COMPONENTII BETONULUI – AGREGATE PENTRU BETOANE GENERALITĂŢI Agregatele sunt materiale granulare naturale sau artificiale care se folosesc la prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment şi la alte lucrări de construcţii. In general agregatele in starea for naturala, nu se pot folosi, decat la betoane de clase inferioare si in nici un caz nu corespund conditilor tehnice si cerintelor standardizate. Pentru betoane armate sau betoane precromprimate ele necesita o pregatire mai complexa. in functie de calitatea sursei sau in functie de pretentiile betonului care se prepara. Agregatele se pot obţine din roci naturale, în mod direct sau prin operaţiuni de sortare- concasare (balast, nisip, pietriş, provenite din albiile râurilor şi lacurilor sau piatră spartă, prin concasare ori prin procedee industriale – agregate de concasaj). Agregatele ocupă cel puţin 75% din volumul betonului şi de aceea calitatea acestora influenţează direct caracteristicile de rezistenţă şi durabilitatea betonului. Toate agregatele sunt reactive, diferenţa dintre ele constând numai prin caracteristicile reacţiilor la care participă (natură, intensitate, viteză, efect). Agregatul este un material mult mai ieftin decât cimentul şi de aceea este avantajos să aibă o pondere cât mai mare în compoziţia betonului. De asemenea, agregatul asigură betonului o mai mare stabilitate a volumului şi o durabilitate ridicată. Proprietăţile unui agregat depind în totalitate de proprietăţile rocii originale: compoziţie chimică şi mineralogică, caracterele petrografice, greutatea specifică, durabilitate, rezistenţă, stabilitate fizică şi chimică, structura porilor etc. Pe de altă parte, agregatul poate căpăta şi unele proprietăţi diferite de roca din care a derivat: forma şi dimensiunea particulelor, textura, absorbţia etc. Toate aceste proprietăţi pot influenţa capital calitatea betonului fie în stare proaspătă, fie în stare întărită. Clasificări Principalele criterii de clasificare ale agregatelor sunt următoarele: a. după natură: agregate minerale sau organice (pentru betoanele obisnuite se vor lua in consideratie doar agregatele minerale); 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
COMPONENTII BETONULUI – AGREGATE PENTRU BETOANE
GENERALITĂŢI
Agregatele sunt materiale granulare naturale sau artificiale care se folosesc la
prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment şi la alte lucrări de construcţii.
In general agregatele in starea for naturala, nu se pot folosi, decat la betoane de clase
inferioare si in nici un caz nu corespund conditilor tehnice si cerintelor standardizate. Pentru
betoane armate sau betoane precromprimate ele necesita o pregatire mai complexa. in functie
de calitatea sursei sau in functie de pretentiile betonului care se prepara.
Agregatele se pot obţine din roci naturale, în mod direct sau prin operaţiuni de sortare-
concasare (balast, nisip, pietriş, provenite din albiile râurilor şi lacurilor sau piatră spartă, prin
concasare ori prin procedee industriale – agregate de concasaj).
Agregatele ocupă cel puţin 75% din volumul betonului şi de aceea calitatea acestora
influenţează direct caracteristicile de rezistenţă şi durabilitatea betonului.
Toate agregatele sunt reactive, diferenţa dintre ele constând numai prin caracteristicile
reacţiilor la care participă (natură, intensitate, viteză, efect).
Agregatul este un material mult mai ieftin decât cimentul şi de aceea este avantajos să aibă o
pondere cât mai mare în compoziţia betonului. De asemenea, agregatul asigură betonului o mai mare
stabilitate a volumului şi o durabilitate ridicată. Proprietăţile unui agregat depind în totalitate de
proprietăţile rocii originale: compoziţie chimică şi mineralogică, caracterele petrografice, greutatea
specifică, durabilitate, rezistenţă, stabilitate fizică şi chimică, structura porilor etc. Pe de altă parte,
agregatul poate căpăta şi unele proprietăţi diferite de roca din care a derivat: forma şi dimensiunea
particulelor, textura, absorbţia etc. Toate aceste proprietăţi pot influenţa capital calitatea betonului fie
în stare proaspătă, fie în stare întărită.
Clasificări
Principalele criterii de clasificare ale agregatelor sunt următoarele:
a. după natură: agregate minerale sau organice (pentru betoanele obisnuite se vor lua in
consideratie doar agregatele minerale);
1
b. după provenienţă: agregate naturale şi artificiale (pentru betoanele obisnuite se vor lua in
Expansiunea determinată de reacţiile alcalii-agregat poate fi redusă sau neutralizată prin adăugarea în beton a silicei fine reactive (trasuri de tip pyrex sau cenuşă de termocentrală)
PRELUCRAREA SI INOBILAREA AGREGATELOR
Pentru a corespunde conditiilor de calitate cele prevazute de standarde, agregatele
provenite din surse naturale, sau produse artifcial, trebuie supuse in general prelucrarii. sau
innobilarii.
Prelucrarea si inobilarea agregatelor, se poate face pe cale manuala, sau mecanizata.
Prelucrarea manuala a agregatelor, duce in general la o productivitate scazuta, din care
cauza se foloseste foarte rar si la lucrari de mica importanta.
De aceea, in continuare se va trata in extenso, numai prelucrarea si inobilarea mecanizata a agregatelor, care cuprinde activitati tehnologice de concasare, sortare si spalare a agregatelor.
SORTAREA AGREGATELOR
Sortarea. este operatia prin care un amestec de agregate de dimensiuni variate, este
impartit in fractiuni avand dimensiunile indicate, pentru prepararea betonului.
Fractionarea agregatelor pe sorturi, este necesara atat pentru eliminarea granulelor ce
depasesc dimensiunea maxima admisa, in functie de dimensiunile minime ale sectiunii
transversale ale elementului de beton, cat si de distanta libera dintre armaturi, pe de o parte,
precum si pentru recompunerea lor ulterioara in proportia necesara, pentru obtinerea
granulozitatii dorite.
Sortarea agregatelor este necesara, chiar atunci cand curba amestecului natural este
corespunzatoare. din punct de vedere al granulozitatii, dar raportul dintre dimensiunea maxima
si minima este mare, intrucat in procesul de manipulate si transport (desarcare prin cadere
libera), granulele se separa in mod natural dupa marime. cele de dimensiuni mari (si grele)
grupundu-se la baza gramezii, iar cele de dimensiuni mici (si usoare) ramanand la partea ei
superioara.
PROCEDEE DE SORTARE.
Dupa modul de executie sortarea agregatelor poate fi facuta:
- manual. sau
13
- mecanizat.
Sortarea manuala fiind neproductiva, este folosita numai in cazul unor cantitati foarte mici
de materal sortat.
Sortarea mecanizata, se poate executa prin urmatoarele procedee:
- ciuruire;
- separate hidraulica;
- separate hidro - mecanica.
Dupa modul cum se face ciuruirea, se deosebesc:
- ciuruirea prin trecere, in care trecerea agregatului se face succesiv. prin ciururi cu
ochiuri din ce in ce mai mici, fig 4.6.a;
- ciuruirea prin refuz, in care trecerea agregatelor se face succesiv prin ciururi cu
ochiuri din ce in ce mai mari, fig. 4.6.b;
- ciuruirea mixta. care reprezinta, o combinatie a primelor doua metode. fig.4.6.c.
Din punct de vedere al starii de umezeala a agregatelor, sortarea se poate face prin:
- ciuruire uscata;
- ciuruire umeda, (ciuruire sau clasare hidraulica);
Agregatele se ciuruie in conditii optime, atat din punct de vedere al calitatii, cat si al
productivitatii, atunci cand este foarte uscat, sau foarte umed, intrucat la umiditati
14
intermediare (2 - 5)%. granulele fine sunt retinute pe suprafaţa celor grosiere. Ciuruirea
uscata devine neeconomica, in cazul cand necesita uscarea prealabila a agregatului. In
schimb, ciuruirea masei de agregat sub un jet de apa sub presiune, favorizeaua
desprinderea particulelor fine de agregat, inclusiv a particulelor de argila. care sunt
antrenate odata cu apa, rezultand hidromasa.
CIURUIREA AGREGATELOR.
Ciuruirea este procedeul de baza, pentru sortarea agregatelor. Ciururile folosite, dupa
principiul de functionare, pot fi de doua feluri:
- ciururi cilindrice rotative si
- ciururi plane vibratoare.
Ciururile cilindrice rotative, sunt masini de sortat, in forma de tambur, prevazute cu
ochiuri de ciur rotunde, (fig. 4.6.); ele sunt alcatuite in general, dintr-un tambur interior si
altul exterior, fig 4.6.a, iar uneori pentru a reduce lungimea tamburului, se folosesc ciururi
cilindrice telescopice, (fig. 4.6.b.) In interiorulul ciurului, trece de la un capat la altul, un
arbore fixat pe lagare, care roteste intregul ansamblu.
15
Ciururile vibratoare, (fig. 4.8.a. si 4.8.b.) sunt alcatuite, in principiu, dintr-o rama metalica fixa, pe care
reazema, printr-un sistem oscilant, un cadru metalic, pe care sunt fixate sitele in ordinea ochiurilor, de
jos in sus.
Sitele au ochiuri patrate, sau circulate si sunt realizate din bare, sau din impletitura de
sarma cu ochiuri variabile, in functie de marimea ochiului.
Pentru a se asigura o sortare corecta, este necesar ca latura conturului ochiului, (golului),
sa fie mai mica decat diametrul nominal al granulelor, asa cum se prezinta in tab.47
Dimens. nominala Latura ochiului sitei
37
1631
2,55,6
12,525,0
In functie de sistemul constructiv, se intalnesc, in general, doua tipuri de ciururi:
- ciururi plane inclinate, fig. 4.8.a.
- ciururi orizontale, fig. 4.8.b.
Ciururile plane inclinate, au productivitate mai mare, sunt cu oscilatie rectilinie, perpendiculara pe
planul sitei, , sau cu oscilatie circulara, intr-un plan vertical.
Cele mai des folosite, pe santierele de constructii, sunt ciururile inclinate, cu oscilatie in plan vertical
16
Ciururile plane vibratoare, sunt cele mai eficace masini de sortat agregate. Directia de vibrare si
inclinarea ciurului plan au o mare influenta asupra calitatii sortari materialului si a productivitatii
ciururilor
Fata de ciururile cilindrice rotative, ciururile plane vibratoare, prezinta o serie de avantaje, cum
sunt:
- folosirea intregii suprafeje a sitei, in timp ce la ciururile cilindrce, lucreaza numai (1/5 - 1/4 )
din intreaga suprafata;
- o mai bună ciuruire, datorita vibrarii materalului:
- greutate si gabarit mai redus:
- pentru aceeasi productivitate, ciururile vibrante folosesc o cantirate de energie, de cateva ori
mai mica decat energia folosita de cele cilindrice:
- la ciururle plane, fabricarea si inlocuirea sitelor, este mult mai simpla:
17
- spalarea materialului. este mult mai completa, la ciururile plane.
SPALAREA AGREGATELOR
Agreatele n-au voie sa contina impuritati peste limitele prescrise de normele tehnice,
adica peste 2%. Daca agregatele nu corespund, din acest punct de vedere ele
trebuiesc spalate cu apa. Spalarea agregatelor este necesara, pentru indepartarea
partilor levigabile si a altor corpuri straine, care depasesc proporliile admise de
prescriptiile tehnice. Este necesara deasemenea spalarea, pentru indepartarea argilei
aderente la suprafata granulelor, chiar daca cantativ, aceasta nu depasete limita de
proportie admisa. Spalarea agregatelor, se realizeaza in foarte bune conditii, odata
cu ciuruirea (sortarea) umeda a lor, p rin procedeele descrise anterior dar si ca
operatiune separata
Operatia de spalare propriuzisa se poate face:
a) - prin spalare manuala;
b) - prin spalare mecanizata.
Spalarea manuala a agregatelor se admite numai la lucrari de mica importanla, volum mic de
agregate si la betoane de clasa inferioara. Se poate face prin:
- spalarea agregatelor in jgheaburi asezate terasat si agregatul este lopatat in
contracurentul apei de spalare
- spalarea in spalaror prevazute cu sicane,
18
Spalarea mecanizata a agregatelor, in acest caz, se pot folosi spalatoare cilindrice rotative la care,
antrenarea agregatului. se face cu ajutorul unei benzi metalice elicoidale, fixate pe fata interioara a
tamburului rotativ, inaintarea facandu-se in sens contrar suvoiului de apa de spalare. In
cazul nisipului provenit din sortarea in clasoare hidraulice, se impure o spalare suplimentar intr-un
jgheab metalic. inclinat cu un unghi de 10°, prevazut la interior cu doi melci elicoidali,
CONCASAREA AGREGATELOR
Concasarea. este operatia prin care agregatele de dimensiuni mari, sunt sfaramate si reduse la
dimensiunile cerute pentru prepararea betonului, operatie realizata cu ajutorul concasoarelor
Concasarea este necesara, atat pentru producerea agregatelor din roci, cat si pentru valorificarea
refuzului, de pe sita de dimensiunea máxima la sortarea produselor de balastiera
O caracteristica de baza a concasoarelor, o reprezinta gradul de sfaramare a pietrei,
care reprezinta raportul dintre diametrul maxim al pietrei introduse in concasor si
diametrul maxim al pietrei concasate:
19
Marimea Ks este in functie de natura agregatului si de tipul de concasor folosit, astfel:
- pentru concasor cu falci Ks = 6
- pentru concasoare giratorii Ks = (5-10)
- pentru concasoare cu ciocane Ks = (10-15). Pentru concasare primara, respectiv
Ks = (30-40) pentru concasarea secundara
-pentru concasoare cu valturi Ks = 4 pentru materiale dure
Ks = (5-10) pentru roci moi
Calitatea concasarii se controleaza prin:
- forma granulelor rezultare,stiind ca nu trebuie sa fie plane, sau de forma
aciculara;
- dinensiunea maxima a granulei;
- proportia in care rezulta diferite fractiuni;
- proporlia de prat rezultatd din concasare (D < 0,2 mm)
Toate aceste conditii, depind de roca din care provine materialul ce se
concaseaza Aceasta, pe langa alte calitati necesare, pentru a putea fi folosita ca agregat
pentru betoane, trebuie sa nu fie sfarmicioasa si sa nu se sparga sub forma de placi. (sa
nu cliveze).
Dupa principiul lor de functionare, exista patru tipuri clasice de concasoare:
a) Concasoarea cu falci, la care piatra este sfaramata intre doua placi (falci) una
fixa si alta mobila, prevazute cu nervuri. Falca mobila se misca catre falca fixa, cu oscilatie
simpla (miscare de basculare insotita de o miscare de translatie), caz in care poarta
numele de concasor granulator. Concasoarele cu falci, se intrebuinteaza atat pe santiere,
cat si in instalatiile fixe de de concasare a pietrei.
b) Concasoarele giratorii (conice), la care piatra este sfaramata intre doua
trunchiuri de con, dintre care cel exterior este fix, iar cel interior este mobil, executind o
miscare circulara pendulara. Concasoarele giratorii se folosesc mai ales in statiile fixe de
concasare a pietre
20
c) Concasoarele cu valturi, la care piatra este frecata si concasata intre doua valtuti,
dispuse orizontal, care se rotesc in sens contrar, unul fata de celalalt. Concasoarele cu
valturi, se folosesc pentru a se obtine agregate cu granule mici.
d) Concasoare cu ciocane, sunt acelea la care pietrele sunt zdrobite prin lovirea lor cu
ajutorul unor ciocane, fixate articulat de un arbore care se roteste. Se folosesc pentru a obtine
granule mici, din roci moi precum si din zgura
Tipuri de concasoare : a) concasor cu falci ; b) concasor giratoriu ; c) concasor cu ciocane ; d) concasor cu valturi
TEHNOLOGII PENTRU EXTRAGEREA SI PRELUCRAREA AGREGATELOR
Balastiere
Zacamintele de balast s-au creat, in general, in decursul mileniilor, din aluviunile aduse si
depozitate de rauri de-a lungul albiilor minore sau majore ale acestor. In conditiile tarii
noastre, pe raurile mai importante, se gasesc zacaminte, care contin rezerve. ce se cifreaza la
zeci de milioane de metri cubi, comasate de obicei intre meandrele raurilor, in special pe
cursul inferior al acestora.
In majoritatea cazurilor, stratul de balast se gaseste preponderent sub nivelul panzei. freatice
si are grosimi de (4 = 20) m. Adeseori, zacamintele suns acoperite de terenuri vegetale, (mai
ales cele din albiile majore).
21
Dupe cum, rezervoarele sunt depozitate catre cursul superior sau inferior al raurilor, si
compozitia granulometrica a materialelor depozitate, in zonele din amonte fiind mai bogate in
bolovsnis. iar catre aval find mai bogate in nisip si parti fne.
Pentru amplasarea unei balastiere, trebuie sa se tins seama de cateva criterii mai mportante
si anume:
1. - distanta de la balastiera, pana la santier, unde se vor folosi agregatele produse de
balastiera, sa fie sub 20 km, dace transportul se face cu mijloace auto si de peste 20 km.
pentru transportul cu funicularul sau pe calea ferata;
2. - volumele de agregate, pe care le produce in mod natural o balastiera, sa acopere
necesitstiile santierului si sa asigure o durata de exploatare de min. 15 ani pentru exploatarile
dotate cu miljoace fxe;
3. - sa permita obtinerea sorturilor de agregate necesare, cu minimum de efort, pentru sortare
si prelucrare;
4. - sa evite scoaterea din circuital agricol. a terenurilor cultivate sau impadurite
5. - continutul in corpuri straine, (lemne, humus, etc), sa fie in conformitate cu standardele in
vigoare si cu caietele de sarcini
6. - adancimea de exploatare să corespundă utilajelor existence şi să nu aiba
intercalatii de roci, (marne, argile, etc.), care pot afecta calitatea betoanelor;
7. - sa nu fie in zona de inundatii frecvente, sau in terenuri mlastinoase, astfel incat
lucrarile de consolidare si aparare a malurilor cursurilor de apa sa fe minime;
8. - sa necesite lucrari minime de decopertare;
9. - sa necesite lucrari minime pentru executarea drumurilor de acces. de la santier la
balastiera, sau de racordare la retelele de energie si de cale ferata;
10. - sa existe in zona platforme pentru amplasarea si amenajarea unor facilitati
tehnologice, necesare exploatarii balastierei, cum sunt: coloana auto, statie de sortare,
ateliere pentru reparatii utilaje, etc.
Alegerea tipului de utilaje pentru exploatare (dragline, excavatoare cu lant cu cupe, dragi cu cupe,
dragi refulante, screepere cu cablu), depinde in mare masura de grosimea, precum si de amplasa-
mentul zacamintului de exploatat
La acelasi zacamant, sunt posibile adesea, mai multe amplasamente:
- fie in terasa imediat in vecinata albiei minore;
- fie intre bratele raului
22
- fie chiar in albia minora,
Tehnologia extragerii agregatelor de balastiere presupune, de regula, trei faze si anume:
.- defrisarea si decaparea balastierei
- exploatarea balastierei
- crearea depozitului primar
Transportul din depozitul primar la statia de sortare se poate efectua cu mijloce auto, pe
calea ferata, cu benzi transportoare, sau grin pompare, in cazul hidromasei.
Cariere de piatra
Cariera de piatra, este o exploatare miniera la zi, de unde se extrage piatra de diferite
dimensiuni, pentru a putea fi folosita in constructii. Este arnplasata pe un versant stancos.
cu material bun pentru constructii, de tipul granite, gresii. sau calcare. cu material compact,
fare falii si fara zone alterate. Cariera se va amplasa la max. 3 km. de statia de sortare a
agregatelor. astfel incat transportul sa fie economic si agregatele sortare sa nu devina prea
scumpe.
Pentru exploatare, cariera va fi mai intai defrisata si descopertata, apoi se pregateste prin
terasare in trepte de exploatare, de unde prin impuscare cu explozivi, (derocare). piatra este
incarcata si transportata la stalia de sortare, pentru a fi trecuta prin concasoare si ciururi, in
vederea obtinerii sorturilor necesare.
Fazele necesare pentru amplasarea. deschiderea si exploatarea unei cariere. sunt
urmatoarele:
1. - studiu de amplasament, pentru alegerea carierei;
2. - amplasarea carierei;
3. - dimensionarea carierei;
4. - executarea lucrarilor de deschiderea carierei;
5. - exploatarea carierei.
Deschiderea carierelor. comporta urmatoarele operatii si constructii:
1 - defrisarea, executata de formatii specializate, ale silviculturii;
2. - descoperta;
3. - drum principal in cariera; 23
4. - bretele de acces la treptele carierei;
5. - platforme tehnologice;
6. - atelier pentru reparatii utilaje;
7. - racord electric si post trafo;
8. - depozit pentru materiale explozive;
9. - statie pentru electro sau moto compresoare;
10. - relele pentru aer comprimat gi ape tehnologice; 1 1. - retele pentru
iluminat in cariera;
12. - instalatii de semnalizare si de avertizare.
Conditiile, pe care trebuie sa le indeplineasca amplasamentul pentru o cariera. necesara
producerii de agregate sortate. sunt urmatoarele:
- sa fie la maximum 3 km. de statia de sortare, dar nu mai aproape de 500 m.
de zona de siguranta, pentru explozii;
- sa fie amplasata in amonte de etapa de sortare, pentru a circula cu basculanta
plina. la vale;
- roca sa indeplineasca toate condiliile fzico - chimice si mecanice, impuse de
caietul de sarcini;
- sa fie legata de drumurile principale din zona si sa se poata executa usor
drumul de acces, la statia de sortare;
- muntele pe care se amplaseaza cariera, sa aiba creasta sau versantul, lung
de min. 200 m, astfel incat prima treaptă, sa aiba lungimea de min. 200 m, iar spre
baza. treptele inferioare sa ajunga la min. (400 - 500) m. pentru a se putea folosi
utilaje de capacitate mare;
- cariera sa aibe pante de peste (30 - 40)°, pentru ca materialul sa curga
singur:
- sa aiba halda in apropiere, la max. 1 km.;
- rezervele de material util sa fe suficiente, cu o acoperire de min. 25 %, fata
de volumul necesar calculat;
- materialul ce se va rebuta din cariera, sa fe sub 10 %;
- stratul de descoperta sa fie sub 3 m:
- in apropiere de cariera, la max. 1km, sa existe o platforme naturale sau una
usor de amenajat, pentru amplasarea construcţiilor de deservire a carierei;
- la distanla de max. 1 km, sa se poata amplasa depozitul de dinamita;
24
- sa existe in apropiere izvoare de apa, sau un pariu pentru alimentarea carierei
cu apă;
- versantul sa permita dezvoltarea, la marginea carierei, a drumului de acces in
cariera. precum si a bretelelor de acces.
In principal, tehnologia de extragere a rocilor din cariere, consta in urmatoarele operatii:
1. - perforarea, care se executa cu foreze rotopercutante, montate pe senile: se dau gauri cu
diametrul de (67 - 102) mm;
2. - impuscarea, care se face cu dinamita, introdusa in containere si azotat de
moniu, aprinderea cu fitil detonant, sau capse electrice. detonate de un explozor:
3. - adunarea materialului impuscat, care se face cu buldozere tip S-1500;
4. - incarcarea rocilor impuscate, care se face cu excavatoare pe senile de 5
sau 10 mc
5. - transportul, din cariera la stalia de prelucrare, se executa cu autobasculante de (30 - 50) t.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA AGREGATELOR PENTRU BETOANE
Organizarea depozitelor de agregate, se realizeaza in functie de volumul anual de
agregate folosite si de specificul local.
In toate cazurile, depozitarea se face pe sorturi, pe platforme curate, de obicei
betonate. Dupa rolul for si locul de functionare, depozitele de agregate sunt de doua
feluri:
1 . depozite la producatori, utilizate de balastiere sau de cariere;
2. depozite la consumatori, utilizate de statiile de betoane.
La transportul si depozitarea agregatelor nu sunt necesare masuri speciale, acest material nefiind
sensibil la factorii atmosferici. Se vor asigura totusi cateva conditii lagate de impiedicarea introducerii
unor impuritati in masa agregatului, amestecarea sorturilor si segregarea agregatelor la descarcare.
Transportul agregatelor la distante mari se realizeaza cu mijloace specifice auto sao CF, basculante.
Pentru distante scurte se folosesc benzi transportoare, elevatoare cu cupe, incarcatoare, tomberoane,
roabe, etc.
Depozitarea agregatelor se organizeaza in functie de capacitatea si necesitatea de utilizare a acestui
depozit. Astfel, cele mai simple depozite constau in amenajarea unor platforme din balast cilindrat, pe
care se pozitioneaza gramezile de agregate pe sorturi.
25
Depozitele sectoriale au platforme din beton sau din balast cilindrat si se folosesc la statiile de betoane
demontabile. La statiile de betoane mari si la fabricile de prefabricate se organizeaza depozite cu
estacada, complet mecanizate. In unele cazuri, agregatele pot fi depozitate si in buncare specifice.
Descarcarca prin buncar,(depozit de primire) si transportul cu benzi, in depozitul de baza si la staţia de preparare.