Statistica -din 1855 CIOBOTEA VASILE MARINOIU Problema de la se·colului al XIX-lea a m01)opolizat idei a vremii, a antrenat oamenii politici de cît pe istorici. Rezolva- rea ei era atît de diferit de claselor categoriilor sociale încît numai interesele celor justificau asemenea atitudini 1 • . reforma din 18.64, societatea a fost periodi'c, nu permanent, cu problema în spiritul caracterului ei de absolut exclrnsiv înscris în articolul 480 al Codului Civil 2 • Proclamarea individuale ca drept comun în Ro- mânia s-a în detrimentul· de proprietate în inctiviziu11e în care „se o parte a cuprinsulut rii, de o a noastre" 3 • La dintre se cea dintre proprietatea adusil ,,într-o stare Pe acest fond de probleme sodale istoriografia româ- propus investigheze formarea pro- implicit, a claselor sociale din trecutul nostru istoric. IstoricH au ajuns la concluzii diferite asu- pra vechimei plasînct-o fie înainte de constituirea statelor feudale fie statisticienii au consPmnat-o ei ca o prezentu în societate, ne-o în parametrii ei reali. G.D. pornind de la un cnntinut fals al de a calculat · ml din România - la 269, 140, cit întinderea acestora la 568.000 ha 5 . www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
29
Embed
1855 - biblioteca-digitala.ro...Statistica mo_nenilor -din bara Româneasc 1855 DINIC CIOBOTEA VASILE MARINOIU Problema agrar-crneasc de la sfîr_itul se·colului al XIX-lea a m01)opolizat
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Statistica moşnenilor -din Ţara Românească
1855
DINICĂ CIOBOTEA VASILE MARINOIU
Problema agrară-ţărănească de la sfîrşitul se·colului al XIX-lea a m01)opolizat mişcarea d~ idei a vremii, a antrenat oamenii politici de primă mărime cît şi pe istorici. Rezolvarea ei era atît de diferit propusă de reprezentanţii claselor şi categoriilor sociale încît numai interesele celor implicaţi justificau asemenea atitudini1• .
După reforma socială din 18.64, societatea românească. a fost periodi'c, dacă nu permanent, confruntată cu problema realizării şi aşezării proprietăţii în spiritul caracterului ei de absolut şi exclrnsiv înscris în articolul 480 al Codului Civil2
•
Proclamarea proprietăţii individuale ca drept comun în România s-a făcut şi în detrimentul· stării de proprietate în inctiviziu11e în care „se găsea o bună parte a cuprinsulut ţării, stăpînită de o numeroasă clasă a populaţiei noastre"3•
La contradicţia fundamentală dintre moşieri şi ţărani se adăuqa cea dintre legislaţia ţării şi proprietatea moşnenească adusil ,,într-o stare anarhică4•
Pe acest fond de probleme sodale istoriografia româp.ească şi-a propus să investigheze formarea şi evoluţia proprietăţii şi, implicit, a claselor sociale din trecutul nostru istoric. IstoricH şi juriştii au ajuns la concluzii diferite asupra vechimei propret5.ţii moşneneşti, plasînct-o fie înainte de constituirea statelor feudale româneşti, fie după a·ceastă dată.
Economiştii şi statisticienii au consPmnat-o şi ei ca o prezentu activă în societate, fără să reuşească însă să ne-o dezvăluie în parametrii ei reali. G.D. Creangă, pornind de la un cnntinut fals al noţiunii de moşnean a calculat numă- · ml moşnenilor şi răzeşilor din România - la 269, 140, cit şi întinderea proprietăţii acestora la 568.000 ha5.
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
In deceniu1l al doilea al secolului nostru, Petre Poni a realizat o 'celebră Statistică a răzeşilor „adunînd numeroase date atît prin autorităţile administrative cît şi prin inspectorii agricoli" care, cu modestie remarca el, urma să folosească istoricilor în studiu despre ţărănimea liberă, „clasă .atît de interesantă a populaţiei noastre rurale"6•
Acest izvor a devenit document pentru toate studiile de istorei socială sau sociologice de după aceea. De altfel, autorul lui a ·căutat să formu1leze „.„ o idee generală îndestul de aproape de adevăr despre ce sunt răzeşii în România"1 ,
folosindu-se şi de alte izvoare documentare păstrate în arhive. Acestea din urmă l-au ajutat să probeze istor>icitatea răzeşiei în Moldova (inclusiv provin'C'iile istorice Bucovina şi Basarabia) în secolul al XIX-lea. Nu acelaşi lucru i-a fost posibil pentru Mu,ntenia, cu toate că se ştia la acea vreme de Obşteasca ·catagrafie d1n 1831 care fusese rezumată în Analele parlamentare8 de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, şi care a fost distrusă de bombardamentul din aprilie - mai 1944.
Pe lingă faptul că în întoc'mirea Statisticii răzeşilor subiectivismul local a determinat numeroase exagerări, noi considerăm, şi din alt punct de vedere, lucrarea lui P. Poni ca document nesigur pentru detalii. Du1pă 1864 împroprietăririle repetate au determinat pe mulţi ţărani să se numească moşneni cu toate că ei nu moşteneau această calitate - titlu. Incă înainte de 1864, titlul de moşnean identifica un om cu moşie, om liber9• Nu totdeauna, mai ales pentru unele sate de cîmpie, acest lucrui era conform cu realitatea. Adevărul era altul, dar pe care societatea nu-l mai verifica, cum că oamenii unor asemenea sate cumpărseră loturi de pămînt înainte de reformele lui Ştirbei şi Cuza, ultima neîmproprietărindu-i deoare'ce i-a găsit ca moşeni, ded oameni cu pămînt.
In anii trecuţi am descoperit la Arhivele Statului din Gorj, Vîlcea, Ploieşti şi Bucureşti40 documente deosebit de valoroase pentru1 istoria moşnenilor de la sud de Carpaţi datînd din anul 1855, din timpul domnitorului Barbu Ştirbei, iniţiatorul celei mai ample statistici pe verticală şi pe orizontală a societăţii muntene înainte de Dionisie Pop Marţian. Documentul intitulat Delă pentru relaţiile de numărul tuturor moşnenilor pe sate din tot Prinţipatul şi de orînduiala la care ei se află aşezaţi şi care şii cer ~e Măria Sa Vodi
66
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
a fost întocmit în lunile ianu1arie - februarie 1855. El consemnează o stru·ctură complexă a moşnenilor. Acest fapt nu poate fi interpretat decît ca un moment dat al unei etape din evoluţia ţărănimiri libere de la sud de Carpaţi cuprinsă în sfera tot mai trepidantă a schimbărilor de viaţă şi mentalitate. Din cele opt grnipe de moşneni, cele de mazili, boari de neam şi postelnicei plasează această categorie în preajma boernaşilor sau a ultimelor trepte de boierie din Ţara Româ-nească. .
In preajma şi în timpul revoluţiei de la 1848, cînd titlurilor nobiliare li se contesta orice moştenire, moşnenii se impuneau prin tradiţie, poziţie faţă le proprietate - ca veritabili moştenitori şi păstrători ai unu.li drept istqric.
In a·cest sens relevante sînt precizările lui G. Gănescu ; „Nous ne parlons pas des boiards de villes qui sont sans cesse eu contact . lmmediat avec la haute noblesse ; nous voulons parles des petits nobles de village, que dans nos notions slatisliques nous designerons sous le nom de boiards de neam, postelniceii, mazili. Ils vous diront souvent : „Qui, monsieur, le temps ne sont plus Ies memes; nous admirons la vie de nos peres d'apres l'ancienne forme; mais maintenc:.nt c'est dif rent, Ies moeurs ont thange; nous connai-_ ssons et nous adaptons la lli:>uvelle reforme" ( en valaque : clupă regula nouă) 11 . Acest outor arăta Occidentului că în tara sa societatea era împărţită, în general, în patru clase, între acestea figurînd mica nobilime ereditară („petit noblesse hereditaire") în număr de 13.260 (6031 boieri de neam. 1134 postelnicei si 6095 mazili) 12. Cartea lui G. Gănescu mai preciza că în Ţara Românească, în acea vreme, erau 3325 sate (2127 în Muntenia, 1198 în Oltenia), iar cu cele stăpînite de mănăstiri, 3844; 798 erau, locuite de mici proprietari funciari, iar 2527 aparţineau marilor proprietari funciari 13. Fată de aceste informaţii statistice generale, Catagrafia moşne· nilor din 1855, dc~i surprinde doar o secţiune din so'detatea românească de la sud de Carpaţi, ne dezvăluie, cu mult mai multă precizie rE·alitatea.
Tot aşa de adPVăfdt este că şi izvorul, descoperit de noi ln arhive, nu a cuprins toatP satele moşneneşti din moment ce în Statistica răzeşilor era 2129 (1258 în Munten1a şi 1071 in Oltenia). Diferenţa se explică atit prin însumarea, în 1855,
la uri sat mâre a cătunPlor. mahalalelor sau satelor, cit şi prin aceea că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. con-
67
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
câmitent cu introducerea administraţiei comunale de tip modern, împroprietăririle, reconstrucţiile ,şi sis.tematizările rurale într-o deplină concordanţă cu progresele economico-sociale au dus la individualizarea ca sate şi a părţilor răspîndite faţă de nU"deul ·ce caracterizau aşezările moşneneşti.1~
Harta satelor moşneneşti ne relevă o densitate diferită a acestora în spaţiu. Cele mai numeroase sate moşneneşti se întîlnesc în Podişul Getic şi subcarpatic. Rarefierea lor este specifică înspre cîmpie, pe interfluvii, sau, în plan general, de la vest la est. Compensarea domeniului moşnenesc este făcută de domeniile boiere:;;ti şi mănăstireşti.
Asemenea structuri sociale, reliefate prin prisma evoluţiei proprietăţii, plasează judeţele Gorj, Vîlcea, Argeş, Mehedinţi între cele mai moşneneşti judeţe ale Ţării Româneşti.
Dacă avem în vedere „durata lungă" a schimbărilor de structură în evul mediu, că nu există probă documentară pentru nici-o danie domnească vreunei obşti moşneneşti, că domeniile boiereşti şi mănăstireşti sînt în cea mai mare parte ulterioare domniei centralizatoare, concluzionăm că procesul de constituire al statului feudal Ţara Românească, ale dîrui nuclee au fost în toate etapele lui, în zona cea mai moşnenească, - a integrat structuri complexe a căror originalitate se întrevede în bogatele informaţii oferite de izvoare1e statistice din secolul al XIX-lea.
\
6Ş
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
SITUATlA
moşnenilor din Tara Ro111ânească in 1855
I I ,... Orîncuiaia la carE' :>c află a~Pz. ac rnoşn.
.s .Plasa sau Ni·. sat<~
Ic: ·-1 ·o;
I ... „,.;,...,
~ .... nlaiul c '0 'C '-' :; •"-
sau rno~!i co p l ;/'rt "' a CJ ·2 - > o._ ·o .... • ... <U
...,. ...,.
I~ ~I c: 'O- ~~
I Ol :... f Q.! CI <li <li ::: "" 'r-1 ;:::; ·- +-' "_, 'T'.l "' ..,,
I ..... ...., <U
.,.; c: ·- rJ". "" .... ..a i::I ii3 "" ~ I o <l,; ..... ...... o ;;::: o Vl
O. .,., z o., ... i:::: 'O o. t::r.. ii. -:i:: ......
1. O primă sinteză a· acestor dezbateri la H.H. Stahl, Sociologia satului devă/mas românesc, vol. I, Bucureşti, 1946, pp. 15-18.
~. E. Lovinescu; Istoria civilizaţiei române moderne, I. Forţele revoluţionare, Bucureşti, 1924, p. 99.
a. Dumitru Brezulescu Contribuţiuni la studiul proprteti1ţit in _ devi1lmăşie a munţilor n~ştri. O pagină din „Chestiunea ţărănească", Bucureşti, 1905, p. 8.
4• Ibidem 5. Apud Petre Peni, Statistica ri1zeşilor, Bucureşti, 1921. ti. Ibidem, p. 3. 'i. Ibidem li. Analele Parlamentare ale României, tom. II, Obicinuita Obşească
Adunare a Ţării Româneşti. Legislatura I, Sesiunea I, 1831-1832, Bucureşti, 1899, pp. 475-538. .
Y. C. Giurescu, Despre. boieri, Bucureşti, 1920, p. 120. 111 A.rhivele Statului Bucureşti, Visterie, dosar 146 /1855, f. 4-90, Arhi
vele Statului Rîinnicu Vîlcea, Pref. Vîlcea, dos. 89 /1855, f. 4-34 ; Arhivele Statului Ploieşti, Pref. jud. Prahova, dos. 96/1855, f. 5-28.
11. G. Gănesco, La Valachie depuis 1830, jusqua ce jour son avenir, Bruxelles, 1855, p. 85-86.
1~. Ibidem, pp. 127-128. IJ. Ibidem, pp. 128-129. H. Vezi,· spre exemplu, acribia statistică a subcirmuitorului plăşii Olte-
ţul de Jos. 1 ; ;~ ~:lfml • Mehedinţi, plasa Blahnjţa - Subcîrmuitorul plăşii Blahniţa a făcut
următoarele observaţii în dreptul satelor de la numărul curent : 1. In hotarul acestei moşii mai sînt stăpînitori deosebit de aceştia
d. serdar 01eorghe Burileanu, sărdăreasa Lucsiţa Somoneasca, d. pitar Tănasie Retezeanu, preotul Matei Protopopescu, casa răposatului manzil Gică Pănescu, preotul casa răposatului Nicolae Protopopescu, casa răposatului manzil Ioan Dinu Pănescu, casa răposatului manzil Stoian sin (fiu n.n.) Stoian Protopopescu, casa răposatului Stoian Ioan Pătru Pănescu, cum şi d. Ioan Dunărinţu! ce poartă deosebit caracter :
3. In numărul acestor familii, cinci birnici din acei 30 şi un manzil au numai locuri de casă şi grădină fără dare de chirie, iar afar de acest număr mai au moşie în acest hotar şi casa răposatului birnic Nicolae Marin Cupeş, casa răposatului Dumitru Papucea, casa răposatului Radu Creţan, d. serdar Pană Gărdăreanu, d. pitar Nicolae Bălteanu, d. praporţic Dumitrescu, d. Ghiţă Delescu ce poartă osebit caracter, căprarul de dorobanţi Ioan Filip din Porcina Mare, Ioan Ceciu vacmisterul şi Răducan Mihart căprar de dorobanţi din satul Arvăteşti, cum şi Ghiţă sin popa Alecsandru din satul Cacoţi ;
4. Afară de aceştia mai stăpînesc în acest hotar d. pitar Nicolae Băleanu, d. pitar Alecsandru Pistriţu şi d. Polihronie Furtună din oraşul Severin ;
5. Aceşti 4 au în această moşie numai locuri de casă şi citeva pogoane de arătură la cîmp, cum asemenea pogoane de muncă au şi d. foan Dinu Cameniţă din Porcina Mare, popa Mihai din Manu, Nedelcea Cucu din Jgiroasa, căci cealălaltă parte de moşie cu clăcaşi se stăpîneşte de casa răposatului Iancu Sefendache ;
6. Şi deosebit de aceştia mai are parte de moşie în acest hotar şi d. pitar Costache Boşogescu ;
75
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
7. In care număr al birnicilor, 6 au numai locuri de casă şi grădină, iar deosebit de <linşii mai stăpînesc in acest hotar de moşie şi d. paharnic Mihalache Ciupagea, preotu Firu şi popa Dumitrache din acest sat, cum şi d. Dinu Popescu ce poartă deosebit caracter ;
8. Mai stăpintşte în acest hotar de moşie şi casele răposaţilor man-ziH Dinu Cioclov şi Vasile Ismană ; .
9. In această moşie sint şi dumneaei maioreasa Dumitrana Ciupăgioaica şi casa răposatului Pătru Nedelcovici din Timna ;
10. In această parte de moşie are şi casa răposatului manzil Radu Popescu şi Ioan Pănescu ;
11. Afară de aceştia sint şicasele răpo:5aţilor birnici Ioniţă Popescu şi lovan sin Iovan Caramatrache, preotul Mihai, conţipist Ghiţă Popescu, serdar Toma Iupceanu şi pitar Iorgu Iupceanu:
12. In acest număr de 33 birnici, 13 au numai locuri de casă şi grădină pentru care nu plătesc nimic ;
· 13. Acest trup de moşie cu clăcaşi se stăpineşte de d. Mihalache Isvoranu şi d. pitar Tănasie Retezanu ;
14. Afar de aceştia sînt preoţii Mihai Drăghici. Popescu şi Gheorghe Preotesoiu din acest sat ;
(Arhivele Statului Bucureşti, Vietierie, dosar 146 /1855, ff. 20-22). ** Judeţul Vîlcea, plaiul Cozii - In numărul mojnenilor proprietari dimpotrivă nu intră şi numărul domnilor proprietari caftalii ce-şi au osebite proprietăţi locuite de chiriaşi. (Arhivele St. Rimnicu Vîlcca, Prefectura jud. Vîlcea, dos. 89 /1855, ff. 17, 24). "'** Jud. Vîlcea, plasa Olteţului de Sus - SubCîrmuitorul plăşii Olteţul de Sus a notat la rubrica „Obs", la satele de la nr. crt. 2, 3, 6, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 21, 22, 24, 25, 26 că „Afar de aceşti moşteni se mai află 4 proprietari cu 9 clăcaşi, 8 proprietari cu 30 clăcaşi, - proprittar cu 3 clăcaşi, 2 proprietari cu 4 clăcaşi, 1 proprietar cu 3 clăcaşi, 5 proprietari cu 9 clăcaşi, 4 proprietari cu 29 clăcaşi, 3 proprietari cu 3 clăcaşi, 6 proprietari cu 26 clăcaşi, 1 proprietar cu 5 clăcaşi, 3 proprietari cu 21 clăcaşi, 9 proprietari cu 36 clăcaşi, 2 proprietari cu 6 clăcaşi, 6 proprietari cu 36 clăcaşi, 7 proprietari cu 27 clăcaşi şi, respectiv, 2 proprietari cu 6 clăcaşi". (Arhivele St. Rîmnicu Vîlcea, Pref. jud. Vîlcea, dosar 89 /1855, ff. 5, 25).
76
www.cimec.ro / www.muzeugorj.ro
CATAGRAFIA TUTUROR MOŞNENILOR DIN ŢARA ROMANE.A.SCA - 1855
Judeţul Mehedinţi
Nr. Satele sau Nr. moşeni Orind. la care se află crt. moşiile proprietari aşezaţi ac. moşneni
E ~ I ~ ~ . ..., 'O
·i:: .: ~ ~ ==·a; .: u 2 ~ ·a i:.. -~ ..... 'O ~ -~
..... ~- - i::: i::: .....
'O ~ Qj o E ~ ·c::i ..... :s ..... ~
"' ..... i:Q III III
~ ..... o !!l "' p.. ·;21 -~ p.. ci: l i:i. ------
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 -10
Plasa Motru de Sus 1. Valea Monastirii 12 8 1 2 1 2. Şovarna de Jos 128 127 1 3. lupea 76, 67 3 3 3 4. Samarineşti · 77 52 17 8 5. Lupoaia 5 1 2 2 G. Floreştii de Sus 45 30 15 7. Cătunu de Jos 17 10 5 2 8. Zăgujani 32 21 1 8 2 9. Roşiuţa 147 141 3 3
10. Strimtu 68 46 5 14 2 1 11. Bala de Jos 118 115 1 2 12. MJ.tăsarii de Jos 140 137 1 2 13. Şovarna de Sus 119 118 1 14. Peştenuţa 32 23 2 7 15. Vidimireşti 121 113 8 16. Tehomir 44 40 1 3 17. Drăgoteştii de Jos 97 91 3 2 1 18. Coşmăneşti 101 99 1 1 19. Floreştii de Jos 9 7 1 1 20. Glogova 19 19. 21. Broşteni 58 42 2 6 8 22. Negomiri 98 93 5 21 Drăgoteştii de Sus 89 86 3 21. Slivileşti 100 91 9 25 Crainici 115 110 2 2 1 26. Mătăsarii de Sus 62 61 1 27. Circeni 20 20 28. Stroeşti 5 3 1 1 2<J. Corovăile 53 44 5 2 2