţii de staţionar, fiindcă investigaţiile
instrumentale pot fi reduse şi tratamentul poate fi indicat şi lansat imediat după
internarea pacientului în staţionar; astfel, durata spitalizării poate fi micşorată;
– iniţial, poate fi evidenţiată sporirea numărului de consultaţii în secţiile consultative
ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III, totodată aceasta nu duce la majorarea
costului serviciului medical acordat cu sporirea calităţii asistenţei medicale
perinatale.
72
3.4. Examinarea gravidelor pe parcursul sarcinii
Examinarea gravidelor reprezintă o componentă importantă a calităţii asistenţei prestate
de instituţia medicală. Conform programului «Promovarea serviciilor perinatale de calitate»,
în Republica Moldova a fost elaborată şi expusă spre utilizare schema examinării gravidelor,
etapele şi conţinutul căreia sunt ilustrate în documentul Formularul-111 «Fişa de evidenţă a
gravidei şi lăuzei». Conform acestei scheme, examinarea include consultaţiile de rigoare,
investigaţiile instrumentale şi de laborator, toate acestea fiind importante pentru determinarea
stării pacientei.
În cadrul studiului nostru am cercetat dacă examinarea pacientelor corespunde întru totul
recomandărilor, cu utilizarea următorilor indici:
– frecvenţa consultaţiilor obligatorii ale specialiştilor de profil în timpul sarcinii
(ORL, oftalmolog, stomatolog);
– plenitudinea informaţiei introduse în gravidogramă sau ponderea cazurilor cu
gravidograma completă (tensiunea arterială, bătăile cordului fetal, înălţimea
fundului uterului, masa corpului gravidei).
Datele obţinute arată că plenitudinea examinării pacientelor, în majoritatea cazurilor, este
o problemă pentru nivelul primar al asistenţei medicale în RM. Conform rezultatelor (Fig. 3.24),
34,9% din gravide nu au fost consultate pe deplin de către specialiştii de profil, după cum este
stipulat în programul de examinare. Procentul pe diferite zone nu diferă în mod substanţial de
datele medii pe republică (total studiu – 34,9%, IMSP raionale – 37,9%, IMSP municipale –
29,0%).
Fig. 3.24. Consultaţii obligatorii la specialiştii de profil (%).
Potrivit acestor date, fiecare a treia gravida din RM, în timpul supravegherii nu primeşte
volumul deplin stipulat în protocolul de examinare.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
65.1% 62.1%71.0%
34.9% 37.9%29.0%
examinate complet examinate incomplet
73
Gravidograma, ca un element al documentaţiei medicale, reprezintă o ilustrare grafică a
dinamicii modificării indicilor de bază privind starea pacientei şi a fătului în timpul sarcinii.
Evident, ilustrarea grafică a datelor este mai reprezentativă şi facilitează o percepere mai rapidă
şi mai eficientă a informaţiei medicale privind evoluţia unor parametri obiectivi pe parcursul
sarcinii. Pe lângă acestea, în corespundere cu cerinţele existente, completarea gravidogramei este
un element esenţial de lucru cu documentaţia medicală.
Fig. 3.25. Completarea gravidogramei (total studiu, %).
Un asemenea indice ca plenitudinea completării gravidogramei arată (Fig. 3.25) că, în
medie pe studiu, aceasta este completată total doar în 56% cazuri, iar în 3,7% cazuri nu este
completată în general.
La analiza indicelui completării gravidogramei în instituţiile medicale raionale am
determinat că acesta diferă de indicele mediu pe studiu (Fig. 3.26): în volum complet
gravidograma este completată în 61,8% cazuri, iar în 2,9% cazuri nici unul din cele patru
componente ale gravidogramei nu oferă informaţia despre dinamica stării pacientei.
Fig. 3.26. Completarea gravidogramei (IMSP raionale, %).
gravidograma
completată
56.0%
gravidograma
parţial completată
40.3%
gravidograma
necompletată
3.7%
gravidograma
completată
61.8%
gravidograma
parţial completată
35.3%
gravidograma
necompletată
2.9%
74
O situaţie şi mai nefavorabilă a fost atestată în instituţiile medicale municipale (Fig.
3.27), în care doar în 44,5% cazuri gravidograma este completată pe deplin, iar în 5,2% cazuri
lipsesc indicii stării de sănătate a pacientei.
Fig. 3.27. Completarea gravidogramei (IMSP municipale, %).
În aşa fel, în instituţiile medico-sanitare din RM, în majoritatea cazurilor, nu se respectă
recomandările privind examinarea gravidelor la etapa asistenţei medicale antenatale şi nu se
înregistrează informaţia despre sarcină în volum complet, în documentele medicale Formularul-
111 «Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei».
Utilizarea cartelei medicale electronice a pacientului este acel mecanism care va conduce
la sporirea considerabilă a calităţii examinării acestuia. Pe de o parte, documentele medicale
electronice vor asigura parcurgerea tuturor etapelor de examinare, deoarece tehnologia este
elaborată în aşa fel încât finisarea introducerii datelor privind starea pacientului va fi imposibilă,
dacă nu vor fi completate toate câmpurile obligatorii, prevăzute de programul corespunzător. Pe
de altă parte, datele introduse o singură dată pot fi utilizate de mai multe ori, ceea ce simplifică
lucrul cu documentele, iar forma de prezentare a acestor date poate fi stabilită de utilizator, ceea
ce facilitează procesul de percepere a informaţiei de către personalul medical [7, 8, 13, 16, 38,
107].
3.5. Calitatea transmiterii informaţiei în actualul sistem informaţional perinatal
În cadrul cercetării de faţă a fost abordată problema evaluării calităţii de transmitere a
informaţiei între diferite structuri şi niveluri ale serviciului perinatologic din RM. Am întâmpinat
unele greutăţi, deoarece în literatura de specialitate nu sunt descrise metodele şi criteriile după
care, direct sau indirect, poate fi evaluat indicele respectiv. Punctul de lansare a devenit rata de
transmitere a informaţiei din instituţiile de asistenţă medicală primară în centrele perinatale şi
viceversa. În legătură cu faptul că la intrarea în centrul perinatal pacienta este obligată să
gravidograma
completată
44.5%
gravidograma
parţial
completată
50.3%
gravidograma
necompletată
5.2%
75
prezinte două documente (buletinul de identitate şi carnetul perinatal), reiese că în 100% cazuri
informaţia din instituţia de asistenţă medicală primară este transmisă în centrele perinatale.
Estimarea fluxului invers al informaţiei se produce după schema următoare: a fost
stabilită cota Formularului-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”, în care se includea
extrasul privind rezultatul naşterii din Formularul-113 „Carnetul perinatal” (foaie detaşabilă).
Rezultatele sunt prezentate în figura 3.28.
Fig. 3.28. Rata transmiterii informaţiei despre naştere din maternitate
la nivelul de asistenţă medicală primară (%)
Conform datelor obţinute, în medie în 11,9% din cazuri în „Fişa de evidenţă a gravidei şi
lăuzei” lipsea informaţia privind rezultatul naşterii în formă de extras (foaia detaşabilă din
carnetul perinatal). Divergenţe semnificative între datele pe zonele raioane/municipii nu s-au
depistat. Cu toate acestea, pentru mun. Bălţi acest indice a constituit 20%, iar pentru instituţiile
medico-sanitare din raionul Soroca – 29,1%.
Evaluarea calitativă a informaţiei transmise în instituţiile medico-sanitare de asistenţă
medicală primară s-a desfăşurat în felul următor: din Formularul-111 „Fişa de evidenţă a
gravidei şi lăuzei”, în care exista extrasul privind rezultatele naşterii din Formularul-113
„Carnetul perinatal”, a fost determinată frecvenţa unor tipuri de complicaţii, evaluate de statistica
medicală oficială (operaţia cezariană, naşterile premature, gestoza la naşteri). Indicii obţinuţi au
fost comparaţi cu indicii analogici din rapoartele statistice ale MS pentru anul 2006 [76, 77] (Fig.
3.29).
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total
studiu
IMSP
raionale
IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 Bălţi Călăraşi Cantemir Cimişlia Orhei Soroca Sângerei
88.1 88.0 88.496.0
86.7 90.080.0
85.4
97.488.0
100.0
70.9
84.0
11.9 12.0 11.64.0
13.3 10.020.0
14.6
2.612.0
0.0
29.1
16.0
foaie detașabilă există foaie detașabilă nu există
76
Fig. 3.29. Compararea datelor despre complicaţiile la naştere obţinute în studiu
şi din rapoartele statistice anuale ale MS (%).
Toate rezultatele obţinute în cercetarea prezentă sunt considerabil mai joase decât datele
statisticii medicale oficiale pentru aceeaşi perioadă calendaristică.
Astfel, se poate concluziona că nivelul de transmitere a informaţiei din centrele
perinatale în instituţiile de asistenţă medicală primară, în unele regiuni ale Republicii Moldova,
nu este adecvat şi nu corespunde cerinţelor determinate în ghidurile naţionale de perinatologie.
La fel, calitatea informaţiei transmise este considerabil mai joasă, în comparaţie cu calitatea
informaţiei care este transmisă ulterior, sub forma dărilor de seamă, în departamentul de
statistică medicală.
Precum ne demonstrează cercetările din domeniu, informatizarea instituţiilor medicale
are influenţă pozitivă, în primul rând, asupra evaluării datelor statistice din sănătatea publică.
Utilizarea cartelelor medicale electronice permite folosirea integrată a întregii informaţii despre
sănătatea pacienţilor, cu scopul de a elabora şi de a realiza diferite programe privind ameliorarea
sănătăţii publice a populaţiei [66].
Concluzii preliminare
Din datele obţinute la analiza formularelor medicale Formularul-111 «Fişa de evidenţă
a gravidei şi lăuzei» se pot face concluziile preliminare privind unele aspecte de organizare a
asistenţei medicale perinatale la etapa asistenţei medicale primare în Republica Moldova:
1. Determinarea factorilor de risc, care este una dintre componentele principale de
organizare a asistenţei medicale antenatale pentru gravide, nu se îndeplineşte în
volum complet, precum recomandă ghidul pentru specialiştii din domeniul
respectiv.
2. Indicii frecvenţei vizitelor la medicii de familie şi la obstetricienii-ginecologi, ca
specialişti de bază în domeniul asistenţei medicale antenatale, depăşesc indicii
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
Cezariana Gestoză la naştere Naştere prematură
6.60
2.70
1.70
11.30
3.502.70
12.77
3.85
2.77
studiu raport anual MS 2006 raport anual MS 2006 IMS studiate
77
recomandaţi de ghidul în domeniul respectiv. În afară de aceasta, nu s-au depistat
diferenţe în vizitele la specialişti ale gravidelor în funcție de factorii de risc
perinatal în timpul sarcinii.
3. Frecvenţa spitalizării în timpul sarcinii, în unele regiuni ale RM (cu prioritate, în
regiunile deservite de centrele perinatale de nivelul I), depăşeşte indicii medii pe
studiu, cu toate că frecvenţa spitalizării în grupa cu factori de risc minim depăşeşte
indicele analogic pentru categoria gravidelor cu factori de risc perinatal moderat
sau sporit în timpul sarcinii.
4. În sistemul din trei niveluri al asistenţei perinatale din RM, resursele centrelor
perinatale de nivelurile II şi III pentru prestarea asistenţei consultative şi
diagnostice se utilizează raţional.
5. Cercetarea noastră a demonstrat faptul că unii indici ai calităţii examinării
gravidelor nu corespund recomandărilor ghidurilor privind prestarea asistenţei
medicale perinatale la etapa asistenţei medicale de ambulatoriu, oferite în
instituţiile medico-sanitare ale AMP.
6. Disponibilitatea informaţiei privind naşterea în sistemul perinatal actual nu este
suficientă în unele raioane ale Republicii Moldova. Calitatea informaţiei transmise
este considerabil mai joasă în comparaţie cu calitatea informaţiei transmise ulterior,
în forma dărilor de seamă, în Departamentul de statistică medicală al Centrului
Naţional de Management în Sănătate (CNMS).
78
4. NIVELUL DE INSTRUIRE A PERSONALULUI MEDICAL ÎN
DOMENIUL ÎNGRIJIRILOR ANTENATALE ŞI AL TEHNOLOGIILOR
INFORMAŢIONALE
4.1. Nivelul pregătirii personalului medical în domeniul îngrijirilor antenatale
Pregătirea personalului medical în domeniul prestării serviciilor medicale de
perinatologie este o componentă importantă a asistenţei medicale calitative. În cadrul cercetării
noastre am analizat pregătirea personalului medical în domeniul respectiv. Obiectul cercetării a
fost personalul medical, medicii de familie din instituţiile medico-sanitare publice din asistenţa
medicală primară, care joacă rolul principal în organizarea asistenţei medicale perinatale.
Colectarea datelor a fost efectuată prin intermediul anchetelor, structura cărora ne-a dat
posibilitatea de a evalua nivelul de pregătire a personalului medical în domeniul perinatologiei.
Pentru evaluarea şi analiza datelor au fost utilizaţi următorii indici:
– rata medicilor de familie specializaţi în domeniul îngrijirilor antenatale;
– opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale acordate
gravidelor;
– date despre opinia medicilor de familie privind necesitatea consultaţiilor altor
specialişti, pentru organizarea raţională a asistenţei medicale perinatale.
Evaluarea ratei medicilor de familie care au fost perfecţionaţi în domeniul perinatologiei
a fost efectuată pe baza răspunsurilor la următoarea constatare: „Perfecţionări în domeniul
îngrijirii perinatale şi planificarea familiei”, cu variante de răspunsuri „DA” sau „NU”.
Fig. 4.1. Rata medicilor de familie specializaţi în domeniul asistenţei medicale antenatale (%).
Reieşind din datele cercetării, o parte considerabilă a intervievaţilor au răspuns negativ
(Fig. 4.1). Un răspuns negativ au dat 26,8% din intervievaţi (CI: 22,2%-32,0%), dintre ei
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
73.2% 77.5%64.2%
26.8% 22.5%35.9%
"da" "nu"
79
lucrătorii medicali din IMSP raionale au alcătuit 22,5% (CI: 17,2%-28,6%), iar printre lucrătorii
medicali din sectorul municipal – 35,8% (CI: 26,8%-45,7%).
Posibil, unul dintre motivele răspunsului negativ la întrebarea privind specializarea în
domeniul îngrijirilor antenatale şi planificării familiei este că durata şi eficacitatea cursurilor de
specializare nu oferă posibilitatea de a obţine deprinderi practice calitative pentru lucrul cu
gravidele.
Un alt indice care caracterizează pregătirea medicilor de familie în domeniul îngrijirilor
antenatale şi planificării familiei este cunoaşterea algoritmului de conduită a gravidelor în
funcție de grupa de risc perinatal. La întrebarea: „Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei
specialistului de profil pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul sarcinii
fiziologice?”, în medie, doar 58,5% din cei intervievaţi consideră că, în cazul lipsei factorilor de
risc perinatal, consultaţia la obstetricianul-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii,
aşa precum recomandă ghidurile şi instrucţiunile de activitate a medicilor de familie în acordarea
asistenţei medicale antenatale (Fig. 4.2). În 35,7% cazuri intervievaţii consideră că consultaţia
obstetricianului-ginecolog este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.
Fig. 4.2. Necesitatea consultaţiei obstetricianului-ginecolog
pe parcursul sarcinii cu risc perinatal minim (%).
Răspunsurile medicilor de familie din IMSP raionale s-au clasificat în felul următor:
63,5% din intervievaţi consideră că în cazurile de lipsă a factorilor de risc perinatal consultaţia
obstetricianului-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii şi 30,6% cred că această
consultaţie este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.
În IMSP municipale răspunsurile atestă mari diferenţe de la indicatorii medii (p≤0,01):
48,1% din intervievaţi consideră că în lipsa factorilor de risc perinatal consultaţia
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
58.5 63.5
48.1
35.7 30.6
46.2
4.9 4.5 5.7
0.9 1.4
după Protocolul de îngrijire perinatală la fiecare vizită
dificil de răspuns niciodată
80
obstetricianului-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul sarcinii şi 46,2% din ei consideră
că consultaţia acestuia este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de familie.
Opiniile medicilor de familie referitor la frecvenţa consultării de către obstetricianul-
ginecolog a gravidelor din grupa cu risc perinatal moderat sau sporit s-au împărţit la fel, atât în
medie, cât şi pe zone, examinate şi analizate separat. Semnificativ este faptul că un procent
anumit de intervievaţi consideră că, chiar în prezenţa factorilor de risc perinatal pe parcursului
sarcinii, consultaţia la medicul obstetrician-ginecolog trebuie să se efectueze de 2 ori, în
corespundere cu regulamentele pentru sarcina necomplicată (cu risc minim) (Fig. 4.3). La
această categorie de intervievaţi se atribuie 15,5% din medicii de familie (19,4% – IMSP
raionale, 7,5% – IMSP municipale).
Fig. 4.3. Necesitatea consultaţiei obstetricianului-ginecolog pe parcursul
sarcinii cu risc perinatal moderat sau sporit (%).
Efectuând analiza comparativă a indicilor din figurile 4.2 şi 4.3, concludem că până în
prezent nu există în practica personalului medical un algoritm de conduită a sarcinii în funcție de
factorul de risc perinatal, care ar fi utilizat pe larg în toate instituţiile medico-sanitare din AMP.
Totodată, reieşind din aceste date şi din indicii privind frecvenţa consultaţiilor gravidelor la
medicul de familie şi la obstetricianul-ginecolog pe parcursul sarcinii (Fig. 3.16), putem
concluziona că actualmente povara conduitei gravidelor preponderent este pe seama medicilor
obstetricieni-ginecologi din sectorul AMP.
O caracteristică importantă a reformelor din sistemul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului
este opinia personalului medical privind schimbarea calităţii serviciilor medicale prestate
gravidelor. Astfel, medicii au răspuns la întrebarea: „Consideraţi că calitatea asistenţei
medicale acordate gravidelor şi parturientelor s-a îmbunătăţit după introducerea
medicinei de familie?”. Răspunsurile sunt prezentate în figura 4.4.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
48.2 47.3 50.0
31.7 30.634.0
4.01.8
8.515.5 19.4
7.50.6 0.9 0.0
după necesitate la fiecare vizitădificil de răspuns după Protocolul de îngrijire perinatalăniciodată
81
Conform acestor date, în medie, doar 53,7% din medicii intervievaţi susţin că calitatea
serviciilor medicale prestate gravidelor s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de
familie (62,2% – IMSP raionale, 35,8% – IMSP municipale).
Fig. 4.4. Opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale, prestate gravidelor (%).
O caracteristică a programului de fortificare a asistenţei medicale perinatale şi de sporire
a calităţii serviciilor medicale este accentul pe planificarea raţională a familiei şi evidenţa
eficientă a diferitelor categorii de pacienţi cu patologie obstetricală şi extragenitală în anamneză.
Conform principiilor medicinei de familie, aceste sarcini sunt responsabilitatea medicilor de
familie.
La următoarea etapă de cercetare medicii urmau să răspunde la întrebarea: „Consideraţi
că eficacitatea evidenţei femeilor de vârstă fertilă cu patologie obstetricală, ginecologică
sau extragenitală a crescut după introducerea medicinei de familie?” Repartizarea
răspunsurilor este prezentată figura 4.5.
Fig. 4.5. Opinia medicilor de familie privind calitatea asistenţei medicale, prestate femeii de vârstă fertilă
din grupa cu risc obstetrical/extragenital (%).
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
53.762.2
35.8
25.321.6
33.0
21.0 16.2
31.2
"da" "nu" "nu ştiu"
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP raionale IMSP municipale
46.0 51.4
34.9
35.734.6
37.7
18.3 14.027.4
"da" "nu" "nu ştiu"
82
Conform acestor date, în medie, doar 46,0% din medicii intervievaţi susţin că calitatea
serviciilor medicale, prestate diferitor categorii de pacienţi cu patologie obstetricală sau
extragenitală în anamneză, s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de familie (51,4%
– IMSP raionale, 34,9% – IMSP municipale).
Aşadar, analiza rezultatelor obţinute ne permite să facem unele concluzii preliminare:
1. Instruirea teoretică a medicilor de familie în domeniul organizării serviciului
perinatologic şi folosirea acestor cunoştinţe în practică nu corespund sarcinilor
stipulate în programele naţionale de modernizare a serviciului medical perinatal.
2. Implementarea metodelor noi de prestare a serviciilor medicale în domeniul
perinatologiei, conform opiniei majorităţii personalului medical, nu a condus la
îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate gravidelor.
4.2. Deprinderile personalului medical în domeniul tehnologiilor informaţionale
În condiţiile contemporane, eficienţa lucrului personalului medical tot mai mult depinde
nu doar de nivelul pregătirii medicale, ci şi de îndemânarea de a utiliza în activitatea cotidiană
performanţele din alte domenii ale cunoştinţelor umane. Perfecţionarea lucrătorilor medicali este
indispensabilă activităţii medicale eficiente şi calitative. Referitor la domeniul tehnologiilor
informaţionale ,se poate spune că nivelul aptitudinilor de lucru de calculator este direct
proporţional cu efectul implementării sistemelor informaţionale în practica medicală.
Conform părerilor unor autori, lipsa de aptitudini a personalului medical în domeniul
utilizării programelor-soft pentru calculator este un impediment vădit în calea implementării
tehnologiilor informaţionale în instituţiile medicale [37, 50, 55, 98, 99]. Scopul şi obiectivele
cercetării noastre prevedeau determinarea nivelului de instruire a personalului medical, precum
şi determinarea abilităţilor de lucru la calculator.
Pe parcursul studiului a fost calculată rata medicilor care posedă deprinderi de lucru la
calculator. Plus la aceasta, am determinat nivelul deprinderilor lor, calculul fiind efectuat în baza
capabilităţii respondenţilor de a utiliza pachetul standard al aplicaţiilor de oficiu (exemplu:
aplicaţiile de oficiu Microsoft Office). Ca fundament a servit metodologia ajustată, utilizată în
programul ECDL (European Computer Driving License), care confirmă că posesorul
certificatului ECDL posedă un anumit nivel minim de cunoştinţe de lucru la calculator.
Respectiv, în corespundere cu metodologia în cauză, candidatul trebuie să confirme cunoştinţele
şi deprinderile practice pe care le posedă conform pachetului aplicaţiilor de oficiu:
1. procesare de text Microsoft Word
2. tabele electronice Microsoft Excel
83
3. baza de date Microsoft Access
4. pregătirea prezentărilor Microsoft PowerPoint
5. utilizarea Internetului.
Un indice al pregătirii informaţionale este faptul asigurării locurilor de muncă ale
medicilor cu tehnică de calcul. Rezultatele obţinute în procesul evaluării acestui indice sunt
prezentate în figura 4.6.
Fig. 4.6. Asigurarea locurilor de lucru ale medicilor cu computere (%).
Corespunzător datelor obţinute, doar 21,2% (CI: 17,1%-25,8%) din medici dispun de
calculator la locul de muncă. La această investigare, deosebiri esenţiale între IMSP rurale şi cele
urbane nu s-au înregistrat. La determinarea nivelului asigurării cabinetelor medicale cu tehnică
de calcul trebuie de ţinut cont de faptul că la investigare participă 2 IMSP (CMF 7, Orhei), care
au fost incluse în proiectul de elaborare a SIM pentru AMP. Deoarece unul dintre punctele
proiectului dat a prevăzut asigurarea cabinetelor medicilor cu tehnică de calcul, în aceste IMSP
nivelul de asigurare se apropie de 100%.
În timpul anchetării medicilor, ei trebuiau să răspundă la întrebările: „Posedaţi
deprinderi de lucru la calculator?” şi „Dacă răspunsul este „DA”, la ce nivel?”
Rezultatele anchetării sunt prezentate în figura 4.7.
21.2 20.3 23.0
94.7
4.810.5
0.0 0.0
60.5
4.8 6.50.0 0.0
90.5
7.1 5.6
78.8 79.9 77.0
5.3
95.289.5
100.0 100.0
39.5
95.2 93.5100.0 100.0
9.5
92.9 94.4
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
raionale
IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 CMF6 Bălţi Călăraşi Cantemir Cauşeni Cimişlia Drochia Orhei Sângerei Soroca
PC există PC nu există
84
Fig. 4.7. Posedarea deprinderilor de lucru la calculator (%).
Astfel, în medie doar 36,2% din personalul medical posedă, mai mult sau mai puţin,
deprinderi de lucru la computer. De menţionat că în IMSP raionale acest indicator este mult mai
mic decât în cele municipale (IMSP raionale – 32,5%, IMSP municipale – 44,2%).
Reieşind din datele cercetării, la întrebarea respectivă au dat un răspuns negativ 63,8%
(CI: 58,6%-68,8%) din intervievaţi. Dintre aceştia, lucrătorii medicali din sectorul rural au
demonstrat un indice egal cu 67,5% (CI: 61,2%-73,3%), iar cei din sectorul urban – 55,8% (CI:
46,6%-65,1%).
Este important de menţionat şi faptul că în procesul de colectare a datelor primare
anchetarea personalului s-a desfăşurat în două instituţii medicale, în care era iniţiat programul de
implementare a tehnologiilor informaţionale în practica medicală cotidiană şi, deci, nivelul de
cunoaştere a calculatorului de către lucrătorii medicali din aceste instituţii este înalt (CMF 7 –
89,5%, Orhei – 71,4%).
Aşadar, putem confirma că aceşti indicatori în alte instituţii medicale din republică sunt
mai mici comparativ cu media pe studiu [126]. Reieşind din datele cercetării, cu excluderea
medicilor din instituţiile medico-sanitare nominalizate, un răspuns negativ au dat 69,3% (CI:
63,9%-74,3%) din intervievaţi. Dintre aceştia, lucrătorii medicali din sectorul rural au
demonstrat un indice egal cu 71,1% (CI: 64,7%-76,9%), iar cei din sectorul urban – 64,9% (CI:
54,4%-74,5%).
Analiza nivelului de cunoaştere a computerului este expusă în figura 4.8.
36.2 32.5
44.2
89.5
33.3
57.9
25.018.2
47.4
23.819.6
40.0
14.3
71.4
28.636.1
63.8 67.5
55.8
10.5
66.7
42.1
75.081.8
52.6
76.280.4
60.0
85.7
28.6
71.463.9
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Total studiu IMSP
raionale
IMSP
municipale
CMF7 CMF1 CMF2 CMF6 Bălţi Călăraşi Cantemir Căuşeni Cimişlia Drochia Orhei Sângerei Soroca
"da" "nu"
85
Fig. 4.8. Nivelul de cunoaştere a lucrului la computer (%).
Conform rezultatelor obţinute, procentul personalului medical, care posedă deprinderi de
lucru la computer privind aplicaţiile de oficiu este următorul:
1 aplicaţie de oficiu Microsoft Office – 35,38%
2 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 32,31%
3 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 16,15%
4 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 9,23%
5 aplicaţii de oficiu Microsoft Office – 5,38%.
După cum ne demonstrează datele studiului, majoritatea respondenţilor (mai mult de 2/3 )
posedă deprinderi practice de lucru la computer, în unul sau două aplicaţii de oficiu (de obicei,
procesare de text Word şi utilizarea Internetului). În conformitate cu metodologia ECDL,
nivelul minim de utilizare a aplicaţiilor Office trebuie să fie de minim 3 aplicaţii.
Din practică, însă, e cunoscut faptul că aceste abilităţi sunt suficiente doar pentru a
soluţiona problemele cele mai elementare legate de utilizarea tehnologiilor informaţionale şi nu
sunt suficiente pentru implementarea largă a sistemelor informaţionale în diferite domenii de
sănătate publică.
Concluziile privind utilizarea tehnologiilor informaţionale de către personalul medical:
1. Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor practice de lucru cu computerul ale
lucrătorilor medicali din instituţiile medicale din republică rămâne a fi foarte jos.
Totodată, printre medicii din mediul urban acest procent este mult mai mare decât
printre lucrătorii medicali din zonele rurale.
2. Nivelul deprinderilor de lucru la calculator este direct proporţional cu nivelul de
asigurare a instituţiilor medicale cu tehnică de calcul.
MS Office 1
35.38%
MS Office 2
32.31%
MS Office 3
16.15%
MS Office 4
9.23%
MS Office 5
5.38%
86
3. Nivelul scăzut al abilităţilor de lucru la computer ale lucrătorilor medicali este o
consecinţă directă a atenţiei insuficiente din partea managerilor instituţiilor
medicale.
4. Structura nivelului de cunoştinţe în domeniul lucrului la computer, demonstrează
că marea majoritate a lucrătorilor medicali posedă, preponderent, aplicaţii de
oficiu pentru redactarea textuală şi utilizarea resurselor Internet.
87
5. MODELUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DESTINAT
MODERNIZĂRII SERVICIULUI PERINATOLOGIC ACTUAL
5.1. Analiza fluxurilor informaţionale existente în perinatologie
Modernizarea şi optimizarea activităţii serviciului perinatologic sunt inerent legate de
îmbunătăţirea activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-sanitare din asistenţă
medicală primară şi cea specializată. Interacţiunea eficientă a acestor elemente de bază ale
serviciului perinatologic este o condiţie indispensabilă pentru atingerea efectului maxim al
reformelor din domeniul perinatologiei [87, 119].
Având în vedere dinamica indicilor demografici şi indicatorii de bază ai serviciului
perinatologic (deces perinatal, deces matern) din Republica Moldova în perioada reformelor din
domeniul sănătăţii publice, un obiectiv important devine elaborarea la nivel de stat a planului de
acţiuni privind profilaxia maladiilor şi complicaţiilor în perioada perinatală şi reducerea
deceselor perinatale şi materne [76, 77]. În acelaşi timp, la bază unui asemenea plan trebuie să
stea analiza profundă şi complexă a activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-
sanitare de asistenţă medicală primară, care acordă servicii medicale în domeniul perinatologiei.
Pentru implementarea tehnologiilor perinatale noi, este extrem de importantă evaluarea
complexă a nivelului de pregătire profesională a personalului medical şi asigurarea tehnico-
materială a fiecărei instituţii medico-sanitare. Datele acestei analize ne vor permite să depistăm
cauzele principale ale ineficienţei acţiunilor realizate în instituţiile medicale ale serviciului
perinatologic.
O asemenea analiză trebuie să se bazeze pe un model eficient de colectare, procesare şi
analizare a informaţiei din perinatologie, care permite înregistrarea tuturor evenimentelor ce au
loc în perioada supravegherii perinatale. Utilizarea acestei informaţii va conduce la:
– elaborarea şi implementarea acţiunilor administrativ-organizatorice privind sporirea
eficienţei activităţii instituţiilor medico-sanitare;
– implementarea tehnologiilor perinatale performante;
– coordonarea activităţii serviciului perinatologic la toate nivelele.
Analiza unor aspecte de organizare şi funcţionare a serviciului perinatologic din
Republica Moldova arată că, în pofida măsurilor de reorganizare întreprinse în ultimii ani şi
îmbunătăţirii unor indici de bază [91, 97], există unele probleme organizatorice şi manageriale,
care nu au fost soluţionate sau au apărut în procesul implementării Programului Naţional
„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi
„Programului de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007).
88
Prin aceste reforme, în Republica Moldova a fost creat un sistem din trei niveluri de
acordare a asistenţei medicale gravidelor, care prevede o divizare mai raţională a resurselor din
sistemul sănătăţii publice. Evaluarea factorilor de risc şi divizarea gravidelor în diferite grupe de
risc, în momentul luării la evidenţă şi la termenul de 30 de săptămâni, este o recomandare
esenţială care permite realizarea principiului de regionalizare a asistenţei perinatale. Analiza
complexă a datelor obţinute relevă că, în instituţiile medico-sanitare vizate, identificarea şi
evaluarea factorilor de risc perinatal, precum şi atribuirea gravidelor la o grupă de risc variază
foarte mult. Există un număr considerabil de gravide la care nu se evaluează factorii de risc
perinatal. Rezultatele analizei activităţii IMSP au demonstrat lipsa unei abordări unice privind
evaluarea factorilor de risc perinatal pe parcursul gravidităţii, ceea ce conduce la organizarea
neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor.
O parte a problemelor enumerate se poate soluţiona prin utilizarea sistemelor medicale
informaţionale. Însumând datele etapelor anterioare ale cercetării, este necesar de a sublinia
câteva probleme-cheie soluţionarea cărora – cu utilizarea tehnologiilor informaţionale – va ridica
la un nivel mai înalt volumul şi calitatea informaţiei medicale utilizate în domeniul de
perinatologie şi va majora calitatea asistenţei medicale perinatale:
1. În practica medicală actuală schema unică şi standardele pentru determinarea
factorilor de risc în timpul sarcinii nu se efectuează pe deplin, ceea ce duce la
estimarea ambiguă a stării gravidelor şi la o schemă neadecvată de examinare şi
supraveghere a gravidelor cu diferiţi factori de risc.
2. Flexibilitatea mecanismelor de colectare şi analizare a informaţiei medicale în
domeniul perinatologiei nu este suficientă; informaţia disponibilă permite doar
evaluarea şi analiza unei cantităţi limitate de parametri pe parcursul sarcinii, şi
anume a rezultatului sarcinii şi a unor complicaţii. În afară de aceasta, nu există
mecanisme care ar permite cercetarea legăturii reciproce a diferiţilor parametri
privind evoluţia şi rezultatul sarcinii.
3. Potenţialul centrelor perinatale nu este utilizat adecvat, iar în regiunile rurale acesta
se substituie printr-o frecvenţă sporită de spitalizări, ceea ce duce la gestionarea
iraţională a resurselor centrelor perinatale.
4. Factorul de distanţă este unul critic pentru accesul gravidelor din regiunile rurale la
asistenţa medicală de nivel înalt şi servicii medicale performante.
5. Cercetarea a demonstrat că în unele instituţii medicale informaţia din maternităţi, în
multe cazuri, nu se transmite în instituţiile de asistenţă medicală primară, iar calitatea
informaţiei nu corespunde cerinţelor respective.
89
6. Utilizarea documentaţiei medicale pe suport de hârtie duce la dublarea informaţiei
medicale înregistrate în instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară,
mărind astfel sarcina personalului medical.
Având în vedere scopurile şi sarcinile expuse în programele naţionale privind
modernizarea asistenţei medicale perinatale din Moldova, luând în consideraţie datele obţinute la
etapele anterioare ale cercetării, este necesar de a evidenţia mecanismele care contribuie la
creşterea eficienţei funcţionării serviciului perinatologic din R. Moldova, care sunt următoarele:
1. asigurarea standardizării la evaluarea grupelor de risc perinatal şi a tacticii de
supraveghere a gravidelor, în funcție de grupa de risc perinatal;
2. optimizarea examinării pacientelor în timpul sarcinii;
3. lărgirea accesului populaţiei la serviciile medicale performante;
4. reducerea frecvenţei spitalizărilor;
5. reducerea vizitelor nemotivate la medici;
6. sporirea calităţii informaţiei privind perioada perinatală;
7. asigurarea transmiterii libere şi complete a datelor între instituţiile medicale de diferit
nivel al serviciului perinatologic.
Implementarea IT în serviciul perinatologic din Republica Moldova necesită evaluarea
surselor de date în perinatologie, a volumului şi structurii lor, precum şi a mecanismelor de
transmitere a informaţiei sau fluxurilor informaţionale în perinatologie.
Înregistrarea şi transmiterea informaţiei în serviciul perinatologic se efectuează prin
utilizarea următoarelor formulare de evidenţă medicală primară, care au fost aprobate prin
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 139 din 28 mai 2002 „Ce privire la aprobarea formularelor de
evidenţă medicală primară din instituţiile medicale”. Din aceste formulare medicale fac parte:
1. Nr. 002/e „Registrul de evidenţă a internărilor gravidelor, parturientelor şi a lăuzelor”
– formularul se completează în maternitate şi este sursa de date pentru formarea
rapoartelor privind numărul şi structura spitalizărilor.
2. Nr. 032/e „Registrul de înregistrare a asistenţei obstetricale la domiciliu” – este
destinat pentru evidenţa naşterilor la domiciliu în prezenţa personalului medical.
3. Nr. 075/e „Registrul medicului de familie privind evidenţa gravidelor” – este destinat
înregistrării informaţiei privind gravidele luate la evidenţă în IMSP de asistenţă
medicală primară, informaţia din registru este sursa de date pentru completarea
formularului nr. 32-săn. „Darea de seamă privind asistenţa medicală acordată
gravidelor” şi formularului nr. 32b-săn. „Privind profilaxia transmiterii infecţiei HIV
materno-fetale”
90
4. Nr. 010/e „Registrul de înregistrare a naşterilor în staţionar” – reprezintă un formular
semistructurat şi constituie unul dintre documentele principale ale maternităţii, se
completează în salonul de naştere. Informaţia din registru este sursa de date pentru
completarea formularului nr. 32a-săn. „Darea de seamă privind asistenţa medicală
acordată parturientelor şi lăuzelor”.
5. Nr. 102/e „Registrul secţiei (salonului) nou-născuţilor” – este analogic registrului
Nr. 010/e, se completează în secţiile nou-născuţilor din maternităţi. Informaţia din
registru este sursa de date pentru formularul nr. 32a-săn. „Darea de seamă privind
asistenţa medicală acordată parturientelor şi lăuzelor”.
6. Nr. 096/e „Foaie de observaţie obstetricală” – este documentul medical principal al
maternităţii care reprezintă tabloul evoluţiei naşterii.
7. Nr. 097/e „Foaie de observaţie a nou-născutului” – este documentul medical
principal al secţiei nou-născuţilor, care reprezintă tabloul evoluţiei perioadei
neonatale precoce.
8. Nr. 111/e „Fişa personală a gravidei şi lăuzei” – este documentul medical destinat
înregistrării informaţiei privind evoluţia sarcinii, inclusiv a datelor investigaţiilor
instrumentale şi de laborator.
9. Nr. 113/e „Carnet perinatal” – este un document medical destinat transmiterii
informaţiei din IMSP de AMP în centrele perinatale şi reprezintă un formular identic
formularului nr. 111/e „Fişa personală a gravidei şi lăuzei” cu anumite elemente
suplimentare (foi detaşabile, informaţii pentru pacient). De fapt, informaţia din acest
formular o dublează pe cea din formularul nr.111/e în volumul de 6 vizite la medic şi
datele esenţiale privind investigaţiile de laborator.
Astfel, pentru înregistrarea informaţiei în perinatologie se utilizează un şir de formulare
medicale primare – fişele medicale şi documentaţia secundară sau derivată – registre medicale
bazate pe informaţia din formularele medicale primare [87]. Este important de menţionat că
întocmirea rapoartelor statistice se efectuează nu pe baza formularelor primare (nr. 111/e „Fişa
personală a gravidei şi lăuzei”, nr. 096/e „Foaie de observaţie obstetricală”, nr. 097/e „Foaie de
observaţie a nou-născutului”), ci pe baza registrelor – documentelor medicale secundare – care
nu permit înregistrarea şi analizarea tuturor datelor referitor la perioada perinatală.
Formularele medicale menţionate sunt sursa de bază pentru formarea fluxurilor
informaţionale ale serviciului perinatologic din Republica Moldova, care sunt reprezentate în
figura 5.1. Schema respectivă reflectă etapele şi fluxurile generale de transmitere a informaţiei
despre perioada perinatală între toţi participanţii incluşi în procesul de prestare a serviciilor
91
medicale gravidelor şi organizaţiile responsabile de evaluarea informaţiei şi luarea deciziilor
manageriale.
Fig. 5.1. Circulaţia informaţiei în sistemul actual de asistenţă perinatală din Republica Moldova.
Schema respectivă reflectă particularităţile de bază, ce caracterizează mecanismele de
înregistrare, transmitere, prelucrare, analizare şi utilizare a informaţiei în serviciul perinatologic
din Republica Moldova. La aceste particularităţi se referă următoarele:
1. Înregistrarea şi utilizarea informaţiei primare referitor la supravegherea antenatală şi
postnatală se efectuează în IMSP de diferit nivel (AMP, asistenţa medicală
specializată, centre perinatale – maternitatea şi secţiile consultative).
2. Integrarea şi analiza informaţiei din IMSP referitor la etapa îngrijirii antenatale,
naşterea şi perioada postnatală, precum şi informaţia privind asigurările medicale se
efectuează la Centrul Naţional de Management în Sănătate (CNMS).
3. MS reprezintă un nivel prioritar pentru procesul de luare a deciziilor manageriale.
Totodată, schema respectivă demonstrează şi principiul regional din îngrijirile perinatale,
format din două etape de prestare a asistenţei medicale gravidelor: pe de o parte, se află
instituţiile medico-sanitare care acordă servicii medicale la nivel de AMP şi AMS, pe de altă
AMP
Centrul perinatal
nivelul I
AMS
Secţia
consultativă
Centre perinatale
nivelele II şi III
CNMS
Ministerul
Sănătăţii
Nivelul de înregistrare
a informaţiei
Nivelul de integrare şi
evaluare a informaţiei
Nivelul de luare a
deciziilor
CNAM
Rapoarte statistice
Rapoarte analitice
92
parte – diferite tipuri de centre perinatale (în funcție de nivel, în ierarhia generală a asistenţei
perinatale din Moldova). În acest model, la început este separată etapa asistenţei medicale
primare şi cea spitalicească de asistenţa medicală perinatală în Republica Moldova; ulterior,
integrarea şi conlucrarea lor informaţională este limitată de diferiţi factori obiectivi şi subiectivi.
Conform acestei scheme, purtătorii principali ai informaţiei privind perioada antenatală sunt
considerate Formularul-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” şi Formularul-113
„Carnet perinatal”, în care informaţia se dublează reciproc. Este necesar de a menţiona că,
„Carnetul perinatal” nu permite înregistrarea unei părţi importante din datele din Formularul-111
„Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” (consultările specialiştilor, examinările cu ajutorul
tehnologiilor performante, examinările suplimentare a gravidelor).
Purtătorul de bază al informaţiei privind înregistrarea rezultatului naşterii şi a
evenimentelor legate de ea este considerat Formularul-096 „Foaie de observaţie obstetricală”.
Evidenţa statistică se efectuează pe baza unui număr definit de parametri, colectaţi de
către personalul medical, în mod manual, din documentele medicale. În acelaşi timp, numărul
parametrilor analizaţi este determinat de cerinţele Departamentului de statistică medicală al
CNMS (dările de seamă privind asistenţa medicală acordată gravidelor – Formularele 12, 13,
32, 32a, 32
b) şi nu depinde de necesităţile instituţiilor medicale sau de specialiştii principali din
perinatologie. Rapoartele statistice se prezintă conform unui grafic calendaristic aprobat.
Concomitent, are loc colectarea şi analiza datelor, reieşind din necesităţile reprezentanţilor
organizaţiilor nonguvernamentale, mobilizate în programul de modernizare a serviciului
perinatologic din Moldova.
Sistemul respectiv este funcţional, dar eficienţa lui, din punct de vedere al vitezei şi
calităţii transmiterii informaţiei cu caracter medical, rămâne a fi insuficientă. Totodată, modelul
respectiv de transmitere a informaţiei nu permite de a efectua procesarea indicilor activităţii
serviciului perinatologic, utilizând combinarea diferitelor criterii pentru analiza şi evaluarea
interconexiunii cauză-efect dintre evenimentele care au loc în timpul sarcinii şi rezultatul
sarcinii.
În primul rând, modelul respectiv nu este considerat dinamic şi nu poate să fie acomodat
rapid la necesităţile situaţiilor concrete. Altfel spus, evaluarea şi analiza oricărui parametru nou
sau a unui indice solicită schimbări cardinale în întreaga schemă de înregistrare şi transmitere a
datelor. Aceasta, la rândul său, duce la faptul că, cu timpul, modelul respectiv nu permite
înregistrarea multor evenimente importante care au loc în timpul sarcinii şi, corespunzător, nu
permite evaluarea influenţei acestor evenimente asupra sănătăţii pacientei, rezultatului sarcinii şi
a sănătăţii nou-născutului. De exemplu, la momentul actual, un fenomen ca sarcina care nu se
93
dezvoltă, cauzele ei şi consecinţele pentru sarcinile ulterioare nu sunt înregistrate de către
sistemul existent de evaluare. În acelaşi timp, complicaţia respectivă ocupă un loc important în
structura patologilor obstetricale. Un alt exemplu este cazul complicării desfăşurării sarcinii,
legate de iminenţa de întrerupere a sarcinii în diferite perioade, care nu este prezentat în nici o
formă a evaluărilor statistice medicale, cu toate că aceste complicaţii constituie o parte
importantă a patologiei obstetricale.
În al doilea rând, transmiterea informaţiei se realizează pe «verticală», de la nivelul local
spre cel central, unde se şi efectuează evaluarea statistică medicală oficială. Operativitatea
procesării şi a prezentării ulterioare a datelor este scăzută; în acelaşi timp, este înaltă
probabilitatea prezentării necorecte a datelor, deoarece în procesul de colectare şi transmitere a
datelor statistice este implicat un număr mare de personal şi nu există mecanisme stricte de
control al calităţii informaţiei colectate.
În al treilea rând, modelul respectiv permite de a întreprinde măsuri doar după
procesarea şi obţinerea informaţiei despre orice eveniment din perinatologie, ceea ce înseamnă
doar constatarea faptelor, cu prioritate, a faptelor şi evenimentelor legate de rezultatul sarcinii.
Modelul informaţional respectiv, bazat pe rapoarte pe suport de hârtie, nu permite desfăşurarea
măsurilor preventive, deoarece nu posedă o bază informaţională pentru organizarea acţiunilor
respective.
Un neajuns important al sistemului existent de înregistrare, transmitere şi procesare a
datelor este prezenţa simultană a câtorva fluxuri informaţionale paralele, care sunt, în fond, o
parte a întregului sistem de colectare a informaţiei din perinatologie, însă care apare, de fapt,
doar ca o reacţie nefavorabilă a rezultatului sarcinii. La asemenea fluxuri informaţionale se
atribuie analiza cazurilor decesului matern, a decesului perinatal, stabilirea anomaliilor fătului şi
unele stări de urgenţă pe parcursul sarcinii (hemoragie la naştere, ruptură de uter, eclampsie,
embolie obstetricală şi sepsis puerperal) [87].
Cu părere de rău, colectarea şi transmiterea informaţiei nu sunt automatizate. Aceasta
atrage după sine o sarcină suplimentară pentru personalul medical, mărind pierderile
neproductive ale timpului de lucru pentru pregătirea dărilor de seamă, mărind posibilitatea
greşelilor şi a impreciziei la extragerea datelor din documentele medicale primare, micşorând
operativitatea procesării datelor şi fiind un obstacol pentru realizarea unei analize eficiente a
informaţiei culese. În afară de aceasta, medicul de familie este obligat să utilizeze în practica
zilnică o multitudine de registre care, la fel, măresc pierderea neproductivă a timpului de lucru.
94
Concluzii preliminare
1. Mecanismele de înregistrare, transmitere şi prelucrare a informaţiei în serviciul
perinatologic reprezintă un model de sistem informaţional insuficient de flexibil,
care se bazează pe utilizarea cu prioritate a purtătorilor de informaţie pe suport de
hârtie şi pe transmiterea informaţiei pe etape, ceea ce duce la reducerea
veridicităţii informaţiei finale.
2. Mecanismele de analiză şi evaluare a datelor în serviciul perinatologic nu sunt
suficient de adaptate pentru studierea interconexiuni dintre diferiţi indici de
sănătate reproductivă, fiind bazate pe informaţia din formularele medicale
derivate.
3. Nivelul de interconexiune a elementelor serviciului perinatologic, precum şi
relaţiile cu structurile superioare ale sistemului de sănătate publică nu este
dezvoltat suficient. Ca rezultat, nu există posibilitatea de analiză eficientă a
activităţii serviciului perinatologic în întregime, precum şi a elementelor izolate
ale acestuia (AMP, AMS, centre perinatale).
95
5.2. Descrierea generală a sistemului informaţional perinatal
Sistemul informaţional perinatal (SIP) este proiectat pentru serviciul perinatologic
existent, pentru asigurarea schimbului de informaţie între instituţiile medico-sanitare privind
sănătatea reproductivă, pentru asigurarea informaţională a procesului curativ-diagnostic şi
managementul în perinatologie.
Scopul global al implementării sistemului informaţional al serviciului perinatologic este
crearea spaţiului informaţional unic pentru toate elementele serviciului perinatologic al
Moldovei, de la asistenţa medicală primară până la nivelul Ministerului Sănătăţii. Implementarea
sistemului informaţional în perinatologie va permite soluţionarea unui şir de probleme
importante cu caracter local, cum ar fi: standardizarea examinării şi supravegherii gravidelor,
asigurarea informaţională a activităţii medicului de familie la prestarea serviciilor medicale
gravidelor. De asemenea, este posibilă soluţionarea problemelor cu caracter managerial – analiza
complexă a activităţii întregului serviciu perinatologic.
SIP se bazează pe următoarele principii:
– Integrarea asistenţei perinatale în structura organizatorică actuală din RM;
– Interfaţa software-lui, care permite asigurarea utilizării standardelor de examinare şi
supraveghere a gravidelor la etapa asistenţei medicale primare;
– Interfaţa unică de utilizator pentru toate nivelele asistenţei medicale perinatale;
– Utilizarea diferitelor modele ale sistemului de suport decizional;
– Posibilitatea implementării sistemului pe etape.
Sistemul proiectat are scopul de a atinge următoarelor obiective:
– Crearea spaţiului informaţional unic în domeniul perinatologiei, care ar asigura
accesul la o informaţie specializată privind sănătatea reproductivă a populaţiei
(integrarea informaţiei privind perioada supravegherii prenatale şi a informaţiei
privind rezultatul sarcinii);
– Crearea unei baze tehnologice pentru efectuarea consultării pacienţilor şi a
specialiştilor la distanţă (tehnologiile telemedicale);
– Elaborarea instrumentului de monitorizare a indicilor dinamici pentru perinatologie
şi evaluarea calităţii asistenţei perinatale din partea Ministerului Sănătăţii şi a
centrelor medicale specializate la nivel republican;
– Crearea bazei de date pentru cercetările ştiinţifice privind sănătatea reproductivă a
femeilor;
96
– Realizarea unui sistem flexibil de elaborare a rapoartelor statistice de bază şi a
rapoartelor operaţionale, în funcție de cerinţele utilizatorului;
– Crearea modelului de utilizare eficientă a tehnologiilor informaţionale şi de
telecomunicaţii pentru înregistrare, management şi cercetare, cu posibilitatea
răspândirii ulterioare a acestei experienţe în alte domenii ale medicinei (cardiologie,
endocrinologie).
Pe baza principiilor menţionate mai sus şi luând în considerare scopurile şi sarcinile,
modelul conceptual al sistemului informaţional pentru serviciul perinatal este următorul
(Fig. 5.2):
Fig. 5.2. Modelul propus al sistemului informaţional perinatal.
Conform modelului prezentat, se presupune crearea unor centre de colectare a informaţiei
– centre informaţionale, care se află în IMSP de nivelurile I, II şi III al serviciului perinatologic.
Fiecare centru de colectare a informaţiei este echipat cu un server şi cu echipament periferic
necesar pentru asigurarea funcţionării centrului respectiv. Toate centrele informaţionale sunt
legate între ele prin canale de telecomunicaţii.
Arhitectura respectivă va permite pe de o parte integrarea informaţiei din diferite baze de
date în limitele nivelului respectiv al serviciului perinatologic, pe de altă parte este posibilă
integrarea diferitor nivele unul cu altul. La fiecare nivel este posibilă înregistrarea informaţiei de
bază despre gravide cu risc perinatal minim, în conformitate cu cerinţele ghidurilor naţionale de
97
perinatologie. În acelaşi timp la nivelele II şi III poate fi înregistrat un volum suplimentar de
informaţie despre gravide în funcţie de grupa de risc perinatal şi nivelul de competenţă a
instituţiei medicale respective.
Arhitectura respectivă permite introducerea datelor despre pacient atât în punctele care se
află în reţeaua locală a centrului perinatal, cât şi în orice punct la distanţă, care posedă acces la
Internet.
Asigurarea diferitelor scenarii de introducere a datelor (este actuală la etapele incipiente
de implementare a sistemului) va permite de a combina, efectiv, noile tehnologii informaţionale
şi documentele medicale tradiţionale pe suport de hârtie [109]. În calitate de opţiune
suplimentară, utilizată la etapele iniţiale de implementare a sistemului, este posibilitatea de
transmitere a datelor pe alţi purtători ai informaţiei (Formularul-113 „Carnet perinatal”) cu
introducerea ulterioară a acestor date în alte puncte de înregistrare a informaţiei (secţia
consultativă a centrelor perinatale, medici-consultanţi).
Concomitent, serverul fiecărui centru perinatal este considerat un depozit de date pentru:
– Reţeaua informaţională locală a centrului perinatal, unde se colectează informaţia
din centrul perinatal, formând baza de date a naşterilor;
– Secţia consultativă a centrului perinatal şi punctele pentru introducerea datelor din
instituţiile medico-sanitare de AMP şi AMS, formând baza de date privind
perioada antenatală.
În acest fel, baza SIP o alcătuiesc două subsisteme primordiale – subsistemul asistenţei
antenatale şi subsistemul rezultatelor naşterilor. Aceste două subsisteme sunt îmbinate cu
ajutorul modulului de suport decizional, care permite utilizarea informaţiei din ambele baze de
date pentru formarea evaluărilor de ansamblu, prin aceasta înfăptuind asigurarea informaţională
a procesului de luare a deciziilor privind analiza şi gestiunea atât a segmentelor separate, cât şi a
întregului serviciu perinatal din Moldova.
O caracteristică importantă a SIP este scalabilitatea, ceea ce înseamnă posibilitatea
implementării sistemului nu pe tot teritoriul Moldovei simultan, ci pe etape, în funcție de
finanţare şi pregătirea personalului. Aceasta este posibil, în acelaşi timp, şi datorită interfeței
unice a utilizatorilor pentru introducerea datelor.
98
Fig. 5.3. Schema funcţională a sistemului informaţional perinatal.
SIP reprezintă un ansamblu de subsisteme sau module, unite funcţional şi logic pentru
crearea, în final, a unui spaţiu informaţional unic al sănătăţii reproductive a populaţiei (Fig. 5.3).
În baza rezultatelor obţinute la etapele precedente ale cercetării, modelul propus al SIA
pentru perinatologie trebuie să conţină următoare elemente:
1. Dosarul electronic al pacientului – elementul de bază al sistemului, ce include
modulele:
a. Modulul de autorizare şi autentificare a utilizatorului – asigură accesul diferenţiat
în sistem, delimitează drepturile de acces la informaţie, îndeplineşte înregistrarea
utilizatorilor în sistem etc.
b. Modulul introducerii datelor – asigură interacţiunea utilizatorului cu sistemul la
introducerea şi prezentarea informaţiei despre pacient, înregistrează toate
modificările introduse în dosarul electronic al pacientului. Modulul respectiv este
delimitat funcţional în două subsisteme:
i. Subsistemul asistenţei antenatale – înregistrarea informaţiei de tip
general şi medical în diferite instituţii medico-sanitare la etapa asistenţei
medicale primare;
ii. Subsistemul rezultatului naşterilor – înregistrarea informaţiei despre
rezultatul naşterilor, starea fătului la naştere în centrele perinatale
99
(greutatea, înălţimea, evaluarea după APGAR, manipulaţiile obstetricale,
intervenţia chirurgicală în timpul naşterii etc.).
c. Modulul de generare a rapoartelor reprezintă un instrument de elaborare a dărilor
de seamă prin două scenarii posibile: raportarea standardă, conform cerinţelor
Departamentului de statistica medicală, şi raportarea operaţională, conform
cerinţelor şi interpelărilor utilizatorilor. Structura celui din urmă se formează
reieşind din cerinţele unui utilizator concret.
d. Modulul de suport decizional – este un ansamblu de soluţii tehnice interactive,
destinat pentru prestarea serviciilor de către personalul medical la luarea unei
decizii optime privind o situaţie clinică concretă. Acesta include diferite modele
de avertizări, preveniri, la fel şi un instrument de regenerare automată a planului
examinării în funcție de factorii de risc şi diagnoza finală. În afară de aceasta,
modulul uneşte cele două baze de date, integrând fluxurile de informaţii pentru
crearea unei platforme informaţionale la găsirea unei soluţii administrative la
nivel de sănătate publică.
2. Modulul de teleconsultaţii (tehnologii telemedicale) reprezintă un instrument care
permite formarea unui rezumat al dosarului electronic al pacientului, după şablon,
oferind întrebări consultantului şi, corespunzător, concluzia ulterioară a acestuia. În
acelaşi timp, blocul tipului grafic de reprezentare a informaţiei se transmite spre a fi
prezentat pe ecranul consultantului. La necesitate, se pot anexa datele metodelor
instrumentale de examinare, care vor permite formarea unui tablou complet al stării
pacientului. Utilizarea modulului respectiv va duce la mărirea eficienţei folosirii
resurselor centrelor perinatale, la lărgirea accesului la specialiştii centrelor perinatale
pentru pacienţii din zone rurale (prin programarea vizitelor), în unele situaţii, la
evitarea deplasărilor inutile ale pacienţilor în centrele regionale sau în capitală.
3. Modulul de asigurare a securităţii este integrat în toate modulele enumerate pentru
asigurarea autentificării utilizatorilor şi delimitarea drepturilor de acces la informaţie,
pentru păstrarea integrităţii datelor la introducerea şi procesarea lor, pentru realizarea
procedurilor îndreptate spre asigurarea tuturor tipurilor de securitate din sistem.
Este necesar de menţionat că problema securităţii şi protecţiei datelor în acest sistem cu
baza de date distribuită rămâne actuală. În acelaşi timp, separarea şi divizarea stocurilor de date
în diferite instituţii medico-sanitare permite realizarea mai eficientă a tuturor acţiunilor destinate
rezolvării problemelor de securitate în sistem.
100
Structura datelor în SIP
Utilizarea eficientă a sistemului, într-o mare măsură, depinde de calitatea informaţiei
introduse în SIP. În acest fel, este obligatorie stabilirea volumului şi a structurii datelor de intrare
şi de ieşire. Trebuie luat în consideraţie aşa-numitul volum critic al datelor pentru perinatologie –
este volumul parametrilor necesari pentru înregistrare în SIP, care este considerat optim din
punct de vedere al cheltuielilor pentru înregistrarea informaţiei şi al eficienţei analizelor
ulterioare ale informaţiei înregistrate [58, 65, 70]. Este logică utilizarea, în calitate de etalon, a
Formularului-096 „Foaie de observaţie obstetricală” şi Formularului-111 „Fişa de evidenţă a
gravidei şi lăuzei”. Nivelul de formalizare a documentelor respective este suficient pentru
utilizarea în calitate de şablon a dosarului electronic al pacientului în SIP. În afară de aceasta,
interfaţa aplicaţiei soft pentru introducerea datelor, similară cu documentele obişnuite pentru
medici, este mult mai bine receptată de către personalul medical.
Date de intrare
Conform rezultatelor cercetării, nivelul de cunoaştere a computatorului de către
personalul medical rămâne a fi destul de jos şi pentru atingerea unui nivel optim este nevoie de
timp. Corespunzător, introducerea datelor cu utilizarea tastaturii va întâmpina anumite greutăţi la
etapele incipiente de implementare a sistemului. În legătură cu aceasta, este actuală utilizarea
diferitelor soluţii tehnologice, care permit minimizarea timpului de introducere a informaţiei:
clasificatoare (CIM-10, clasificatorul medicamentelor, clasificatorul adreselor poştale,
clasificatorul serviciilor medicale), şabloanele concluziilor (listele expandabile), importarea
datelor din alte sisteme (Sistemul informaţional automatizat „Asigurarea Medicală Obligatorie”),
posibilitatea creării clasificatoarelor personale.
Pentru asigurarea respectării standardelor de examinare a tratării pacienţilor, este necesar
de a utiliza funcţia câmpurilor obligatorii, şi anume: la introducerea informaţiei este imposibil de
a finisa lucrul aplicaţiei sau trecerea la etapa următoare fără a îndeplini câmpurile obligatorii. În
acest caz, sistemul controlează calitatea datelor introduse, altfel spus, la introducerea datelor care
nu corespund tipului sau parametrilor obişnuiţi pentru tipul respectiv, sistemul generează
avertismentele corespunzătoare. Aceasta va permite de a controla calitatea datelor introduse şi, în
acelaşi timp, de a anunţa personalul despre devierile de la indicii normei (elementul modulului de
suport decizional).
Informaţia despre pacient este formată din ansamblul blocurilor informaţionale. Datele
necesare pentru introducerea în sistem sunt divizate în următoarele grupelor (Anexa 3).
101
Datele personale
Blocul respectiv de informaţii este predestinat pentru a înregistra datele personale (nume,
prenume, data naşterii, numărul de identificare a persoanei), adresa, studiile, profesia, statutul
social, condiţiile de viaţă, factorii şi deprinderile nocive etc.
Anamneza
Include informaţia despre bolile precedente, anamneza alergologică.
Anamneza obstetrică şi datele sănătăţii reproductive a mamei
Include informaţia despre sarcinile precedente, rezultatul lor şi sănătatea copiilor,
existenţa intervenţiilor chirurgicale. După o perioadă de timp această informaţia poate fi obţinută
direct din baza de date a SIP, astfel veridicitatea şi disponibilitatea informaţiei vor fi extrem de
înalte.
Informaţia din acest bloc va fi utilă pentru evaluarea factorilor de risc perinatal,
majoritatea lor fiind atribuiţi anamnezei obstetricale complicate. În plus, datele despre finalizarea
sarcinii precedente şi despre sănătatea copiilor de la naşterile precedente vor permite de a efectua
analiza complexă a interconexiuni dintre perioada antenatală şi sfârşitul sarcinii.
Evoluţia sarcinii
Reprezintă un ansamblu de câmpuri pentru înregistrarea informaţiei de bază despre
decurgerea sarcinii. O trăsătură importantă pentru blocul respectiv este structura agendei din
„Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei” pentru examinarea gravidei. Similitudinea interfeţei cu
exteriorul documentelor medicale obişnuite va fi mult mai apropiată pentru personalul medical şi
va permite asimilarea rapidă a documentelor medicale electronice.
Datele obiective
Conform structurii Formularului-111 „Fişa de evidenţă a gravidei şi lăuzei”, se introduce
informaţia privind evoluţia sarcinii, care se constituie din parametrii de bază ai examinării
dinamice a gravidei – tensiunea arterială, înălţimea fundului uterului, circumferinţa
abdomenului, pulsul, adaosul la masa corpului, frecvenţa bătăilor cordului fătului. Sistemul
permite introducerea datelor după un şablon unic, de fiecare dată când pacienta frecventează
medicul, prin aceasta nelimitând numărul la cele 6 vizite existente în prezent (atât în „Fişa de
evidenţă a gravidei şi lăuzei”, cât şi în „Carnetul perinatal”).
Este necesar de a sublinia că SIP permite calcularea unor parametri (adaos patologic la
masa corpului, tensiunea arterială medie) analiza cărora este mult mai informativă în comparaţie
cu datele absolute, dar utilizarea lor în practică de zi cu zi nu este răspândită din cauza calculării
complicate. În rezultat se formează un dosar electronic al datelor despre starea gravidei, care
include toţi parametrii obiectivi necesari pentru evaluarea adecvată a stării gravidei în dinamică.
102
Datele examinării de către specialiştii de profil vor fi înregistrate în forma unor concluzii
suplimentare, iar în dosarul medical electronic se înregistrează doar diagnosticul şi
recomandările specialistului. În perspectivă, pentru specialiştii de profil este posibilă crearea
unui modul suplimentar de introducere a datelor.
Testele de laborator şi investigaţiile instrumentale
Acestea includ ansamblul câmpurilor pentru înregistrarea informaţiei despre recomandări,
conform programului de examinare şi rezultatelor obţinute prin examinările instrumentale.
Pentru investigaţiile de laborator este nevoie de a introduce rezultatele parametrilor biochimici.
Aceasta va permite evaluarea, în dinamică, a asemenea indici ca hemoglobina sau titrul
anticorpilor la diferite forme ale infecţiilor urogenitale. Pentru investigaţii instrumentale ca
ultrasonografia, electrocardiografia, ecocardiografia mai potrivită este înregistrarea concluziilor
medicale. Iniţial, introducerea datelor poate fi realizată prin intermediul personalului medical –
asistentele medicale din sectorul primar [85]. În perspectivă, la modernizarea utilajului de
diagnostic în republică va fi posibilă înregistrarea semnalelor digitale (a imaginilor) sau a
referinţei la sursele care conţin aceste date.
Diagnoza
Pentru introducerea diagnozei, se utilizează un clasificator încorporat de tip CIM-10, ceea
ce permite utilizarea terminologiei standarde, convenabile pentru analiza ulterioară a datelor. În
acest caz este posibilă aplicarea diferitelor criterii pentru căutarea diagnosticului respectiv,
inclusiv crearea unei liste personale a celor mai frecvente diagnoze.
Tratamentul
Sistemul prevede utilizarea clasificatorului de stat al medicamentelor autorizate, ceea ce
simplifică prescrierea preparatelor farmaceutice. În afară de acest fapt, este necesar de a aplica o
imagine grafică a procesului de prescriere a preparatelor, ceea ce va permite, în perspectivă,
utilizarea acestor date pentru analiza eficacităţii medicamentelor administrate, în fiecare caz
concret.
Reprezentarea grafică a informaţiei
Momentul important în realizarea funcţiei sistemului este utilizarea reprezentării grafice
dinamice a indicilor obiectivi (tensiunea arterială, înălţimea fundului uterului, pulsul, adaosul la
masa corpului, frecvenţa bătăilor cordului fătului), testele de laborator (hemoglobina, titrul
anticorpilor etc.), preparatele farmacologice prescrise. Acest mod de reprezentare a informaţiei
este mult mai atractiv şi permite de a urmări nu doar dinamica dezvoltării unui sau altui indice, ci
şi de a evalua eficienţa terapiei prescrise, de a urmări dinamica acţiunii unor sau altor preparate
farmaceutice.
103
În calitate de bază pentru imaginea grafică a dinamicii decurgerii sarcinii va fi utilizată
gravidograma, care în prezent se foloseşte în documentele medicale, însă, cum a demonstrat
studiul nostru, calitatea completării ei rămâne a fi joasă. SIP prevede completarea automată a
diagramelor gravidogramei, în măsura introducerii informaţiei de bază în câmpurile pentru
examinarea de rutină a pacientului. Acest fapt exclude introducerea suplimentară sau repetată a
datelor şi diminuează posibilitatea erorilor în timpul completării documentaţiei medicale. În plus,
în mod automat se calculează parametrii derivaţi (adaos la masa corpului, tensiune arterială
medie).
În acelaşi timp, tabelele pentru prezentarea grafică a informaţiei sunt amplasate pe
ecranul utilizatorului concomitent cu interfaţa obişnuită, cum ar fi introducerea datelor despre
starea pacientului, ceea ce este mult mai informativ şi eficient pentru evaluarea complexă a
informaţiei generale şi celei clinice.
Datele de ieşire
Informaţia de ieşire reprezintă rezultatul procesării şi prezentării informaţiei din bazele de
date ale SIP. Importanţa informaţiei de ieşire şi reprezentarea ei corectă pot fi demonstrate în
felul următor: informaţia suplimentară din anamneză (datele demografice, cazurile de
îmbolnăvire, factorii mediului şi ai alimentaţiei) şi evenimentele precedente (sarcina, naşterea şi
sănătatea nou-născuţilor în sarcinile anterioare) permit îndeplinirea analizei în detalii a factorilor
de risc care influenţează rezultatul sarcinii (sănătatea mamei şi a nou-născutului).
Informaţia de ieşire este un mijloc de prezentare a informaţiei despre pacient, din baza de
date pentru lucrul cu dosarul electronic al pacientului în regimul timpului real, modificarea
datelor şi analiza lor curentă. Din acest punct de vedere, sistemul are posibilitatea, prin diferite
moduri, de a reprezenta datele în funcție de cerinţele utilizatorilor (interfaţa standardă a
dosarului electronic al pacientului, lista gravidelor planificate pentru a fi examinate într-o zi
anumită, lista pacienţilor de pe un sector teritorial anumit sau dintr-o regiune, lista pacienţilor cu
atribute concrete etc.). Totodată, informaţia de ieşire este un ansamblu de rapoarte generate de
sistem pentru analiza ulterioară. Toate formele de prezentare a evaluării sunt divizate în
următoarele categorii:
– Rapoarte standarde, generate de sistem în regim automat, repartizate în regim on-
line sau imprimate pe suport de hârtie. Această grupă a dărilor de seamă se
raportează la categoria formularelor statisticii medicale ale MS (rapoartele statistice
Formularele 12, 13, 32, 32a, 32
b). Structura şi lista rapoartelor pot fi stabilite în
procesul de elaborare şi implementare a sistemului.
104
– Rapoarte flexibile (operaţionale), generate după cerinţele utilizatorilor – dările de
seamă on-line, configurarea cărora se stabileşte de către un utilizator concret.
Categoria respectivă a rapoartelor permite de a utiliza diferite criterii de
selecţionare a informaţiei (atribute) – diagnoza, instituţia medicală, rezultatul
sarcinii, complicaţiile sarcinii etc. În afară de aceasta, utilizatorul poate combina
atributele selectate după dorinţa sa, ceea ce măreşte considerabil flexibilitatea
modulului de generare a rapoartelor (exemple de interpelări în Anexa 4).
Punctul comun pentru cele două categorii de evaluări este funcţia de selectare a modului
de reprezentare a informaţiei – tabelară, grafică (câteva tipuri de diagrame după cerinţă) sau
cartografică.
În baza informaţiei din ambele baze de date, SIP, în mod automat, generează următoarele
registre:
– Registrul gravidelor
– Registrul personalului medical
– Registrul instituţiilor medicale
– Registrul rezultatelor naşterilor
– Registrul naşterilor cu malformaţii la făt.
Registrele suplimentare şi structura lor pot fi delimitate în procesul de elaborare şi
implementare a sistemului în funcție de cerinţele şi legislaţia în vigoare.
Clasificatorii
La realizarea funcţiilor SIP are loc o interacţiune strânsă cu Registrul de stat al
populaţiei (utilizarea IDNP – numărul de identificare a persoanei – pacienţi şi personal medical)
şi Registrul de stat al unităţilor de drept (utilizarea IDNO – numărul de identificare a unităţii
de drept – instituţii medico-sanitare).
SIP include următoarele clasificatoare de bază:
– CIM-10.
– Clasificatorul naţional al medicamentelor.
– Clasificatorul serviciilor medicale.
Elaborarea şi utilizarea altor clasificatoare depinde de cerinţele concrete la etapa de
elaborare şi implementare a sistemului.
Modulul de suport decizional
Modulul respectiv este un atribut necesar al sistemului minim din punct de vedere al
accesului complex şi al analizei informaţiei din ambele baze de date, pentru asigurarea
procesului de luare a deciziei administrative, la nivel de republică. Existenţa modulului respectiv
105
va permite evaluarea situaţiei şi luarea deciziei corecte, nu doar pe baza dărilor de seamă, dar şi
la analiza situaţiei curente din întregul serviciu perinatologic sau din regiunile ei separate.
Sistemele de suport decizional cuprind bazele de cunoştinţe medicale şi datele despre
pacient prin intermediul mecanismelor de inferenţă, pentru a genera concluzii în cazuri specifice.
Modulul de suport decizional reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice interactive,
predestinate pentru prestarea ajutorului personalului medical în găsirea soluţiei optime privind o
situaţie clinică concretă [2, 21, 23, 32].
Modulul de suport decizional reprezintă un complex de funcţii, realizate în
interconexiune cu alte module ale sistemului. Acest modul asigură următoarele aspecte
funcţionale:
– atribuirea nivelului de risc perinatal în baza analizei complexe a datelor generale şi
medicale despre gravidă şi a datelor privind evoluţia sarcinii;
– repartizarea dosarului electronic al pacientei în bazele de date ale centrelor
perinatale de un anumit nivel, în funcţie de grupa de risc perinatal şi adresă;
– generarea în mod automat a recomandărilor privind planul de evidenţă a gravidelor,
în funcţie de grupa de risc perinatal;
– generarea avertizării privind rezultatele testelor de laborator în regim de introducere
a datelor;
– integrarea informaţiei din două subsisteme ale SIP, asigurând suportul
informaţional pentru procesul de luare a deciziilor.
Mecanismul de utilizare a modulului de suport decizional în cazul formării planului
optim de supraveghere a gravidelor a fost descris în subcapitolul 3.1. „Determinarea factorilor de
risc perinatal pe parcursul sarcinii”.
Utilizarea modulului de suport decizional are un scop final global – de a ajuta şi asista
personalul medical în organizarea procesului de supraveghere perinatală cât mai reuşit. Un
exemplu de algoritm pentru diagnosticarea formelor de gestoză tardivă (nefropatia gravidelor)
este prezentat în figura 5.4.
106
Fig. 5.4. Algoritmul pentru diagnosticarea formelor de gestoză tardivă.
Conform acestei scheme, prin modulul de suport decizional medicii vor primi mesajul
respectiv, dacă pe parcursul examenului medical de rutină apare unul sau mai multe simptome
specificate. Evident că decizia finală medicul o ia pe baza informaţiei complexe şi experienţei
personale. Totodată, utilizarea modulului de suport decizional va permite analiza deplină a
informaţiei disponibile despre pacient. Ca rezultat, concluzia şi decizia medicului vor fi mult mai
argumentate şi bazate pe dovezi, dar nu intuitive.
În sistemul proiectat, acest modul va servi pentru determinarea grupei de risc perinatal şi,
consecutiv, pentru organizarea raţională a procesului de examinare a pacientului. În afară de
aceasta, modulul respectiv va permite de a realiza managementul aspectelor complexe în
activitatea clinică, ceea ce asigură îndreptări la examinări şi investigaţii de laborator,
managementul trimiterilor la specialişti şi monitoringul îndeplinirii prescripţiilor personalului
medical. Astfel, sistemul de suport decizional se referă la clasa sistemelor administrative [32]. Ea
include următoarele componente funcţionale:
– Determinarea grupei de risc perinatal în baza informaţiei complexe despre pacient
şi evoluţia sarcinii în dinamică;
– Formarea planului optim de examinare şi evidenţa gravidei conform grupei de risc
perinatal;
– Redivizarea automată a dosarului electronic al pacientei la nivelele respective de
asistenţă medicală perinatală, în funcţie de grupa de risc perinatal;
107
– Suport pentru prescrierea preparatelor farmaceutice conform diagnozei,
protocoalelor şi ghidurilor de asistenţă perinatală;
– Suport privind evaluarea parametrilor obiectivi şi a rezultatelor examinărilor de
laborator şi modificarea lor în dinamică;
– Suport în procesul de luare a deciziilor după analiza complexă a informaţiei din
ambele baze de date ale SIP, pentru luarea deciziei administrative, la nivel de
republică.
Pentru evaluarea elementelor esenţiale ale SIP proiectat în cadrul cercetării a fost efectuat
un studiu calitativ cu participarea specialiştilor de nivel managerial din diferite instituţii şi
organizaţii, care au experienţă şi tangenţă cu sistemele informaţionale din domeniul medicinei
sau activează în perinatologie. Lista experţilor participanţi la procesul de evaluare a elementelor
esenţiale ale SIP şi chestionarul utilizat sunt prezentate în Anexa 5.
Studiul calitativ cu privire la elementele esenţiale ale SIP a fost realizat de autor în
perioada 30 aprilie – 15 iunie 2009 şi a inclus realizarea interviurilor cu persoanele-cheie din
sistemul de sănătate şi cel de tehnologii informaţionale, precum şi analiza rezultatelor obţinute.
Au fost selectate şi intervievate 15 persoane relevante (experţi), care ocupau funcţii-cheie în
dirijarea sectorului sănătăţii din Republica Moldova. Alegerea acestor persoane a fost efectuată
în funcţie de responsabilităţile funcţionale atribuite prin postul ocupat şi experienţa în domeniul
tehnologiilor informaţionale medicale. Scopul studiului calitativ a constat în evaluarea gradului
de percepere a elementelor esenţiale ale SIP din partea persoanelor-cheie din conducerea
sistemului de sănătate.
În cadrul interviurilor spre discuţie au fost propuse următoarele elemente-cheie ale
sistemului informaţional perinatal:
utilizarea dosarului electronic al pacientului cu baza de date distribuită;
integrarea nivelelor serviciului perinatologic utilizând SIP;
integrarea cu ajutorul SIP a informaţiei privind naşterea cu informaţia referitor la
supravegherea gravidelor şi copiilor;
utilizarea sistemelor-expert;
posibilitatea efectuării consultaţiilor la distanţă;
aplicarea rapoartelor flexibile (operaţionale);
utilizarea serviciilor on-line (programarea vizitelor, acces la informaţia privind
programul de examinare, rezultatele investigaţiilor);
formarea spaţiului informaţional perinatal ca rezultat al funcţionării SIP.
108
Rezultatele studiului calitativ sunt prezentate în tabelul 5.1.
Dosarul electronic al pacientului. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor
„funcţional, dar neadecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (80%). În opinia intervievaţilor, dosarul
electronic al pacientului este un element-cheie în întregul Sistem Informaţional Medical Integrat
(SIMI), fiind un obiect de evidenţă de bază pentru integrarea în alte sisteme informaţionale.
Aceste persoane-cheie au desemnat necesitatea efectuării următoarelor activităţi pentru
asigurarea eficacităţii implementării şi funcţionării SIP:
– Este necesară asigurarea accesului la introducerea datelor numai pentru personalul
medical.
– Este util de prevăzut modulul pentru planificare şi prognozare.
– Centralizarea bazei de date cu interfaţa WEB pentru acces la date poate fi mai
funcţională.
– Asigurarea veridicităţii şi calităţii informaţiei la etapele de înregistrare, prelucrare,
transmitere şi utilizare trebuie reglementată prin instrumente manageriale.
Integrarea nivelelor serviciului perinatologic utilizând SIP. Diapazonul perceperii a
variat în limita calificativelor „funcţional, dar neadecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (80%). Este
important de menţionat că din persoanele-cheie intervievate aprecierea cea mai înaltă a fost dată
de către manageri, care au experienţa utilizării sistemelor informaţionale medicale. Concomitent,
au fost menţionate următoarele momente importante:
– Constituirea reţelei unice.
– Este necesară integrarea cu SIMI.
Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia referitoare la supravegherea
gravidelor şi copiilor. Diapazonul perceperii a variat între calificativele „neadecvat” (6,7%),
„adecvat” (40%) şi „cel mai adecvat” (53,3%). Acest fapt relevă importanţa integrării diferitelor
componente ale serviciului perinatologic pentru asigurarea calităţii asistenţei medicale în
domeniul perinatologiei. Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:
– Integrarea informaţiei este punctul forte pentru SIP.
– Este necesară includerea informaţiei despre grupa de risc în stare negravidă.
– E important ca fiecare adresare a pacientei să fie înregistrată.
Utilizarea sistemelor-expert. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor
„nefuncţional” (6,7%), „neadecvat” (6,7%) „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat”
(26,7%) şi „cel mai adecvat” (53,2%). Este important de menţionat posibilitatea utilizării
diferitelor sisteme de suport decizional, la care se referă şi sistemele-expert. Persoanele
intervievate au subliniat următoarele momente:
109
– Sistemele-expert reprezintă aplicaţiile-ţinta pentru sistemele medicale, care trebuie
se fie dezvoltate.
– Sistemele-expert, concomitent cu tehnologiile telemedicale, pot ajuta la formarea
planului de supraveghere a pacientului.
Aplicarea rapoartelor flexibile (operaţionale). Diapazonul perceperii a variat în limita
calificativelor „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (26,7%) şi „cel mai adecvat”
(66,6%). Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:
– Din punctul de vedere al TIC, este necesar de utilizat instrumente flexibile în
crearea rapoartelor statistice şi dărilor de seamă.
– Unificarea rapoartelor statistice după un standard unic pe ţară este un pas important
pentru aplicarea rapoartelor operaţionale.
– Este necesar de aplicat cerinţele OMS faţa de indicatorii de sănătate reproductivă.
Totodată, a fost menţionat faptul că diversitatea rapoartelor statistice, schimbarea
cerinţelor fața de raport îngreunează evaluarea informaţiei.
Utilizarea consultaţiilor la distanţă. Diapazonul perceperii a variat în limita
calificativelor „neadecvat” (6,7%), „funcţional, dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (26,7%) şi „cel
mai adecvat” (60%). Persoanele intervievate au subliniat următoarele momente:
– Concomitent cu consultaţia este necesar de prevăzut şi posibilitatea instruirii la
distanţă.
– Este necesară elaborarea regulamentului privind consultaţiile la distanţă.
– Sunt indispensabile înregistrarea şi documentarea consultaţiilor la distanţă.
Utilizarea serviciilor on-line. Diapazonul perceperii a variat în limita calificativelor
„funcţional, dar neadecvat” (13,3%), „adecvat” (26,7%) şi „cel mai adecvat” (60%). Aici a fost
menţionat faptul că accesul on-line necesită un nivel înalt de securitate privind accesul la
informaţia generală despre pacient. Pe parcursul studiului calitativ, majoritatea persoanelor-cheie
intervievate au menţionat că serviciile on-line facilitează activitatea personalului medical şi
măresc disponibilitatea pentru pacienţi a informaţiei privind activitatea instituţiei medico-
sanitare.
Formarea spaţiului informaţional perinatal. Diapazonul perceperii a variat în limita
calificativelor „funcţional dar neadecvat” (6,7%), „adecvat” (20%) şi „cel mai adecvat” (73,3%).
– Este necesară îmbinarea indicilor cu evaluarea şi cercetarea.
– Trebuie prevăzut un software specializat pentru cercetări ştiinţifice.
În general, experţii intervievaţi au exprimat opinii similare şi un grad pozitiv de percepere
a elementelor esenţiale ale SIP.
110
Tabelul 5.1. Rezultatele evaluării de către experţi a elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal
Nr. Elementele esenţiale ale sistemului
informaţional perinatal
Scorul
evaluării
(m±σ)
Rezultatele
evaluării Comentariile Recomandările
1.
Rolul dosarului electronic al
pacientului şi bazei de date
distribuite în evaluarea
informaţiei medicale
disponibile despre sănătatea
pacientului.
8,69±1,26 Cel mai
adecvat
Dosarul electronic al pacientului este un
element-cheie în SIMI, servind ca obiect de
evidenţă de bază pentru integrarea în alte
sisteme informaţionale.
Dosarul electronic al pacientului va fi util
când vor fi efectuate dosare electronice
pentru întreaga populaţie.
Baza de date distribuită nu reprezintă o
soluţie optimă în condiţiile RM.
Baza de date distribuită necesită sporirea
cheltuielilor pentru asigurarea tehnică şi
administrarea ulterioară a sistemului.
Este necesară asigurarea accesului la
introducerea datelor numai pentru
personalul medical.
Este util de prevăzut modulul pentru
planificare şi prognozare.
Centralizarea bazei de date cu interfaţa
WEB pentru acces la date poate fi mai
funcţională.
Asigurarea veridicităţii şi calităţii
informaţiei la etapele de înregistrare,
prelucrare, transmitere şi utilizare trebuie
reglementată prin instrumente
manageriale.
2. Posibilitatea integrării
nivelurilor serviciului
perinatologic prin SIP.
8,9±1,56 Cel mai
adecvat
SIP va îmbunătăţi integrarea şi cooperarea
nivelelor sistemului perinatologic.
Cu condiţia că iniţial va fi construită o reţea
compatibilă între instituţiile medicale.
Constituirea reţelei unice.
Este necesar de prevăzut integrarea cu
sistemul informaţional medical integrat.
3.
Rolul integrării informaţiei
privind naşterea cu informaţia
referitor la supravegherea
gravidelor şi copiilor pentru
îmbunătăţirea calităţii
serviciilor medicale la nivelul
de AMP şi AMS.
8,87±1,56 Cel mai
adecvat
Integrarea informaţiei este punctul forte
pentru SIP.
Este necesară includerea informaţiei despre
grupa de risc în stare negravidă.
E important ca fiecare adresare a pacientului
să fie înregistrată.
Participarea tuturor medicilor la funcţionarea
sistemului.
Este necesar de prevăzut accesul diferenţiat
pentru diferite categorii de personal al
instituţiei medico-sanitare.
111
Nr. Elementele esenţiale ale sistemului
informaţional perinatal
Scorul
evaluării
(m±σ)
Rezultatele
evaluării Comentariile Recomandările
4.
Importanţa utilizării sistemelor-
expert pentru îmbunătăţirea
supravegherii pacientelor la
etapele îngrijirii antenatale şi
postnatale.
7,49±2,73 Adecvat
Elaborarea şi aplicarea protocoalelor clinice
de supraveghere unificate.
Sistemele-expert reprezintă aplicaţiile-ţintă
pentru sistemele medicale care trebuie se fie
dezvoltate.
Sistemele-expert, concomitent cu
tehnologiile telemedicale, pot ajuta la
formarea planului de supraveghere a
pacientului.
Unificarea protocoalelor clinice electronice.
Nu are tangenţă cu tema şi nu este necesară
utilizarea sistemelor-expert.
5.
Posibilitatea utilizării
rapoartelor statistice flexibile
(operaţionale) în scopul
evaluării indicatorilor de
sănătate reproductivă la diferite
nivele ale serviciului
perinatologic.
8,77±1,49 Cel mai
adecvat
Din punctul de vedere al TIC, este necesar
de utilizat instrumente flexibile în crearea
rapoartelor statistice şi dărilor de seamă.
Diversitatea rapoartelor statistice,
schimbarea cerinţelor faţa de raport
îngreunează evaluarea.
Unificarea rapoartelor statistice după un
standard unic pe ţară este un pas important
pentru aplicarea rapoartelor operaţionale.
Este necesar de aplicat cerinţele OMS faţă de
indicatorii de sănătate reproductivă.
6.
Perspectiva utilizării
consultaţiilor la distanţă pentru
ameliorarea accesului
populaţiei la serviciile
medicale.
8,16±1,68 Cel mai
adecvat
Consultaţia la distanţă este un instrument
nou, care trebuie implementat pe larg în
diverse servicii medicale, inclusiv în cel
perinatologic.
Consultaţiile la distanţă în Moldova în
domeniului AMP nu sunt reale din cauza
insuficienţei de cadre (medici de familie)
Concomitent cu consultaţia este necesar de
prevăzut şi posibilitatea instruirii la distanţă.
Este necesară elaborarea regulamentului
privind consultaţiile la distanţă.
Sunt indispensabile înregistrarea şi
documentarea consultaţiilor la distanţă.
7.
Posibilitatea utilizării serviciilor
on-line (acces la informaţia
privind planul de supraveghere,
programarea vizitelor).
8,43±1,46 Cel mai
adecvat
Accesul on-line facilitează activitatea
personalului medical.
Accesul on-line necesită un nivel înalt de
securitate privind accesul la informaţia
generală despre pacient.
112
Nr. Elementele esenţiale ale sistemului
informaţional perinatal
Scorul
evaluării
(m±σ)
Rezultatele
evaluării Comentariile Recomandările
8.
Rolul spaţiului informaţional
integrat privind sănătatea
reproductivă (stocul de date
specializate) pentru dezvoltarea
serviciului perinatologic în
condiţii de dominarea a
medicinei de familie.
9,0±1,38 Cel mai
adecvat
Este necesară îmbinarea indicilor cu
evaluarea şi cercetarea.
Trebuie prevăzut un software pentru
cercetări ştiinţifice.
113
5.3. Metodologia implementării Sistemului Informaţional Perinatal
Implementarea oricăror inovaţii solicită o analiză detaliată a eficienţei economice şi a
rentabilităţii utilizării acestora. În ceea ce priveşte sistemele informaţionale, este clar faptul că
implementarea tehnologiilor informaţionale duce la mărirea iniţială a cheltuielilor întreprinderii
în legătură cu procurarea echipamentului, elaborarea, modernizarea şi asistarea software-ului
specializat, remunerarea muncii personalului tehnic, cheltuielile privind conectarea şi
exploatarea canalelor de telecomunicaţie [79, 106, 107]. Elaborarea şi implementarea SIP va
solicita cheltuieli financiare considerabile, care, într-un mod raţional, vor fi distribuite între toţi
participanţii şi utilizatorii sistemului. Astfel, fiecare dintre aceştia va fi cointeresat în obţinerea
cât mai urgentă a rezultatului final cu un efect maxim.
Proiectul respectiv include 4 componente de bază:
1. Elaborarea software-ului specializat, predestinat pentru soluţionarea problemelor
la nivel de stat. Reiese că sarcina financiară de bază privind elaborarea trebuie să o
suporte statul. Soluţionarea centralizată a problemei respective va permite de a crea
un produs de program unificat, modernizarea şi deservirea căruia, în final, va fi mai
puţin costisitoare. În afară de aceasta, interfaţa unică şi algoritmul lucrului va
permite evitarea problemelor legate de compatibilitatea sistemelor informaţionale.
2. Un element important al deservirii sistemului informaţional este administrarea şi
deservirea utilizatorilor. În acest scop, este oportun de a crea o secţie în cadrul
Ministerului Sănătăţii care se va ocupa nu doar de sistemul informaţional respectiv,
ci şi de alte sisteme informaţionale din cadrul ocrotirii sănătăţii. Finanţarea
subdiviziunii respective se va face din contul taxelor lunare oferite instituţiilor
medico-sanitare, mărimea cărora este mult mai mică decât salariul unui specialist
din domeniul tehnologiilor informaţionale. În acelaşi timp, mărimea taxelor poate fi
diferenţiată, în funcție de statutul instituţiei medicale.
3. Computerele şi echipamentul periferic sunt considerate un instrument pentru
soluţionarea unui spectru larg de sarcini contemporane de oficiu şi, concomitent, se
utilizează pentru lucrul cu sistemul informaţional perinatal. Este evident faptul că
achiziţionarea acestui utilaj trebuie să devină o prerogativă a IMSP.
4. Conectarea la canalele de telecomunicaţie şi achitarea internet-traficului trebuie să
se realizeze din contul fondurilor IMSP analogic achiziţionării tehnicii de calcul,
deoarece acest articol de cheltuieli este orientat nu doar spre lucrul cu sistemul
informaţional perinatal.
114
Obligaţiile financiare fiind divizate între toţi participanţii şi utilizatorii SIP, se poate
obţine o corelaţie mai bună în raportul preţ-eficienţă privind elaborarea, implementarea şi
exploatarea SIP.
Implementarea complexă a tuturor componentelor SIP în instituţiile medico-sanitare de
AMP, AMS şi structurile centrelor perinatale de toate nivelele incluse în prestarea asistenţei
medicale gravidelor la etapa îngrijirii antenatale, la naştere şi în perioada postnatală precoce va
implica următoarele modificări calitative şi cantitative:
1. Crearea spaţiului informaţional unic al serviciului perinatologic din Republica
Moldova, începând cu perioada examinării prenatale şi până la naşterea în centrele
perinatale de toate nivelele. Concomitent, acces diferenţiat la serviciile sistemului şi
resursele informaţionale vor avea nu doar nemijlocit participanţii, ci şi organele
administraţiei publice, Ministerul Sănătăţii şi organizaţiile nonguvernamentale
interesate. În funcție de structura şi volumul bazei de date, informaţia colectată va
permite de a analiza un spectru larg de date, prin aceasta semnalând diferite tipuri
de relaţii cauză-efect.
2. În baza spaţiului informaţional unic şi a mecanismelor unificate de prezentare a
datelor este posibilă crearea unui mecanism eficient de consultare la distanţă
(telemedicina). Momentul important al consultărilor telemedicale este utilizarea
dosarului electronic standard al pacientului ca platformă de bază, care permite
formarea unui bloc informativ de date privind starea sănătăţii pacientului şi care
include întrebări formulate corect pentru consultant.
3. Sistemul informaţional respectiv va standardiza metodologia de evaluare a
factorilor de risc în timp de sarcină, divizarea pe grupe de risc perinatal şi, ca
urmare, va duce la unificarea metodologiei de examinare a gravidelor, apropiind-o
de cerinţele „Ghidurilor naţionale de perinatologie”.
4. Registrele electronice de diferit tip (Registrul copii cu anomalii de dezvoltare,
Registrul femei cu anamneza obstetricală complicată), care pot fi create pe baza
informaţiei din bazele de date ale sistemului informaţional, sunt fundamentul pentru
concretizarea activităţii personalului medical în domeniul sănătăţii reproductive a
populaţiei la etapa la care femeia doar planifică graviditatea viitoare.
5. Includerea în practica de rutină a analizei diferitelor forme de complicaţii ale
sarcinii, care în prezent nu se iau în consideraţie de către statistica medicală
oficială, va permite schimbarea calitativă a investigaţiilor statistice în domeniul
perinatologiei.
115
6. Diminuarea numărului de formulare medicale care duc la dublarea informaţiei
privind pacienta si evoluţia sarcinii.
7. Utilizarea diferitelor modele de sisteme de suport decizional (anunţ, avertisment,
opinii relevante), care ridică calitatea organizării procesului curativ-diagnostic.
Este necesar de a reţine şi aşa-numitele beneficii indirecte, care sunt legate de reducerea
lucrului personalului medical cu documentele corespunzătoare: excluderea dublării datelor
introduse, excluderea pierderii de timp a personalului pentru întocmirea dărilor de seamă şi
rapoartelor statistice etc.
Deosebit de important în implementarea sistemelor informaţionale de acest tip este faptul
că, în condiţiile dezvoltării medicinei de familie, apare necesitatea şi posibilitatea perfecţionării
şi dezvoltării domeniilor specializate din sistemul medical, inclusiv prin utilizarea potenţialului
medicilor de familie.
După cum este stipulat în „Ghidul naţional de perinatologie”, sistemul de supraveghere a
sănătăţii publice este un sistem central de colectare continuă a datelor descriptive, care identifică
caracteristicele persoanei, locul şi durata privind desfăşurarea unui fenomen medical special care
este supravegheat, de analiză şi interpretare a problemelor vitale ale sănătăţii publice.
Personalul clinic, administratorii de nivel instituţional, raional, regional, factorii de
decizie la nivel ministerial deseori nu utilizează informaţiile ce provin din statisticile de rutină,
studii sau cercetări ştiinţifice raportate în urma unor vizite pe teren. Având la dispoziţie datele
respective, ei ar putea, într-un mod mai eficient, deservi pacienţi, elabora politici de sănătate şi
stabili priorităţi, aloca resurse limitate, monitoriza şi evalua programe de sănătate [87]. Sistemul
Informaţional Perinatal reprezintă un instrument pentru realizarea acestor obiective în domeniul
perinatologiei.
116
ÎNCHEIERE
Ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului ocupă unul dintre locurile de frunte în sistemul de
sănătate publică a oricărui stat. Nivelul dezvoltării serviciilor medicale acordate mamei şi
copilului determină nivelul dezvoltării economice a statului şi al sănătăţii populaţiei în particular.
În Republica Moldova, în ultimele decenii au fost încercări de implementare a noilor forme şi
metode de organizare a asistenţei medicale a mamei şi copilului cu caracter medical şi
administrativ. Deseori, însă, aceste schimbări purtau un caracter extensiv şi se efectuau din
contul măririi sarcinii şi volumului de lucru la diferite etape de acordare a acestui fel de asistenţă
medicală.
Pe parcursul ultimilor 10 ani, în Republica Moldova au fost aprobate şi implementate
două programe naţionale în domeniul sănătăţii mamei şi copilului: Programul Naţional
„Fortificarea asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova” (1998-2002) şi
„Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate” (2003-2007). Reducerea
morbidităţii şi mortalităţii la nivel naţional sunt reflectate în aceste Programe Naţionale ca
scopuri de bază. Aceste două programe sunt bazate pe anumite principii fundamentale ale
asistenţei perinatale, dintre care în aceasta cercetare sunt reflectate următoarele:
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie regionalizată;
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie multidisciplinară;
– asistenţa medicală perinatală trebuie să fie integrată.
După reforma sistemului de sănătate publică din ultimii ani, în Republica Moldova a fost
creată structura medicinei de familie, ca un element central al AMP. Majoritatea funcţiilor din
asistenţa medicală specializată au trecut în competenţa medicului de familie, inclusiv îngrijirea
antenatală şi supravegherea postnatală a gravidelor şi nou-născuţilor. În acelaşi timp, au fost
suprimate subdiviziunile asistenţei pediatrice la nivelul AMP, a fost redus numărul
obstetricienilor-ginecologi. Reţeaua de consultaţii pentru femei existente anterior a fost lichidată
şi majoritatea funcţiilor de planificare a familiei, de supraveghere a femeilor cu patologie
obstetricală şi extragenitală şi de îngrijire antenatală au trecut sub controlul medicilor de familie.
Serviciul de asistenţă medicală acordată mamei şi copilului s-a transformat în serviciu
perinatologic.
În ultimii ani în medicină a sporit semnificativ numărul metodelor noi de diagnosticare şi
tratament. Volumul informaţiei privind starea sănătăţii pacienţilor, care necesită prelucrarea
medicului, a sporit esenţial. Zilnic, în orice clinică se soluţionează un şir de probleme
importante, legate de introducerea, procesarea şi păstrarea informaţiei medicale, de dirijarea
117
practică a fluxului informativ, de planificarea pe termen scurt sau lung, de analiza statistică şi cea
financiară. Pentru rezolvarea eficientă a acestor probleme este necesar de a utiliza sisteme
informaţionale medicale, care permit procesarea informaţiei pe parcursul întregii căi parcurse de
către pacient: înregistrarea – diagnoza – tratamentul – reabilitarea – supravegherea.
Studiind sursele ştiinţifice publicate, am stabilit că majoritatea cercetărilor şi lucrărilor
prezintă o viziune unilaterală asupra informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele
probleme separate din domeniul perinatologiei.
Cercetarea de faţă s-a efectuat cu scopul determinării cerinţelor şi posibilităţilor privind
utilizarea tehnologiilor informaţionale în sistemul de asistenţă medicală perinatală cu elaborarea
unui modelul de sistem informaţional perinatal pentru optimizarea activităţii serviciului
perinatologic din Republica Moldova.
Atingerea scopului studiului a fost efectuată prin realizarea următoarelor obiective:
studierea principiilor şi structurii sistemului de asistenţă medicală în domeniul perinatologiei;
determinarea necesităţii de utilizare de către serviciul perinatologic existent a tehnologiilor
informaţionale prin evaluarea activităţii subdiviziunilor instituţiilor medicale; identificarea
direcţiilor principale, automatizarea cărora va permite de a optimiza activitatea instituţiilor
medicale din domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului; elaborarea unui model de sistem
informaţional perinatal şi mecanismul implementării sistemului respectiv în structura serviciului
perinatologic din Republica Moldova.
Pentru analiză au fost utilizaţi indicii care pot fi evaluaţi cantitativ şi valoarea sau
existenţa cărora este confirmată de documentele respective: instrucţiunile sau ghidurile
acceptate în perinatologie. Totodată, a fost efectuată evaluarea nivelului de pregătire a
personalului medical în domeniul perinatologiei, a asigurării cu calculatoare a instituţiilor
medico-sanitare din AMP şi a deprinderilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale de către
medicii de familie şi obstetricienii-ginecologi, precum şi a nivelului utilizării acestor tehnologii
în activitatea profesională cotidiană.
La prima etapă, determinarea necesităţii utilizării tehnologiilor informaţionale în IMSP a
fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza informaţiei din documentaţia medicală.
Etapa respectivă a cercetării a avut ca scop determinarea necesităţilor privind utilizarea
tehnologiilor informaţionale în serviciul perinatologic. Determinarea necesităţii de utilizare a
tehnologiilor informaţionale în IMSP a fost efectuată prin evaluarea activităţii IMSP pe baza
informaţiei din documentaţia medicală. Această metodologie a fost aleasă luând în consideraţie
faptul că cercetările eficacităţii utilizării tehnologiilor informaţionale se bazează pe unii
indicatori din activitatea IMS, cum este rata consultărilor, vizitele la medic etc.
118
Determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii constituie una dintre măsurile
principale, care determină tactica de dirijare a sarcinii începând cu momentul luării pacientei la
evidenţă. Conform recomandărilor ghidurilor pentru specialişti privind prestarea asistenţei
medicale perinatale, care actualmente reglementează activitatea instituţiilor de AMP în acest
domeniu, determinarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii se efectuează la momentul
luării la evidenţă şi la termenul sarcinii de după 30 de săptămâni. În funcție de prezenţa factorilor
de risc, se evidenţiază gravide cu risc minim de apariţie a complicaţiilor în timpul sarcinii şi
naşterii, gravide cu risc moderat şi cele cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor în timpul
sarcinii şi naşterii.
Studiul nostru a demonstrat că la momentul luării pacientei la evidenţă, în medie 43,3%
(CI: 38,8%-48,0%) din gravide se referă la grupa cu risc minim, 24,1% (CI: 20,4%-28,3%) din
femeile însărcinate se referă la grupa cu risc moderat de apariţie a complicaţiilor, 1,1% din
gravide (CI: 0,4%-2,6%) aparţin grupei cu risc sporit de apariţie a complicaţiilor. În 31,5% (CI:
27,3%-35,9%) cazuri în timpul luării pacientei la evidenţă factorii de risc perinatal la nu se
determină.
Analiza datelor obţinute arată că, în termenul de sarcină după 30 de săptămâni, în medie
pe republică, grupa cu sarcină cu risc minim constituie 33,0% (CI: 28,7%-37,5%), 28,7% gravide
(CI: 24,6%-33,1%) ţin de grupa cu risc perinatal moderat, 1,9% gravide (CI: 0,9%-3,8%) – au
risc perinatal sporit. În 36,4% cazuri (CI: 32,1%-41,0%), în termenul de 30 de săptămâni de
sarcină, grupa de risc nu se determină.
În acest fel, analiza complexă a datelor din studiu relevă că în instituţiile medicale
cercetate determinarea şi evaluarea factorilor de risc perinatal în timpul sarcinii nu sunt
îndeplinite în volum complet, precum se recomandă în ghidul privind organizarea asistenţei
medicale perinatale în instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova. În cercetare
este prezentată lipsa abordării unice a evaluării factorilor de risc perinatal pe parcursul sarcinii,
care duce ulterior la organizarea neraţională a asistenţei medicale acordate gravidelor în IMSP
din AMP.
Unul dintre indicii care ilustrează activitatea IMSP de asistenţă medicală primară este
numărul de vizite la medic. Conform recomandărilor ghidurilor care reglementează activitatea
acestor instituţii, gravida trebuie să efectueze 6 viziteze pe parcursul sarcinii, cu condiţia unei
sarcini cu risc minim. Două din cele şase trebuie să fie vizite la obstetricianul-ginecolog.
Numărul mediu de vizite la medicul de familie în timpul sarcinii, pe republică, a
constituit 6,16. În acest caz nu se remarcă diferenţă statistic veridică între numărul vizitelor
gravidelor cu sarcină cu risc minim şi celor cu risc perinatal (sarcina cu risc minim – 5,89,
119
sarcina cu risc perinatal moderat sau sporit – 6,36). În majoritatea instituţiilor cercetate lipseşte
legătura dintre frecvenţa vizitelor la medicul de familie şi grupa de risc perinatal: din punctul de
vedere al medicului de familie, nu există diferenţe între tactica de evidenţă a gravidelor cu
sarcină cu risc minim şi sarcină cu complicaţii.
Analiza datelor obţinute arată că un factor negativ pentru determinarea planului de
conduită a sarcinii este neidentificarea grupei de risc perinatal, care constituie 1/3 din cazurile
cercetate. În general, numărul mediu de vizite la medicul de familie constituie 6,16 vizite pe
parcursul sarcinii, cu divergenţe nesemnificative în funcţie de grupa de risc sau risc perinatal
nedeterminat. În IMSP raionale numărul vizitelor la medicul de familie ale gravidelor din grupa
cu risc matern nedeterminat este mai mare (р≤0,01): grupa cu risc minim– 4,97 vizite, grupa cu
risc nedeterminat – 5,98 vizite. În IMSP municipale se remarcă un număr relativ scăzut al
vizitelor la medicul de familie (р≤0,01) ale gravidelor cu risc matern nedeterminat (media – 6,97
vizite, cu risc nedeterminat – 5,19 vizite). Acest fapt demonstrează că neidentificarea factorilor
de risc perinatal pe parcursul sarcinii este un factor critic pentru stabilirea tacticii adecvate de
conduită a gravidei.
Cercetările efectuate arată că, în medie pe studiu, frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog constituie 5,24 vizite în timpul sarcinii, cu divergenţe statistic veridice în
zonele municipii/raioane. Totodată, datele pe republică arată că frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii este mai mare în cazul sarcinii cu risc minim (5,79
vizite în timpul sarcinii) şi mai mică la gravidele din alte categorii (4,82 vizite în timpul sarcinii).
Comparaţia rezultatelor cercetării cu estimarea apartenenţei regionale a instituţiei
medicale arată că frecvenţa adresărilor gravidelor la medicul obstetrician-ginecolog este mai
mică în instituţiile medicale raionale şi mai sporită în instituţiile din municipii (р≤0,001). În
acelaşi timp, în instituţiile medicale raionale se păstrează tendinţa generală de micşorare a
numărului de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în grupa cu sarcină însoţită de complicaţii
(р≤0,01) în comparaţie cu grupa cu sarcină cu risc minim (sarcină cu risc minim – 5,57 vizite,
alte categorii – 4,33 vizite).
Potrivit rezultatelor cercetării, pentru instituţiile medicale municipale nu a fost stabilită
diferenţă privind frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog de către gravidele cu diferit
risc perinatal (numărul mediu al vizitelor – 6,12, sarcină cu risc minim – 6,12 vizite, alte
categorii – 6,12 vizite). Reieşind din datele obţinute, observăm că pentru instituţiile medicale
raionale este caracteristică micşorarea numărului de vizite la obstetricianul-ginecolog la mărirea
riscului perinatal în timpul sarcinii; în acelaşi timp, în instituţiile medicale municipale nu se
remarcă modificări esenţiale ale indicelui respectiv în relaţie cu grupa de risc perinatal.
120
Analiza numărului mediu de vizite la medicul obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii în
regiunile rurale arată că în instituţiile medicale din diferite raioane există diferite tactici de
conduită a sarcinii. Este considerat un paradox faptul că frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog în timpul sarcinii este mai joasă printre pacientele din alte categorii, decât
printre pacientele cu sarcină cu risc minim. Datele medii ale cercetării arată că frecvenţa vizitelor
la obstetricianul-ginecolog, în timpul sarcinii, este mai mic în cazul sarcinii cu risc perinatal
nedeterminat (4,18 vizite) şi există divergenţe neînsemnate între sarcina fără risc şi cea cu risc
(5,79/5,61 vizite în timpul sarcinii).
Comparaţia datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medicul de familie şi
medicul obstetrician-ginecolog arată că, în general pe republică, frecvenţa vizitării medicului de
familie (6,16 vizite în timpul unei sarcini) este mai înaltă, decât frecvenţa vizitării medicului
obstetrician-ginecolog (5,24 vizite în timpul unei sarcini). O asemenea tendinţă se păstrează atât
în instituţiile medicale de nivel rural, cât şi de nivel urban. Cu toate acestea, printre instituţiile
municipale frecvenţa vizitării medicului obstetrician-ginecolog este puţin mai înaltă ca vizitarea
medicului de familie. În ceea ce priveşte instituţiile medicale rurale, o situaţie analogică se
remarcă în unele raioane deservite de centre perinatale de nivelul I, unde frecvenţa vizitării
medicului obstetrician-ginecolog este mult mai înaltă ca frecvenţa vizitării medicului de familie.
Analiza complexă a datelor statistice privind numărul mediu al vizitelor la medic arată că
în medie pe republică indicele respectiv depăşeşte semnificativ nivelul recomandat. În acest fel,
în unele cazuri lipseşte corelaţia dintre numărul vizitelor în timpul sarcinilor cu risc minim şi al
celor legate de complicaţii.
Punctele de reper ale unui sistem de îngrijire prenatală sunt centrele perinatale de diferite
niveluri care, în funcţie de statutul lor, deţin posibilităţi şi resurse necesare de acordare a unui
volum anumit de asistenţă medicală. Pentru evaluarea serviciilor medicale prestate gravidelor la
etapa îngrijirii antenatele în cadrul centrelor perinatale, am analizat indicele frecvenţei
spitalizării pacientelor în timpul sarcinii şi frecvenţa consultaţiilor în secţiile consultative ale
centrelor perinatale de nivelurile II şi III.
Conform rezultatelor obţinute, frecvenţa medie a spitalizării în timpul sarcinii constituie
30,0% cazuri (CI: 25,9%-34,4%), pentru instituţiile medicale raionale – 33,0% (CI: 27,8%-
38,6%), pentru instituţiile medicale municipale – 23,9% cazuri (CI: 17,4%-31,4%).
Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite zone arată că în majoritatea
instituţiilor municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii fiziologice este evident mai
joasă (р≤0,001) decât frecvenţa spitalizării pacientelor cu factori de risc perinatal în timpul
sarcinii. În instituţiile medicale raionale, atât în general, cât şi în instituţiile cercetate (raioanele
121
Călăraşi şi Orhei), frecvenţa spitalizării grupei cu risc de dezvoltare a patologiei în timpul
sarcinii este mai joasă decât a pacientelor din categoria cu sarcină fiziologică.
Neajunsurile din asistenţa medicală primară acordată gravidelor se pot urmări la analiza
frecvenţei spitalizării în timpul sarcinii în grupele de risc perinatal diferit, cu evaluarea factorilor
de risc în perioada de după 30 de săptămâni de sarcină. Conform datelor cercetării, frecvenţa
spitalizării pacientelor din grupa cu sarcină cu risc minim este mult mai joasă în instituţiile
medicale municipale. Frecvenţa spitalizării acestor paciente în instituţiile medicale raionale
constituie 41,7% (CI: 32.3%-51.5%), în cele municipale – 11,1% (CI: 3.7%-24.1%). Totuşi,
pentru instituţiile medicale raionale este specific numărul mare de spitalizări în cazul sarcinii cu
risc minim, comparativ cu gravidele cu risc moderat sau sporit: frecvenţa spitalizărilor în grupa
cu sarcină cu risc perinatal moderat sau sporit constituie 28,4% (CI: 22.2%-35.1%) faţa de
41,7% în grupa cu sarcină cu risc minim. Pentru instituţiile medicale municipale acest indice în
grupa cu sarcină cu risc perinatal moderat sau sporit constituie 29,1% (CI: 20.8%-38.5%) şi
14,1% pentru sarcina cu risc minim.
Cercetarea a demonstrat că, din punct de vedere al utilizării resurselor secţiilor de
patologie a gravidităţii din centrele perinatale, neidentificarea factorilor de risc reprezintă o
problemă majoră. Analizând situaţia am depistat faptul că în instituţiile medicale raionale
frecvenţa de spitalizare a gravidelor din grupa cu risc minim constituie 41,7%, cu risc perinatal
moderat sau sporit – 38,0%, iar la grupa cu risc nedeterminat acest indice este mai redus şi
constituie 20,2% (CI − 13,1%-28,9%). Totodată, frecvenţa de spitalizare a pacientelor gravide
aflate la evidenţa instituţiilor medicale municipale este mai joasă versus cea medie şi mult mai
joasă (р ≤ 0,01) decât în instituţiile medicale raionale, având o tendinţă contrară: frecvenţa de
spitalizare a gravidelor cu sarcină cu risc minim constituie 11,1%, iar la gravidele cu risc
perinatal nedeterminat acest indice este mai înalt şi constituie 23,3% (CI − 13,6%-36,0%).
Analiza indicilor din instituţiile medicale din diferite regiuni arată că în majoritatea
instituţiile medicale municipale frecvenţa spitalizărilor în timpul sarcinii cu risc minim este
evident mai joasă, decât frecvenţa spitalizării pacientelor care se referă la grupa cu risc perinatal
moderat sau sporit în timpul sarcinii. Diferenţele în frecvenţa spitalizării, în timpul sarcinii,
dintre instituţiile medicale raionale şi urbane sunt statistic veridice şi ne permit să presupunem că
în zona rurală spitalizarea gravidelor este o metodă des utilizată, în cazul lipsei posibilităţii de
efectuare a consultării, examinării şi investigaţiei depline în condiţii de ambulatoriu.
În cadrul cercetării au fost colectate date, analiza cărora ne permite să evaluăm frecvenţa
şi structura consultaţiilor în secţiile consultative ale centrelor perinatale de nivelurile II şi III. În
medie, frecvenţa acestor consultaţii constituie 44,2% (IMSP raionale – 46,3%, IMSP municipale
122
– 40,0%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale centrelor perinatale,
nivelurile II şi III, arată că frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupele cu risc perinatal
minim este mai joasă vizavi de frecvenţa de consultaţii ale pacientelor din grupele cu risc
perinatal moderat sau sporit: media – 44,2% (CI: 39,6%-48,8%); cu risc minim – 17,6% (CI:
12,0%-24,6%); cu risc moderat sau sporit – 81,7% (CI: 74,3%-87,7%) din numărul total al
cazurilor cercetate. Frecvenţa de consultaţii ale pacientelor cu risc perinatal nedeterminat
constituie 36,7% (CI: 29,4%-44,4%). Analiza numărului de consultaţii în secţiile consultative ale
centrelor perinatale în funcţie de zona raioane/municipii demonstrează că tendinţa asemănătoare
se păstrează şi în instituţiile medico-sanitare raionale şi municipale.
Analiza complexă a datelor despre consultaţiile gravidelor în secţiile consultative ale
centrelor perinatale nivelurile II şi III arată că depărtarea geografică de la aceste centre constituie
un factor important, care influenţează indicii frecvenţei consultaţiilor. În majoritatea instituţiilor
medicale de asistenţă medicală primară, deservite de centrele perinatale de nivelul I, frecvenţa
consultărilor în centrele perinatale de nivelele II şi III este considerabil mai joasă decât în
instituţiile medicale din republică ce se află în regiunea deservirii centrelor perinatale de nivelele
II şi III. În afară de aceasta, atrage atenţie faptul că, în unele regiuni, în cazul nivelului jos al
consultărilor în centrele perinatale, toate consultaţiile sunt efectuate de centrul perinatal de
nivelul III, ceea ce atestă o rea interacţiune cu centrul regional perinatal de nivelul II.
Datele despre examinarea gravidelor pe parcursul sarcinii arată că plenitudinea
examinării, într-un procent considerabil de cazuri, reprezintă o problemă pentru nivelul primar al
asistenţei medicale din RM. Conform rezultatelor obţinute, circa 1/3 din gravide nu au fost
consultate pe deplin de către specialiştii de profil, după cum este stipulat în programul de
examinare a gravidelor. Procentul în diferite regiuni nu diferă în mod substanţial de datele medii
pe studiu (media – 34,9%, IMSP raionale – 37,9%, IMSP municipale – 29,0%).
În acest mod, la etapa iniţială a cercetărilor noi am depistat asemenea aspecte ale
activităţii IMS ca: nedeterminarea factorilor riscului perinatal, majorarea numărului vizitelor la
IMS comparativ cu recomandările ghidurilor corespunzătoare, frecvenţa înaltă a spitalizărilor
preponderent în localităţile rurale, factorul distanţei, ce reduce accesibilitatea asistenţei medicale
pentru gravide. Utilizarea cartelei medicale electronice a pacientului, sistemelor de suport
decizional şi consultaţiilor la distanţă sunt acele mecanisme care vor conduce la sporirea
considerabilă a calităţii supravegherii gravidelor. Pe de o parte, documentele medicale
electronice vor asigura parcurgerea tuturor etapelor de examinare, deoarece tehnologia este
elaborată în aşa fel încât finisarea introducerii datelor privind starea pacientului va fi imposibilă,
dacă nu vor fi completate toate câmpurile obligatorii, prevăzute de programul corespunzător.
123
În a doua etapă a cercetării, a fost efectuată o analiză privind pregătirea personalului
medical în domeniul perinatologiei, posedării deprinderilor de lucru la calculator şi asigurării
locurilor de lucru ale medicilor cu computere. Pregătirea personalului medical determină
acordarea unei asistenţe medicale calitative. Reieşind din datele cercetării, 26,8% din intervievaţi
(CI: 22,2%-32,0%) au răspuns negativ la întrebarea privind specializarea în domeniul
perinatologiei şi planificării familiei. Dintre ei, lucrătorii medicali din sectorul rural au alcătuit
22,5% (CI: 17,2%-28,6%), iar lucrătorii medicali din sectorul urban – 35,8% (CI: 26,8%-45,7%).
Datele cercetării arată că 58,5% din intervievaţi consideră că în cazurile lipsei factorilor
de risc perinatal,consultaţia la obstetricianul-ginecolog se efectuează de 2 ori pe parcursul
sarcinii, aşa precum recomandă ghidurile şi instrucţiunile de activitate a medicilor de familie în
acordarea asistenţei medicale antenatale. În 35,7% cazuri intervievaţii consideră că consultaţia
medicului obstetrician-ginecolog este necesară la fiecare adresare a gravidei la medicul de
familie.
Conform datelor obţinute, în medie doar 50,4% din medicii intervievaţi susţin că calitatea
serviciilor medicale prestate gravidelor s-a îmbunătăţit odată cu implementarea medicinei de
familie (58,1% – IMSP raionale, 33,6% – IMSP municipale). Totodată, comparând datele în
funcţie de specialitate – medic de familie sau obstetrician-ginecolog – am constatat că acest
indice constituie 53,7% pentru primii şi doar 16,1% pentru cel din urmă. De asemenea, în medie,
doar 43,2% din intervievaţi susţin că calitatea serviciilor medicale, prestate diferitelor categorii
de pacienţi cu patologie obstetricală şi extragenitală în anamneză, s-a îmbunătăţit odată cu
implementarea medicinei de familie (48,0% – IMSP raionale, 32,7% – IMSP municipale).
Analiza comparativă a indicilor obţinuţi arată că până în prezent nu există un algoritm de
supraveghere a sarcinii în funcţie de factor de risc perinatal, care ar fi utilizat pe larg în toate
instituţiile medico-sanitare din AMP. Totodată, reieşind din datele studiului, putem concluziona
că povara conduitei gravidelor, până în prezent, preponderent se află pe seama medicilor
obstetricieni-ginecologi din sectorul primar.
Pe parcursul cercetării, a fost calculată rata medicilor care posedă deprinderi de lucru la
calculator în practica cotidiană. Plus la aceasta, am determinat nivelul deprinderilor
intervievaţilor, calculul fiind efectuat ţinând cont de faptul în ce volum respondenţii sunt capabili
să utilizeze pachetul standard al aplicaţiilor de oficiu (de exemplu, Microsoft Office).
În medie doar 36,2% din personalul medical posedă, mai mult sau mai puţin, deprinderi
de lucru la computer. De menţionat că în IMSP raionale acest indicator este mult mai mic decât
în cele municipale (IMSP raionale – 32,5%, IMSP municipale – 44,2%). După cum
demonstrează datele, o bună parte din respondenţi (mai mult de 2/3 ) posedă deprinderi practice
124
de lucru la computer, în unul sau două aplicaţii de oficiu (de obicei, procesare de text Word şi
utilizarea Internetului), ceea ce nu este suficient pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor
informaţionale în practica cotidiană. Totodată, printre medicii din IMSP amenajate cu tehnică de
calcul, acest procent este mult mai mare decât printre personalul medical din alte IMSP.
Modernizarea şi optimizarea activităţii serviciului perinatologic sunt, inerent, legate de
îmbunătăţirea activităţii centrelor perinatale şi a instituţiilor medico-sanitare din AMP şi AMS. O
interacţiune eficientă a acestor elemente de bază ale serviciului perinatologic este o condiţie
indispensabilă pentru atingerea efectului maxim în urma reformelor din domeniul perinatologiei.
Unul dintre mecanismele care asigură interacţiunea tuturor elementelor serviciului perinatologic
este utilizarea tehnologiilor informaţionale.
În cadrul cercetării de faţă a fost abordată problema evaluării calităţii de transmitere a
informaţiei între diferite structuri şi niveluri ale serviciului perinatologic din RM. Punctul de
lansare a devenit rata de transmitere a informaţiei din instituţiile de asistenţă medicală primară în
centrele perinatale şi viceversa. A fost determinată frecvenţa unor tipuri de complicaţii, evaluate
de statistica medicală oficială (operaţia cezariană, naşterile premature, gestoza la naşteri). Indicii
obţinuţi au fost comparaţi cu indicii analogici din rapoartele statistice ale MS pentru anul 2006.
Analiza a demonstrat că toate datele obţinute în cercetare sunt considerabil mai joase decât
datele statisticii medicale oficiale pentru aceeaşi perioadă calendaristică.
Astfel, se poate concluziona că nivelul de transmitere a informaţiei din centrele
perinatale în instituţiile de asistenţă medicală primară, în unele regiuni ale Republicii Moldova,
nu este adecvat şi nu corespunde cerinţelor determinate în ghidurile naţionale de perinatologie.
La fel, calitatea informaţiei transmise este considerabil mai joasă, în comparaţie cu calitatea
informaţiei care este transmisă ulterior, sub forma dărilor de seamă, în departamentul de
statistică medicală.
Însumând datele etapelor anterioare ale cercetării, au fost stabilite problemele-cheie,
soluţionarea cărora – cu utilizarea tehnologiilor informaţionale – va ridica la un nivel mai înalt
volumul şi calitatea informaţiei medicale utilizate în perinatologie şi va majora calitatea
asistenţei medicale perinatale: standardizarea supravegherii gravidelor, asigurarea veridicităţii
informaţiei, reducerea nivelului de dublare a informaţiei, asigurarea accesului la servicii
medicale performante pentru gravide.
Sistemul informaţional perinatal este proiectat pentru serviciul perinatologic existent,
pentru asigurarea schimbului de informaţie dintre instituţiile medico-sanitare privind sănătatea
reproductivă, pentru asigurarea informaţională a procesului curativ-diagnostic şi managementul
în domeniul perinatologiei.
125
Scopul global al implementării sistemului informaţional al serviciului perinatologic este
crearea spaţiului informaţional unic pentru toate elementele sistemului perinatal din Republica
Moldova, de la asistenţa medicală primară până la Ministerul Sănătăţii. Implementarea
sistemului informaţional în perinatologie va permite soluţionarea unui şir de probleme
importante cu caracter local, şi anume: standardizarea examinării şi supravegherii gravidelor,
asigurarea informaţională a activităţii medicului de familie la prestarea asistenţei medicale
gravidelor. De asemenea, este posibilă soluţionarea problemelor la nivel naţional – analiza
complexă şi multifactorială a activităţii întregului serviciu medical perinatal.
Modelul propus al sistemului informaţional perinatal reprezintă o bază de date distribuită
privind perioada perinatală, bazată pe reţeaua bazelor de date locale unificată a centrelor
perinatale de toate nivelele. Utilizarea unui software unic va permite implementarea pe etape a
sistemului şi realizarea principiului de compatibilitate a sistemelor informaţionale. Astfel, va
apărea posibilitatea de a colecta şi a analiza datele privind perioada perinatală atât la nivelul
instituţiei medico-sanitare separate, cât şi la nivelul întregii republici. Aceasta va conduce la un
schimb complet de informaţii medicale cu scopul analizării statistice a datelor despre sănătatea
reproductivă a populaţiei, al consultării la distanţă, al creşterii calificării personalului medical. În
final, va spori calitatea asistenţei medicale în domeniul ocrotirii sănătăţii mamei şi copilului.
Deosebit de important în implementarea sistemelor informaţionale de acest tip este faptul
că, în condiţiile dezvoltării medicinei de familie, apare necesitatea şi posibilitatea perfecţionării
şi dezvoltării domeniilor specializate din sistemul medical, inclusiv prin utilizarea potenţialului
medicilor de familie.
Sistemul de supraveghere a sănătăţii publice este un sistem central de colectare continuă a
datelor descriptive, care identifică caracteristicile persoanei, locul şi durata privind desfăşurarea
unui fenomen medical special care este supravegheat, de analiză şi interpretare a problemelor
vitale ale sănătăţii publice. Personalul clinic, administratorii de nivel instituţional, raional,
regional, factorii de decizie la nivel ministerial deseori nu utilizează informaţiile ce provin din
statisticile de rutină, studii sau cercetări ştiinţifice raportate în urma unor vizite pe teren. Având
la dispoziţie datele respective, ei ar putea, într-un mod mai eficient, deservi pacienţii, elabora
politici de sănătate şi stabili priorităţi, aloca adecvat resursele limitate, monitoriza şi evalua
programe de sănătate. Sistemul Informaţional Perinatal reprezintă un instrument pentru
realizarea acestor obiective în domeniul perinatologiei.
126
CONCLUZII
Însumând datele obţinute, putem face următoarele concluziile privind unele aspecte
clinice şi administrative de organizare a asistenţei medicale perinatale la etapa asistenţei
medicale primare şi metodele de optimizare prin implementarea tehnologiilor informaţionale în
instituţiile medico-sanitare care prestează servicii medicale în domeniul perinatologiei în
Republica Moldova:
1. Majoritatea cercetărilor şi lucrărilor studiate prezintă o viziune unilaterală asupra
informatizării serviciului perinatologic, abordând doar unele probleme din domeniul
perinatologiei.
2. Principiul de regionalizare a serviciului perinatologic nu poate fi realizat pe deplin,
deoarece determinarea factorilor de risc, care este una dintre componentele principale
de organizare a asistenţei medicale antenatale pentru gravide, nu se îndeplineşte în
volum complet, precum recomandă ghidul pentru specialişti în domeniul respectiv.
În 31,5% cazuri (CI: 27,3%-35,9%), în timpul luării pacientei la evidenţă şi în 36,4%
cazuri (CI: 32,1%-41,0%) la termenul de 30 de săptămâni de sarcină, factorii de risc
perinatal la gravide nu se determină.
3. Utilizarea dosarului electronic al pacientului, ca component de bază al sistemului
informaţional perinatal, va asigura evaluarea factorilor de risc la gravide şi va
optimiza numărul de vizite în IMSP, care depăşeşte actualmente numărul de vizite
recomandate de „Ghidurile naţionale de perinatologie” (6,16 vizite la medicul de
familie, 5,24 vizite la medicul obstetrician-ginecolog pe parcursul sarcinii).
4. Utilizarea sistemelor-expert va permite elaborarea unui plan rațional de monitorizare
şi supraveghere a gravidelor la etapa îngrijirii antenatale cu utilizarea ulterioară
optimă a resurselor centrelor perinatale.
5. Nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor practice de lucru la computer al lucrătorilor
medicali din IMSP de AMP din republică constituie doar 36,2%. Totodată,
asigurarea posturilor de lucru ale personalului medical cu calculatoare este un
mecanism care duce la perfecţionarea acestor deprinderi. De aceea, trebuie bine
instituit sistemul de instruire a medicilor în domeniul tehnologiilor informaţionale.
6. Elaborarea şi implementarea sistemului informaţional perinatal vor crea baza centrală
de date privind starea sănătăţii reproductive a populaţiei în perioada perinatală, cu
plasarea în cadrul centrului perinatal de nivelul III, conform modelului
organizatorico-administrativ existent al serviciului perinatologic.
127
RECOMANDĂRI PRACTICE
Implementarea rezultatelor obţinute pe parcursul prelucrării şi analizării datelor primare
este recomandată în următoarele domenii principale:
1. Este necesară elaborarea pentru personalul medical al IMSP a procedurilor clare de
gestionare a gravidelor şi a criteriilor pentru determinarea grupelor de risc, ceea ce va
permite efectuarea mai raţională şi eficientă a investigaţiei, tratamentului şi
supravegherii. Aceste proceduri şi criterii ulterior pot fi acceptate ca bază pentru
elaborarea modulelor SIP.
2. Se recomandă de a elabora indicatorii eficacităţii pentru serviciul perinatal, bazaţi nu
numai pe constatarea rezultatelor finale, ci şi pe caracteristicile cantitative şi
calitative ale monitorizării dinamice a pacienţilor în diferite perioade de
supraveghere perinatală şi neonatală. Este utilă elaborarea indicilor de evaluare a
sănătăţii reproductive a populaţiei, având în vedere recomandările OMS, pentru
crearea ulterioară a noilor forme de rapoarte statistice în perinatologie.
3. Se recomandă elaborarea unui mecanism eficient de direcţionat spre optimizarea şi
intensificarea interacţiunii diferitelor niveluri ale sistemului perinatal, bazat pe
utilizarea TIC în schimbul informaţional medical.
4. Includerea în programul de pregătire şi perfecţionare a personalului medical a
cursurilor specializate de informatică medicală, orientate spre instruirea în domeniul
utilizării TIC în practica medicală, fiind un mecanism de sporire a deprinderilor de
lucru la calculator şi a nivelului de percepere a tehnologiilor informaţionale de către
personalul medical.
5. Este necesar de a utiliza tehnologii educaţionale moderne şi performante, bazate pe
tehnologii informaţionale, pentru instruirea medicilor de familie în domeniul
perinatologiei, ceea ce ar duce la economisirea timpului şi resurselor în procesul de
instruire continuă.
6. La nivelul Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină
este necesară elaborarea mecanismelor de stimulare a conducătorilor IMSP care
implementează TIC în practica clinică şi de management.
7. Implementarea SIP este recomandabilă printr-un proiect-pilot de realizare a reţelei
informaţionale între centrele perinatale de nivelurile II şi III, ceea ce va permite
optimizarea funcţionării sistemului respectiv la etapa primară şi în conformitate cu
necesităţile reale, existente la momentul implementării în RM.
128
8. La nivel naţional, e necesară elaborarea strategiei implementării IT medicale
integrate atât în sistemul sănătăţii din RM, cât şi în diferite domenii medicale
specializate, în condiţiile dominării medicinei de familie ca suport de bază al AMP.
129
BIBLIOGRAFIE
1. "МедЭкоПортал" – Объединенный электронный ресурс [online]. www.health.gov.ua
(citat 23.01.2009).
2. Apkon M. et al. A Randomized Outpatient Trial of a Decision-Support Information
Technology Tool. În: Archives of Internal Medicine. 2005, vol.165, no. 20, p. 2388-2394.
3. Ash J. S., Bates D. W. Factors and Forces Affecting EHR System Adoption: Report of a
2004 ACMI Discussion. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2005,
vol.12, no.1, p.8-12.
4. Atun R. et al. Moldova: Health system review. Health Systems in Transition [online]. World
Health Organization on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies,
2008. http://www.euro.who.int/Document/E91756.pdf (citat 23.01.2009)
5. Baron R. J. et al. Electronic Health Records: Just around the Corner? Or over the Cliff? În: 2
August Annals of Internal Medicine. 2005, vol.143, no.3, p.222-226.
6. Bernad E.S. et al. Electronic management of the data in human assisted reproduction. În:
Timisoara Medical Journal. 2002, vol. 52, no.3-4, p.14-19.
7. Blobel B. Advanced and secure architectural EHR approaches. În: International Journal of
Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3, p.185-190.
8. Blobel B. G. Advanced EHR Architectures – Promises or Reality. În: Methods of
Information in Medicine. 2006, 45(1), p.95-101.
9. Blunier M. et al. Information computer technologies for distant medical collaboration in the
Ukraine Swiss Perinatal Health Project. În: Український журнал телемедицини та
медичної телематики. 2006, том 4, №1, cтр.21-29.
10. Boyd P. A. et al. Information in practice: Congenital anomaly surveillance in England –
ascertainment deficiencies in the national system. În: British Medical Journal. 2005, vol.330,
no.7481, p.27-29.
11. Car J., Sheikin A. Email consultations in health care: 1-scope and effectiveness. În: British
Medical Journal. 2004, vol.329, no.7463, p.435-438.
12. Car J., Sheikin A. Email consultations in health care: 2-acceptability and safe application.
În: British Medical Journal. 2004, vol.329, no.7463, p.439-442.
13. Christensen T., Grimsmo A. Instant availability of patient records, but diminished
availability of patient information: A multi-method study of GP's use of electronic patient
records [online]. BioMed Central Medical Informatics and Decision Making, 2008, 8:12,
http://www.biomedcentral.com/content/pdf/1472-6947-8-12.pdf (citat 15.11.2008).
130
14. Christos Ilioudis, George Pangalos. A Framework for an Institutional High Level Security
Policy for the Processing of Medical Data and their Transmission through the Internet
[online]. Journal of Medical Internet Research, 2001, vol.3, no.2,
http://www.jmir.org/2001/2/e14/ (citat 26.10.2006).
15. Cioata I. T. et al. Transvaginal high resolution ultrasound in early screening of fetal
malformations. În: Timisoara Medical Journal. 2003, vol.53, no.1, p.52-59.
16. Clayton P. D. et al. Physician use of electronic medical records: issues and successes with
direct data entry and physician productivity. În: Proceedings of the Annual American
Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.141-145.
17. Coiera E. Guide to Health Informatics [online]. 2nd Edition. 2003. web-site version:
www.coiera.com/toc.htm (citat 11.10.2008).
18. Darmstadt G. et al. Supravieţuirea neonatală: intervenţii cost-eficiente, bazate pe dovezi: cât
de mulţi nou-născuţi putem salva? În: Buletin de perinatologie. 2005, no.2, p.56-70.
19. David W. Britt et al. A Two-Period Assessment of Changes in Specialist Contact in a High-
Risk Pregnancy Telemedical Program. În: Telemedicine and e-Health. Feb 2006, vol.12,
no.1, p.35-41.
20. Dye T. et al. Women’s Willingness to Share Information and Participation in Prenatal Care
Systems [online]. American Journal of Epidemiology, 2002, vol.156, no.3, p.286-291.
http://aje.oxfordjournals.org/cgi/reprint/156/3/286 (citat 18.04.2007).
21. e-Health – making healthcare better for European citizens: An action plan for a European e-
Health Area. Commission of the European Communities, Brussels, 2004. 26 p.
22. Embi P. J. et al. Effect of a Clinical Trial Alert System on Physician Participation in Trial
Recruitment. În: Archives of Internal Medicine. 2005, no.19, p.2272-2277.
23. Embi P. J., et al. Development of an Electronic Health Record-based Clinical Trial Alert
System to Enhance Recruitment at the Point of Care. În: Proceedings of the Annual
American Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.231-235.
24. Eţco C. şi alţii. Economia ocrotirii sănătăţii. Chişinău: EPIGRAF, 2000. 379 p.
25. Eţco C., Grimut A. Информационно-коммуникационные технологии – инструмент
оптимизации перинатальной помощи в Республике Молдова. În: Sănătate publică,
economie şi management în medicină. 2006, vol.3(14), p.17-20.
26. Eţco C., Grimut A. Менеджмент в здравоохранении: Роль информационных
технологий в оптимизации перинатольной помощи в Молдове. În: Anale Ştiinţifice ale
Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2006, p.158-
162.
131
27. Eţco C., Lozan O. Management în Sistemul de Sănătate. Chişinău: EPIGRAF, 2006.
Capitolul 22, Sistemul informaţional al managementului, p. 696-722.
28. Eysenbach G. Tackling Publication Bias and Selective Reporting in Health Informatics
Research: Register your eHealth Trials in the International eHealth Studies Registry
[online]. Journal of Medical Internet Research, 2004, vol.6, no.3: e35,
www.jmir.org/2004/3/e35/ (citat 26.10.2006).
29. Eysenbach G. What is e-health? [online]. Journal of Medical Internet Research, 2001, vol.3,
no.2:e20, www.jmir.org/2001/2/e20/ (citat 26.10.2006).
30. Fiks A. G. et al. Impact of Clinical Alerts Within an Electronic Health Record on Routine
Childhood Immunization in an Urban Pediatric Population. În: Pediatrics. 2007, vol.120,
no.4, p.707-714.
31. Freedman L. et al. Recomandări ale grupei de lucru al proiectului Organizaţiei Naţiunilor
Unite – „Obiectivele dezvoltării la început de mileniu” în domeniul sănătăţii Mamei şi
Copilului. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.3, p.13-20.
32. Gaindric C. Sistemul de suport al medicului în procesul de examinare ultrasonografică. În:
IT-Moldova. 2008, no.1-2, p.78-83.
33. Garrido T. et al. Effect of electronic health records in ambulatory care: retrospective, serial,
cross sectional study. În: British Medical Journal. 2005, vol.330, no.7491, p.581-584.
34. Gherman V. Importanţa tehnologii informaţionale medicale. În: Sănătate publică, economie
şi management în medicină. 2004, no3(6), p.26-28.
35. Gladun E. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Chişinău, 2001. 93 p.
36. Gladun E. şi alţii. Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie. Chişinău,
2003. p.8-54.
37. Glenn A. L. et al. If electronic medical records are so great, why aren’t family physicians
using them? [online]. The Journal of Family Practice, 2002, July 2002, vol.51, no.7,
www.jfponline.com/Pages.asp?AID=1249 (citat 16.09.2006).
38. Gonzalez-Gonzalez A. I. et al. Information Needs and Information-Seeking Behavior of
Primary Care Physicians. În: Annals of Family Medicine. 2007, vol.5, no.4, p.345-352.
39. Grimut A., Eţco C., Zarbailov N. „Conduita gravidelor în funcţie de grupa de risc, în
instituţiile de asistenţa medicală primară”. În: Curierul Medical. 2008, vol. 4(304), p. 38-46.
40. Grimut A.A., Jaloba C.N., Bortnic M.I., Jeltonogov V.M., „eHealth in developing countries.
Moldovan experience”. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Anuale Med-e-Tel.
Luxemburg, 2006, p. 288-290.
132
41. Gug C. et al. Prenatal cytogenetic diagnosis in Timisoara: 1 year experience. În: Timisoara
Medical Journal. 2003, vol.53, no.2, p.36-41.
42. Guilherme del Fiol et al. Integrating Genetic Information Resources with an HER. În:
Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2006,
p.904.
43. Hamish SF Fraser et al. Implementing electronic medical record systems in developing
countries [online]. Informatics in Primary Care, 2005, vol.13, p.83-95,
http://groups.csail.mit.edu/medg/ftp/psz/EMR-design-paper.pdf (citat 26.10.2006).
44. Haux R. Health information systems – past, present, future? În: International Journal of
Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.268-281.
45. Hendy J. C. et al. Challenges to implementing the national programme for information
technology (NPfIT): a qualitative study. În: British Medical Journal. 2005, vol.331, p.331-
336.
46. Hippisley-Cox J. et al. The electronic patient record in primary care – regression or
progression? A cross sectional study. În: British Medical Journal. 2003, vol.326(7404),
p.1439-1443.
47. Katehakis D. G. et al. An Infrastructure for Integrated Electronic Health Record Services:
The Role of XML (Extensible Markup Language) [online]. Journal of Medical Internet
Research, 2001 vol.3, no.1, www.jmir.org/2001/1/e7/ (citat 26.10.2006).
48. Kuchenbecker J., Behrens-Baumann W. Use of an electronic patient record system at the
Department of Ophthalmology [online]. Der Ophthalmologe, 2004, vol.12, p.1214-1219
www.springerlink.com/content/gylcd4398h2djtgr/fulltext.pdf?page=1 (citat 26.10.2006).
49. Langer A. et al. Are women and providers satisfied with antenatal care? Views on a standard
and a simplified, evidence-based model of care in four developing countries [online]. BMC
Women's Health, 2002, vol.2, http://www.biomedcentral.com/content/pdf/1472-6874-2-
7.pdf (citat 15.11.2008).
50. Linder J. A. et al. Barriers to Electronic Health Record Use during Patient Visits. În:
Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2006,
p.499-503.
51. Linder J. A. et al. Electronic Health Record Use and the Quality of Ambulatory Care in the
United States. În: Archives of Internal Medicine. 2007, no.15, p.1400-1405.
52. Littlejohns P., Wyatt J. C., Garvican L. Evaluating computerised health information
systems: hard lessons still to be learnt. În: British Medical Journal. 2003, vol.326(7394),
p.860-863.
133
53. Manual of pediatrics [online]. http://netpediatrics.com/prof/manual/ (citat 26.10.2006)
54. Masahito J. et al. Information Technology and Cancer Prevention. CA: În: A Cancer Journal
for Clinicians. 2006, vol.56, no.1, p.26-36.
55. McGowan J. J., Cusack C. M., Poon E. G. Formative Evaluation: A Critical Component in
HER Implementation. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2008,
vol.15, no.3, p.297-301.
56. Miller D. W. Jr. Prenatal care: a strategic first step toward EMR acceptance. În: Journal of
Healthcare Information Management. 2003, vol.17(2), p.47-50.
57. Miller D. W. JR., Yeast J. D., Evans R. L. Missing Prenatal Records at a Birth Center: A
Communication Problem Quantified. În: Proceedings of the Annual American Medical
Informatics Association Symposium, 2005, p.535-539.
58. Mink D., Tossounidis I., Schmidt W. Standardized interfaces in gynecologic-obstetric
documentation. În: Zentralblatt fur Gynakologie. 1997, vol.119(9), p.439-441.
59. Moisil I., Jitaru E. E-health progresses in Romania. În: International Journal of Medical
Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.315-321.
60. Moldova Demographic and Health Survey 2005. National Scientific and Applied Center for
Preventive Medicine. Ministry of Health and Social Protection, Chisinau, September 2006.
p.103-137.
61. Muller M.L. et al. Optimizing coding quality: the role of the electronic medical record in the
context of diagnosis related groups. În: Studies in Health Technology and Informatics. 2002,
vol.90, p.236-240.
62. Myers D.L., Culp K.S., Miller R.S. Use of a Web-based process model to implement
security and data protection as an integral component of clinical information management
[online]. Proceedings of the Annual American Medical Informatics Association Symposium,
1999, p.897-900, www.pubmedcentral.nih.gov/picrender.fcgi?artid=2232651&blobtype=pdf
(citat 15.11.2008).
63. National Programme for IT in the NHS. Business Plan 2005/2006. UK. 2004.
64. Neubauer A. S., Priglinger S., Ehrt O. Electronic versus paper-based patient records: a cost-
benefit analysis. În: Der Ophthalmologe. 2001, vol.98, no.11, p.1083-1088.
65. Nir M. et al. Charting the use of electronic health records and other information technologies
among child health providers [online]. BMC Pediatrics, 2006, vol.6:21,
www.pubmedcentral.nih.gov/picrender.fcgi?artid=1552060&blobtype=pdf (citat
15.11.2008).
134
66. Orlova A. O. et al. An Electronic Health Record – Public Health (EHR-PH) System
Prototype for Interoperability in 21st Century Healthcare Systems. În: Proceedings of the
Annual American Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.575-579.
67. Ornstein S. M. et al. Medication Cost Information in a Computer-Based Patient Record
System. În: Archives of Family Medicine. 1999, vol.8, no.2, p.118-121.
68. Ornstein S.M.et al. Electronic medical records as tools for quality improvement in
ambulatory practice: theory and a case study. În: Topics in health information management.
1998 vol.19, no.2, p.35-43.
69. Pagliari C. et al. What Is eHealth (4): A Scoping Exercise to Map the Field [online]. Journal
of Medical Internet Research, 2005, vol.7, no.1, www.jmir.org/2005/1/e9/ (citat
26.10.2006).
70. Peng T.C.et al. An integrated, hospital information system based obstetrical medical record
and database. În: Proceedings of the Annual Symposium on Computer Application in
Medical Care, 1991, p.598-602.
71. Peter M. Kilbridge, Classen D. C. The informatics opportunities at the intersection of patient
safety and clinical informatics. În: Journal of the American Medical Informatics
Association. 2008, vol.15, no.4, p.397-407.
72. Pizziferri L. et al. Primary care physician time utilization before and after implementation of
an electronic health record: A time-motion study. În: Journal of Biomedical Informatics.
2005, vol.38, no.3, p.176-188.
73. Pleşca V. Calitatea informaţiei în contextul monitoringului socio-igienic al Republicii
Moldova. În: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2003, no.2, p.28-29.
74. Poissant L. et al. The Impact of Electronic Health Records on Time Efficiency of Physicians
and Nurses: A Systematic Review. În: Journal of the American Medical Informatics
Association. 2005, vol.12, no.5, p.505-516.
75. Porcelli P.J. Jr. An electronic documentation system increases diagnostic code capture for
very low birth weight infants. În: Proceedings of the Annual American Medical Informatics
Association Symposium, 2001, p.543-547.
76. Raportul anual al Centrului Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publica si Management Sanitar.
Sănătatea publică în Moldova, anul 2006. Chişinău, 2007. p.249-260.
77. Raportul anual al Centrului Ştiinţifico-Practic de Sănătate Publica si Management Sanitar.
Sănătatea publică în Moldova, anul 2006. Chişinău, 2007. p.57-86.
135
78. Rosenbloom S. T. et al. Implementing Pediatric Growth Charts into an Electronic Health
Record System. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2006, vol.13,
no.3, p.302-308.
79. Rotich. J. K. et al. Installing and Implementing a Computer-based Patient Record System in
Sub-Saharan Africa: The Mosoriot Medical Record System. În: Journal of the American
Medical Informatics Association. 2003, vol.10, no.4, p.295-303.
80. Schabetsberger T. et al. From a paper-based transmission of discharge summaries to
electronic communication in health care regions. În: International Journal of Medical
Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, р.209-215.
81. Schade C. P. et al. e-Prescribing, Efficiency, Quality: Lessons from the Computerization of
UK Family Practice. În: Journal of the American Medical Informatics Association. 2006,
vol.13, no.5, p.70-475.
82. Slagle T. A. Perinatal Information Systems for Quality Improvement: Visions for Today. În:
Pediatrics. January 1999, vol.103, no.1 Supplement, p.266-277.
83. Sorenson C., Drummond M., Kanavos P. Ensuring value for money in health care. The role
of health technology assessment in the European Union. World Health Organization on
behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies, 2008. 156 p.
84. Spidlen J. et al. Flexible information storage in MUDR(II) EHR. În: International Journal of
Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.201-208.
85. Staes C. J. et al. A Case for Manual Entry of Structured, Coded Laboratory Data from
Multiple Sources into an Ambulatory Electronic Health Record. În: Journal of the American
Medical Informatics Association. 2006, vol.13, no.1, p.12–15.
86. Stratulat P. şi alţii. Bilanţul implementării Programului „Promovarea serviciilor perinatale
de calitate în Republica Moldova” în anul 2005. În: Buletin de perinatologie. 2006, no.1,
p.17-21.
87. Stratulat P. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.
Capitolul 12, Monitorizarea şi evaluarea programului de perinatologie, p.140-148.
88. Stratulat P. şi alţii. Ghid A Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.
Capitolul 2, Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale, p.24-29.
89. Stratulat P. şi alţii. Ghid B Naţional de Perinatologie. Ediţia a doua. Chişinău, 2006.
Capitolul 1, Serviciul perinatal regionalizat, p.6-63.
90. Stratulat P. şi alţii. Ghid practic în asistenţa antenatală pentru medicii de familie. Chişinau,
2006. 103 p.
136
91. Stratulat P. şi alţii. Mortalitatea şi morbiditatea perinatală în anul 2005 în Republica
Moldova: indicatori de rezultat pentru aprecierea calităţii îngrijirilor perinatale. În: Buletin
de perinatologie. 2006, no.1, p.3-16.
92. Stratulat P. şi alţii. Rezultate evaluării calităţii tehnologiilor implementate în asistenţa
perinatală în 11 maternităţi ale Republicii Moldova. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.4,
p.5-19.
93. Stratulat P. Unele rezultate ale implementării Programului Naţional de Perinatologie în anii
1997-1999. În: Buletin de perinatologie. 2000, no.2, p.3-9.
94. Stratulat P., Curteanu A. Acordarea asistenţei medicale mamei şi nou-născutului în primele
9 luni ale anului 2000. În: Buletin de perinatologie. 2003, no.3, p.3-12.
95. Stratulat P., Curteanu A., Carauş T. Analiza situaţiei în asistenţa medicală perinatală în
Republica Moldova pe primele 6 luni ale anului 2005. În: Buletin de perinatologie. 2005,
no.3, p.46-50.
96. Stratulat P., Curteanu A., Carauş T. De ce mor nou-născuţii în lume şi în Republica
Moldova. În: Buletin de perinatologie. 2005, no.3, p.3-8.
97. Stratulat P., Stratilă M., Bivol O. Rezultate implementării Programului Naţional de
ameliorare a asistenţei medicale perinatale în Republica Moldova în anul 2000. În: Buletin
de perinatologie. 2001, no.1, p.3-12.
98. Terry A. L. et al. Implementing electronic health records. Key factors in primary care. În:
Canadian Family Physician – Le Médecin de famille canadien. 2008, vol.54, p.730-736.
99. Thakkar M., Davis D. C. Risks, Barriers, and Benefits of EHR Systems: a
comparative study based on size of hospital [online]. Perspectives
in Health Information Management. 2006, vol.3, no.5,
http://library.ahima.org/xpedio/groups/public/documents/ahima/bok1_031779.html (citat
26.10.2006).
100. Tomasi E. et al. Health information technology in primary health care in developing
countries: a literature review. În: Bulletin of the World Health Organization. November
2004, vol.82, no.11, p.867-874.
101. Tucker J., et al. Organisation and delivery of perinatal services. În: British Medical Journal.
2004, vol.329(7512), p.730-732.
102. Van Bemmel H. Handbook of medical informatics [online]. Website Version, 1999,
www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm (citat 26.10.2006).
137
103. Van der Kam W.J. et al. Effects of electronic communication between the GP and the
pharmacist. The quality of medication data on admission and after discharge. În: Family
Practice. vol.18, no.6, p.605-609.
104. Veselý A. et al. Medical guidelines presentation and comparing with Electronic Health
Record. În: International Journal of Medical Informatics. 2006, vol.75, no.3-4, p.240-245.
105. Villar J. et al. WHO antenatal care randomised trial for the evaluation of a new model of
routine antenatal care. În: The Lancet. 2001, vol.357, no.9268, p.1551-1564.
106. Wang J. S. et al. A cost-benefit analysis of electronic medical records in primary care. În:
The American Journal of Medicine. 2003, vol.114, no.5, p.397-403.
107. Welch W. P. et al. Electronic Health Records in Four Community Physician Practices:
Impact on Quality and Cost of Care. În: Journal of the American Medical Informatics
Association. 2007, vol.14, no.3, p.320-328.
108. What is e-health? [online]. World Health Organization. Regional Office for the Eastern
Mediterranean. http://www.emro.who.int/his/ehealth/AboutEhealth.htm (citat 15.03.2009).
109. Wilbright W. A. et al. Building a Results Review System: A Critical First Step in
Transitioning from Paper Medical Records. În: Proceedings of the Annual American
Medical Informatics Association Symposium, 2005, p.819-823.
110. Yetsko C., Grimut A., Bortnic M. „Moldova’s Experience in National e-Health Projects”.
În: Monographs – Advances in the International Telemedicine and eHealth – Around the
World. Warsaw, 2006, vol. 1, p.102-106.
111. Zvárová J., Pibík V. Information society in Czech healthcare ‘starting point? to prognosis
for the year 2013. În: International Journal of Medical Informatics. 2005, vol.66, no.1-3,
p.59-68.
112. Zvarova J.et al. Enhanced care of hypertensive patients using the Internet. În: Medical
Informatics and the Internet in Medicine. 2002, vol.27, no.3, p.161-168.
113. Андреева А.П. и соавт. Реальный экономический эффект, обусловленный наличием в
лечебно-профилактическом учреждении автоматизированной информационной
системы. În: Материалы симпозиума Mewdsoft-Экономика IT, Умаг, Хорватия, 2005,
c.12-15.
114. Архипов В. В. Использование современных информационных систем в управлении
многопрофильным стационаром. În: Здравоохранение. Журнал для руководителя и
главного бухгалтера. 2002, № 2, с.161-163.
138
115. Бокерия Л.А., Бузиашвили Ю.И., Столяр В.Л. Опыт и перспективы использования
медицинских видеоконференций в кардиохирургии. În: Анналы хирургии. 1998, №1,
с.30-34.
116. Бондарев Р.А. Подходы к интеграции программного обеспечения, используемого в
медицинских организациях. În: Тезисы конференции «Medsoft-2005», Москва, 2005,
c.6-8.
117. Владзимирский А.В. Клиническое телеконсультирование. Руководство для врачей.
Севастополь: «Вебер», 2003. 125 с.
118. Володин Н.Н. Практические вопросы профилактической перинатологии в Российской
Федерации. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. Москва, 2003, № 4,
с.4-8.
119. Володин Н.Н., Байбарина Е.Н., Дегтярев Д.Н. Современная концепция организации
перинатальной помощи в России. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии.
Москва, 2006, № 6, с.19-23.
120. Гаврилов Д.В. и соавт. Результаты комплексной автоматизации поликлиники
медицинского центра г. Кондопога. În: Материалы III Муниципальной ИТ-
конференции «Электронный Петрозаводск». Петрозаводск, 2005, с.15-19.
121. Гельман В.Я. Медицинская информатика: практикум. 2-е изд. Санкт-Петербург:
«Питер», 2002. 480 с.
122. Герасевич В. Самоучитель. Компьютер для врача. Санкт-Петербург: «БХВ-
Петербург», 2004. 512 с.
123. Грачева Т.Ю. Стандартизация электронной медицинской документации. În: Врач и
информационные технологии. 2005, №3, с.60-61.
124. Григорьев А.И. и соавт. Клиническая телемедицина. Москва: «Слово», 2001. 144 с.
125. Гримут А. „Информационные технологии в перинатологии: литературный обзор”. În:
Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2007, nr. 5(14), p. 77-82.
126. Гримут А. „Проблема информационной готовности медицинского персонала”. În:
Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2008, nr. 5, p. 38-42.
127. Гройсман В. А. Современные технологии управления лечебно-профилактическим
учреждением. Тольятти, 2000. 247 с.
128. Гусев А. В. и соавт. Информационные системы в здравоохранении., Петрозаводск:
Издательство ПетрГУ, 2002. 120 с.
129. Гусев А. В. и соавт. Медицинские информационные системы: Монография.
Петрозаводск: Издательство ПетрГУ, 2005. 404 c.
139
130. Гусев А. В., Дуданов И. П. Оценка 3-летнего опыта разработки и внедрения
информационной системы: выводы и перспективы. În: Медицинский академический
журнал. 2002, том 2, приложение 2, с.56-57.
131. Гусев А. В., Дуданов И. П., Романов Ф. А. Информационная система в медицине –
концептуальная модель (тезисы). În: Сердечно-сосудистые заболевания. Бюллетень
НЦССХ им. А.Н. Бакулева РАМН. 2002, том 3, №11, стр.332.
132. Гусев А. В., Романов Ф. А. Применение медицинской информационной системы в
работе клинических лабораторий медицинского центра (тезисы). În: Медицинский
академический журнал. 2001, № 1, приложение 1, с.18.
133. Гусев А. Моделирование и оценка эффективности функционирования медицинской
информационной системы. Автореферат диссертации на соискание ученой степени
кандидата технических наук, Петрозаводск, 2004, 24 с.
134. Гусев А.В., Романов Ф.А., Дуданов И.П. Обзор медицинских информационных систем
на отечественном рынке в 2005 году. În: Медицинский академический журнал. 2005,
том 5, №3, приложение 7, с. 72-84.
135. Донецкий НИИ травматологии и ортопедии Отдел информатики и телемедицины
[online]. Internet-сайт http://www.telemed.org.ua/indexr.html (citat 26.10.2006).
136. Дуданов И. П. и соавт. Информационные системы в здравоохранении. În:
Медицинский академический журнал. 2002, том 2, № 1, c.58-77.
137. Дуданов И. П. и соавт. Создание "паспорта здоровья" больных с
сердечнососудистыми заболеваниями с использования информационной системы. În:
Медицинский академический журнал. 2003, том 3, № 3, с.125-133.
138. Дюк В., Эммануэль В. Информационные технологии в медико-биологических
исследованиях. Санкт-Петербург: «Питер», 2003. 528 с.
139. Емелин. И.В. Интеграция стандартов медицинской информации [online]. Internet
версия http://www.ctmed.ru/DICOM_HL7/new.html (citat 26.10.2006).
140. Емельянова О.В. и соавт. Комплексная медицинская информационная система в
организации работы диспансерного наблюдения у гинеколога. În: Здравоохранение.
2005, №7, с.171-176.
141. Емельянова О.В. и соавт. Работа врача-гинеколога в условиях ведения электронной
документации. În: Врач и информационные технологии. 2005, №1, с.33-44.
142. Ецко К., Гримут А., Буга М. „Информационные технологии: опыт Молдовы для
системы обязательного медицинского страхования”. În: Врач и информационные
технологии. Москва, 2008, № 1, с. 62-67.
140
143. Жилина Н.М., Чеченин Г.И., Сапрыкина Т.В. Автоматизированная система
социально-гигиенического мониторинга здоровья и среды обитания – инструмент
принятия научно обоснованных решений. Новокузнецк: «ИПК», 2005. 192 с.
144. Зелинская Д.И., Кобринский Б.А. Автоматизированный регистр детей-инвалидов в
системе учета и анализа состояния здоровья детей России. În: Российский вестник
перинатологии и педиатрии. 1997, №3, с.41-44.
145. Казаков В.Н., Климовицкий, В.Г., Владзимирский А.В. Телемедицина. Донецк:
«Норд», 2002. 100 с.
146. Калакутский Л.И., Тявкин В.П. Концепция системы перинатальной теледиагностики.
În: Тезисы докладов, V Международный форум «Информационные технологии и
интеллектуальное обеспечение медицины – 98», Москва, 1998, с.144.
147. Камилова Н.М. Значение оценки течения беременности и родов в улучшении
перинатальных исходов. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2006,
№4, с.14-15.
148. Кирбасова Н. П. Пути повышения эффективности работы лечебного учреждения на
примере Научного центра акушерства, гинекологии и перинатологии РАМН. În:
Акушерство и гинекология. 2004, №3, с.41-42.
149. Кирбасова Н. П. Современные принципы организации оказания медицинских услуг в
учреждении акушерско-гинекологического профиля. În: Акушерство и гинекология.
2005, №4, с.41-45.
150. Кобринский Б. А. Практика российской телемедицины. În: Здравоохранение. Журнал
для руководителя и главного бухгалтера. № 8, с.165-168.
151. Кобринский Б.А. и соавт. Информационно-аналитическая и вычислительная система
«Федеральный генетический регистр». În: Компьютерная хроника. 2000, №1, с.77-96.
152. Кобринский Б.А. и соавт. Истоки и перспективы медицинской информатики и
телемедицины в педиатрии. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2007,
№5, с.4-9.
153. Кобринский Б.А. Информационные технологии в системе детского здравоохранения
России. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2004, №4, с.55-61.
154. Кобринский Б.А. Компьютерный мониторинг состояния здоровья детей и
дистанционное консультирование в Российской Федерации. În: Российский вестник
перинатологии и педиатрии. 2006, №6, с.58-62.
141
155. Ковшов Е.Е., Морозов В.А., Фролов А.В. Современные аспекты построения
медицинских информационных систем. În: Российские медицинские вести. 2003, №1,
том VIII, с.37-44.
156. Кораблев А.В. Оптимизация стационарной помощи детям первого года с
перинатальной патологией как резерв снижения младенческой смертности и детской
инвалидности. Автореферат диссертации на соискание ученой степени кандидата
медицинских наук. Москва, 2006, 22 с.
157. Корелина Т. В. Оптимизация и управление специализированной медицинской
помощью населению региона на основе информационных технологий. Диссертация на
соискание ученой степени кандидата технических наук: 05.13.01. РГБ ОД. 61:05-5/20.
Воронеж, 2004, 118 с.
158. Кулаков В. И. и соавт. Алгоpитм пpенатального монитоpинга (пособие для вpачей). În:
Акушерство и гинекология. 2000, №5, с.56-59.
159. Маклхоз Л. Система здравоохранения: время перемен. Республика Молдова.
Копенгаген. Европейская обсерватория по системам здравоохранения, 2002. т.4, №5,
72 с.
160. Мингалѐва Н.В. Комплексное медико-социальное исследование и научное
обоснование оптимизации гинекологической помощи на региональном уровне.
Автореферат диссертации на соискание ученой степени доктора медицинских наук.
Москва, 2008, 47 с.
161. Мурашко М. А. Дистанционная консультативная деятельность регионального
перинатального центра. În: Акушерство и гинекология. 2005, №3, с.47-49.
162. Мурашко М. А., Котова Е. Г. Региональные аспекты акушерской помощи. În:
Акушерство и гинекология. 2007, №5, с.81-84.
163. Назаренко Г. И., Гулиев Я. И., Ермаков Д. Е. Медицинские информационные
системы: теория и практика. Москва: ФИЗМАТЛИТ, 2005. 320 с.
164. Назаренко Г. И., Гулиев Я. И., Ермаков Д. Е. Медицинские информационные
системы: теория и практика. Приложения 1,2., Москва: ФИЗМАТЛИТ, 2005. 106 с.
165. Никитов Д. С. Принципы проектирования систем телемедицины, ориентированных на
обмен сообщениями. Диссертация на соискание ученой степени кандидата
технических наук. 05.13.17. РГБ ОД. 61:04-5/3931. Москва, 2004, 120 с.
166. Официальный сайт компании Telemedica Consulting SRL (Telemed) [online].
http://www.telemed.ro/ (citat 30.06.2009).
142
167. Рюмина И.И и соавт. Опыт реализации программ по повышению эффективности
перинатальной помощи. În: Российский вестник перинатологии и педиатрии. 2004, №
3, с.5-9.
168. Савельева Г. М. и соавт. Интранатальная охрана здоровья плода. Достижения и
перспективы. În: Акушерство и гинекология. 2005, №3, с.3-7.
169. Савельева Г. М., Куpцеp М. А., Шалина P. И. Pоль интpанатальной охpаны плода в
улучшении пеpинатальных исходов. În: Акушерство и гинекология. 2000, №5, с.3-8.
170. Сельцовский А. П., Курцер М. А., Гнетецкая В. А. Московская городская программа
пренатального скрининга (итоги первого года). În: Акушерство и гинекология. 2008,
№2, с.62-64.
171. Сибурина Т.А., Бадаев Ф.И. Повышение качества и эффективности медицинской
помощи в свете современных подходов к управлению. În: Менеджер здравоохранения.
2006, №1, с.19-24.
172. Старенькая И. IT в медицине: quo vadis? [online]. По материалам Научно-
практической конференции «Компьютерная медицина-2005. Электронное
здравоохранение», Здоров'я Украïни, Харьков, 2005, №126, www.health-
ua.com/articles/1127.html (citat 26.10.2006).
173. Суханова Л.П. Оптимизация перинатальной помощи как важнейший фактор
сохранения здоровья населения России. Автореферат диссертации на соискание
ученой степени доктора медицинских наук, 2006, 35 с.
174. Суханова Л.П. Перинатальная ситуация в современной России [online]. Социальные
аспекты здоровья населения. Информационно-аналитический вестник. 2007, №2,
http://vestnik.mednet.ru/content/view/32/30/ (citat 28.06.2008).
175. Фролова О. Г. Организация акушерско-гинекологической помощи в современных
условиях. În: Акушерство и гинекология. 2007, №5, с.76-80.
176. Фролова О. Г., Гудимова В. В. Перинатальный центр, его роль в оказании акушерской
и неонатальной помощи. În: Акушерство и гинекология. 2003, №5, с.48-49.
177. Фролова О. Г., и соавт. Организация деятельности перинатальных центров. În:
Акушерство и гинекология. 2005, №6, с.8-10.
178. Фролова О. Г., Николаева Е. И. О совершенствовании акушерско-гинекологической
помощи в амбулаторно-поликлинических учреждениях. În: Акушерство и
гинекология. 2004, №1, с.48-49.
143
179. Фролова О. Г., Николаева Е. И., Рябинкина И. Н. Организация первичной акушерско-
гинекологической помощи в условиях реформирования здравоохранения. În:
Акушерство и гинекология. 2007, №3, с.59-60.
180. Царегородцев А.Д. и соавт. О ходе выполнения в 2002 году отраслевой научно-
исследовательской программы "Разработка новых медицинских технологий в
педиатрии и детской хирургии". În: Российский вестник перинатологии и педиатрии.
2003, №1, с.3-8.
181. Царегородцев А.Д., Кобринский Б.А. Роль телемедицины в системе оказания помощи
детям в регионах Российской Федерации. În: Российский вестник перинатологии и
педиатрии. 2007, № 1, с.5-10.
182. Шеррер Жан-Рауль. Информационные системы в здравоохранении: технология и
организация. În: Кремлевская медицина. Клинический вестник. 2000, № 4, c.15-17.
183. Эльянов М.М. Компьютерные системы многопрофильного скрининга. În: Тезисы
конференции «Medsoft-2005». Москва, 2005, с.31-32.
184. Эльянов М.М. Медицинские информационные технологии – 2005. Вып. 5, Москва:
«Третья медицина», 2005. 304 с.
185. Эльянов М.М. Медицинские информационные технологии: реальная потребность или
отдаленная перспектива. În: Тезисы конференции «Medsoft-2005». Москва, 2005,
с.28-31.
144
ANEXE
145
Anexa 1
Chestionar (expertiza documentaţiei)
Chestionar privind expertiza documentaţiei medicale (F-111e – Fişa de evidenţă a
gravidei, lăuzei) în îngrijirea perinatală.
1. Numărul fişei de evidenţă a gravidei _____________
2. Vârsta pacientei ___________ (ani)
3. Starea familială
a) căsătorită
b) căsătorie civilă
c) necăsătorită
d) văduvă
e) nu este specificată
4. Statutul social
a) lucrează
b) şomer
c) gospodină de casă
d) nu este specificată
5. Studii
a) primare
b) medii incomplete
c) medii
d) medii speciale
e) superioare incomplete
f) superioare
g) postuniversitare
h) nu sunt specificate
6. Regiunea
a) urbană
b) rurală
7. Anamneza obstetricală
a) naşteri
i) 0
ii) 1
iii) 2
iv) 3
v) 4 şi mai mult
b) avorturi artificiale
i) 0
ii) 1
iii) 2
iv) 3 şi mai mult
c) avorturi spontane
i) 0
ii) 1
iii) 2 şi mai mult
d) nu este specificată
8. Termenul luării la evidenţă _____________săpt.
9. Nr. vizitelor la medicul de familie _____________.
146
10. Nr. vizitelor la medicul ginecolog _____________.
11. Consultaţii la alţi specialişti
a) ORL
b) Oftalmolog
c) Stomatolog
d) Urolog
e) Cardiolog
f) Endocrinolog
g) Alt specialist (specificaţi _________________________________________________)
12. Nivelul completării gravidogramei (selectaţi toate variantele corecte)
a) T/A (tensiunea arterială)
b) BCF (bătăile cordului fetal)
c) Masa corpului
d) ÎFU (înălţimea fundului uterului)
e) nu este completată
13. S-au efectuat investigaţii ultrasonografice _____________.
14. Internarea în staţionar în timpul sarcinii
a) da
b) nu
15. Dacă răspunsul este „DA”, la care termen de gestaţie: _____________săpt.
16. Spitalizarea repetată
a) da
b) nu
17. Au fost apreciaţi factorii de risc şi s-a stabilit nivelul de asistenţă perinatală la prima vizită
a) I
b) II
c) III
d) nu s-a stabilit
18. Complicaţii în timpul sarcinii (selectaţi toate variantele corecte)
a) anemie
b) disgravidie precoce
c) sistemul cardiovascular
d) sistemul digestiv
e) sistemul endocrin
f) sistemul genito-urinar
g) vaginite
h) gestoze tardive
i) altele
j) fără complicaţii
19. Consultaţii în centre perinatale (secţia consultativă a centrului perinatal) în timpul sarcinii
a) da
i) nivelul II
ii) nivelul III
b) nu
20. S Au fost apreciaţi factorii de risc şi s-a stabilit nivelul de asistenţă perinatală după 30 săpt.
a) I
b) II
c) III
d) nu a fost stabilit
21. Naşterea a fost la nivelul
147
a) I
b) II
c) III
d) la domiciliu
22. Informaţia din maternitate despre naştere:
a) există
b) nu există
23. Complicaţii în timpul naşterii
a) da
i) naştere prematură
ii) gestoza tardivă
iii) insuficienţa travaliului
iv) cezariană
v) altele_______________________________________________________________
b) nu
148
Anexa 2
Chestionar privind estimarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei personalului
medical în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale şi al îngrijirii perinatale.
Partea generală
1. Specialitatea
a) medic de familie
b) obstetrician-ginecolog
2. Vârsta _____________ (ani)
3. Sexul
a) masculin
b) feminin
4. Stagiul de lucru (medical) _____________ (ani)
5. Stagiul de lucru în domeniu (medic de familie sau ginecolog) _____________ (ani)
6. Regiunea
a) urbană
b) rurală
7. Locul de lucru (alegeţi toate variantele corecte dacă aveţi mai multe locuri de lucru)
a) staţionar
b) oficiul medicului de familie
c) centrul de sănătate
d) centrul medicilor de familie
e) centrul consultativ
f) centrul medical privat
g) nu lucrez
8. Perfecţionări în domeniul îngrijirii perinatale şi planificarea familiei
a) da
b) nu
Utilizarea timpului de lucru
9. Cât timp acordaţi completării documentaţiei medicale pentru pacient? (fişa medicală,
prescripţii medicale, îndreptări la consultaţii şi investigaţii diagnostice)?
a) 1 minut
b) până la 3 minute
c) până la 5 minute
d) până la 10 minute
e) mai mult de 10 minute
10. Cât timp în total acordaţi zilnic îndeplinirii lucrului legat de documentaţia medicală
adiţională? (registre de evidenţă, fişe de evidenţă dispensară)?
a) până la 5 minute
b) până la 15 minute
149
c) până la 30 minute
d) până la 1 oră
e) mai mult de 1 oră
11. Cât timp în total acordaţi lunar lucrului cu completarea sau prelucrarea documentaţiei
statistice/rapoarte statistice? (rapoarte medicale statistice lunare, trimestriale, anuale)?
a) până la 5 minute
b) până la 15 minute
c) până la 30 minute
d) până la 1 oră
e) mai mult de 1 oră
f) nu mă ocup cu rapoarte statistice
12. Consideraţi că limita timpului pentru consultaţia medicală este suficientă pentru examinarea
pacientului şi lucrul cu documentaţia lui medicală?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
13. Dacă răspunsul este «NU», atunci care parte din lucrul medicului e necesar să fie redusă?
(alegeţi toate variantele posibile)
a) timpul pentru examinarea pacientului
b) timpul pentru lucrul cu documentaţia medicală a pacientului (fişa medicală, prescripţii
medicale, îndreptări la consultaţii şi investigaţii diagnostice)
c) timpul pentru lucrul cu altă documentaţie medicală (registre, fişe de evidenţă dispensară,
rapoarte medicale statistice)
d) nu ştiu (dificil de răspuns)
14. Cât de des sunteţi nevoiţi să amânaţi vizita pacientului în legătură cu lipsa documentaţiei
medicale necesare a acestuia? (fişa medicală, rezultatele investigaţiilor)?
a) deseori
b) rareori
c) niciodată
d) dificil de răspuns
15. Cât de des efectuaţi analiza activităţii personale?
a) săptămânal
b) lunar
c) trimestrial
d) anual
e) niciodată
16. Cât de des folosiţi în activitatea Dvs informaţia din dările de seamă şi rapoartele statistice
interne sau ale MS?
a) deseori
b) rareori
c) niciodată
d) dificil de răspuns
17. Cine se ocupă de pregătirea şi completarea documentaţiei de statistică medicală şi rapoartele
statistice în instituţia Dvs? (alegeţi toate variantele corecte)
150
a) serviciul de statistică
b) şeful de secţie
c) specialistul principal în domeniu
d) asistenta medicală
e) medicul de familie
18. Consideraţi că medicul sau asistenta medicală sunt obligaţi să se ocupe de pregătirea şi
completarea statisticii medicale şi rapoartelor statistice?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
Asistenţa medicală în domeniul îngrijirilor perinatale şi planificarea familiei
19. Numărul mediu de gravide pe sector la medicul de familie ________ (gravide/anual) –
(întrebarea este numai pentru medicii de familie)
20. Numărul mediu de gravide pe sector la medic-ginecolog ________ (gravide/anual) –
(întrebarea este numai pentru medicii-ginecologi)
21. Sunteţi satisfăcuţi de calitatea documentaţiei medicale, folosită pentru evidenţa gravidelor?
(«Fişa personală a gravidei şi lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet perinatal»)?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
22. Dacă răspunsul este «NU», atunci după care parametri consideraţi necesară schimbarea
documentaţiei medicale, folosite pentru evidenţa gravidelor? («Fişa personală a gravidei şi
lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet perinatal») (alegeţi toate variantele corecte)
a) e mai puţin de scris de mână
b) nu este necesitatea de a dubla informaţia în «CARNETUL PERINATAL»
c) nu este necesitatea de a înregistra informaţia în gravidogramă
d) specificaţi
_______________________________________________________________________
________________________________________________________________________
23. Sunteţi satisfăcuţi de calitatea informaţiei obişnuite din documentaţia medicală, folosită
pentru evidenţa gravidelor?(«Fişa personală a gravidei şi lăuzei»-Formular-111/e, «Carnet
perinatal»)
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
24. Dacă răspunsul este «NU», care este cauza, după opinia Dvs?
a) scrisul neciteţ al colegilor
b) informaţia incompletă
c) informaţia parvine prea târziu, deoarece documentaţia medicală este oferită prin
intermediul pacientului
d) necorespunderea informaţiei din Fişa personală a gravidei şi lăuzei (F-111) cu cea din
«Carnetul Perinatal»
151
e) specificaţi
___________________________________________________________________
________________________________________________________________________
25. Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei specialistului de profil (medic-ginecolog sau alt
specialist) pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul sarcinii fiziologice? (întrebarea
este numai pentru medicii de familie)
a) niciodată
b) după Protocolul de îngrijire antenatală (Ghid de perinatologie) – medicul-ginecolog la
prima vizită şi la 30 săptămâni de sarcina şi alţi specialişti numai la prima vizită
c) la fiecare vizită, când gravida se adresează la medicul de familie se indică şi consultaţia
medicului-ginecolog sau a altui specialist de profil.
Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii ____________ vizite d) dificil de răspuns
26. Cât de des aveţi necesitatea consultaţiei specialistului de profil (medic-ginecolog sau alt
specialist) pentru a stabili tactica conduitei gravidei în cazul complicaţiilor în timpul sarcinii?
(întrebarea este numai pentru medicii de familie)
a) niciodată
b) după Protocolul de îngrijire antenatală (Ghid de perinatologie) – medicul-ginecolog la
prima vizita şi la 30 săptămâni de sarcină şi alţi specialişti numai la prima vizită
c) după necesitate. Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii
____________ vizite d) la fiecare vizită, când gravida se adresează la medicul de familie se indică şi consultaţia
medicului-ginecolog sau a altui specialist de profil.
Indicaţi CIFRA MEDIE de vizite pe parcursul sarcinii ____________ vizite e) dificil de răspuns
27. Cât de des sunteţi nevoiţi să amânaţi vizita gravidei în legătură cu lipsa documentaţiei
medicale necesare a acestuia? (consultaţia specialistului de profil, rezultatele investigaţiei
ect.)?
a) deseori
b) rareori
c) niciodată
d) dificil de răspuns
28. Consideraţi că calitatea asistenţei medicale acordate gravidelor şi parturientelor s-a
îmbunătăţit după introducerea medicinei de familie?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
29. Consideraţi că eficacitatea evidenţei femeilor de vârstă fertilă cu patologie obstetricală,
ginecologică şi extragenitală a crescut după introducerea medicinei de familie?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
Tehnologii informaţionale
30. Posedaţi deprinderi de lucru la computer?
152
a) da
b) nu
31. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):
a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.
b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice
c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.
d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale
e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu
colegii
32. Utilizaţi computerul în activitatea profesională?
a) da
b) nu
33. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):
a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.
b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice
c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.
d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale
e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu
colegii
34. Aveţi computer la locul de lucru?
a) da
b) nu
35. Utilizaţi computerul la locul Dvs de lucru?
a) da
b) nu
36. Posedă deprinderi de lucru la computer asistenta medicală cu care lucraţi?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
37. Dacă răspunsul este «DA», la ce nivel? (alegeţi toate variantele corecte):
a) procesare de texte Word pentru tipărirea textelor, scrisorilor etc.
b) tabele electronice Excel pentru prelucrarea datelor statistice
c) prezentare PowerPoint pentru pregătirea rapoartelor la conferinţe etc.
d) baza de date Acces pentru stocarea şi utilizarea informaţiei medicale
e) poşta electronică şi Internetul pentru căutarea informaţiei medicale, interacţiunea cu
colegii
f) nu ştiu (dificil de răspuns)
38. Dacă o să aveţi posibilitatea de a utiliza computerul şi Internetul la locul de lucru, îl veţi
folosi pentru (alegeţi toate variantele posibile)
a) Jocuri
b) Scrierea textelor
c) Înregistrarea informaţiei despre pacienţi şi utilizarea acesteia
d) Căutarea informaţiei în Internet
153
e) Schimbarea de informaţii cu colegii, utilizând canalele şi resursele de telecomunicaţii
Internet
f) nu ştiu (dificil de răspuns)
39. Consideraţi necesară utilizarea tehnicii de calcul şi programelor speciale în activitatea
profesională a personalului medical?
a) da
b) nu
c) nu ştiu (dificil de răspuns)
40. Dacă răspunsul este «DA», specificaţi care este scopul utilizării acestor tehnologii şi
programe (alegeţi toate variantele posibile)
a) evidenţa pacientului
b) automatizarea procesului de pregătire a rapoartelor statistice
c) micşorarea timpului de lucru cu documentaţia medicală
d) automatizarea parţială a lucrului personalului medical
e) creşterea eficacităţii lucrului personalului medical
f) evaluarea eficacităţii asistenţei medicale
g) suport în procesul de luare a deciziei manageriale
h) specificaţi
___________________________________________________________________
________________________________________________________________________
41. Consideraţi posibilă utilizarea mijloacelor de telecomunicaţii (telefon fix, telefon mobil, fax,
Internet ect.) pentru consultarea medic-medic sau medic-pacient în caz dacă medicul-
consultant are acces la informaţia despre obiectul de discuţie în regim «timp real»?
a) da, posibil în orice caz
b) da, posibil în caz excepţional
c) da, posibil în caz de urgenţă
d) nu, nu este posibil
e) nu ştiu (dificil de răspuns)
154
Anexa 3
Volumul minim şi structura datelor de intrare
I. Pacient
1. datele personale de bază:
a) numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);
b) date personale de identificare a persoanei:
i. numele;
ii. prenumele;
iii. sexul;
iv. data naşterii;
c) date privind domiciliul.
2. date personale suplimentare:
a) statutul social;
b) locul de lucru;
c) factori nocivi;
d) vechimea în muncă;
e) studii.
3. Adresa:
a) viza de reşedinţă
i. localitatea;
ii. strada;
iii. bloc;
iv. apartament.
b) domiciliul:
i. localitatea;
ii. strada;
iii. bloc;
iv. apartament.
4. Telefon de contact:
a) fix;
b) mobil.
II. Medic
1. Datele personale de bază:
a) numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP);
b) date personale de identificare a persoanei:
i. numele;
ii. prenumele;
iii. sexul;
iv. data naşterii;
c) date privind domiciliul.
2. Date personale suplimentare:
a) funcţia;
b) studii;
c) specialitate;
d) perfecţionarea;
e) categoria;
f) gradul ştiinţific;
g) vechimea în muncă.
3. Telefon de contact:
155
a) fix;
b) mobil.
III. Instituţia medico-sanitară
1. Numărul de identificare de stat (IDNO)
2. Adresa:
i. localitatea;
ii. strada;
iii. bloc.
3. Categoria
IV. Vizita la medic
1. Data;
2. Specialitatea medicului;
3. Instituţia medicală
4. Diagnoza (conform CIM-10)
5. Tratament
6. Investigaţii
7. Recomandări
V. Anamneza
1. Anamneza generală:
a) boli cronice (conform CIM-10)
b) intervenţii chirurgicale
2. Anamneza ginecologică:
a) UM
b) particularităţile ciclului menstrual
c) boli ginecologice (conform CIM-10)
d) intervenţii chirurgicale
e) metode de contracepţie
3. Anamneza obstetricală:
a) Naşteri
i. data
ii. termenul de gestaţie
iii. IMS în care a avut loc naşterea
iv. medicul, care a primit naşterea
v. masa copilului
vi. scorul APGAR
vii. complicaţii (conform CIM-10)
viii. manipulaţii obstetricale
b) A/M
i. data
ii. termenul de gestaţie
iii. IMS în care a avut loc A/M
iv. medicul, care a efectuat procedura
v. manipulaţii ginecologice
vi. complicaţii (conform CIM-10)
c) A/S
i. data
ii. termenul de gestaţie
iii. IMS în care a avut loc A/S
iv. medicul, care a efectuat procedura
v. manipulaţii ginecologice
156
vi. complicaţii (conform CIM-10)
VI. Date obiective
1. Masa corpului
a) Adaos la masa corpului (săptămânal)
2. Tensiunea arterială (T/A)
a) T/A media
3. Înălţimea fundului uterului
4. Bătăile cordului la făt (b/min)
5. Edeme
6. Poziţia fătului
7. Eliminări vaginale
VII. Investigaţii
1. Analiza generală a sângelui
a) data
b) hemoglobina
c) leucocite
d) trombocite
2. Urograma
a) data
b) Pt
c) leucocite
3. Ultrasonografia
a) data
b) termenul de gestaţie (după ultima menstruaţie)
c) termenul de gestaţie (după fetometrie)
d) placenta
i. localizarea
ii. gradul de maturizare
iii. grăsimea
e) BCF (b/min)
f) Doppler
i. artera umb.
ii. artera uter.
iii. artera cerebrală media
g) concluzie
VIII. Diagnoza
1. Data
2. Termenul de sarcină
3. Complicaţii (conform CIM-10)
4. Maladii extragenitale (conform CIM-10)
IX. Tratament
1. Medicament (conform Nomenclatorului de stat al medicamentelor)
2. Doza
3. Modul de administrare
X. Spitalizare
1. IMSP
2. Data internării
a) Diagnoza
i. termenul de sarcină
ii. complicaţii
157
iii. patologia extragenitală
3. Data externării
a) Diagnoza
i. termenul de sarcină
ii. complicaţii
iii. patologia extragenitală
4. Secţia
a) Medic-ordinator
XI. Naşteri
1. Data
2. Termenul de gestaţie la naştere
3. IMSP în care a avut loc naşterea
4. Medicul, care a primit naşterea
5. Masa copilului
6. Talia
7. Scorul APGAR
8. Complicaţii
9. Manipulaţii obstetricale
10. Tratament
XII. Perioada de lăuzie
1. Complicaţii
2. Alimentaţia fătului
XIII. Perioada neonatală
1. Vaccinări
2. Dispensarizarea
158
Anexa 4
Modele de interpelări pentru datele de ieşire
Fig. A4.1. Modelul de interpelare pentru determinarea ratei apariţiei fenomenului
cu posibilitatea de analiză în funcţie de alţi parametri şi formarea tabelului de tip 2×2.
Fig. A4.2. Modelul de interpelare pentru formarea rapoartelor flexibile (operaţionale).
159
Fig. A4.3. Modelul de interpelare pentru analiza indicatorilor de sănătate
cu posibilitatea de analiză în funcţie de alţi parametri.
160
Anexa 5
Lista experţilor-participanţi la procesul de evaluare a elementelor esenţiale ale Sistemului
Informaţional Perinatal şi chestionarul utilizat
Nr. Nume, prenume Domeniul de activitate Funcţia, pregătirea profesională,
aptitudini practice
1. Ciocanu Mihail Managementul în sănătatea publică Dr.hab.în med., directorul Centrului
Naţional de Management în Sănătate
2. Crudu Petru Managementul în sănătatea publică Vicedirector statistică medicală, Centrul
Naţional de Management în Sănătate
3. Roşioru
Alexandru Tehnologii informaţionale medicale
Vicedirector tehnologii informaţionale,
Centrul Naţional de Management în
Sănătate
4. Maria Ţăruş Sănătatea mamei şi copilului Şef Direcţie sănătatea femeii şi
copilului, MS
5. Damaşcan
Ghenadie
Managementul în sănătatea publică,
tehnologii informaţionale în
asigurările medicale
Dr. în med., sef Direcţie tehnologii de
asigurări medicale, statistică şi
informatică, CNAM
6. Uncuţa Adrian Managementul în sănătatea publică,
tehnologii informaţionale în
medicină
Şef adjunct tehnologii informaţionale,
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
7. Bahnarel Ion Managementul în sănătatea publică,
tehnologii informaţionale în
supravegherea epidemiologică
Master în sănătate publică, CNŞPMP
8. Pantea Valeriu Managementul în sănătatea publică Dr. în med., şef Direcţie protecţia
sănătăţii şi medicină preventivă, MS
9. Ursu Eugen Tehnologii informaţionale Vicedirector de elaborare, ÎS „CRIS
Registru”
10. Moroşanu
Mihail Managementul în sănătatea publică
Dr. în med., Catedra „Economie,
Management şi Psihopedagogie”, USMF
„N.Testemiţanu”
11. Nemerenco Ala Managementul în sănătatea publică,
Asistenţa medicală primară
Dr. în med., director IMSP Clinica
Universitară de AMP
12. Robu Elena Managementul în sănătatea publică,
Asistenţa medicală primară,
Sănătatea mamei şi copilului
Master în sănătate publică, vicedirector
asistenţa mamei şi copilului, IMSP
„AMT Centru”
13. Melniciuc Vera Managementul în sănătatea publică,
Asistenţa medicală primară
Sănătatea mamei şi copilului
Vicedirector asistenţa mamei şi
copilului, IMSP „AMT Botanica”
14. Palanciuc
Elena
Managementul în sănătatea publică,
Asistenţa medicală primară
Dr. în med., master în sănătate publică,
director IMSP CMF Orhei
15. Savca Victor Managementul în sănătatea publică
Serviciul de transfuzie sângelui
Master în sănătate publică, vicedirector
CNTS
161
Chestionar
Nr. Evaluarea elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal Scorul
evaluării
Rezultatele
evaluării
1. Rolul dosarul electronic al pacientului în evaluarea informaţiei
medicale disponibile despre sănătatea pacientului
1.1 Dosarul electronic al pacientului asigură posibilitatea utilizării unui
volum mai mare de informaţie generală şi medicală despre pacient.
1.2 Dosarul electronic al pacientului asigură veridicitatea informaţiei la
etapele de înregistrare, prelucrare, transmitere şi utilizare.
1.3 Dosarul electronic al pacientului asigură evaluarea şi analiza
indicatorilor de sănătate cu dezagregarea datelor în funcţie de alte
valori.
2. Calitatea integrării nivelurilor serviciului perinatologic prin
sistemul informaţional perinatal
2.1 Integrarea diferitelor nivele ale serviciului perinatal prin sistemul
informaţional perinatal asigură transmiterea eficientă şi rapidă a
informaţiei despre pacient în IMSP.
2.2 Integrarea diferitelor nivele ale serviciului perinatal prin sistemul
informaţional perinatal asigură îmbunătăţirea procesului de
regionalizare a serviciilor medicale perinatale.
3. Rolul integrării informaţiei privind naşterea cu informaţia
privind supravegherea gravidelor şi copiilor în ridicarea calităţii
serviciilor medicale la nivelul de asistenţa medicală primară şi
cea specializată
3.1 Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia despre
supravegherea gravidelor şi copiilor asigură continuitatea (filiaţia,
succesiunea) supravegherii în perinatologie.
3.2 Integrarea informaţiei privind naşterea cu informaţia privind
supravegherea gravidelor şi copiilor asigură evaluarea calităţii
serviciilor medicale perinatale.
4. Importanţa utilizării sistemelor-expert pentru îmbunătăţirea
supravegherii pacientelor la etapa îngrijiri antenatale şi
postnatale
4.1 Expunerea opiniilor relevante cu ajutorul sistemului-expert creează
condiţii de reducere a cazurilor de malpraxis
4.2 Utilizarea sistemelor-expert este una dintre metodele prin care este
posibilă elaborarea planului optim de supraveghere a gravidelor în
funcţie de factorii de risc perinatal.
5. Posibilitatea utilizării rapoartelor statistice flexibile (conform
interpelării utilizatorului) în scopul evaluării şi analizării
indicatorilor de sănătate reproductivă la diferite nivele ale
serviciului perinatologic
5.1 Utilizarea rapoartelor flexibile asigură evaluarea mai calitativă a
informaţiei privind sănătatea populaţiei.
5.2 Prin utilizarea rapoartelor flexibile vor fi create condiţii pentru
stabilirea şi formarea indicatorilor noi de sănătate.
6. Perspectiva utilizării consultaţiilor la distanţă pentru
162
Nr. Evaluarea elementelor esenţiale ale sistemului informaţional perinatal Scorul
evaluării
Rezultatele
evaluării
ameliorarea accesului populaţiei la serviciile medicale
6.1 Consultaţia la distanţă este o alternativă a consultaţiilor tradiţionale în
toate cazurile.
6.2 Consultaţia la distanţă este o metodă de îndrumare pentru personalul
medical din AMP.
7. Posibilitatea utilizării serviciilor on-line (acces la informaţia
statistică, informaţia privind planul de supraveghere personală,
programarea vizitelor)
7.1 Serviciile on-line în medicină reprezintă un instrument pentru lărgirea
accesului personalului medical la diferite tipuri de informaţie privind
sănătatea reproductivă.
7.2 Serviciile on-line în medicină sunt un instrument pentru dezvoltarea
accesului pacientului la informaţia personală privind sănătatea.
8. Rolul spaţiului informaţional privind sănătatea reproductivă
(stocul de date specializate) pentru dezvoltarea serviciului
perinatologic în condiţii de dominare a medicinei de familie
8.1 Spaţiul informaţional perinatal asigură accesul specialiştilor în
domeniu la informaţia privind sănătatea reproductivă a populaţiei.
8.2 Spaţiul informaţional perinatal reprezintă o sursă de date pentru
dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul perinatologiei.
163
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
Subsemnatul, declar pe proprie răspundere că materialele prezentate în teza de doctorat se
referă la propriile activităţi şi realizări, în caz contrar urmând să suport consecinţele, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Grimut Alexandru
___________________________
«____»_________________2009
164
CV AL AUTORULUI
Date personale
Grimut Alexandru
Data naşterii : 05 august 1967, or. Ungheni, Republica Moldova
Studii
1985-1993 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, specialitatea
– medicina generală
1993-1994 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, internatura,
specialitatea – obstetrică şi ginecologie
2005-2007 Şcoala de Management în Sănătatea Publică, masterat, specialitatea – management
în sănătatea publică
Stagieri
2005 «Основы телемедицины», VI Международная школа по телемедицине
«Современные аспекты телемедицины», Москва, НЦССХ им. А.Н. Бакулева
РАМН.
2005 «Современные компьютерные и телекоммуникационные технологии в
медицине», Лаборатория телемедицины и компьютерного мониторинга. НЦХ
РАМН.
Activitatea profesională
1995-prezent: IMSP „AMT „Buiucani”, medic ginecolog CS Durleşti
2005-prezent: ÎS „CRIS «Registru»”, inginer în Biroul planificare a proiectelor al Secţiei
management al proiectelor, prin cumul
Domeniile de activitatea ştiinţifică
Tehnologii informaţionale medicale
Managementul în sănătatea publică
Participări la foruri ştiinţifice internaţionale
Conferinţele internaţionale „BIT+2005” şi „BIT+2006”
Conferinţa internaţională „Med-e-Tel”, Luxembourg (2006)
Conferinţele Ştiinţifice Anuale ale Colaboratorilor şi Studenţilor, organizate în
incinta USMF „N. Testemiţanu”, 2006 şi 2007
Congresul al VI-lea al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilor din
Republica Moldova, Chişinău (2008)
165
5th International G-I-N (Guidelines International Network) Conference, Helsinki,
Finlanda (2008).
Lucrări ştiinţifice publicate
În cadrul temei au fost publicate 10 lucrări ştiinţifice, dintre care 4 articole în reviste cu
recenzenţi, inclusiv 2 fără coautor.
Participări în proiecte ştiinţifice internaţionale
Evaluarea Sistemului Naţional Informaţional de Sănătate (Cadrul de evaluare „Health Metrics
Network” al OMS)
Date de contact
Telefon: (+37322) 45-05-21
Mobil: (+373) 69-118-969