Parteneriat Public Privat - Germania, Suedia si Franta
CUPRINS21.PPP (Parteneriatul Public Privat)
21.1 Ce este PPP?
31.2Parteneriat Public Privat n Uniunea European
31.2.1 Principii care trebuiesc respectate n toate formele de
parteneriat public privat n UE
1.2.2 4Parteneriatul public privat (PPP)
41.2.3 Mituri ale parteneriatului public
4privat
51.3Parteneriat Public Privat n America
62.Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple
concrete
62.1 Germania
72.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la
trecerea unui pod
82.1.2 Studiu PPP
172.2 Suedia
172.2.1 VINNOVA
222.3 Frana
242.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate
25Bibliografie
1. PPP (Parteneriatul Public Privat)1.1 Ce este PPP?Conceptul de
parteneriat public-privat exprim o modalitate de cooperare ntre
autoritatea public i sectorul privat, respectiv organizaii
neguvernamentale, asociaii ale oamenilor de afaceri, ori companii,
pentru furnizarea unor servicii publice de calitate.
Parteneriatul public-privat, ce implic guvernul, sectorul privat
i societatea civil, este recunoscut la nivel internaional ca o
soluie pentru problemele sociale de orice tip ngrijire medical,
educaie, protecie social, trafic de persoane, corupie etc.
Parteneriatul public-privat eficient poate ajuta la rezolvarea
unora dintre cele mai presante provocri sociale. Multe dintre
problemele sociale contemporane depesc capacitatea numai unui
singur actor public, privat sau societate civil de a le rezolva
ntr-un mod eficient. n aceast lume aflat n plin proces de
globalizare, este acceptat ideea c guvernele nu mai pot rezolva
singure problemele sociale care apar, c sectorul de afaceri trebuie
s i asume i responsabiliti sociale i c societatea civil trebuie s
aib un rol important.
O problem public a vizat analiza relaiilor dintre diferitele
organisme implicate n adoptarea i implementarea legislaiei din
domeniul drepturilor minoritilor.
Problemele de implementare a legislaiei privind drepturile
minoritilor cu referire la grupurile minoritare cu un numr relativ
redus de membri sunt ntr-o anumit msur diferite de cele ale
minoritilor maghiare ori rom. Aceste probleme se fundamenteaz n
majoritatea cazurilor pe nevoia de promovare a culturii i identitii
specifice grupurilor etnice, att n interiorul propriei comuniti, ct
i n afara acesteia.
Ar fi necesare nainte de toate iniiativele de popularizare a
prevederilor de protecie a minoritilor naionale, respectiv a
instituiilor de stat care urmresc acomodarea acestora. O mai bun
cunoatere att de ctre cei vizai, ct i de majoritate a obiectivelor
pe care acestea le urmresc, a mecanismelor pe care le utilizeaz i a
realizrilor la care s-a ajuns, ar contribui cu siguran la sporirea
eficienei msurilor care urmresc integrarea minoritilor
naionale.
Ar fi nevoie, n al doilea rnd, de unele intervenii la nivelul
politicilor publice existente care ar permite valorificarea
ntregului potenial pe care regimul minoritilor naionale din Romnia
l are n momentul de fa. Evaluarea realist a nevoilor de resurse
umane i financiare, completarea cadrului instituional cu noi
componente, necesare pentru punerea n practic a prevederilor
legislaiei, elaborarea unor metodologii de aplicare a prevederilor,
lund n considerare experiena implementatorilor, valorificarea
rezultatelor unor cercetri care semnaleaz deficiene sau blocaje n
aplicare ar fi cteva astfel de msuri.
n fine, ar fi oportun completarea cadrului legislativ existent
prin adoptarea unei legi a minoritilor naionale care s cuprind
toate normele legale existente n prezent, precum i acele completri
i mbuntiri care rezult din analizele de impact ale prevederilor n
vigoare. Ar fi necesar totodat regndirea cadrului de instituii
existente, cu competene n domeniul protejrii i promovrii
drepturilor minoritilor naionale, n vederea eliminrii suprapunerii
de competene i a sporirii eficienei cu care prevederile legii pot
fi puse n practic.
1.2 Parteneriat Public Privat n Uniunea European
PPP consultari publice organizate de Comisia Europeana intre 30
aprilie -30 iulie 2004
DE CE se preocupa Comisia? Aims to find out whether the
Community
needs to intervene to ensure that the
economic operators in the Member States
have better access to the various forms of
public private partnership in a situation of
legal certainty and effective competition.1.2.1 Principii care
trebuiesc respectate n toate formele de parteneriat public privat n
UETransparena
Tratament egal
Proportionalitate
Recunoatere reciprocAll contracts in which a public body awards
work involving
an economic activity to a third party. must be
examined in the light of rules and principles of the EC
Treaty, and particularly those on the freedom of
establishment and the freedom to supply services
(Articles 43 to 49 of the EC Treaty). 1.2.2 Cadrul legislativ i
instituional EU pentru
Parteneriatul public privat (PPP)
n cadrul legislaiei comunitare nu exist un sistem specific care
s guverneze acest tip de partneriat . Pentru PPP create pentru
contracte care se calific ca find contracte publice se aplic
directivele care coordonez procedurile ofert a contractelor
publice. Concesionarea de lucrri este acoperit doar de cteva
articole rtcite prin legislaia secundar. Directivele privind
contractele publice nu acoper deloc Concesionarea de servicii.1.2.3
Mituri ale parteneriatului public
privat
Este un panaceu care rezolv problemele achiziiilor publice
Este o cale de a obine ceva pe gratis
Este o cale de a fura idei de la sectorul privat.1.3 Parteneriat
Public Privat n AmericaPPP exist atunci cnd o entitate public se
altur unei entiti private ntr-o relaie de afaceri din dou motive
:
pentru a mpri riscul n timp ce urmresc un scop comun relaia
permite i atingerea obiectivelor urmrite de cealalt parte
Caracteristica PPP: Scopuri,resurse, riscuri i beneficii mprite
ntre parteneri
ntrebari cheie: Ce m intereseaza pe mine i pe partenerul meu? Ce
urmrim fiecare? Ce resurse avem nevoie pentru proiect i ct are i e
dispus fiecare s contribuie i n ce form? Care sunt potenialele
riscuri i cum ne propunem s ne protejm? Ce responsabilitate mi asum
eu si i cer partenerului pentru a acoperi eventualele pierderi? Cum
vom proceda? Ce ctigm fiecare din acest parteneriat? Suntem mulumii
fiecare? Ce soluii gsim mpreun s fim amndoi satisfcui?2.
Particulariti ale Parteneriatului Public Privat pe exemple
concrete2.1 Germania
In Germania a crescut in mod semnificativ necesitatea
investitiilor in lucrari noi de infrastructura, datorita, printre
altele, cresterii economice, cerintelor aparute in urma
reunificarii si, in special pentru domeniul transporturilor,
vecinatatea cu tari care au economii in dezvoltare: Polonia,
Republica Ceha si Ungaria.Intrucat Germania este supusa acelorasi
constrangeri bugetare care se manifesta si in alte tari
vest-europene, este oarecum surprizator ca, pana acum, capitalul
privat a fost relativ putin folosit la realizarea noilor lucrari de
infrastructura. Unele rapoarte oficiale sustin ca in Germania a
existat parteneriat public-privat (PPP) in unele sectoare de
activitate: constructia de spitale, scoli si inchisori. O examinare
mai atenta a acestor proiecte arata ca ele sunt mai aproape de
modelul folosit in realizarea proprietatilor imobiliare, decat de
modelul Initiativei Financiare Private (PFI), folosit in Marea
Britanie. De exemplu, Centrul de Detentie din Mecklenburg
(Pomerania de Vest), a fost realizat cu un aranjament de tip
leasing , in care sectorul privat a finantat constructia si a
primit banii pentru executie, dar nu a mai avut nici un rol in
exploatarea cladirii. Spre deosebire de acesta, la inchisorile DBFO
din Marea Britanie, in afara de finantarea constructiei, sectorul
privat are rol pe termen lung in exploatarea si intretinerea
cladirii. Tocmai acest "service" pe termen lung constituie
elementul principal al conceptului PFI aplicat in Marea
Britanie.Conceptul parteneriatului public-privat a fost partial
aplicat in Germania in sectorul de transport, pentru constructia de
autostrazi. Au fost adjudecate doua concesiuni pe termen lung:
tunelul care trece pe sub raul Trave la Lbeck, concesionat
consortiului condus de Hochtief/Bilfinger&Berger si tunelul pe
sub raul Warnow de la Rostock, concesionat unui consortiu condus de
Bouygues.Totusi mai exista 13 proiecte potentiale, aflate in
stadiul de studiu de fezabilitate, dar a caror implementare va
depinde fie de unele modificari legislative, fie de schimbarea
structurala a acordurilor deja incheiate.
2.1.1 INCASAREA TAXELOR - la intrarea pe autostrada sau la
trecerea unui pod
Implicarea capitalului privat in realizarea de autostrazi a
inceput in 1994 prin adoptarea legii privind finantarea privata a
constructiei de autostrazi. Progresul a fost insa lent, datorita,
in parte, prevederilor acestei legislatii care permite aplicarea
acestui tip de parteneriat numai la poduri, tunele si drumuri
montane. Legea din 1994 era limitativa din cauza unei directive a
UE din 1993 care interzicea perceperea taxelor de utilizare a
autostrazilor, indiferent daca sunt calculate pe baza de distanta
sau pe baza de timp; de asemenea, in Germania exista o lege care
stabileste perceperea taxelor calculate pe baza de timp, pentru
vehicule de mare tonaj. Un alt factor care a franat parteneriatul
public-privat l-au constituit regulile contabile pentru calculul
taxelor de utilizare. S-a discutat daca taxele pot fi stabilite pe
baza balantei de venituri si cheltuieli pentru o perioada de
concesionare de 30 de ani sau daca sa fie stabilite pentru o
perioada mai scurta. Ambele metode de calcul au avantaje si
dezavantaje, dar perioada scurta propune taxe mai mari in primii
ani de utilizare (cand sunt costuri mari de finantare si
constructie), ceea ce va avea drept consecinta micsorarea
traficului. Daca luam in considerare cele doua probleme enuntate,
rezulta fie ca legea trebuie modificata pentru a incuraja
participarea capitalului privat in infrastructura autostrazilor,
fie trebuie luat in considerare un mecanism de plata alternativ.
Pentru partenerul privat pot fi luate in considerare doua moduri in
care sa fie platit:-o taxa pe vehicol platita de sectorul public,
nu de utilizatorul drumului;-otaxa platita de sectorul public
pentru ca drumul sa fie permanent utilizabil conform standardelor,
sa nu existe accidente sau alte cauze care sa determine blocaje.In
majoritatea tarilor, aceste moduri de plata nu necesita legi
speciale, intrucat nu obliga utilizatorul autostrazii la plata
vreunei taxe. In Germania, parerile privind necesitatea unei
legislatii speciale sunt impartite. Germania pare sa ramana in urma
fata de alte tari ca Marea Britanie (unde structurile
parteneriatului public-privat sunt bine constituite), sau Olanda
(unde, desi structurile PPP nu sunt complet constituite, exista
dorinta de adoptare a acestui concept relativ nou). Atat in Marea
Britanie cat si in Olanda s-a infiintat cate un organism central
pentru promovarea parteneriatului public-privat care aduna si
disemineaza informatii legate de acest concept. Crearea, in
Germania, a unui astfel de organism ar fi utila si ar demonstra
interesul pentru parteneriatul de tip PPP.
2.1.2 Studiu PPPImprimaInstitutul german pentru afaceri urbane
(Difu) a realizat acest studiu pe numele
PPP Task Force din cadrul Ministerului Federal al
Transporturilor, Construciilor i Locuinei (BMVBW).
EditoriInstitutul German al Afacerilor Urbane
Strae des 17 Juni 112
D-10623 Berlin
30/39001-0 tel.: +49
Fax: +49 30/39001-100
E-mail: [email protected]
Website: http://www.difu.de
AutoriDr. Grabow Busso (manager de proiect)
Michael Reidenbach Diplomvolkswirt
Manuela Rottmann Assessor Juris
Antje Seidel-Schulze Diplomsoziologin
Colaborare, editare i layoutKatrin Bienge
Anna Becker
Barbara Geffe
Capacul frontal de Elke Postler
Sprijinite de ctre Grupul operativ PPP la BMVBW i
Technische Universitt (TU) la Berlin (Federal / sondaj
Land):
Dr. Jrg Christen
Dr. Ines Gottschling
Olaf Menkhoff (Berlin TU)
ContactInstitutul German al Afacerilor Urbane
Dr. Busso Grabow
30/39001-248/-202 tel.: +49
E-mail: [email protected]
PPP Task Force la BMVBW
Dr. Ines Gottschling
Krausenstr.17-20
D-10117 Berlin
Tel.: +49 871 97 30 / 200
E-mail: Ines.Gottschling @ bmvbw.bund.de
2.2 Suedia
2.2.1 VINNOVA cea mai importanta institutie din sitemul de
RD&I din SudiaMisunea: promovarea dezvoltarii durabile prin
finantarea cercetarii cerute de piata si dezvoltarea sistemelor de
inovare Responsabilitati alocate de catre guvern: sa aduca
cercetarea suedeza pe pozitia de leader sa promoveze dezvoltarea
durabila si sa creasca numarul locurilor de munca prin cresterea
competitivitatii si dezvoltarea companiilor de succes. sa sprijine
cercetarea de varf in domenii ca: transportul, comunicatiile si
stiintele vietii, promovand inovarea si dezvoltarea durabila. sa
stimuleze participarea Suediei in activitatile de R&D Europene,
colaborarea internationala si schimul de experienta in domeniul
inovarii.
Contextul national Alocare financiara ridicata in R&D,
aproape de 4 % din PIB Nivel ridicat de patentare si publicare; dar
trendul este negativ Paradoxul suedez Nivel ridicat al intrarilor
in sistemul R&D dar nivel scazut al iesirilor; Nivel ridicat al
internationalizarii sectorului de afaceri: dependenta ridicata de
companiile straine in termeni de R&D, locuri de munca etc.
Stabilitate macroeconomica Piata interna de dimensiuni mici
Cercetarea si InovareaPrincipii aplicateCercetarea: transforma
banii in Cunostiinte si Competente Inovarea: transforma
Cunostintele si Competentele in bani Buget VINNOVA 200 M pe an 6 %
din programul Guvernamental pt. investitii in R&D, dublat de
fonduri aditionale de la cofinantatori diversi; Repartizare: cca
40% universitatilor, cca 20% institutelor de cercetare, cca 30%
firmelor, cca 10% altor organizatii Sistemul de Cercetare si
InovarePrograme, cofinantari din partea firmelor Tehnologii de
Informare si Comunicare 30% Biotech, Stiintele vietii 20%
Manufacturare si Materiale 20% Sistemul de transport, automobile
20% Activitati in domeniul stiintelor vietii 10%2.2.1.1 Programe
regionale de cercetare si sisteme de inovare VINNVXT (WIN Growth)
program la nivel regional (Competitive Regions )Sitem: Triple
Helix: Experienta castigata din revitalizarea cu succes a orasului
Karlskrona prin implementarea initiativei Telecom City in 1990Acest
apel are 8 castigatori, in doua competitii; winners so far in two
competitions 14-22 M pe o durata mai mare de 10 ani pentru fiecare
castigator. Finantare 50% de la VINNOVA si 50% din cofinantari (
firme si autoritati regionale) 2.2.1.2 Structura de sprijin pt
R&DInnovation Bridge Reteaua de incubatoare de afaceri din
Suedia: 42 de incubatoare, 500 de firme incubate Stokolm Innovation
Growth Program de seed capital: imprumuturi pentru infiintarea IMM
in domeniul ICT Stokolm City Science Aplicarea conceptului de
triple helix : Universitatea Stokolm, Karolinska Institut, Royal
Institut of Tehnology viziune: facilitarea initierii si dezvoltarii
activitatilor interdisciplinare; comercializarea rezultatelor
cercetarii universitare prin centre de transfer tehnologic retea de
parteneri strategici Kista Science City cel mai mare cluster din
Europa in domeniul ICT si al V-lea din lume;a) Karlskrona
(Ronneby)-Telecom City ( Parc Stiintific) prezentare generala; zona
militara dezafectata viziune:lider mondial in domeniul
telecomunicatiilor; constructia si recunoastrerea brendului;
conceptul de triple helix: Institutul de Tehnologie Blekinge,
Municipalitatea din Karlskrona si firme de ICT; program de
asistenta si consultanta pentru infintarea IMM ( start-up) bazata
pe competitii de planuri de afaceri; atragerea de studenti din
India si China ( dar nu numai); incubatoarele sunt finantate de
stat iar firmele incubate platesc costuri simbolice; Cuvinte cheie:
adaptarea modelului si nu copiere!
b) Kista scince city prezinta urmatoarele carasteristici: cel
mai mare cluster din Europa si unul din cele cinci cele mai mari
clustere din din lume; are o densitate de firme, de angajati si de
cercetatori de inalta pregatire, mai mare dacat orice cluster de
ICT din lume; este un adevarat oras, dispunand de toate tipurle de
servicii si infrastructuri necesare; este foarte central localizat:
in Stockholm capitala Scandinaviei 120 000 locuitori in regiune; 5
000 firme din care 500 firme in ICT; 62 000 de angajati din care 20
000 in ICT; date statistice, nr firme 1 400 din care 300 de
ICT;15-20 noi firme de ICT/an; Kista Science City (zona centrala)
30 000 locuitori; 1 400 de firme dintre care 300 in domeniul ICT ;
31 000 de angajati dintre care 17 000 in domeniul ICT; 15-20 de
start-up-uri in domeniul tehnologiilor, pe an suprafata: 200ha;
spatii de birouri: 110 haEducatie si cercetare 2 universitati cu
peste 4500 studenti in domeniul ICT, 65 profesori si 300 de
cercetatori 4 institute de cercetare cu peste 750 de cercetatori 8
mari companii de talie mondiala de cercetare si dezvoltare Kista
Science CityViziune Dezvoltarea clusterului Kista Science City
intr-o zona de crestere rapida, cu firme de talie mondiala,
universitati si institute de cercetare, cu zone de agreement,
activitati culturale, servicii si facilitati, care sa atraga oameni
competenti de talie nationala si internationala. Dezvoltarea Kista
Science City ca centru de inovare la nivel mondial, cluster de
crestere in domeniile : ICT, Multimedia, MedTech si
CleanTechStrategia Atragerea companiilor de talie internationala
Sprijinirea dezvoltarii companiilor existente Stimularea si
sprijinirea crearii de companii de talie mondiala Realizarea unor
cercetari stiintifice si educatii de inalta clasa, pentru a asigura
crestere durabila Stimularea transferului de cunostinte intre
cercetare si industrie Dezvoltarea unui oras al stiintei, viu,
atractiv, din punct de vedere al vietii sociale, studiului si
cercetarii Istoric Teren de antrenamente militare; Primaria
orasului Stockolm, compania Ericson si ABB initiaza construirea
unui centru electronic 1988 este stabilit campusul; 2000 este
stabilita viziunea 2003 compania Ericsson isi stabileste sediul
centralArii strategice de crestere Sisteme Wireless Siteme de banda
larga Servicii de telefonie mobile si aplicatii Digital media
Tehnologii de media (MedTech & CleanTech)Obiective pentru anul
2012 Cresterea numarului de angajati cu 5000, in urmatorii cinci
ani Cresterea numarului de locuitori cu 3000, in urmatorii cinci
ani Cresterea numarului de studenti cu 3000, in urmatorii cinci ani
Eco-sistem si cluster pentru inovare si crestere de nivel mondial
Crearea unui sistem de transfer de cunostinte intre academie si
industrie care sa sprijine inovarea si dezvoltarea cercetarii
Asumarea rolului de model international ca oras al stiintei de
catre Kista Science City 2.2.1.3 Concluzii Studiile de caz
Karlskrona (Ronneby)-Telecom City si Kista Since City prezenta este
un exemplu practic de organizare si functionare a unui cluster,
realizat ca urmare a unei initive locale, bazata pe un parteneriat
local puternic, a carui activitate se afla la intersectia dintre:
stiinta, politica si mediul de afaceri, cu o misiune, viziune si
strategie clara, si a carui rezultate s-au obtinut in decursul a 32
de ani. 2.3 Frana
PPP-uri n Frana sunt exemple istorice i moderne n domeniul
transportului
cadre principale i problemele cheie; O tradiie ndelungat o au
:
Canal de Craponne (Southeast) : 1554
Canal du Midi (Southwest) : 1666 Principale dezvoltri a reelei
feroviare, n secolul al XIX-lea prin PPP: 1832-1870 10 600 mile De
ctre companii private, cu reglementarea de ctre stat ... i muli
ingineri de stat! Companiile private au fuzionat ntr-o companie
deinut public naional (SNCF), n 1937; ncepnd cu anul 1955:
construirea a 5000 mile, a reelei de drumuri de nalt calitate prin
PPP (concesiune); 75% din drumuri din autostrzile franceze au
tax
2.3.1 Exemple recente de PPP : Ci Ferate LGV Atlantique
Sud-Europa (Atlanticul de Sud-Est linia de mare vitez)- 300 km de
la Tours (240 km sud-vest de Paris), la Bordeaux.- Paris-Bordeaux:
2 ore i 5 minute n loc de 3 ore- 7.2 miliarde de euro, deschiderea
n 2015, cu o parte a investiiilor publice.- 40 ani de concesiune +
(proiectarea, construirea, meninerea i finane la riscurile sale
proprii). Charles de Gaulle Express link-ul- 32-km feroviar legturi
rapide ntre centrul de la Paris Charles de Gaulle i Aeroportul
Internaional. - 640 milioane de euro (120 de material rulant).100%
finanat de ctre partenerul privat (uz de dreptul existente de fel,
de ateptat profitabilitate ridicat).- 40 ani + total de
concesiune.RFI n iulie 2006, de construcie s nceap n 2008, operarea
ncepnd n 2012. Nou transfrontaliere HSL Perpignan-Barcelona
(Spania)- 45 de km noi feroviar de mare vitez nct trecerea
Pirineilor.- Paris-Barcelona 5h si 30 de minute din 2009 (9h +
azi).- 952 milioane de euro (60% membre, 40% partenerul privat).- o
concesiune de 50 de ani acordat o societate franco-spaniole.-
Operaiunea incepand cu 2009.Bibliografie1. Management Public
International, Conf Univ. Dr. Armenia Androniceanu, ASE Bucuresti,
2000
2. www.wikipedia.org3.
http://crgp.stanford.edu/publications/working_papers/Farrugia_etal_PPPAgencies_WP0039.pdf4.
wagner.nyu.edu/rudincenter/conferences/french.ppt
5.
http://akseli.tekes.fi/opencms/opencms/OhjelmaPortaali/ohjelmat/Polttokennot/fi/Dokumenttiarkisto/Viestinta_ja_aktivointi/Seminaarit/PEM-seminaari/Bardi_French_experience_in_PPPs_for_PEMFC.pdf6.
http://intgovforum.org/cms/workshops_08/showmelist.php?mem=957.
http://www.difu.de/sites/difu.de/files/archiv/publikationen/reihen/occasional-papers/06ppp.pdf3