1) Saracia

5/10/2018 1) Saracia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/1-saracia 1/11

-23-

Saracia - 0 problema globala

Nigel Dower

l, Provocarea

Sa luam in considerare urmatoarele doua aspecte: primul ar fi di un miIiard de oameni -

o cincime din populatia totala a planetei - traieste in saracie absoluta : foamete,

malnutritie, maladii eontagioase, mortalitate infantila ridicata, conditii de viaia precare,

teama §i insecuritate. in al doilea rand, exista multe persoane bogate care traiesc in state

"dezvoltate" ~i dispun de mijloace si resurse care pot ajuta la reducerea saraciei : de

asemenea, multe guverne ale statelor bog ate au capacitatea de a transfera resursc ~i

cunostinte practice in vederea reducerii saraciel,

Imrebarea este urmatoarea : sunt cei bogati obligati sa ajute la diminuarea saraciei in

statele in curs de dezvoltare ? UnH afirma ca nu exista nici 0datorie de acest fel, pe cand

altii sus tin ca avem datoria clara de a face tot ce ne sta in putinta. Eseul de fata i§i

propune sa examineze aceasta dezbatere.

ii. Ce inseamna Ajutorul?

Sintagma "ajutor pentru diminuarea saraciei" contine cateva ambiguitati care trebuie

analizate. Pe de 0parte, exista diferite tipuri de dezastre, precurn cutremurele, seceta sau

inundatiile, Se acorda asistenta de urgenta, oamenii doneaza bani si, pentru 0 clipa,

exista un sentiment puternic de solidaritate umana.

Pe de alUl parte, exista saracia care persista §i afecteaza sute de milioanede oameni

Bra sa atraga lnsa atentia mass-media. Ca raspuns la aeest aspect exista diferite tipuri de

programe, fie organizate de catre guvern (eu sau mra ajutor extern), fie organizate de

catre fundatii de caritate private. Aeeste programe doresc sa ajute persoanele sarace sa l~i

tmbunatateasca nivelul de trai sau sa se asigure eli oamenii nu se afla in situatii de saracie

extrema. Aceste programe sunt mai putin spectaculoase decat ajutoarele de urgenta, dar

impactul lor este eu mult mai mare. Ma voi eoneentra aid asupra aeestei "asisteniepentru dezvoltare",



30 2 ETICA APLICATA

Arhiepiscopul Helda Camara spunea candva : "Cand ii ajut pe eei saraci sunt

eonsiderat sfant, dar cand intreb de ee sunt saraci sunt eonsiderat eomunist". Ceea ee

dedueem de aici este ca ajutorul nu este reprezentat eu necesitate doar de raspunsul

menit sl1 aline §i venit din eompasiune, ei consta in identifiearea cauzelor saraciei ~i

inlll.turarea eelor posibiIe prin intermediul actiunii umane. Nu trebuie sll. fii comunisr

pentru a recunoaste eli unele eauze sunt reprezentate de nedreptati, politici economice §i

altele de acest gen.

Despre ce fel de ajutor discutam aid? Nu rna gandesc doar la vastele modalitati in

care indivizii pot actiona din proprie inijiativa in seopul redueerii saraciei. Pe langll.

aeestea, sunt multe lucruri pe care guvernele Ie pot realiza, atilt prin intermediul asistentei

oficiale, cAt §i prin eel al politieilor comerciale potrivite, Dorese sa insist asupra faptului ell.

argumentele obisnuite in favoarea ofertei de asistenta se aplica inmod egalla ambele niveluri.

Cuvanrul "ajutor" poate semnala ideea ca asistenta este expresia bunavointei, dorintei

de a face bine, fiind adesea relationat eu ideea de "earitate". Termeni preeum "buuavointl1"

sau .caritate" pot fi acceptati daca sunt interpretati eu atentie, dar ei pot da nastere unor

impresii false. Ceea ee adesea este facut din bunavointa sau caritate este vazut ea

depasind datoria sau obligatiile morale. Altfel spus, ne simtim bine atunci cand ajutam.

Vom incerca sli vedem in acest eseu daca ajutorul este 0 datorie si, intr-un anumit sens,o obligatie a noastra.

iii. Dreptate, nu caritate

Uneori, in eereurile care se ocupa de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea in

directia dreptatii, nu a caritatii pentru "turnea saraca", Unul dintre aspeetele care trebuie

evidentiate in acest sens e aeela eli dreptatea este 0 obligatie pentru noi, in timp ee

caritatea nu este. Acest aspect este inselator, caci, din moment ce se face ape1 la

bunatate, caritate sau compasiune, se poate eonsidera eli aeestea reprezinta anumite cai

de stabilire a unor indatoriri semnificative, necesitand astfel la fel de multa actiune -

daca nu mai multa - ca §i apelu11a dreptate. Voi prefera utilizarea termenului "compasiune",

deoarece ilustreaza cauza ajutorului, acesta fiind identifieat eu 0 datorie morala care

Incorporeaza principii ale dreptatil.

Sintagma "dreptate, nu caritate" este utilizata si pentru a sublinia doua aspecte

importante. Primul este acela eli oamenii au tendinta de a aprecia earitatea foarte mull in

termeni de raspunsuri individuale, in limp ce ideea de dreptate nu se rezuma doar la ceea

ce fac indivizii, ci acopera strueturile ~i relatiile generale existente sau care tind s a existe

intr-o societate. Multi vor accepta, drept componenta a "dreptlitii sociale", organizarea

societatii de asa maniera tncat sa existe un sistem de impozitare progresiva care sli

asigure nevoile de baza ale tuturor indivizilor. Daca acest lucru este aeceptabil pentru

societati separate, de ce sa nu fie acceptat pentru lumea luata ea intreg? Institutiile §i

acordurile internationale ar trebui dreflecte acest seop. ,,0 distribuire dreaptll a

resurselor rnondiale" ar inseamna eel putin asigurarea nevoilor de baza pentru toti

locuitorii planetei.



cei saraci sunt

nunist". Ceea ce

ja r de raspunsul

zelor s~raciei § i

s~ fii cornunist

ici economice si

:le modalitati in

raciei. Pe langa

nediul asistentei

supra faptului ea

ambele niveluri.

zointel, dorintei

m "bun~voin~"

da nastere unor

: este vazut ca

: :i cand ajutam,

IIIanumit sens,

ilematizarea in

~Iecare trebuie

oi, In timp ce

~ face apel la

ta anumite ca i

ultll actiune -.compasiune" ,

e morals care

doua aspecte

foarte mult in

IIdoar la ceea

tind sll existe

, organizarea

esiva care sa

.ptabil pentru

Institujiile §i

re dreapta aIi pentru toti

~ " * . W . _ . P " " " " " " " " " , , " " " " " " " ' 1 1 1 1 1 1

SARACIA - 0 PROBLEMA GLOBALA 30 3

Pentru multi insll distribuirea dreapta a resurselor mondiale lnseamna mai mult decat

atat. inseatnna c!multe dintre a sp e ct el e c omer tu lu i international §i activitatile economice

trebuie sa fie modificate deoarece sunt nedrepte, Ceea ce se face in §i cu statele in curs

de dezvoltare poate fi considerat nedrept din cauza exploatarii resurselor §i a rnainii de

lucru ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientata catre viitor in termenii

organizarii mondiale astfel incat fiecare sl1a iba a si gu r at e nevoile de baza ; ea presupune

§i stoparea nedreptatilor active precum §i reeompensarea a ceea ce s-a facut panll aeum.

Bineinteles, cei mai multi dintre noi nu sunt implicati in mod direct, dar suntem eu totii

parte §i beneficiari ai sistemului care functioneaza astfeI.

Acest tip de apel la dreptate este legat de 0 interpretare controversata a actiunilor

guvernelor, bancilor §i c om p an iilo r tra nsn atio na le , C re d di este important ca argumentul

moral pentru acordarea ajutorului sa nu se bazeze p rea mull pe acest apel, de~i am multa

simpatie pentru el. Procedand inacest fel gresit, se va accepta faptul ell cei foarte saraci

dintr-o wa care nu este exploatata pot fi ignorati, "Compasiunea" este orientata

eminamente catre viitor, Diminuarea suferintei, asigurarea nevoilor de baza, respectarea

drepturilor fundamentale, implementarea principiilor dreptlltii sociale sunt aspecte ale

binelui pe careil

putem face. Stoparea sau corectarea nedreptatilor facute de altii "innumele nostru" reprezinta doar 0 parte a acestui bine.

iv. Ce este dezvoltarea?

Ammentionat anterior faptul ell interesul meu este reprezentat de "asistenta de dezvoltare",

Dar ce inseamna "dezvoItare"? Multi sunt deranjati de acest cuvant deoarece este

echivalat cu cresterea economics. Exista tnsa trei difieultllti legate de conceptualizarea

dezvoltarii in termeni de crestere economics. In primul rand, exista posibiIitatea ca cei

saraci s~ nu beneficieze de cresterea economica : rnai mult, ea poate fi asociata cu

procese care inrautatesc s it ua tia c el or saraci. Folosirea pamantului de catre lntreprinzatori

sau noile tehnici agricole pot exclude taranii simpli din procesul economic. in al doilearand, exista pericolul ca modelele de crestere sll reflecte modele occidentale nepotrivite

ale schimbari lor necesare, implementarea lor fiind parte integranta a economie i globale

control ate in cea rnai mare parte de clltre Occident. in al treiIea rand, c hiar d ac a rnodelul

cresterii este realizat astfel incdt s~ aeorde priori tate celor saraci, poate fi pus la indoiala

faptul dl. 0 c re st er e e co nom i ca ii va afecta in mod pozitiv pe acestia. Trebuie luate in

ealcul §i aspecte care tin de constrangerile de mediu, precum poluarea sidegradarea

solului.

Trebuie spus ca 0parte, daca nu cea rnai mare parte a ajutorului oferit,este orientata

in mod direct carre dezvoltarea economics din tllriIe mai sarace, scopul situ nefiind

reducerea s~rAciei extreme. As is te n ta o fi cia la este constransa de faptul eli reprezinta un

transfer bilateral interguvernamental sau un transfer multilateral: guvern-agentie ONU-gu-

vern. Trebuie respectate, in tr- o a num ita m a su ra ; d orin te le guvernului ce primeste ajutorulcare poate sl1nu aiM reducerea s!lrliciei in topul prioritatilor agendei de dezvoltare. Pe

de alta parte, acest aspect nu se aplica tuturor ajutoarelor guvernamentale si nici nu este



304 ETICA APLICATA

adecvat tuturor cazurilor de asistenta pentru dezvoltare acordata de agentiile nongu-

vernarnentale care sunt in mod explicit preocupate de persoanele sarace, (Pentru 0

cercetare exhaustiva $i impartiala, vezi R. Riddell, Foreign Aid Reconsidered, 1987.)

Cinicii care afirma ell ar oferi ajutoare substantiale sau ar susj ine as is ten ta guvemam enta la

daca sistemul ar functiona, trebuie sa recunoasca faptul ca. pe Hingll unele forme deajutor care nu i$i ating scopul, existil unele care reusesc, in special cele oferite de

agentiile nonguvernamentale. Daca cineva este dedicat cauzei reducerii saraciei, atunci

acea persoana va lua masurile necesare in aceasta directie, incIusiv selectarea agentiilor

sprijinite sau realizarea de carnpanii pentru modificarea prioritatilor $i politicilor guver-

namentale. Acea persoana nu va renunta la cauza sa. Esecul ajutorului sau asistentei, fie

datorita faptului cli scopurile sunt gresite sau ca, pur $1 simplu, lucrurile nu merg,

reprezinta rareori un motiv pentru a nu sustine aceste cauze, bineinteles, in conditiile in

care nu exista alte motive profunde in spatele refuzului,

Este necesar sil facem distinctia intre ceea ce poate fi numita dezvoltare "reala" si

conventiile conceptuale ale dezvoltarii. I n sens larg, dezvoltarea poate fi vlizuta drept un

proces de schimbare socioeccnomica care trebuie sd aiM loc. Acest lucru nu spune prea

multe pAna in momentul in care se identifica procesele care trebuie s a aiba loc, dar arata

eli bazele definitiei dezvoltarii sunt evaluative $i presupun existenta unui sistem de valori.

Daca cine va crede cli distribuirea general a a prosperitatii economice $i materiale sau cea

dreapta a unei asemenea cresteri, sunt scopuri care trebuie urmarite de catre 0 tara,

atunci acea persoana va prefera modelele conventionale de "cre$tere" sau modele ale

"cre$terii prin intennediul echitatii". Daca ne gandim ell alte lucruri sunt importante,

precum procesele care permit o btin ere a b og atie i "nonmateriale", procesele care asigura

nevoile de baza ale celor saraci sau cele care nu dauneaza mediului inconjurator, atunci

vor fi preferate alte modele (Dower, 1988). Din moment ce ajutorul este un "mijloc" in

atingerea "scopului" dezvoltarii, trebuie stabilit in mod clar ce inlelegem prin acest scop.

in ceea

ecologies,

procesul dl

efectelor 5 1 ;

limita pan~facuta de r

pentru redt

nivel de de

reduca dire

populatia g

tuturor tari

posibila CO!

mediul, a~~

Intrebarea !

vi. Dato:

v. Cresterea demograflca

De ce aven

avem dator

presupunen

Statele Uni

Prernisa

reducerii s~

resurse sup

nu au aces

practica, S~

oamenilor,

capacitatile

o alta I

cadrul pro:

educatie, s~

sarace este

infruntat os

sau seriozit

se actionez

prioritlitii ~

probleme I

aeeasta trel

multi factor

costurilor. j

care ajuta};

unui rau nu

Un alt argument care reflects lndoiala referitoare la valoarea pe termen lung a ajutorului

este reprezentat de cresterea populatiei, Acest factor este folosit uneori pentru a justifica

una dintre ce1e d ou a c on clu zii de mai jos. in primul rand, ajutoruJ alimenteaza explozia

demografica, aceasta din urma provocand rnai multe probleme in viitor. Prin urmare, ce

rost are ajutorul ? in al doilea rand, din moment ce planeta nu poate suporta cresteri

masive ale populajiei tlrti produce rea unor catastrofe ecologice care ii vor afecta pe toti,

natiunile bog ate au dreptul sa i$i ia in calcul propriile interese ~i sa ignore restul.

Provocarile sunt consistente, dar nu este cJar faptul eli dezvoltarea "reala" atimenteaza

cresterea populatiei. Bxista mai multe dovezi in directia concluzionarii faptului ca, odata

atins un grad de dezvoltare de baza - oferta adecvata de alimente, asigurarea sanlitalii,

asistentll sociala etc. -, exista 0 "tranzitie demografica spre niveluri de fertilitate rnai

reduse" (vezi Rich, 1973). S-a spus deseori ca "dezvoltarea este eel mai bun contraceptiv".



i,

sARAcIA - 0 PROBLEMA. GLOBALA. J O S

~i

linea

ltli

r i .

ea

'a ,.I e

in ceea ce priveste al doilea argument, dad' lumea se indreapta catre 0 catastrofa

ecologica, aceasta se datoreaza mai mutt stricaciunilor produse de natiunile bogate in

procesul de "supradezvoltare" ~i consecintelor societatilor de tip consumator decat

efectelor subdezvoltarii, precum erodarea solului ~i desertificarea. Flira lndoiala exista 0

limita pAna la care planeta poate suporta cresterea populatiei, Dar afirmatia generala

tacutli. de multi este aceea eli, in cazul in care natiunile bogate vor lua rnasuri severe

pentru reducerea consurnului si deteriorarii mediului, iar natiunile sarace vor atinge un

nivel de dezvoltare de baza care sa le of ere cetatenilor saraci incredere astfel incal sli

reduca dimensiunile famiJiilor ~i sli utilizeze sustenabil pamantul, atunci consumul ~i

populatia globala s-ar stabiliza 1a un nivel care ar permite "dezvoltarea sustenabila" a

tuturor larHor. Desi condijiile indicate de acesti "dacll." nu pot fi realizate, este inca

posibila cooperarea globala atat in ceea ce priveste dezvoltarea, cat ~i in ceea ce priveste

mediul, as a cum afirma Raportul Comisie Brundt-Iand, Yiitorul nostru comun (1987).

lntrebarea care se pune este: "Avem datoria sa facem acest lucru?".

~u-

10

)

a la

de

de

l e i

lor

fie

'g,

in

vi. Datoria de reducere a saraciei

: 1 I .

a

De ce avem datoria de a reduce saracia in alte tari? Nu se s ug ere az a aici faptul ca nu

avem datoria de a ajuta la reducerea saraciei in propriile noastre tari. Pe de alta parte, nu

presupunem c a avem datoria de a reduce sarAda in state bog ate precum Franta sau

Statele Unite ale Americii.

Premisa de baza este u rrn ato area : 0 tarli boga ta b e ne fi ci az a de resursele necesare

reducerii saraciei ~i formelor de suferinta in cadrul propriilor granite §i beneficiaza §i de

resurse suplimentare pe care le poate utiliza in vederea reducerii saraciei In alte state care

nu au aceste resurse. Forta argumentului nu este slabitll. de acceptarea faptului ca, in

p ra ct ic a, s er vi ci il e publice §i private din tarile bogate nu vln in Intampinarea nevoiloroamenilor, iar guvernele ~ioamenii bogati din state le sarace nu i~i utilizeaza la maxim

capacitatile,

o a lta r ema rc a este relevanta aiel. Trebuie sli. ne pese de ce i mai p ut in f er ic iti din

eadrul propriiJor noastre societati si sa sprijinim lnfiintarea serviciilor pubJice de

educatie, slinli.tate si altele asemenea, dar nu trebuie ignorat faptul eli saracia din statele

sarace este, pe ansamblu, mult mai mare decat saracia §i problemele pe care Ie au de

infruntat oamenii din statele bogate, Acel grad mai ridicat al saraciei confera 0 gravitate

sau seriozitate care cantilresc in procesul luarii deciziei privind directia in care trebuie sa

se actioneze, Am ales sA spun "urgentli" mai degraba decat "prioritate" deoarece ideea

prioritatii sugereaza ell raul poate fi categorizat si se poate afirma: "Reduceli aceste

probleme prima data si dupa ce ali terminat eu ele, continuati cu celelalte". Dar nu

aeeasta trebuie sli fie rnodalitatea in care sa fie exprimat faptul ca ne pasa, Exista rnaimulti factori care complica aceasta ecuatie. Unul dintre acestia este legat de efectivitatea

costurilor, in mod evident, rezultatele vor fi considerabiIe in cazul unei unitatl de resurse

care ajuta la reducerea unui rau mai mic in cadrul propriei societati decat la diminuarea

unui diu mai mare in cadrul altei societati, Aceasta este una dintre sursele rezistentei fatll

e,

rA

ci

in

p .

III

:a

ia

:e

ri

i,

r i



306 ETICA APLICATA

de ajutorul interstataI, rezumata prin sintagma "caritatea incepe de acasa". Termenul

"casa" este folosit in acest context ca sinonim pentru "propria societate", iar implicajiile

sunt acelea ca actul de "caritate" se §i termina in cadrul propriei societatl. Este insli

evidentca lucrurile nu stau intotdeauna asa : zece lire sterline oferite unei organlzatii de

ajutor straine pot fi mult mai folositoare decat 10 lire sterline acordate unei organizajii

umani tare din propria tarli. Acest argument ignora ceea ce afirmam anterior - argenta §i

seriozitatea morala atasate saraciei extreme. Se poate oare afirma: "eu cat un rau este

mai mare, cu atat exista un motiv moral mai puternic pentru reducerea sa"?

Pot fi identificate trei aspecte ale saraciel extreme care 0 transforma tntr-un diu gray.

Primul dintre acestea este reprezentat de scurtarea drastica a perioadei de viata. eel de-al

doiIea implies suferinta ~i durerea provocate de boala Si foamete. eel de-al treilea se

refera la subminarea demnitatii fudamentale a fiintei umane, Desl eele trei aspeete

coexista, nici unul dintre ele nu este esential in a face saracia extrema 0 stare ingrozitoare.

Suferinta extrema si umilirea pot sa nu scurteze viata, dar 0 pot face mizerabila. Durata

scurta de viata nu implica mul ta suferinta sau Iipsa de demnitate, dar socheaza datorita

curmarii unor existente mrll. a Ii se acorda sansa de a fi implinite. Uneori, suferinta

puternica Si mortalitatea timpurie pot fi infruntate eu demnitate.

Poate fi su blin ia ta sem nific atia m o ra la a saraciei extreme prin invocarea ideii de

drepturi ale omului? Exista eu siguranta muJte persoane preocupate de saracia mondiala

care doresc sa l§i exprime propria pozitie in termenii dreptului la subzistenta, la asigurarea

nevoilor de baza, ai dreptului la viaja (insemnand nu doar dreptul de a nu fi atacati, ci

Si dreptul de a beneficia de conditiile necesare pentru 0 viatli satisfacatoare). Este

argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi ?

Cu exceptia cazului in care se considera ca singurele drepturi pe care oamenii le au

sunt aeeste drepturi de baza Ia subzistenta - ~i ar parea foarteciudata aceasta restran-

gere -, problema reapare in termenii preeminentei unor drepturi in fata altora, precum

cele care tin de libertate. Este nevoie deci Si de un principiu normativ pentru a stabili

care drepturi au prioritate sau 0 'incarcaturli morala specials.

Daca ne tnroarcem la perspectiva agentului care, ca 0 p ers oa na c are ia ti pad, are

nevoie

s aisi exprime aceasta cornpasiune, factorii determinanti ai acestei decizii sunt

complecsi. Multi au de-a face cu circumstantele, temperamentul ~i abiIitatea, cu ocazia

~i o po rtu nita tea. D aca cineva i§i investeste resursele in reformarea inchisorilor din

propria tara, dar a facut foarte putine referitor la reducerea saraciei in aIte parti, este 0

eroare sa afirmli.m faptul cli ar fi trebuit sa depuna mai putin efort pe plan intern si sa isi

intensifice activitatile ~i angajamentele pe plan extern in conformitate cu un principiu

ordonator obiectiv, Pot fi identificate cazuri in care persoanelor bog ate Ie pasa de

indivizi particulari, prieteni care au necazuri, copii handicapati, rude in varstli., iar

aceste aspecte pot sli le absoarba tot timpul, toate energiile §i resursele. Acest din urma

lucru se intamplli frecvent.

Totusi, trebuie admis faptul ca, in cadrul datoriei generate de a dovedi compasiune,

reducerea sarliciei extreme detine un statut special. iar in situatii norma le 0 persoana

careia ii pasa ar avea motive sli contribuie la reducerea saraciel extreme, alaturi decelelaIte lucruri despre care ii pasa. Dar de ce sa ne pese? in limp ce, in incercarea de

a ofer

datorn

aceast

de red

binele

anterir

princij

eli nev

recent:

capitol

An

de cor.

exista

refera

hotarel

fie in:

vii. IAfirm:

genera

ceea c!

este de

care st

Datori

reciprc

bine, e

observ

avemj

SUI

definir

limitat

morals

agentii

schemi

baz§nd

"Tradt

" ' 0 ' ,diferitl

altli me

calitatepecan



casa''. Termenul

, , iar implicatiile

;ie~li. Este insa

lei organizatii de

: unei organizatii

erior - urgenta S i

u cAt un ra u este

1 sa"?

intr-un rau grav.

e viatli. Cel de-al

Ide-al treilea se

cele trei aspecte

:are ingrozitoare.

izerabiIlI.. Durata

ocheaza datorita

Jneori, suferinta

vocarea ideii de

illrlicia mondia la

n t l i , Ia asigurarea

nu fi atacati, cl

facatoare). Este

re oamenii Ie au

aceasta restran-

1 altora, precum

pentru a stabili

reia ii pasa, are

stei decizii suntitatea, cu ocazia

inchisorilor din

lite parti, este 0

n intern Si sli iSi

cu un principiu

gate Ie pasa de

e in varstll., iar

Acest din urma

sd i cornpasiune,

aale 0 persoana

erne, alaturi dein incercarea de

sARAcIA - 0 PROBLEMA GLOBALA 307

a oferi un raspuns, multi vor pune accentul pe intuitia morala conform careia avem

datoria de a dovedi compasiune fatfl.de ceilalti, exista 0multitudine de modalitati in care

aceasta intuitie poate fi sustinuta si interpretata. Unii ar vedea-o drept datorie specifica

de reducere a slidiciei, altii drept 0aplicare importanta a datoriei generale de a promova

binele in care aspectul de reducere a raului joaca un ro1 semnificativ. Asa cum rnentionam

anterior. datoria poate fi bazata pe un apel Ia dreptate sau pe realizarea drepturilor sau

principiiIor "dreptlitii sociale" care cer ca toti sli avem responsabiIitatea de a ne asigura

eli nevoile de baza ale fiecaruia sunt indeplinite. Acest argument este sustinut si de teoria

recent a a lui John Rawls, explicata in cartea A Theory of Justice (1971), discutata in

capitolul 15, "Traditia contractului social".

Am preferat ca in locul explorarii diversele rnodalitati de aparare a datoriei sentimentului

de compasiune sa iau in calcul doua obiectii majore referitoare la ideea conform careia

exista datoria de a dovedi compasiune fala de saracia aflata la distanta, Prima obiectie se

refera la faptul ca dad avem datoria de a ne pasa de ceilalti, aceasta nu depaseste

hotarele propriei tari. Cea de-a doua neaga faptul ca exista 0datorie generals a compasiunii,

fie in interiorul, fie 1n exteriorul tarii.

vii. Dincolo de domeniul propriei responsabilltatt

Afirmatia conform careia "caritatea incepe de acasa" reprezinta, de multe ori, o obiectie

generala pentru acordarea asistentei in alte tari, mai precis, un refuz de a considera ca

ceea ce se petrece in alte parti ale lumii are vreo relevanta din punct de vedere moral. Nu

este de datoria cuiva sa ajute la diminuarea suferintei in afara propriei tliri deoarece cei

care sufera apartin unei aIte societati si, prin urmare, unei comunitati morale diferite.

Datoriile apar intre membrii aceleiasi comunitati, determinate de legaturile cooperarii §i

reciprocitatii. Dad insistam asupra datoriei de a micsora suferinta, a celei de a face

bine, de a respecta drepturile sau datoriei de a implementa dreptatea sociala, Yom

observa ca to ate acestea sunt limitate de contextul lor social. Ele sunt datorii pe care le

avem prin prisma relatiilor sooiale existente in cadrul propriei societati,Sunt sustinute aici doua afirmatii care au legarura una cu cealalta : in primul rand,

definirea societatii, iar in al doiIea rand afirmatia conform careia domeniul moralei este

limitat la 0 societate, asa cum este aceasta definita, Astfel, 0modalitate de a ne gandi la

morals este sl!.0 consideram ca fiind un set de reguli care guverneaza relatiile dintre

agentil morali care traiesc sub 0 autoritate legala cornuna, fiecare jucand propriul rol in

schema cooperarii sociale pentru atingerea binelui comun. Morala poate fi vazutfl. ca

bazandu-se pe 0 conventie, consens, acord implicit sau contract (vezi capitolul 15,

"Traditia contractului social").

a chestiune fundamentala referitoare la natura moralei este ridicata aici. a viziune

diferita poate fi obtinuta prin negarea uneia sau ambelor afirmatii mai sus mentionate. 0

altl!.modaIitate de a defini morala este gandirea acesteia in termenii indivizilor care, in

calitatea lor de agenti morali, recunosc eli au capacitatea ca, prin intermediul alegerilor

pe care le realizeaza, sa influenteze bunastarea celorlalti, Ei au asadar datoria de a



308 ETICA APLICATA

calcula efectele propriilor actiuni asupra bunastarii eelor care sunt afectati de alegerilc

lor. Din aceasta perspectiva, este lipsit de relevanta faptul eli "ceilalti", a carer bunastare

este afectata, sunt membri ai aceleiasi cornunitati morale sau daca acestia reprezinta

agenti morali. Ceea ce conteaza este ea sunt fiinte a carer bunastare poate fi afectata ~i

care le acorda relevanta in perspectiva deliberarii morale.

Oricare ar fi originile constiintei morale in formarea societatilor, reflectiile asupra

legilor rationale sau morale dovedesc arbitrariul in restrictionarea scopului binelui

promovat de catre aceste reguli. Argumentul nu se aplica doar persoanelor aflate la

distanta, ci §i generatiilor urmatoare alcaror drept la un mediu curat poate fi in mod

fundamental afectat de deciziile pe care le luarn, El se poate aplica §i animalelor, vietii

in general, speciilor, biosferei - orice este considerat a avea vaJoare.

in orice caz, chiar dad considerarn dreapta restricjionarea scopului obligatiei morale

in cadrul propriei societati, sensul relevant al "societ1itii" care trebuie invocat nu este eel

asumat de "antiglobalisti", Sensul relevant are de-a face Sicu faptul eli exista interactiuni

Si tranzactii extensive intre oarneni, interdependente, institutii comune etc. , nefiind legal

doar de constrangerile traditiilor Si autoritatii comune sau de identitatea conferita de 0

cornunitate. in acest sens relevant exista deja 0 societate globala : este sufieient sa ne

uitam la comertul mondial, la institutiile globale Sila interdependenta cu mediul inconjurator.

Lumea este astfel 0 comunitate de fapt, si nu doar una potentiala, chiar daca ea este slab

dezvoltata pentru multi oameni. Suntem cetateni globali, chiar daca nu simtim acest

lucru in sufletele noastre.

Daca acceptant faptul ca lumea reprezinta un domeniu moral in care responsabilitatile

se pot extinde, se poate argumenta ca ajutorul poate fi considerat 0 expresie a unei astfel

de responsabilitati morale. Aceasta ar trebui condusa de guverne, corporatii transnationale

si alti "actori internationali", .

n

s

p

a

s

c

t

I

I

viii. A no face rao ~ivaloarea libertatif

Ajungem acum la obiectia de baza i n ceea ce priveste ideea existentei datoriei de a-i ajutape cei saraci, Acest aspect reprezinta 0provocare directa la adresa premisei fundamentale,

aceea c 1 1 avem datoria generals de a ajuta oriunde. Morala este v11zutllmai mull ca un set

de reguli care, dad sunt urmate, ne opresc sa li ranim pe ceilalti sau sli Ie restrangem

libertatea Si mai putin ca cerlnta de a reduce si preveni raul sau suferinta celorlalti,

Oamenii pot avea datorii specifice, ca in cazul relatiei parinte-copil sau medic-pacient.

Dar acestea se bazeaza pe relatii speciale, adesea contractuale in natura. Nu trebuie

recunoscuta in aceste cazuri existenta unei datorii universale de acest gen.

Aceasta abordare pune un accent mai mare asupra libertatii economice si afirma

faptul cli atst timp cat bunurile sau proprietatile sunt acumulate prin interrnediul unei

succesiuni de transferuri "voluntare", persoana are dreptul la acestea (Nozick, 1974). La

un anumit nivel, acest aspect este vazut drept 0modalitate de a demonstra cli oamenii au

drepturi morale depline asupra a ceea ce ei poseda si, prin urmare, nu au datoria de arenunta la acele bunuri. La un all nivel, acest aspect reprezinta modalitatea de a arata ca

l

1 0 1



i de alegerile

ror bunastare

.ia reprezinta

fi afectata si

:ctiile asupra

oului binelui

elor aflate la

ue fi in mod

ialelor, vietii

gatiei morale

at nu este eel

~ interactiuni

nefiind legat

onferita de 0

.ficient s a neinconjurator,

!I . ea este slab

simtim acest

onsabil itlitile

a unei astfel

ransnationale

:i de a-i ajuta

mdamentale,

rult ca un set

e restrangem

ta celorlalti.

edic-pacient.

, Nu trebuie

ce ;) i af irma

'mediul unei

k, 1974). La

I oamenii au

datoria de a

de a arata c a

SARAcIA - 0 PROBLEMA. GLOBALA. 309

rolul "statului minimal" este acela de a asigura existenta tranzactiilor libere. Rolul

statului este de a ramane in afara procesuIui, de exemplu, prin neimpozitarea venitului

pe baze progresive pentru a finanta programe de "ajutor social" sau de asistenta pentru

alte state. Impozitarea reprezinta aproprierea fortat1 a venitului §i este gresita, cu exceptia

sumelor minime necesare rnentinerii ordinii sociale.

Referitor la aceasta abordare, trebuie adresata mai intai urm a to area Intrebare : "ExistA

o conceptie clara pentru ceea ce inseamna «a faee rau»? ". Unde incepe ~i unde se

termina, in cazul conflictelor de interes, 0 ingerinta legitima in viata privata a unei

persoane? La un nivel m ai specific, se poate observa ca majoritatea "rliului" pe care il

produeem nu este facut in mod direct, nici macar constient, ci reprezinta 0 consecinta

nedorita a ceea ee facem. Deseori, el reprezinta efectul cumulat al mai multor acte

individuale care cauzeaza raul. A sa se intftmpla in cazul pagubelor prod use mediului ~i

la fel se intftmpll1;)i in acela al saraciei din intreaga lume - rezultatul nedorit, dar natural,

al tranzactiilor nerestrictionate din economia de piaja,

a obiectie mai radicala a celor care neaga datoria de a dovedi compasiune este

reprezentata de teza "actiunii negative" pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980).

Aceasta depinde de chestionarea semnificatiei morale a diferentei dintre "a face" ~i "allisa sli se intample". Daca uciderea unei persoane este un lucru rau, atunci care este

diferenta dintre a ucide ~i a lasa 0 persoana sl1moara, cu alte cuvinte, lipsa actiunii in

momentul in care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea unui cec catre 0

agentie care I-ar fi putut utiliza in vederea salvarii vietilor)? Nu este esecul cuiva parte

integranta a lantului cauzal care conduce la moartea unei persoane? Daca am fi acceptat

o astfel de abordare (discutata si in capitolul 17, "Deontologia contemporana", Si in

capitolul 25, "Eutanasia"), lasarea oamenilor in suferintli ar fi fost echivalenta, daca nu

chiar 0 forma, de a-i "rani". Esecul nostru in actiuni ne reflects prioritatile, in speta,

preferinta noastra de a cheltui bani pe anumite lucruri sau de a-i economisi. Panil la

urml1 deci stilurile noastre de viatl1 sunt cele care reprezinta cauza (negativa) a saraciei

continue.

In timp ce distinctia dintre actiune ~i omisiune poate fi cu u;)urintil lnlaturata, consider

e l i t rebuie insistat asupra ideii de "responsabilitate negativa", idee conform careia suntem,

eel putin intr-o anumita masura, responsabili pentru raul pe care it putem preveni, ca ~i

pentru raul pe care it provocam in mod activo 0 parte a dezbaterilor din statele bogate

referitoare la sumele cheltuite pentru arm a ta su stine teza cli resursele astfel economisite

pot ;)i trebuie sa fie folosite pentru programe de dezvoltare ~i bunastare. Din aceasta

perspectiva, una dintre cauzele semnificative ale sl1rilciei mondiale este accentul pus pe

cheltuielile militare din intreaga lume.

,:,I

,

II,

,H

ix. Cat de multa compasiune ?

Trebuie sll elucidlim un ultim aspect: cat de rnulta compasiune ar trebui sl1dovedim? Un

raspuns care ar putea fi oferit este: cat de multa putem. Teza "acliunii negative",

anterior discutata, implies, la fel ca ~icea a actiunii pozitive, faptul eli trebuie prevenite



31 0 ETICA APUCATA

toate aspectele negative atat timp cat nu sacrificam nimic semnificativ din punct de

vedere moral, precum incalcarea promisiunilor, incalcarea legilor etc. (Singer, 1979).

Interpretarea utilitarista a beneficiului pune accentul asupra faptului cli trebuie promovat

mereu eel mai mare echilibru al binelui in defavoarea raului, Aceleasi lucruri sunt

punctate §i de catre orice alta teorie care insists asupra promovarii dreptatii in cea mai

mare masura posibila, Din moment ce promovarea dreptatii este diferita de actiunea

dreapta in cadrul propriilor noastre interactiuni (vezi in capitolul 19 distinctia lui Philip

Pettit intre promovarea §i onorarea valorilor), ceea ce poate fi realizat in vederea

combaterii nedreptatii §i esecurilor altora de a respecta sau proteja drepturile este, in

principiu, limitat Ia capacitatea individului.

Exis ta to tu si c ate va aspecte profund intuitive referitoare la aceasta sugestie generals -

la fel de generala precum ideea de compasiune, In mod virtual, nimeni, niei macar dintre

cei care sunt considerati oameni generosi, nu actioneaza in virtutea unui principiu de

compasiune absolu ta. C ateva excep tii - Maica Tereza, de exemplu - im i Yin in minte, dar

semnificativ este faptul ca, in aceste cazuri, ceea ee pentru multi oarneni ar fi considerat

drept un mare sacrificiu propriu, nu este asa si pentru acei oameni. Aceasta este cheia

lntelegerii problemei.Toti ne dorim 0 viatli confortabila §i consideram acest lucru ea fiind legitim. n faeem

pentru noi tnsine, pentru cei apropiati, pentru propriul viitor, pentru perioada de dupa

pensionare etc. In mod obisnuit, ne propunem scopuri §i proieete rnajore; tncercam (daca

putem) sa ne construim cariere, muIte dintre acestea absorbind cantirati irnense de timp

§i energie. Este, de asemenea, 0 trlisliturA a calitatii vietii, eel putin pentru majoritatea

oamenilor, posesia unui "spatiu moral" in sensul in care, in limitele a ceea ce este permis

sau nu din punct de vedere moral, existli 0 arie semnificativa de decizie in care purem

hotarl ce dorim sli faeem - cu timpul §i resursele noastre - asa cum dorim, nu cum ne

gandim eAtrebuie. Masurile pe care le luarn pentru propria bunastare §i lucrurile pe care

le facem in interiorul aeestui spatiu sunt aspecte pe care noi le alegem. Am fi putut face

altfel. Daca procedam astfel in mod legitim nu mal este adevarat eli trebuie sli ne pese de

ceilalti cat mai mult posibil.Poate cli atunci ar trebui s a spunem: trebuie sli ne pese de ceilalti pe cat de mult

posibil in limitele unei preocupari rezonabile pentru confortul propriiIor vieti. 0 astfel

de modificare, in mod evident mult rnai realista, ar constitui 0 provocare pentru multi

dintre noi. Doar 0 mid parte, cel putin a eelor bogati, poate afirma in mod cinstit cli

lntregul confort al vietii lor este amenintat daca sunt generosi in ceea ee priveste

donatiile, i§i petrec timpul militand pentru schimbarea sociala sau scriind scrisori el!.tre

reprezentantii lor politici, dad au mai multa grijli la ceea ce cumpara §i consuma,

exemplele putand continua. Majoritatea va recunoaste cll astfel de aspecte contribuie,

dimpotriva, la cresterea calitAtH vietii. Nici unul dintre cei afectati de aspectele abordate

de acest eseu nu poate sli raspunda la lntrebarea : "Ce tn se am n a p en tru tine 0 viatl1

confortabila ? ", in acest feI: "Sa detin ~i sA consum cat rnai multe bunuri posibil",

Lacornia nu are nimic de-a face eu calitatea vietii,

Argumentele prezentate aici au fost in favoarea unei obligatii semnificative pentru

redueerea saraclei la nivel mondial, dar nu pentru una absoluta §i extrem de tmpovaratoare-

Dal

ca I

din!

can

aspa ac

con

pos

a§a

Re

DO \

Har

No.

Ra" ,

Ricl

Ri d

Sinl

Cor

,II Bi

Aik

Bei

Dol

I i ' - ' Fro

::'1

Ga~

GOI

Ha:

'Ho;C O i



uiv din punet de

:. (Singer, 1979).

trebuie promovat

easi lueruri sunt

~pta.tii in eea mai

erita de actiunea

stinctia lui Philip

ilizat in vederea

repturile este, in

igestie generala -

nici maear dintre

mui principiu de

Y in in minte, dar

ii ar fi considerat

ceasta este cheia

legitim. II facemierioada de dupa

:, incercam (daca

iimense de timp

mtru majoritatea

ea ce este permis

ie in care putem

rrim, nu cum ne

lucrurile pe care

Am fi putut face

uie sa.ne pese de

ipe cat de multlr vieti. 0 astfel

are pentru multi

n mod cinstit ell.

.eea ce priveste

nd scr isori ca tre

ir1l. §i consuma,

ecte contribuie,

pectele abordate

uru tine 0 viatli.

bunuri posibiJ".

iificative pentru

~tmpovaratoare.

sARAcIA - 0 PROBLEMA GLOBALA 311

i;

i:

\ :: I

Dar se poate pune intrebarea: "Cat este de «semnificativ»? ". Raspunsul meu nu va suna

ea un raspuns : Nu exista un anumit procent de bani sau de timp care sa poata fi scos

dintr-o curie magics a moralei. Compasiunea reprezinta 0 dimensiune calitativa si nu

cantitativa a responsabilitatii morale. Dar, daca avem 0 evaluare corespunzatoare a

aspectelor sadiciei mondiale, a iden ti ta ti lo r g lobal e morale, a s er ioz it at ii ob liga ti ei morale de

a actiona pentru reducerea suferintei extreme, daca stim cu adevarat ce insearnna 0 viataconfortabila §i daca inte1egem in ce mod eompasiunea poate fi dovedita pe cat de mult

posibil in armonie eu confortul propriei noastre vieti, atunci vom ~ti sa.aratam compasiune

asa cum trebuie.

Referlnte

Dower, N.: What is Development? A Philosopher's Answer (Glasgow University Centre for

Development Studies: Occasional Paper Series, nr. 3, 1988).

Harris, J.: Violence and Responsibility (Londra : Routledge and Kegan Paul, 1980).

Nozick, R.: Anarchy. State and Utopia (Oxford: Basil Blackwell, 1974).

Rawls, J. : A Theory of Justice (Princeton; Princeton University Press, 1971).

Rich, w .: Smaller Families Through Social and Economic Progress (Overseas Development

Council Monograph, nr. 7, 1973).

Riddell, R. : Foreign Aid Reconsidered (Londra: James Currey Ltd; Baltimore: Johns Hopkins

University Press, 1987).

Singer, P.: Practical Ethics (Cambridge: Cambridge University Press, 1979), capitolul 8.

Comisia Mondiala pentru Mediu §i Dezvoltare: Our Common Future ("Raportul Brundt-Iand")

(Oxford: Oxford University Press, 1987).

I

,I,. Bibliografie supllmentara

!.

Aiken, W . ~i Lafollette, H. (coord.)': World Hunger and Moral Obligation (Englewood Cliffs.

NJ: Prentice-Hall, Inc., 1977).Beitz, C.R. : Political Theory and International Relations (Princeton: Princeton University Press,

1979), in special partea a III-a.

Dower, N.: World Poverty Challenge and Response (York: Ebor Press, 1983).

Fromm, E.: To Have or to Be? (Londra: Jonathan Cape, 1978; Londra: Abacus, Sphere

Books, 1979).

Gasper, D.: "Distribution and development ethics", in R. Apthorpe §i A. Krahl (coord.) :

Development Studies.' Critique and Renewal (Lciden : E.J. Brill, 1986) .

Goulet, D.: "Obstacles to world development - an ethical reflection", in M0rlddevelopment, 1 1 ,

nr , 7 (1983) (§i alte scrieri).

Hayter, T. : The Creation of World Poverty.' An Alternative View to the Brandt Report (Londra :

Pluto, 1981).

Honderich, T.: Violence/or Equality (Londra: Penguin Books, 1976).

Comisia Independent! asupra Chestiunilor de Dezvoltare Internationala : North-South: A Programmefor Survival ("Raportul Brandt") (Londra : Pan Books, 1980).

. 1

, ..

1) Saracia

Documents