1.Explorarea sindromului inflamator

5/13/2018 1.Explorarea sindromului inflamator - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/1explorarea-sindromului-inflamator 1/28

Explorarea sindromului inflamator

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE TÂRGU MUREFACULTATEA DE MEDICIN GENERALFIZIOPATOLOGIE



Inflamaia

Definiie

± o reacie de aprare a organismului i a esuturilorsale la stimulii care pot provoca leziuni.

Scop

± repararea sau limitarea leziunii i eliminarea cauzei (de exemplu bacteriile sau corpii strini).



Cauzele inflamaiei

1. microorganisme (bacterii, virusuri, fungi, parazii)

2. corpi strini (proteine strine, polen, cristale de azbest, siliciu)

3. distrugere tisular cu constituire de f ragmente tisulare

± lezare mecanic (tieri, zgârieturi, corpi strini)

±

compui chimici (substane acide sau alcaline) ± influene fizice (temperaturi sczute sau crescute, radiaii)

± cauze endogene (celule tumorale care se dezintegreaz, sângerri extravasculare, reacii autoimune)



VSH (viteza de sedimentare ahematiilor)

Definiie: hematiile se sedimenteaz in vitro din sângele tratat î n prealabil cu un anticoagulant.

± test nespecific de inflamaie, nu pune diagnosticul de boal

± uor de efectuat, larg rsp î ndit i puin costisitor

± test screening larg rsp î ndit

± utilizat, de asemenea î n monitorizarea rspunsului la tratament

î n cadrul bolilor care evolueaz cu creterea VSH ± sensibilitate crescut, specificitate redus

± interpretarea valorilor VSH doar in contextul clinic



Fig. 1: Efectuarea VSH



VSH

Mecanism: VSH-ul este rezultatul interaciunii ditre factorii care promoveaz

(fibrinogenul) i cei care se opun (sarcinile negative de pe suprafaa eritrocitelor) sedimentrii.

Eritrocitele normale sedimenteaz lent deoarece ele nu f ormeaz agregate sau rulouri. Î n schimb, se resping uor datorit î ncrcturii negative de la suprafaa lor.

Principalii factori care influeneaz VSH-ul:1. Factori cantitativi: legat de numrul de eritrocite

2. Sarcina electric a particolelor3. Factor proteic: necroze inflamaii când anumite proteine ajung î n

circulaie



Fig. 2. Rulouri de hematii



VSHValori normaleCopiii: - nou nscui: 0-2 mm/h

- pubertate: 3-13 mm/h

Brbai: 3-9 mm/hFemei: 6-12 mm/h

Valori de alert: 50 mm/h

- VSH>100 mm/h este f recvent asociat cu afeciuni severe (colagenoze, neoplazii, TBC, anemie severa)



VSH valori crescute:

fiziologic - î n timpul ciclului menstrual i sarcin

patologic:

± inflamaii acute (creterea concentraiei de K globuline i

fibrinogen, care se depun pe hematii) ± boli hematologice: - leucemii, limf oame

± tumori maligne

± infecii acute i cronice

±

boli de colagen ± necroza tisular (IMA, etc.)

± Anemii

VSH>100 mm/h este f recvent asociat cu afeciuni severe

(colagenoze, neoplazii, TBC, anemie severa)



VSH valori sczute:

Policitemia (factor cantitativ)

Leucocitoza sever

Anemia falcif orm (celule î n secer) Sferocitoza ereditar

Hipofibrinogenemia

Hepatite, cancer hepatic (prin scderea sintezei de fibrinogen)

Tratamentul cu corticosteroizi



Proteine de faz acut

clas de proteine a cror concentraie plasmatic crete (proteine pozitive de faz acut) sau descrete (proteine negative de faz acut) ca

rspuns la inflamaie = reacia de faz acut.

ficatul rspunde producând un numr mare de

reactani de faz acut, paralel cu diminuarea produciei altor proteine - reactani negativi de faz acut.




Proteine pozitive de faz acut Proteina C reactiv

Fibrinogenul

Alfa 1-antitripsina

Alfa 1-antichimotripsina

Feritina Ceruloplasmina

Haptoglobina

Proteine negative de faz acut:

Transferina Factorul C3 al complementului

Transcortina

Albumin



Proteina C reactiv (PCR)

nivelul seric al acesteia crete ca rspuns la inflamaie (protein de faz acut).

sintetizat de ficat ca rspuns la factorii eliberai de adipocite

Crete peste limita normal î n decurs de 6 ore

i atinge maximul î n 48 de ore.

Valori normale: 2,5mg/L.



Proteina C reactiv (PCR)Utilitate diagnostic: marker al inflamaiei, fr valoare prognostic. poate fi utilizat pentru monitorizarea rspunsului la

terapie (nou nscui, copii).

un nivel crescut de PCR = risc crescut de-a dezvolta diabet zaharat, hipertensiune arterial i boli cardiovasculare.

Valori crescute: Infecii

Infarct miocardic

Cancer Boli autoimune

Afeciuni metabolice




Fibrinogenemia

reflect extinderea i intensitatea procesului inflamator.

Valori normale: 2-4 g/l

Haptoglobina:

o alfa2-globulin, crete î n inflamaii de 2-3 ori

valori normale: 0,3-1,8 g/l



3. Electroforeza proteinelor

= metod analitic de separare a proteinelor(particule cu î ncrctur electric) subaciunea unui câmp electric exterior.

Fig. 3: model de inflamaie acut



4. Numrul de leucocite

Valori normale aduli: 4.000-8.000/mm³, sugari: 8.000 12.000/mm³,

la nou nscui: 12.000-20.000/mm³.

Formula leucocitar normal: neutrofile nesegmentate: 1-4% neutrofile segmentate: 50-70% eozinofile:1-4%

bazofile: 0-1% limf ocite: 30-60% monocite: 4-8%

Î n inflamaii crete numrul total al leucocitelor (leucocitoz) cu

creterea procentului de granulocite neutrofile (neutrofilie)



Fig. 4. Neutrofilie



Explorarea sindromului infecios

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIETÂRGU MUREFACULTATEA DE MEDICIN GENERALFIZIOPATOLOGIE



Infecia

reprezint colonizarea duntoare a organismului gazd de ctre diverse specii parazitare care utilizeaz resursele organismului gazd pentru reproducere, cauzând diverse afeciuni.

sunt cauzate de organisme microscopice, microparazii (virusuri, bacterii i viroizi) i organisme mai mari (macroparazii i fulgi).

organismele gazd lupt î mpotriva infeciei prin intermediul sistemului imun, printr-un rspuns î nnscut care implic de multe ori inflamaia.



Infecia

Simptome:

Oboseal excesiv care se poate uneori

î ntinde pe parcursul a mai mult de 2-3 luni Scdere progresiv î n greutate

Hipotermie sau febr

Transpiraii nocturne i f risoane Acuze algice difuze



Diagnostic diferentialinfecia bacterian/infecia viral

Simptome

1. Infeciile bacteriene: simptomele clasice sunt: astenie, febr, indispoziie

2. Infeciile virale

sistemice, deci implic pri diferite ale organismului: rinoree, congestie sinusal, tuse, dureri difuze (artralgii, mialgii, cefalee).




Analize de laborator

1. Leucocite:

Infeciile bacteriene evolueaz cu leucocitoz

Infeciile virale evolueaz cu numr normal de leucocite sau leucopenie i trombocitopenie

2. VSH-ul: evidenierea apariiei sindromului inflamator asociat infeciei

3. PCR




4. Frotiul de sânge periferic

Semne de infecie bacterian: hipersegmentarea

nucleului neutrofilelor (fig. 5), hipergranulaia polimorf onuclearelor neutrofile, vacuolizare iar î n caz de infecii severe granulaii toxice (fig. 6), devierea spre stânga a f ormulei leucocitare.

Semne de infecie viral: limf ocitoz reactiv (fig. 7, 8), coloraie albastr la periferia citoplasmei, nuclei î n f orm de boab de fasole



Fig.5: nuclei hipersegmentai Fig. 6: granulaii toxice

Fig. 7: limf ocitoz reactiv Fig. 8: limf ocitoz reactiv




5. Examinarea LCR:

util pentru a diferenia meningita viral de cea bacterian.

Î n f ormele severe de meningit poate fi util monitorizarea ionogramei serice; de exemplu hiponatremia este f recvent î n meningitele bacteriene, datorit unei combinaii de de factori

care includ deshidratarea, secreia inadecvat de hormon antidiuretic sau administrarea excesiv intravenoas de fluide.



Tabel 1. Modificri LCR în diverse forme demeningit

Tipuri demeningit

Glucoz Proteine Celularitate

Acut bacterian sczut crescute Polimorf onucleare neutrofile>

300/mm³

Acut viral normal normale sau crescute

mononucleare,

< 300/mm³

Tuberculoz sczut crescute mononucleare i

polimorf onuclear

e, < 300/mm³Fungic sczut crescute < 300/mm³

Neoplazic (meningit

carcinomatoas)

sczut crescute De obicei

mononucleare



Diagnostic diferential

infecia bacterian/infecia viral Confirmarea diagnosticului necesit culturi:

hemocultur, urocultur, sput, exudat faringian, nasal, culturi din plagi, de pe piele, materii fecale i din LCR

1.Explorarea sindromului inflamator

Documents