FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. FILIALA-VÂLCEA DOMENIUL : SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ SPECIALIZARE : ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT DE DIPLOM PROIECT DE DIPLOMĂ INDRUMATOR STIINTIFIC: Prof. nursing: ABSOLVENT: Z VÂLCEA-2012 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREENŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.
FILIALA-VÂLCEA
DOMENIUL : SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂSPECIALIZARE : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE DIPLOMPROIECT DE DIPLOMĂ
INDRUMATOR STIINTIFIC:
Prof. nursing:
ABSOLVENT:
Z
VÂLCEA-2012
1
FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREENŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.
FILIALA-VÂLCEA
TITLUL LUCRĂRII:TITLUL LUCRĂRII:ÎNGRIJIREA PACIENTULUIÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TENTATIVĂ DE
SUICID
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC : PROF.NURSING : DUMITRESCU ELENA
ABSOLVENT :ZOTICĂ DUMITRU
VALCEA-2012
2
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………...5
Capitolul I : Definitie,clasificare,……………………………….…………....6 Date epidemiologice privind suicidul……………………….…..8 Factori de risc pentru cresterea suicidului………………….…...8 Instante ale fenomenului suicidar……………………………....11 Metode folosite pentru realizarea actului suicidar….………….12
Capitolul II :Cauze ale suicidului,……………………………………………14 Suicidul la persoane cu boli psihice……………………………14 Depresia…………………………………………………………15 Schizofrenia ……………………………………………….22 Suicidul in alcolism si toxicomani……………………..…........28 Alcoolismul cronic……………………………………………....29 Suicidul la persoanele cu tulburări de personalitate…………….32 Tulburari comportamentale……………………………………...32
Capitolul III
Rolul asistentei medicale ………………………………...…….34 Problemele si ingrijirile specifice bolnavilor psihici…………....43
Capitolul IV Planuri de ingrijire ale pacientilor cu tentativa de suicid ……....48 Studiu de caz 1………………………………………………..….48 Studiu de caz 2…………………………………..……… … …..59 Studiu de caz 3…………………………………………………...70 Concluzii…………………………………………….……………………..…78
Bibliografie ………………………………………………………….………80
3
MOTTO:
"Sanătatea este zestrea si dreptul nostru,
ea este uniunea completă si deplină dintre
suflet ,minte,corp ;
aceasta nu este un ideal indepărtat si dificil de obtinut,
dimpotrivă este un ideal natural si accesibil,
pe care mulţi dintre noi il neglijează”
Dr. E duard Bach
INTRODUCERE
4
In lucrarea de fată am reunit cunostintele teoretice,deprinderile practice ,noţiuni de
farmacologie si medicină internă pe care le-am inglobat in tehnicile de ingrijire nursing după
modelul conceput de Virginia Henderson.
Scopul lucrari este de a prezenta ingrijirile ce trebuiesc acordate bolnavului ce prezintă o
boala ce afectează starea psihică pe baza unui plan metodic elaborat .
Procesul de nursing este o metodă ratională de planificare si promovare a interventilor
individualizate in scopul obţinerii unei mai bune stari de sanatate
Aceasta lucrare are ca scop cunoasterea obiectivelor ce stau la baza ingrijirilor pacienţilor cu
tentativă de suicid in baza unui plan de nursing.
Proiectul de absolvire prezentat in continuare reprezintă o aplicatie de ordin practic a
cunostintelor acumulate pe parcursul celor trei ani de studiu.
Punctul de plecare l-a reprezentat identificarea temei: Ingrijirea pacientului cu tentativa de
suicid. In tulburarile de personalitate se inregistreaza o larga paletă de acte agresive si
autoagresive. Sinuciderea reprezintă una dintre cele mai importante şi mai complexe probleme
ale psihopatologiei. Ea este manifestarea unui individ pus intr-o situatie limita de viaţa
Lucrarea cuprinde 2 parti principale:
• prima parte in care am descris suicidul din punct de vedere al etio-patogeniei,semnelor
si simptomelor clinice,principalelor complicatii si modului de prevenire si tratament
• a doua parte in care am prezentat notiuni specifice de ingrijire in baza unui plan de
ingrijire,exemplificate prin 3 studii de caz,inregistrate la pacientii de varste diferite,cu
tampon de vata, sau diferite soluţii septice: cloramină 1% .
Alimentaţia bolnavului
Alimentaţia bolnavului neurastenici este o alimentaţie activă. Ea trebuie să aibă în vedere
hrănirea substanţială a bolnavului cu atât mai mult cât aceştia suferă de foarte multe ori de o
lipsă a poftei de mâncare.Bolnavii psihici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, însă,
alcoolul, condimentele şi excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese
pe zi, uşoare şi dese.Alimentaţia ca fi bogată în legume şi fructe, care să-i asigure un aport mărit
de vitamine, în special vitamina A, B1, B6, C.Pot aparea probleme cu deficitul de alimenţie ,si
atunci bolnavul va fi stimulat sau ajutat să manance.
Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului
1. În spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate în rubrică
,,tratament,, din foaia de observaţie, cu data calendaristică, forma de prezentare (fiolă, tablete)
doză pe 24h, calea de administrare, doza unică şi orarul.La indicaţia medicului asistenta
medicală administrează medicamentele, prescrise, ţinând cont de regulile de administrare a
medicamentelor.
Hidratarea parenterală pentru prevenirea deshidratarii şi a dezechilibrului electrolitic
Perfuzia - introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatură cu picatură, a
soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemică a organismului.
Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de
material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau
chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar
cateva saptamani (denudare venoasa).
37
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea medicamentelor la care
se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale
parenterala.
Pregatirea materialelor necesare:
- tava medicala acoperita cu un camp steril; trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; solutii
hidrante in sticle inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale de
material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului;garou de cauciuc;tavita
renala;stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;1 - 2 seringi Luer de 5 - 10
cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;o perna muşama;1- 2 pense
sterile;o pensa hemostatica;casoleta cu campuri sterile; casolete cu comprese sterile;substante
dezinfectante ;alcool;tinctura de iod; romplast; foarfece; vata.
Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. După care se scoate tifonul sau celofanul
steril de pe flacon. Se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul. Se îndepartează teaca
protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului. Se închide cu pensa
hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se îndepartează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde
cu acesta în flacon, prin dopul de cauciuc, fără să se atingă trocarul. Se suspendă flaconul pe
suport. Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast. Se îndepartează pensa
hemostatica, deschizând drumul aerului în flacon. Se îndepartează teaca protectoare de pe
capătul portac al tubului, se ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi
se deschide uşor prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie, fără ca
picuratorul să se umple cu lichid. Se coboară progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu
lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. Se ridică picuratorul în poziţie verticală şi se
închide prestubul, aparatul rămânand atârnat pe stativ.
Pregatirea psihica şi fizică a bolnavului. I se explică bolnavului necesitatea tehnicii. Se aşeaza
bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie şi pronaţie. Se
aşeaza sub braţul ales o perna tare, acoperită cu muşama şi câmp steril.
38
Efectuarea perfuziei
Spălarea pe mâini cu apă şi săpun. Se examinează calitatea şi starea venelor. Se aplică garoul
de cauciuc la nivelul braţului. Se dezinfectează plica cotului cu alcool. Se cere bolnavului să
închida pumnul şi se efectuează puncţia venei alese. Se verifică poziţia acului în vena, se
îndepartează garoul şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac. Se deschide prestubul,
pentru a permite scurgerea lichidului în vena şi se regleaza viteza de scurgere a lichidului de
perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie de necesitate. Se fixează cu leucoplast amboul
acului şi porţiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului Se supravegheaza permanent
starea bolnavului şi funcţionarea aparatului. Dacă este necesar se pregăteşte cel de-al II-lea
flacon cu substanţa medicamentoasă, încalzindu-l la temperatura corpului. Înainte ca flaconul să
se golească complet, se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi
se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon. Se deschide prestubul, pentru a permite
lichidului să curgă; operaţia de schimbare trebuia să se petreaca cât mai repede, pentru a nu se
coagula sangele refulat din ac şi se regleazaă din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Înainte de golirea flaconului se închide prestubul, se exercită o presiune asupra venei
puncţionate cu un tampon îmbibat în soluţie dezinfectantă şi printr-o mişcare bruscă, în direcţia
axului vasului, se extrage axul din vena. Se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod, se
aplică un pansament steril şi se fixează cu romplast.
Reorganizarea locului de munca. Seringa., acele, aparatul de perfuzat se arunca conform
normelor. Se notează în foaia de observaţii data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Regulile de bază în aplicarea precauţilor universale:
• Considerarea că toţi pacienţii sunt potenţiali infectaţi;
• considerarea ca sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV şi
HBV;
• o considerarea că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate
după utilizare.
• Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicală le are în îngrijirea
bolnavilor îl reprezintă şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi patologice.
Examen de urină
39
După toaleta organelor genitale externe se recoltează 150 ml de urină.
. Evacuarea conţinutului gastric şi intestinal
Evacuarea conţinutului gastric si intestinal se face prin
Provocarea de vărsaturi;
Spălătură gastrică;
Administrarea de purgative
Se recomandă ca înainte de aplicarea acestor măsuri sa se administreze per oral antidotul chimic
care precipită toxicul.
Provocarea de vărsături
este cea mai rapidă metodă care poate fi aplicată imediat în orice loc.Înainte de a provoca
vărsatura, pentru că aceasta sa fie eficace, este obligatoriu sa administram bolnavului:- Apă
potabilă sau alte lichide ( lapte, albuş de ou batut de la cel putin 10 ouă, sucuri de fructe sau
suspensie de cărbune medicinal)
- Cantitatea de lichid administrată este de maximum 300 ml pentru o porţie.O porţie mai mare
ar putea ca în timpul efortului de vărsături să deschidă pilorul şi să propulseze o cantitate de
lichid toxic în intestin. La fiecare pahar de lichid căldut se mai poate adăuga o lingură de
sarede bucătarie (solutia căldutăde clorură de sodiu având acţiune emetizantă prin exercitarea
receptorilor mucoasei gastrice)- După administrarea lichidului urmează provocarea vărsaturii
prin iritarea mecanică a fundului gâtului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a peretului
posterior al faringelui cu un apăsator de limba.- După eliminarea conţinutului gastric prin
vărsatură se repetă manevra pană se ajunge la o cantitate totală de 3-4 l de lichid.Administrarea
de lichide si provocarea de vărsaturi este indicată îndeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul
accidentului şi în cabinetele medicale unde nu există condiţii pentru spalatură
gastrică.Contraindicaţiile provocării de vărsături: în stări comatoase ( pericol imediat de asfixie
prin aspiraţia conţinutului gastric ); la cardiaci ( poate provoca colaps ) ; la vârstnici
aterosclerotici si hipertensivi (pericol de hemoragie cerebrală ) ; la emfizematoşi ( pericol de
pneumotorax ), la gravide ( pericol de declanşare a travaliului) ; în convulsii ( sau în ingestiade
40
substanţe convulsivante) ; în ingestia de derivaţii de petrol ( pericol de pneumonii chimice prin
aspiraţie).
Spălătura gastrică
Este o măsură terapeutică esentială, care trebuie aplicată imediat ( exceptând contraindicaţiile )
mai ales in primele patru ore de la ingestia substanţei toxice, sau chiar şi dupa 10-12 ore.În caz
de intoxicaţii cu barbiturice, chiar la 24 de ore, deorece unele tablete sunt insolubile, sau se
dizolvă foarte lent.În felul acesta bolnavul se poate afla sub pericolul unui stop cardio-
respirator, în funcţie de timpul deresorbţie a comprimatelor, daca nu se evacuează
stomacul.Material necesar :- sonde gastrice ( tub Faucher sau sonde de dimensiuni mai mici);-
depărtator de maxilare;- o palnie; o seringă Guyon ;- galeată pentru colectarea lichidului;- lichid
de spalatură.Bolnavul în stare de veghe aşezat pe un scaun va fi imobilizat, pentru a preveni
scoaterea tubului; se scot protezele dentare unde este cazul.Înainte de introducerea sondei, se
masoară pe sonda distanţa de la arcadă dentară la varful apendicelui xifoid, distanta care va fi
marcată pe sonda cu leucoplast.Sonda va fi unsă cu substantă lubrefiantă (ulei deparafină) şi
seintroduce în stomac pană la semnul marcat cu leucoplast.
Atenţie: Pentru a se asigura că sonda a ajuns în stomac şi nu în trahee,introducem capatul liber
al acesteia intr-un pahar cu apă.Dacă se produce barbotaj în timpul expiraţiei, atunci sonda se
află în trahee şi o scoatem.Odată sonda ajunsă în stomac, se adaptează la capătul acesteia o
seringă Guyon, plină cu apă potabilă.Apa se va introduce în stomac şi apoi se va aspira
conţinutul gastric ( pentru determinări toxicologice de laborator).Se scoate seringa si se
adaptează o palnie, în care se toarnă apa potabilă căldută şi o suspensie de carbune medicinal în
apă.Cantitatea odata introdusă (300-500 de ml de portie), se provoacă vărsătura prin mişcarea
tubului în sus şi în jos.
Lichidul introdus în stomac poate fi extras prin şifonaj.Se repeată administrarea unei noi
cantitaţi de lichid urmată de extragerea acestuia pană se ajunge la o cantitate totală de 3-5
litri.Spălătura gastrică este contraindicatala cei care au ingerat substanţe corosive ( pot fi
provocate hemoragii sau perforaţii ale esofagului şi stomacului ).Unii toxicologi admit spălatura
gastrică şi în intoxicaţii cu substanţe corosive, dar nu mai târziu de 30 de minute de la ingestie,
folosind in acestscop tuburi de calibru redus.Alte contraindicaţii: convulsii, bolile
cardiovasculare, aritmiile ,sarcină, bolile ale S.N.C., laringospasmul.Riscul major al spălăturii
gastrice la semiconstienţi, somnolenţi, comatosi, este aspirarea bronsică aconţinutului, cu
41
sindrom Mendelson cu consecinta gravă ( bronhopneumopatie acută gravă de aspiraţie)La
acestia, spălătura gastrică după intubatia traheală
Externarea bolnavului
Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul curant şi şef de secţie.
Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispoziţia
medicului de salon.Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecării, pentru a-i putea asigura
alimentaţia până în ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea ieşirii din spital, va anunţa
familia bolnavului şi va da explicaţiile primite de la medic, cuprinse în biletul de ieşire. Va
lămurii în special prescripţiile referitoare la tratamentul medicamentos, dacă bolnavul şi-a
însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu şi va insista ca
la data indicată să se prezinte la control. Asistenta va însoţi bolnavul până la magazia cu efecte,
unde îl va ajuta să primească hainele şi va lua de la bolnav efectele spitalului. Înainte de
externare asistenta medicală va verifica, dacă bolnavul are biletul de ieşire şi reţetele pentru
tratamentul prescris.
CAPITOLUL III
INGRIJIRI DE NURSING SPECIFICE BOLNAVILOR PSIHICI
42
In prezentul capitol vor fi prezentate căteva din problemele cele mai frecvente intalnite de
catre asistentul medical in sectia de psihiatrie ,referitoare la alimentatia,tentativa de suicid
,agresivitatea pacientului cu probleme psihice si actiunile de ingrijire adaptate fiecarui caz.
Problema de ingrijire 1
.Consumul inadecvat de alimente si lichide. În caz contrar situaţia ar putea duce la deshidratare
sau pierdere în greutate
Scopurile îngrijiriiPacientul să consume suficient lichid şi hrană, greutatea corpului devenind normala
Acţiunea de îngrijire- Să se ofere pacientului cantităţi mici de lichid şi hrană, de mai multe ori pe zi.
- Să se serveasca pe cât posibil mesele împreună cu pacientul.
- Să se menţina pe cât posibil achilibrul între mâncare şi băutură.
- Totul să se organizeze structurat, într-un program zilnic.
Problema de îngrijire 2
Bolnavul nu este în stare să lege sau să întreţină relaţii pentru că nu se mai simte valoros şi nu
vrea să fie o povară pentru altul
Scopurile îngrijiriiPacientul trebuie să devină capabil de a întreţine relaţii şi contacte cu alţii şi de a-şi considera
contribuţia ca fiind valoroasă
Acţiunea de îngrijire- Preantampinăm ca pacientul să se izoleze complet de activitatea (socială) de grup,il lasăm să
participe la mese, orele de ceai/cafea, implicăm eventual ceilalţi pacienţi în îngrijirea lui
-Să se răspundă la întrebările familiei, şi să se încurajeze contactul familiei cu pacientul.
Problema de îngrijire 3
Pacientul are gura uscată şi o senzaţie de sete.
Scopurile îngrijiriiBolnavul să consume suficient lichid şi să-şi clătească gura regulat , ceea ce face să nu mai
aibe senzaţia de gura uscată şi de sete.
Acţiunea de îngrijire
43
- Să se creeze condiţii ca pacientul să poată să-şi clătească gura şi să bea (să se ofere cele
necesare de băut, băuturi în frigider, să se ceară familiei să aducă băuturi suplimentatre).
- Să se ofere pacientului în mod regiulat de băut şi să fie stimulat să bea.
Problema de îngrijire 4
Pacientul nu este deloc sau aproape deloc în stare să se îngrijească igienic.
Scopurile îngrijiriiBolnavul sa devina capabil să se îngrijească, adică să se spele (zilnic) şi să se îmbrace cu haine
curate.
Acţiunea de îngrijire- Pacientul să fie stimulat zilnic să se spele / îmbrace .
- Să se folosească timp suficient pentru aceasta, pentru că funcţionarea globală este înceată şi dă
posibilitatea de a se lega un contact mai strâns cu pacientul, să se programeze timp suplimentar
în programul zilnic structurat.
- a se da posibilitatea pacientului să-şi dea seama că poate să facă ceva.
- În caz extrem a se prelua activităţile de îngrijire.
Problema de îngrijire 5
.Pacientul are probleme cu somnul (adoarme greu, doarme agitat, se scoală devreme) pentru că
stă mult în pat în timpul zilei sau este “prizonierul” propriilor stări depresive.
Scopurile îngrijiriiNormalizarea ritmului somn/vegheAcţiunea de îngrijire- a nu se lasa pacientul să stea mult în pat în timpul zilei.
- Oferirea de activităţi, stimularea să se ridice din pat (să fie inclus într-un program structurat
de zi).
- Pacientil primeşte deseori somnifere, a se avea grijă ca să le ia, şi se observă efectul .
Problema de îngrijire 6
. Pacientul este agitat pentru că este “hărţuit” de gânduri şi sentimente depresive
Scopurile îngrijiriiBolnavul devine capabil să se concentreze asupra activităţilor sale şi să-şi manifeste (exprime)
sentimentele şi ideile (chiar şi pe cele cu caracter depresiv).
Acţiunea de îngrijire
44
- Să se însoţească pacientul în activităţile sale zilnice, structurate (acestea să fie incluse într-un
programorganizat).
- Să se stabilească un contact cu pacientul prin întreprinderea unor activităţi împreună cu
acesta, să se încerce a se lega neforţat o discuţie, doar dacă bolnavul simte nevoia.
- Aprecierea efectului discuţilor despre idei si sentimente. Dacă pacientul se cufundă şi mai
mult prin aceasta în depresia lui nu continua discuţia ci se stimulează în activităţi concrete.
Problema de îngrijire 7
. Bolnavul are idei de sinucidere spunând (sau nu) că vrea să-şi ia viaţa..
Scopurile îngrijirii- Bolnavul trebuie să devină capabil să-şi exprime ideile/sentimentele suicidare.
- Trebuie create condiţii care să împiedice încercarea de sinucidere.Acţiunea de îngrijire- Să se facă discutabile ideile şi sentimentele suicidare ale pacientului.
- a se controla dacă se iau medicamentele.
- Să se discute sinuciderea cu pacientul, să nu existe nimic secret despre asta.
- Dacă pacientul nu se exprimă în legătursă cu sinuciderea se urmărească activitatea sa
nonverbală, de exemplu tendinţa de a se izola etc.
Problema de îngrijire 8
Pacientul este haotic în comportament şi turbulent.
Scopurile îngrijirii- Bolnavul trebuie să devină capabil să se controleze, să nu mai fie turbulent şi să aibe un
comportament organizat.
Acţiunea de îngrijire- Să i se ofere un program structurat de activităţi, conceput în mod răspunzător.
- Să fie îndrumat direct în executarea programului respectiv.
- Să i se explice clar ceea ce trebuie să facă.
- Să i se acorde îngrijiri izolat în situaţiile de nelinişte extremă..
Problema de îngrijire 9
. Pacientul are un ritm de zi/noapte tulburat, doarme puţin sau deloc şi-i deranjează pe ceilalţi
bolnavi.
Scopurile îngrijiriiReglarea ritmului zi/noapte, astfel încât să nu-i mai deranjeze pe ceilalţi bolnavi.
Acţiunea de îngrijire
45
- Pacientul să fie lăsat să doarmă separat, eventual îngrijire izolată.
- Preîntâmpinarea ca pacientul să se odihnească prea mult în timpul zilei, ţinânându-se cont de
acest lucru în programul zilei.
- Să se afle motivul neliniştii de pe timpul nopţii, eventual să se discute cu pacientul pentru a
afla temerile/tensiunile sale. A se administra eventual medicamente, a se observa efectul
acestora.
Problema de îngrijire 10 . Pacientul nu-şi poate menţine firul gândirii (prezintă “fugă de idei”), reacţionează la toate
excitaţiile şi este haotic în contactele cu ceilalţi.
Scopurile îngrijiriiBolnavul se poate concentra şi poate menţine contactul cu ceilalţi .
Acţiunea de îngrijire- Pacientul să fie îngrijit iziolat într-un mediu lipsit de excitanţi.
- Să fie atentionat când are “fuga de idei” şi să încerci să-l readuci la subiectul discuţiei.
- Corectarea pacientul în ce priveşte atitudinile sale din viaţa de zi cu zi.
- Oferirea de activităţi concrete (programul de zi ).
Problema de îngrijire 11
. Pacientul prezinta manifestări necuvenite(umblă gol,înjură, are un comportament nesocial)
Scopurile îngrijirii
Pacientul işî modifică în bine comportamentul astfel încât relaţia lui cu persoanele din mediu se
ameliorează.
Acţiunea de îngrijire- Protejarea pacientului pacientul vorbind despre comportamentul său , indicarea clară a
graniţelor
- Îndepărtarea pacientului din grup dacă nu poate fi corectat (îngrijire izolată)
- a se caută afla care este cauza comportamentului său
Problema de îngrijire 12. Pacientul reacţionează agresiv la cei din jur; el are sentimentul că este împiedicat de ceilalţi
Scopurile îngrijirii Bolnavul se linişteşte, nu mai reacţionează agresiv şi devin capabil să discute civilizat
nemulţumirile sale.
Acţiunea de îngrijire- Preîntâmpinarea escaladarea comportamentului pacientului distrăgându-i atenţia la timp
- Ia pacientul în serios, explică-i ceea ce faci, dă-i ocazia seă reacţioneze.
46
- Fixează graniţe clare , spune ce este tolerat şi ce nu.
- Discutare cu pacientul motivele agresiunii sale, menţine contactul cu bolnavul.
- Crearea de reguli clare despre vizită, dozarea vizita şi vazut daca trebuie însoţit vizitatorul.
Problema de îngrijire 13Pacientul are tremurături şi tonusul muscular este crescut dând impresia de rigiditate ca urmare
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Nevoie afectată Frecventa respiratorie 25-30 r /min.dispnee tip polipneic TA-110/70mm Hg, AV-100p/min
2.Nevoia de a bea si a manca
Nevoie afectată Greţă,vărsături
3.Nevoia de a elimina Nevoie afectată Pacientul la internare nu prezintă dificultate de a micţiona şi defeca.Odată cu intrarea lui în sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaugă şi diaforeza, pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatură de 38,30 C).
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Nevoie afectată Mers ebrios-tremuraturi ale membrelor
5.Nevoia de a dormi,a se odihni
Nevoie afectată Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate fiind liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Nevoie afectată Pe tot parcursul internării, pacientul a fost ajutat în satisfacerea acestei nevoi din pricina transpiraţiei existând riscul apariţiei escarei.
7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
Nevoie afectată În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se încearcă o scădere a acesteia prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare antitermice.
50
8. Nevoia de a fi curat Nevoie afectată Pe tot parcursul internării, pacientul a fost ajutat în satisfacerea acestei nevoi din pricina transpiraţiei existând riscul apariţiei escarei.
9.Nevoia de a evita pericolele
Nevoie afectata Risc de suicid Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezintă halucinaţii şi este confuz, iritabilitate şi agitaţie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice. Risc de accidente, comportament agresiv
10.Nevoia de a comunica Nevoie afectată În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezentă dezorientare temporo-spaţială. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.
11.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
Nevoie afectată Pacientul a declarat că se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl trăieşte.
12.Nevoia de a se realiza Nevoie afectată Pacientul este satisfăcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-şi mai poate realiza sarcinile impuse de locul de muncă.
13.Nevoia de a se recrea Nevoie afectată Pacientul este satisfăcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-şi mai poate realiza sarcinile impuse de locul de muncă.
14.Nevoia de a invata Nevoie afectată Deficit de cunostinţe
Probleme:
1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat
Greata,varsaturi Alterarea starii de nutritie prin deficit-inapetenta
Pacientul sa se alimenteze corespunzator-sa se hidrateze corespunzator
AUTONOME-alimentez pacientul-asigur conditile de mediu necesare servirii mesei-alimentez pacientul in cantitati mici si dese-hidratez pacientul cu 2l lichide zi-constientizeaza
Pacientul prezinta o stare de subnutritie la internare,70 kg ,la 1,88m si 40 ani, ,este hranit corespunzator pe parcursul internari si ajunge la 71kg
54
pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatiiDELEGATE-administreaza perfuzie cu glucoza 5% 500ml ,vit B1.B6
3.NEVOIA DE A ELIMINA
Varsaturi alimentare
Alterarea parenchimului hepatic
-greata -apatie -anxietate
varsaturi -combaterea varsaturilor
AUTONOME-linistirea bolnavului si ajutorul acestuia in timpul varsaturilor-se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura dupa varsaturiDELEGATE-administrare Omeran 3tb/zi
Pacientul prezinta varsaturi in prima zi,care se reduc si dispar din ziua a treia.
4.NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTURA
Dificultatii in a se misca
Intoxicatie alcoolicaSindrom de sevraj-durere
Mers ebrios-tremuraturi ale membrelor
DiminuareaMobilitati fizice
-pacientul sa nu aiba dificultati de miscare
AUTONOME-supravegheaza pacientul-ajuta pacientul in efectuarea miscarilor-il sprijine in timpul deplasarilorDELEGATE-administrare Tiapridal 1f 10mg i.m
Pacientul prezinta la internare mers ebrios care se modifica apoi in tremuraturi ale membrelor si capului in zilele din care intra in sevraj
5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Dificultatea de a se odihni
-anxietate-durere-stare de agitatie
-insomnie-somn perturbat
-ore insuficiente de somn
-program de odihna si somn corespunzator
AUTONOME-ajut pacientul sa-si
planifice activitatile cotidiene
-observa si noteaza calitatea ,orarul
In prima zi pacientul a dormit 12ore -zilele 2,3,4,5 prezinta un somn agitat ,fragmentat
55
somnului-intocmeste un
program de odihna corespunzator organismului
DELEGATE-administrare
Diazepan 1f. i.m.-administrare
Carbamazepina 200 mg.2 tab
,fara a avea numarul de ore necesar -in zilele urmatoare calitatea somnului s-a inbunatatit pacientul odihnindu-se
6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-durere-anxietate-starea de ebrietate
-miscarea cu greutate a membrelor inferioare-
-schimbarea cu greutate a lenjeriei de corp
-pacientul sa se poate imbraca si dezbraca autonom-pacientul sa fie imbracat cu lenjerie curata
AUTONOME-ajuta bolnavul sa se schimbe -explica bolnavului ca este important sa fie imbracat cu piamale curate
-schimbarea lenjeriei de corp se face cu dificultate in primele 3zile -in urmatorele zile bolnavul este capabil de a se imbraca si dezbraca singur
7.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE
hipertermie -proces inflamator
-diaforeza-cresterea temperaturi peste limitele normalului
-febra moderata 38,3 C
-pacientul sa aiba temperatura corpului normala aproximativ 37 C
Autonome-masoara temperatura zilnic-aeriseste camera-asigura imbracaminte lejera-aplica comprese reci DELEGATE -administreaza medicatia recomandatata de doctor;Aspatofort 1 fiola
-in zilele3,4,5 pacientul prezinta hipertermie din cauza stari de sevraj,manifestata prin febra moderata 38,3 C--in zilele urmatoare temperatura temperatura ajunge intre 37-38 C
8.NEVOIA DE A Atingerea -slabiciune -diaforeza Lipsa autonomiei în -pacientul va AUTONOME -in zilele 1,2
56
FI CURAT INGRIJIT DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
integritatii tegumentelor
-necoordonarea miscarior
-plagi la nivelul antebratelor si abdomenului
efectuareaîngrijirilor igienice din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin necoordonarea mişcărilor.
avea tegumente şi
mucoase integre pe tot
parcursul internării, va fi capabil să-
şi acorde îngrijiri igienice
autonome peste 10 zile.
-- pacientul va face duş în fiecare dimineaţă ajutat de cadrele medicale şi apartinatori-- pacientul va avea o îmbrăcăminte lejeră-- pacientul va avea o îmbrăcăminte lejeră
-pansarea plagilor
pacientul este ajutat in efectuarea ingrijirilor igienice- in zilele 3,4,5 este capabil de a efectua ingrijirea personala
9.A EVITA PERICOLELE
-anxietate- dispoziţie depresivă-durere-afectare fizica si psihica-risc de autogresiune -riscul violentei fata de altii
-plagi prin autoagresiune-pierderea stimei de sine-incapacitate de a face fata realitati
-agitatie-iritatie-agresivitate-tentativa de suicide-neincredere
-durere-risc de a-si face rau
–evitarea suicidului-redobandirea interesului pentru desfasurarea unor activitati-calmarea pacientului
AUTONOME-supravegheza permanent pacientul-asigura conditii de mediu adecvate ,pentru a evita pericolele prin auto accidentare-asigura un mediu de protective psihica DELEGATE-administrare medicamentelor prescrise ,Diazepam,i.m,Tiapridal
In primele zile pacientul prezinta stare de agitatie crescuta,amenintand ca se va sinucide ,si find si foarte agresiv Din ziua 5 sub efectul medicatiei starea psihica se inbunatateste ,nemai fiind agresiv si agitat
10.NEVOIA DE A COMUNICA
Agresivitate-comunicare ineficienta la nivel afectiv-confuzie
Diminuarea stimei de sine-anxietate
-agitatie-agresivitate-ingrijorare
-comunicare dificila -bolnavul sa comunice adecvat
-linisteste bolnavul cu privire la starea sa -familiarizeza bolnavul cu privire la starea sa -cerceteaza posibilitatile de comunicare a bolnavului-asculta pacientul fara sa-l intrerupa
In primele zile pacientul comunica inefficient find agitat si nelinistitDin ziua 5 pacientul incepe sa comunice bine cu cadrele medicale si ceilalti pacienti
57
11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPILOR CONVINGERI,DE A PRACTICA RELIGIA
Dificultatea de a actiona conform propilor convingeri
-neacceptarea bolii
Nelinistea-spitalizarea-autopedepsirea-frustrare
-nelinistea fata de sine
Sa indeplineasca actiuni dupa sistemul sau de valori-sa si exprime rezolvarea conflictului
AUTONOME-sa sustina moral pacientul-ajuta bolnavul sa-si identifice cauza frustrari-il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile
In primele 3 zile pacientul este agitat ,neinteresat de nici o preocupare ,Din zilele urmatoare pacientul are mici activitati si preocupari
12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
Dificultate de se realizaSentiment de neputinta
-perturbarea stimei de sine-singuratate
-nu poate trece peste anumite momente critice-nemultumire
Alterarea stimei de sine
Sa participle la activitati la alegere
AUTONOMEIndruma pacientul spre acivitati utile-il ajuta in reevaluarea capacitatilor sale-il sustine in realizarea unor proiecte
La internare pacientul era tot timpul nemultumit si neinteresat de nimic .pe parcursul internari a inceput sa fie preocupat de mici activitati practice
13.NEVOIA DE A SE RECREEA
Dezinteres in a indeplini activitati recreative
-durere-stare depresiva -slabiciune
-anxietate-conflicte si esecuri in inplinirea rolurilor sociale
-neparticiparea la activitati recreative
-sa participle la activitati recreative
AUTONOME-planifica activitati recreative impreuna cu pacientul-are in vedere ca activitatile sa nu-l suprasolicite
In primele trei zile pacientul prezenta intres pentru nici o activitate,apoi si-a revenit participand la activitati recreative,asculta radio
14 . A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Dificutate de a invataLipsa de cunostinte
-anxietate-dificutatea accesului la informatie
-bolnavul nu are cunostinte referitoare la boala si imprtanta respectari tratamentului
Lipsa cunostintelor despre boala
-sa fie informat despre boala sa
AUTONOME-corecteaza deprinderile nesanatoase-stimuleaza dorinta de cunoastere-constientizeaza bonavul asupra responsabilitati privind sanatatea
Pacientul prezenta cunostinte ,minime despre boala sa ,pe parcusul internari a fost informat despre problemele sale de sanatate si modul de inbunatire a sanatatii
58
Sub tratamentul specific, vitamine şi anxiolitice, evoluţia pacientului este favorabilă,
externându-se după 18 zile, cu recomandările: continuă tratamentul efectuat, întreruperea
definitivă a consumului de alcool, dispensarizare psihiatrică teritorială.
Se externează cu indicaţiile:
- psiho-igienă
- interzicerea consumului de alcool
- evitarea psiho-traumelor
Continuarea tratamentului cu:
Coaxil 1 – 1 - 1 minim 3 luni
Carmabazepină 200 mg. 1 – 1 - 1 tb./zi 1 an
Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lună
Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an
CAZUL 2
Pacient cu schizofrenie cu idei suicidare
GRILA DE CULEGERE DATE
Nume,Prenume: O.M
SEX:masculin
VARSTA:30 ani
Nationalitate:romană
Domiciliu:com. Goleşti,jud. Vălcea
Date Antopometrice - Greutate – 64 Kg
- Inaltime – 172 cm
-Grup sanguin-01
- Rh – (-)
Alergii:neagă
Proteze – nu prezinta
Acuitate Vizuală Si Auditivă – bună
Somn Modificat – insomnie
59
Mobilitate – integra
Antecedente Heredocolaterale – nesemnificative
Antecedente Personale – Apendicectomie in 1995
Conditii de viata si munca – Pacientul locuieste cu mama intr-o casa cu 3 camere, bine
incalzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 8 clase primare la o scoala
normala.
Gusturi personale si obiceiuri – Pacientul prefera carnea de pasare si lactate, consumator
ocazional de cafea, tutun, nu consuma bauturi alcoolice.
Motivele Internarii:-tentativa de suicid
– stare de neliniste psihomotorie
- delir de persecutie
- interpretativitate
- suspiciozitate
- insomnie
ISTORICUL BOLII
Pacientul O.M in varsta de 30 de ani se internează in serviciul psihiatrie – cronici pentru ,idei
suicidare ,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate.
Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in urma cu aproximativ 10 ani avand repetate
internari in servicul psihiatrie.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE
-schizofrenie paranoidă
EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase – palide
Sistem limfloganglionar – nepalpabil
Aparat digestiv
Sistem Osteoarticular – intregu
Aparat respirator – torace normal conformat cu sonoritate pulmonara
bilaterala. Murmur vesicular present R=18/min
Aparat Cardiovascular TA= 120/70 mm Hg
Puls = 78p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine bătute
60
Dentiţie incomplete
Limba de aspect normal
Abdomen suplu nedureros la palpare, participă spontan la miscarile
Dupa toaleta riguroasa a organismului genitourinare se recolteaza urina din mijloculul
jetului urinar intr-o eprubeta sterila
Negativa
Coprocultura
Se recolteaza scaun in recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite
Negativa
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR(diagnostic de ingrijire)
Anamneza a identificat modul de satisfacere a nevoilor fundamentale, dupa cum
urmează:
Nevoia Manifestari de independenta Manifestari de dependenta1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Frecventa respiratorie normala varstei 18r /min. Respiratie buna pe nas de tip costal inferior: TA-120/70mm Hg, AV-78p/min
Nevoia nu este afectată
2.Nevoia de a bea si a manca
l. Reflex de deglutitie prezent, digestie nestingherita, Tranzit intestinal prezent.
Nevoia nu este afectată
3.Nevoia de a elimina Lojele normale libere, mictiuni fiziologice, scaun normal 1/zi
Nevoia nu este afectată
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Postura adecvata si miscari adecvate. Facies sumbru, ochii incercanati
Nevoia nu este afectată
5.Nevoia de a dormi,a se odihni
Nevoie afectată Somn modificat. Adoarme cu greutate si se trezeste obositStare de neliniste Insomnie, oboseala, iritabilitate
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Capacitate fizică de imbracare si dezbracare. Vesminte adecvate
Nevoia nu este afectată
7.Nevoia de a-si mentine Temperatura corporala Nevoia nu este afectată
62
temperatura in limite normale
36.7ºC masurata in axila. Piele roz, transpiratie minima, temperatura mediului ambiant 22ºC
8. Nevoia de a fi curat Igiena corespunzatoa. Piele curata, neteda, catifelata normal pigmentata
Nevoia nu este afectată
9.Nevoia de a evita pericolele
Nevoie afectata Risc de suicidInsecuritate fizica si psihologicaVulnerabilitate fata de pericole. Afectare psihica. Risc de accidente, comportament agresiv
10.Nevoia de a comunica Nevoie afectată Comunicare ineficienta la nivel afectiv - agresivitate Oboseala, tulburari de gandire, suspiciozitate
11.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
Nevoie afectată Pierderea imaginii de sine, tulburari de gandireReligie ortodoxa, nu foloseste obiecte religioase Frustrare
12.Nevoia de a se realiza Nevoie afectată Lipsa motivatiei, ambitieiDevalorizare, diminuarea motivatiei interesuluiTulburarii de gandire, pierderea imaginii de sine
13.Nevoia de a se recreaStare de destindere crescuta in fata televizorului, petrece 10-12 h in fata acestuia, merge cu prietenii in oras ocazional
Nevoia nu este afectata
14.Nevoia de a invata Dorinta si interes de independenta, prezinta interes in acumularea de cunostinte, prezinta abilitatea de a invata
Nevoia nu este afectată
PROBLEME DE DEPENDENTĂ
----anxietate severă -
-perturbarea imaginii de sine
- incapacitatea de a se odihnii
- comunicare inadecvată la nivel afectiv
- dificultatea de a-si asuma rolul social
63
- incapacitatea de a se adapta la realitate
-vulnerabilitate fata de pericole
- deficit de cunostinte
DIAGNOSTIC DE NURSING
Idei suicidare,amenintari cu suicidul
-Anexietate severă din cauza afectarii psihice manifestata prin suspiciozitate, interpretivitate.
-Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
-Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate
psihologica.
-Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin
comportament agresiv.
-Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata prin
frustare.
-Alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire si pierderea de sine, manifestata
prin lipsa motivatiei.
-Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de
informatii
TRATAMENT
Zyprexa Cp. 10.mgOral
Antipsihotic 10 mg
NitrazepamCp. 5 mg Oral
Anticonvulsivant 5 mg5 mg
Plegomazinf. I.M
Hipotermizant12.5 mg12.5 mg
Diazepam f, 10 mg
Anticonvulsivant 10 mg 10 mg
Recalcefiant 750 mg250 mg
64
Piracetam Cp 250 mg Oral
Nootrop.(favorizeaza procesele mintale si protejeaza neuronii cerebrali fata de
agresiuni).800 mg 400 mg
Vitamine Complex C 1 dr/zi
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR - stabilirea obiectivelor pentru asigurarea satisfaceri nevoilor afectate OBIECTIVE- asigurarea conditiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului intr-un salon luminos, aerisit, cu temperatura si umiditate optima(22 de grade C), lipsa curentilor de aer, cu pat confortabil si cu lenjerie de pat curate precum si lenjerie de corp curate
- pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic
- pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe toata durata spitalizarii
- pacientul sa fie supravegheat atent pe toata durata internarii
- asigurarea medicatiei prescrise de medic
- pacientul sa beneficieze de pregatire fizica si psihica adecvată in vederea oricarei tehnici interprinse
- mentinerea functiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia de temperatura
- pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare
- mentinerea legaturii pacient-familie pe toata durata spitalizarii
- pacientul sa prezinte o stare de confort fizic si psihic in urmatoarele zile
- prevenirea complicatiilor prin indepartarea obiectelor ascutite din preajma pacientului, izolarea lui in camera special amenajata sau imobilizarea lui in camasa speciala pana la diminuarea agitatiei psihomotorii
- pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in urmatoarele zile
INTERVENTIILE DELEGATE1. recoltarea produselor biologice pentru analize de laborator : sange si urina
2 administrez la indicatiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative,
tranchilizante, hipnotice si vitamine
INTERVENŢII AUTONOME
65
- asigur conditiile de microclimat si mediu securizat
- am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului
- supraveghez, masor si notez in foia de temperatura functiile vitale ale pacientului
- colaborez cu echipa de ingrijire
- asigur regimul alimentar corespunzator
- incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie
- informez familia despre starea pacinetului
- pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea oricarei tehnici ce urmeaza a fi efectuata- insotesc pacientul de medic in alta sectie de la orice alt examen recomandat specialitate
- planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa beneficieze de un numar de ore suficiente de somn
- supraveghez atent comportamentul pacientului si informez medicul cu privire la orice schimbare
- imobilizez pacientul la indicatia medicului in camasa speciala pentru evitarea ranirii sale sau a celor din jur
- efectuez educatia pentru sanatate si verific gradul de luare la cunostinta de catre pacient si de catre familie
- insoţesc pacientul pe tot parcursul externarii pana la redarea acestuia familiei
Evaluare
-amenintarile cu suicidul si ideile suicidare au disparut din comportamentul pacientului
- In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu
securizat
- S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare
- In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata la minim prin
aplicarea unui tratament sedativ si a unui program de odihna
- Insecuritatea psihologica a fost diminuata pacientul fiind increzator in vindecarea sa
-Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi poate exprima
sentimentele, emotiile
- Sentimentul de frustare al pacientului a fost inlaturat, pacientul este increzator in Dumnezeu ca
va depasi situatia de criză.
66
- Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are nevoie de ajutor,
-Lipsa cunostiintelor despre boala, tratament, stare de neliniste, au fost inlaturate parţial avand
in vedere capacitatea de inţelegere a pacientului
EXTERNAREA PACIENTULUI
STAREA PACIENTULUI LA EXTERNAREPacientul O.M in varsta de 30 ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru amenintari cu
suicidul,idei suicidare,stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate,
suspiciozitate, insomnie.
Sub tratament neuroleptic atipic, sedativ anxiolitic, evolutia a fost favorabila. Se externează
ameliorat
RECOMANDARI LA EXTERNARE- Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare
- Control periodic prin ambulatorul de specialitate
- Supravegherea permanenta medico-sociala
-Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si simptomelor
67
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE PARANOIDĂ CU IDEI SUICIDARE PLAN NURSING CAZUL 2
Nume O,Prenume MDiagnostic medical , SCHIZOFRENIE PARANOIDA CU IDEI SUICIDARE Diagnostic de nursing : pacient partial dependent in sadisfacerea a 5 nevoi fundamentaleData internarii: 18.01.2011Data externarii: 2.02.2011
NEVOIA PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE
MANIFESTARE DEPENDENTA
DIAGNOSTIC DE NURSING
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
.Nevoia de a dormi,a se odihni
Dificultatea de a se odihni
-anxietate.stare de agitatie
-insomnie-somn perturbat
-ore insuficiente de somn
-program de odihna si somn corespunzator
AUTONOME-ajut pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene-observa si noteaza calitatea ,orarul somnului-intocmeste un program de odihna corespunzator organismuluiDELEGATE-administrare Diazepan 1f. i.m
In primele zile pacientul prezinta un somn agitat ,fragmentat-in zilele urmatoare calitatea somnului s-a inbunatatit pacientul odihnindu-se
Nevoia de a evita pericolele
-anxietate-risc de autogresiune
-incapacitate de a face fata realitatii-tulburari de gandire
-agitatie-iritatie-agresivitate-tentativa de suicid-neincredere
-risc de a si face rau
–evitarea suiciduluicalmarea pacientulu
Autonome-supravegheaza permanent pacientul-asigura conditii de mediu adecvate ,pentru a evita pericolele prin auto accidentare
In primele zile pacientul prezinta idei suicidare amenintand cu autogresiunea. Dupa ziua 6 ,este mai calm,si nu
Comunicare ineficienta la nivel afectiv - agresivitate tulburari de gandire, suspiciozitate
.tulburari de gandire-vorbire incoerenta-delir-halucinatii
neliniste,lipsa de liniste sufleteasca,framantarianxietate,sentimentprofund de disconfort si tensiune
-comunicare dificila
-bolnavul sa comunice adecvat
Autonome-linisteste bolnavul cu privire la starea sa .familiarizeaza bolnavul cu mediul ambiant-cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului
Pacientul comunica ineficient prezentand halucinatii si stare de delir. Pe parcursul tratamentului incepe sa revina la realitate
.Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
Dificultatea de a actiona conform propilor convingeri
-neacceptarea bolii
.anxietate-stres - tulburari de gandire
-nelinistea fata de sine
Sa indeplineasca actiuni dupa sistemul sau de valori
Autonome-sa sustina moral pacientul-ajuta bolnavul sa-si identifice cauza frustrari-il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoileIl pune in legatura cu persoanele dorite
Pacientul prezinta ticuri comportamentale,sentimentul ca este urmarit ,si nu poate face ce ar vrea. Pe parcursul tratamentului problemele se amelioreaza,
.Nevoia de a se realiza
Dificultate de se realiza
-tulburari de gandire-anxietate
-pacientul nu considera necesar sa efectueze activitati,este dezinteresat-este preocupat in permanenta de obsesile sale
-incapacitate de realizare -sa fie constient
de propia sa valoare-sa-si recapete interesul de sine si de altii
AutonomeIndruma pacientul spre acivitati utile-il ajuta in reevaluarea capacitatilor sale-il sustine in realizarea unor proiecte
Pacientul prezinta o lipsa de motivatie de a se realiza fiind interesat doar de mici activitati pe tot parcursul internari
69
CAZUL 3
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTOXICATIE VOLUNTARĂ
MEDICAMENTOASĂ
GRILA DE CULEGERE DATE
Numele S. Prenumele V.A.
Varsta 33ani
Sexul masculin
Domiciliu : Localitatea Rm. Vălcea ,Judetul Vălcea
Data internarii :Anul : 2011 Luna: mai Ziua 19 Ora: 18,05
Data externării :Anul 2011 Luna: mai Ziua 21 Ora : 12,40
Motivele internării: ingestie voluntară medicamentoasă, în scop suicidar.
DIAGNOSTIC DE NURSING;PACIENTUL PREZINTA 11 NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
DATA INTERNARII:19-05-2011
DATA EXTERNARII;21-05-2011
NEVOIA PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE
MANIFESTARE DEPENDENTA
OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
1.NEVOIA DE A AVEA O BUNA RESPIRATIE
Alterarea respira iei ţ
anxietate -tahipneetahicardie
Pacientul sa aiba 16-18 r/min si puls 60-80 min
AUTONOME-asigur pozitia sezand sau semi sezand a pacientului-masor R .P T.A.-asez bolnavul in decubit dorsalDELEGATEEfectuare lavaj gastric-administrare glucoza5%
R 26r/minP 98 min
2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Alimentatie inadecvata prin deficit
Abuz de medicamente
durere Pacientul sa se alimenteze corespunzator-sa se hidrateze corespunzator
AUTONOME -asigur conditile de mediu necesare servirii mesei-alimentez pacientul-hidratez
Pacientul prezinta dureri abdominale
74
3.NEVOIA DE A ELIMINA
Eliminari urinare inadecvate cantitativ
Intoxicatie medicamentoasa
oligurie Pacientul sa aiba eliminari normale cantitativ
AUTONOME-asistenta face zilnic bilantul hidric-hidrateaza pacientul
Pacientul are eliminari reduse cantitativ,500 ml zi
4.NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTURĂ
Necoordonarea miscarilor
Durere Dificultaţi de deplasareAtonie musculara
-pacientul sa nu aiba dificultati de miscare
AUTONOME-supravegheaza pacientul-ajuta pacientul in efectuarea miscarilor-il sprijină in timpul deplasarilor
Pacientul prezinta o postura corporala midificata datorita starii generale alterate
5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Dificultatea de a se odihni
-anxietate.stare de agitatie
Somn perturbat -program de odihna si somn corespunzator
-pierderea stimei de sine-incapacitate de a face fata realitati
Afectare fizica-tentativa de suicide
–evitarea suicidului-protejarea pacientului de pericole
AUTONOME-supravegheza permanent pacientul-asigura un mediu de protective psihica DELEGATEAdminstrarea tratamentului
la inceputul tratamentului pacientul este confuz ,din ziua 2 incepe sa fie integrat in mediul spitalicesc
9.NEVOIA DE A COMUNICA
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
-intoxicatie medicamente
Vorbire incoerenta-apatie-idei de suicid
-bolnavul sa comunice adecvat
AUTONOME-linisteste bolnavul cu privire la starea sa -familiarizeza bolnavul cu privire la starea sa -cerceteaza posibilitatile de comunicare a bolnavului
Pacientul comunica confuz cu cei din jur,prezentand stare depresiva
10.Nevoia de a se realiza
-tulburari de gandire
-perturbarea stimei de sine-anxietate
nemultumire Sa participle la activitati la alegere
AUTONOMEIndruma pacientul spre acivitati utile-il ajuta sa-si faca un plan zilnic
Pacientul prezinta putin interes spre orice activitate,manifestand stare de apatie
76
.orinteaza pacientul spre activitaţi corespunzatoare capacitati lui
12.Nevoia de a se recrea
Dezinteres in a indeplini activitati recreative
-stare depresiva -anxietate-conflicte si esecuri in inplinirea rolurilor sociale
-sa participle la activitati recreative
AUTONOME-planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
Pacientul prezinta o stare generala alterata
14 . A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
Dificutate de a invata
Anxietate-durere
Nesiguranta-carente educationale
-informarea pacintului despre un mod de viata sanatos
AUTONOME-stimuleaza dorinta de cunoastere
Din a 2 zi pacientul incepe sa fie interesat sa afle mai multe despre boala sa
77
CONCLUZII
Tentativa de suicid este o consecintă gravă a problemelor psihice sau a tulburărilor de
comportament ce aduce numeroase afectari fizice si pshice care pot duce pana la deces.
Bolile psihice sunt caracterizate printr-o multime de perturbatii ale functilor vitale. Ritmul
somnului si al respiratiei,reglarea temperaturi,necesarul de hrana,activitatea cardiovasculară si
digestia ,oscilaţi ale dispozitiei initiativelor si spontaneitatii.
Recuperarea necesită o perioadă lungă de timp(fiecare antipsihotic işi face efectul de regulă
după aproape două saptamani) iar supravegherea ridică probleme complexe si costuri ridicate.
Lucrarea de diploma cu tema „Ingrijirea pacientilor cu tentativă de suicid” am intocmit-o
sub observand a trei pacienţi cu acest diagnostic si are drept scop de a descrie ingrijirile
acordate persoanei suferinde,pentru a-i sadisface nevoile fundamentale ce stau la baza ingrijiri
omului bolnav si sanatos.
Planul de îngrijire face parte integrantã din planul terapeutic stabilit de medic şi este adaptat
modelului conceptual al Virginiei Henderson care presupune ca în executarea profesiei de
asistentã medicalã trebuie sã se creeze o ambianţã în care valorile, obiceiurile, religia şi
credinţele individului trebuie respectãte. Acest lucru presupune o colaborare permanentã cu
bolnavul, o cunoaştere amãnunţitã a nevoilor şi necesitãţilor acestora.
Cele trei cazuri clinice discutate se structureazã sub forma celor 14 nevoi fundamentale
reflectate sub aspect social, psihologic şi bio-fiziologic. Toţi cei trei pacienţi au beneficiat de
îngrijiri corespunzãtoare, individualizate pentru fiecare bolnav, în parte.
Studiul a fost fãcut pentru bolnavi de vârste diferite , sexe diferite.
Problema prioritarã, pentru care bolnavii se prezintã la medic este tentativa de autogresiune ce
pune in pericol grav viaţa pacientul ,avand drept cauza principala boala psihică.
Astfel, am stabilit cã prima nevoie afectatã în cazul bolnavilor este "Nevoia de a evita
pericolele", datoritã riscului de a repeta tentativa de suicid si a multiplelor complicaţii ce pot
apare . Repausul la pat ,imobilizarea îndelungatã poate conduce la complicaţ escare sau atrofii
musculare ce pot altera grav starea generalã a pacientului.
O altã nevoie afectatã este "Nevoia de a fi curat şi de a-şi proteja integritatea tegumentelor"
şi "Nevoia de a se îmbrãca şi dezbrãca" datoritã dificultãţii de a-şi acorda îngrijirile necesare.
78
Datoritã alimentaţiei inadecvate în calitate şi cantitate, inapetenţei şi a mediului spitalicesc,
am considerat afectatã şi "Nevoia de a se alimenta şi hidrata". Tot datoritã mediului inadecvat, a
durerilor, a constrângerilor fizice este afectatã major şi "Nevoia de a dormi, a se odihni".
Pe lângã nevoile prezentate, mai sunt afectate şi alte nevoi (dar parţial),
cum ar fi:
„ Nevoia de proteja tegumentele si mucoasele”
„Nevoia de a comunica”
"Nevoia de a se recreea"
"Nevoia de a fi util"
"Nevoia de a învãţa"
"Nevoia de a-şi practica religia"
O tulburare psihică influenţează funcţionarea globală a pacientului (imposibilitatea de a se
îngriji pe sine), în aşa măsură încât acesta nu va putea de unul singur să se adapteze la cerinţele
unei vieţi armonioase în societate.Omul respectiv este îndrumat spre îngrijirea psihiatrică
temporară sau permanentă
.Pacientul va fi ajutat să-şi regăsească modul de funcţionare normal, unii devenind capabili să
se îngrijească complet pe sine înşişi, alţii, cum ar fi pacienţii psihiatrici cronici, vor rămâne
dependenţi de îngrijiri.
79
BIBLIOGRAFIE
L. Titircă – „Ghid de nursing” Ed. Viaţa Medicală, 1992.
. V. Predescu – „Psihiatrie” Ed. Medicală, Bucureşti, 1976.
. L. Titircă – „Urgenţe medico-chirurgicale” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
.Titircă L., Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenţii
medicali,Ed.Viata Romomanească, Bucuresti , 2001
Durkheim, E – Despre sinucidere, Ed. Institutul European, Iaşi, 1993;
Larruse – Dicţionar de psihiatrie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998;
Larrouse – Dicţionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000;
Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti,1979
Predescu, V – Psihiatrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1989;