10 XVIII Neocls Romant Realism 2013 14

8/18/2019 10 XVIII Neocls Romant Realism 2013 14

1/28

ARTA EUROPEANĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA•Creşterea populaţiei cu peste 50% în mai puţin de ¾ secol, mai ales prin diminuarea

mortalităţii (în 1731 este înfiin ată cademia de c!irur"ie#ț ca urmare creşte cererea de produse, seintensifică circulaţia mărfurilor şi a $anilor, comerţul maritim ia a &nt ( n"lia, 'ranţa, ările de)os#, se acumulea*ă capital+ e îm$o"ăţesc ţările din nord- estul .uropei, se produce un a &nt alte!nicii care are ca urmare creşterea randamentului muncii+ /e această cle omul de ştiinţă,in entatorii, sa an ii de in persona e la modă, stau la masa su eranilor şi mecenaţilor+ untțmoti ele pentru care secolul al 2 -lea este consideratsecolul raţiunii.

• 4e* oltareafilosofiei, le"ată i ea de de* oltarea ştiinţelor e perimentale, pune accent peșo$ser area naturii şi deducerea le"ilor ei+ 6arii filo*ofi ai timpului sunt 8ant în 9ermania, 4a id:ume în n"lia, 2oltaire, )+ )+ ;ousseau, 4iderot în 'ran a+ț

• ouc!er#+


2/28


3/28

Fig. 1. &oucher. 'ejunul./ictor fa orit pentru 4oamna de /ompadour, >ouc!er, surprinde în această scenă de "en confortul locuinţei la modă însocietatea no$iliară forme decorati e specifice pentru !ococo (asimetrice, unduitoare#, eselă şi o$iceiuri aduse dinKrient (la de un se ser ea cacao în ase orientale#+

Fig. . Porţelan "e la RosenthalFig. (. &oucher. 'oamna "e Pom)a"our


4/28


5/28

Fig- arh. iemermann/ Cate"rala "in Wiess.


6/28

Fig- arh. iemermann/ Cate"rala "in Wiess.

Fig. Arh. 0no els"orff/ Palatul %anssouci 213*+-13*4/ Pots"am5. Pa6ilionul chinezesc 2Pa6ilionul Ceaiului5

6oda călătoriilor în Krientul îndepărtat ( ndia, c!ina, aponia# a adus in .uropa nenumărate

Ararită iA sau Acurio*ită iA, pentru care se or"ani*au Aca$ineteA pentru a fi e puse i*itatorilor, unț țse puteau admira ase cu forme deose$ite, păsări, roci + a+ 4e la cacao (fi"+ >ouc!er# i ceai (fi"+ș ș/a ilionul#, la modelele parcurilor (fi"+# noi o$iceiuri pătrundeau în ia a cotidiană , împreună cuțta$ieturile sau ustensilele corespun*ătoare dar i cu persona ele e otice repre*entate în sculptură sauș pictate+


7/28

4ecoraţia ;ococo înseamnă a$undenţă de elemente florale dispuse pe re uri e"etaleunduitoare, asimetrice, elemente decorati e cu animale şi păsări e otice, porţelanuri e puse pemo$ilier şi pe consolele de pe pereţi+ Camere în care ornamentele în relief sunt aurii sau policrome pe pereţi al$i sau opsiţi în culori pastelate+

Arta englezău$ordonată p&nă atunci picturii italiene, flamande sau olande*e, în acest secol arta en"le*ă se

afirmă prima dată în ci ili*aţia europeană prin pictură şi arta amena ării parcurilor+=+ 0ent e cel ce iniţia*ă o atitudine specific en"le*ă faţă de or"ani*area "rădinilor şi

parcurilor (ar!itectura peisa"eră#, ruptă de "eometri*area france*ă şi italiană+ u$ influenţaKrientului îndepărtat (C!ina, )aponia# 8ent a o$ser at că Nnatura e ită liniile drepteA ca atare a păstrat mar"inea naturală, ondulată, a eleşteelor ($a*ine, lacuri#, a lăsat "rupuri li$ere de copaci săalterne*e cu pa işti de iar$ă, a detaşat 1-3 ar$ori rămuroşi de restul unei li*iere pentru a le pune în

aloare monumentalitatea coroanelor+


8/28

Fig. ains!orough. "ortretul doamnei de #eau$ort.

1ig. 2oshua 3e4nolds. /utoportret %irecție &ococo' (rin grație'

culori 0irec ie neoclasicistă prin lumină, culoare, compozi ieț ț pastelate, lumină

Arta spaniolă în sec. XVIIIGOYA ( 1746 )18 8 !

Kpera lui 9oMa reflectă iaţă frăm&ntată a paniei+ $solutism monar!ic opulent dar fărăacoperire (oprirea flu ului de aur din colonii i pauperi*area păturilor sociale inferioare#, simpatiaș pentru iluminismul france* dur contracarată de in a*ia france*ă, urmată de restauraţie i deșautoe ilul artistului în 'ran a, la >ordeau , drama personală a $olii incura$ile fac din 9oMa un artistțsensi$il l a de*astrele prin care trece poporul lui, frăm&ntat, care dă fr&u li$er dramelor i i*iunilorșinterioare personale, precursor autoritar al personalită ii artistice de tip modern+ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/1746http://ro.wikipedia.org/wiki/1828http://ro.wikipedia.org/wiki/1746http://ro.wikipedia.org/wiki/1828


9/28

1+ Ca i al i arti tiș ț șspanioli 9oMa este unmare colorist, unmaestru al "riurilor sidefii su$til armoni-*ate, al sclipirilor de

aur şi lumină accen-tuate de fundalul ne-"ru ( "amilia lui &arol al 123lea, Majas labalcon, 4mbrelu+a#continuă tradiţia pictu-rii spaniole+

"ig. Go'a. Majas labalcon.

ucirea ful"urantă cu mari pre io*ită i cromatice aț ț

e mintelor fetelor esteșe iden iată i capătă relief ț ș prin re"ia luminilor,fundalul întunecat iș

$alustrada $alconuluiaflată în prim plan+

;emarcată de .duard6anet, mare admirator al

artei spaniole dar iș personalitate cu o

autoritate aparte în r&ndultinerilor impresioni ti,ș

compo*i ia a fi reluată înț

ariantă modernă deacesta, ca i acea a lucrăriișA3 mai 1Q0QA

I+ 9oMa se află printre marii maeştrieuropeni aflaţi larădăcina

mpresionismului, a picturii moderne, prinstudiul luminii,spontaneitate, tuşali$eră (. + ăptăreasadin %ordeaux#F3+ 4ă c!ip elementuluifantastic, uni ersuluisău interior, practic&nd pictura-cat!arsis, (Colosul, a$atul, omnul raţiuniiR#S+ /refi"urea*ă . presionismul ( 5ngroparea sardelei, #rocesiunea flagela+ilor, *aturn devor/ndu3şi fiii, &e spui6# prin fi"ura-mască, e presi itatea e tremă+5+ /articipă la drama poporului său declan ată de ocupaţia napoleoniană (. ecuţia de la 3 6aiș1Q0Q, "ra urile din ciclul 4e*astrele ră*$oiului#+


10/28

Fig. o*a. + mai ,- -.


11/28


12/28

0ezastrele războiului, -auromachia# fără a e ita emoţia st&rnită de eroism, demnitate, de tradiţiacoridelor+

Fig. o*a. 2ă(tăreasa din #ordeau3

ARTA EUROPEANĂ ÎN SECOLUL AL XIX-LEA;e oluţia france*ă, proclamarea imperiului, cu toate frăm&ntările ce le-au precedat şi cu

consecinţele lor au determinat şi înnoirea "&ndirii sociale la ni elul între"ii .urope+4escoperirile ştiinţifice au condus la ino aţii, la apariţia unor noi mi loace de comunicare

(căi ferate, tele"raf, ca$lu transatlantic# determin&nd şi re oluţionarea mentalităţii şi mora urilor+ <noile condiţii, artiştii ori de in alienaţi ori se lasă antrenaţi în &rte ul pro"resului+


13/28

Eematic *erbările galante ale ;ococo-ului sunt înlocuite cu lecţii se ere despre irtuteîntruc!ipate de persona e înno$ilate de sacrificiul de sine şi de patriotism eroic+

Ee!nic luminile sc&nteietoare, liniile ondulate sunt înlocuite cu contururi clare, cu suprafeţede culoare $ine delimitate+

Compo*iţional dia"onala şi linia cur$ă sunt înlocuite cu ima"ini frontale, spaţiul plastic cecuprinde persona ele este o NcutieA perspecti ală simplă (ca spaţiul unei scene de teatru#+

Condiţiile ce au fa ori*at apariţia ?eoclasicismului• 1. ?e oia unei sc!im$ări, unei înnoiri faţă de epoca ;ococo-ului• . nfluenţa !otăr&toare a filo*ofiei care se manifesta împotri a superficialităţii, fri olităţii din

epoca ;ococo, su$liniind dreptul omului la li$ertate şi la ade ărurile profunde ale ieţii+Fig. :ac;ues #ouis 'a6i"/

:urămen amin =. E ( n"lia#, ntonio C ?K2 ( talia# ş+ a+

=eoclasicismul francez

)acWues- ouis 4a id (17SQ-1QI5#, călător în talia, cunoscător al operei lui =incHelman,reali*ea*ă fi*ionomii puternice, încărcate de pasiune şi suferinţă, cu un desen foarte corect+


14/28

Fig. 'a6i". >ncoronarea lui =a)oleon

Fig. 'oamna ?oitessier


15/28

copiindu-se la dimensiuni mărite monumente antice Arcul de triumf din /lace de lA.toile, $iserica a Madeleine, 0omul invalizilor, mari pieţe şi $ule arde unde să poată defila armata+

rcul triumfal din /lace de lX.toile, construit pentru comemorarea ictoriilor militare,o$iceiul antic al oma"ierii trupelor conduse de împărat după marile campanii ictorioase+


16/28

RO1ANTIS1UL apărut la început sec+ al -lea, apo"eul înscriindu-se în perioada 1QI5-1Q50+ ;efle ele

lui au fost înre"istrate p&nă la mi locul sec+ al -lea+ -a de* oltat în opo*iţie directă ş permanentă cu ?eoclasicismul, cuprin*&nd ma oritatea centrelor artistice europene+

Prelu"ii ale ;omantismului• .lementul fantastic şi descărcările psi!ice, emoţionale, din opera lui 9oMaF• i$ertatea şi strălucirea tuşei din pictura ;ococo-ului (mai ales din pictura lui 'ra"onard#F• entimentalismul de a stimulat de arta sec+ al 2 -leaF• .ntu*iasmul lui 4iderot pentru poe*ia populară (&/ntecul lui !oland în 'ranţa, &/ntecul

7ibelungilor în 9ermania#F .ntu*iasmul lui )+ )+ ;ousseau pentru natură ( e*i romanul 8mile#F• 9ra urile pline de ruine şi tene$re ale italianului /iranesi (Eemniţele# şi melancolia ruinelor

pictate de :u$ert ;o$ert în 'ranţa+

Fig. Cas)ar 'a6i" FR8B'R8C/ ?ănăstirea "in )ă"ure

Caracteristici di ersitatea formelor de manifestare, ceea ce nu e clude e istenţa unor elemente comune, definitorii pentru între"ul curent artistic

• ;e endicarea li$ertăţii de creaţie şi de manifestare a personalităţii artistului+ 4inacest punct de edere ;omantismul impune, pentru artistul modern şi pentru modul în care eleste perceput la ni elul între"ii societăţi, ideea unicităţii operei de artă şi ideea autonomieicreaţiei artistice ce a alimentat disputa Aartă pentru artă sau artă cu pro"ramA+

• nadaptarea artistului la pre*entul istoric, refu*ul realităţii şi• . a*iunea în trecut O prin intermediul ima"inaţiei, dar nu în uni ersul antic al

clasicismului ci în uni ersul medie al considerat mai apropiat de natură şi de ceea ce estenatural, ( e*i şi romanele lui =alter cott, 2ictor :u"o#+

• 2alorificarea ima"inaţiei şi afecti ităţii, nu a literaturii, ca în ?eoclasicism+ ici îşiaflă ori"inea mitul artistului $lestemat+

• pentru prima dată artiştii romantismului încearcă să e prime le"ătura secretă dintrearte mu*icalitatea ersurilor, forţa de e ocare narati ă a picturii şi sculpturii, forţa de e ocare aima"inilor descrise în literatură+


17/28

profun*imea filo*ofică+ e manifestă în literatură (poe*ia lui :einric! :eine, dramele istorice înersuri ale lui 'riedric! c!iller#, mu*ică ( c!umann, =e$er, c!u$ert#, ar!itectură (neo-"oticul 8+

'+ c!inHel termină catedrala din 8oln#+Fig. Cas)ar 'a6i" Frie"rich/ raD la răsăritul lunii.

Fig. Cas)ar 'a6i" Frie"rich/ #a or"ul unei coră ii.

umina crepusculară şi silueta oraşului sau monumentului cu marcantă amprentă a stilului"otic indică preferinţa între"ului curent ;omantic de a @e adaA spre acele timpuri considerate ideale prin faptul că raportau la ele un om li$er, lipsit de constr&n"erile unei ci ili*aţii @clasiceA, re"ulle"ate de educaţia şi de manifestările omului+


18/28

Fig. Consta le. Căruţa cu f


19/28

autorilor romantismului "erman (:eine şi c!iller#, e punerii în 'ranţa a unor lucrări create deEurner şi Consta$le şi circulaţiei "ra urilor după 9oMa şi /iranesi (N&arceri9#+

Caracteristici aparte ale ;omantismului france* de epocă postnapoleonianăG• 1. K ie amprentă politică dată de de*amă"irea "enerată de re*ultatele ;e oluţiei care a căpătatdouă direc iiț

prima e prima starea de melancolie, o$oseală, deprimare (poe*ia lui lfred de 6usset,romanele lui tend!al#a doua e prima m&nia, ră* rătirea, indi"narea +C!iar şi mu*icianul romantic "erman>eet!o en, care îi dedicase lui ?apoleon o simfonie c&nd acesta era e ponentul ideilor ;e oluţiei,îşi retra"e dedicaţia la deturnarea cuceririlor ;e oluţiei spre instaurarea imperiului, sc!im$&ndnumele respecti ei simfonii în N 8roicaA#+

• . ;omantismul france* post-re olu ionar are în centru omul acti , ener"ic, cu personalitateț puternică, ilustrati ă fiind opera luihHo"ore ,BR8CA # I artist plin de pasiune, entu*iasm,talent+ /asionat de cai pe care îi considera sim$ol al forţei nestăp&nite a naturii, - sim$ol pre*ent şiîn creaţia altor artişti ;omantici

E(#2ne 3ELACROIX 4567-46890/rieten cu >onin"ton, prin care se apropie de pictura romantică en"le*ă, şi cu 9ericault+ . un

mare colorist, format în admiraţia pentru Ei*ian, 2eronese, ;u$ens, =atteau+ 2iaţa i s-a desfăşuratca o permanentă luptă romantică, lăuntrică, a creatorului cu idealurile proprii, cu multe incertitudinişi insatisfacţii+ Kpera sa e considerată esenţa ;omantismului france* dinamismul liniilor, e altareasentimentului, intensitatea culorii, te!nica li$eră, îl situea*ă între marii maeştri ai picturii moderne+

propiat cercurilor literare pro"resiste, talentat traducător al lui !aHespeare, >Mron+Mron# , %arca lui 0ante, Măcelul din &hios, ibertatea conduc/nd poporul pe baricadele

revolu+iei, Moartea lui *ardanapal + ;enunţă la detalii, la istorismI

pentru a nu distra"e atenţia de laidee demnitate, umanism, ener"ie e presi ă+Fig. 'elacroiE. ?oartea lui %ar"ana)al

I 8storism (în pictură#[ reconstituirea scrupuloasă a cadrului istoric ar!itectură, eşminte, arme, o$iecte de recu*ită+


20/28


21/28

france*e moderne prin asimilarea unor noi materiale şi te!nolo"ii (structura metalică# pe care suntîncă aplicate ornamentele stilurilor istorice+

REALIS1UL;e oluţiile $ur"!e*e de la mi locul secolului al -lea au spul$erat multe ilu*ii romantice,

de enind un alon în e oluţia spirituală a .uropei+ Zrmările acestui fapt sunt a ersiune faţă de filo*ofia metafi*ică, idealistă,orientarea acti ităţii spirituale spre ştiinţă, raţiune, către ceea ce este concret, i*i$il,

practic, tan"i$il şi poate fi erificat e perimental (erau refu*ate isul, melancolia, ideali*area,re eriile#+

e produc multe descoperiri ştiinţifice şi in enţii te!nice (forţa a$urului, electricitatea, oţelul#care creau oamenilor con in"erea ilu*orie că pot stăp&ni forţele naturii, că deţin ade ărul a$solut+

cestea constituie condiţiile în care apare ;ealismul în artă, literatură+

Fig. Cour et/ Atelierul./re*ent&nd atelierul artistului , lucrarea transmite mesa e multiple în dreapta ta$loului sunt "rupaţi prieteni ai

artistului, adepţi ai sc!im$ării, ai moderni*ării artei+ Concentraţi, cu "estică liniştită, atenţi la demonstraţia pe care oface pictorul aşe*at în faţa şe aletului, lucr&nd la un peisa şi e plic&nd unui copil îm$răcat sărăcăcios+ ?udul şi

draperia, repre*ent&nd arta clasică şi în ăţătura academistă, sunt în spatele său+


22/28

Francois ?illet , 'aumier iș Corot/Kcoala "e la &ar izon(precursori, de fapt, ai ;ealismului# [heo"ore Rousseau, 4ia* de la/ena, 4au$i"nM, 4uprD, EroMon

COUR:ET.ste cel mai de seamă repre*entant al între"ii şcoli realiste în pictură+ Colorist de forţă ca

eneţienii, maeştrii spanioli, ;u$ens, ;enoir+ Cour$et se opune academismului şi romantismului( Atelierul #+ e încrede doar în oc!ii lui, refu*&nd fantasticul, poeti*area+ ]oc!ea*ă pu$licul format pe "ustul neoclasic şi critica de specialitate ( 0omnişoarele pe malul *enei#, cu po*iţia necontrolatăa persona elor, li$ertăţile ce şi le permite în compo*iţie, te!nică tuşe li$ere, culoare ie+

Fig. Cour et/ 'omniDoarele )e malul %enei.

. pasionat de natura săl$atică şi realistă dar nu-i place să picte*e în aer li$er - deşi creea*ăaceastă impresie prin lumină, atmosferă, mo$ilitatea apei, a refle elor ( "aleză la 8tretat, 2alul #+

C Rdmirator al lui

Consta$le, călător în talia,Corot a ea calitatea de a scoatela i eală cu e actitate natura

lucrurilor, concretul lor,te tura, structura+


23/28


24/28

surprinse în saloanele de pictură oficiale, în care se îm$ul*eau cu miile mici-$ur"!e*i semidocţi,de*orientaţi, incapa$ili să înţelea"ă sau să accepte alori artistice reale, mai ales c&nd ele depăşeauorientarea artistică oficială, academistă+


25/28

Fig. heo"ore Rousseau/ %tejari Jn )ă"urea Fontaine leau

heo"ore Rousseau cunoştea foarte $ine spectacolul naturii se lăsa mereu impresionat de el+imte A ocile ar$orilor, mişcările lor surprin*ătoare, arietatea formelor lor şi c!iar particulari*area

modurilor în care sunt scăldaţi în luminăA - cum spunea el+ stfel a un"e să redea emoţia în faţanaturii, spaţialitatea, ora la care a studiat lumina, atmosfera+ . personalitatea principală din "rup uldin care mai făceau parte EroMon, 4au$i"nM ş+ a+

Fig. 'au igny/ ?alurile r


26/28

Fig. royon/ Plecarea la te? referate? a(t e/al(are2asile F# RBA, Go'a, .ditura 6eridiane, >ucureşti, 1V75+/aul ?8=, B , 8stetica !ococoului, .ditura 6eridiane, >ucureşti, 1V77+6ono"rafii-al$um despre pictorii menţionaţi

/ EK2, 6i!ail, 1storia artei, ol , .ditura 6eridiane, >ucureşti, 1VJ7+4.> C8 , )aceH, 1storia artei. #ictură, sculptură, arhitectură+ .ditura ; K, >ucureşti, 1VVQ+C ;; E, /articia '+ ;+, 6 ;C 4^, sa$elle, &urente în pictură, arousse- Wuila, I001+4. C;K , .u"ene, urnal , .ditura 6eridiane, @>io"rafii, 6emorii, .seuriA, >ucureşti, 1V77+_ _> 1storia ilustrată a picturii, .ditura 6eridiane, >ucureşti, 1V73+

%ugestii )entru temele "e referatnali*aţi comparati lucrările ;u"ăciunea înainte de masă (C!ardin# şi 4e unul (>ouc!er#+

4oamna de /ompadour şi iaţa artistică france*ă în secolul al 2 -lea+

este "e autoe6aluare1.'escrieţi con"iţiile istorice/ s)irituale/ culturale care fa6orizează 6iaţa artistică Jn sec. al 888-

leaG.?enţionaţi trei caracteristici$noutăţi intro"use "e )ictura lui Watteau/ care "efinesc Di stilistica

rococoG(.Re)artizaţi toate caracteristicile următoare la "irecţiile stilistice )e care le caracterizează


27/28

simetria compozi+ională, asimetria, linia curbă, armonia, iluzionismul, dinamismul, ra+ionalizarea (logica, g/ndirea în organizarea compozi+iei, inspira+ia din Antichitate,confortul şi intimitatea locuin+ei, fastul şi solemnitatea palatelor şi bisericilor, colorit vioi şi elegant

4irecţia clasicismuluiRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR+++4irecţia $aroculuiRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR4irecţia ;ococoRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR*.?enţionaţi minim )atru )icturi "in secolele 88- 888 ce )refigurau 8m)resionismul Di )e

autorii lorG+.?enţionaţi )erioa"ele 2"ecenii sau secol5 Jn care se Jnca"reazăG5o4a6666666666666..Barocul666666666666666 ?eoclasicismulRRRRRRRRRRRRRR !ococo-ulRRRRRRRRRRR ;omantismulRRRRRRRR $stracţ[email protected]ţi o)era lui ,oya 2influenţe artistice/ )ersonalitate/ mesaje artistice/ am)rente

stilistice/ originalitate D. a. m. ".5G3.Precizaţi locul Jn care se află următoarele o iecti6e/ autorii si stilulG"alatul Zwinger4444444autori44444444444444stil4444444444444

5ltarul S6ntei 7ereza4444444444autor4444444444 stil444444444444Santa Maria della Salute444444444autor4444444444444 stil44444444.1ântâna 7nocenţilor666666666 autor 6666666666 stil 666666666.4.%ecolul al 888-lea a fost su)ranumit Di Lsecolul ra iuniiN. B6i"enţiaţi as)ectele 6ieţii culturaleț

care justifică un asemenea su)ranumeG9.?entionaţi noutăţile intro"use "e arhitectura )arcurilor englezeDti "in sec. al 888-lea.1!. Pictura engleză "in sec. al 888-lea s-a e6i"enţiat in următoarele "irecţii tematice 2se 6or

menţiona Di cate 1- arti ti re)rezentati6i )entru fiecare "irecţie tematică5Gș11. ?enţionaţi Jn ce fel istoria Di 6iaţa )ersonală au marcat creaţia artistică a lui ,oyaG8pisodul istoric"666666666666663e9ectat în creaţieprin666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666

'rama personală"6666666666666.3e9ectată în opera artisticăprin66666666666..6666666666666666666666666666666666666666666661 . Comentaţi lucrarea Jurământul Horaţilor G1(. Caracterizaţi o)era lui ?illet 2Jnca"rare stilistică/ )referinţe tematice/ influente transmise5G1*. Caracterizaţi arhitectura =eoclasicismuluiG1+. ?arcaţi "iferenţele "intre )ictura Rococo Di cea neoclasică/ "in )unct "e 6e"ereG

EematicRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRREe!nicRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRCompo*iţionalRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

1@. ?enţionaţi con"iţiile Jn care a e6oluat 6iaţa artistică Jn sec. al 8 -leaG13. BEtrageţi minim "ouă caracteristici comune Romantismului Jn arta euro)eanăG14. ?enţionaţi )atru "omenii artistice Jn care s-a manifestat Romantismul german K8 CQ B =

RBPRB B= A= )entru fiecare "intre eleG19. Caracterizaţi o)era lui Bugene 'elacroiE 2influenţe artistice/ )ersonalitate/ mesaje artistice/

am)rente stilistice D. a. m. ".5G!. Caracterizaţi Romantismul englezG1. ?arcaţi mo"ul Jn care Romantismul francez a reflectat e6enimente istorice/ )olitice/ artistice

"in e)oca lui "e manifestareG. Caracterizaţi LRealismulN 2con"iţii istorice/ re)rezentanţi/ caracteristici generale5G

(. 'efiniţi LKcoala "e la &ar izonNCaracteristici+RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR+++

tilisticR+RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR+;epre*entanţi RRRR+RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR++*. Bnumeraţi )atru caracteristici 2sco)uri )ro)use "e artiDti/ scriitori/ )oeţi5 ale RealismuluiG


28/28

+. Bnumeraţi cinci re)rezentanţi ai Realismului K8 CQ B PBR "in creaţia lorG

10 XVIII Neocls Romant Realism 2013 14

Documents