IRINA HOLDEVICI Autoarea EDITURA CERES SCURTE Sa ne rezolvam problemele de via!a rapid §i eficient PSIHOTERAPII - - l:.o <: " 10oi l- e :c - ~ l:.o • - u ;> 10oi Q ....I e :c <: z - " 60.00 - ltl ~ EDITURA CER ES ISBN 973- 40-0474-3 OEj·j·i·/· i n v ia! a f ie ci ir ui om pot e xi st a m om ent e cand ac est a se si mte nesigur, tri st, dezorientat. De m ul te or i, a ce ast ii s ta re e st e e chi val ent ii cu sciiderea randamentului 'i nacti vitate, pr o- bl eme infamil ie ~iin soci etate. Aceasta nu In - seamnii 'insiicii este vorba de 0 boalii psihicc'i, ci doar de 0 crizii de moment ce se poate {le- pii~i de cele mai multe ori doar cu ajutor psi- hologic, fiirii med icamen te. A liisa sii seperman e nt iz e 0 astfel de st are poate duce la fixarea unor modele de con- duitii dezadaptativii, sit ua!ie in care inter ven- !i ile viitoare vorfi mai di fi cile ~ide mai lungii duratii. Nu pe nt ru t oat e pr obl eme le n oa st re e st e necesar siifac em terapi e de lungii durati i, cos- t is it oa re s ub as pe ct f im in ci ar ~ i a l t im pu lu i, pe nt ru c ii mu lt e p rob le me se p ot r ez ol va u ~or ~ i e fi ci ent , pr in ps iho te ra pi i s cur te c ent ra te pe simptom. Trebui e si i pornim de la convingerea c ii fiecare dintre noi dispune de suficiente resurse i nte rioare e autoreglare ~i autQ- vindecare. '
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
METAFORELE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIASCURT A 170
CapitolulB
CONDITIlLE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188
Bibliografie selectiva 200
Cartea "Psihoterapii scurte" i~i propune sa prezinte 0 serie de
tehnici de psihoterapie ~iautoreglare a comportamentului, tehnici foarte
precise, centrate nu numai pe reducerea unor simptome psihice ~i
psihosomatice, ci ~ipe diminuarea consecintelor nedorite ale stresului
~ipe rezolvarea problemelor de viata.
Lucrarea este 0 premiera in l iteratura psihologica romaneasdi,
deoarece pana in prezent au fost editate fie tratate de psihoterapie, f iemonografii dedicate unor ~coli psihoterapeutice bine cunoscute ~iprecisdelimitate.
Daca pana nu demult psihanaliza a reprezentat metoda psihoterapeutica cea mai larg raspandita ~icea mai valorizata, la ora actuala
in tarile Europei Occidentale, precum ~iin Statele Unite, se manifesta
tot mai mult tendinta de scurta durata, mai putin costisitoare ~i curezultate evidente.
Autoarea, profesor universitar , cu peste 25 de ani de experienta,
psihoterapeut ~i psiholog specializat in optimizarea performantelor
umane, recunoscuta in tara ~i in strainatate, a publicat mai mult de
15 carti in domeniile hipnozei clinice, relaxarii, psihoterapiei cognitiv
comportamentale ~i a autoreglarii psihice.In carte sunt abordate terapiile analitice de scurta durata, tehnicile
terapeutice cognitiv-comportamentale, hipnoza moderna, precum ~imetodele strategice utilizate in psihoterapia de familie.
Unele dintre metodele descrise de autoare se aplica in cabinetele
specializate de.psihoterapie, in timp ce altele pot fi utilizate personal,sub forma de tehnici de management al stresului, de catre orice
persoana care dore~te sa fie mai sanatoasa ~imai eficienta.
comportamentale, cogllltIve, terapia rational-emotiva, terapiastratcgica sau terapia prin interventie paradoxala.
La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dclunga durata nu este numai incficienta, fiind lipsita de precizie ~i
insuficient focalizata, ci chiar nociva, deoareee intare~te imagineade sine patologicii a pacientului.
Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este
~i faptul ca, daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc, macaI ' se poateafla aeest lueru mai dcvrcmc.
How a r d ~iMy c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacutposibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt:
• abordarca terapeutici i foealizata pc problema;• abordarile pc principi ilc Invatarii ;• abordarca sistemicii In psihoterapie;
• sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilorfarmacologiee.
Astfcl, de pilda, multe caricrc artistiee sau sportive au fost
distruse de traeul de scena, de~i subieetii 'urmasera programepsihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani, in timp ee alte persoane au
rczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de subs tante betabloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n, B I' ant i g a n~i J 0 s e ph, 1982).
CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTA
Psihotcrapia scurta poate impliea 0 singura ~edinta (B I0 0 m ,1981) sau poatc merge pana la 40-50 de ~edinte, eu 0 medic de 20.Astfel , terapia rat ional-emotiva a lui E II is (1989) durcaza intre
5 ~i 50 de ~edinte, in timp ce Man n, Go I d man (1982) ~iH 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de12 ~edinte de psihoterapie.
Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este mai
lunga de 15 ~edinte, nu mai poate fi yorba de terapie scurta, in timpce multe organizatii de sanatate mintala din S.U.A., care luereaza
pc baza de asigurari, considcra ca psihoterapia trebuie sa dureze injur de 20 de ~edinte (L a z a r u s ~i Fay, 1990).
Psihoterapii scurte
In cazul psihoterapiei scurte se pune ~i problema duratei unei
~edinte de psihoterapie. Dadi initial se considera, pe baza experientei
psihanalitice, ca 0 ~edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute,la ora actuaHi exisHi ~i autori care se refera la ~edinte de 10-20 de
minute (G0
u I din g ~i Go u I din g, 1979, Bar ton, 1965;Dr e i b I a t ~i We a the rl y, 1965; K 0 e g I e r ~i Can non,
1966).
Adeptii psihoterapiei realizate intr-o singura ~edinta lucreaza, in
general, cu pacientulintre 90 ~i 120 de minute, de~i exista ~i unclevariante de psihoterapie maraton, care constau intr-o singura ~edinta
care dureaza 10 ore (B ere n b au m, 1969).
Un alt factor temporal important 11rcprezinta ~iintervalul dintrc
~edintele de psihoterapie. Exista terapeuti care lucreaza de doua ori
pe saptamana, altii saptamana1 sau terapeuti care i~i intalncscpacientii 0 data la catcva luni. Din nefericire, acest factor cstcreglat mai putin de obiectivele terapiei, cat de considerentc
economlce.H a ley (1990) sustine ca pentru a practica 0 terapie de lunga
durata, terapeutul nu are nevoie de abilitati speciale, pcntru ca cl
invata t imp de luni ~iani de zile, pe pielca pacientului , prin incercarc~i eroare, cum sa real izeze psihoterapia.
Mai mult, psihoterapia de lunga durata a aparut pentru ca
ter~peutii nu sunt capabil i sa-~i vindece mai repede pacicnti i.In acela~i timp, se poate spune insa ca ~i unii psihotcrapeuti
specializati in terapie scurta nu sunt capabili sa-~i mentina pacientii
o perioada mai indelungata:Unul dintre putinii terapeuti care a avut curajul sa discute deschis
maniera in care un terapeut poate impiedica un pacient sa sc duca
la altcineva a fost Milton Erickson (cit. Halley, 1990,p. 3). Astfel, de pilda, acesta 11asculta cu atentie pe pacientulcl ient ~i apoi revenea astfel :,,$tiu cat de greu iti este sa vorbe~ti despre asta; daca va trebui
s-o iei de la capat in alta parte, va fi ~imai dureros pentru dumneata".
Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client,
iar in tari le occidentale, companiile de asigurari l imiteaza aceastadurata.
tulburare psihica, trupul reprezentand oglinda conflictelor psihiceale subiectului. Astfel, zona in care se observa incordarea musculara
ne da indicatii in legatura cu natura refularii (incordarea din zona
bazinului ne da indicatii in legatura eu existcnta unei refulari a
sexualitatii gcnitale). Mai tarziu, Rei c h a pus la punct un sistemde cxercitii fizice care vor fi ulterior preluate ~idezvoltate de adeptiitehnicilor bioenergetice.
Autol 'lll , inf1uentat sc pare de uncle teori i cu caracter ezoteric,
considera contractii le ~i relaxari le difer itclor gl'llpe musculare ca
fiind expresia unci energii cosmice, pc care 0 denumea "orgon" ~i
care pcnetreaza organismul , i l conectcaza la sol ~i se raspande~te
in univcrs. Unitatea de baza a acestei energii cste denumita deR c i c h "bion".
Libera circulat ie a energii lor in organism inseamna sanatate, in
t imp ce blocarea acestora, datori ta supraincordari lor musculareconduce la nevroza.
Tehnica psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxarea
zonelor musculare care blocheaza libera circulatie a energi ilor dininteriol'lll corpului uman.
In anull946, doi autori americani, Alexander ~i French,publica 0 lucrare consacrata terapiei analit ice de scurta durata:
"Terapia psihanalitica: principii ~'i aplicafii ", lucrare in cadl'll l
carcia se regasesc cri ticile majore aduse psihanalizei clasice: prea
multc interpretar i intelectualiste ~i insuficienta atent ie aeordatapacientului real.
Mai mult, autori i sunt de parere ca durata eurei psihanali tice nu
coreleaza nici cu profunzimea, nici cu eficienta aeesteia. Terapeutul
poate actiona in profullzimea psihismului paeientului, eeea ceconteaza, fiind intensitatea incarcaturii emotionale a ~edintelor de
psihoterapie. Atunci cand pacientul retraie~te intens 0 seena din
copilar ie in t impul ~edin!ei de psihoterapie, el va primi un raspt'ms
din partea terapeutului care nu este parintele sau, ei 0 persoanaegala. Din aeest motiv, pacientul se va confl'l lnta euo alta reactie
, ,decat aceea eu care s-a confl'llntat in eopilarie ~i pc baza eareia
s-au structurat anumite clemente ale personal itati i sale.
MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972; 1981)
Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard, S i fn e 0 s a
beneficiat de cuceririle nozografiei psihiatrice mod erne, bazandu-sc
pc notiunile specifice Manualului Diagnostic ~iStatistic al Asociatici.
Psihiatrilor Americani (D.S.M. III), precum ~i pc cuceririle
farmacoterapiei.
21sihoterapii scurte
A I e x and e r nu neaga faptul ca pacientul transfera asupra
terapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor figuri
parentale. Acest transfer serve~te la crearea unci interrelatii dintre
Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic este eel de"criza emotionala".
Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul vietii noastreo serie de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. Un numar limitat
de persoane au nevoie de un psihoterapeut pentru a-i ajuta sadepa$easca aceste crize.
Fiecare individ reactioneaza in mod diferit la aeelca$i evenimentc
de viata, avand 0 structura psihica $i 0 istorie personala diferite.
o criza psihologica se constituie dupa modclul unci reactii
chimice, pentru formarea ei fiind necesare mai multe subs tante inproportii diferite, catalizatori.
Exista situatii stresante evidente pentru toata lumea, cum ar fi
razboaiele, catastrofele naturale sau aceidentale, in t imp ee altele
trec neobservate, putand parea chiar benefice, ca de pi Ida, 0
promovare in plan profcsional, care i'l face pc subiectul in cauza sase simta depa$it de evenimente.
Persoana in cauza va trai 0 stare de furie, depresie sau anxietate.Acestc stari afective negative sc intensifica, semnaland individului
faptul ca ceva nu este in regula eu el. Astfel, subiectul intra in ceca
ce autorul nume$te eriza emotionala. Acesta fie va depa$i eriza,
reaction and de 0 maniera adaptativa $i devenind mai matur, fie,
dimpotriva, nu reu$e$te $i recurge la un model de comportament
dczadaptativ, cand simptomele se agravcaza, oferindu-i 0 solutieprovizorie la problema sa. Daea nici a$a criza nu cste rezolvata,simptomele se VOl' fixa, conducand la cristalizarea unci nevrozestructurale.
S i f n e 0 s (1972) este de parere ca acest concept de criza
emotionala explica ~ntreaga psihopatologie. Interventi ile psiho
tcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previnstructurarea nevrozei, daca pacientul va solicita sprijin in momentulrespectiv.
Solicitarea sprijinului este determinata fie de factori precipitatoriaccidentali (sfatul unui prieten, 0 tentativa de suicid), dar, mai
frecvent, de prezenta anxietati i puternice de care pacientul dore$tesa sc elibereze.
Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta, in acela$i
timp, 0 motivatie puternidi de a iC$i din criza.
S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai favorabil atunci
cand pacientul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie,
cand anxietate, cand irascibilitate), decat atunci cand un subiect sc
cramponeaza in mod rigid de 0 singura modalitate dezadaptativa de
a face fata stresului. Pacientul care i~i "alege" mai multe tipuri de
simptome manifesta un eomportament mai creativ ~i, a$a cum a
gasit solutii dezadaptative la problemele sale, el va fi capabil sa
descopere ~i unele cu caracter adaptativ.
De asemenea, prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectul
gase~te resursele adaptative in el insu~i $i nu in imprejudiriexterioare.
Autol'lll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de
"dependenta de camp" ~i "focalizare interna sau externa".
Unii dintre pacienti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1tii,
datorita unor cauze de natura biologica, genetica sau datorita uncidezvoltari afect ive perturbate de un mediu neprielnic. Pentru acqti
subiecti, pe care cel mai mic stres ii dezorganizeaza, este indicata
o tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv.
Incurajandu-i, terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperc
cauzele psihologice care stau la baza simptomelor lor, daca ei sunt
capabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor, doresc sa
colaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarcsociala.
In cazul acestor pacienti se aplica psihoterapia anxiolitica dc
scurta durata, care dureaza de la doua luni pana la un an.
Exista insa $i pacienti care nu indeplinesc nici macaI' conditii le
meJitionate $icare sunt prea perturbati, izolati, dezadaptati, incapabili
sa inteleaga sensul unei psihoterapii . In astfel de situatii , terapeutul
trebuie sa se multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentru
depa~irea situatiei de criza, sprijin care va dura intre una $i doualuni.
AJti pacienti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul intregii lor
vieti sau macaI' pe perioade lungi de timp ~i care au nevoie de
ca fiind un loc periculos. Persoana respectiva "invatii" sa ramana
acasa, pentru a scapa de disc'onfortul pc care il resimte cand se afla
pc strada. Pentru a vindeca 0 astfel de persoana, trebuie sa actionam
in directia blocarii posibi litatii ei de a se refugia in easa ~i s-o
confruntam progresiv cu stimulii anxiogeni (strada), pana cand
reactia anxioasa se stingc. Comportamentali~tii utilizeaza in terapie
~i principiul intaririlor pozitive.
Astfel, de pi Ida, in cazul paeientilor schizofreni, terapeutul va
alcatui 0 lista de comportamentc dezirabile: sa se plimbe de doua
ori pc zi, sa pastreze igiena personal a, sa faca ordine in camera etc.
Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv, pacientul va primi
unjeton care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri ,
produse eosmetiee, imbracaminte etc. I se poate oferi pacientului
contra jetonului ~i un alt tip de reeompensa, cum ar fi 0 plimbare
in afara spitalului.
Tehnico expunerii
ldeea de baza a acestui sistem terapeutic consta in a confrunta
pc pacient cu obiectul anxietatii sale, pfma la disparitia starii afective
ncgative. Exista mai multe variante ale acestei tehnici.
a) Tehnica desensibilizarii sistematice a lui Wolpe (1950).
Pacientul este instruit de terapeut sa elaboreze 0 ierarhie care sa
cuprinda intre 10 ~i 20 de situatii care ii produc anxietate. Acestea
sunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100
(panica extrema) ~i sunt aranjate in ordine erescatoare, in functie
de anxietatea pc care 0 declan~eaza. In cazul in care pacientulsufcra de mai multe fobii, se VOl' c onstrui ierarhii de situatii
anxiogene pentru fieeare dintre acestea. Ulterior, in trei pana la
cinci ~edinte, pa~ientul va invata 0 tehnica de relaxare, dupa metodalui J a c ob son.
Experienta noastra clinica demonstreaza faptul ca se obtin
rezultate net superioare prin utilizarea primclor exereitii de relaxare
din eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z. 0 data
31sihoterapii scurte
familiarizat cu relaxarea, pacientul va incepe sa practicedesensibilizarea sistematica.
Aflat in stare de relaxare, pacientul va incepe prin a-~i imagina
o scena placuta, la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori.
Apoi, terapeutul ii va cere sa-f; 'iimagineze prima situatie anxiogena
(cea mai u~oara). Daca pacientul devine anxios, procedeul imaginativ
se va intrerupe f;' ise va relua relaxarea. Situat ia anxiogena trebuie
repetata in plan imaginal' pana cand nu mai declan~eaza niei un fel
de anxietate, dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrul
ierarhiei. 0 f;'edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute.
Desensibil izarea poate fi real izata f;' iin plan real , subieetul fiind
ghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produeteama.
As~fel, unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eucaini, animale de plu~, alte animale mici cu blana, catei blanzi f;'i
treptat animale tot mai mari. Fiecare prezen tare este urmata de 0
intarire pozitiva (bomboane, juearii).Din neferieire, desensibilizarea in plan real nu se poate utiliza
in toate situatiile ca, de pi Ida, in cazul fobiei de zbor eu avionul;
ea este costisitoare sub aspect financial' f;'ial timpului, iar speeiali~tii
considera ca pentru unii subiecti , ea poate fi excesiv de anxiogena.
b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~i
brutal a a pacientului cu si tuat ia anxiogena, fad ca acesta sa aiba
posibi litatea sa iasa din aceasta.
Me g g 1e (1990, p. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eu
fobie de locuri inal te: etaje superioare, poduri , pasarele, balcoane
etc., aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. Ca multi alti fobici,
pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fata
anxietatii sale. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dccincisprezece ,ani ~iaveau efecte negative asupra vietii profesionalc~ide familie. In urma unei spital izari , paeientul a renuntat la alcool,
iar fobiile f;'i ejacularea preeoce au· disparut pentru cateva luni,dupa care au revenit.
In aCtfasta situatie, terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcma
foarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou de
bautura. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in maniera
Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei relatiilorsexuale ~isa observe dacii inaintea aparit iei stari i afective negativenu-i apare vreo imagine sau vreun gand. Pacienta a identificat
imaginea fotografica a violului suferit. Depistarea gdndurilor auto-
mate este foarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata.
Dupa ce pacienta a identificat imagine a violului, ea a sesizat legaturadintre trauma suferi ta in copilarie ~i problemele actuale.
Terapeutul a indus hipnoza, i-a sugerat pacientei sa. retraiasca
scena respectiva ~i apoi sa actioneze voluntar asupra amintiri i res
pective, modificand-o. Ea a reevaluat deciziile ei din copiliirie ~i aadoptat altele, mai potrivite pentru varsta adulta. Vindecarea
completa a avut loc in ~apte ~edinte de psihoterapie.
Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea pacientului ca pe 0
problema ce trebuie rezolvata. La fel ca un cercetator, psiho
terapeutul cognitivist va aduna date, va emite 0 ipotezii de lucru ~io va verifica in practica, evaluand rezultatcle demersului sau.
Terapia este foarte bine structurata ~i cuprinde intre 15 ~i 22 de~edinte de aproximativ 0 ora. Demersul terapeutic se intinde pe un
interval de 3-4 luni, iar intervalele dintre ~edinte sunt rigurosplanificate.
Astfel, de pilda, in cazul tratamentului tulburarii depresive(nevrotice) , t ratamentul se realizeaza in trei etape:
1.Rezolvarea problemei inactivitatii pacientului prin intermedi ulunor tehnici comportamentale.
Psihoterapii scurte
In cazul tulburiirilor psihopatologice, schemele eogmtlve au 0
forta de aetiune foarte puternicii ~i pun in aetiune un fel de logica
proprie subiectului , logiei i aflata la baza unor distorsionari cognitive.
Astfel, de pilda, depresivul nu va retine dintr-o situatie decat
acc\e clemente care vin sa-i confirme faptul cii este lipsit de valoare,ignorand toatc aspeetele pozitive, iar anxiosul nu va retine dinreali tate dedit aeele informati i care sugereaza pericole.
Aeest fellomell poarta numele de abstragere selectiva.
Alte mecanisme specifice logicii patologice care produc
distorsionari cognitive sunt:
• Inferenta arbitrara care consta in a trage 0 concluzie tara ca
rationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sa
decurga, sau a trage concluzii impotriva oricarei evidente;
• Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a unei
experiente nefericite, accidentale asupra altor si tuat ii care nu
au legatura cu experienta rcspeetiva;
• Amplif icarea sau diminuarea semnifieatiei unoI ' evenimente
(astfel, de pilda, 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-~i
amplifice e~ecurile ~i sa minimalizeze succesele);• Personalizarea se refera la faptul ca subiectul i~i asuma
responsabili tatea unoI' evenimente exterioare care nu au nici
o legatura cu persoana sa (se simtc vinovat de nenorocirile
care se petrec pc lume);
• Tipul de gandire dihotomic, care il face pc subiect sa cvaluezelucrurile in termenii de alb-negru. Astfel, paranoicul pare
sa-~i spuna: "eu sunt celmai competent, iar ceilalti sunt toti
ni~te i llcompetenti", iar depresivul va gandi: "eu sunt celmai
incompetent ~i toti ceilalti sunt competenti".Gandurile ~i imaginile automate se declan~eaza foarte rapid ~i
se manifesta undeva la margine a campului con~tiintei ~i, din acest
motiv, pacientul trebuie sa faca eforturi speciale pentru a Ie idelltifica
inainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa, perturb area in
sfera comportamentala ~i apoi sa dispara. Terapeutul il va ghida pe
pacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ieautoevalueze.
2. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative auto
mate, care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora.
3. Oescoperirea ~imodificarea schemelor cognitive, care produc
declan~area gandurilor automate.
o data diagnosticul stabilit, terapeutul ~i pacientul rezumaproblema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene. Apoi
tcrapeutul va explica principii le teoriei ~i psihoterapiei cognitive.
Se trece, in continuare, la defalcarea problemci in parti
componente, care sunt ierarhizate in ordinea prioritat ilor .
Se alege apoi un obiectiv u~or de atins, terapeutul ajutandu-l pe
pacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica, ca in
exemplul urmator (M egg Ie, 1990, p. 71):
"Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc. Oar daca v-a~ da
un ziar, cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?"
Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20
de randuri, poate doar 15.
Acesta va fipus in si tuatia de a-~iverifica ipoteza ~idaca reu~qtesa citeasca 25 de randuri, acest mic succes 11va ajuta sa continue
terapia. In felul acesta, pacientul s-a familiarizat cu metoda
autoexperimentarii.
In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~i
monitorizeze activi tati le cotidiene in scris ~isa citeasca 0 carte sau
o bro~ura de terapie cognitiva.
faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte.In ~edinta a treia, terapeutul va face inca 0 trecere in revista a
simptomelor .~i va studia jurnalul personal al pacientului. Apoi,
acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitive
inflyenteaza emotiile ~i comportamentul.Incepand din acest moment, psihoterapeutul ~i pacientul incep
demersul terapeutic propriu-zis. Cei doi cad de acord asupra unei
activitati de rutina, abandonata de pacient din cauza depresiei: a
face ordine in casa, in dulap, a spala rufele etc. Daca activitatea
respectiva i se pare pacientului prea greu de realizat, el 0 va efectuala inceput in plan imaginativ. In acest mod, pot sa fie evidentiate
~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii, obstacole care
sunt discutate impreuna cu terapeutul.
Acest.fl va oferi pacientului programe de activitate to t mai complexe.
Pacientul va trebui sa-~i monitorizeze acasa toa te activitatile,
acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul stapanirii de sine ~i
pentru gradul de satisfactie pe care 11obtine. In acela~i timp, eltrebuie sa inregistreze cu multa precizie ~i situatiile in care aparemotiile negative.
La ~edinta viitoare de psihoterapie, dupa ce s-a discutat modul
de Indeplinire a sarcinilor pentru acasa, se trece la identificarea
gandurilorautomate negative care 11fac pe·subiect sa se simta trist
~i Ii blocheaza actiunile. Pentru a realiza acest lucru, pacientul
trebuie sa-~i reaminteasca una din situatii le pe care le-a inregistrat ,
prin intermediul adresariiunor intrebiiri in detaliu, prin retrairea in
plan imaginativ a respectivei situati i sau prin realizarea unor jocuride rol.
Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c ,1990, p. 72):
Terapeutul: Mi-ali povestit ca atunci cand ~eful v-a inapoiatdosarul la care ali muncit doua saptamani, fara sa va adreseze un
cuvant, v-ali simlit deprimata. Nu ali mancat seam ~i ali zacut inpat, fara sa facefi nimic. A~a este?
Pacienta: Da, chiar a~a!
Terapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar, fara sa vi
se spuna un cuvant nu explica depresia care v-a cuprins. Este
vorba, mai curand, de modul £n care ali interpretat situalia.P.: Probabil.
T.: Pentru a ne fi mai clar, hai sa refacem situalia. Eu sunt ~efitldvs. Eu stau in picioare, dvs. stali jos ~i eu va dau dosarul. lata-I.
P.: Nu a~a! Cu bralul mai leapan.T.: A~a?P.: Da!
T.: Eu tac ~i va £ntind dosarul. La ce va gandili acum?
P.: EI ma crede incapabila. Tot ce fac este prost. Niciodata nu
voi fi capabila sa fac un lucru bun. Din cauza asta nici nu reU$escsa ma casatoresc.
T: Faarte bine. V-atl adresat tat acest discurs interior, care era
de fapt, impotriva dumneavaastra. Nu credeti cumva ca 'discursul
acesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine?
Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negative
disfunqionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei depsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de Be c k(1987) ~icare cuprinde urmatoarele
aspccte:• situatiile-problema;• emotii le negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimatanumerIC;
• gandurile negative, automate legate de situati ile respective.
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,
pe. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative, automate,
precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~igandurilor automate.
Timp de aproximativ 10 ~edinte, pacientul va exersa identificarea~i modifiearea gandurilor negative. Terapeutul il va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibili tate
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea ce
fac ele in situatii similare, poate observa comportamentul altor
persoane sau se poate transpune, din nou, in situatiile respective,
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, deasemenea, ~i jocul de rol, pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date.
Astfel, de pi Ida, in cazul descris mai sus, exista mai multe
posibilitati:Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i
persoana ca atare.Examinand aceasta posibilitate, pacienta poate descoperi
urmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprilllaostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
ipotezei 2.Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cat
este de ocupatii.
Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-le un
procent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevaratc:1. Raportul meu era lipsit de valoare (30%);
2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);
3. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%);
4. $eful nu se simtea bine (10%).
Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi cii ipotezele 2 ~i 3 par
mai plauzibile.
In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sa
contracareze gandurile sale negative automate.
In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au
eonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative.
Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de
cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,utilizarea terapiei prin muzicii sau jocuri de rol pentru antrenarea
comportamentului asertiv.
Spre sfaqitul psihoterapiei, in ~edintele 16-18, terapeutuI va
aborda schema eognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter
general , care sta Ia baza declan~arii gandurilor negative automate.
Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de Me g g 1e .(1990),
regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:
"Dacii ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice altbarbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".
Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care
contin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspandite lapersoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii
absolute ~i inumane, nevoia de a fi apf(~bati in totalitate, nevoi
absolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.
Al be r t ElI i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra
tional-emotive (RET), a evidentiat cateva tipuri de credinte absolutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba
T: F aarte bine. V-ati adresat tat acest disnll's interior, care era
de fapt, impotriva du mneavaastra. N u credeti cum v a ca 'discursul
acesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine?
Pacienta este astfel antrenata sa-~i identif ice ganduri le negative
disfunctionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei depsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluare realizata de B e c k (1987) ~icare cuprinde urmatoarele
aspecte:
• situatiile-problema;
• emotii le negative,. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHi
numcrlc;
• gandurile negative, automate legate de situatiile respective.
Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale,
pc. carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative, automate,
precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~i
gandurilor automate.
Timp de aproximativ I0 ~edinte, pacientul va exersa identificarea
~i modificarea gandurilor negative. Terapeutul 11va invata sa Ieexamineze in mod obiectiv, sa verifice gradul lor de plauzibilitate
~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema.
pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea ce
fac ele In situatii similare, poate observa comportamentul altor
persoane sau sepoate transpune, din nou, in situatiile respective,
pentru a-~i observa propriul comportament. Se poate continua, de
asemenea, ~i j ocul de rol, pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere
~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date.
Astfe1, de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai multe
posibilitati:lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~i
persoana ca atare.Examinand aceasHi posibilitate, pacienta poate descoperi
urmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era
preocupat de alte probleme. De altfel, privirea lui nici nu exprima
ostilitatea, fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea
ipotezei 2.
lpateza 2: Seful era preocupat de altceva.
Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare, vazand cat
este de ocupata.
Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva.
Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze, acordandu-Ic un
procent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevarate:L Raportul meu era lips i t de valoare (30%);
2. Seful era preocupat de alte lucruri (70%);
3. Seful nu voia sa ma deranjeze (80%);
4. Seful nu se simtea bine (10%).
Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi ca ipotezele 2 ~i 3 par
mai plauzibile.
In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sa
contracareze giindurile sale negative automate.
In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au
consolidat deprinderile de combatere a ganduri lor negative.
Majori tatea terapeutilor recomanda ~i util izarea unor tehnici de
cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,
utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru antrenarea
comportamentului asertiv.
Spre sfiir~itul psihoterapiei, in ~edintele 16--18, terapeutul va
aborda schema cognit iva incon~tienta sau convingerea cu caracter
general, care sta la baza declan~ari i giindurilor negative automate.
Astfel, de pilda, in cazul pacientei descrise de M egg I e(1990),
regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea:
"Daca ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice altbarbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare".
Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care
contin convingeri negative de baza, convingeri foarte raspiindite lapersoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii
absolute ~i inumane, nevoia de a fi aprQ.bati in totalitate, nevoi
absolutiste de dragoste, de perfectiune, de reu~ita.
Al be r t E 11 i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra
tional-emotive(RET), a evidentiat ciiteva tipuri de credinte abso
lutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba
majoritatea acestor interventii aqioneaza doar pe termen scurt.
Clientii se simt mai bine, dar nu se vindedi (E 11is, 1972 a),
ameliorarea simptomelor avand un caracter temporar.
Cand clienti i se simt mai bine, ei sunt p·utin anxio~i, deprimati ,culpabili, furio~i, manifesta, intr-o masura mai redusa, com
portamentul fobic ~i se simt mai fericiti. In cazul in care are loc
insa procesul de vindecare, clientii nu numai di se simt mai bine,
ci indeplincsc ~i urmatoarele conditii:
• i~i mentin echilibrul emotional 0 perioada mai lunga de timp;
• devin mai putin perturbati ~iautodefensivi in legatura cu multe
aspecte ale existentei, depa~ind sfera simptomelor pentru care
s-au prezentat la psihoterapie;• atunci cand, in mod ocazional, traiesc din nou sentimente
perturbatoarc ~i se comporta dezadaptativ, ei ~tiu sa faca fata
acestor sentimentc ~i conduite in mod eficient ~i rapid;
• deoarece sunt capabili sa invete lectia psihoterapiei, ei pot
aplica in practica cele invatate, devenind ni~te persoane maiputin perturbate, cu tendinta spre autoactualizare.
Ell i s (1990) realizeaza distinctia intre a te simti mai bine ~ia fi vindecat.
TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE
1. Caldura ~i suportul afediv'
Abordarea pacientilor, mai ales a celor depresivi ~i a celor care
au 0 imagine scazuta cu privire la propria persoana, cu suport $i
caldura afectiva, i i face mai capabili sa infrunte dificultatile vietii ,in aceste conditii ei progresand mai repede in cadrul demersului
psihoterapeutic. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0 nevoie
puternica de dragoste ~iaprobare, credintele lor irationale cu privirela faptul ca cineva trebuie neaparat sa aiM grija de ei ~isa-i iubeasca,
pentru ca altfel se simt lipsiti de valoare, nu face decat sa fie
intarite in urma unui astfe1 de tratament, ei devenind dependenti deterapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "un
prieten pUitit" (S c h 0 fie Id , 1964), consecinta acestui fenomenfiind prelungirea exagerata a terapiei.
2. Furnizorea de asigurar i ~i incurajar i
Deoarece multi clienti se simt neadecvati ~i nu au incredere inposibilitatile lor de succes ~i din acest motiv se autoblameaza, dad
terapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta ~i cu
aspectul lor exterior, subiectii se vor simti mai bine ~i vor puteaobtine succese in profesie ~i chiar in dragoste.
Aceasta abordare insa Ie poate intari ~i credinta irationala ca ci
trebuie intai sa aiM succese ~i abia apoi sa se accepte pc ei in~i$i.
Aceasta tehnica se poate lesnc transforma intr-un "bumerang", pentru
ea asigurarile ~i incurajarile ii vor ajuta sa actioneze mai eficient,dar in momentul in care au e~uat din nou, ei se vor intoarce la
vechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$i~i.
3. Furnizarea de sfaturi ~ i rezo lvarea de probleme
Clientii, la psihoterapie, se vor simti mai bine $i atunci cand
primesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-~i rezolve prob1eme1ecare ii framanta, probleme ee tin de $coala, locul de munca sau desfera relationala.
Este insa evident faptul ca $i aceasta tehnica nu va face dedit
sa-i determine pe c1ienti sa devina ~i mai dependenti de terapeut,
in loc sa-~i rezolve singuri problemele de viata. Mai mult, acqtia
se vor simti bine, doar atunci dnd dificultati1e lor sunt rezolvate
$i vor recadea in nevroza, atunci dnd se confrunta Cll situatii care
nu pot fi solutionate.
4. Explicot ii le ~i " insight" ·ui legate de problemele trecute
Frecvent, psihoterapeutii manifesta tendinta de a explica pe scurt
clientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia. De
piIda, Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul, pentru ca acesta s-a
comportat a$a cum s-au comportat parinti i cu el sau ca modul abuziv
afcctive dezaprobative in stari afective pozitive (M a u Its by, 1971;
M a u Its b y ~i Ell is, 1974).
Prezentam, in cele ce urmeaza, un model de imagerie ra
tional-emotiva aplicata la un subiect cu dispozitie depresiva Cll
caracter situat ional (E II is, 1990).Metoda se adreseaza unui studcnt carc sc simte deprimat pcntru
ca sc tcmc ca va pierdc un cxamen ~i poate chiar anul dc studii.
Accstuia i sc ccre sa-~i imagincze d a picrdut examenul, 11da
din nou ~i 11pierdc ~i apoi ramane repctcnt. Profesorul ~i colcgii
sunt foarte critici fata dc studentul rcspcctiv ~iconsidcra ca este un
prost pcntru ca a cazut la respectivul examen. Subicctului i se ceresa vizualizczc cat mai in detaIiu scena rcspectiva ~i sa realizeze ce
simtc. Majoritatea persoanclor vor relata ca se simt foarte dcprimatc.
In continuare, tcrapeutul ii soIicita subiectului sa traiasca
sentimentul dc dcprimarc dit mai intcns posibil. Si apoi el cste
instruit sa mcntinii aceca~i imagine ~i sa modifice starea afectiva:
in loc sa se simta "groaznic de deprimat", subiectul trebuie sa sesimta'doar suparat, dezamagit, nemultumit, dar nu deprimat.Pacientul este intrebat, in final, cum a procedat pentru a modi fica
starea afectiva.
Majoritatea pacientilor care cunosc principiilc terapiei ra
tional-emotive vor da raspunsuri de tipul urmator: "mi-am spus caeste foarte rau ceca ce s-a intamplat, dar nu este sfar~itul lumii"
sau "am avut ghinion, dar pot sa traiesc in continuare ~i sa ma
accept ca pe 0 persoana valoroasa".
ElI is (1985 a) recomanda subiectilor cu probleme emotionale
sa practice metoda propusa 0 data pe zi, cel putin 30 de zile.
9. Tehni(a desensibiliziirii implozive in plan real ("in vivo")
Conform principii lor terapiei rat ional-emotive, oamenii i~i pot
modifica unele comportamente disfunctionale prin intermediul
modificarii gandurilor irationale. Tinand seama de faptul ca
gandurile, sentimentele ~icomportamentele interactioneaz;a reciproc,este utila ~imodificarea gandurilor negative prin intermediul fortarii
subiect ilor , indiferent cat de dificil li sc pare, sa renunte la actiunile
compulsive sau de evitare,
Astfel, daca ace~tia se angajeaza in actiuni de desensibilizare,
des:Ia~urate in plan real ~i avand un caracter imploziv Ii se cere sa
realizeze cat mai multe actiuni pe care au tendinta sa Ie cvite, ci
vor face foarte rapid modificari la nivelul convingerilor lor
irationale, perturbatoare.
Astfel, de pilda, unui subiect caruia ii este foarte teama di va firespins de femei ~i care evita sa intre in relatiicu acestea ~i crcde
ca este 0 persoana lipsita de valoare daca i se intampla a~a ccva,
i se poate trasa ca sarcina pentru acasa sa aiba discutii cu cel putin
cinci fcmci in fiecare zi (E II is, 1990).
Dadi acesta urmeaza indicatiile terapeutului timp de una-doua
luni, nu numai ca ii va dispare ideea ca nu poate sta dc vorba cu
femeile, ci ~i gandul irational ca este un om "de nimic"daca va fi
respins de vreo femeie.
T ERA PIA MUL TIMO DA LA ( MMT)
Psihotcrapia multimodala nu reprezinta 0 ~coala tcrapeutica
(L a z a r us, 1976; 1989), ci este un demers eclectic pragmatic,
eficicnt ~isistematic, prin intermediul ciiruia se pot obtine rezultateevidente ~i durabile.
Conform acestei viziuni terapeutice, personaIitatea umana cste
abordata in termenii a ~apte nivele sau modalitati interactive
i11tr-oastfel de stare la fiecare 90-100 de minute, transa respectiva
avfmd funqia de a procesa noile informatii primite din exterior ~ide a Ie integra in experienta subiectiva intema.
Studiile de psihofiziologie au evidentiat faptul ca la baza acesteistari stau mecanisme fiziologice diferite:
• unde cerebrale alfa (de vcghe relaxata);• functionarea predominanta a emisferei cerebrale drepte,
responsabila cu activitatile asociative, globale, vizuospatiale,
atemporale ~i analogice, specifice modului de procesare ainformatiilor realizate de incon~tient.
Mil ton E r i c k son ~i discipolii sai utilizeaza in scopuriterapeutfcc "transa naturala" pomind de la ideea ca subiectul vaintra in transa daca dorc~te ~i are nevoie de aceasta stare.
Terapeutul nu utilizeaza decat rareori tehnicile de inductiehipnotica clasica, in care se cere subicctului sa fixeze un punct ~i
apoi se administreaza sugesti i cu caracter directiv ~i persuasiv.De celc mai multe ori, autorul sugereaza in mod indirect intra rea
in transa, prin intermediul relaxarii sau prin erearea unei astfel desituatii in care subiectul sa sc lase absorbit de 0 cxperientaneobi~nuita.
HIPNOZA iN PSIHOTERAPIA ERICKSONIANA
Inducfio ~i indirec:fioco fenomene de comunicore interpersonalii
Mil ton E r i c k son spunea adesea ea trebuie sa spulberammitul conform caruia unii oameni nu pot fi hipnotizati.
Autorul era de parere ca hipnoza ~i hipnotismul sunt termeni
care se aplica unui eomportament neobi~nuit, dar normal, carepoate fi inelus oricarei persoane normale, dadl sunt indepliniteanumite conditii, cat ~i persoanelor care sufera de diferite tipuride tulbudiri. Oamenii normali pot fi hipnotizati in proportie de100%. Bolnavii psihici pot fi ~i ei hipnotizati, dar mai grell. De
asemenea, deficientii mintal pot fi cu greu hipnotizati, iar uniinevrotici se dovedesc a fi subiecti mai dificili (dupa Lan k ton~i Lan k ton, 1983).
Deoarece hipnoza reprezinta 0 modalitate de comunicare ~i deidentificare a concentrarii interne, putem spune ca orice subiect
care este socializat poate fi hipnotizat. E r i c k son sublinia ~i faptul
ca hipnoza reprezinta 0 forma speciala de relatie interpersonaHi. Elarata di pentru inducerea transei este nccesara 0 anumita cooperarc
din partea subiectului, de~i uneori aceasta cooperare se poateascunde in spatele unei atitudini superficiale de rcspingerc a
hipnozei. Din acest motiv, afirmam ca oamenii im pot fi hipnotizatiimpotriva vointei lor.
E r i c k son este partizanul inductiei indirecte: atentia Sllbiectului este captata prin intermediul instructiunilor paradoxalc ~imetaforelor ~iprin utilizarea comportamentului actual. Mecanis\1l11l
transei presupune realizarea disocierii dintre instantele con~tiente~i cele incon~tiente. E r i c k son este de parere ca hipnoza nu arcefecte nocive. Cu to ate acestea, el a fost con~tient de faptul ca
unele aspecte ale personalitatii hipnotizatorului pot declan~a lasubiect un comportament de tip isteric. Aceste efecte tin insa de
personalitatea hipnotizatorului, nu de procesul hipnozei.
(oroderisticile hipnozei eric:ksoniene
• Hipnotizatorul trebuie sa manifeste incredere deplina in ceea
ce face, iar actiunile sale trebuie sa aiba un caracter congruent;• Caracterul indirect $i fundamentarea sociala a limbajului
hipnotic. A~a cum am mai subliniat, hipnoza reprezinta 0 modalitatcde cOIY,mnicareinterpersonaUi. E r i c k son obi~nuia sa utilizcze
sugestiile indirecte, administrate intr-o manied coloeviala (util izacuvinte specifice limbajului de zi cu zi).
Comenzi clasice Comenzi ericksoniene
1. Stai jos ~i inchide ochii. 1. Poti sa stai lini~tit ~i sa inchizioehii?
2. N-ai dori sa te concentrezi asupra
relaxarii sau poate ai dori sa
asculti vocea mea?3. Vei observa ca daca dore~ti sa te
Se poate cOTIstata faptul ea instruetiunile din coloana stangainvita subiectulla rezistenta, oricat de eooperant ar fi acesta. Celalalt
tip de eomenzi este permisiv $i reduce rezistentele. De asemenea,E r i e k son era atent sa alcaga astfcl cuvintcle ineat ele sa eX~
prime 0 gandire pozitiva $i sa stimuleze inteligenta clientului sau.
El avea grija sa nu ofcnscze clientul, exceptie flidind acele situatiirare in care 0 ofens~ era utilizata ca 0 interventie terapeutiea menitasa $oeheze subiectul.
Trebuie evitati termenii care fixeaza atentia elientului asupraunor aspecte negative, cum ar fi: rezistenta, blocaj, impas etc.
• Disocierea con,\·tient-incon,~tient. Metoda de inductie a lui
E I'ic k son presupune modalitati diferi te de adresare pentru planul
con$tient $ipentru cel incon$tient, autorul punfmd la baza proceselor
de natura incon~tienta activitatea emisferei cerebrale drepte.
Emisfera sHingii Emisfera dreapta
(Stare de veghe) (Transii)
Nivel Iingvistic PantomimicaNivel logic-gramatical Nivel kinestezic
Nivel rational Nivel muzical
Nivel abstract Nivel vizuospatialNiveI direct Nivel intuitiv
E r i c k son utilizeaza anecdote ~i sugestii indireete pentru a
face pe clienti sa se comute de la modelul lor dominant de procesare,
bazat pe activitatea emisferei eerebrale stangi.E r i c k son spunea, adesea, referitor lamecanismele incon~tiente:"Noi $tim mai mult decat credem cii $tim".lnductia cuprinde:
• Stabilirea unui cadru de referinta pentru invatarc;
• Utilizarea starii de trans a pentru scopuri clinice;• Reorientarea spre starea normala de veghe.
• Orientarea dientului in directia transei
Clientii au nevoie de fi orientati psihologic ~i intelectual indirectia transei.
Orientarea psihologica implicii, de regula, doar interogareaclientului dacii a mai fost sau nu in trans a vreodata ~i cum a trait
trans a respectiva. Discutia se va centra in jur~l transei trecutc, pcbaza careia se va putea construi noua transa. In cursu I proccsului
rememorarii vechii stihi , mecanismele psihologice implicate vor fiactivate. Hipnoterapeutul va remarca posibila relaxare musculara,
clipitul $i chiar micromi$ciiri de levitatie a bratului sau degetului,
mi~cari pe care Ie poate amplifica, incurajand intrarea in transa.Chiar in cazul in care clientul afirma cii nu a fost niciodata in
transa, acesta poate fi interogat la ce anume se a~teapta. Clientilorde acest tip Ii se pot descrie unele experiente familiare care seamanacu trans a, cum ar fi, de pilda, lectura unui roman pasionant care
face ca subiectul sa se det<l;$ezede ~eea ce este in jur.Este indicat sa se inceapa transa cu 0 discutie in legatura cu
credintele clientului cu privire la ceea ce este hipnoza. Astfcl,
hipnoterapeutul ir;;iva da seama despre prejudecatile r;;icredintele
negative pe care Ie are clientul cu privire la hipnoza.Informatiile gre~ite creeaza anxietate, disconfort ~i, adesea, tind
sa slabeasca relatia terapeutica.
Trebuie inlaturate, mai ales, urmatoarele prejudecati cu prIVIre
la hipnoza:• Hipnoza este 0 stare stuporoasa in care clientul i~i pierde
autocontrolul;
• Subiectul va fi extrem de vulnerabil ~i va face ceea ce nudore$te sa faca;
• Subiectul nu se va mai trezi din transa;
• Daca trans a este incununata de succes, subiectii se vorcomporta ca ni~te roboti;
S: Atunci cand cineva iti spune ca te va hipnotiza. Cred ca asta
e cea mai buna definitie (radc!), care se spune tipului de transa, in
care putem sa cadem atunci dnd oamenii ne vorbesc.E: Nu ai vrea sa-ti potrivqti mai bine scaunul? E binc a~a. Stai
sprijinit, a~aza bratele pe coapse ~i prive~te inainte. Nu te mi~ca.
Nu vorbi. Iti voi povesti ceva care s-a petrecut in copilaria ta,
atunci dnd ai mers pentru prima data la ~coala ~i a trebuit sa inveti
litcrclc alfabetului. Ti se parea 0 sarcina tcribil de grea! Toate
literele ace1ea cu forme diferite. Iti aduci aminte cum 11scriai pe
e, apoi pc t sau pc i sau cum taceai bue1a la b sau codita la p sau
cate picioare avea litera m?
Treptat ti-ai format imaginea mentali! a fiecarei li tere. Sunt multe
imagini, pentru ca literele au forme ~i marimi diferite. In cele din
urma, imaginile mentale ale literelor s-au fixat undeva in creierultau ~i lor li s-au adaugat imaginile unor persoane, euvinte, cifre sau
obiectc ~i chiar a unor idei.
Fara sa fii con~tient de aceasta, tu formai imagini mentale.
In timp ce iti vorbesc ti s-a modificat ritmul respirator, ti s-a
modificat tensiunea ~i tonusul muscular. Mu~chii tai s-au relaxat.
Inchide ochii ~i cauta sa traie~ti stare a de confort, re1axare. Cu cat
te simti mai bine, mai confortabil, cu atat 'lei intra intr-o transa mai
profunda.
lar in starea de trans a 'lei putea lasa mentalul tau incon~tient sa
supravegheze numarul mare de cuno~tinte pe care le-ai acumulat in
decursul vietii tale. Ai adunat multe cuno~tinte chiar tara sa-ti dai
seama. Multe cuno~tinte, care sunt foarte importante pentrucon~tientul tau, au alunecat in incon~tient sau au inceput siHi fiefolosi toare in mod automat. Ele sunt folosi te doar la timpul potrivi t,
doar in situatia potrivi ta.
Sa inveti a merge a fost 0 sarcina foarte dificila, dar ai reu~it sa
inveti acellucru. Acum nu mai ~tii exact cum mergi pe strada, cum
mi~ti picioarele, bratele, cand trebuie sa mergi incet. Nu mai ~ti
cum mi~ti capul atunci dnd traversezi, dar el se mi~ca corect la
stanga ~i la dreapta atunci cand traversezi 0 intersectie. Faci 0 serie
de mi~cari corecte, chiar dadi pe strada nu sunt ma~ini.
Si atunci cand ai invatat sa conduci ma~ina, ti se parea 0 sarcina
dificiHi sa frane'zi in intersectii, atunci dnd circulai cu 30 km la
ora. Oar pe masura ce ai devenit expert in conducerea auto, poti
frana u~or, chiar daca te deplasezi cu 60, 70, 80 sau 90 km la ora.
La timpul potrivit, la locul potrivit, cu presiunea potrivita, poti sa
franezi tara sa smucqti. Si nici mikar nu ~tii cum faci asta, atunci
dnd apreciezi corect distanta.
Nu ~tii ce perceptie a mi~carii sau ce vedere periferica iti spune
ce trebuie sa facio Oaca eu stau pe bancheta din fata, in timp ce tu
conduci ma~ina, voi ~tidinainte cu cateva secunde ce viraje ' lei face,
daca 'lei 'lira la dreapta sau la stanga, dupa limbajul corpului tau.
Eu voi ~ti aceste lucruri chiar inainte ca tu sa-ti dai seama de ele.
Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedt ~tii tu. Mentalul tau
~on~tient i~ida seama ~ieste orientat in raport cu situatia de moment.
In felul acesta, iti dai seama de birou, de biblioteca, de locultelefonului ~i de alte lucruri, care nu au nici 0 legatura cu venirea
ta la cabinet. Oar mentalul tau incon~tient ignora toate aceste
clemente nesemnificative ~i acorda atentie doar vorbelor mele ~i
propriilor sale reactii.
Majoritatea gandurilor care se petree in mentalul nostru
incon~tient au loc tara ~tirea noastra. Viteza gandului este la fel cu
viteza electricitatii. Exista bilioane de celule nervoase care sunt
permanent in actiune ~i t u ai timp sa devii con~tient doar de 0 mica
parte dintre procesele care se desta~oara in creierul tau. Un simplu
stimul poate extrage din incon~tientul tau 0 multitudine de ganduri,care aparent nu sunt legate intre ele ...
A~a cum am mai subliniat, E r i c k son face distinqia intreinducerea hipnotica in stil clasic, care este ritualista ~i repetitiva,
aceea~i tehnica fi ind aplicata oricarui pacient ~i inductia naturala,
in cadrul careia sunt uti lizate trasaturi le personali tat ii pacientului
~i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea in transa.
In abordarea bazata pe utilizare, atentia pacientului se fixeaza
asupra unor aspecte ale comportamentului sau personalitatii sale in
Procedura consHiin a cere sau a permite subiectului sa-~i exprime
liber gfmdurile, sentimentele, opiniile. Apoi, acesta este incurajatsa rcalizeze cu voce tare speculatiile despre modul cum ar arata
gfmdurile ~i sentimentele sale daca el s-ar afla in transa. In timp ce
pacicntul realizeaza acest lucm sau protesteaza, spunand ca ii este
imposibil sa faca a~a ceva, afirmatiile sale sunt repetate de catreterapeut, ca ~i cum acesta din urma ar dori sa inteleaga mai binesau sa-i confirme afirmatiile. Se cer ~i mai multe comentarii de la
pacient, care sunt parafrazate de terapeut.Astfel, de pi Ida, un paeient se prezinta la cabinet ~i afirma ca a
pierdut 3 ani cu psihanaliza ~i inca un an eu hipnoterapia. "Niei
macar nu am putut intra in transa, de~i m-am straduit. Am fosttrimis la .dvs. dqi nu vad rostu!. Probabil va mai fi inca un e~ec.
Nu ma pot imagina intrand in transa. Dc fapt, niei nu ~tiu bine ceinseamna transa.
lata ce spune terapeutul in dialog cu pacientul:
- Nu poti ~tii cc inseamna de fapt transa?- Nu, nu pot!
- Da, nu poti!
- 0 stare psihologica, banuiesc!
- 0 stare psihologica, banuie~ti, ce altceva poate fi?- Nu $tiu!
- Tu chiar nu $tii?
- Nu, nu ~tiu!
- Nu $tii, dar te inttebi, te gande~ti, te gande$ti.
- Ma gandesc!
- La ce tc gfmde$ti, ce simti, ce traie$ti?- Nu ~tiu.
- Oar poti sa-ti inchipui.- E ca atunci cand dormi?
- Nu, te simti relaxa t, lini,~tit, somnoros!- Chiar relaxat?
- Relaxat, obosit, destins, somnoros! etc.
Aceasta tehnica se potrive~te mai ales pentm pacientii anxio~i.care se simt nesiguri de faptul ca Ii s-ar impune ceva. Procedeul Ie
crceaza iluzia ca sunt con$tienti de fiecare etapa a procedurii.
• Utilizarea rezistentelor padentului
Conceptia nefericita cu privire la relatia dominanta-supunere in
hipnoza este probabil cauza principala a rezistentelor la hipnoza.Dc multe ori, rezistentele active nu sunt altceva dedit modalitati
incon$tiente pe care Ie folose~te subiectul pentm a testa daca
hipnoterapeutul este dispus sa faca 0 jumatate de pas in directialui, in loc sa incerce sa-l forteze sa se supuna integral ideilor sale.
Astfel, de pilda, un subiect de sex feminin s-a oferit voluntar
pentro 0 demonstratie de hipnoza. Pacienta s-a a$ezat pc scaun
intr-o pozitie rigida ~i provocatoare. Terapeutul a tacut remarca, pcun ton conversational, ca hipnoza nu presupune neaparat relaxare
sau comportament automat $i ca hipnoza poate fi indusa la unsubiect care dore~te acest lucm prin acceptarea comportamentului
acestuia. Pacienta a reactionat la aceasta ridicandu-se ~i intreband
daca nu ar putea fi hipnotizata $i in picioare. La intrebarea ei,
terapeutul a formulat urmatoarea intrebare sugestiva: "De ce nu am
demonstra ca acest lucm este posibil?"E r i c k son spunea ca rezistentele reprczinta 0 expresie a
individualitati i pacientului. Sarcina terapeutului este sa inte1eaga,
sii aceepte ~i sa utilizeze aceasta expresie a individualitatii
sa-~i atinga obiectivele.Unui subiect care nu este receptiv la tehnica levitatiei bratului
i se poate spune:
"Curand, bratul tau drept sau poate bratul tau stang va incepe sa
se ridice sau poate va apasa tare pc coapsa sau poate nu se va
mi$ca deloe. Vom a$tepta sa vedem ce anume se va intampla. Poate
ca ariitatoml va incepe sa se mi$te sau poate degetul tau mic. Nueste important, daca bratul tau se ridica sau apasa mai tare in jossau nu se mi~ca deloc, ci capacitatea ta de a simti ce se petrece cu
bratul tau ... ".In felul acesta, subiectul i~i va manifesta rezistenta intr-un mod
constmctiv ~i in directia cooperarii.Prezentam in cele ce urmeaza ~ialte modele de inductie hipnotica,
Va yeti simti eficienta, stapana pe sine, dar pe un fond de
i'ncredere, siguran{a, bine interiOl~Acesta este primul pas pe care-lfacem impreuna. Bine! Va simtiti foarte bine eorpul ~i tot ce e inju ru] sau ... (Perioada posthipnotica mai pastreaza inca urmelc
P: Da, dar in mod curios, corpul meu ... simte parca ceva caretrece prin el, tara sa ~tiu ce este de fapt.
T- "Vom merge mai departe in directia asta, daca doriti. Ceea ce
pot sa fac eu, este doar sa va ajut sa lasati propriul dvs. incon~tient
sa se exprime. Incon~tientul este partea cea mai importanta a proprieidvs. fiinte, este aceea care va conduce toate automatismele ... Iar
daca aceasta parte a eului dvs. nu-~i face datoria, este din cauza ca
cste blocata de alte lucmri, cum ar ft, de pi]da, stresul. Trebuie saredam incon~tientului dvs. locul sau. In sensul acesta lucrez cudvs.".
(Terapeutul se exprima in termeni de disociere. Referirea la
automatisme nu cste gratuita, ci reprezinta 0 sugestie cu caracter
terapeutic ).
"Chiar daca simtiti lucmri surprinzatoarc, 0 sa va exp]ic, latimpul potrivit, ca acestea sunt norma1e. Este yorba doar de ceea ee
se petrece in capul dvs., in incon~tientul dvs. atunci cand auziti
cuvintele mele. Totul poate intra in armonie, daca doriti, pentru ca
totu] depinde de ceea ce este in mintea dvs. Daca starea pc care 0
traiti este surprinzatoarc, aceasta se intampla pur ~i simplu pentmca ati relaxat mecanismele de control ~i, in fclul acesta, ceca ce se
petrece in mintea dvs. se traduce in limbajul trupu]ui.
De~i acest Iucm este amuzant ~i surprinzator, nu aveti de ce sa
va ingrijorati, ci, dimpotriva. Pentm mine, aceasta stare pe care 0
traiti este un test care imi arata ca incon~tientul ~i-a regasit loculsau".
(in acest paragraf, se reiau explicatiile care se dau, in genera],
inaintea ~edintei de hipnoza. Cuvantul surprinzator va pregaticontinuarea).
" . ..atunci, daca va simtiti bine, ne reintoarcem? "Nu trebuie sa
va mi~cati, nu trebuie sa vorbiti, ci pur ~i simplu sa a~teptati ca
organismul dvs. sa-~i regaseasca un anumit echilibm ... sa actioneze
de la sine, sa lase automatismele sa lucreze, a~a cum respiratia se
desta~oara tara participarea dvs. Acum puteti ignora toate zgomoteIc,
tot ce va deranjeaza, cum ar fi latratul cainelui, pe care il puteti
integra in visul dvs., puteti ignora totul pentru ca ~titi ca puteti sa
ignorati, sa uitati anumite lucruri. Uneori este un Iucm rau sa uiti,
sa ignori, dar alteori este un lucru bun ~i este binc sa ne amintimdoar acele lucruri care ne sunt utile ~i sa ignoram, sa uitam totrestul.
(Sugestiile, prin care se spune subiectului ca nu are nimic de
mcut, sunt utile pentm a declan~a 0 atitudine pozitiva. Aid apar
sugestiile terapeutice simple, pentru ca este evident ca crizele detetanie sunt amplificate de proiectii mentale in viitor. Din acestmotiv se administreaza sugesti i de ignorare ~i uitare. Terapeutul se
adreseaza clientului: "tu nu intelegi ce se intampla, tu nu intelegice facem noi aid, tu nu intelegi ... !).
,,$titi foarte bine ca puteti cauta seara solutia unei probleme dematematicii, tara sa 0 gasiti ~i sa descoperiti ca solutia va vine
dimineata de la sine. In acest caz, incon~tientul a lucrat pentru dvs.,
tara sa ~titi. Acest program al incon~tientului poate sa lucreze incontinuare pentru dumneavoastra. Dificultati le pe care Ie intalnit i
nu ~titi carui fapt se datoreaza, pentru ea mintea dvs. con~tienta nueste in stare sa rezolve problema, pentru ca nu poate examina decat
o singura idee de-o data ~i adesea acest lucru nu este suficient.
Dimpotriva, intuitia dvs. incon~tienta poate s-o faca ~i de aceea
lasati incon~tientul dvs. sa preia comanda, pentru ca in feIul acesta
yeti gasi solutia la problema dvs. Poate ca aceastii solutie 0 sa vaapara ca evidenta la un moment dat, poate ca nu 0 sa va apara
deloc sau poate ca yeti incepe sa va comportati in a~a fel ineat sa
rezolvati problema chiar tara sa va dati seama. Toate acestea se VOl'
petrece de la sine, taraparticiparea dvs., iar acest program trebuiesa continue sa se deruleze ~i dupa ce ~edinta noastra s-a incheiat."
Introducerea metaforei elementare
"Dumneavoastra nu ma ascultati, pentru ca ceea ce spun eu nu
este interesant, ci continuati sa ciilatoriti, simtind confortul ~i
disconfort. Acest fenomen are loc uneori ~i in mod spontan, atunci
cand pacientii se lasa absorbiti de evenimente externe, carti, filmesau competitii sportive.
• Analgezia hipnotica. Prin sugestii directe se poate sugera
scnzatia de amorteala in zona respectiva. In mod indirect, se vor
evoca imagini care sa sugereze faptul ca subiectului i se pun cuburide gheata, ca pe zona respectiva curge un ~uvoi de apa rece, capoarta manu~i de protectie etc.
Se poate, de asemenea, focaliza atentia pacientului pe 0 senzatie
placuta, de confort, in membrul sau organul pereche.
• Anestezia hipnotica. Anestezia reprezinta procesul de abolirecompleta a durerii .
Mil ton E r i c k son (1967) considera ca cea mai buna metoda
indirecta de inducere a anesteziei consta in construirea unei situatiipsihologice opuse celei in care se traie~te durerea.
R 0 x ann a E r i c k son (1990) relatcaza cazul unui subiect
caruia ii fusese strivit piciorul ~icare avea dureri in mu~chi, tendoane
~i in articulatia genunchiului. Acesta s-a relaxat ~i ~i-a imaginat ca
piciorul sau, fi ind serios lovit, are ~i nervii afectati ~i ,drept urmare
nu are cum sa-I doara. Rezultatul a fost ca subiectul a suportat
foarte bine interventia de aplicare a aparatului ghipsat ~i nu a avutdureri nici zilele urmatoare.
• Substitutia de simptom. 0 modalitate frecvent utilizata de
Mil ton E r i c k son ~i de discipolii acestuia consta in sugerarea
faptului ca durerea se transforma in mancarime. In felul acesta ~i
continutul emotional asociat durerii se modifica prin modificarea
modului in care este perceputa durerea.
• Deplasarea senzaliei de durere. In stare de hipnoza se
sugcreaza faptul ca senzatia de durere se muta in alta zona a corpului .Mil ton E r i c k son (1967) citeaza cazul unei paciente cu cancer
metastazat la care a indus hipnoza ~i i-a sugerat ca durerea din
zona abdomenului se deplaseaza in mana stanga. Prin comutarea
atentiei in alta zona a corpului, pacienta va \lobandi un sentiment
de autocontrol , iar amenintarea, legata de 0 parte centrala a corpuluiva fi redusa prin intermediul distantei ..
• Disocierea hipnotica. Dezorientarea in raport cu timpul ~i cu
propria persoana poate produce subiectului un sentiment de confort
psihic. Pacientul poate fi orientat in timp spre 0 etapa timpurie a
bolii, cand durerea nu era atat de puternica.
Dezorientarea in raport cu propriul corp se refera la sugcrarea
faptului ca pacientul se separa de corpul sau (este ca in cazuldedublarii din practicile ezoterice).
• Reinterpretarea in stare de hipnoza a experienlelor dureroase.
Pentru a realiza aceasta reinterpretare, pacientul trebuie sa fie pe
deplin con~tient la inceput de durerca sa.
Milt 0 n E r i c k son (1967/1980) a propus 0 serie de sugestii
pentru a transforma 0 experienta dureroasa foarte puternica intr-un
disconfort moderat. Astfel, de pilda, durerea profunda, taioasa ~i
sacaitoare a fost transformata de terapeut intr-o experienta neplacuHi
de balansare intr-o barca pe marea furtunoasa.
• Distorsionarea timpului in hipnoza. Tehnica a fost elaborata
initial de L y n n. Coo per ~i a fost apoi perfectionata de Coo per
~iMil ton E r i c k son in cadrul lucrarii "Distorsionarea timpului
in hipnoza" (1959).
Procedeul implica manipularea timpului subiectiv, pacienti lor
sugerandu-li-se sa traiasca intervalele nedureroase ca fiind mai lungi,
iar cele dureroase ca fiind mai scurte. Aceasta metoda se uti lizeaza,
de regula, impreuna cu sugerarea amneziei pentru durerile suferitein trecut.
• Diminuarea gradata a senzalii lor dureroase. Pacientului aflat
in hipnoza i se administreaza sugestii de reducere progresiva a
durerii, la inceput cu 1% pentru urmatoarea ora, apoi tot mai mult.
CONCRETIZAREA 51MPTOMELOR 51 MANIPULAREA LOR TERAPEUTlcA
iN TERAPIA' ERICK50NIANA
Metoda concretizarii simptomelor i~i are originea in lucrarile lui
Milton Erickson (1980 a).
S y d n e y R 0 s e n (1990) a utilizat aceasta tehnica cu pacienti
aflati in stare de hipnoza carora le-a sugerat, de pilda, "sa lase" in
unci imagini sau se poate trece de la 0 culoare foarte vie la 0culoare estompata.
La fel ca ~i in cazul unei situatii fobice, unde un cuvant sau 0
imagine poate produce panica, la fel, prin asociere, un cuvant sau
un obiect concret va putea dec1an~a reactii adaptative (La fel ca in
cazul obiceiului de a "bate in lemn" pentru a indeparta 0 situatieamenintatoare ).
Astfel, de pilda, pacientilor care sufera de ataeuri de panica lisc poate da instructajul sa ia contact cu propriul lor eu interior,
apropiind palmele una de cealalta. In felul acesta pacientul utilizeazapropriul sau corp ca pc 0 resursa concreta. Elementele din mediul
inconjurator pot fi utilizate ~i ele in cali t ate de resurse pentruconcretizare. Aerul poate fi trait ca exprimand lini~te, pace, calm
~i acest lucru este foarte util in terapia tulburarilor anxioase, a
fumatului sau in orice situatie in care este bine sa sugeramsubiectului ca introduce un element in corpul sau, dupa modelul:"Inspira calm, energie, vigoare etc."
In acela~i timp, a bea apa reprezinta un act care poate fi asociatcu senzatii le de relaxare, implinire, purificare.
Cea mai bun a modalitate de a descoperi resursele care vorcontribui la inlaturarea sau inlocuirea simptomului eonsta in a
solicita subiectulsa caute in interiorul sau clemente apartinandinvatarii incon~tiente, intorcandu-se in timp la perioada dnd sesimtea in siguranta, destins, lini~tit, increzator.
Imaginile care ii· vin in minte pacientului vor fi utilizate ca
declan~atoare posthipnotice pentru starile pozitive programate de
terapeut: senzatia de lini~te, care ii apare in minte unci paciente
dnd i~i aminte~te cum se juca in copilarie cu papu~a, poate fitransferata asupra unui alt obiect cu care pacientul vine in contactin prezent.
Concretizarea resurselor este un procedeu uti I ~i la pacientii cu
cancer sau alte afectiuni grave. Fortele imunostimulatoare sau fortelede vindecare pot fi vizualizate sub forma unor anima Ie (rechini
alba~tri) sau ca raze laser. Cancerul, la randul sau, poate fi vizualizatca un animal salbatic ce trebuie imblanzit, mancat de un alt animal
mai mare sau redus, datorita actiunii unor raze laser. Monstrul
(tumora) poate fi transformata, in imaginatie, prin procedeAetehnicesau magice intr-un animal mai slab sau intr-unul neagresiv. In acela~i
timp, este bine ca substantele injectate in cursul chimioterapiei safie vizualizate in sens pozitiv ca fiind laptele care hrane~te sau
"fluide vindecatoare".
Prezenture de cuz (Rosen, p. 264)
Pacient cu durere abdominala.
Terapeutul: "Ce culoare iti vine in minte atunci dnd tcconcentrezi asupra durerii tale? Ro~u? Gande~te-te la un obiect saula mai multe obiecte care sunt colorate in ro~u!".
Pacientul: "Un pix".T: "Un pix ro~u? Are ~i pasta ro~ie?".P: "Da!".T: "Imagineaza-ti cii iei pixul ro~u ~i scrii cu ro~u cuvintele
pace, confort. Sau poate preferi sa mazgale~ti pfma dnd pasta ro~icse termina?
Atunci dnd pasta ro~ie s-a terminat, ar fi bine sa te intrebi: Oare
nu a disparut ~i durerea din abdomenul meu, 0 data cu pasta ro~ic?Cand vei simti mai putina durere, ridica degetul aratator d~ept.Atunci dnd vei fi gata, vei putea ie~i din transa ~i vei lasa in
urma ta pixul r()~m~i durerea. De aCUrll incolo vei scrie numai cu
cerneala albastra ~i te vei simti invaluit intr-o culoare albastra,l ini~ti toare. Arunca toate problemele care te-au suparat intr-o gaud
neagra. Trebuie sa fii convins cii vei reu~i. Meriti sa fii fericit. Nuscrie nicaieri cii nu vei reu~i, iar daca scrie, noi putem ~terge. Potiinlocui cele scrise cu alte lucruri bune, scrise in cerneala albastra!".
T: (Dupa ce pacientul a ie~it din trans a) "Cum tesimti acum'?".
P: "Bine. Nu ma mai doare!".T: ,,$i nu am lucrat decat 10 minute!".P: "Mi-a fost tare rau inainte!".
Tehnica de concretizare a simptomelor este 0 tehnidi uti la, dar
ea nu reprezinta dedt unu1 din multiplele procedee terapeutice,care pot fi utilizate in cadru1 unui demers psihotcrapeutic mai
=> Continutul obsesiilor nu este legat de gandurile, impulsiunile
sau reprezentarile care au dec\an~at tulburarea (dad prezinta
o tulburare a conduitci alimentare, obsesiile nu vor fi legatede hrana, dad utilizcaza 0 substanta psiho-activa, obsesiilenu sunt legate de drog etc.).
b) Compulsiunile:=> Sunt comportamente repetitive, intentionale, desfii~urate dupa
reguli bine stabilite, cu caracter stereotip ~i reprezinta 0reactie a subiectului la aparit ia obsesiei.
=> Comportamentele respective au drept scop de a neutraliza
sau de a impiedica 0 senzatie de disconfort sau 0 situatie cu
caracter redutabil . Cu toate acestea, activitati le respectivenu au legatura logica cu scopul propus (de a preveni sauneutraliza), sau se manifesta in execs.
=> Subiectul recunoa~te faptul ca ceca cc face el este excesiv
sau absurd (acest lueru nu este insa va]abil pentru eopiii maimiei sau pentru persoane]e ale caror idei obsesive sunt
suprainvesti te, ca in cazul obsesii lor cu continut religios).c) Obsesiile ~'i compulsiunile sunt insotite de sentimente de
disconfort, de 0 pierdere considerabila de timp (oeupa 0 marc parte
a zilei) sau interfera, in mod semnificativ, eu activitatile cotidiene
ale subieetului, cu cele prafesionale sau eu re]atii]e soeia]e ale
acestuia ..
N a r don e (1996) plaseaza forma fobica a fixarii hipoeondriace
(pc care D.S.M. III.R. 0 plaseaza ]a tulburari]e psihosomatiee) in
cadrul tulburarilor care au ]a baza anxietatea, datorita faptului cainvestigatia clinica a evidentiat ]a aee~ti subieeti 0 dinamiea
perceptiva ~i reactionala de tip obsesivo-fobic.
5. Tulburarea hipocondriaca:
a) Bo]navul prezinta teama $i eonvingerea ea sufera de 0 ma]adie
grava, datorata interpretarii eranate a anumitor senzatii sau simptomefizice, pe care Ie crede semne ale bolii respective.
Varsta medic de aparitie a tulburarii respective se situeaza intre20 ~i 30 de ani. In general, tulburarea imbraca 0 forma cronidi cu
aparitia ~i disparitia simptomclor, de~i exista ~i uncle cazuri devindecare. Persoanele care au avut in familie bolnavi, sunt mai
FORMAREA ~I MENJiNEREA TULBURARILOR FOBICE
predispuse la acest tip de afectiune. Situatiile stresante cu caracter
psihosocial influenteaza, la randul lor, aparit ia bolii .
b) 0 examinare somatiea minutioasa nu evidentiaza nici un felde tulburare organica. Cu toate acestea, pacientii nu ered ceca ce
]i se spune ~i i~i sustin in continuare convingerea ca sunt bo]navi.
c) Teama ca sufera de0
boala grava persista ~i dupa ce mediciiau dat toate asigurarile subieetului.
d) Simptomele tulburarii hipocondriaee dureaza eel putin ~aseluni.
Modelul psihoterapeutic prapus de N a r don e (1996) a fost
elaborat in urma unor studii clinice, realizate pe 152 de subiectitratati in cadrul Centrului de Terapie Strategiea din Arezzo, inperioada 1988-1990.
Atunci cand oamenii se refera la0
problema psiho]ogica estenormal sa ne intrebam de ce a aparut respectiva problema. La baza
acestei atitudini mentale se afla un mod de gandire de tip cauzal,conform caruia exista totdeauna 0 relatie intre cauza ~i efect.
Conform acestei eonceptii, cauza precede totdeauna efectul, iar in
domeniul psihologic pentru a rezolva 0 problema actual a ar fi absolutnecesara analiza trecutului subiectului.
Acest mod de gandire a condus la conceptii reductioniste in
psihologie, cum ar fi psihanaliza ~i teoriile comportamenta]iste.
~tiinta contemporana s-a indepartat insa de acest modelexplicativ, adoptand conceptul de cauzalitate eirculara.
In mod concret, aceasta orientare se reflecta in atitudinea
psihoterapeutului care, intrebat fiind de clientii sai in legatura cucauza fobiilor ~i obsesii lor, trebuie sa ]e explice faptul ca a cunoa~te
respectivele cauze nu este nici neeesar, niei util pentm a Ie vindeca.Mai precis, nu este util sa cunoa~tem modu] in care s-au format
~i au evoluat in timp obsesiile ~i fobiile, ei modul in care sistemele
de perceptii ~i reactii disfunetionale, in raport cu anumiti stimuli,functioneaza in prezent.
respective in a~a fel ineat subiectul va incepe sa declan~eze atacuri
de panica, ehiar atunci dind se af1a foarte aproape de casa. Astfel,
solutia deja incereata are un efeet retroactiv asupra problemei,complieand-o.
Al doilea tip de solutie gas i ta de subiect ii care sufera de tulburari
anxioase grave consta in a solicita ajutor din partea anturajului.
Ace~tia sunt deosebit de inventivi in a construi adevarate retele,formate din persoane care i-ar putea ajutain cazul unui atac de
panica. Dar, ~i aceasta solutie laborioasa va conduce treptat laagravarea simptomului. Ori de cate ori pcrsmina in cauza solicita
sau prime~te un ajutor, ea prime~te, in acela~i timp, un dublu mesaj:"te ajut ~i te protejez pentru ca tin la tine";
"te ajut ~i te protejez pentru ca e~ti foarte bolnav".
Repetarea continua a acestui mesaj confirma tot mai mult
"gravitatea" bolii subiectului ~i, prin mecanismul "profetieiautoimplinite", simptomele sale se agraveaza.
Astfel, cele doua "solutii deja incercate" de subiectul anxios
condue la instal area unei secvente comportamentale circulare, care
IIprind infr-un fel de capcana psihologica, in cadrul careia tentativclede a rezolva problema nu fac decat s-o amplifice (K e e n e y, 1985).
In acest context, elementul care declan~eaza formarea sistemului
"perceptie-reactie de tip fobic" (N a r don e , 1996) nu are 0 relatiecauzala directa cu aparitia simptomului, ci are mai curand un caracterintamplii tor, legat de tr ii irea accidentalii a unci stari de teama reala
sau imaginara.
Pentru a sparge "cercul vicios" in care se mi~ca subiectul fobic
sunt necesare acele interventii care au drept scop nu modificarea
reactiilor comportamentale ale pacientului, ci modificareastructurilor cognitive ale acestuia, mai ales a modului lor de
percepere a realitatii.
Caracteristicile unci astfel de interventii psihoterapeutice sunturmatoarele (N a r d on e, 1996, p. 80):
Interventia trebuie sa distruga cercul viciosde tip homeostatic,
format intre persistenta problemei ~i soluti ile "deja incercate".
Aceasta trebuie sa conduca la depa~irea rezistentelor fata deschimbare, specifice sistemelor af1ate in echilibru homeostatic, tadca subiectul sa-~i dea seama de acest lucru.
Interventia terapeutica trebuie sa produca modificari concrete in
domeniul perceptiei ~i reactiei subiectului in raport cu situatia
anxiogena.
o data ce modificarea s-a produs, strategia terapeutica trebuie
sa-l ajute pc subiect sa-~i mobilizeze toate disponibilitiitilc afective
~i comportamentale ~i sii-i redea acestuia Increderea in fortelcpropm.
MODELUL DE PSIHOTERAPIE STRATEG lcA ELABORAT DE NARDONE (1996)
Modificarea realitatii psihologice rigide, care sUi la baza
comportamentelor de tip fobic,este dificilii, dar nu imposibila.
Dificultatea consta In aceea ca, a gasi 0 solutie eficienta, intr-un
timp relativ scurt, implica dirijarea subiectului intr-un astfel de
mod incat acesta sa-~i modifice, nu numai propriile actiuni, ci ~i
modul in care percepe realitatea, iar pentru a realiza aeest lucru
este necesara modificarea modalitati i in care acesta i~i organizeazii
informatiile.
Pentru a nu declan~a rezistentele pacientului, modul de abordarc
al acestuia trebuie sa aiba un caracter indirect, bazat pc utilizarea
sugestiilor, instructiunilor paradoxale, a capeanelor de comunicare,
a reetichetari lor ~i a prescriptii lor de tip comportamental.
Prezentam planul modelului de psihoterapie scurta, construe
tivist-strategiea, pentru tulburarile obsesive ~i fobiee (N a r don e ,
1991, p. 62).
Etapa I (prima ~edinta).
Obiective:
I. Definirea problemei ~ica~tigarea increderii paeientului.
2. Realizarea unui aeord cu paeientul asupra obiect ivelor
Aceasta reetichetare are rolul de a canaliza teama pacientului
1ntr-o alta directie, reprezentand, in acela~i timp, ~i 0 inci tare la 0
react ie care va contribui la destructurarea sistemului disfunctional
de relati i interpersonale ale subiectului fobic.
Redefinind ajutorul in termenii unui factor care agraveaza boala,
se va modifica perspectiva pacientului asupra relatiilor saleinterpersona1e, care nu vor mai fi privite ca un fel de "colac desalvare", ci ca ceva nociv ~i foarte periculos. In felul acesta, va
aparea la subiect teama de a fi ajutat. Totodata, forta simptomului(teama) este reorientata in directia distrugerii retelei de sprijin eu
caractcr patologic.
Terapeutul va sublinia inca 0 data faptul ca, indiferent de cele
diseutate, el nu crede ca pacientul nu se poate lipsi total de ajutor
din afara in stadiul initial al terapiei. In acest caz, se apliea 0
afirmatie paradoxala care are rolul de a spori receptivitatea
pacientului, care va avea tendinta de a demonstra terapeutului faptul
ca se poate dispensa imediat de ajutorul nociv ~i ca dore~te sa
eolaboreze cu acesta pentru a-~i rezolva problema.Dupa aceasta prima interventie, care ocupa cea mai mare parte
a primei ~edinte de psihoterapie, se administreaza prima instructiune
eomportamentala, ca tema pentru aeasa.
Terapeutul va dec1ara in mod fals ea, pentru moment, ne aflamdoar in faza de tatonare ~i ea sarcina trasata trebuie indeplinita "ad
li teram" pentru a permite 0 mai buna apreciere a si tuat iei. Aeeasta
stratagema este uti lizata pentru a impied-iea pc paeient sa ineeree sa
evalueze efectele indepliniri i sarcinii , pentru ca 0 atent ie prea mare
acordata acesteia i-ar putea reduce din eficienta. Instructiunea seadministreaza in termenii urmatori: "De fiecare data dnd simtiti ca
va cuprinde eriza (atacul de panica) ~i teama dumneavoastra seaccentueaza, scoateti un jurnal din buzunar ~i notati in detaliu tot
cc se petrece. Faceti cu con~tiinciozitate acest lucru, chiar daca va
cuprindc panica de mai multe ori pc zi. La ~edinta viitoare imi yeti
lasa paginile completate pentru a putea sa Ie studiez. Jurnalul
respcctiv este elaborat de terapeut ~i cuprinde formulare foarte
plicticoase in care pacientul trebuie sa noteze data, locul, situatia,
gandurile care Ii vin in minte, precum ~i simptomele resimtite.
~J¥,t:f
1
A doua ~edinta incepe, de regula, cu urmatoarea afirmatie a
pacientului:"Doctore, Imi cer scuze, dar nu am fiicut ceea ce mi-ati spus,
dar, curios lucru, saptaroana treeuta nu am avut nici un fel de criza"sau:
"M-am simtit mult mai bine. Am mai avut eateva momentecritiee, dar, in mod ineredibil,in momentulln care notam In jurnal,
anxietatea ~i starile proaste dispareau ca prin farmec".
Aproape toti padentii afirmau ca in saptamana care a trecut nuau solicitat niei un fel de ajutor nici de la prieteni, nici de la
famil ie. Se eonstata astfel ca modul rigid al pacientuluide a percepe
realitatea a fost destructurat, iar retelele de sustinere in plan
psihosocial, care produceau efecte contrare scopului pentru care au
fost puse in actiune, au fost anulate. Metaforie vorbind, "vraja s-a
rupt" (N a r don e, 1996).
Explieatia acestui fenomen este urmatoarea: eomutarea atentiei
pacientului de la simptome la sarcina de Indeplinit, a permispacientului sa se deta$eze de solutiile stereotipe deja incercate.
Obligat ia de a nota eu con$tiinciozitate ganduri le ~i evenimentele
modifica atitudinea pacientului in raport eu anxietatea.Sarcina este atat de dificiH'i ineat elibereaza psihicul subiectului
de teama. Mai mult, pacientul incepe Sa ereada ca solicitarea
ajutorului va agrava boala $i, in felul acesta, 0 stare de teama esteInloeuita cu alta ~i mai puternica.
Etapa a II·a
In eursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie, terapeutul
aseulta relatarea pacientului $i apoi intare$te efectul tehnieilor
anterior aplieate prin intermediul redefinir ii s ituatiei:"lata ea problema dvs. nu este atat de ingrozitoare cum parea,
daca 0 interventie ne1nsemnata a fost suficienta pentru a modifiea
situatia. eu alte euvinte, problemele dvs. nu sunt niei insolubile,niei inevitabile. A$a cum ati dovedit-o, sunteti intr-adevar capabil
de sehimbare". Se insista asupra acestei redefiniri pe tot parcursul
Atunci cand sistemul rigid de reac!ii disfunc!ionale a fost
dcstructurat, terapeutul va intari increderea pacientului in propriilesale forte.
Modul de percepere a realitatii pacientului va incepe sa se
mo~ifice de la unul disfunctional spre unul mai adecvat.
In cazul in care reactiile pacientului la prime Ie demersuritcrapeutice au fost pozitive, sc trece la etapa a doua a programului.
In caz contrar, sc mai adrninistreaza indicatia terapeutidi timp deInca 0 saptamana ~isc redefine~te situatia in cursul celei de-a treia~cdinte de psihoterapic.
In ultimele minute ale §edintci a doua se administreaza 0 nouainterventie cornportamentala paradoxala:
"Pentru ca in ultima ~edinta de psihoterapie ati reu~it aHit de
bine sa luptati impotriva problemei dvs., va voi cere sa faceti cevace vi se va parea ~i mai absurd decat ceea ce ati facut pana acum.
Trebuie, in mod obligatoriu, sa indepliniti ceea ce va cer. Cred ca
v-am ca~tigat intrucatva increderea, nu-i a~a? Presupun ca aveti pe .
acasa un ceas de~teptator cu 0 sonerie ingrozitoare. In fiecare zi, laora la care yom conveni, yeti potrivi acel ceas in a~a fel incat sa
sune peste 0 ora. Timp de 0 jumatate de ora va trebui sa va inchideti
intr-o camera, sa va a$ezat i intr-un fotoliu, sa incercati sa va simtiti
cat mai rau $i sa va ganditi la cele mai rele lucruri in legatura cuproblema dvs. Va trebui sa va concentrati asupra fricilor celor maiteribile, pana cand va yeti provoca, In mod voluntar, 0 criza de
panica. Veti ramane in stare a respectiva timp de 0 jumatate de ora,
pana cand suna ceasul. In acel moment opriti exerci!iul, mergeti labaie, unde va barbieri ti (va spalati pe tata) $iapoi va reluati treburi lezilnice".
Aceasta instructiune poate avea doua tipuri de efecte posibile:I. "Doctore, nu am reu$it sa intru total in rol. Am incercat, dar
mi s-aparut atat de caraghios ca mi-a venit sa rad. Curios
lucru, in loc sa ma simt. speriat, m-am simtit lini~tit".2. "Doctore, am reu~it sa fac ceca ce rni~ati cerut $i am trait
acelea$i senzatii pe care Ie-am avut inainte sa vin la
dumneavoastra. A fost tare neplacut $i chiar am plans la un
moment dat. Bine ca a sunat ceasul $i totul a luat sfiir$it".
Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre pacientii care
au avut cele doua tipuri de reactii nu au mai avut nici un atac de
panica in afara jumatatii de ora programate, iar ceilalti au mai avut
momente rare ~i scurte de panica, pe care Ie-au putut controla cu
u~urinta.
In $edinta urmatoare, terapeutul asculta relatarea pacientului ,$iapoi redefine$te situatia in termenii unei schimbari benefice. In
cazul reactiei specifice primului tip, se spune:
"A~a cum ati avut ocazia sa constatati, problema dvs. i~i pierde
din acuitate, atunci cand 0 provocati in mod voluntar. Dupa cum
probabil $ti ti , psihicul nostru functioneaza uneori in mod paradoxal
$i nu in acord cu principiile bunului simt. Sunteti pe cale sa invatati
sa nu mai dideti in capcana propriei tulburari $i a solutiilor deja
incercate, care nu fac decat sa complice problema in loc s-o rezolve".
Pentru reactia de tipul al doilea, terapeutul se va adresa
pacientului astfeI:
"Va felicit! Ati invatat sa modulati ~i sa modificati voluntar
simptomeIe, puteti la fel de bine sa Ie faceti sa dispara sau sa Ie
reduceti. Cu cat reu$iti mai bine sa provocati simptomele timp de
o jumatate de ora, cu atat reu$iti sa Ie controlati mai bine tot restulzilei".
Prin intermediul ambelor instructaje, terapeutul intent ioneaza saintareasca increderea pacientului in posibilitatea schimbarii, precul11
$i faptul ca el este pe cale sa achizitioneze noi strategii eficiente,
care 11 vor putea ajuta in viitor sa infrunte frica.
In felul acesta, pacientul a obtinut dovezi incontestabile cu privire
la faptul ca ceea ce face el impreuna cu terapeutul se dovede~te
eficient, fapt ce contribuie la inUirirea colaborarii dintre cei doi $i
produce alte modificari progresive in ceea ce prive~te modul incare pacientul percepe realitatea.
Terapeutul trebuie sa fie foarte atent pentru a atribui meritelc
schimbarii doar capacitatilor pacientului, prezentiindu-se pe sine
doar ca pe un strateg, care utilizeaza anumite metode ce au menirea
de a scoate la lumina disponibilitati ce exista deja in pacient, dar
pe care acesta nu a $tiut atunci cum sa Ie utilizeze.
decursul ~edin~clor de psihoterapie, precum ~i 0 explica~ie a
procesului terapeutic ~i a modului in care func~ioneaza fiecare
procedcu in parte.
Tcrapeutul va pune un accent deosebit pe faptul ca schimbarea
s-a produs datorita talentului deosebit al pacientului, terapeutulnefacand altceva dedit sa activeze disponibilita~ile latente existente
in pacient.
Terapia se incheie subliniindu-se faptul ca pacientul a inva~at
sa-~i utilizeze calita~ile personale ~i, de acum incolo, nu mai are
nevoie de terapeut.
,
!tj
i
PSIHOTERAPIA SCURTA CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA
~cest model terapeutic apar~ine lui S h a z e r (l 985). Inca din
anul 1969, de cand a inceput sa se ocupe de psihoterapia scurta,Shazer era framantat de ideea cum ar putea decide mai binc ce
tehnica terapeutica sa aplice ~ila care sa rcnun~e. AHitspeciali~tilor,cat !,'i clientilor nu Ie este foarte clar ce anume inseamna 0
psihoterapie de scurta durata. Pentm unii speciali!,'ti , 0 terapie scurta
dureaza 10 ~edinte, pentm altii 25 sau chiar 50 (M a I an, 1976).
Weakland ~i colab. (1974) au ajuns, in urma unor studii, la
concluzia ca 72% dintre pacien~ii trata~i de ei au atins obiectivcle
terapiei, in medie cam in !, 'apte !, 'edinte.
De asemenea, F ish e r (1980, 1984) a comparat rezultatele
terapiei cu 6, 12 !,'i cu numar mai mare de !,'edinte $i nu a identificat
diferen~e semnificative in ceea ce prive!,'te ameliorarea pacien~ilor.S h a z e r (1985) considera ca 0 terapie scurta se caracterizeaza
nu numai prin faptul ca este limitaUi in timp, cat !,'i prin faptul carezolva problema cu care s-a prezentat clientul !,'i nu "macina" in
gol acelea!, 'i dif icul ta~i , tara a ajunge la vreo concluzie.Mil ton E r i c k son descrie cazul unui barb at de 59 de ani
care prezenta 0 paralizie isterica a bra~ului drept !,'i risca, din acest
motiv, pierderea serviciului. Terapeutul i-a spus pacientului ca suferade un sindromprogresiv, care va .conduce la triiirea senza~iei deamo~eala in spate, atunci dnd mana va lucra. A!,'a cum a fost de
a~teptat , paral izia a "progresat", pana dnd pacientului i-a in~epenito zona a spatelui, in timp ce mana a inceput sa functioneze normal.
In acest caz a fost yorba de substituirea unei i~finnita~i de tipnevrotic, cu alta infirmitate comparabiIa care insa nu conducea la
incapacitatea de mundi a subiectului. Pornind de la acest caz,S h a z c r trage concluzia di mecanismul cheie al psihoterapiei scurteconsta in utilizarea a ceea ce aduce cu sine clientul, in a~a fel incat
acesta sa ajunga la un mod de viata satisfacator.
Dupa aproximativ 15 ani de studii, S h a z e r (1985) a ajuns laconcluzia ca, pcntru ca 0 interventie terapeutica sa fie incununata
de succes, nu este necesar sa avem informatii in detaliu in legatura
cu simptomele ~i nici macar nu trebuie sa stabilim precis cumanume se mentin respectivele simptome, ~i aeest lucru s~a dovedit
adevarat, de~i contrazice simtul comun.
Observat ii le au aratat ca orice alt t ip de comportament nou intr-o
situatie problematica poate conduce la gasirea de solutii. Cu altecuvinte, ceea ce conteaza este ca persoana care prezinta situatia
problematica sa realizeze ceva dij'erit, chiar dadi respectivul
comportament pare irational, bizar, irelevant sau chiar comic.o alta conditie a eficientie terapiei scurte consta in indi
vidualizarea demersului terapeutic pentru fieeare client in parte.
Astfel, de pilda, unui pacient cu insomnii, care nu obi~nuia saciteasca, i sc poate da sarcina paradoxala sa nu doarma, iar unui
copil neatent la leetii, sa faca un numar cat mai mare de gre~eli.Dupa cum se poate constata, in cazurile mentionate este yorba
de cunoscuta tehnica a prcscrierii simptomului. Cu toate acestea,
terapcutului poate sa nu~i fie totdeauna clar ce aspect al simptomuluiar trcbui prcscris, pcntru a se ajunge la solutia terapeutidi,
prcscrierea realizandu-se, de multe ori, pc baze intuitive.
In gcneral, terapeutii spccializati in tempic scurta au tendinta dea se centra asupra unor simptome clar definite ~i de a-~i propune
scopuri limitate ~iprescrise. Cu toate acestea, majoritatea clientilor
nu-~i cxprima astfel problemele, chiar ~ia tunci cand sunt ajutati de
terapeut. Dimpotriva, ace;;tia vin cu plangeri foarte vagi ~inedefinite,iar pentru astfel de subiecti ilici macar nu este clar daca problemalor a fost rezolvata sau nu. Din acest motiv, fara obiective precis
definite, nu se poate aprecia succesul terapiei. ,
Pentm a-I determina pe pacienti sa-~i clarifice scopurile ~i
obiectivele, S h a z e r (1985) a pus la punct 0 tehnica bazata pc
confuzie ~i inspirata din studiile lui Mil ton E r i c k son, eare
utiliza confuzia mai ales pentm a induce mai u~or hipnoza. Aceasta
tehnica se refera la faptul ca terapeutul stabile~te relatia terapeutica
in a~a fel incat nevoia acestuia de a gasi un sens in situatia
terapeutica este fmstrata, fortandu-se astfel subiectul sa-~i fixezeun obiectiv.
In psihoterapia de cuplu Se intampla foarte frecvent ca fiecare
dintre parteneri sa aiba pareri diferite in legatura cu problema ;;i cucine anume ar trebui sa se schimbe ~i in ce fel. 0 data ce obicctivclc
au fost precizate clar, chiar daca acestea nu au un caracter mutual,
se creeaza conditiile pentm rezolvarea problemei, solutiile izvorand
in mod spontan ~i intr-un timp scurt.
A treia conditie a unci interventii terapeutice eficiente consta in
aceea ca interventia trebuie sa utilizeze aceea~i harta mcntala, prinintermediul careia a fost descris.a problema simptom (accla$i sistcm
de concepte, reprezentari, simboluri).
A patra conditie a reu~itei terapiei 0 constituie caracterul indi
rect al demersului terapeutie, in cadml caruia simpt9mul estcacceptat ca atare ~i devine 0 parte a solutiei.Astfel, S h a z e r citeaza cazuJ unui preot care s-a prczcntat Ja
psihoterapie afirmand ca ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In urmainterviului clinic a rezultat faptuJ ca preotul era foarte interesat de
arhitectura ~i picturiJe din biserici. Terapeutul i-a reeomandat saviziteze dit mai multe biserici ~i sa faea fotografii pentm un prietencare Jucra Jaun album de arta. Aflandu-se la un moment dat intr-una
din biserici le in care fotografia, preotuJ ~i-aregasitdin nou credinta.
Este evident faptul ca obiectivul unci tcrapii eficiente nu este
atat eJiminarea simptomeJor, cat, mai aJes, ajutarea sa-~i atinga in
mod spontan obiectivele dezirabile.
o aWi problema care impiedica progresul terapiei 0 reprczintarezistentele clientuJui. Pentm inlaturarea acc;stora, S h a z e r (1985)
procedeaza in felul urmator: la inceput, conecteaza prezentul cu
viitoml ignoriind trecutul, apoi adreseaza complimente clientului
pentm ceea ce face bine ~i i n foJosul sau ~i, abia dupa Ceacesta s-aconvins ca terapeutul se afla de partea sa, se pot da sugestii in
legatura cu ceva nou care ar trebui facut ~i care ar fi uti1c lientului.
TRANSFORMAREA SIMPTOMELOR (PLANGERILOR) iN SOLUJII
TE RAP EUT I{ E S HAl ER ( 19 85, P. 3 0)
A~a cum am mai subliniat, terapeutul este cel care identifidi in
cele din urma "poarta" ~i calea care este cea mai potrivita tinand
seama de natura simptomului.
Astfel, de pilda, daca pacientul se plange ca este deprimat datori ta
trecutului sau ~i nu este capabil sa depa~easca aceasta situatie,
terapeutul va trebui sa aiba in vedere limbajul in care i~i descrie
. acesta problcmele, In exemplul nostru apare in mod clar faptul ciidepresia are un caracter involuntar, se refera la actiunilc trecute aleclientului sau la alte persoane. In acest caz ar fi potrivite doua
"chei" (interventii terapeutice):
• prescrierea simptomului: terapeutul i i cere cl ientului sa devina~i mai depresiv (in felul acesta simptomul i~i va pierde
caracterul involuntar ~i va tinde sa disparii);• reetichetarea (reframing), care implica acordarea unci noi
semnificatii depresiei, in a~a fel incat clientul va ajunge la
concluzia ca este mai indicat sa nu mai fie dcprimat.
Distinctia intre cele doua solutii terapeutice nu este cea care vaindica cum ar fi mai bine sa se procedeze.
Pentru a fi cat mai sigur ca va merge pe drumul corcct, tcrapeutulva trebui sa adune cat mai multe informatii cu privirc la cei 12factori constitutivi ai problemei, cat ~i despre ce anume 11face pc
client sa riimana prins in capcana simptomului.
S h a z e r (1985) atrage insa atentia asupra faptului ca nici prcamulta informatie nu este indicata, deoarece poate produce confuzic.
Problema care se pune. este:
"De cat de multa informatie avem nevoie?"
"Ce fel de informatie este utila?"
P""ri"" "rlomUIU'. Succesele treeute
~
~
Reeadrajul (Acordarea Iltei "etichete") !
t
Predictii pentru
viitor
Stiiri fiziologice
Trecutul
jNoi expectatii
Secven1'ii Atribuire de, "
eomportamentalii semnifieatii __ -. Exceptii de la regulii
Implicarea altor " .freevenla compor-
persoane tamentului
semnificative "Problemii"
Gradul de
invol untaritate
"
!.,Sarell1l
terapeutice1\.
Loealizarea fizicii a
problemeiPredictii utopice
1
1
I11l11ore
Ciind va f i
rezolvatii Cine (ce) este de
problema +- - - vipit? ~vinov ii ti ei ~ M6diul tnconJ'ur ii to r
I' ~~ .•.~Noi
localiziirl
Ce diferenli i va
fi pentru ei?
Schimbiiri
Ccle 12 tehnici terapeutice pot fi asemanate cu ni~te porti care
conduc la solutionarea problemelor-simptom.
Fieeare acuza este diferita $i solutia potentiali'i fi gasitadeschizand poarta care are cheia cea mai accesibila.
Diferitele "porti" pot conducc J.a aceea~i salutie sau la solutii
diferite $i aceea$i poarta poate, la randul ei, conduce la solutiidiferite.
Terapeutul impreuna cu clientul trebuiesa descopere impreuna
care este poarta cea mai accesibiHi.
GASIREA SOLUJIEI TERAPEUTICE
Ipoteza or. 3
Sp ie gel $i L inn (1969) subliniaza faptul ca pentru a initia
rezolvarea problemei simptom este necesara initierea unor schimbariminimale (sarcina terapeutului) , iar schimbari le majore vii taare var
fi generate de client (efectul bulgarelui de zapada care se rostogole$tedepe un deal).
Solutii le oferi te clienti lor sai par adesea de domeniul magiei sau
absurdului, dc~i la 0 analiza mai atenta se observa ca acesta se
conducca dupa ni~tc principii teoretice care insa pare au ascunse
unci priviri superficiale.
Problema care se pune mai ales pentru terapeutii ineepatori este
aeeea de a putea aplica uncle reguli relativ clare cazuri lor concrete.
Odata cu cforturilc intreprinsc de H a ley ~i We a k 1and(E r i c k son, H a ley ~i We a k I and, 1967), multe din
dcmersurile terapeutice ale lui Mil ton E I' i c k son au fost
sistematizate ~i organizatc in scheme-harti, aplicabile ~i in alte
situat ii , macar intr-o anumitii masura.
Bat est 0 n (1979) formuleaza ideca conform careia, pentru
aceea~i situat ic clinica (secventa patologica de comportament) pot
fi formulate scheme diferitc, evident fiind faptul cii aeestea se
complctcaza reciproc, de unde rczulta ~i avantajul activitatii
terapcutice in echipii.
Un cuplu a fost trimisla psihoterapie de catre consilierul Inprobleme
de droguri pentru ca acesta considera ca problema lor mari talafmpiedica tratamentul toxicomaniei. Ambii sot i uti lizau cocaina de treisau de mai multe ori pe saptamana §i acest lucru se petrecea de mai
multi ani (S h a z e r, 1985p. 50). Sotia, Jane, considera ca utilizarea
comuna a drogului Ie distrugea casatoria §idorea sa se lase de droguri
pentru a salva casnicia. Problema maritala era, In conceptia ei, legata
de simptomele produse de consumul de droguri. Sotul, Ralph, nuconsidera consumul de droguri ca fiind 0 problema reala. Problema
de care se plangea el erau certurile lor freCl /ente, care se sfar§eau
adesea cu violente f izice, precum §idiscut ii le permanente In legaturacu drogurile. EI era de parere ca trebuiau oprite certurile §i conflictele
pentru a sa/va casnicia.
In acela,\' i t imp, ambii erau de acord in urmatoarele probleme:
(J) utilizarea drogurilor ii elibera de plictiscala pc care ambii
o suporlau prost !>'i2) oprirea consurnului de droguri putea ducela des·trarnarea disnTciei, la care amandoi fineau mult, pentru ca
in afara de droguri, ei aveau relativ puline lucruri in com un.
Acest tip de oscilatie intre "da" sau "nu" in ceea ce prive~te
oprirea consumului de droguri a fost denumita de terapeutii de
Jackson, Haley ~i Weakland, 1956, Watzlawick,
Be a vi n ~i J a c k son, 1967).
Realizand schema bazata pe legaturi duble a acestei relatii de
unele din ele in legatura cu droguri le sunt in continua erqtere;2) dar util izarea droguri lor ii scute~te pe soti de plictiseala, astfelincat dad abandoneaza utilizarea drogurilor, ciisatoria lor se
va destrama;
3) evitarea acestei capcane ar putea fi realizata prin intermediu]
separarii, dar acest lucru doresc sa-l evite ambii partcneri;
situatia continua sa ramana nerezolvaHi de mult timp;
4) cre~terea consumului de cocaina ar putea fi 0 solutic de
scapare pI' in aceea ca ei s-ar simti mai relaxati, dar atuncieerturile in legatura cu utilizarea drogurilor se VOl' accentua
~i VOl' tinde sa distruga mariajul.
A~a eum se prczinta situatia, cuplul pare condamnat sa pcrpetuczc
la nesfi ir~i t acela~i cerc vicios . .ConsuWlndu-se cu echipa, terapeutul Ie-a prezentat urmatorul
mesaj de interventie inca de la prima ~edintii terapeuticii:
.,Avefi 0 problema (Wa tz I a w i c k ~i al. 1967, p. 52).
Ni se pare, Ralph, caproblema voastra mari tala esle exacerbati i
de consumul de droguri sau este chiar creata de droguri. Poale ca
ar trebui sa oprifi consumul de droguri pentru a vedea ee se
intampla. Day, pe de alta parte, noi suntem de acord eu tine, Jane.
ca daca vefi opri eonsumul de droguri nu WI va mai ramane nilnie.
Si nu veti avea timp sa creati ceva inainte ca mariajul vostru sa se
destrame. Pe scurt, nu ~'tim ce dracu veti face.
Va sugerez sa va gdndifi la ceea ce v-am spus ,vi sa va decidefi
cum vefi acfiona". mai intdi".
Schema hazata pe legaturi duhle (Wa t z I a w i c k !>'iaI, J 967)
contine mesaje de intervenfie care implica ideea ca lerapeutul vede
relafia eclor doi astfel:
(1) oprirea consumului de droguri arji necesara pentru salvareacasniciei;
(2) continuarea consumului de droguri ar jt necesara pentru
rezolve probJemele complexe ale clientilor rapid, eficient ~i prin
intermcdiuJ unor intervcn~ii minimale. Secrctul consta doar in aceea
ca interventia trebuie sa sc potriveasca cu natura problemei.
Pentru a fi adcc.vata (potriviHi) situatiei clinice, interventia
psihoterapeutica trebuie sa se. bazeze pe:
(1) Pereeptia ~i interpretarca pe care 0 realizeaza terapeutulasupra structurii simptomelor (acuzelor) clientilor.
(2) Perceptia pc care 0 arc terapcutul in legatura cu ctichetarca
pe care 0 realizeaza c1icntul in legatura eu problema sa (cum anume
o interpreteaza), in a~a fel incat de aici sa izvorasca solutia.
Interventia trebuie sa fie adecvata in a~a fcl ineat
(3) sa se potriveasca schemei de reprezentare a problemei ~i
(4) sa se potriveasca conceptiei clientului despre lume, cu
precizarea insa ca aecsta trebuie sa contina in sine 0 diferenta care
sa conduca la 0 solutie satisflicatoare.
COOPERAREA - (ONDIJIE A TERAPIEI EFICIENTE
Schimbarea terapeutica reprczinta un proces interactional, proces
care 11 implica atat pc client cat ~i pe terapeut ~i nu 0 actiune pc
cafe 0 intreprindc terapcutul asupra clientului care 0 suporta in
mod pasiv.
Actiunea psihoterapeutica nu se aseamana eu 0 interventie
chirurgieala sau eu repararea unui televizor, tinand seama mai ales
de faptul ca paeientii niei nu-~i prezinta problema in mod clar, cuo
eticheta preeisa, ci sub forma procesuala, ei in~i~i at1andu-se, atunci
eand se prezinta la terapeut, intr-un proces permanent de redefinire
~i claritate a acesteia (E mer son ~iMe s sin g e r , 1977).
ClientuJ ~i terapeutul trebuie sa eonstruiasca impreunasituatiaproblematica ~i sa gaseasca solutia acesteia.
Clicntul este eel care initiaza procesuI de schimbarc prin simplul
fapt ca se prczintii cu problema sa la terapeut. Deoarecc, pacientii
dcfinesc problema lor ea pc ccva ce nu poate fi rezolvat (de aceea
apeleaza la ajutor), noua definire a problemei, realizata impreuna
cu terapeutul, trebuie sa imp lice faptul ca problema este rezolvabila.
Jor datorita conceptiei lor cu privire la acestea (Ei privesc "sticla"
pc jumatate goala).
Tcrapeutul care dore~te sa-l ajute pc client trebuie sa adopte 0
atitudine prin care nici sa nu-l aprobe, nici sa nu-l contrazica, ci sa
gaseasca eventual 0 a treia varianta viabila.
A~a cum arata Milton Erickson (dupa Shazer, 1985,p. 66), "pacientii vinla terapeut pentru ca nu ~tiu exact de C0 vin.
Ei au probleme, pentru ca altfel nu ar fi venit, dar, deoarece nu ~tiu
exact care sunt problemele lor, ei nu Ie pot comunica terapeutuJui.
Ei pot face doar relatari confuze in legatura cu nemultumirilc Jor.
Terapeutul asculta ceea ce spun ace~tia, bazfmdu-se pe experientasa, nu ii este clar despre ce este vorba, dar este con~tient de faptulca nu ii este claro Si, in aceste eonditii, terapeutul trebuie sa induca
schimbarea la clientul sau, macar 0 mica schimbare, pentru ca acesta
a~teapta schimbarea. Pacientul va accepta orice midi schimbare ~iaceasta schimbare se va accentua in acord cu expectat iile ~inevoile
sale. Acest proces este asemanator celui in care un bulgarc de
zapada se rostogole~te de pe un deal, marindu-sedin ce in ce maimult, pana cand se transforma intr-o avalan~a (dupa Go r don ~i
Meyers-Anderson, 1981, p. 16-17).Este evident faptul ca, pentru a gasi solutia, terapeutul trcbuic
sa adopte un stil interactional de cooperare cu clientul sau.
Dupa ce a luat decizia referi toare la natura problemci ~ia alcatuit
schema demersului terapeutic, psihoterapeutul va trasa clientului
prima sarcina pentru acasa.Schemail ajuHl pe terapeut cum sa raspunda solicitariJor ~i
reactiilor clientului intr-o maniera cooperativa.Mai precis, in prima ~edinta de psihoterapie, terapeutul traseaza
clientului 0 tema concreta pentru acasa ~idad aceasta este indeplinita
exact, atunci este util sa se traseze 0 noua sarcina concreta.In cazul in care clientul relateaza ca nu ~i-a indeplinit sarcina
pentru acasa, atunci este indicat sa nu se mai traseze 0 alta sarcina
in respectiva ~edin!a de psihoterapie.
Daca pacientul raporteaza ca a adus unele modificari sarcinii
t rasate, atunci terapeutul va trasa 0 Doua sarcina care sa fie foartc
u~or modificabiHi sau sarcina care sa implice 0 alegere.
134Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 135
Cand relatarea c1ientului este vaga sau confuza, ~i sarcina care clientul coopereaza ~iapoi sa-~i conduca interventia in functie
comportamcntul eelorlalte persoane implicate in situatie. Dupa
incheierea transei, terapeutul reorienteaza discutia spre subiectcleabordate imiinte de inducerea transei.
Etapa a treia este cea mai importanta pentru ca in cursul acestciaclientul cste orientat catre vii tor.
La inceput, dupa inducerca transei, trcccrea timpului cste deserisa
in detaliu ~i apoi aceasta este astfel dirijata incat sa devina tot mai
vaga. Clientului i se cere sa priveasca in bi la de eristal, tara sa se
specifice faptul ca estc yorba de 0 anumita data sau ora ~i atunei
cand va reveni din transa sa-~i aminteasca faptul ca a rczolvat
pozitiv problema.
In etapa a patra, bila de cristal cste utilizata pcntru ca pacicntul
sa-~i aminteasca ~imodul in care a rczolvat problcma, reactii le sale
la acest proces, prceum ~i reactiilc celorlalte pcrsoanc implicate.
Clientul este apoi scos din transa, reorientat spre realitate ~i se
discuta dcspre ceva ce nu are legatura cu problema ~icu vizualizarea
in bi la de crista!.Utilizandu-se aeeasta tehnicii, de regula, clientul gilse~te singur
soJutia, dupa un anumit timp ~i, adesea, solutia gas ita nu este eea
imaginata in transa hipnotiei 'l .
Ulterior, S h a z e't (1985) a ineeput sa utilizcze tehniea ~i in
afara transei hipnotice, solicitandu-i subiectului sa vizualizeze in
stare de veghe raspunsul la intrebarea:
eand problema ta va fi rezolvata?"
Foarte multe persoane sunt capabile sa realizeze 0 proiectie
pozitiva in viitor ~i in afara transei hipnotiee.
Ceea ce este important este ea paeientul, 0 data ee a realizat
imaginea vieti i sale vii toare in absenta simptomului, va intreprinde
ceva diferit, in mod spontan, astfel ineat viziunea eu privirc la
vii tor sa devina real itate. Deoarece este relativ difieil de prognozat
variante incununate de succes in domeniul problemelor umane, estc
indicat ca terapeutul ~i clientul sa eonstruiasca impreuna solutii
alternative de rezolvare a situatiei pentru care a fost solicitata terapia.
D-na lonescu a solicitat hipnoza pentru ca aceasta a ajutat-o
pe mama ei sa se lase de fumat dupa 25 de ani . Clienta, mama
a doi copii mici (sub §ase ani), suferea de atacuri de panica §i
s-a prezentat la psihoterapie pentru ca mama ei a refuzat s-o
mai insoteasca permanent la cumparaturi .
Pacientaa
divor(at in urma cu trei ani §i de atunci, datorita
atacuri/or de panica, trebuia sa fie permanent insotita in ora§ de
mama, prieteni sau vecini. Aceasta a solicitat ajutorul pentru caatacuri/e de panica se amplificau tot mai mult §i se temea ca-§i
va pierde prietenii, pentru ca ii sacaia prea mult, §i ca vecinii var
incepe s-o evite. in momentul prezentarii la terapie ea nu se
temea doar sa mearga la piata, ci in orice aft loc aglomerat.
Temerile ei Ii influentau tot mai muft viata §i ea a inceput sa se
simla singura §i izolata. in acela§i timp, ea nu putea cunoa§te
barbati pentru ca se temea sa intre in si tuatiile in care i -ar puteacunoa§te.
in afara de daua atacuri de panica pe care le-a prezentat
imediat dupa div0r(, pacienta nu a mai avut nici unul , pentru eanu s-a mai expus nici unei situatii anxiogene, ea deplasandu-sein permanenta insatita de cineva.
Etapa intai §i a doua a terapiei au durat patru §edinte. La
inceput, vizualizari/e ei in bi/a de cristaI pareau ni§te filme realizate
de altcineva. Chiar dupa ce s-a obi§nuit cu tehniea, pacientei ii
venea greu sa descrie ce se intampla exact in scena respect iva.
La un moment dat, terapeutul s-a dee/arat mUltumit, deoarece s-a decis sa-~i rezolve problema pentru a dovedi tuturor ca s-au
neajutorari i sale. Atunci cand i s-a spus acest lucru el a parut
mai activ, a negat ca ar fi adevarat, §i-a scos aparatul de auzit
$i §i-a Impins afara scaunul cu fotile. Dna C. a recunoscut faptul
ca i-a spus a$a ceva mainte caacesta sa cada.
Terapeutul a emis ipoteza ca de§i dl C. real iza tot mai multe
solicitar!, plangeri/e sotiei sale 11 enervau $i I i sporeau teama case afla In stadiul terminal al boW sale.
Cuplului i -a fost furnizat urmatorul mesaj:
"John, noi suntem foarte impresionati de cat de greu Iti este
sa ,nduri toate astea §i sa nu fii cu J udith tot timpul, dar In ciuda
acestor necazuri, ti-ai pastrat mintea Intreaga. Inca mai arati caun barbat adevarat, carf ] §tie ce vrea $i care nu a dat «In primire».
Suntem, de asemenea, impresionat i ca dupa 42 de ani de
casnicie tii atat de mult la sotia ta.
Judith, ne impresioneaza §i eforturile tale sustinute de a-I
face pe John ferici t, avand In acela§i timp propri a ta v iata. Puti ne
femei sunt atat De gri julii §i loiale ca tine.
Credem ca amandoi va aflati Intr-o situatie difici/a §i faptul catu Judith te straduie$ti din rasputeri pentru amandoi, nu numai
pentru tine Ins uti, este cu adevarat un lucru deosebit.Putine femei sunt atat de altruiste"...A fost stabi/ita apoi 0 Intalnire terapeutica doar pentru dna C.,
considerandu-se mai eficient sa se lucreze doar cu aceasta pentru
rezolvarea problemei cuplului.
La urmatoarea §edinta de psihoterapie, dna C. a aparut cafiind mai putin neajutorata. Ea se temea de faptul ca modificarea
starii sotului ei avea la baz a 0 probl ema organica reala, pe c aremedic ii nu au identif icat-o sau ca aceasta era un semn ca el
refuza sa mai lupte.
Clienta a mentionat faptul ca ei Ii displacea sa-§i vi ziteze
sotul nu numai pentru ca acesta era aWt de pisalog, ci §i pentru
ca personalul de Ingrijire era suparat pe ea pentru ca nu-I
determina pe batran sa se poarte mai bine.
Terapeutul a afirmat ca, Inainte ca dl C. s a-i acorde s oti ei
sale mai multa li bertate, el va trebui sa capete 0 i magine de si ne
/
face ceva pentru sotia sa, a§a cum fflcea Inainte. I s-a sugerCit
sotiei sa renunte putin la modul sau protector de a se comporta
§i sa pretinda eEl se simte rau, neajutorata $i sa s olicite s pri jinuldlui C.
La urmatoarea §edinta de psihoterapie, clienta a afirmat faptulca sotul ei a avut 0 saptamana mult mai buna. Pentru prima
data, dupa luni de zile, el a afirmat ca Ii este foame §i a mancat
m{mcare solida. Tn acela§i timp, el a acceptat sa mearga la
fizioterapie §i a lucrat mult pentru a-§i ca$tiga mobi/ itatea.
Exemplul de mai sus ilustreaza modul in care doua ctichete
"neajutorat" ~i "persoana care ofera ajutor" pot interactiona Indetrimentul ambelor parti. Comportamentele care se subsumeaza
fiecarei etichetc tind sa Ie confirme pc ale celeilalte ~i sa producaun model de escaladare a comportamentului patologic.
STRATEGIILE TERAPEUTICE EFICIENTE
Psihoterapeuti i specializati In psihoterapie strategica considcra
ca pentru a gasi solu~iaproblemei clientului, terapcutul nu are ncvoie
de prea multe dctalii in legatura cu problema ~i cauzele aparitici
acesteia. Intcrventia eficienHi ~iprompta implica initierea unar noi
modele de comportament. Natura exacta a tulburarii pare sa IlU
aiM atata importanta eata i-au acordat psihanali~t ii .
S h a z e r (1969) a elaborat 0 schema de interventie pomind dela un caz clinic.
o tanara a rupt relatia ell prietenul ei, de~i nu dorea acest lucru.
Luni de zile dupa ruperea legaturii ea era obsedata de acest lucru,
avea vise legate de situatia respectiva, se autoacuza ~i Illcerca sit
descopere ce anume a gre~it. Fata i~i amintea momentelc pl(k\ll~
petrecute impreuna cu prietenul ei, cele neplacute ~i, IlIl1i IIk'N,
finalul nea~teptat ~i de ndnteles al relatiei care purcu en tlnd.., 141\
se transforme intr-o casatorie.
L.
158 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurle 159
Inainte de a se prezenta la terapie, tanara se gandea toata ziua
numai la aceasta, iar noaptea avea deja co~maruri in legatura cu
potrivita pentru cuplurile care se cearta tot t impul. Ritualul impliea
simptol11,ele,problel11ele sexuale sau cele materia Ie, iar eonfruntareadirccta este Inlocuita de ~antaj ~i Incercari de manipulare.
In astfel de situati i, terapeutul trebuie sa deplaseze comunicarea
la un nivel mai abstract, introducand metafore care sa implice
Increderea reciproca, pre cum $i 0 componenta ludica, cu caractersimbolic.
Problemele interpersonale sunt experimentate prin intermediul
jocului dramatic $i, astfel, ele nu se mai pot transforma In simptomesomatice. Tehnicile utilizate implica, de regula, prescrierea ritualizata
a comportamentului problcma.
Astfel, de pilda, 0 adolescenta bulimica a primit sarcina
terapeutica de a amesteca mancarea Intr-un vas $i de a 0 arunca
apoi la toaleta In prezenta Intregii familii, In loc sa vomite peascuns, iar un sot depresiv a fost sflituit sa se prefaca deprimat, iar
sotia, care nu ~tia daca se preface sau nu, trebuia sa-l Incurajeze(Cloe Madanes, 1991, p. 23).
Terapeutul Inlocuie~te metaforele legate de dorinta ~ivid interior,
cu cele care exprima siguranta $i bunastarea psihica. Mesajul "este
un joc" va Inlocui mesajul "este suferinti'i".
Strategiile propuse de C 10 e Mad an e s (1990) sunt url11atoarele:
• Real izarea unor modif icari in inteructiunea parinte-copil
Terapeutul observa faptul ca un comportament patologic al
copilului poatc avea functia de a atrage atentia tatalui care estedistantcu el. In acest caz, strategia terapeutica este de a-i implica
pe tata ~i fiu Intr·o activitate pozitiva (de pilda, li se poate trasasarcina terapeutica sa se joace Impreuna, astfel Incat fiul nu mai
are voie sa puna In actiune un comportament patologic pentru a-~i
mentine relatia cu tatal sau).
TeFapeutul C 10 e Mad a n e s (1990) Ie-a trasat sarcina celordoi sa discute In fiecare zi despre politica, tatal fiind liberal, iar
fi ica avand convingeri conservatoare. Cum era ~i f iresc, discut ii lc
degenerau In cearta, subiectul fiind politica ~i nu deprindcri Ic
alimentare ale fiicei. Relatia dintre tata ~i fiica a devenit maiinteresanta ~i bulimia a fost depa~ita.
o strategie asemanatoare consta In modificarea amintirilor
t impurii ale unor adult i, referitoare la relatia lor cu parintii . Aceasta
strategie este utila mai ales pentru persoanele care sufera de
autostima scazuta, deoarece au fost maltratati In copilarie de parinti
hiperautoritari.
Terapeutul Ii spune c1ientului sau ca trebuie sa fi existat 0
persoana binevoitoare ~i calda pe care probabil a uitat-o ~i care a
exercitat 0 influenta pozitiva asupra sa In copilarie, astfel
explicandu-se trasaturile sale pozitive de astazi. Se sugereaza ideea
ca acea persoana ar fi putut f i bunica, 0 matu~a sau poate un profesor.
Ineet, Incet, persoana I~i va reconstrui amintirea uitata, ne
amintindu-~i persoana care s-a purtat frumos cu el. In cazul In care
paeientul I~i aminte$te una sau doua scene in care a fost tratat binc,
terapeutul ii va spune ea probabil exista ~i alte astfel de amintiri.
Daca pacientului ii vin in minte scene negative, i se eere sa Ie
contracareze eu cele pozitive. Tehnica da rezultate mult l11aibune
In relaxare sau hipnoza .
• Premiere a simptomelor
Este specificii terapiei prin interventie paradoxala ~i cons(a in
aceea ca daca 0 persoana vine la terapie pentru a se elibera de unsimptom, terapeutul ii cere sa manifeste cat mai mult simptol11ulrespectiv.
Astfel, daca, de pilda, clientu1 are dureri de cap, terapl.:utul iicere sa aibi'i ~i mai multe dureri de cap ~i mai intense, dar laanumite ore sau in locuri dinainte stabilite.
171'\ Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 179
Astfel, unui eopil piroman i se poate eere sa faca focul sub
supravegherea tatalui, de diteva ori pc zi, astfel incat aceasta sa se
trans forme intr-o obligatie, la fcl ea temcle ~colare.
sa sarcina imaginara, eare nu reprezinta alteeva decat 0 metafora
pentru dificultatile din cadrul cuplului.
Mil ton E r i c k son obi1;)nuia s a istoriseasea pacientilor sai
povestiri care contineau in sine solutii posibile ale problemei.
compasiune $i la stari afective superioare. Membrii familiei sunt
dir ijati treapta cu treapta de Ia abuzuri spre comportament reparator
$i spre acordarea protectiei reciproce. Se pune accentul pe real itate
$i responsabilitate, iar ipocrizia $i minciuna sunt inlocuite cucomunicari deschise $i sincere .
Strategii utilizate in acest stadiu sunt:
• (rearea unui sistem de referintu pozitiv
Aceasta implica ameliorarea calitatii vietii $i ct:earea unei
atmosfere incarcate afectiv pozitiv. Terapeutul va face eforturi pentrua ameliora comunicarea, asertivitatea, precum $i capacitatea
membrilor familiei de a darui $i de a primi dragoste. Acesta va
aminti clientilor sai, ori de cate ori este posibil, ca ei au venit ]a
psihoterapie animati de dragoste $i compasiune $i ca ei sunt incautarea unei vieti bune $i a unui mod mai bun de relationare unii
cu ceilalti. Aceste comentarii VOl' t inde sa opreasca interventiile
pline de ostilitate ale membrilor familiei unii fata de cei]alti.
Aceasta strategie presupune $iut ilizarea umorului $i a reducerii
la absurd, pentru ca atunci cand oamenii nutresc emotii negative
irationa]e unii fata de ceilalti, introducerea unor comunicari cu
caracter ludic poate declan$a noi modele comportamentale.
• Gasirea unui protector
In cazurile de abuz sau neglijare, chiar existenta familiei ea untot unital' este amenintata. Pentru a rezolva astfe1 de situatii,
terapeutul trebuie sa gaseasca 0 persoana puternica $i responsabila,care sa fie un membru mai indepartat al familiei sau un vecin (nu
terapeutul), ciireia sa i se transfere responsabilitatea in legatura cufamilia aflata in impas. Acest transfer trebuie sa aibil loc· in mod
repete. La inceput, familia va fi supravegheata atat de protector, cat
$i de serviciile sociale, urmand ca in final sa se ocupe de caz doarprotectorul.
• Acordarea unor reparatii morale (iertare ~i cuinta)
Reprezinta 0 strategie utilizata in situatiile in care a existat un
caz de abuz sexual in familie, produs de un frate mai mare asupraunuia mai mic, in cazuri de incest intre tata $i fiica, de abuzuri
fizice $i chiar in cazul unoI' abuzuri petrecute cu mai mult timp inurma. Strategia are efecte terapeutice atat asupra agresorului, cat $iasupra victimei $i poate suferi astfel de modificari in cat sa seadreseze doar unuia dintre cei doi.
Terapia are loc in trepte. La inceput, terapeutul discuta cu toaUi
familia pentru a obtine informatii in legiitura cu cine $i ce i-a Tacutaltuimembru al familiei. Aceasta $edinta are un efect bcncficdeoarece este pentru prima data cand membrii familiei discutii
deschis despre celt petrecute. Apoi, terapeutul i l intreabil pe agr()sol '
de ce fapta sa este rea, iar acesta din urma ii raspunde ca a fost 1II1
act violent, impotriva religiei, impotriva legii etc.
Terapeutul va sublinia ca actul respectiv a fost negativ nu nU111111
pentru motivele mentionate ci $i pentru un alt moliv. ~i IHltlln., ua
a produs durere in sufletul celui agresat, expliciind thptll l ellfel, sexualitatea $i spiritualitatea sunt oarecul11 ICj,tlltc fl,un atac in plan sexual poate fi mai diu dccflll1lt IOn de
asemenea, un atac in plan sexual produc() 0 dUI't'I'Q 1ftin sufletul vict imei, ci $i in sufletul agl'csmulul psa faci a$a ceva unci fiinte, mai nlcN untl' Bin
face parte din familia ta. I~ ac()st l1lull1cmt
ai familiei, care afirma Crt ~i victhllllA"
asculta cu intelegere $i sublinilucA t'ap.\d
Psihoterapii scurtePsihoterapii scurte 187
durcre suflctcasca mamei victimei, tatalui ~i celorla1ti frati care ar
fi dorit sa apere victima.
Apoi terapeutul ii cere agresorului sa se a~eze in genunchi ~i sa
ceara iertarc victimei, care poate sa-l ierte dacii dore~te, dar nu este
fost brutalizat candva. De asemenea, pacientul trebuie sa fie
con~tient de faptul ca zeci de mii de copii au suferit ~i sufera
diverse brutalitati ~i ca ceca ce este important cste ca victima sa-~i
aducii contributia Ia 111cetareaunor astfe] de dureri ~i nedreptati. Se