CUPRINS 1 1 . . DEFINITII DEFINITII OXFORD ENGLISH DICTIONARY - OXFORD ENGLISH DICTIONARY - Plante Plante ierboase, care cresc salbatic si ierboase, care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si stanjenind viguros, acoperind solul si stanjenind plantele cultivate plantele cultivate D E R – Plante straine intr-o cultura D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care produc pagube, consumand agricola, care produc pagube, consumand apa si substantele nutritive din sol si apa si substantele nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei. care duc la scaderea recoltei.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
CUPRINSCUPRINS
11. . DEFINITII DEFINITII
OXFORD ENGLISH DICTIONARY - OXFORD ENGLISH DICTIONARY - Plante ierboase, Plante ierboase, care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si care cresc salbatic si viguros, acoperind solul si stanjenind plantele cultivate stanjenind plantele cultivate
D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care D E R – Plante straine intr-o cultura agricola, care produc pagube, consumand apa si substantele produc pagube, consumand apa si substantele nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.nutritive din sol si care duc la scaderea recoltei.
CUPRINSCUPRINS
Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:Gh. Ionescu Sişeşti şi Ir. Staicu:
""plante sălbatice adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în dezvoltare, iar uneori le distrug sau elimină din lan““
Gh. Budoi , 1996:Gh. Budoi , 1996: ““plante nedorite, care cresc pe terenurile agricole, pe pajişti, în parcuri şi în grădini, pe terenuri industriale, aeroporturi etc. producând diverse şi enorme pagube““
Specii segetale (seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)(seges, segetis - lat = semănătură, lan, ogor)Specii ruderale (rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)(rudus, rudestris - lat = moloz, dărâmătură)Buruieni condiţionate – BURUIENI = PLANTE CULTIVATE ?? Sorghum halepense, Cynodon d.Utilitatea - ??
- Ecologic - planta care creste in mod spontan,- Ecologic - planta care creste in mod spontan, intr-un mediu influentat de omintr-un mediu influentat de om
curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare curăţirea masei de boabe – selectoare - trioare
uzura suplimentară a maşinilor de recoltatuzura suplimentară a maşinilor de recoltat
Creşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareCreşterea costurilor de producţie şi procesareA.A.A.A.
CUPRINSCUPRINS
Dificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleDificultăţi în executarea lucrărilor agricoleB.B.B.B.
CUPRINSCUPRINS
- Amplifica efectul secetei
Apa - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate - consum mai ridicat decât al plantelor cultivate
porumbul - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u. - 400 litri pentru sinteza 1 kg s.u.
buruienile specifice - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u. - 500-1000 litri apă / 1 kg s.u.
Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus, , Cirsium arvenseCirsium arvense,,Chenopodium albumChenopodium album ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u. ş.a. - 800 şi 1200 litri apă/ 1 kg s.u.
Elemente nutritive
- consumate în detrimentul plantelor cultivate- consumate în detrimentul plantelor cultivate
- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor- Se reduce : coeficientul de utilizare al ingrasamintelor
- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume- Cele mai afectate: sfecla pt zahar, cartof, legume
Concurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăConcurarea plantelor cultivateConcurarea plantelor cultivate pentrupentru c condiondiţiile de viaţăţiile de viaţăC.C.C.C.
raportul paie / boabe de grâu raportul paie / boabe de grâu procentul de plevi : + procentul de plevi : + 5% la ovăz, + +4% la secară
CUPRINSCUPRINS
Intoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorIntoxicaţii produse animalelorEE..EE..
Păşunat - fân
Atropa beladonaAtropa beladona (mătrăguna) - Equisetum arvense (mătrăguna) - Equisetum arvense Datura stramoniumDatura stramonium (ciumafaia) - E. palustris (ciumafaia) - E. palustris Hyosciamus nigerHyosciamus niger (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) (măselariţa) - Ranunculus repens (fl. de lac) Conium maculatumConium maculatum (cucută) (cucută) Galium aparineGalium aparine (turiţă) (turiţă) Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) (laptele cânelui) Veratrum albumVeratrum album (stirigoaie) (stirigoaie) Colchicum autumnaleColchicum autumnale (brânduşa de toamnă) ş.a. (brânduşa de toamnă) ş.a.
Glyceria aquaticaGlyceria aquatica şi şi Gliceria fluitansGliceria fluitans (mana de apă) - zone umede (mana de apă) - zone umede
• Depreciază calitatea lânii, pieilor se agaţă de blana animalelor
(Xanthium sp.(Xanthium sp.))
CUPRINSCUPRINS
Gazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de culturăGazde pt. agenţi patogeni şi dăunătoriGazde pt. agenţi patogeni şi dăunători ai plantelor de culturăai plantelor de cultură
FF..FF.. BOLI Raphanus raphanistrumRaphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) (ridichea sălbatică) Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris - hernia verzei ( - hernia verzei (Plasmodiophora brassicae)Plasmodiophora brassicae) Sonchus sp.Sonchus sp. (susai) - plante gazdă p (susai) - plante gazdă pt.t. rugini ale plantelor legumicole rugini ale plantelor legumicole Euphorbia cyparissiasEuphorbia cyparissias (laptele cânelui) – pt. rugina mazării ( (laptele cânelui) – pt. rugina mazării (Uromices pisiUromices pisi)) Agropyron repensAgropyron repens, , Cynodon dactylonCynodon dactylon - gazde p - gazde pt.t. rugini ale cerealelor rugini ale cerealelor Cancerul cartofului (Cancerul cartofului (Synchytrium endobioticumSynchytrium endobioticum))
- trece de pe - trece de pe Solanum nigrumSolanum nigrum (zârnă) la plantele de cartof (zârnă) la plantele de cartof
DĂUNĂTORI Amaranthus retroflexusAmaranthus retroflexus (ştir) sau (ştir) sau Chenopodium sp.Chenopodium sp. (loboda) (loboda) - gazde p- gazde pt.t. ploşniţa frunzelor de sfeclă (ploşniţa frunzelor de sfeclă (Piesma quadrataPiesma quadrata)),,
ffluturele de luncă (luturele de luncă (Loxostege sticticalisLoxostege sticticalis)) Convolvulus arvensisConvolvulus arvensis (volbura) - buha semănăturilor ( (volbura) - buha semănăturilor (Scotia segetumScotia segetum)) Agropyron repensAgropyron repens (pirul) - viermii sârmă ( (pirul) - viermii sârmă (Agriotes lineatusAgriotes lineatus)) puricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Cruciferepuricii inului şi cânepii - plantă gazdă buruieni din familia Crucifere
CUPRINSCUPRINS
Polenul - - reacţii alergice: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.: strănut, curgerea ochilor, a nasului, febră ş.a.
CONCLUZII : Pagubele în funcţie de: în funcţie de: specia cultivatăspecia cultivată gradul de infestaregradul de infestare condiţiile climaticecondiţiile climatice raportul între diferite specii de buruieniraportul între diferite specii de buruieni dozele de îngrăşăminte aplicatedozele de îngrăşăminte aplicate fertilitatea naturală a soluluifertilitatea naturală a solului
Nivelul pagubelor10-70% la grâul de toamnă10-70% la grâul de toamnă30-95% la porumb30-95% la porumb40-84% la soia40-84% la soia42-72% la cartof42-72% la cartof53-96% la sfecla pentru zahăr53-96% la sfecla pentru zahăr20-68% la inul pentru ulei20-68% la inul pentru ulei
PagubelePagubele provocate de buruieni plantelor de cultură sunt : provocate de buruieni plantelor de cultură sunt :
- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- aproape egale cu cele cauzate de boli şi dăunători- în unele cazuri sunt chiar mai mari.- în unele cazuri sunt chiar mai mari.
CUPRINSCUPRINS
33. . FACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEFACTORII care INFLUENTEAZA PAGUBELEPRODUSE de BURUIENIPRODUSE de BURUIENI
a. Epoca la care are loc îmburuienarea
•PAGUBE MAXIME - - buruienile răsar odată cu plantele cultivate buruienile răsar odată cu plantele cultivate
- la o dată foarte apropiată de aceasta- la o dată foarte apropiată de aceasta
•PERIOADA CRITICA pentru concurenţa cu buruienile – f:
- anotimp, sol, zona climatica, specia de buruieni
- !! COMBATEREA SIMULTAN CU RASARIREA CULT. PRINC.
•INTERVAL DE TOLERANTA -Durata perioadei critice şi a intervalului de toleranţăDurata perioadei critice şi a intervalului de toleranţă
- GRAD REDUS – PAGUBE MICI- GRAD FOARTE RIDICAT – PROD ≠ ZERO
• - PRAG ECONOMIC
CUPRINSCUPRINS
culturi mijlociu sensibile- grâul de toamnă, inul- grâul de toamnă, inul- pierderile de recoltă – 5 - 30%- pierderile de recoltă – 5 - 30%
culturi foarte sensibile- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- sfecla pt. zahăr, cartoful, lucerna în anul I- pierderile de recoltă – 10 - 70%- pierderile de recoltă – 10 - 70%
culturi extrem de sensibile la îmburuienare- soia, porumbul- soia, porumbul- pagube de 30 - 95 %- pagube de 30 - 95 %
Datorită prezenţei buruienilor, se pierd:
- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la porumb - 10 kg boabe / 4 kg buruieni substanţă uscată- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substan- la soia - 10 kg / ha boabe / 25 kg buruieni substanţăţă uscat uscatăă
d. Planta cultivată
CUPRINSCUPRINS
e. Lucrările de îngrijire aplicate
f. Condiţiile de cultură
g. Condiţiile de climă şi sol
CUPRINSCUPRINS
3. Particularit3. Particularităţile biologice ale buruienilorăţile biologice ale buruienilor
A. ÎnmulţireaA. Înmulţirea sseminţe (sexuat)eminţe (sexuat) - specii anuale- specii anuale mixt (seminţe şi vegetativ)mixt (seminţe şi vegetativ) – specii perene– specii perene
Număr de seminţe produse de o buruiană
(valori medii)
a. a. ÎÎnmulţirea prin seminţenmulţirea prin seminţeRezerva de seminţe de buruieni a soluluiRezerva de seminţe de buruieni a solului
CUPRINSCUPRINS
bb. . ÎÎnmulţirea nmulţirea vegetativăvegetativă
1.1. rizomirizomi2.2. drajonidrajoni3.3. bulbibulbi4.4. tulpini târâtoaretulpini târâtoare5.5. fragmentarea rădăcinilor fragmentarea rădăcinilor sau a tulpinilor a tulpinilor
Germinarea: - imediat ce ajung în sol Germinarea: - imediat ce ajung în sol
- după un anumit interval de timp- după un anumit interval de timp
Factori interniFactori interni• duritatea tegumentului seminalduritatea tegumentului seminal• gradul de coacere în momentul încorporării în solgradul de coacere în momentul încorporării în sol• existenţa unor substanţe care inhibă germinareaexistenţa unor substanţe care inhibă germinarea
Factori externiFactori externi• umiditatea soluluiumiditatea solului• temperaturatemperatura• luminalumina• prezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbonprezenţa oxigenului sau a dioxidului de carbon
CUPRINSCUPRINS
Temperatura minimă de germinaţie - f de specieTemperatura minimă de germinaţie - f de specie • 1 - 51 - 5 ooCC Thlaspi arvenseThlaspi arvense, , Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris,, ş.a. ş.a.
• Ovăzul sălbatic (Ovăzul sălbatic (Avena fatuaAvena fatua) - ) - până la 20 cmpână la 20 cm
Germinarea eşalonată a seminţelor de buruieniGerminarea eşalonată a seminţelor de buruieni
CUPRINSCUPRINS
Germinaţia maximă - la stări diferite de maturitateGerminaţia maximă - la stări diferite de maturitate • muştarul de câmp (muştarul de câmp (Sinapis arvensisSinapis arvensis) - ) - la coacerea în pârgăla coacerea în pârgă
• sângele voinicului (sângele voinicului (Lathyrus tuberosusLathyrus tuberosus))- - perioada de postmaturaţie este foarte lungăperioada de postmaturaţie este foarte lungă
C. C. Maturitatea seminţelorMaturitatea seminţelor produc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărireproduc seminţe într-un timp foarte scurt de la răsărire
- 5 - 6 săptămâni - - 5 - 6 săptămâni - Galinsoga parvifloraGalinsoga parviflora 3 - 4 generaţii pe an3 - 4 generaţii pe an:: traista ciobanului traista ciobanului ((Capsella bursa pastorisCapsella bursa pastoris)), ,
EE. . Sistem radicular puternicSistem radicular puternic
FF. . Vitalitatea Vitalitatea şi longevitateaşi longevitatea
VITALITATEAVITALITATEA proprietatea seminproprietatea seminţelor de a rezista la ţelor de a rezista la condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de condiţii nevaforabile de mediu, fără a pierde capacitatea de germinaţiegerminaţie
LONGEVITATEALONGEVITATEA însuşirea seminţelor de a-şi păstra un însuşirea seminţelor de a-şi păstra un timp foarte îndelungat capacitatea germinativătimp foarte îndelungat capacitatea germinativă
• Seminţele plantelor de culturăSeminţele plantelor de cultură zilezile - - săptămânisăptămâni - luni f : conditii - luni f : conditii
• Seminţe de buruieniSeminţe de buruieni viabile în sol viabile în sol : : aniani - - zeci de anizeci de ani
adaptarea la condiţii foarte diferite de viaţăadaptarea la condiţii foarte diferite de viaţă
rezistenţa la factorii negativi de creştererezistenţa la factorii negativi de creştere
convieţuirea cu anumite plante de culturăconvieţuirea cu anumite plante de cultură
CUPRINSCUPRINS
Unele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturiUnele buruieni s-au adaptat să se dezvolte în anumite culturi::
în grâu şi orz de toamnăîn grâu şi orz de toamnă mmuşeţeluluşeţelul ( (Matricaria sp.Matricaria sp.)) aalbăstriţalbăstriţa ( (Centhaurea cyanusCenthaurea cyanus))
în culturile de ovăzîn culturile de ovăz ovovăzul sălbaticăzul sălbatic ( (Avena sp.Avena sp.))
în lanurile de secarăîn lanurile de secară obsiga secareiobsiga secarei ((Bromus secalinusBromus secalinus))
în culturile de linteîn culturile de linte llintoiulintoiul ((Vicia lentispermaVicia lentisperma))
în orezăriiîn orezării costreiul orezuluicostreiul orezului ((Echinochloa oryzicolaEchinochloa oryzicola))
în culturile de inîn culturile de in llubiţulubiţul ( (Camelina sp.Camelina sp.))
CUPRINSCUPRINS
Sursele de îmburuienare ale culturilor agricoleSursele de îmburuienare ale culturilor agricole
Principalele surse de îmburuienarePrincipalele surse de îmburuienareale culturilor agricole sunt:ale culturilor agricole sunt:
a.a. R Rezerva de seminezerva de seminţţe de buruieni din sole de buruieni din sol
b.b. T Terenurile necultivateerenurile necultivate
c.c. Să Sămânmânţţa plantelor cultivatea plantelor cultivate
d.d. G Gunoiul de grajdunoiul de grajd
e.e. T Transportul produselor agricoleransportul produselor agricole
CUPRINSCUPRINS
Clasificarea buruienilorClasificarea buruienilor
GEN + SPECIE GEN + SPECIE Carl von LinneCarl von Linne
HALOFILEHALOFILE - - saline şi alcalinesaline şi alcaline Salicornia herbaceaSalicornia herbaceaStatice gmeliniStatice gmeliniLactuca salignaLactuca saligna
C. C. P Preferinţele faţă de hranăreferinţele faţă de hrană
CUPRINSCUPRINS
1. Grupa TEROFITE 1. Grupa TEROFITE - anuale - seminţe- anuale - seminţe
D. D. BIOLOGIEBIOLOGIE- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii- Inmultire – Data rasaririi – Durata vietii
T1T1 • răsărire în toamnărăsărire în toamnă• maturare primăvara - începutul veriimaturare primăvara - începutul verii
Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Senecio vernalis, Stellaria media, Lamium purpureum,Capsella bursa pastoris, VeronicaCapsella bursa pastoris, Veronica
T2T2 • răsărire predominant în toamnărăsărire predominant în toamnă• maturare în cursul veriimaturare în cursul verii• adaptate în cerealele păioase de toamnăadaptate în cerealele păioase de toamnă
T4T4 • răsărire primăvara târziurăsărire primăvara târziu• maturitate la sfârşitul verii sau toamnamaturitate la sfârşitul verii sau toamna• însoţesc prăşitoarele de primăvarăînsoţesc prăşitoarele de primăvară
4. Grupa HEMICRIPTOFITE4. Grupa HEMICRIPTOFITE - -
• PPerene - erene - TTulpini incomplet lignificateulpini incomplet lignificate• OOrgrg.. vegetative de înmulţir vegetative de înmulţire -e - apropierea solului apropierea solului• Regeneare - Regeneare - muguri la baza tulpinilor aerienemuguri la baza tulpinilor aeriene
sau la partea superioară a rădăcinilorsau la partea superioară a rădăcinilor
H3H3 • RRădăcini capabile de înmulţire vegetativăădăcini capabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet
H4H4 • RRădăcini incapabile de înmulţire vegetativăădăcini incapabile de înmulţire vegetativăatunci când sunt tăiate de la coletatunci când sunt tăiate de la colet
• perene, de climă receperene, de climă rece• specifice zonei submontane şi montanespecifice zonei submontane şi montane• organele georganele generanerative situate la 10tive situate la 10 -- 30 cm30 cm
• tulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arboritulpini înalte, lignificate, arbuşti sau arbori• organe georgane generanerative - muguriitive - mugurii• înmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţeînmulţire prin segmentarea drajonilor sau seminţe
EE. D. DUPA MODUL de PROCURARE UPA MODUL de PROCURARE al al HRANEIHRANEI
CUPRINSCUPRINS
PPRAGUL ECONOMIC de DAUNARERAGUL ECONOMIC de DAUNARE
Gradul de îmburuienare al unei culturiGradul de îmburuienare al unei culturise exprimă prin:se exprimă prin:
numărul de buruieni la m2
numărul de specii
numărul de buruieni din fiecare specie în parte
NNumumăăr redus de specii de buruienir redus de specii de buruieni nu se produc pagube nu se produc pagube
CUPRINSCUPRINS
Gradul de îmburuienare al unei culturide la care devine evidentă diminuareacantitativă sau calitativă a recoltei şide la care se justifică economic,aplicarea măsurilor speciale de combatere -erbicidarea, praşilele sau plivitul
Prag EconomicPrag Economic de Dăunarede Dăunare
Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:Gradul de îmburuienare şi pagubele depind de:
• condiţiile climatice ale anului respectivcondiţiile climatice ale anului respectiv
• vigoarea buruienilor etc.vigoarea buruienilor etc.
CUPRINSCUPRINS
EXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNAREEXEMPLE: PRAG ECONOMIC DE DAUNARE
cereale de toamnă = cereale de toamnă = 10-12 anuale şi şi 2-3 perene
cereale de primăvară = cereale de primăvară = 10-30 anuale şi şi 2-4 perene
cartof = cartof = 5-10 anuale şi şi 1-3 perene
in = in = 5-15 anuale şi şi 1-2 perene
grâu de toamnăgrâu de toamnă tratamente cu erbicide sunt necesare la::
>>5 buc.5 buc./m/m22 Matricaria sp. şi şi Polygonum convolvulus
> > 10 buc.10 buc./m/m22 Centaurea cyanus
> > 20 buc.20 buc./m/m22 Fumaria sp.
CUPRINSCUPRINS
Măsurile de combatere nu trebuie să urmărească distrugerea în totalitate a buruienilor::
NUNU este posibil este posibil ::
• rezerva de seminţe de buruieni din sol este imensărezerva de seminţe de buruieni din sol este imensă
• răspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitatărăspândirea buruienilor poate fi limitată, dar nu evitată
NUNU este ecologic este ecologic::
• prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,prezenţa buruienilor în ecosistem, în număr redus,este benefică pentru menţinerea echilibrului ecologiceste benefică pentru menţinerea echilibrului ecologic