-
~-,:~
NICOLETADUMITRESCU
MIHAl'MANEA
CRISTIANNITA,
ADRIANPASCUAUREL
TRANDAFIRMAD ALINA
TRANDAFIR
~,)
ISTORIAA
ROMANILORMANUAL PENTRU CLASA A XII-A
)\'I, (I ,1P, .
.}jU (VJJ,)."u,,~ l--.}Jj0~ ..-l71tA~
-~G
/
.' h_ '(.J. '_~' ,
-~. ''--
-
tmilorisiarie de
.;;::.-::;:"';;,iiqii nerezoiuaie."Cvherine Durandin
In troducere
ROMANII IN EUROPA
- inseli, dragul nostru elev din clasadaca speri ca,in
acestmanual,
.~ toate "contradicjiilenerezol-~
-
4 ROMANI! iN EUROPA
ro:"Europa inseamna drepturile omului;apartenenta la 0 cultura
europeanaeste indicata de faptul ea dreptulpromoveaza individul ea
seop si subiect[...], iar Iibertatile individuale sunteoneepute ea
garanpi ale autonomiei.Prin autonomie, individul nu se izo-Ieaza,
ci iese din barierele soeiale siinteractioneaza eu alti indivizi.
Prinautonomie, individul isi poate stabilisingur soarta,
libertatea, dar aeeastain eadrullegii."
Eduard Hellwig,Unificarea se constaid, nu se inuenteaza
ro;"In cunoastere, in general, importantainainte de toate este
intrebarea."
Andrei Marga,Filosofia unificarii europene
D3...Domnul este un om foarte intelept,vrednie de multa Iauda si
iubit desupusii sai, (la randul lor) oameni viteji(palenti
homini),. oameni de fapte(homini deJatti) si nu de stat pe
saltea(so li pimazi), ci in razboi."
Matei de Murano,Raportul din 7 decembrie 1502
~'
,,[...] Gospodari rai, aplecati spre hopesi rautaciosi [...],
invaluiti intr-o cum-plita nestiinta si dispretuiti de toatalumea
(romanii sunt) oameni vrednicide compatimire [...]"
Carl Josef Eder,Adnot4ri la Supplex Libel/us Valachorum
Transsilvaniae
D5
,
slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui Alexandm-\~t-:care
s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene In ~1oLatcu, cu numele asa de
rusesc). Stefan eelin aceasta limba cu solii rusi trimisi de
rege1ePoIorria..'Istoria inviifiimantului romdnesci. Despre ultimul
voienrisai"vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]'
In Evul Mediu, cand apar ca popor, apoi in timpuriJe ~=--:e,cand
se afirma ca natiune, romanii sunt prezentati ci~pe continent de
numerosi calatori si demnitari straini. In Imemorialistice si
rapoarte oficiale, scrise in latina, neogresct,italiana, franceza,
germana sau engleza, aprecierile sunt ~In unele, romanii sun!
descrisi pe temeiul elementelor defuri::.t!:::B..,pozitive si
negative. In altele, defectele au prioritate, lIDfiind exagerate
[D4' Ds]'
Raportul identitate-alteritate devine eel firesc pe masuraunor
mari boieri romani invata la universitati din CracoviaPraga, Padova
si Roma, Viena sau Paris, Berlin ~iBonn.Indeosec;in ultimele trei
centre culturale mentionate se formeazaintelectuala careia Ii
datoram "prima intrare in Europa". Scgandim la generatia lui Mihail
Kogalniceanusi la cea a [unimii,
Cei mai multi urmasi ai acestor generatii de carturari au
privir"Europa" dintr-o perspectivii romdneasca. Punctul lor de
vedere"european" corespunde momentelor istorice pe care Ie
parcurgesocietatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent de
polemidlevremii, ei au propagat ideile active ale continentului: la
modu,figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel
inca-constiinta acestora a asimilat valorile si atitudinile
democratice,
$i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei
politice, -revine astazi indatorirea de a implini cele patru
conditii ale rein-tegrarii europene, despre care vorbeste Adrian
Marino (PentruEuropa. Integrarea europeand. Aspecte ideologice si
culturale):
"l.ier;;irea definitiva din izolare, pe toate planurile, a
Romaniei:2.orientarea decisa spre Vest si spre toate
structurileeuro-atlantice;
3.integrarea europeana progresiva si iesirea bine calculata
dinsfera de influenta rusa, profund negativa:
4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Ea
singurapoate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _
Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat
saconstituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca
inlumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.
AUTORII
-
Kiadinitia luiatelege.Iorga,supusii
xlerne,ilor delucrarigreaca,lierite.nitorii,ori ele
:i ce fiiiovia sileosebia elita1".
Nemimii.1privitvedereifcurgeemicilemodull incat:ratice.itice, iile
rein-:Pentru
naniei:cturile
ata din
ingura
ecat saasca in
ITORII
__. ....k--,,:, "" ~.~;- ~~r: ,",(, r ",';:- . ~. .~_ ~lir _
'..-~ '!t. '9.i.:. ,Is' ~!MI!kzd/ h .~ a r 'ad"- 3rt !." I.
....;-.~~
-
\DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
GETO-DACIIt STitAMOSI" I
~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AI
POP 0 RVLVI ROMAN
D1"Inainte de a ajunge la Istru, regele persi-lor birui [... ]
Ee getii care se cred nemuri-tori. Cad tracii-;1OCUitoridin
Salmydessossi cei care ocupa pnutul asezat mai sus deorasele
Apollonia si Mesembria - penume scirmiazi si nipseeni - s-au
predatlui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentruca s-au purtat
nechibzuit au fost indatarobiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si
maidrepti dintre traei."
Herodot, Istorii
D2--',,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intrefluviul Istros
si Pontos Euxeinos, mai multspre mare. [Ei] si populatiile aeestui
tinutse invecineaza cu scitii, au aceleasi armesi sunt top. arcasi
calari."
. Tucidide, Istoria rdzboiului peloponesiac
Identifleati caracteristiclle globale ~i dedetaliu ale celor
doua fragmente doou-mentare. Pe acsasta baz!, reliefati me-todele
diferite prin care autorii respectivicerceteaza aspectele
istorico-geografice.Sesizati, in acest context, care este ra-portul
identitate - alteritate.
rrt~
03-,,[Romanii] numeau Danubius partea su-perioara a fluviului si
eea dinspre izvoarepana la eataraete. Tinutul de aid se afla, ineea
mai mare parte, in stapanirea daeilor.Partea inferioara a
fluviului, pana la Tyras,de-a lungul careia traiesc gepi, ei 0
numeseIstru. Oacii au aceeasi limba ca si getii,Acestia sunt mai
bine cunoscuji de eleni,deoareee se muta des de pe 0 parte pe altaa
Istrului si totodata multumita faptului eas-au amesteeat cu tracii
si eu misii."
Strabon, Geographia
D4-.Este [... ] clar ca prin notiunea de geto-daci trebuie
subintelese toate aeestefarfunitari teritoriale si nu 0 unitate
isto-rico-sociala si politica, nu 0 limba comunasi nici neaparat 0
cultura materiala si spi-rituala comuna."
Alexandru Vulpe, Geto-dacii?
Semnificatia denumirilor
Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti. In
secolul~LS~::ltl_a...Q!.r"Sofocle nu-i raporteaza insa la un spa!!E
geografic.In aceasta privinta, mai utile sunt informatiile
transmise de Herodot[I419i Tucidid.~JD2J:Nici ei nu precizeaza daca
respectivul ethnonimestc eel prin care insisi getii se desernneaza.
La fel stau lucrurile cualp traci de la nord de Haemus. Moesii, al
carer teritoriu este stra-batut de Istru. sunt considerati de catre
Sallustius, istoric roman dinsecolul I a. Chr., ca fiind "tot una
cu vechiul neam aprig al getilor-"..Spresfarsitul erei vechi,
termenul "gep", dat initial unei grupari detriburi dintre
Balcani,Dunare si Marea Neagra, este deja extins si pen-tru zona
din stanga fluviului.
Un fenomen asemanator are loc probabil si in cazul dacilor.
0prima stire despre ei este atribuita tot unui autor grec.
Menandru,poet comic din a doua jumatate a secolului al N-lea si de
la inceputulsecolului al Ill-lea a. Chr., acorda unui personaj
(sclav)numele de Daoe("lup", in limba traco-frigienilor). Pare
indreptatita, astfel, afirmatiade mai tarziu a lui Strabon,
referitoare la numele initial al daci1or,daoi("lupi", "cei care
sunt asemeni lupilor", cum explica Mircea Eliadeacest ethnonim cu
semnificatie religioasa arhaica). In acest caz, ter-menul Dacii
trimite la originea totemica a numelui unei confrerii
derazboinici.
Exista si alte opinii. Potrivit uneia dintre ele, la inceput
termenul.xlacii" reprezinta denumirea unui trib local. Alp istorici
si lingvisticred ca este un nume pe care vecinii (illirii,
celtii)11dau unui grup detriburi inrudite. Acest nume este preluat
de autorii latini din secolul Ia. Chr., incepand cu Caesar. Pe
atunci, dacii si getii alcatuiau douagrupuri diferentiate
teritorial, fiecare cu propriul prestigiu istoric [D3J.Pentru
Trogus Pompeius, un contemporan allui Octavianus, "daciierau un
vlastar al getilor"-. In decenii1e urmatoare, Pliniucel Batranscrie
ca getii sunt "numip daci de catre romani".
Denumirile regionale ale geto-dacilor se pastreaza si in
izvoare(epigrafice, narative) din prima jumatate a mileniului I p.
Chr. Intrealtii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii,
carpii, costobocii,piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D4].
Pentru unii istorici de azi, geto-dacii reprezinta 0 denumire
con-ventionala [DsJ.Ea reprezinta sintagma sub care sunt cunoscute
tri-burile nord-tracice, adica locuitorii autohtoni care traiesc la
Dunare,Pont si Carpati, incepand din Hallstatt-ul mijlociu.
Geneza cioilizatiei. Premise interne ~i influente
externeIndividualizarea geto-dacilor in cadrul populatiei tracice
de la
miazanoapte de Muntii Ba1cani este raportata adesea la
culturaBasarabi. Vestigiile acestui ansamblu material si spiritual
provin in-deosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana,
Moldova
-
n secolul~eografic.Herodothnonim
rurile cueste stra-fman dinzetilor-" .:> ,upari desi pen-
adlor.Oznandru,nceputule de Daosifirmatiailor, daoiEliade
~az, ter-ifrerii de
b;~~Igrup desecolul Iau douamc [D3]'" "daciiBatran
lire con-te tri-
Dunare,
te de laI~t~raovm m-oldova
t, ''\'vI/1i ,-.~ -
GETO-OACII, STRAMO$I AI POPORULUI ROMAN 7~
meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul Muresului.
Indelet-nicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si
ceramica,obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si
omamente_din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - -
La aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre
sud.Astfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele
semnalateIaBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. Moldova),
sunt atestatesi cimitire de inhumatie din sud-vestul Olteniei. Ele
denota patrun-derea in zona a unor comunitati de illiri (secolul al
VIII-lea a. Chrl-
Din veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii
dinspatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor
grece~ti, eivin in contact cu civilizatia Antichitatii
clasice.Tnraurirea este confir-mata prin cercetarile efectuate in
teritoriul agricol (ch6ra) al oraselorHistria si Tyras: sate ale
vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol):fortificatii indigene
(serrmalate la Babadag, Beidaud-Tulcea); necro-pole (Enisala, Satu
Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfar-situl secolului
al VI-lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa deDarius I.
Cam in acelasi timp, un grup scito-iranic patrunde in
Transilvania.Din aceasta cauza, puternicul centru tribal autohton
de la Teleac (jud.Alba) l~i inceteaza brusc activitatea. In schimb,
la est de Carpati, invederea apararii getilor din zona, apar
"cetatile" de la Cotnari, Stan-cesti-Botosani. In ultimul caz,
suprafata fortificata era de 22 de hec-tare.
'Geto-dacilor le este atribuit si eel mai insemnat complex
arheolo-gic din H4:11statt-ul tarziu. Atestat cu precadere in
regiunile subcarpa-tice, el cuprinde mari necropole de incineratie.
Inventarullor funerarilustreaza influente scitice (indeosebi piese
de metal, decorate in stilulzoomorf), ca la Ferigele (jud, Valcea),
dar si grecesti (ceramics Iucratala roata, podoabe din aur ~i-argmt
aurit, monede), Ia Barsesti (jud.Vrancea) si ill alte locuri.
Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a
autohtonilorcatre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de
civilizatie dinregatele Macedoniei si Traciei. La Anadol au fost
recuperate peste 0mie de monede de aur din secolele al IV-Iea-al
III-lea a. Chr., de pro-venienta elenistica. Incepand'cu secolul al
III-lea a. Chr., getii din ba-zinul inferior al Prutului realizeaza
primele monede, adaptari dupaemisiuni greco-macedonene.
De 'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate
asecolului al II-lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura
geto-daca cla-sica" (M. Barbulescu). Aflati deja ill cea de-a doua
"varsta" a fieru-lui (epoca Latene), autohtonii ridica primele
asezari de tip dava. Ele suntasemanatoare centrelor protourbane ale
celtilor, Patrunsi anterior pevaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri,
Mures, Bega, apoi in sud-vestulOlteniei pe amble maluri ale Dunarii
de [os si in bazinul Nistrului,acestia ofera geto-dacilor si 0
serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi"inAmetalurgie si ill
olarit".
In secolul al II-lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor
seade peaceste meleaguri, ~ .Jumea geto-daca" patrund primele
elemente decivilizatie romana ..
para] lnforrnatllle din citatele [D31~iCare sunt diferentele
evidente dintreele de vedere ale celor doi autori?
ce credeti c~, la sfAr~itul studiului ssu,lea autor; membru
corespondent almiei RomAne, folose~te semnul in-
rii?
" barea este: pana unde termenulaci- reprezinta doar 0
conventie
e unde incepand, utilizarea lui poateimplicatii nedorite.
Desigur, imixtiu-politicii in domeniul istoriei reprezinta
mpala cauza. Dar este si vina istoricilor- arheologilor de a fi
subestimat conse-
.epe care le prezenta stradania de amereu in evidenta
trasaturile de in-
- e, in special pe plan material si spiri-ma 0 analiza critica:
de asemeneasi chiar istoria comuna- ale dife-grupari tribale din
spatiul carpato-
- an. Fie din naivitate, fie chiar inconstient, multi
cercetatori romani ai'70 si '80 au raspuns solicitarilor
~ acelor vremi si au scris in sensulx.: rnai sus. Subsemnatul nu
este nici el cu
o exceptie, desi s-a straduit sa evite"a syntagmata absurde ca
statul
~c, centralizat si independent etc."Alexandru Vulpe,
Geto-dacii?
'ati aprecierile de mai sue, in maxiei propozitii referitoare la
raportul- tstorta oa I?tilnt~,
~A OAMBIERA) DIN ARGINTrnn, I A. CHR., DESCOPERITAiN
DOBROGEA
LimbaStrabon nu argumenteaza afirmatia sa referitoare la limba '
w
si getilor. De altfel, opinia cunoscutului geograf grec
t rZ~~7:- --
-'---------------~~::::::::~~:-:-:.::::::::::::::~--:::=-
-'~=====~- '==-=-""C~_ - =se:&A
rt, prszenta in "spatiulasemenea obiect .de metal,
de solda~i greci.r
-
DE LA GENEZA ETNi'cA LA GENEZA STATAL.A8
Religia". Geto-dacii credeau in mai multe divinitati. Numai
catevaacestea sunt nominalizate in izvoare literare antice.
Astfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) este amintit
doarHerodot. In afara de aceasta initiala divinitate suprema,
urano-soa traeilor nordici, "parintele istoriei" scrie si despre
Zalmoxis, inperioada (secolul al V-lea a. Chr.), deja un alt mare
"zeu de prin -tile Getiei".
Pus in relatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__,de
Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, -dupa
moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini.minunea, este
organizat intr-o pestera din .Muntele Sfant" (Kogl .la un autor
ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri -Socrate si
contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - -leaza moartea si
invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto-daci "inif=:.-il
apoteozeaza, suprapunandu-l zeului suprem initial. Cu nouanitate,
al carei cult devine preponderent, ei comunica, la fiecareani, prin
mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat.
Alte divinitati din spatiul carpato-istro-ponticsunt
amintipoetii latini din perioada secolelor I a. Chr.-I p. Chr.
Vergiliu,oara, scrie despre "Gradivus tatal,/ Cel ce vegheaza
geticele I.Ovidiu il remarca pe "g~tul care se inchina'lui Marte".
Sunt, pro:e:::n.corespondente locale pentru divinitatile agrare si
razboinice ,_~Marte) din lumea greco-romana. Similitudinile pot
continua-si fale-gatura cu Bendis-Artemis-Diana, fara 0
nominalizare certa.
In timp ce Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma
G--;i.-tarea getilor din Moesia, care se hranesc numai cu
branza,miere, istoricul Flavius Iosephus evidentiaza ,,,sfintenia
au:: Ladaci", pe care Ii denumeste pleistoi. Acesti purtatori de
bonete _raportati la nobilii daci (tarabostes, pileati), eare
poarta 0 caciula""'- -tJ dupa cum arata Dio Cassius Cocceianus si
Iordane~~ ( ~
--\ " Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut in
spatiul ~~.X.9..-\t apreciazain mod deosebit preotimeageto-daca. a
considera ps, toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date
stiintifice (mate::;::;;ct !
astronomie) incifrate in piatra sanctuarelor, propagatoarea
~ifilosofico-morale si juridice ale Antichitatii.
VESTIGII ALE INCINTEI SACREDE LA SARMIZEGETUSA BASILEION
D6...Inierpretatio graeca a lui Zalmoxis il pla-seaza pe acesta
in categoria speciala a vi-zionarilor si vindecatorilor apollonieni
[... ].Principiile religiei lui - nemurirea sufle-tului,
vegetarianismul etc. - sunt intr-ade-var apropiate de pitagorism.
La origine,Zalmoxis pare sa fi fost un profet si unasociat
a1regelui get. Legenda sa comportsun scenariu de ocultare si de
epifanie careseamana vag cu acela a1zeitatilor care morsi invie,
precurn Attis, Osiris si Adonis."
M. Eliade, P: Culian:u, Diciionar al religiilor
Corelati informatiile din citat cu cele dinlectie. Pe aceasta
baza, definiti termenii"epifanie" l?i"acultare".
.:'t\}.., Ci (' 1 j'
'1 ,. ( -'-\ .;i).~V-J. \ C' ~)'i\f.tV\)v .
.~~ ~~
romana nu este confirmata de alti autori antici. In consecinta,
dlimba geto-dacilor stim destul de putin.
Cateva nume de plante tamaduitoare ale dacilor sunt consemnatede
medicul grec Dioscoride (secolul I p. Chr.); hidronime si topo .de
catre geograful Ptolemeu din Alexandria, ill veacul urmator,
Aniponime ale celor mai indepartati stramosi ai poporului roman
~indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei
cresti
De "origine geto-daca" sunt considerate circa 160-170 de
cuvinzeale limbii romane. Etimologia lor nu este insa
explicata.
Conventional, "geto-daca" este considerate 0 limba indo-epeana
din grupa satem. Ea se inrudeste, astfel, cu limba tracilor,cea a
illirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile
slaxmai mult, cu limbairaniano-persana ~icu cea iraniano-scitica,
psi cu sanscrita. A~a se explica, de altfel, asemanarea unor
cuvinte,substrat, ale limbii romane, cu termeni din limbile
albaneza, lelituaniana, din diferite limbi vorbite in Caucaz si,
mai departe,in valea Indusului.
-
a, despre
isemnate)ponime,lr.Antra-nan aparcrestine.!cuvinte
do-euro-tcilor, cuileslave:,precumzinte, del, letona,te,
pana
ra dintre
doar desolara,, in aceatrin par-
pretuitafericitainica sigaionon,rivit lui- simu-!nitiati"ua
divi-repatru
rtite deL, buna-tarini".robabil,~(Ares,si in Ie-
rumpa-lapte sirumitorpot fi
, 'Ueus),rJ '
pontic,pastra-rnatica,cipiilor
,.\
GETO-DACII, STRAMO~I AI POPORULUI ROMAN 9
Logie
~-4D5 a. em.Sofocle, mare tragedian atenian,opera Triptolemos
mentioneaza
=OJCducltor politic al getilor,339 a. Chr.
c.. ltroUa lui Atheas in Dobrogea, laa silo) careia conducatorul
scitilor
- de oastea lui Filip al Il-lea,_._cedoniei.290 a. Chr.
~ dintre ostile lui Lysimachos si-:,;..:::c:Jchaetes; ultimul
conducea gepi
- ga Dunarii, cu resedinta la
2IJO a. Chr.t Rhemaxos.
186-150 a. Chr.~ Iui Oroles (;,Vulturul") cu
-44 a. Chr.~ conduce eel mai intins stat
ea geto-daca".!k-106 p. Chr.
~l este rege al formatiunii politiceN. Iorga 0 numeste "noua
I~.erape daca".
\. l..I'r--/\,'" ,
ka r t~'"-t. I.CJ...
fl\Ci~\)r
Sinteza politicii: de la uniunile tribale getice, la regatul
dacilorInca din "secolul de aur allui Pericle", Sofocle 11pomeneste
intr-o
tragedie pe Chamabon, care "donme;;te peste geti". Alt
conducatorpolitic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel
anonim "rexHistrianorum" ("rege al istrienilor", al autohtonilor de
pe malurile Du-narii de [os, intrucat Histria era condusa, in
secolul al IV-lea a. Chr.,de magistrati). Acest "rex" se confrunta
cu scitii condusi de Atheas.
Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt
confirmatiarheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate
in secoleleal IV-Iea-al III-lea a. Chr. Exemplelor cunoscute din
gimnaziu le adau-gam pe cele de la Craiova si din imprejurimi, pe
eel de la Bunesti-Averesti (jud. Vaslui); in ultimul caz, este
vorba despre 0 "diademaprinciara" din aur. Unele obiecte pretioase,
de parada, provin dinatelierele grecesti: altele sunt realizate de
mesteri itineranti, care lu-creaza la comanda aristocratiei
geto-dace din zonele influentate ante-rior de persi ~i sciti. .
Mari uniuni de triburi getice sunt raportate si la tipuri
monetaremai importante, ernise in secolele al III-lea-al II-lea a.
Chr. Una dintre .acestea uniuni 11are in frunte pe Dromichaites, un
"basileus al tra-cilor" din secolul al Ill-lea, mentionat in
izvoare narative ulterioare.Din acelasi veac este si Zalmodegikos,
mentionat intr-un decret his-trian. EE-sileos Masko.t!-os apare pe
199t!n~r !!lone~ grecesti des-coperite in judetele Constanta si
Tulcea.
Din secolul al II-lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul
sau,Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de
traeiisudiei condusi de Zoltes: Episodul denota 0 posibila
continuitate di-nastica, intr-o perioada cand "simbioza geto-celta"
pare posibila inspatiul carpato-nistrean. Un alt "rege" get -
Oroles, la TrogusPompeius - se lupta, !n doua randuri. eu
bastarnii, germanici de peambele maluri ale Prutului.
In secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiIQr. Impreuna
aparaHistria si celelalte or~e grecesti vest-ponIice in fata unei
armatetrirnise de Roma sub comanda proconsulului provinciei
Macedonia.Dupa victoria asupra romanilor, Burebista este indemnat
de Deceneusa unifice triburile geto-dace.
Potrivit lui Strabon, Burebista este un "barbat get". Iordanes,
carementioneaza sosirea lui Deceneu la una din resedintele (inca
neiden-tificate) ale conducatorului rnilitar ce avea sa devina "cel
dintai sicel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei
inscriptii de laDionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot.
Acesta apartine,probabil, celeilalte mari grupari politice din
Dacia, la fel de insemnataca aceea a lui Burebista.
Monarhie militara intinsa, statullui Burebista se dovedeste
efemer.Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi
cinciformatiuni politice. Cea mai insemnata este situata in zona
MuntilorSureanu, unde continuitatea eonducerii este reconstituita
pe temeiulizvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului
lor ca maripreoti, Deeeneu, Comosicus '$i-Coryllus)de{r'M~uccesiv,
regi ai aces-tui "nucleu statal".
In jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmizegetusa
Basilei:Decebarreuneste celelalte formatiuni politice din
teritoriile neocupra!einca de romani. Dacia redevine un stat mai
putemic [0,]. Domnilui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" a
procesului isforiccare N. Iorga il considera "pxima_smteza'
autohtona - ~.!fla~il.Qt' .
.iiL.~l daco-getic, unificat din nou prinr:::::::.::::::a
cutezatoare a 1ui Decebal, ame-~i::I-numaLpozitia Romei in
bazinul
c, ri i provinciile noi din Balcani sic5::.tE:cnpa Centrala. rn
fruntea unei coa-
~or razboinice, tracice, sar-- ~ germanice, e1 ar fi devenit
in
=.=:: ~ un nou Mithridate; deja victo-repurtate asupra
legiunilor lui
~ zdruncinasera linia de aparareis!g, :;;;s - si 0 pace nesigura
Ii lasa ragaz
~Ieascii, cu mijloacele pe carei le furniza, un atac inca si
Ghl. Bratianu,Marea Neagra
condus de Decebal cutimpuJ lui Bure-
- vedere intinderea l?i sta-e.
-
.~~~~~~~CIVILIZATIA ROMANAIN SPATIUL DACOMOESIC, .
1\
10 DE LA GENEZA ETNIC.A. LA GENEZA STATAL.A.
Cronologie
229-228,219a. Chr..Razboaiele illirice"
215-205,199-196,171-168,149-148a.Chr. Cai ~i etape.Razboaiele
macedonice", la sfarsitul D v x b . 1 illir ". . al 1 doni "carora
este constituita prima provincie V' uRa raz oaie e." ~ce si, ~al
es, ce e "mace oruce : toateromana din Peninsula Balcanica, vaile
din vestul Peninsulei Balcamce sunt cunoscute de romam. De-a
158a. Chr. lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori
porniti din preajma"Razboiul dalmatin" metropolei ajung la Dunare.
Inaintea armatei romane, unii dintre ei
129a. Chr. trec la miazanoapte de fluviu [D ].Roma cucereste
orasul Pergam, care AIn_. v d 11 "I ul lului al II 1 Chrdevi it 1
.. . A . tr 0 prima etapa, care tine e a filJ oc seco U1 - ea a.
.evme capi a a provmClel sia. A VI' .. 1 . d 'al d il . . ial109a.
Chr. pana a mstituirea ce U1 e- 0 ea triumvirat, aspecte maten e
ro-
Dacii si scordiscii (celti din sudul Du- mane patrund In Dacia
pe 0 cale neoficiala, ill general pasnica.
Totnarii)atacagarnizoaneleromanedin ves- mai intens, schimbul de
prod use cu reprezentantii civilizatiei Romeitu1 Peninsulei
Balcanice; s.~t respinsi este insotit de 0 noua preocupare a
autohtonilor - tezaurizarea de-de guvernatorul Macedoniei. narilor
republicani de argint.
89-84,83-82,76-66,66-63a. Chr. Alt bi t d . tV v tit d I . lnici
.Rv b . 1 R . Mith id t 1 eo iec e e proveruen,a romana sun pre ua
e e oca CI1?laz oaie e omei cu I ri a es a ale vi 1 v AIn ial d I v
d . . ib IVI-lea, regele Pontului. pe c e VlO enta. specI, e catre
une e capetenn e urnurn tri a e,
48a. Chr. care organizeaza campanii de "pradaciuni In Sudul mai
bogat".Acornion din Dionysopolis, sol al lui A doua etapa a
lungului proces istoric de patrundere a elemen-B~ebista, ~ose$tein
cartierul general al telor civilizatiei romane In spatiul
daco-moesic incepe In jurul anuluilui Pompei, . 43 a. Chr. si se
incheie In timpul imparatului Vespasian. Alaturi de
29-28a. Chr.,lama I till . d laborare economi v d 1 li . .La
Corint, Octavian 11 declara pe Roles re .~, e pa~ruce, ~ co a ~rare
econo~ca, se extin ce e p? tice 91socius et amicus populi Romani;
teritoriul militare. Acestea din urma sunt uneon de ~ooperar~,
~lteon de con:dintre Dunare si Marea Neagra este or- fruntare. Cele
de cooperare sunt atestate pnntr-o errusiune monetaraganizat
preprovincial, intr-o praefectura, de aur cu legenda Ko[ti]son, dar
si de alianta lui Octaviancu Roles,trecuta sub controlul roman de
catregu- capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile
initiate sub acelasivematorul Macedoniei M. L. Crassus. conducator
al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilus-
cca9-10p. Chr. v ' : ~---. -; ~ ..'E te Int . tV .. P . treaza
al doilea mod de mamfestare politico-militara amintit.s e m emera a
provmCla annorua. P' d anil 69 106 Chr incid . vcca.15p. Chr. enoa
a or - p. . comer e cu a treia etapa a procesu-Este constituita
provincia Moesia. lui istoric care ne intereseaza. Pentru
autohtonii din dreapta DunarifA 46p. Chr. aceasta etapa suprapune
primele decenii din "opera de romanizareImp~a~ Claudiu
transform~Traciain oficiala" (N. Iorga), In cadrul careia getii din
"Dacia scitica" Invata~r~~Cl: romans: zona danubl~o-pon-. limba
latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi
ele-tica6~~.fgas~~~avechea orgarnzare. mente de viata materiala si
spirituala romana patrund, concomitent.invespasia:. conduce
Imperiul Roman; el stanga Dun~. As~el, In tim.rul
~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~"instaleaza durabil" cele dintai
trupe cu alfabet latin, de catre ,,0 mmontate foarte firava a
societatii dacice ,auxiliare intre Dunare si Marea Neagra, care
cuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale,
constructorii,fapt care indica anexarea zonei respec- sefii de
ateliere" (M. Barbulescu). ~tive la Moesia. ' In anul Iflo incepe
ultima etapa, decisiva, de patrundere a civili-Im;~~~h~Omitian
reorganizeaza spa- zatiei romane In Dacia, indeosebi In teritoriile
cucerite de Traian.tiulmoesian;teritoriuldanubiano-ponticeste indus
in provincia Moesia Inferior.
87-89p. Chr."Razboaiele dacice" declansate de Do-mitian.
101-102,105-106p. Chr..Razboaiele dacice" initiate de
Traian.
Triisiituri genera le ~iparticularitdtiInca din epoca
principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt
transformate In provincii, statul roman propaga ,,0 civilizatie
In esentaurbana".
~ reprezinta, asadar, 0 trasatura a noului mod, superior,de
organizare a societatilor din spatiile incluse In sistemul
administra-
-
,'\
CIVILIZATIA ROMANA IN SPATIUL DACO-MOESIC
_~pe cestalalt mal adriatic [... ] orasele~....erli, fara ordin
de colonizare, 0 in-
:=? populatie romana. In muntii vecini,_ .-un paralelism
preistoric, aceeasi
-
12 \DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
, ETNOGENEZA ROMANEASCA:SEMNIFICATIA SINTEZEI, .
EPIGRAFEcare confirma adoptarea de catre dad
a spiritualitatii romane: Integrarea sau "prima asimilare":
dacii fnvata limba latina,~ar lasii mostenire cuvinte propriiPe
masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de
activitate dintr-o provincie, autohtonii invata limb a latina si
"uita'treptat propriul idiom.
La tel se intampla in Moesia, in Dacia Augusti Provincia, in
struc-turile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in
epoca ro-mana. Miile de inscriptii latinesti - ata de cele cateva
zeci in grecestesi alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in
limba siro-palmireana(ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) -
dovedesc "preponde-renta absoluta" a limbii oficiale.
lntr-adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a
armateisi a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata
de colonistiiadusi ex toto orbe Romano. Cu timpul este invatata de
daci.initial, decatre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor
auxiliare (ala sau cohors) depe limes-ul danubian si de pe eel
alutan (ulterior, transalutan).
Inscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in Moesia,
Dacia,Pannonia. Abaterile de la latina clasica, observabile in
textele epigra-ice, sunt comune cu cele constatate si in alte
provincii ale ImperiuluiRoman: confuzii intre vocale, intre cazuri,
intre declinari etc.
Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema a fiecarei arni1ii,
instru-Cititi cu atentie urmatoarele cuvinte: irea copiilor este
realizata cu invatatori si proesori privati. Monu-
mentele funerare descoperite la Germisara, la Micia si in alte
locuridin bazinul Muresului infatiseaza copii cu stili in mana. La
Tomis,un sarcoag de copil contine, printre altele, un penar perttru
stili sio tablita cerata. Mai multe tablite cerate recuperate la
Albumus Maiordovedesc existenta unor scribi de proesie, care
redacteaza contractepentru activitatile minerilor din cunoseuta
zona aurifera. In sfarsit,la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis,
la Romula, la Apulumexista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri
in hexametri), unele in-chinate divinitatilor. Semnificativ este in
legatura cu acest ultim aspect
Regrupati euvintele de mai sus avand si un altar intru cinstirea
lui Hercules Invictus, deseoperit la SendreniTnvedere: (judetul
Galati). El este ridicat de Lucius Iulius Iulianus, primar timp
elemente naturale ~i de habitat; de cinci ani intr-un sat din
nordul Moesiei Inferior; inscriptia confine o~ul~ obiectel~
~~relatiile sale; numele (Rundacio) purtat de acest autohton
anterior primirii ceta- "partl de ,"orblle. . . teniei romane.
Toate cuvlntels de mal sus au aceea91 ' . A'" A'origine. Cunoscand
din gimnaziu sorgin- Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus.
~arcu~,.ost~ ~ Legio XItea termenului m09' precizati care este
Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este
ates-aceasta origine. tata de prenumele celor trei baieti nascuti
de sotia sa Faustina; primul Ce alte euvinte prelatine, rnostenite
in este botezat Decibalis, a1 doilea, Seiciperis, iar al treilea,
Mumutzis;limba romana, mai cunoastetl? eei trei fac parte dintr-o a
treia generatie de daco-romani, care le Cum explicali faptul ca in
limba romana cuprinde si pe cele doua surori ale lor, Macaria si
Matidia, evident,eel mai important oronim are 0 asemenea cu prenume
greco-romane. Exemple asemanatoare sunt atestate inorigine? Dar eel
mai cunoscut hidronim? zona castrelor de la Tropaeum Traiani si
Troesmis.
\r' \ \ -l- . \.~ '~~, r-I\~ I, D-'\'V'\"\~L)
"Zeilor Mani: T. Aeliu Ariort quattourviranual al municipiului
Drobetilor, ucis detalhari, a trait ani 57. Digna, preaiubituluiei
sot, Publ. Aeliu Valente, fiul, si Udal',nepotul, spre recunostinta
i-au pus[aceasta piatra de mormant].".Juliu Secundinul, veteran
rechemat inslujba (evocatus), al cohortei III a salariori-lor, care
a trait ani 85, de nape dac, AtticiaSabina, sojia lui, si Iul.
Costas, fiul si mos-tenitorul, spre recunostinta."
Dupa A.D. Xenopol,lsioria romaniior din Dacia Traiana
Motivati suecint sublinierea antroponi-melor ~i a reterintei
etniee din celedoua inscrlptii reproduse mai sus.
(a) anina aprig balta barza bordeiu brad branza (a) bucura
Carpati caciula capusa catun codru crang (a) cruta (a) dezmierda
Dunarea (a) gata (a) intarca mire mistret mO$ (a) necheza vitel
prunc pururea (a) rabda soparla tfirana undrea urda . vatra (a)
viscoli.
-
}.\
ETNOGENEZA ROM.A.NEAScA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 13
I~ spiritual exista 0 sinteza.~ aIaturi de cea a limbii."
~ Nicolae Iorga.L.ocul romiinilor in istoria unioersalii
. =_ t:;;;milecrestinismuluinord-danu-:=..i::::::Cependentde
poporulla care s-a~-c- prezinta,atiltca fenomende is-~ -,~ catsi
cametodade cercetare,
.. ::z', ~ depl:i:na analogie cu chestiuneaomeniile de _ . -cy
natiunii noastre."ina si uiHi"-' - Vasile Parvan,
r " Contribuiii epigrafice la istoriacrestinismului
daco-roman
aLatina,
ria, in struc-----------------~~~in epoca ro-: =~
lnsernnatateanoiireligiipentru
::iin greceste ~ ~i poporuluiroman~ia limbii-palmireana
..:.-:-=:::a=-=:e=~ ~ _"preponde-
~,a armatei::Iecolonistiici; initial, deill cohors)
deilutan).oesia, Dadxtele epigra-2 Imperiuluiri etc.milii,
instru-vati. Monu-n alte locuna. La Tomisentru stili ~urnus
Maior!z3 contractera. In sfarsit_la Apulurr.ri), unele
in-ultimaspet la Sendreru, .' timiPnmar F ~ - disc idal db'ipp.a
contine :'~ ~._~ ?l A e !o~ p~ove:ut. ... tV - - ~ (Italla),avandm
interior,aJu-mrruru ce a- - ul 1 . Ch . d
! I 'JgIdITl ill nstos, re at cuA :l~~: X (=H) si P (=R).
~ m Legio XI;. ~ .:E. ambelepiese, provenind pro-!icaeste
ates-:::-...:Iec2. un candelabru, au apartinutstina: p~ul--=::~ de
cult ~ lemn..E!e.dem?n-Muri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei
comurutaticrestine. I 'J: ~.-~ pe valea TarnaveiMari,
naru, care z: ~ al V-Jea . Chr.dia, evident. pt atestate ir.-
;;;:'........3:::atie are descoperirea unei
- asemanatoare Ia Porolissum?
~OCRESTINE DESCOPERITI) ,:A BIERTAN (JUD, SIBIU)"
"- .:...:.formatdintr-otabula ansata,i::s:::f;:;;ie in limba
latina, din litere
trei randuri: EGO ZENO /I UM POSVI("Eu,Zenovius,
00anda1J);
La Drobeta si in alte vechi asezari dacice devenite centre
urbaneinfloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti
confirmsexistenta unor autohtoni (barbati si femei) care adopta
cognomene,credinte si obiceiuri romane. Unii patrund in noua elita
sociala. Altiiindeplinesc functii administrative.
Integrarea autohtonilor in amplul proees de
intrepatrundereculturala si etno-lingvistica desfasurat in Dacia si
Moesia sub stapa-nirea romana explica persistenta in limb a romana
a unor cuvinte pre-latine (circa 160-170, cu peste 1400 de
derivate, majoritatea in dialectulnord-dunarean). Aceste cuvinte
alcatuiesc substratul dacomoesic,care - alaturi de adstratul slav -
asigura limbii romane un caracterindividual mai pronuntat intre
celelalte limbi neolatine.
Sinteza spirituala: crestinismul la daco-romaniInca din primele
ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect
spiritual semnificativ: trecerea de la credinta in vechile
divinitati lao noua religie, crestinismul [D1, D2]. Din pacate.
pentru inceputulacestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice
si literare sunt maiputin concludente [D3]'
Astfel, atat in Dacia, cat si in Moesia, ca de altfel in
majoritateaprovinciilor romane, obiectele paleocrestine din
secolele II-III p. Chr.sunt rare. Inca numeroase sunt monumentele
pagane. Explicatia estesimpla: pentru a evita persecutiile puse la
cale de autoritatile imperiale,crestinii din perioada respectiva
i~imanifesta credinta cu precautie.
Vreme indelungata, ei apeleaza la simboluri din mitologia
greco-ro-mana. Intre acestea, delfinul, care IItransporta mortii in
insulele fe-ricite" si "preinchipuie pe Iisus Christos", Cel ce
"duce spre limanulmantuirii carabia Sa (Biserica crestina)":
tridentul, care strapungedelfinul si, asemenea crucii, mai tarziu,
este ,,instrumentul mantuiriicredinciosilor": vita de vie, care
prin incrucisarea vrejurilor indica 0cruce florala; paunul, care
pentru primii crestini devine simbolulinvierii trupurilor. Asemenea
simboluri, datate in veacul al III-l~a alerei crestine, apar pe un
coronament de altar funerar de la Poiaissasi pe alte monumente
asemanatoare semnalate la Apulum si la Micia.Descoperite in preajma
castrelor, aceste vestigii ilustreaza contributia
" .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana.
Pentru
-
,\
14 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
TRAIANUS DEeIUS,IMPJ\RAT ROMAN(249-251)BRONZ DE LAULPIA
TRAIANASARMIZEGETUSA
~"In legatura cu raspandirea crestinismu-lui la nordul Dunarii
de Jos, este in partecunoscut faptul ca informatiile transmisede
unii scriitori laici sau bisericesti din pe-rioada veacurilor II
-VI d. Hr., ca de exem-plu Origene, Tertullian, Justin
Martirul,Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniudin Salamina, Eusebiu
din Caesarea,Auxentius din Durostorum, Paulin deNola, Nicetas din
Remesiana, Hyero-nimus, loan Gurii de Aur, loan Cassian,lordanes,
Procopius si multi altii, precumsi alte scrieri ca Pdiimirea Sf.
Andrei, Mar-tiriul Sf. Sana Cotul, Faptele Apostolilor,Acta
Sanctorum si altele de mai tarziu,desi aparent numeroase, nu ofera
totusistiri directe si suficient de conc1udente de-spre
inceputurile acestui amplu fenomende spiritualitate. Cu toate
acestea, ele lasasa se intrevada existenta, la nordul Dunariide
Ios, a unei opere de propovaduire aEvangheliei, inca din primele
secole aleerei crestine, iar ulterior, chiar din secole1eIIIsi IV
d. Hr., 0 crestere progresiva a acesteiactiuni, adesea prin
misionarism rigurosorganizat, 0 sporire a numarului celor
con-vertiti si 0 tot mai temeinica organizare avietii religioase,
dupa modelul celei dinalte pi\rti ale Imperiului Roman, pe masurace
si Biserica, devenita oficiala, se organi-zeaza si se intareste tot
mai mult in nume-roase centre ale lumii romane.'
Dan Gh. Teodor,Cresiinismul In nordul Dunani de los,
In mileniul Id. Hr.
Urmeaza 0 lunga perioada de reprimare a crestinilor. Initiate
dimparatul Decius, ea atinge punctul culminant ill timpul domniei
1Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4)0
nouprovincie, Scythia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din
zonpontica sunt din nou persecutati. Mai mult, prin edictele din
anii 30si 304, imparatul condamna la munca silnica sau la moarte
mai multmisionari. Sepastreaza inscriptii cu martiri de la
Axiopolis (CemavodaHalmyris (Murighiol), Noviodunum (Isaccea) si
din alte locuri.
In anul313, imparatii Constantin eelMare si Licinus acorda
Iibertate de cult crestinismului, dar accepta, pe mai departe,
practicile p vgane. Astfel se explica de ce ill continuare sunt
martirizati alti pamisionari amintiti in inscriptia de pe
monumentul funerar descoperit 1Niculitel (judetul Tulcea).Cateva
deceniimai tarziu, pe valea Buzauleste martirizat Sava Cotul.
Interzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului
Theodosi(379-395),este urmata de organizarea Bisericii Crestine, la
Dunarede [os. Episcopii de la Tomis se remarca pe plan local si
universCel mai cunoscut este Teotim I, de origine "scit", deci
localnic, diScythia Minor. Scriitor de limba greaca, "abil
dialectician si prietedevotat al lui loan Gura de Aur", arhiepiscop
apoteozat la Costantinopol, Teotim I apara opera lui Origene,
propaga crestinismprintre goti si huni, ultimii supranumindu-l Zeul
Romanilor.
Tot in secolul al IV-lea,este atestata basilica.de la Slaveni
(judetuOlt). Noul loc de cult, specific crestinismului,
N~~!ica.L_poar9_UInume provenit dintr-un termen latinesc. Aceeasi
sorginte 0 au si al]termeni de baza ai noii religii: altar (din
altafium), a boteza (din baptizare), cruce (din crux, crucem),
Duminica (din dies/ dominica), Inger (00angelus), Pasti (din
Paschae), Scriptura (din scriptura) s.a.
Noua organizare bisericeasca se extinde in secolele al V-lea ~al
VI-lea, la Sucidava, la Drobeta-Theodora si in alte centre
nord-dunarene recucerite de Iustinianus si inaintasii sill. -
Corelati afirmapile de mai sus cu celedoua citate din scrierile
istoricilor N. lorga~iV. Parvan.
Romanici ei migratori in Dacia: "a doua asimilare"Dupa
retragerea aureliana, in afara hotarelor imperiului ramaru
un prim grup de populatie romanica - locuitorii fostei
provinciDacia. Acestia sunt fauritorii unei noi entitati
etno-lingvistice ~culturale, romanitatea nord-dunareana. In stanga
fluviului, asadarviata romana continua dupa incetarea autoritatii
imperiale. Rupturede "intreg" este numai de natura
politico-administrativa, fiscala sipartial, militara. Legaturile
indeosebi comerciale,dar si cele spiritual!cu locuitorii romanizati
din dreapta Dunarii sunt dovedite arheologicepigrafic, numismatic,
istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1-tiv, acestea sunt
incluse in noi comitate, institutii politico-teritorialeaduse de
cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa
infocuiasca vechile tari, voievodate si cnezate.
Pe la 1164 este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta
devinecapetenia tarii, sub numele de Leustachius Voyvoda. Pentru
conduca-torul Transilvaniei, r~venir.e
-
20,"-\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
'{Regele Bela al IV-lea, Cavalerii Sf. loanI~i structurile
politice dintre Carpati ~i Dundre {~~l-~.u.6'La inceputul secolului
al XIII-lea, cand armatele apusene cucere
Constantinopolul, regti unguri incearca sa-si extinda stapanirea
asupregiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv,
ei apleaza la~cavalerii teutoni, care primesc vremelnic in sti:ip~e
J:,'-Barsei. Invingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza
inci(dmpriani pe cont propriu atat la miazanoapte de
CarFrafi;taC~nal11iazaCa urmare, pe la jumatatea celui d-e-al
treilea deceniu al veaculal XIII-lea armata regala ii alunga din
Transilvania.
Dupa marea invazie tataro-mongola din 1241-1242, regii ungreiau
planurile de colonizare in vederea apararii zonelor meridion.ale
stapanirii lor, indeosebi Banatul si sud-vestul Transilvaniei.
Mmulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii
extemstapanirea drumului spre Dunarea de [os si Marea Neagra.
Prin diploma din anul 1247, Bela al IV-lea daruieste
Cavalerilo:Ordinului Sf. loan de la lerusalim Tara Severinului pana
la Olt, mputin acea parte at,tarii" respective, organizata anterior
in Banatude Severin. Colonizarea Ioanitilor este efemera, dar
"contractul" cano consacra ramane un izvor istoric semnificativ
[D3l. Intre altele,atesta existenta, unor formatiuni statale
romanesti din spatiul carpato-dunareari, doua voievodate si doua
cnezate: voievodatullui Litovoi, care cuprinde Tara Hategului (in
sud-vetul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu
Jiului
voievodatullui Seneslau, care include Tara Fagarasului (in
suduTransilvaniei) si nordul Munteniei (Arges, Muscel,
Dambovita
cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud
d"Iar cand au fost la cursul de la Adam munti (in Valcea):6798
(1290), fund in TaraUngureascaun cnezatul lui loan localizat
ipotetic intre [iu si Olt aproape dvoevod, ce l-au chiemat
Radul-Negrul D v (~ d tul' R ti d . t~ ')' ,
- v unare ill JU e, omana,! e mal arZlU.[ ... J, mare herteg pre
Almas$1pre Faga- C .. d tul . 1 . S I . denumiras radicatu-s-aude
acolocu toata casa U exceptia voievo a ill UI enes au, vecm cu zona
enUffilLe.-.::::::J:IIiIlui'$icumultimede noroade:rumani,pa-
Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate
dpistasi, sasi,de tot fielulde oameni,pogo- -regalitatea ungara,
prin lIpanul" de Severin.~yoi va in-randu-sepre apa
Dambovitei,inceput-au cercasa~est raport de vasalilate--tata de
Coroana Arpadiariaa facetara noao." Dcis in lupt~ armafil regara;
el este urrrraf'la conducerea voievo-
, Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata datului de fratele sau
Barbat. Aceasta transrnitere ereditara a pute-=-~III secc:lul al
XVII:lea, lsioria ram. Roman~~t,l denota existenta unor structuri
politico-sociale medievale bine contu
de cand au descalecat praooeiaonicii crestini; . v' v v V v
,letopiseiul cantacuzinesc rate, 0 viata econorruca prospera
(dovada suma foarte mare plahtt~
de Barbat pentru rascl.JIDparare~din prizonierat), armata
condusa dI!~~od, biserici coordonate de 0 episcopie ortodoxa. ,~~
~~~~~.Descalecatul lui Negru- Yoda" - - 'v. \ -
In iama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei de
Aorganizeaza 0 noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics,
evi-denta in ultimii ani ai domniei lui Ladislau Cumanul, se
agraveazaVasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv
voievodul 'Iran-
Josef Teutsch, silvaniei, manifesta tendinte de independenta.
Ultimul reprezentart--=:!XIJahr-Geschichte al dinastiei arpadiene,
Andrei al III-lea (1290-1301), incearca sa evi
destramarea regatului in principate de sine statatoare.Astfel,
in primavara anului 1291, noul rege soseste in Transilvania
pentru a readuce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest
prilqconsolideaza privilegiile nobililor unguri, ale secuilor si
sasilor, daranihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.
ro;,,0 precizarefacutade regein diplomadedanie
acordataIoanitilorse refera la ger-manii din
Transilvania.Regeleinterziceintregului ordin sa-siasezepe
domeniulsau taranidin regat,indiferentde originealor etnica,precum
si sa colonizezeacolo[lasud deCarpati]sasisi
teutoni.Acesteas-arputea facenumaicupennisiuneaspe-cialaa regelui."
h . .. I
Tomas Nag er,A~ezarea sasilor In Transilvania
D4'
Ij5"P.!s,,[ ... J multi sasi si unguri au insotitpe unvoievod
roman pe numele de RadulNegru-Voda in drumul sau din
regiuneaFagarasuluisi s-au stabilitcu
locuintein~allachey,asacumscrieintr-oWalachischeHistorie,"
Corelati cele trei citate cu tntorrnatlilecorespunzatoare
cuprinse in lectle, Ceaspecte contradictorii sesizati?
-
WQ~~FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
~
~
~-~~sene cucereinirea asupectiv, ei ape-,apanire Tar,ca
dmpririllililniazazirl al veaculul
regii ungur,.meridionalealvaniei. Maticii externeagra,~
Cavalerilomla Olt, ma)r in Banaturtractul" canntre altele,patiul
carpa
DIN PRONAOSUL BISERICII PRINCIARE-:ANTUL NlCOLAE (CURTEA DE
ARGE$)
~l~'a, care nu are acest nurne decat la
. (A d :;:-care straine, nurne cu totul necunos-l ill SU -V - A'
~ . e~ -":':::1 Jara, e desemnat m gura locuitorilorargu JmIUl);
..-.:..-:-rin doua alte nurne: Tara Munieneascailui (in sudul ~ a
muntilor). Valahia fiind 0 tara deDambovita] ~ ~ cea mai mare
intindere a ei, nurnelete, la sud de :.r:c zrli a Muntilor nu-si
poate avea obar-
relieful pamantului ei. EI n-ar puteamrit decat prih--c~ea
locuitori-muntii Transilvaniei, adica aMunte-
in regiunea sesului. Dar cum romaniiiau, inainte chiar de
intemeierea sta-- muntean, povarnisurile Carpatilor,
wmitele dinspre miazanoapte ale tarii,-dusera nurnele poporului
lor: TaraA easca. Muntenii sosind si ridican-ca stapiinitori'ai
regiunii si-au impuse: Munteneasca. Tot prin aceastaeiere a
statului muntean de catre
rill din Transilvania se lamureste unpt, cu totul neexplicabil,
daca nu
~ aceasta origine: voim sa vorbimsdumbarea succesiva a capitalei
tarii,incepe prin a fi Campulung, aproape
ul Ardealului, pentru a cobori pe- tot mai jos, intai la Arges,
pe urma
oviste, pentru a se opri in sfarsit inie la Bucuresti. Dad
romanii ar fide la miazazi de Dunare si daca ar. sa cautam acolo
originea statului
este evident ca intaia lor capitala ar fi'Itsa fie asezata pe
tarmul fluviului,
-- acolo sa se urce mai pe urma spremalta a tarii. E insa tocmai
con-care a avut IOc./I
Gheorghe I. Bratianu,- tiitia istoricii a intemeierii statelor
romdnesti
aproape de
na denumitcontrolate d:..itovoi va in-;-A;padi~a::erea
voievo-bra a puteribine contu-mare platit~a condusa d
A
ardei de A illpolitica, evi-;e agraveaza,ievodul
'Iran-reprezentantearca sa evite
ITransilvani!l acest prilej~ sasilor, dar
~o/clf' (32,
A ~ N~~ll - ~tI,In acest context, voievodul se:fu1Iegendar RaHu
~gru trece Carpatii.
Se instaleaza la Campulungsediul unei comunitati catolice,
fermatadin sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este
explicata prinsituarea ei e drumul comercial ce Ie a Transilvania
de ~Jos ~i Marea Neagra, D D, . '- "Desca1ecatuf'la Campulung este
urmat de intemeierea tarn.Formatiunile politice existente se unesc
treptat in jurul "descalecato-rului". Actiunea pomita din Campulung
cuprinde Argesul, apoi cape-teniile din teritoriile de la apus de
Olt se inchina puternicului voievod
~ stanga raului':-~~~-"-=~ NLSo' ~Basarabii - mari voievozi,
domni r' J$i singuri stapiinitori in "toatii Ungrovlahia"
-TahA..,~La incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI2
-
22,\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
~~~~~~!!!!!!!!! ':VLAl!~LCANICE, DOBROGEA~~6LpOVA
D1
,,[... ] poporatia romana fusese, in timpulImperiului Roman, un
corp intins si nein-trerupt, de la Marea Adriatica pana laMarea
Neagra si din nordul Transilvanieipana dincolo de Hemus; insa [...
] inaceasta continuitate a poporatiei romanese introduse, ca un cui
despartitor, nava-lirea slavo-bulgara, care repezi poporatiade
capetenie a Moesiei catre muntii su-dului: Balcanii si Pindul,
absorbi ramasi-tele ce mai zabovira In sanul navalitorilor
sidezbina trupul poporului roman din rasaritIn trei trunchiuri
deosebite: daco-romanii InDacia Traiana, macedo-romanii In
sudulBalcanului si istro-romanii In peninsulaIstriei."
A.D. Xenopol,Istoria romiinilor din Dacia Traiand
\~
D2--'.Pe cand ungurii se consolidau, prin colo-nizari de
straini, carora deocarndata nu lise dadea nici un statut, asa de
nesigur sineordonat era totul pentru regaIitateaintrata in tara
populara, taraneasca, aromanilor, In Ardeal, elementul romanescdin
Balcani se punea in miscare prinrascoala fratilor: Petru, cu
tendinte irnpe-riale: Kalopetru, Asan, cu nurne pecene-go-cuman
(acelasi cu Hasan), si loan, zis,dupa datina ciobaneasca din
Tesalia a luiNiculita: Ionita."
Nicolae Iorga,Istoria romdnilor
D3.....,,[ ] punctul de vedere al istoricilor bulgari[ ] despre
confuzia ctintrenurnele vlahilor I?icele ale altar popoare
balcanice: acolo undesursele bizantine si relatarile
cronicarilorvorbesc door de vlahi, noi trebuie sa inte}egernbul i
v.. If
gan Gheorghe I. Bratianu,Originile $i f~!marea unitaiii
romanesii
Bizantul ~i vlahii din BalcaniVlahii din Peninsula Balcanica
sunt urmasii vechii po~api rom
nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~
Bizan]recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare.
CronicaK~drenos II aminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din
aprl'Pferea laCului Prespa. La sfarsitul aceluiasi deceniu, alt
cronicar bizantin, anonim, arata ca imparatul Vasile al II-lea
acorda lui Niculi]conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii
din Elada" (~thema bizantina care include Thessalia si Eubeea).
Dupa desfiintare;:----1primului Tarat Bulgar, acelasi imparat
bizantin da ill 1020 un edicprin care "vlahii din intreaga
Bulgarie" sunt trecuti sub ascultanarhiepiscopului ortodox de
Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' dOhrida este atestat chiar
un episcop al vlahilor.
Cu timpul, tinuturile locuite de vlahi sunt cunoscute sub numede
Vlahia; cele maisemnificative sunt cele de Vlahia Mare
\(Meg,Vlahia) ill Thessalia, Vlahia Mica (ill Etolia si Acamania),
VlahiaSus (ill Epir).
La inceputul secolului al XII-lea, vlahii sunt atestati si
ill~Calcidica, langa Muntele Athos; de asemenea, ill zona
Skutari-Ipe(I ill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Ee v~ea
raului Mcirit~precum si ill Muntii Haemus (Balcanii actuali). In
jurul Sofiei, uneloc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel,
Va~. '
In schimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at;
autonoadministrativa si bisericeasca, vlahii din Muntii Balcani
prestea~servicii militare Imperiului Bizantin. Stransa cooperare
osta$"e-as~_culmineaza ill timpul imparatului MJlIl\JSlI Comnenul
(1143-118XDupa acesta illsa, fil91i1iaAnghelos.[ care intemeiaza 0
nouadinasti ...bizantina, practica 0 fiscalitate apasatoare. Mai
mult, incearca ~anihileze autonomiile romanesti din Peninsula
Balcanica; Amenintasa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de
aparare marcheaza, d----fapt, trecerea vlahilor sud-dunareni de la
cadrul politic traditionaL-.eel de tara, la stat [D2J. igrin
rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si Asan, vlahii
din Muntii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata
dEBizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord-dunareni,
ulteriorcr.-:;.ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor
repetate ale armatelobizantine.
In cele din urma, autoritatile de la Constantinopol incheie
paacu statul vlaho-bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice.
Mo-mentul este prezentat de cronicarul Nicetas Choniates,
participant laevenimente [D3J.
Cur and, ill timpul cruciadei a III-a sl al cruciadei a IV-a,
noul stbalcanic 19iasuma chiar 0 functie internationala. In timpul
celui de-treilea conducator al sau, Ionita eel Frumos (Calojoannes,
1197-120?),acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca
raspuns
I-
-
l2~p'~( '-
rc > 64'lA-~O 4~~ fOJU~\ I ~ \\ 'o ~, v lt t 'If --
,,~LAHIILE" BALCA~ICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA
papa Inocentiu al Ill-lea 11numeste pe Ionita "rege al
vlahilor-sibulgarilor" [D4]' I
Statul vlaho-bulgar atinge apogeul sau sub loan Asan al
Il-lea(1218-1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei
sale interna-tionale 11adue illsa ill conflict eu Imperiul Latin
'de la Constantinopol,dar si eu regatul ungar. Legatura eu Roma
este rupta. Revenirea laeonfesiunea orientala si restabilirea
relatiilor cu Patriarhia ~izantuluifavorizeaza renasterea traditiei
politiee a taratului bulgar. In MuntiiBaleani, rolulpolitic al
elementului vlah seade. Unii vlahi tree la nordde fluviu. Ceixmai
multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spa-tiul situat
intre Macedonia, Achaia si Thessalia, unde sunt atestati siill
veacurile urmatoare. 12J2--114 ~
De la "tara" la stat, intr. Duniire si Ma e, (';'Il. A:. l-
. ...' -'I.t..J (!,~~.'i -.U-ENGOLPION DESCOPERITA izvor e i
rafic _1:': in . a JU a a e a seco wui al X-lea seLA DINOGETIA
(SEe. X-XI) ~ f a Ia ! D'" A d A' ~ ..e- .... , ,: wte era a
}Upan1m1tn I sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll
'""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si
!armul ve~t-p0t;ti~ .~ ~ificatle are?~ c&l\~, fiinteaza eel
putin 0 structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), a carer
wiWA:~ ~utonOmie este recunoscutade conducatorii rimuJ i
TaratBuJ .:~ ~'~~~~ In anii 971-1204, p~ pamanfii intre Dunare si
Mare este atestata
~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac[unavon), circumscriptie
militaro-adminis-.~r~~~ ~ ~",\ trativa condusa de un strate~~n
Theodor "strateg de Distra" -~ ~ /\fo~ ~ste confirmat de un izvor
sigilografic de la sfarsitul secolului al X-lea.~*~ In acelasi
timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni politice
~(\\ ;J,.' d~~heorghe. Numele acestuia apare pe 0 inscriptie
probabil ro-!iJP - M maneasca, descoperita ill inventarul celei
de-a pa~ra bisericute din
. \ complexul arheologicde la ~i-Murfatlar., s:d~ ~~ Timp de
aproape trei veacuri, spatiul istro-pontic este invadat ere
AJ~~~ y pe~en:gi, ~zi, c~I?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de
granita apara a~est~\L,i.~~/ ~ tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s
danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a~ conducatorului themei),
Axiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis,
Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de
bizantini.Acestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave
dunarene, cala Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la
Mangalia carea fost cercetata recent. In interiorul regiunii, alti
sefi loeali - Thtos dela Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza
(Saccea) de la Preslav -contribUle la apararea themei Para un " , .
ef"BUrgaria,organizata spre sud. Mentionati de Ana Comnena, ill
Alexiada, cei treiilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i
multiculturalismul zonei lasfarsitul secolului af'"'Xl::Wa4Jentru
anul1094, acelasi izvor na:tativmentioneaza si un fruntas al
vlahilor, pe Pudila.-A~ ~~
Dupa cruciada a IV-a, cand la Constantinopol este constituit
Im-periul Latin, teritoriul danubiano-pontic trece sub stapanirea
vremel-nica a Asanestilor, apoi a conducatorilor celui de-al doilea
Tarat Bulgar.Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor
strueturi politicelocale. Astfel, 0 traditionala "tara" este
mentionata de pe la 1230, in1:EMangalia 9iV~
Sub imparatul Mihail al VIII-lea Paleologul (1261-1282),
stiipa-nirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. In
primii trei .ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii
turci selgiudzi, ~.biliti ill partile Babadagului. Agezarea noului
grup etno-confesiare 9i)0 semnificatie militara, El contribuie la
limitarea domina:Peisi a infiltrarii negustorilor italieni,
venejieni si geno~ezi. A';PZOf,-
lOGEA
~~atii romel~ Bizantare. Cronicarulsi) din aprl
alt cronicar bitia lui Niculi]din Elada 1/ (IT)a
desfiintarez,1020 un edisub ascultarez, ill dieceza d
ite sub numelMare \(Meglaia), Vlahia d
si ill Peninsula, -----------a Skutari-Ipeaului Maritza11Sofiei,
00cl~el:2.de autonomicani presteaza ~ I.'sarea l~ Ionita ca rege ~-
.atatare ostaseiiS~ ,. '='" Inoeentiu III (care vedea ill titlulIII
(li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~-- ~. .: =.
....=mversala - de catre Vasile, pn-no~a dm~s~ ~~ :nsencii
bulgarilor si vlahilor~, meear~a sa - %.H 'Pul de Tarnovo,
consacrat astfel:a-:-Amenintate :..::'d-.. cardinalul Leon la 7
februarie, ,marcheaza, de --.::: ..avut loc la 8 noiembrie, noul
regetic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile
r '~Petru, cu coroana si sceptru.InIi Asan vlahii ~ f:3.. statul
dualist al lui Ionita erad tx f t~ d '""-,: :a; pe plan
international, in ciuda1 en a a ,a E ~ elui U .. ~~ ', '. . ~ reg
ill nganel, care urmareanareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in
Balcani."ale armatelor Constantin Rezachevici,
Istoria popoarelor vecine ~ineamul romdnesc in Evul Mediu,1
incheie pa,
3alcanice. 11~----------------------------participant IE =etEza
celor patru texte adiacente lee, ~, iCsr1ffica\ipunctul de vedere
al lsto-
ani sl cel al istoricilor bulgari,..::J:!t::uare la ~Statul
Asanestilor".
= cere doua parert contradictorii,~~va, pe rand, rolul unui
istoric
. respectiv,al unui istoric roman. ,
IV-a, noul sta;pul celui de-ae5,1197-120.' Ca raspuns
,~
\
(,"1\.
-
.-
(7
24
D1-.Dintre toate porturile enumerate deportulane pe coasta
pontica apuseana,Anchialos, Mesembria, Caoarna, Consianza,din
Tracia pana in Bulgaria si Dobrogea,eel al Vicinei, situat, dupa
toate probabili-taple, pe cursul bratului inferior al
Oelteidunarene, pare sa fi fost atunci unul dintrecele mai
importante. Superioritatea navalaconferita imperiului lui Mihail
Paleologulde intretinerea unei flote redutabile de raz-boi ii
permisese sa-si continue opera derestaurare a puterii bizantine
pana. la ho-tarele Imperiului mongol. Evident nu maiputea fi vorba
de reineorporarea Bulgarieiin posesiunile Bizantului: lipsind
rezis-tenta locala, influenta Ungariei, pe de 0parte, si a Hoardei
de Aur, pe de altaparte, se intindea asupra statelor dinPeninsula
Balcanica. Oar la fel ca la ince-putul dominatiei rornane, 0
hegemoniemaritima putea sa-si asigure puncte desprijin de-a lungul
coastelor si sa controlezeastfel principalele directii ale
comertului[... ]. Elogiul retorului Manuel Holobolos,din
1273,precizeaza ea dupa victoriile saledin Moreea si Albania asupra
latinilor sia despotatului grecesc din Epir, prestigiulbazileului
restaurator s-a impus ungu-rilor, alanilor (ce ocupau pe atunci 0
partedin Moldova) si in tinutul nesfarsit aldacilor, prima aluzie
la micile formatiunicare au precedat intemeierea
viitoarelorprincipate romanesti [... ]. Aceste impre-jurari ne fac
sa intelegem mai bine de cemoneda folosita in tranzactiile
comercialeale genovezilor la Vieina este hyperperulbizantin, si nu
asprul tatarasc, ca in portu-rile de pe coasta nordica a Marii
Negrecare depind de Imperiul mongol. Exis-tenta unui arhiepiscopat
grecesc in acestori!-$dunarean confirma relatiile deplinrestabilite
intre Constantinopol si vechilesale posesiuni de la Pontul
stang."
Gheorghe I. Bratianu,Marea Neagrii
~~/DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
Chilia, ultimii 11recunosc pe princeps Demetrius beneficiar
-alcometului lor.
Majoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si Mare
esortodoxa, pentru care se or anizeaza la Vicina,lnce and cu
1285,a~ie, apoi 0 mitropolie. Puternicu centru c a -religilde la
Vicina este atestat indeosebi illa..ctelesjDQduluiecumenicdi~
1305-1306. In jurul anulllj ~'2Q Patriarhia din
Constantinoprtumeste ~ilin M'lrropolit de Varna ~i de Carbona
[Ds]'
Potrivit umligeograf stram, Ia 1321,lsaccea (Is-akgi)face parte
di~Alualak (TaraVlahilor). Integrarea acestei regiuni in statullui
Basarare menirea sa asigure controlul romanesc asupra gurilor
Duni'ir:i~Nicolae Alexandru Basarab continua sa stapaneasca spatiul
nord-d~rogean de mai tarziu, unde se desfasoaramai multe
conflictecu tatarilllilIn aceste imprejurari, mitropolitul lachint
de Vicina este transferla ~rge~. '
Intre timp, in sud, spatiul istro-pontic este condus de Balica.
Pterea politica si militara a acestui fruntas local este confirmata
de pariticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol
dinPaleologi si Cantacuzini. Astfel, A,
-
'-y)~v.P
L~~~'\-t,/
\\
-. /1 -iciar a comer-
ie si Mare este - -i~ episcopatul cumanilor sunt, dupa~ 'd 1285
~ ..~ multe popoare care, desi se so-an cU,e ... Addif ...~ .;
;zs:~, totusi, avan ente ntun~tural-re~lgI
-
\\
26 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATAL.A
Succesorul lui Bogdan, fiul sau, Latcu, intra in legatura eu
paptatea. In 1370el accepta eonstituirea unei episeopii eatoliee la
S'Drept raspuns, i se recunoaste titlul de "duce" al Moldovei, tara
cosiderata "parte a natiunii romane" (dux Moldavie partium seu
natioWlachie).
In schirnb, Petru I intemeiaza 0 rnitropolie ortodoxa cu
sediulSuceava, unde muta capitala Moldovei. Acorda un irnprumut
.portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii
plitice polono-lituaniene. lrnprumutul este garantat de Jagello p
.eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului
inconjurat
Urmeaza Roman I care, in 1393, se intituleaza "mare singur
stpanitor", domn "al Tarii Moldovei, de la Munte pana la Mare".
Stat riveran la Marea Neagra, Moldova este recunoscuta in Euroca
0 tara romaneasca. In unele izvoare ale epoeii, ea este
nurniValahia Minor, pentru a fi deosebita de Valahia Maior, statul
romanedintre Carpati, Dunare si Marea Neagra.
Identificatl statele medievale tn caretraiesc romanl.
Care dintre aceste entita.ti politice me-dievale uustreaaa
dualismul statal ro-msnesc, despre care serie istorieulacademician
$erban Papacostea?
Desenati contururlta spatlllor carpa-to-cunarean sl
ponto-balanic; pe .hartaalba", obtinuta astfel, plasatl eels
maicunoscute state incipiente ale rornannordin.stAnga ~idin dreapta
fluviului.
c:::I Taratul Bulgaro Vlah sub Petru ~iAsanc:::J Cueerirl in
vremea lui Caloian (Ionila)I:::J cucenrt In vremea lui Ivan Asan at
u-leac:::J Imperi.ul Bizantinrn Teritorlul bizantin la 1355D
Teritoriul sarbesc la 1355D ImperlulOtoman_ Posesiunl venetiene
- Granita Imperiului Bizantin la 1265_._._ Granila dlrtre
Bulgaria, Serbia
~llmperlu Blzantin la .355
41S"
-
\ ... ...DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 27
ELADE JOS,XII-XIV
ltura cupapatolice la S':lovei, tara co'urn seu natio
,xa cu sediulirnprumut'IIUluniuniide Jagello p .ri
inconjuratiare singur sIii la Mare".scuta in Euroea este nstatul
roman
.c. Briitianu, cunoscutu1 om=.:i la Iasi, Cernauti fji
Paris.
~ -' a:siIar 1aIasi (1924-1940), apoieste concomitent
director
--- - -- ~ _". Iorga" pentru studiu1~ ~e (1940--1947). Membru
a1I ~- .~ (corespondent in 1928,=-, si al mai multor foruri
stiin-
- _7IlOale. In 1941, se inroleaza ca.,~- b campania pentru
eliberarea
a Bucovinei de Nord. Doispre-~ ifuziu i9i pune capat zilelor
=:-"::SEre comunista. A lasat posteri-- istoriografica.
:::::.'1Iri, in ordinea aparitiei:l.?~ gtnoiS de Pera et catfa
de la
- ie steele (Bucuresti, 1927);le commerce gtnois dans laXIIJ-e
siecle (Paris, 1927);
[mnchises municipales dansc~_'iljll (Bucuresti, 1936);
-:;:::zc-- un miracle historique: Ie peuple~ --= ~:::a:m~ti,
1937);I.--=--:. ,,,_ =-_7nes d'histoire economique et1938);
~ '::::.-wirede l'Europe au Mayen"':' , -sti. 1938);
:1ims 111 Mer Noire au XIV-e:::~.Iedu Senai en 1332-1333 et
=-:==.2CDri1e (Bucuresti, 1939);i~ de I'unite roumaine
SruDm DECAZ: Gh. I. Bratianu despretraditia intemeierii state
lor romanesti
I ,
Despre geneza statala in spatiul carpato-dunarean exista mai
multelucrari semnificative. Una, intitulata Originele Principatelor
Romdne,apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda
"de cri-tica severa a izvoarelor [... ] inceputurilor existentei
noastre ca stat"(Gh.1. Bratianu). Cu timpul insa concluziile
acestei lucrari sunt rap or-tate la noile descoperiri, la noile
interpretari aparute "m domeniiinvecinate sau de aproape inrudite"
istoriei. a asemenea raportarerealizeaza insusi Gheorghe
1.Bratianu. E1 este eel dintai istoric romancare reuseste sa aseze,
in lumina curentelor si preocuparilor modemeale studiilor istorice,
problema insasi a .valoarei traditiei ea izvoristoric".
Prin trimiteri la aspecte universale, atat din Antiehitate, cat
si dinEvul Mediu, Bratianu reconsidera raportul istorie-legenda
referitorla statul est-carpatic, Adauga "studii despre Roman ei
Vlachata in ira-diiia istorica a Descdlecaiului Moldovei si 0 noua
miirturie (1277) despreun voievadat moldovenesc in veacul al
XIII-lea".
Mai mult, aceasta intregire a traditiei eu "contribupuni noua"
estepastrata si in eazul intemeierii statului sud-carpatie. Cum,
pana laacea data, scoala noastra istorica accepta traditia
respectiva numaipentru Moldova, Bratianu ofera "temeiuri noi",
indeosebi cele rezul-tate din "cercetari linguistice", si pentru
Descalecaiui Tarii Romdnesii.Pentru a desavarsi paralelismul dintre
cele doua state, istoricul relie-feaza existenta unor formatiuni
politice locale anterioare .
Cercetarea lui Gh. 1.Bratianu are in vedere, totodata, Tradiiia
is to-rica despre voievodatele romdnesii din Ardeal. Para
cunoasterea acesteianu poate fi inteleasa "originea ardeleana a
intemeierii statelor noastredunarene" .
Anexa lucrarii cuprinde Izvoarele istarice ale tradiiiei
intemeierii sta-telar romdnesti. In final, un Rezumat cranologic
readuce in atentie prin-cipalele momente ale atestarii organizarii
statelor romanesti, incepanddin secolul al X-lea pana in eel de-al
XVII-lea cand eronieile munteneconsacra traditia istorica a
Descalecatului. a traditie istorica pre-ponderent politica, pe care
Gh. 1.Bratianu 0 imbogateste tocmai pentrua suplini lipsa unor date
economice si sociale certe. A;;a cum se in-tampla, de altfel, peste
tot unde izvoarele narative si diplomatice suntsarace in asemenea
inforrnatii.
ldentificati studiile care se refera. la geneza etnica. ~i
statala,Precizaf semnlficatia freeventelor referiri la Bizant ~i
Marea N~
Baportati eele doua lectii despre principalele state
medievaiernanl la argumentsle tilologice, lingvistice !?i istorice
formulate cE
-
\28 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
LECTIE DE SINTEZA: Institutii si structuetnice in voievodatul
Transilvaniei
Dl
"Mentiunea unor voievodate sau ducate,romanesti sau
slavo-romane, in partilede apus ale Transilvaniei si in Banat,
inmomentul in care ungurii au patruns inArdeal, este una din
problemele cele maidiscutate [... ] ale istoriografiei [... ]. Ea
seintemeiaza pe afirmatiile unui scriitoranonim, vestitul Notar al
regelui Bela,singurul care da in aceasta privinta ama-nunte, de
care celelalte izvoare istoricen-au cunostinta: este drept ca gasim
0 con-firmare - nu in privinta numelor si da-telor, ci a faptului
in sine, a prezenteivalahilor in epoca cuceririi - in ceamai veche
cronies ruseasca, atribuita calu-garului Nestor. Discutia are in
mod firescun indoit obiect: critica izvorului insusi sia increderii
ce 0 poate inspira sau nu cer-cetatorilor si aceea a faptelor ce le
rela-teaza, in masura in care se potrivesc cuinformatiile de ordin
general, pe care leavem despre imprejurarile din vremeadenumita de
istoricii unguri: Honfogiaiae,ocuparea ta.rii."
Structurile institutionale, etno-demograficesi confesionale din
Trsilvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice
[D1l.
lnainte de "ocuparea tarii" ...Pana la cucerirea tam de catre
unguri, realitatile politico-a
trative sunt cele specifice convietuirii romano-slave. Ele
corespperechilor de termeni (duci-voievozi: juzi--cnezi/jupani)
care deseneaza elita societatii locale din jurul anului 900.
Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux,
-cTransmis de populatia romanica, el este asociat, treptat,
termenulvoievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu
atributii predminant militare.
Voievozii (din Tara Hategului, din Maramures) sunt alesi
dincnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat de romani prin
intermdiul slavilor). Cu timpul, cnezii care ctitoresc lacasuri de
cult ortodo~i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si in
Banat, si in Dobroge
Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste
.din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este
perpetuin Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez.
Dobandeste in]lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al
unui for de judcata traditional. Corespondenta judecie--cnezat se
mentine in toaperioada de organizare a formatiunilor politice
medievale timpuririll"""'--'precum si dupa cucerirea maghiara,
insotind intreaga evolutiistorica a unei alte institutii
traditionale, voievodatul.
Dupd Honfoglalds ..."Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate
structurile populatu
Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din
prir!la etaa cuceririi unor parti ale acestor teritorii. in secolul
al X-lea. In Bihde exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai
locurilor" -de aIte populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele
ramase diperioada migratiilor, se stabilesc noi grupuri etnice,
printre care sectn.......-..lsi khazarii, sositi in Pannonia
inainte de unguri, pe care ii insotein actiunile de eueerire
organizate la est de Tisa.
Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de
modifiesconfesionale in Banat si Transilvania. In prirnul caz, sub
Ahtum, ca fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe Mures
iur.Morisena), este atestata 0 manastire eu "hramul fericitului
loan Bozatorul", condusa de un staret (abbatem).
Incepand cu secolul al XI-le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si
usilor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si a Transilvaniei intra
intrnoua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale
ornizeaza noi structuri politico-administrative si religioase.
Repreztanti ai Coroanei Arpadiene sunt numiti in fruntea unor
"comitaeastrense" (comitatus castri). 0 asemenea structura este
atestatajurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa Marea
SchisConcomitent, la Oradea este intemeiata 0 episcopie
romano-catoli
Gheorghe I. Bratianu,Traditia istoridt despre iniemeierea
state/or romiinesii
Corelaf aflrrnatiile din citatul de mai suscu cele din
fragmentul redat, din ace-easi lucrare, la inceputul lecliei
Transil-vente ~i "Ungro-Vlahia",
CATEDRALA CATOLICA DE LA ALBA IULIA
-
onale din Tr:orice [D1l.
ditico-ad . .Ele corespni) care dese
escul dux, - .tat, termenulitributii pred
mt alesi dintr _ .. . : t ,ow -- ~ grupun sau persoaneIIprm m
erm~,.~=~_ "'---"'1-. . A V A dcul d I l!:.~varua, inca in penoa ae
t orto 0 -,t:::. mai era un lucru neobisnuit.~ in Dobroge '"-~,
anexate mai usor [... ],:imul, moste ~ Ce organizat si de
suprave-este perpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor)bande~te
in, ,~,~~. Numaica populatiarui for de jud "::,~ destul de rara si
de putinaentine in toa ~ -= campia Pannonica. Pentruev~le timp .
~bri era nevoie de noi im-, I" .;..:::%:grafke care, datorita
impre-reaga evo u ~ ~ bui v' v dil '- .:.c ~, tre uiau sa vma m. ~
:naghiar a fost inca de la
.R!::=::::::-:':=""xJe un mozaic etnic."Ion Aurel Pop,
lstoria Transilvaniei medievaleirile popularlin prima
etaPor--------------X-lea. in Bih ::.~pescurtafirmatia
dinfinalultex-locurilor" - ~..= c de IA. Pop. In ce masurale ramase
.c=::='5...:.atie corespunde realitatiiintre care se :E
~:;.;..-.....::;din Transilvania?care iiinsote
a de modifiesub Ahtum, coe Mures (u:ului loan Bo
lSfant si uniei intra intraedievale oriase. Reprezunor
"comitaeste atestataMarea Schisomano-catoli ~.:: =:1.JL'\GHELICA.
DIN SIBIU
/,\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 29
Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei ca
prin-cipat. Dupa cateva decenii, regele Ungariei desemneaza un
voievodal Transilvaniei. Avand atributii administrative, judiciare
si militm:,.e,voievodul Isi organizeaza 0 cancelarie alcatuita din
apropiatii SID.Inlipsa sa, treburile pub lice sunt conduse de
vicevoievod.
Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea
limiteazaputerea voievodului. Regele desemneaza periodic un comite
pentrufiecare din aceste doua grupuri etnice (comes Siculorum si,
respectiv,comes Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic,
militar sijudecatoresc, reprezinta autoritatea central a in terra
Siculorurn.Aceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune
(sedes) alelocuitorilor respectivi. In fiecare scaun, un capitan
(capitaneus sedis)conduce armata, dar are si atributii
administrative si judecatoresti,iar in subordinea lui activeaza doi
juzi scaunali. .
Comunitatile autohtone secuiesti (universitates) se grupeaza
intr-un, corp teritorial-etnic, dependent de regele care
iirecunoaste statutul de"stare" (entitate privilegiata). incadrata
in Congregatia Transilvaniei.
Deschise la 1288, aceste adunari de "stari" ale Transilvaniei
(con-gregationes) cuprind treptat si pe reprezentantii sasilor,
Organizati inscaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de a
avea 0 "prepozituralibera" independenta de episcopia Transilvaniei
inca de la sfarsitul seco-lului al Xll-lea. Prin Andreanurn (Bula
de aur a sasilor, din 1224), eiprimesc ca d,~r "padurea romanilor
si pecenegilor" (silva Blacorurn etBissenorum). Insa numai spre
sfarsitul secolului al XV-lea este re-cunoscuta deplin Universitas
Saxonum, institutie politico-administra-tiva superioara,
corespunzatoare modelului lor specific de organizare.
Deposedati de proprietati funciare, retrasi spre zonele
marginaseale Transilvaniei, in traditionalele "tari", romanii
i:;;ipastreaza uneleinstitutii anterioare. Este cazul celor din
terra Blacorum (1222), situataprobabil in zona Fagarasului, ori al
celor din Tara Hategului, alecarer Adunari districtuale sunt
confirmate in intreg Evul Mediu.
PLURALISM ETNIC SI INSTITUTIONAL IN TRANSILVANIA (SECOLELE
XII-XV)
Principalele Cele mai importante lnstitutllcomunltatl etnice
politico-administrative religioase
- Tari BisericaOrtodoxa (subI VOIevodate! ROMAN II Cnezate
(iudecll) egida MitropolieiI Unqro-Vlahiel),
Aaunaridistrictuale....---...-~. PrincipatI UNGURII CQIllltate, ,
Congregationes BiserieaHornano-CatolicaI
Scaune (sedes) (EpiscopiaTransilvaniei) UniVersitates"SECUII
(grupareacomuni-
.' tatilorautonome) SJ:.aune. BisericaEvanqhelica
SA$II Districte ("Prepozituraliberaj.--.-tJniversitas
Saxonum
Motivatl urmatoarele asocieri in cadrul eliteisocletatii
transilvaneutterioareseeoluluial IX-lea:duei - voievozi: juzi-
enezi (luparu).Precizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis
comes Saxr:lmJmcomes Siculorum episcopus U/trasilvanus silva
Blacorum et Bisser.Dru:::1 terra Blacorum terra Siculorum.
-
,'\
30 DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
Argumentati ell fepte ... caracterul "vizibil" al actiunii
armatei si aveteranilor ca .factori necesari" ai roma-nizarii
spatiului daco-moesian;
contributia crestinismului timpuriu, ras-pandit in limba latina,
la sinteza etno-con-fesionala romaneasca:
rezistenta romaneasca fata de realizareaunui secular obiectiv al
politicii externe aRegatului Ungar - stapanirea drumuluispre
Dunarea de [os si Marea Neagra.Deosebiti adeviind istoric de mit
...
dacii conviejuiesc cu romanii; Traian esteconsiderat
"descaIecator" de "TaraRomaneasca":
poporul roman are .radacini istorice depatru ori milenare":
romanii sunt cunos-cuti in istoria Europei la inceputul
EvuluiMediu;
prin .Descalecat", este afirmata unitateamedievala a poporului
roman; la ince-putul istoriei lor, romanii traiesc in maimulte
state medievale.
Explicati, pe scurf, ce intelegetiprin afirmaiiile ...
"in domeniul spiritual exista 0 sintezareligioasa alaturi de cea
a limbii" (N. Iorga);
"influenta elementului slav la formareanationalitatii noastre
este [... J evidenta"(1. Bogdan);
"daca romanii ar fi venit de la miazazi deDunare [... J intaia
lor capitala ar fi trebuitsa fie asezata pe tarmul fluviului"(Gh.
1. Bratianu),
Exprimati-ud punciul de uedere.referitor la ...
titIul lucrarii lui Adolf Armbruster,Romanitatea romdnilor;
parerile lui Mihai Roller despre rolulBizantului si Kievului in
evolutia socie-tajii romanesti, la inceputul Evului Mediu;
indepartarea treptata a romanilor de lalucrarile Congregatiilor
din Transilvania.
Identificati ~i analizatiopiniile diferite referitoare la ..
consecintele razboaielor daeice; "retragerea aureliana":
veridicitatea afirmatiilor lui Anonymus.
"Motivati" urmatoareledemersuri istorice ...
preluarea de catre comunitatea autohtonaa elementelor de cultura
materialii i?lspiri-tuala ale romanilor;
rugiimintea lui Ionita eel Frumos, pentruca Papa sa-l recunoasca
"imparat alvlahilor si bulgarilor":
"trecerea" lui Radu Negru din TaraFagarasului in zona Muscelului
de maitarziu.
Nota: pentru fiecare raspuns corect, pri-miti 0,50 puncte; total
9 punete; un puncteste aeordat din ofieiu.
LECTIE DE EVALUARE: Primele sinteze,romanesti - etnica,
spirituals, statala
I. Alegeti raspunsul corect privind:l.factorul romanizarii
atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. relic. ~eteranii; d.
viata economica: \'~ - ~
2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea
unui stia. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c.
urbanizarea; d. viromana in sine;
3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele
maluriDunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara;
4. conducatorul politic eel mai eunoscut in nord-vestul
Olteniei, dmoartea lui Litovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d.
Seneslau;
5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si
litorMarii Negre: a. Arges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina.
(5 x 0,10 p.) = 0,50 punII. Corelati izvoarele cu
personalitatile:
A. Alexiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma
loaniiilD. Gesta Hungarorum; E. Leiopiseiul cantacuzinesc; a. Gelu;
b. Litoc. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20 p.) = 1
P
Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0 limba
neolatina": ailvedere: l. structura gramaticala (morfologia,
sintaxa); 2. lexieul (fonprincipal de cuvinte). (2 x 1 p.) = 2
pun
Iv. Regrupati urmatoarele cuvinte de origine slava: Bistrita;
boier; cocnezat; DambDVifa;gasca; jupan; masiu; plug; precupet;
secard; Snagov; staret;utrenie; vamii; vecernie; Vlasca; Vlasia;
voievodat, folosind criteriile mentiola sfarsitul lectiei a doua.
(20 x 0,10 p.) = 2 pun
V. Cititi cu atentie enunturile de mai jos; notati cu A
afirmatiile carelegatura de cauzalitate sau conditionare; cu B,
afirmatiile care nulegatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt
simultane; cu C, dprimul enunt este corect, iar al doilea falsi cu
D cand primul enuntfals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele
enunturi sunt false.I.Hidronimul Timis a patruns in limba romana
prin "flliera slava":Antichitate, acest rau era numit Tibiscum.
2.Hidronimul Olt are 0 evolutie asemanatoare; numele initial,
Aluatesta continuitatea daco-romanilor. --
3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see.
N-V;acea perioada dateaza tezaurul de la Apahida.1\
4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui
StefanSfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \::
5. .Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia
roma .din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia
eomunimaghiare de la Campulung.
6.Cel dintai comitat organizat Ib: est de Tisa este atestat in
zona vecetati romano-slave de la Biharea; mentionat pentru prima
data in 1.principele" Mercurius se pare ca nu a rezidat in
Transilvania.(
7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui Ludovic Ia fost
de9ata in 1359; mitropolitul lachint a fost transferat de la Vicina
la Ar
(7 x 0,50 p.) = 3,50 punDin oficiu 1 punct, total 10 pun
-
sinteze'"a
-
..
-32 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEA~CA IN CONTEXT EUROPEAN
o"Domnia nu este ill tarile noastre unfactor izolat ill conduce
rea statului,neschimbat in relatiile sale cu lumeadinlauntru si din
afara [... ], ea trebuiecercetata in timp, ca orice fenomen
istoric,si in raporturile, de intelegere sau delupta, pe care
conditiile generale ale vietiide stat i le impun, cu ceilalti
factori deraspundere politica: boierii si tara."
Gheorghe I. Bratianu,Sfatul domnese si Adunarea stiirilor
fn Principatele Romfine
O2,,10, Mircea, mare voievod si singur sta-panitor, domn a toata
Tara Urigro-Vlahiei,si a partilor de peste munti, inca si
sprepartite tataresti si herteg al Amlasului siFagarasului si domn
al Banatului Severi-nului si de amandoua partite peste
toataPodunavia, inca pana la Marea cea Maresi singur staparutor al
cetatii Darstor,"
Titulatura lui Mireea eel Batrtin,inir-un document din 23
noiembrie 1406
jJ=======INSTITUTII MEDIEVALE iN
TARILE ROMANEI
In literatura de speeialitate exista 0 vasta dezbatere privind
stura lumii medievale. Desigur, !llildeluLdask-este-Europa
Oe~~~'tal~,-.!!llge pot fi intalnite doua elemente fundamentale:
domef@dal, aflat in proprietatea nobilului si lucrat de taranii
depend~ignsamblul raporturilor feudalo-vasalice din eadrul clasei
eongutoare!. Istoricii romani au evidentiat faptul ca in Tara
Romaneascin Moldova nu au existat formele clasice ale feudalismului
europEvul Mediu romanese s-a afirmat, asadar, in ~ud-estul
Europ.ri.s,atiE..ap~e-'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era
detinuicl~e.9nducatoar.e~eare datora, in. principal, ascultare si
supunautoritatii centrale, adica domnului.
up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc medievfost
lIexpresia unei natiuni in devenire". Moldova, Tara Romanesi
Transilvania s-au eonstituit in Evul Mediu in voievodate. In seeal
XVI-lea, Transilvania a devenit principat. Struetura institutioa
Tarilor Romane a fost, in cazul Moldovei si al Tarii
Romanesti,inspiratie bizantina, dar forma de manifestare si
atributele sale aVIputerniee trasaturi autohtone.
)
'l.lDomnia f .I~~Institutia centrala ..o reprezenta domnia
[D1l.Aceasta a luat.nasdata eu formarea statelor feudale. Ea a
eunoseut forma absolute
momentw in care to~ datorau aseultare dornnului.
Dol!1!1i.a.s,:attimat Ptj,n_Qrigine
-
,\
EUROPEAN , INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE 33
ere privind sEuropa Occidentale; dompmiidepend~ clasei condura
Romaneascsmului europ~ E1JfQl2..eicasc era detinultare si
SUplID
anesc medievlara Romane~odate. In secnra institutiorii
Romanesti,butele sale aVI
~-C DIN SECOLUL AL XVI-LEA
ista a luat.nasorma absolutaDomnia .~a I,Iiterea vine geilostiv,
cumpaI di mil-;Tea." rn Jtit fie J2ecal~ia sa fie barbat, legatede
stV
pe ctQmnitormaneasdi, si~od f~;c~e~t ii d .$ omnrto
Domnitorul
_?ATUL DOMNESC
ROPOLITUL
Marele Ban al Olteniei(Tara Romaneasca)
oqotatut
istiernicul
Spatarul
ostelnicul
aharnicul
..-" 1)statuLdo1t!:n.es~Doctrina politidi mediey..ala_arata ca
dQIDIlitQIllLmLp_ute.e..l:..9l).du~
singur si ca In toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul
domnesc.~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au
inim..JJ;lriegat9rt1_principalele instrumente ale
administrariitarii de catre domnitor, Nu-marul membrilor sai a
variat In jurul cifrei de doisprezece. ~a prin-cipala In Sfat era
Mitropolitul, care era urmat, In Tara RomaneasCK,de Marele
Ban.al.Olteniei.Jar.in Moldova de Portarul Sucevei. Dintre- - --_.
-principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~-~eful
cancelariei.,:yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul tr:
responsabilal finan-telor, spatarul ~ purtatorul spadei
domnitorului si apoi comandant alostirii, paharnicul ~ responsabil
cu pivnitele domnesti, postelnicul-r~sp0I1sabil cu camerele
domnesti [SI]' Sfatul domnesc avea atributija.dminj.~trative,_
politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era.~Qnsultat
la incheierea.aliantelor si la declararea razboiului.
lntarireaSfatului a fost 0 cale de limitare a puterii domnului de
catre boierime.
(\ Adunarea tiirW
La elaborarea politicii interne si externe.au.participat si
AdunareaTarn si Adunarile obstesti. Acestea au reprezentat a treia
institutie fun-damentala a structurii politice feudale. Ele
rE:;un~au de obicei starile.prlyjlegiate,.din care.taranimea
..era.exclusa.
Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari
importanteIn_
-
1,
34 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROPEAN
MANASTIREA PUTNA,CTITORIA LVI ;iTEFAN CEL MARE
(1466-1469)
CETATEA HOTINA AVUT UN IMPORTANT ROL STRATEGIC
IN APARAREA MOL DOVE I
Dictionar
PRINCIPAT, teritoriu condus de un suve-ran care are titlul de
principe.VOIEVODAT, formatiune statala condusa deun voievod in
Moldova si Tara Romaneascain Evul Mediu.ln Transil~~ ea a fiintat
dinsecolul al XIII-lea pana in 1541.
I _._. ~-,
XYiseJici~~Bisericaa, ~01?tun aliat de nadejde al voievozilor
romani ill E
Mediu .A&itsta .$i-a afirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la
reg!.llluncii si al proprietatii, la rolul Iegiiifi societate,
l?isE:'ric(lortodera supusa, dirlpi!nct de vedereaogmatic,
P'ltriflJ'J:iieLdeJa,Col}Sljpop6l.Jvfitropoliilt~-.d:iu.Moldova_$i+axa-Romaneasca_-"11tr~Q.p,'Aorice
amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive,,
12omnjt().rol-ll-llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L12ee12isco.ri.Ace$tia au
sjinit politica ,domneasca de protejare a ortodoxiei $i'au combatut
asiva cafolicismului, declansata cu pld.tere19finele secolului al
XN-Astfel, ii.1359./ Nic
-
:UROPEAN
\TA.RILE ROMANE $1 POARTA 35
at si in inter,fn-~az de.pe .~Mare'.foL'~ _-A..'i eEL MARE,
1475-1504~Tepes .f?! it).~ it:;' DIN TETRAEV:ANGHELIARUL DINOastea
cea.Mi .;..-::-~ DE lEROMONAHUL NICODIMlonmeasdi. Alit".
Transfor1au oeolit rlplus de fortal-lea in sud-efihai Viteazul
~ aparate~f:;:mareaNoastramilostivire,Noie Turnu, Gl . - ca
principatul din nou supusL, Neamt, C .~ Noastra putere sa
ocar-as,Arad, in 1J -'I'~ chiarlegilesale si domnul
'~::eptulde a face razboiu saude vieata sau de moarte
It"'=::::s;:~l'!:~ilorsm.-crestiniicari,imbratisandreli-
et, vor trece in urma.din~=-='-=C puterii Noastrein Romania
acolodin nou crestini,nu- niciintr-un chip reclamatisi
~rica $; stat In
:i.mmanii,carivor trecein vreo~:~or Noastre,vor fi scutiti~ ~
-?i de oricebir.. ':l:mnii lor crestinivor fi alesidefIFe _-=--~de
boeri.
din pricinaacesteiinalte cl