-
2 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie
2011actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
$1 EURO ...................... 4,2429 ............. 424291 lirã
sterlinã..........................4,8482...................48482
1 dolar SUA.......................3,0025........300251 g AUR
(preþ în lei) ... 182,9475 ...... 1829475
Cursul pieþei valutare din 6 septembrie 2011-anunþat de
BNRVALUTA
ploaieploaieploaieploaieploaieploaieploaie marþi, 6 septembrie -
max: 27°C - min: 17°CMETEO
soare
EDITOR:
S.C. “CUVÂNTUL LIBERTÃÞII” S.A.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX
0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/2271/1991;
ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2008
CERTIFICAT NR. 146/C/2009Societate cu capital integral
privat.
Cod fiscal: R2303744, P.O. BOX 245-Of. Poºtal nr.1,
CraiovaEmail: [email protected]
Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR
Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU
Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN
DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu,
Ana-Maria Gebãilã, Alina Drãghici, Lavinia IlinaEveniment:
Carmen Zuican
Politicã: Marin TurcituEconomie: Marga BulugeanÎnvãþãmânt:
Carmen Rusan
Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu
Fotoreporter: Tibi Bologh
Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia:
0251.412.613
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului
aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã
ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
Comasarea alegerilor locale cu parlamentarele,
reorganizareaadmninistrativã, modificarea Constituþiei, dar ºi
tãierea subvenþii-lor la cãldurã. Sunt subiectele pe care se vor
purta principaleledispute Putere - Opoziþie în sesiunea
parlamentarã care a începutieri. PDL începe sesiunea cu gândul la
alegeri. Liderii ºi parla-mentarii PDL reuniþi, duminicã, la
Parlament, au propus comasa-
rea alegerilor parlamentare cu cele locale. Democrat-liberalii
maivor, însã, sã modifice o regulã a jocului. Ei propun ca
alegerileparlamentare sã se desfãºoare pe sistem majoritar într-un
tur.
PDL nu renunþã nici la planul de a împãrþi þara în regiuni. De
altfel,Traian Bãsescu le spunea, în iunie, parlamentarilor PDL, cã
îi aºteaptãsã revinã din vacanþã cu mai mult „apetit” pentru tema
reorganizãrii.ªeful statului le-a mai fixat aleºilor ºi o altã
prioritate: revizuirea Con-stituþiei. Proiectul, trimis de Traian
Bãsescu la Parlament, se va discu-ta separat în cele douã Camere.
ªi ministrul de Externe are prioritateasa. Teodor Baconschi vrea sã
depunã în Parlament legea votului princorespondenþã. ªi, cum se
apropie alegerile, nu lipsesc nici legile po-puliste. Puterea ºi
Opoziþia se bat, de altfel, în iniþiative cu acelaºiconþinut, cum
ar fi reducerea numãrului de parlamentari la maximum300. PDL a mai
pregãtit, printre altele, legea confiscãrii averilor.
La rândul sãu, PSD vrea sancþionarea migraþiei politice cu
pierdereamandatului de parlamentar ºi, deja, e gata cu o primã
moþiune de cenzu-rã, simplã, care a ºi fost depusã ieri, la Camera
Deputaþilor. Documentulvizeazã tãierea subvenþiilor pentru
gigacalorie. Deºi ºtie cã moþiunea nuare ºanse sã fie adoptatã,
liderul PSD, Victor Ponta, susþine cã este„absolut necesar ca o
mãsurã atât de durã ºi greºitã, care va afecta unmilion de familii
din clasa medie, care va afecta populaþia urbanã dinoraºele mari ºi
medii, sã fie dezbãtutã foarte serios în Parlament, iar USLsã-ºi
poatã prezenta soluþiile la aceste probleme”. Pânã la
dezbatereamoþiunii, parlamentarii USL pun tunurile pe ministrul
Muncii. SebastianLãzãroiu vine astãzi la Comisia de muncã a Camerei
Deputaþilor, pentrurestricþiile impuse de Spania românilor pe piaþa
muncii.
Puterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au
prioritãþi diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi
diferitePuterea ºi Opoziþia au prioritãþi diferitePuterea ºi
Opoziþia au prioritãþi diferiteîn actuala sesiune parlamentarãîn
actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarãîn
actuala sesiune parlamentarãîn actuala sesiune parlamentarã
Coaliþia de guvernare a cãzut deacord asupra comasãrii
alegerilor
Partidele din arcul guvernamen-tal au cãzut de acord, ieri
diminea-þã, asupra comasãrii alegerilorlocale cu cele parlamentare,
pentruaceastã propunere existând „con-sens total”. Varianta
adoptatã esteamânarea pânã în toamna anului2012 a alegerilor
locale, însã nu s-a stabilit o datã pentru organizareaacestora,
potrivit unor surse dincoaliþia majoritarã. Sursele citateau mai
arãtat cã la nivelul coaliþieiurmeazã sã fie elaborate o nouãlege
privind alegerile parlamentareºi locale ºi una de modificare alegii
privind statutul aleºilor locali.Partidele din arcul
guvernamentalnu au discutat ºi varianta de sistemde vot care ar
putea fi aplicatã îneventualitatea comasãrii alegerilor.Înfiinþarea
ministerului pentrufonduri UE va trece prin Parlament
Coaliþia de guvernare a stabilit,ieri, înfiinþarea unei funcþii
deministru pentru coordonareaabsorbþiei fondurilor europene,
careurmeazã sã fie supusã votuluiParlamentului pânã la finalul
luniiseptembrie, a declarat liderulgrupului senatorial al
UDMR,Fekete-Szabo Andras Levente:„Am decis cã se va face
acestminister. Va avea rol de coordonarea fondurilor europene, dar
nu vor filuate fondurile de la ministere.Obligatoriu, va trebui
trecut prinParlament, pentru cã schimbãstructura Guvernului.
Chestiuneava fi tranºatã pânã pe 20, 20 ºiceva septembrie”. El a
subliniat cãnu s-a fãcut vreo nominalizare deministru, însã a
menþionat cãviitorul demnitar va fi, cel maiprobabil, o persoanã
neafiliatãpolitic, dar care are o relaþie bunãcu liderii de la
Bruxelles.
Într-un interviu acordat pentru„Evz.ro” liberalul Ludovic
Orbanatacã, din nou, problema relaþieidintre USL ºi Dan Voiculescu,
înurma hotãrârii judecãtoreºti princare acesta din urmã a fost
decla-rat definitiv „colaborator al secu-ritãþii”: „N-am vorbit?
N-am datdeclaraþii publice? N-am spus cãVoiculescu trebuie sã se
retragã dintoate funcþiile publice pe care le areºi sã nu mai aibã
nici o legãturã cuasta? Pe Mona Muscã am dat-oafarã, înainte de a
se demonstracã…dar ea avea hotãrâre judecã-toreascã definitivã ºi
irevocabilã.Dar, ºtiþi cum e, Mona Muscã nu
avea un trust de televiziune”. Ati-tudinea lui Voiculescu este
cu atâtmai greu de înþeles, spune Orban,cu cât „pânã la urmã, (n.r.
- Voi-culescu) le face rãu ºi la oameni,de la Tudor Ciuhodaru, care
esteun tip ok, deputatul de Iaºi, medi-cul, pânã la doamna Grapini,
care,iarãºi, este o persoanã apreciatãºi cunoscutã, ºi Daniel
Constan-tin, Piedone, oameni care suntapreciaþi de comunitate, le
facerãu, pentru cã niciodatã aceºti oa-meni nu vor avea
posibilitatea sãcreascã atâta timp cât li se puneºtampila
Voiculescu pe ei, cu toa-te televiziunile lui”.
„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã V„Am spus cã
Voiculescu trebuieoiculescu trebuieoiculescu trebuieoiculescu
trebuieoiculescu trebuiesã se retragã din toate funcþiile”sã se
retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”sã se
retragã din toate funcþiile”sã se retragã din toate funcþiile”
Preºedintele PSD, Victor Pon-ta, a anunþat cã USL îi solicitã
pro-curorului general al României sãfacã demersurile pentru
desfiinþa-rea PDL prin instanþã, deoarece nua depus, în termenul
legal, modifi-cãrile la statut: „USL va adresa oscrisoare oficialã
procurorului ge-neral, doamnei Codruþa Laura Ko-vesi. Îi vom cere,
în baza legii par-tidelor politice, sã aplice articolele24, 25 ºi
26: orice partid politic,chiar dacã este vorba de partidulaflat la
guvernare, trebuie sã res-pecte legea, aºa cum am respec-tat-o noi,
cele trei partide reprezen-tate aici, USL. Nu poþi sã fii la
gu-vernare ºi sã încalci legea. Artico-lele 24-26 din legea
partidelor, îmifac datoria, ca jurist, sã informez- opinia publicã,
dezinformatã de
USL cere procurorului generalUSL cere procurorului generalUSL
cere procurorului generalUSL cere procurorului generalUSL cere
procurorului generalsã demareze procedura radierii PDLsã demareze
procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDLsã demareze
procedura radierii PDLsã demareze procedura radierii PDL
Liviu Dragnea, secretargeneral al PSD, spune cã,în 2009,
reprezentanþiiformaþiunii în secþiile devot din diaspora au
fost„cumpãraþi”, dar garan-teazã cã USL nu va maidormi de acum
înainte:„În ceea ce priveºtereprezentanþii USL afarã(n.r. - în
afara þãrii), în nicio secþie din diaspora nuse va mai întâmpla ce
s-aîntâmplat în 2009. Acolo,cea mai mare parte dintre
Reprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile
deReprezentanþii PSD în secþiile deReprezentanþii PSD în secþiile
deReprezentanþii PSD în secþiile devotare din strãinãtate,
„cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare din
strãinãtate, „cumpãraþi”votare din strãinãtate, „cumpãraþi”votare
din strãinãtate, „cumpãraþi”
ei au fost cumpãraþi ºi aufost complici la ceea ce s-a
întâmplat. Reprezentan-þii PSD-ului, ca sã nu maivorbesc de alt
partid. Aufost cumpãraþi”. Dragneaa avertizat cã acest lucrunu se
va mai întâmpla:„Nici în noaptea alegeri-lor, nici înainte de
noapteaalegerilor, nici cu o lunãînainte ºi nici cu un anînainte de
alegeri n-o sãdormim. Am dormit o datãºi nu mai e cazul”.
Emil Boc, un prim-ministru careori nu ºtie legea, ori a dat o
expli-caþie care l-ar fi fãcut sã pice exa-menul de anul I la drept
constituþi-onal. În lege se scrie foarte clar:termenul de 30 de
zile este obliga-toriu, iar Ministerul Public trebuiesã ia mãsuri
pentru radierea parti-dului respectiv din registrul parti-delor
politice. Nu este nici o rugã-minte din partea legii, nu este nicio
sugestie, ci o dispoziþie foarte cla-rã”. Viorel Rînghilescu, care
se in-tituleazã preºedintele fondator alPartidului Democrat, cere
în instan-þã radierea PDL din Registrul Par-tidelor politice
deoarece formaþiu-nea nu a depus la Tribunalul Bu-cureºti, în
termenul legal, modifi-cãrile efectuate Statutului partidu-lui la
Convenþia Naþionalã din mai.
-
cuvântul libertãþii / 3marþi, 6 septembrie 2011
actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
În acest moment, în Bãniefuncþioneazã 13 fântânipublice,
amenajate în aproapetoate colþurile municipiului,însã nu peste tot
apa estepotabilã. Pentru a nu existanici un risc ca populaþia sã
seîmbolnãveascã, autoritãþile aumontat plãcuþe de avertizarepe care
sunt inscripþionate
unul din cele douã mesaje: apãpotabilã sau apã nepotabilã.
Un prim exemplu esteciºmeaua din imediata apro-piere a Pieþei
Vechi, catalogatãprintre fântânile cu apã bunãde bãut. Deºi pe
postamentstã scris cu litere de-o ºchioa-pã cã apa este
potabilã,craiovenii se apropie ºovãitoride acest loc. În miezul
zilei,când setea dã ghes celor maimulþi, susurul ºi rãcoarea
apeicare se aude curgând arîmbia, în mod normal, oricetrecãtor sã
se opreascã ºi sãia o gurã de apã. Însã lucrurilenu stau chiar aºa.
Speriaþi demizeria din jur, oameniipreferã sã înghitã în sec ºi
sãtreacã mai departe.
Câinii fac baie la ciºmeauadin Piaþa Veche
Chiar în colþul intersecþieide la intrarea în piaþã, la doipaºi
de ciºmea, o comerciantã
Deºi autoritãþile îi atenþioneazã cã se pot îmbolnãvi,Paginã
realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE ºi RADU ILICEANU
Cu toate cã arºiþa verii s-a mai do-molit, ciºmelele publice din
Craiovasunt tot mai solicitate. Fie cã vor sãfacã economie la apa
de la robinete,fie cã aºa s-au obiºnuit, pentru mulþi
dintre craioveni a devenit o regulã ca,de câteva ori pe
sãptãmânã, sã iasãcu bidoanele la una dintre fântânileoraºului.
Numai cã nu întotdeaunaalegerea este cea potrivitã.
stã sub umbrelã ºi vindelubeniþe. Vrând-nevrând, toatãvara a
avut sub supraveghereºi fântâna. Recunoaºte cujumãtate de gurã cã a
bãutapã, însã a vãzut cum veciniidin jur spalã covoare, cumsunt
aruncate gunoaie sau,mai grav, cum câinii îºirãcoreau blana în
jgheabul
ciºmelei. «Atunci când se iaapa la blocurile din jur, ecoadã
pânã la colþ. Eu ambãut apã de aici, dar nu potspune cã locul e
foarte curat.Dimpotrivã, sunt tot felul deresturi, oamenii îºi
spalãcovoarele, nu mai vorbesc decâinii care îºi fac nevoileacolo.
Chiar dacã apa ar fibunã nu îþi vine sã bei cândvezi atâta
mizerie», ne-a spuscomercianta Angela Popescu.Una peste alta, în
ciudainscripþiei, apa fântânii econsideratã nepotabilã ºi ecãratã
cu bidoanele pentrudiverse întrebuinþãri casnice,dar nicidecum
pentru a fibãutã.
„Românul beaºi din copita boului”
Sunt ºi oamenicare ignorã mizeriiledin jurul ciºmelei
ºi,fãcându-ºi palmacãuº, se apleacã laþâºnitorile fântâniidin Piaþa
Vechepentru a lua o gurãde apã. «Autoritãþilenoastre nu prea
seocupã de fântâni, nu
vedeþi ce murdãrie este aici?Nu aºa ar trebui sã arate ofântânã
din care oamenii sãbea apã! Sunt neîngrijite, darde sete nu ai ce
sã faci. Seºtie, oricum, cã românul bea ºi
din copita boului atunci cândse frige de sete…», ne-a spusGeorge
Bairam. Ieri, în mijlo-cul zilei, acesta nu a rezistattentaþiei ºi,
printre paharele deunicã folosinþã, chiºtoacele deþigãri, hârtiile
ºi bucãþi de hainerupte ºi spãlate de apã, s-arãcorit preþ de
câteva secunde.Fiindcã era foarte cald, omul aluat apã cu pumnii ºi
s-astropit pe faþã. «Parcã aºa ealtceva. Bine cã le avem ºi
peastea», a rãsuflat uºuratcraioveanul ºi ºi-a vãzut maideparte de
drum.Au fost ºi zile mai bunepentru ciºmelele craiovene
Cei mai în vârstã îºi aducaminte de anii buni ai acesteifântâni.
Craioveanul MirceaGeorgescu este pensionar ºilocuieºte la câteva
case deBiserica „Madona Dudu”.Cunoaºte foarte bine zonapieþei, cu
tot cu fântâna, ºi econvins cã a ajuns într-o stareproastã, cum nu
a mai fostpânã acum. «Aici era demultPiaþa Elca, care era o
piaþãfoarte mare, importantã.Fântâna arãta altfel, eraîngrijitã,
nimeni nuîndrãznea sã murdãreascãpostamentul sau sã steacu
picioarele pe margineabazinului. Avea o apã receºi bunã, de izvor,
nu caacum, din reþea. Toatãlumea venea ºi lua custiclele de aici.
Maºiniletreceau foarte rar, nu erau nicivecinii care sunt acum, ce
sãmai… era un loc curat, sãnã-tos», spune bãtrânul. Fiindcãºtie
aceste lucruri din trecut,se întristeazã ori de câte ori
face drumul de la piaþã sprecasã: aruncã o privire ºiconstatã cã
«lucrurile nu selimpezesc deloc».Apã nepotabilã în
Parcul„Romanescu”
La polul opus sunt fântânilede care nu ai voie sã te
atingi,fiind considerate nepotabile. ÎnParcul „Roma-nescu”,
spreexemplu, suntdouã astfel deizvoare, unulsituat pe
aleeaprincipalã ºicelãlalt spreieºirea dinsprePotelu. Înfiecare
zi,oamenii vin sã-ºi umplebidoanele,încrezãtori cãaici pot sã beao
apã care estede mii de ori mai bunã decât ceade la robinet. Oricât
ai încercasã le arãþi plãcuþa cu mesajul deatenþionare, «apã
nepotabilã»,consumatorii nici nu vor sã
audã: o þin una ºi bunã cã apaeste de izvor ºi nimic nu e maibun
ca asta.
«Eu iau apã de aici de ani dezile ºi nu am pãþit nimic. Sespune
cã ar avea nu ºtiu ce
nisip, nu ºtiu ce nitraþi, dar nu eadevãrat. Uite cã eu nu
m-amîmbolnãvit. În schimb, apa de larobinet e tulbure ºi miroase
aclor de nu poþi sã o bei, iar astanu înseamnã cã e mai
sãnãtoasãdacã e tratatã», ne-a spus TraianVoichescu, un pensionar
care,ieri la prânz, venise sã-ºi facãobiºnuita aprovizionare cu
apã.
Ciºmelele de izvorsunt contaminate
Reprezentanþii Companieide Apã Oltenia (CAO) susþin
cã locuitorii din Craiovaar trebui sã respecte custricteþe
panourile deavertizare montate lafiecare fântânã.
Potrivitdirectorului Companiei,pot sã existe ciºmelealimentate
dintr-un izvornatural, dar care sã nu fiepotabile. «De obicei,
craiovenii fac tocmai inversde cum le spunem noi. Amplasat multe
plãcuþe deatenþionare cã apa e nepotabi-lã ºi tocmai acolo se
îngrã-mãdesc sã ia apã cu bidoane-le. De exemplu, în
Parcul„Romanescu” apa provinedintr-un izvor care e conta-minat. Noi
am informatpopulaþia în acest sens, darcineva s-a gãsit sã ºteargã
oparte din mesaj ºi a rezultatcã, din contrã, apa ar fipotabilã», a
declarat DoruBuruianã, directorul CAO.Potrivit acestuia,
sãptãmânalse recolteazã probe de latoate ciºmelele din oraº ºi,
defiecare datã, fântânile alimen-tate din sursã naturalã
suntimpure, iar cele din reþea suntbune de bãut. Explicaþia estecã
pânza freaticã a Craioveieste la suprafaþã ºi se conta-mineazã uºor
cu deversãriledin canalizãrile menajere.
Fântâni cu apã potabilã:- Ciºmeaua de la Izvorul Rece- Ciºmeaua
de la intersecþia strãzilor
„Caracal” cu bulevardul „Gheorghe Chiþu”- Ciºmeaua Obedeanu-
Fântâna Jianu, de la Grãdina Botanicã- Ciºmeaua Popova- Ciºmeaua
din Piaþa Veche- Ciºmeaua din Dealul Spirii
Fântâni cu apã nepotabilã:- Ciºmeaua de la Piaþa Chiriac-
Ciºmeaua de la Independenþa- Ciºmeaua de la Casa ªtiinþei- Ciºmeaua
de la Sala Sporturilor
„Gheorghe Doja”- Cele douã fântâni din Parcul „Romanescu”
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
Craiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se
înghesuieCraiovenii se înghesuieCraiovenii se înghesuiela apã
nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã nepotabilãla apã
nepotabilã
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○
-
4 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie
2011evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã
de CARMEN ZUICAN
Sandu Anghel, zis BerceaMondial, a ajuns, din nou, ieri,în faþa
magistraþilor Curþii deApel Craiova. De aceastã datãbãrbatul pãrea
destul de relaxat,mai ales cã era pe jumãtate li-ber. Asta pentru
cã, sãptãmânatrecutã, Tribunalul Olt a hotãrâtsã înlocuiascã mãsura
arestãriipreventive a acestuia cu interzi-cerea pãrãsirii
localitãþii. Numaicã procurorii Parchetului de pelângã Tribunalul
Olt au declaratrecurs, care s-a judecat ieri laCurtea de Apel
Craiova.
Trei avocaþi a avut Bercea deaceastã datã, toþi susþinând cã
nuse mai impune menþinerea clien-tului lor dupã gratii. Asta în
ciu-da faptului cã nu s-a schimbatnimic de la momentul
arestãriisale. Avocaþii au invocat faptulcã instanþa de fond, în
speþã Tri-bunalul Olt, a avut în vedere fap-tul cã a apãrut un
martor nou,care susþine varianta apãrãrii în
Magistraþii Curþii de Apel Craiova au respins, ieri dupã-amiazã,
recursurile formulate de carderii arestaþi preventivsãptãmâna
trecutã, într-unul din cele douã dosare ale pro-curorilor DIICOT –
Serviciul Teritorial Craiova. Astfel, Ca-men Cosmin zis “Lale”,
Parã Ilie zis “Elvis”, Vanghelie Tra-ian Gabriel, Stãnescu Nicolae
zis “Boabã”, Gherganu RaduIonel, Petrovici Marcel Ionuþ zis
“Cântar”, Cîþã Narcis Flo-rin ºi Ionescu Cosmin ªtefan zis „Beni”
rãmân dupã gratii.În cel de-al doilea dosar, cu 12 inculpaþi,
recursurile împo-triva mãsurii arestãrii preventive se judecã
astãzi, tot la Cur-tea de Apel Craiova. Reamintim cã marþi, 30
august a.c., afost demartã o operaþiune vizând destructurarea a
douã gru-pãri infracþionale organizate, specializate în infracþiuni
in-formatice ºi spãlare de bani. Poliþiºtii BCCO Craiova împre-unã
cu “mascaþii” de la SIR din cadrul IPJ Dolj ºi GJMbCraiova, sub
coordonarea procurorilor DIICOT – ServiciulTeritorial Craiova au
efectuat 35 de percheziþii domiciliare,din care 20 în Craiova, la
locuinþele unor persoane suspec-tate cã ar desfãºura activitãþi de
tip skimming în Italia, Olan-da, Franþa, SUA, dar ºi în alte state,
20 de persoane fiindarestate preventiv.
Nu mai puþin de 61 de conducãtori auto au fost sancþio-naþi de
poliþiºtii doljeni de la Rutierã, în cursul zilei de dumi-nicã,
pentru cã au circulat cu vitezã mai mare decât legalã.Potrivit
reprezentanþilor IPJ Dolj, echipaje din cadrul Birou-lui Drumuri
Naþionale ºi Europene de la Serviciul rutier Dolj,împreunã cu
poliþiºti de la Biroul Rutier Craiova ºi Poliþiaoraºului Filiaºi,
au organizat, duminicã, o acþiune de am-ploare pe DE 70, în scopul
prevenirii ºi combaterii încãlcãriiregimului legal de vitezã. Pe
parcursul activitãþilor, oameniilegii au constatat 86 de abateri de
naturã contravenþionalã,pentru care au aplicat amenzi în sumã de
5.762 lei. Cele maimulte încãlcãri ale prevederilor legale vizând
circulaþia pedrumurile publice au fost de depãºire a vitezei legal
admise,nu mai puþin de 61 de ºoferi fiind surprinºi de aparatele
ra-dar depãºind viteza legalã, cinci dintre ei alegându-se, înplus,
ºi cu permisele de conducere suspendate.
Un doljean de 35 de ani a fost arestat preventiv duminicã,fiind
acuzat de tâlhãrie. Conform reprezentanþilor IPJ Dolj,sâmbãtã
seara, în jurul orei 19.30, lucrãtorii Secþiei 12 Poli-þie Ruralã
Daneþi au fost sesizaþi de Florian Gîrd, în vârstãde 50 de ani, cã,
în timp ce pãzea o culturã de porumb dincomuna Celaru, a fost lovit
de doi bãrbaþi, care i-au furatbicicleta. Poliþiºtii au demarat
verificãrile ºi au reuºit sã-iidentifice pe autori, Vasile Cobzaru
ºi Bebe Ungureanu, am-bii de 35 de ani, din comuna Dioºti, la ei
fiind gãsitã ºi bici-cleta, ce a fost restituitã pãrþii vãtãmate.
În baza probelorstrânse, poliþiºtii l-au prezentat pe Vasile
Cobzaru Parchetu-lui de pe lângã Judecãtoria Craiova ºi instanþei,
magistraþiiJudecãtoriei Craiova eliberând, duminicã, pe numele
aces-tuia, mandat de arestare preventivã pe o perioadã de 29 dezile
pentru sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie. În sarcina luiUngureanu
s-a reþinut sãvârºirea infracþiunii de tentativã defurt calificat,
fiind cercetat în stare de libertate.
Magistraþii Curþii de Apel Craiova audecis, ieri dupã-amiazã, cã
BerceaMondial rãmâne în continuare dupã gratii.Judecãtorii
craioveni au admis recursul for-mulat de Parchetul de pe lângã
TribunalulOlt împotriva deciziei de înlocuire a mãsu-rii arestãrii
preventive cu interzicerea pãrã-
ceea ce priveºte tentativa deomor calificat pentru care a
fosttrimis în judecatã, dar ºi cã tra-ducerea convorbirilor
telefonicepurtate de Bercea înainte de a fiprins nu a fost fãcutã
de o per-soanã autorizatã, iar în momen-tul transcrierii s-au
adãugat sem-ne de punctuaþie!!!
În plus, avocaþii lui SanduAnghel susþin cã acesta nu pre-zintã
nici un fel de pericol socialºi cã nu ar putea influenþa mar-torii,
pentru cã oricum este vor-ba de rudele sale, iar acesteaspun cã n-a
comis nici o infrac-þiune. “Sandu Anghel nu are pen-tru cine sã
prezinte pericol so-cial. Este judecat pentru o faptãpe care ar fi
comis-o împotrivanepotului sãu, deci în familie.Ori, dacã era
vinovat nu ar fi fostrespins de familie? Clientul nos-tru este
aºteptat de familie, estesusþinut ºi toate rudele spun cãnu Bercea
a comis o infracþiu-
ne”, a susþinut avocata Marianaªtefan în faþa completului de
ju-decatã. Reprezentanta Parchetu-lui a explicat cã toate
probleme-le ridicate la instanþa de fondsunt chestiuni de formã,
care nuschimbã cu nimic faptele ºi acerut menþinerea arestului
pre-ventiv faþã de Bercea.
La final, judecãtorii l-au între-bat ºi pe bãrbat dacã are
cevade spus. “Rãmâne la apreciereadumneavoastrã, onoratã instan-þã.
Respect tot ce ziceþi…”, atâta spus Sandu Anghel în sala
dejudecatã. A mai aºteptat cevatimp în sala de arest, apoi a
fostdus cu duba înapoi în peniten-ciar. Bercea a plecat zâmbitor
dela instanþã, însã dupã-amiazãmagistraþii Curþii de Apel Craio-va
au anunþat cã au admis re-cursul procurorilor, astfel cãbãrbatul va
fi judecat în conti-nuare în stare de arest.
Bercea Mondial a fost arestat
sirii localitãþii de domiciliu luatã sãptãmâ-na trecutã de
Tribunalul Olt faþã de SanduAnghel, zis Bercea Mondial. Acesta este
ju-decat pentru tentativã de omor, dupã ce ºi-a înjunghiat un
nepot, la începutul acestuian, ºi este încarcerat în Penitenciarul
deMaximã Siguranþã Craiova.
preventiv pe 20 februarie a.c.,într-un dosar în care este
acu-zat de tentativã de omor califi-cat, dupã ce ºi-ar fi
înjunghiatnepotul, pe Ionuþ Anghel, zisMercedes. În luna aprilie,
Ber-cea Mondial a fost trimis în ju-decatã pentru tentativã de
omorcalificat, ultraj contra bunelormoravuri ºi tulburarea ordinii
ºiliniºtii publice, instigare la mãr-turie mincinoasã neurmatã
deexecutare ºi portul cuþitului, fãrãdrept, în locuri ºi
împrejurãri încare s-ar putea primejdui viaþaori integritatea
corporalã a per-soanelor. Procurorii Parchetuluide pe lângã Curtea
de Apel Cra-iova i-au mai trimis în judecatã,
în acelaºi dosar, pe fiul lui Ber-cea Mondial, Florin Anghel,
zisAmbasador, pentru complicitatela tentativã de omor calificat
ºiultraj contra bunelor moravuri ºitulburarea ordinii ºi liniºtii
publi-ce, pe soþia lui Bercea, FãnicaAnghel, zisã Stela, pentru
insti-gare la mãrturie mincinoasãneurmatã de executare ºi
încer-carea de a determina mãrturiamincinoasã.
În plus, Sandu Anghel maieste cercetat într-un alt dosar,pentru
evaziune fiscalã de pesteun milion de euro, spãlare debani în formã
continuatã ºi în-ºelãciune sãvârºitã prin mijloa-ce
frauduloase.
“Lale”, “Elvis” ºi gaºcalor rãmân dupã gratii
61 de ºoferi sancþionaþipentru vitezã
Arestat preventivArestat preventivArestat preventivArestat
preventivArestat preventivpentru tâlhãriepentru tâlhãriepentru
tâlhãriepentru tâlhãriepentru tâlhãrie
Bercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu
scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciarBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea
Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãBercea Mondial nu scapãdin
penitenciardin penitenciardin penitenciardin penitenciardin
penitenciar
La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La
loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc comanda!La loc
comanda!
-
cuvântul libertãþii / 5marþi, 6 septembrie 2011
actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
De la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la...
Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelDe la Elena Udrea
la... Angela MerkelDe la Elena Udrea la... Angela MerkelMIRCEA
CANÞÃR
Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea,a
debutat în presa scrisã cu un editorial pentru cotidianul„Puterea”,
ziarul acela inaugurat în prezenþa lui Mihail Gor-baciov, venit
special la Bucureºti. Detaliu interesant la vre-mea respectivã,
acum insignifiant. Tonul militant al artico-lului se dezvãluie încã
din titlu, pentru a nu crea suspans:„Românii au de ales: faliment
pentru asistenþã socialã sauprosperitate prin investiþii”. Produsul
jurnalistic se încheiecu o frazã menitã a susþine, fãrã echivoc,
titlul, ca o con-cluzie la arguþia promovatã. „Anul viitor, românii
au deales între a se împrumuta ca sã poatã cheltui ceva ce nu
au,îndreptându-se, astfel, spre faliment (varianta USL) ºi ainvesti
în viitor, creând locuri de muncã, generând veniturimai mari la
buget, scãzând, astfel, presiunea pe bugetulasigurãrilor sociale
(varianta PDL). Cred cã orice om raþi-onal ar alege aceastã a doua
variantã”, conchide ElenaUdrea. Dacã logica afectivã, indusã de
apartenenþa la parti-dul de guvernãmânt, PDL, poate fi înþeleasã,
cugetarea deansamblu este derutantã. În ce împrejurare liderii USL
au
afirmat cã, ajunºi la putere, „se vor împrumuta ca sã
poatãcheltui ceva ce nu au”? Doamna Elena Udrea nu este Se-bastian
Lãzãroiu sau Traian Igaº în Cabinetul Emil Boc. Nueste un purtãtor
de vorbe, ci, mai de grabã, un ministru,odinioarã cu vocaþie
liberalã, cu destulã înþelepciune cândîºi propune. Chiar dacã
obsesia cu surplusul de aproape unmilion de pensionari o
deranjeazã. Trimiterea la USL este unfel de hodoronc-tronc, ca sã
nu spunem o prostie rotundãºi rece, frecventã în politicã. Lãsãm
deoparte faptul cã, in-vocând logica elementarã, cei care nu aleg a
doua variantã(PDL) sunt taxaþi ca... iraþionali. Sunt cam mulþi,
dar astaeste o altã poveste. Tot în politicã ºi tot femeie este ºi
Can-celarul Germaniei, Angela Merkel, fizician de profesie, cuun
doctorat la Universitatea din Leipzig, în ianuarie 1986,sub
conducerea actualului soþ, cel de-al doilea, JoachimSauer. Chiar
orice similitudine între Elena Udrea ºi AngelaMerkel nu poate fi
exclusã, fie ºi pentru faptul cã aparþinaceleiaºi familii politice
(PPE) în Parlamentul European.Duminicã, conservatoarea Angela
Merkel a pierdut alegerile
regionale chiar în landul sãu, unde, potrivit televiziunii
pu-blice, ARD, social-democraþii (SPD) au obþinut 37% dinvoturi, 7
puncte în plus faþã de 2006, iar CDU a luat doar24%, înregistrând
un recul de 4,8 procente. Cum liberalii(FDP), cu doar 3%,
partenerii Uniunii Creºtine (CDU/CSU)a doamnei Angela Merkel la
nivel federal, au fost eliminaþidin Parlamentul Mecklembourg –
Pomerania, pentru nerea-lizarea pragului de 5%, ºeful guvernului
regional, ErwinSellering (SPD), a refuzat sã vorbeascã despre
continuareaguvernãrii cu CDU, preferând extrema-stângã (Die
Linke),care a obþinut 18% din voturi. Angela Merkel n-a
vituperatîmpotriva celor de la SPD, considerând opþiunea
popularãlegitimã, deºi spectaculoasa redresare a Germaniei,
dupãieºirea în crizã ºi intrarea în linie dreaptã, anunþa alte
aºtep-tãri. A plãtit însã pentru refuzul angajãrii Germaniei în
inter-venþia din Libia, contestatã ºi în propriul partid
creºtin-de-mocrat, ºi încercarea salvãrii zonei euro. O deosebire
deatitudine existã, dincolo de nuanþele uºor speculative.ªi PD-L
îºi cautã “doamna de fier”.
Europarlamentarul VictorBoºtinaru a arãtat cã într-un cal-cul
strict economic, la cotaþiaactualã a preþului aurului ºi
ar-gintului, valoarea proiectuluiRoºia Montanã se apropie de
18miliarde de euro. “Din aceastãsumã, României îi va revenidoar
20%, însã va suporta toateconsecinþele exploatãrii cu cia-nuri,
decapitãrii celor patrumunþi din Roºia Montanã ºi dis-trugerii
patrimoniului românesc.Însã, dincolo de afacerea pãgu-boasã pentru
România, prãdarearesurselor naturale ºi riscurileasupra mediului la
scarã euro-peanã, proiectul Roºia Montanãeste încã un contract
tipic pen-tru pedeliºti, o înþelegere îndrep-tatã împotriva
interesului naþio-
Exploatarea aurului ºi argintu-lui de la Roºia Montanã a
revenitpe agenda publicã în ultima lunã.Impactul asupra mediului
esteunul dintre punctele-cheie ale con-troverselor din jurul
afacerii, do-sarul fiind blocat acum chiar laministerul de resort.
Eurodeputa-
tul PSD Victor Boºtinaru criticãimplicarea împotriva
prevederilorconstituþionale ºi legale a lui Tra-ian Bãsescu în
afacerea RoºiaMontanã ºi atrage atenþia asupraimpactului devastator
pentru me-diu pe care proiectul minier îl vaavea în Munþii
Apuseni.
nal. Preºedintele României eramembru al Guvernului când
s-anegociat acest contract ºi nu aexistat nici o renegociere în
toþicei ºapte ani de mandat. Nu exis-tã un al t echivalent
pentruaceastã afacere decât cel al ce-dãrii de bunã voie a unei
pãrþidin teritoriul României, fapt pen-tru care nu putem vorbi
decâtde trãdare” a declarat VictorBoºtinaru.
“Mediul natural e unadin puþinele valori care ne-au
rãmas”În luna mai a anului trecut,
eurodeputatul Victor Boºtinarua adresat o scrisoare
deschisã,precedentã votului Parlamentu-lui European asupra
rezoluþiei
pentru interzicerea minerituluicu cianuri. „Mediul natural euna
din puþinele valori care ne-au rãmas ºi nu cred cã ar tre-bui sã
fie jertfit în numele pro-fitului unei companii, aºa cums-a
întâmplat cu multe alte va-lori pe care le-am distrus în ul-timele
decenii. Dacã guvernulþãrii mele este incapabil sã pro-tejeze
ultimele lucruri valoroa-se pe care România le mai are,prefer sã
cer sprijinul Parlamen-tului European sã facã aceasta,cu speranþa
cã, într-un numãrde ani, România va avea un gu-vern devotat binelui
public ºiprotecþiei mediului”, spunea înscrisoare Boºtinaru.
Parlamentul Europeana interzis folosirea cianurilor
în exploatãrile miniereLa data de 5 mai 2010, Parla-
mentul European a votat Rezo-luþia Comunã a patru grupuri(PPE,
S&D, ALDE, GUE/NGL)pentru interzicerea folosirii cia-nurilor în
exploatãrile miniere.Printre semnatari Rezoluþiei s-aunumãrat ºi
voci sonore din PE,cum ar fi Chris Davies, coor-donatorul ALDE pe
mediu, sauZuzana Roithova, membru înBiroul Permanent al PE din
par-tea PPE. Rezoluþia susþine cãcianura e extrem de toxicã
ºifolosirea ei poate duce la catas-trofe ireversibile asupra
sãnãtã-þii cetãþenilor, a mediului ºi a bi-
odiversitãþii ºi enumerã 15 mo-tive pentru interzicerea
acesteitehnologii. Raportul menþiona,de asemenea, legislaþia de
inter-zicere a acestor tehnologii în þãriprecum Germania sau
Ungaria ºipropunea interzicerea ei totalãpe teritoriul UE, lucru
care s-aºi întâmplat.Nu existã soluþii la ora actualãde
„decontaminare” a zonelor
afectateÎn exploatarea auro-argentife-
rã de la Roºia Montanã, cianuranu este singurul pericol.
Nãmo-lurile ºi apele rezultate din pro-cesul tehnologic prezintã
riscuride poluare gravã ºi prin conþi-nutul de metale grele toxice
ex-trase din minereu, mai persisten-te chiar decât cianura ºi care
nupot fi neutralizate. De altfel, niciproduºii de „neutralizare” a
cia-nurii (cianat, complecºi metalo-cianici) – deºi mai puþin
toxici –nu sunt lipsiþi de efecte negati-ve, în cantitãþile mari
acumulateîn lacul de decantare. Ca urma-re a unor deversãri de
cianurã lamina Kutmor din Kîrghîzstan auavut loc accidente mortale.
Sta-tul Montana, din Statele Unite, ainterzis leºierea cu cianurã
înstiva pentru minele nou deschi-se. În Canada singura metodã dea
stopa propagarea cianurii înpânza de apã freaticã la o
fostãexploatare este tehnologia decriogenizare a solului pe zeci
dekilometri pãtraþi. Nu existã so-luþii la ora actualã de
„deconta-
minare” a zonelor afectate. Pro-tecþia tamponului de
scurgereeste subþire cât o monedã decinci cenþi ºi inevitabil
aparscurgeri sub greutatea milioane-lor de tone de minereu care
suntîmpinse prin zona de maºinãriigrele.Exploatarea la suprafaþã va
lãsa
în urmã cratere imense ºi depozi-te masive de material
steril
Impactul asupra mediului în-conjurãtor ºi a peisajului din
Ro-ºia Montanã va fi devastator.Exploatarea la suprafaþã (în
ca-rierã deschisã) produce o de-gradare semnificativã a mediu-lui
natural, lãsând în urmã cra-tere imense ºi masive depozitede
material steril, dupã cum sepoate vedea în cariera deschisãdin
imediata vecinãtate, la Ro-ºia Poieni. Poluarea aerului,apelor ºi
solului din zonã, pro-dusã de mijloacele tehnice deexploatare la
suprafaþã (prin de-copertare) ºi de transportul ma-siv, cu utilaje
grele (camioanede 150 tone), a unor cantitãþiuriaºe de minereu ºi
materialsteril nu poate fi ignoratã. Ex-ploziile folosie în
tehnologia dedecopertare prin „puºcare” (decinci ori pe sãptãmânã)
prezin-tã riscul unor vibraþii ºi undeseismice care pot avea
efectenegative în imediata vecinãtatea exploatãrii, riscând
slãbirea ºiprãbuºirea unor construcþii ºi aunor galerii miniere
vechi.
MARIN TURCITU
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
Roºia Montanã: o afacere de 18 miliardede euro cu prea puþine
beneficii pentru România
-
6 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie
2011economieeconomieeconomieeconomieeconomie
„Aceastã nouã facilitate diferenþiazã în mod sem-nificativ
oferta de Cont de salariu a Millennium Bank,oferindu-i un real
avantaj competitiv pe piaþa româ-neascã prin intermediul unui
beneficiu tangibil ºi con-sistent pentru client. Decizia de a
recompensa plãþileefectuate la supermarketuri ºi benzinãrii este
strânslegatã de comportamentul clienþilor, statisticile noas-tre
indicând cã douã din trei cumpãrãturi achitate cuun card de debit
în România sunt realizate la acestecategorii de comercianþi. Cardul
cu Bani Înapoi esteun card de debit ºi nu de credit, aºadar
clienþii nuplãtesc nicio dobândã ºi, în plus, primesc bonusuriîn
bani”, a declarat Eliza Erhan, director dezvoltareProduse Retail la
Millennium Bank.
Internet Banking ºi Call CenterClienþii primesc înapoi 3%, în
limita a 100 de lei lunar,
din valoarea cumpãrãturilor de minimum 300 de lei. Sumaminimã de
300 de lei poate fi cumulatã dintr-un numãrnelimitat de tranzacþii
la supermarketuri ºi benzinãrii, in-diferent de valoarea
individualã a acestora. Contul desalariu al Millennium Bank este
destinat clienþilor care îºi
Clienþii Millennium Bank pot primi baniînapoi pentru
cumpãrãturile efectuate cucardul de debit ataºat Contului de
salariu.Noua facilitate Card cu Bani Înapoi retur-neazã clienþilor
pânã la 100 de lei lunar
Lansarea facilitãþii Card cu Bani În-apoi va fi promovatã
printr-o campaniepublicitarã dezvoltatã pe TV, radio,print, outdoor
ºi indoor.
Millennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank
returneazã pânã la 100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la
100 lei lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei
lunarMillennium Bank returneazã pânã la 100 lei lunarPentru
cumpãrãturile cu cardul de debit ataºat Contului de salariu,
Prin Proiectul EBC, MCSI a do-tat 229 de comune ºi oraºe mici
dintoatã þara cu calculatoare ºi accesla Internet. În fiecare
localitate a fostînfiinþatã o Reþea Electronicã a Co-munitãþii
Locale (RECL), alcãtuitãdintr-un Punct de Acces Public laInformare
(PAPI) ºi mai multepuncte de acces în una sau maimulte ºcoli din
comunitate, în fie-care bibliotecã ºi în fiecare primã-
rie. Fiecare reþea este administratãde un Manager de Reþea ºi un
Ad-ministrator IT, care participã la dez-voltarea comunitãþilor
prin ajutoruloferit procesului educaþional, ser-viciilor de
guvernare electronicã,mediului de afaceri ºi administraþii-lor
publice locale.
Reþele Electronice aleComunitãþilor Locale
În perioada 8-12 august, o co-misie formatã din membri UMP
ºi
alþi consultanþi externi a evaluattoate aplicaþiile celor 29 de
echipeînscrise din 23 de comunitãþi EBC.Cu aceastã ocazie, 31 de
antrepre-nori din mediul local au realizataplicaþii de business
inovatoare,bazate pe IT&C, prin care îºi potdezvolta propriile
afaceri. Efortu-rile întreprinzãtorilor au fost susþi-nute de
personalul Reþelelor Elec-tronice ale Comunitãþilor Locale(RECL),
formând echipe de lucru
ºi consultându-se în vederea ale-gerii celor mai bune
aplicaþii.
“Proiectul EBC, prin lansareacompetiþiei eAntreprenor,
susþine
iniþiativele care promoveazã exem-plele de bunã practicã ale
întreprin-zãtorilor locali. Obiectivele compe-tiþiei eAntreprenor
au urmãrit crea-rea, sprijinirea, consolidarea ºi pro-movarea unei
culturi antreprenorialela nivel rural ºi mic urban, mizândpe
avantajul competitiv pe care ali-nierea la noile tendinþe de
asimilarea IT&C îl furnizeazã”, a declaratDiana Voicu,
directorul Unitãþii deManagement a Proiectului, MCSI.
Antreprenori localiPremiul va consta în finanþarea
implementãrii acþiunilor identifica-
eAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-aeAntreprenor ºi-aeAntreprenor
ºi-aeAntreprenor ºi-adesemnat câºtigãtoriidesemnat
câºtigãtoriidesemnat câºtigãtoriidesemnat câºtigãtoriidesemnat
câºtigãtorii
Competiþie de business lansatã de UMP
Ministerul Comunicaþiilor ºi Socie-tãþii Informaþionale (MCSI),
prin Uni-tatea de Management a Proiectului(UMP), ºi-a desemnat
câºtigãtorii în
cadrul unei competiþii de business cares-a derulat la nivelul
celor 229 de co-munitãþi incluse în proiectul „Econo-mia Bazatã pe
Cunoaºtere” (EBC).
În urma evaluãrii materialelor primite,UMP ºi-a desemnat cei
trei câºtigãtori:
• Premiul I – Saschiz (jud. Mureº), Femei Antreprenor –189
puncte;
• Premiul al II-lea – Dãrmãneºti (jud. Dâmboviþa), Grãdinacu
Flori – 181 puncte;
• Premiul al III-lea – Hangu (jud. Neamþ), e-AntreprenorHangu
Neamþ – 177 puncte.
eAntreprenor s-a desfãºuratîn perioada 20 iunie – 7 august2011,
cu scopul de a promovaserviciile pe care personalul RECLle poate
oferi întreprinzãtorilor dincomunitãþile EBC, în vederea
asi-gurãrii unei dezvoltãri locale sus-tenabile. Pentru mai multe
detaliidespre competiþie vizitaþi
www.e-comunitate.ro/e-antreprenor.
te ºi planificate în cadrul planuluide afaceri al fiecãrui
antreprenordin echipã, pe o perioadã de ºaseluni. Toate
activitãþile propuse sprefinanþare de cele trei echipe
câºti-gãtoare cuprind o componentã deIT&C. Criteriile care au
stat labaza desemnãrii câºtigãtorilor aufost în funcþie de obiectul
de ac-tivitate al antreprenorului, modulde programare a
activitãþilor, ve-ridicitatea planului de afaceri, pre-cum ºi
strategia de atingere a ob-iectivelor pe termen scurt ºi rele-vanþa
indicatorilor stabiliþi.
Economia Bazatã pe Cunoaºtere este un proiect stra-tegic de
pionierat pentru societatea cunoaºterii din Româ-nia, conceput ºi
derulat de Ministerul Comunicaþiilor ºiSocietãþii Informaþionale.
Cu un buget de 69,4 mil USD,proiectul se adreseazã spaþiului rural
ºi mic urban (cu maipuþin de 30.000 locuitori) ºi se desfãºoarã în
parteneriat cuprimãriile, ºcolile ºi bibliotecile din 229 de comune
ºi oraºemici unde nu existã acces la informaþie digitalã ºi,
deci,nici competenþe de a o folosi ºi exploata.
Concursul s-a adresat antre-prenorilor locali din cele 229
delocalitãþi ºi a urmãrit realizareade activitãþi specifice,
respec-tiv, promovarea competiþiei,identificarea
antreprenorilor,analiza profilului fiecãrui antre-prenor din
echipã, identificarearesurselor naturale de care dis-pune
comunitatea, precum ºiprezentarea activitãþii economi-ce a
antreprenorului ºi realiza-rea unui plan de afaceri care sãcuprindã
iniþiativele de businesspentru urmãtoarele ºase luni.
din valoarea cumpãrãturilor efectuate însupermarketuri ºi
benzinãrii de pe terito-riul României. Clienþii primesc bonusul
înurmãtoarea lunã direct în contul lor desalariu ºi îl pot folosi
oricum doresc.
transferã în mod regulat salariul la bancã. Contul
estedisponibil în lei ºi are zero comision de administrare,zero
comision pentru retragerile de numerar de la ban-comatele
Millennium Bank, precum ºi pentru douã re-trageri pe lunã de la
bancomatele altor bãnci, zero comi-sion de administrare pentru
serviciile Internet Banking ºiCall Center ºi zero comision de
administrare, în primulan, pentru cardul de debit ataºat
contului.
Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN
-
marþi, 6 septembrie 2011 cuvântul libertãþii /
7actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
Primarii din judeþ se vor întâlni, în urmã-toarea ºedinþã
lãrgitã de Colegiu Prefectural,de sãptãmâna viitoare, cu
reprezentanþii Gru-
pului CEZ, dupã ce ambele pãrþi s-au plânsreprezentantului
guvernului în teritoriu cã re-laþia companie-client nu este dintre
cele maibune. De altfel, chiar prefectul judeþului a afir-mat cã nu
este mulþumit de companie, în con-diþiile în care instalarea
cehilor în oraº se voiao investiþie serioasã ºi plinã de
beneficii.
„Aºa de bine am întâmpinat venirea CEZ-ului la Craiova, pentru
cã mã gândeam cã va fio investiþie foarte bunã, iar acum nu sunt
toc-
mai mulþumit de relaþia CEZ – cetãþeni, nici derelaþia CEZ –
administraþii locale”, a declarat,ieri, Nicolae Giugea. Acesta a
mai spus cã a
solicitat companiei un program de in-vestiþii, iar faptul cã
este o companieprivatã nu trebuie privit ca o barierãîntre ea,
cetãþeni ºi instituþiile publice.„Din câte am vãzut în publicaþiile
deprofil, CEZ-ul este unul dintre cei maiputernici producãtori ºi
distribuitori deenergie din Europa, deºi are un grupdestul de mic
de angajaþi faþã de ceeace operaþiunile pe care le desfãºoarã,de
aceea mã aºtept ca discuþiile noas-tre – vom discuta pe lege, ca sã
nu fievreo interpretare – sã aibã rezultate
bune”, a afirmat prefectul de Dolj.Acesta a precizat cã la
viitoarea ºedinþã de
Colegiu Prefectural i-a invitat pe primari sã-ºispunã
nemulþumirile, ca de altfel ºi pe repre-zentanþii CEZ, ºi a adãugat
cã toleranþa va fizero din partea Instituþiei Prefectului de Dolj
faþãde rãu platnici ºi, cu atât mai mult, „faþã defurturile de
energie, indiferent cã este vorba deinstituþii publice sau cetãþeni
de rând”.
ANA-MARIA GEBÃILÃ
Primarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni,
puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu
CEZ-ulPrimarii doljeni, puºi faþã-n faþã cu CEZ-ulPrimarii doljeni,
puºi faþã-n faþã cu CEZ-ul
Iubitorii handbalului au motive debucurie. Duminica trecutã, la
Bãi-leºti, a avut loc inaugurarea noii sãlide sport a oraºului,
care poartãnumele marii handbaliste Ada Nechi-ta. Pamblica
inauguralã a fost tãiatãde prefectul judeþului, Nicolae Giu-gea,
alãturi de primarul localitãþiiBãileºti, Costel Pistriþu,
preºedinteleFederaþiei Române de Handbal,Cristian Gaþu, ºi de
jucãtoarea AdaNechita. Sala de sport are o capaci-tate de 200 de
locuri ºi este unadintre investiþiile importante derulateîn ultimii
ani în localitatea Bãileºti, iarAda Nechita, originarã din
Bãileºti,este prima handbalistã din Româniacare dã numele unei sãli
de sport.Inaugurarea sãlii a fost urmatã de unmeci demonstrativ, în
care campioanaRomâniei la handbal feminin, Oltchim
Râmnicu Vâlcea, a învins pe ASC„Corona 2010 Braºov” cu scorul
de38-31 (15-16).
ANA-MARIA GEBÃILÃ
Ada Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda
Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a
inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã
numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede
sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a
inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede
sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a
inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade
sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i
poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda
Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i
poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda
Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i
poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã
numelede sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda
Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a
inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salade sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede
sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a
inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede
sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numeleAda Nechita a
inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salade
sport care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i
poartã numeleAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat
salaAda Nechita a inaugurat salaAda Nechita a inaugurat salaAda
Nechita a inaugurat salade sport care-i poartã numelede sport
care-i poartã numelede sport care-i poartã numelede sport care-i
poartã numelede sport care-i poartã numele
În urmã cu trei ani, cândsoþul ei a picat la pat, fiind
gravbolnav, doamna Georgeta apovestit prin vecini cã tare arvrea sã
ia pe cineva în casã,care sã aibã grijã de ea ºi desoþ, ºi, dacã
tot nu a avutniciodatã copii, i-ar face chiarºi acte pe casã, doar
sã aibã unajutor. Din vorbã în vorbã, ovecinã i-a recomandat-o
pedoamna Dina, care locuieºte totîn cartierul Romaneºti, garan-tând
cã e o femeie de încrede-re, care ar avea grijã de ei fãrãîndoialã.
ªi aºa a ºi fost vremede vreo ºase luni, pânã a vãzutcã bãtrânul se
simte tot mai rãuºi nu mai are zile multe de trãit.
“Fiind destul de bãtrâni ºineputincioºi, eu ºi soþul meune-am
gândit cã am aveanevoie de cineva care sã aibãgrijã de noi, de o
persoanãcãreia sã-i facem ºi acte deproprietate pe locuinþã.
Aºa,din vorbã în vorbã, am gãsit ofemeie pe care mi-a recoman-dat-o
o vecinã. Timp deaproape ºase luni totul a fostbine ºi frumos, avea
grijã ºi demine ºi de soþ, care era deja
cãzut la pat, avea Parkinson.Când a vãzut cã starea lui
s-aînrãutãþit ºi s-a gândit ea cãnu o mai duce mult, s-a grãbitsã
facem actele pe casã. Aºacã, atunci când l-am internatpe soþ, a
venit acolo, la spital,cu un notar ºi cu niºte acte pecare ni le-a
dat sã le semnãm.Atunci deja nu mai vedeambine, soþul meu nu mai
judecasingur. Ce-i drept, la începutam cam avut îndoieli ºi nu
amvrut sã semnez, dar dupã cemi-a citit ce scria în act,pentru ca
eu nu mai vedeamaproape deloc, am semnat debunãvoie. Aºa a început
ºicalvarul meu, cãci soþul s-astins din viaþã la scurt timp”,îºi
aminteºte cu tristeþedoamna Georgeta.
“Îmi vreau casa înapoi!”Cum s-a vãzut cu actul
semnat, doamna Dina, ceacare ar fi trebuit sã-i poarte degrijã
bãtrânei pânã în ultima zia vieþii sale, a început sã olase
nemâncatã ºi chiar sã oameninþe cã o dã afarã dincasã. B, mai mult
decât atât, i-
a fãcut acte de proprietate pelocuinþã fiicei sale,
proaspãtvenitã din Italia, care nu ezitãsã-i aminteascã zilnic
bãtrânei“cã ea e proprietãreasa, cã ecasa ei”, dupã cum
mãrturi-seºte doamna Georgeta, careacum îºi duce veacul mai multla
însoþitoarea care i-a fostdatã de la Primãrie, acasã nu-imai vine
sã se ducã. “Nu adurat prea mult pânã a adus-ola mine în casã ºi pe
fiicã-sa,care abia venise din Italia.
O bãtrânã nevãzãtoare în vârstã de70 de ani plãteºte scump
pentru în-crederea pe care a avut-o într-o strãi-nã. A ajuns în
stradã dupã ce a sem-nat, nevãzãtoare fiind, un act princare i-a
lãsat unei femei, care ar fitrebuit sã o îngrijeascã pânã în
ulti-ma zi a vieþii sale, casa pe care o aveaîn cartierul craiovean
Romaneºti.Fãrã copii, cu niºte rude care locuiescprea departe ºi
care nu au vrut sã iaîn grijã doi bãtrâni neputincioºi, bã-trâna
Georgeta Mirea ºi rãposatul eisoþ ºi-au pus toate speranþele
într-ostrãinã. I-au fãcut ºi acte pe casã doar
La 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a
rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi
fãrã casãLa 70 de ani a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãLa 70 de ani
a rãmas ºi singurã, ºi fãrã casãpentru a nu rãmâne singuri la anii
bã-trâneþii, numai cã, dupã ce i-a muritsoþul, bãtrâna a rãmas pe
strãzi.Acum îºi vrea casa înapoi. A dat-o înjudecatã pe cea cãreia
i-a fãcut actede proprietate ºi e nevoitã sã se îm-prumute pentru a
plãti avocatul, pen-tru cã pensia micã pe care o primeºtedupã zeci
de ani de muncã nu-i ajun-ge decât pentru medicamente. Po-vestea
doamnei Georgeta Mirea artrebui sã fie învãþãturã de minte pen-tru
toþi bãtrânii care se lasã duºi denas de un necunoscut ºi
semneazãun act fãrã sã ºtie ce scrie în el.
Dupã ce a murit soþul meu, s-a schimbat radical. Mâncareanu îmi
dã la timp, îmi vorbeº-te urât, ba chiar m-a amenin-þat cã mã dã
afarã cã e casaei, fiicã-sa chiar mi-a pusmâna în gât când i-am
repro-ºat cã maicã-sa, Dina, i-afãcut acte fãrã sã mã întrebedacã
sunt de acord, iar ea mi-a spus cã e proprietãreasã.Nici nu îmi mai
vine sã mãduc acasã, stau toatã ziua lafata care are grijã de
mine,
însoþitoarea pe care mi-au dat-o de la Primãrie, aici
mãnânc,aici mã spãl, la mine acasãmerg doar sã dorm. Am dat-oºi în
judecatã, dar nu cred cãmai rezolv ceva, m-am împru-mutat pânã
peste cap sãplãtesc avocatul, dar dacã eam-a pãcãlit sã semnez
actele,nu ºtiu ce mai poate fi fãcut.Eu îmi vreau casa
înapoi”,spune cu voce stinsã bãtrânaGeorgeta Mirea.
ALINA DRÃGHICIVecinii, care o cunosc
pe bãtrânã drept o feme-ie blândã ºi muncitoare,care nu a fãcut
rãu ni-mãnui vreodatã, nu înþe-leg cum a putut fi pãcã-litã atât de
uºor sã re-nunþe la propria casãdoar printr-o simplã sem-nãturã.
“Pe femeia astao cunosc de mai bine de40 de ani, am fost ºi co-lege
la Fabrica de Con-fecþii, am ieºit amândo-uã la pensie de acolo.
Afost o femeie extraordi-nar de cumsecade, blaji-nã, se comporta
frumoscu toatã lumea, nu credcã ar fi avut cineva ce sã-
i reproºeze vreodatã.Acum câþiva ani am au-zit ºi i eu cã a
luat-o pefemeia aia, Dina o chea-mã, la ea în casã. ªi rãua fãcut!
Acum a ajuns sãstea pe strãzi mai mult,acolo nu mai are curaj
sãmeargã. Nu pot sã înþe-leg cu a pãcãlit-o acea fe-meie, care e
cunoscutãnumai pentru scandalu-ri le pe care le-a avutmai ales în
famil ie . Estrigãtor la cer sã îþi baþijoc în asemenea hal deun
bãtrân”, a afirmatAna Surdu, vecinã ºi fos-tã colegã de serviciu
adoamnei Georgeta.
-
marţi, 6 septembrie 20118 / cuvântul libertăţii educaţie
CENTRUL DE LIMBIMODERNE CLM
anunţă începerea cursurilor de englezăşi germană pentru copii cu
vârsta între
4 – 18 ani, de la 1 noiembrie 2011.Sistem de predare
atractiv
şi inovativ, tarife avantajoase!Înscrieri până la 1.10.2011 la
numărul
de telefon: 0757/011.285.
NOU ÎN CRAIOVA!
După afişarea rezultatelor la se-siunea a doua a bacalaureatului
înurmă cu două zile, Doljul a apărutpe harta promovării pe judeţe
cu orată de 12,34 %. Statistica prezen-tată de Inspectoratul Şcolar
Jude-ţean Dolj arată că patru unităţi deînvăţământ din judeţul Dolj
au tre-cut la capitolul recorduri negative,gradul de promovare
0,00%, înre-gistrat în cea de-a doua sesiune debacalaureat. Este
vorba despreCentrul Şcolar „Beethoven” Cra-iova, Colegiul Tehnic
„Costin D.Neniţescu”, Grupul Şcolar AgricolCârcea şi Liceul „Mihai
Viteazul”din Băileşti. Socotind candidaţii carenu s-au prezentat,
pe cei eliminaţidin examen şi pe cei respinşi, celepatru instituţii
nu au avut nici uncandidat promovat, cel puţin îna-inte de
soluţionarea contestaţiilor.
Şcolile cu cei mai mulţi candi-daţi la examenul din toamnă
(Gru-pul Şcolar „Matei Basarab” – 317,Grupul Şcolar „Traian
Demetres-cu” – 242 şi Colegiul Naţional„Gheorghe Chiţu” – 234) au
înre-gistrat grade de promovare de la6,88%, la Grupul Şcolar
„TraianDemetrescu”, la 10,24% la Gru-
Dolj: Bacalaureat cu o rată de promovare de 0,00%în patru şcoli
şi şapte medii peste 8 Elevii
cu cele mai marimedii la Bac-uldin toamnă:
1. Murgu Raluca Maria, Liceulde Artă “Marin Sorescu” – 9,25
2. Brezoi Lorelai Oana, LiceulTeologic Adventist – 9,21
3. Dulămea Andreea, LiceulTeoretic “Independenţa” Calafat–
9,01
4. Negriţoiu Florentina Andre-ea, Grupul Şcolar Agricol
“PetreBaniţă” Călăraşi – 8,13
5. Chiţiburea Iuliana, ColegiulNaţional “Nicolae Titulescu”
–8,06
6. Marina Emilia Florentina,Grupul Şcolar “Ştefan Anghel”din
Băileşti – 8,06
7. Glăvan Lorena Claudia,Grupul Şcolar Agricol “PetreBaniţă”
Călăraşi – 8,01pul Şcolar „Matei Basarab”, res-pectiv 18,46 % la
Colegiul Naţio-
nal Economic „Gheorghe Chiţu”.În vară, instituţiile de
învăţământ
din judeţ cu cea mai mică rată depromovare au fost: Grupul
ŞcolarPleniţa (4,44%), Centrul Şcolar„Beethoven” Craiova (4,76%)
şiColegiul Tehnic „Ştefan Milcu“ dinCalafat (5,67%). Potrivit
aceloraşistatistici, în toamnă aceste unităţi
au reeditat gradul mic de promo-vare, 3,57% la prima dintre
ele,6,71% la cea de-a doua, respectiv0,00% la ultima.
La polul opus, instituţiile de în-văţământ din judeţ cu cea mai
marepromovare în vară au fost: Cole-giul Naţional „Carol I“
(98,97%),Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti“(95,28%) şi Colegiul
Naţional „Ele-na Cuza“ (94%). În sesiunea au-
gust-septembrie, la C.N. „Carol I”,unul din cei doi candidaţi a
pro-movat examenul, la C.N. „FraţiiBuzeşti” doi din cei şase
candidaţiau obţinut medie de trecere, la felşi alţi şase din cei 14
candidaţi dela C.N. „Elena Cuza”.2.449 de medii sub 5
Conform rezultatelor afişate pe4 septembrie, 317 din cei 385
decandidaţi care au luat Bacalaurea-tul în sesiunea
august-septembrieau promovat examenul la limită.Cu notele obţinute
la proba sauprobele susţinute în toamnă aureuşit să obţină medii
între 6 şi6,99. Au mai fost 61 de medii în-tre 7 şi 7,99, patru
medii între 8şi 8,99 şi trei medii între 9 şi9,99. Nici un candidat
nu aremedia 10.
De cealaltă parte, a candidaţilorrespinşi, din 2.698, 90,77%
(n.r. –2.449) au avut medii sub 5. Deşi auurmat forme diferite de
învăţământ,absolvenţii de liceu de la seral, fărăfrecvenţă sau
frecvenţă redusă auavut aceleaşi subiecte şi au îngro-şat rândurile
candidaţilor respinşi labacalaureat. La formele de învăţă-
mânt frecvenţă redusă şi fără frec-venţă, doar 12 elevi au
reuşit să pro-moveze cu note sub 7,99, iar de laseral, 16 candidaţi
au obţinut notede trecere, unul dintre aceştia pro-movând cu media
peste 8.
LAVINIA ILINA
5.000 de tineri doljeni au primit broşuricu „Arta şi Istoria
Judeţului Dolj”
În perioada 3-12 august 2011, organizaţiaEESTEC (Electrical
Engineering STudents Eu-ropean assoCiation) LC Craiova a derulat
pro-iectul „Arta şi Istoria Judeţului Dolj”, avândca obiective
creşterea nivelului de informare atinerilor doljeni cu privire la
istoria şi arta jude-ţului şi sensibilizarea acestora în privinţa
acti-vităţilor culturale oferite de această zonă.
În cele zece zile de desfăşurare a proiectu-lui, studenţii la
Facultatea de Automatică, Cal-culatoare şi Electronică, membri ai
organizaţiei
EESTEC LC Craiova au împărţit materi-alele informaţionale cu
date şi imaginireferitoare la obiectivele culturale localecu accent
pe momentele istorice impor-tante şi detaliile ce nu sunt
menţionateîn manuale. Acestea au ajuns în mâinilea 5.000 de tineri
doljeni. Având în vedereinexistenţa unei asemenea publicaţii
înacest moment, iniţiatorii proiectului auconceput o serie de
broşuri monografi-ce care să cuprindă toate aspectele maisus
menţionate. Pe lângă ampla campa-nie de promovare, calendarul de
derula-re a proiectului a inclus trei zile de pre-zentări video şi
expoziţii de imagini pen-tru îmbunătăţirea impactului.
„Lipsa informării tinerilor cu privirela istoria şi arta locală
a provocat o scădere dras-tică a numărului tinerilor ce participă
în acestmoment la evenimente culturale. Prin acest pro-iect ne-am
propus motivarea tinerilor spre infor-marea proprie, dar şi
încurajarea lor spre partici-parea la viitoare evenimente cu
specific cultural:expoziţii de artă, spectacole de teatru, vizite
lamuzee sau obiective cu o mare importanţă istori-că la nivel
local”, a declarat Mihai Chiriţă, pre-şedintele EESTEC LC
Craiova.
LAVINIA ILINA
Astăzi vin rezultatelela contestaţii
Prefectul, surprins neplăcut deatitudinea elevilor faţă de
Bac
Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj,s-a arătat, ieri,
dezamăgit de rezultatele extremde slabe obţinute de elevi şi în
sesiunea detoamnă a bacalaureatului. Acesta a afirmat căatât
elevii, părinţii, dascălii, cât şi sistemul deînvăţământ din
ultimii 20 de ani, din România,sunt vinovaţi pentru acest eşec şi a
adăugatcă şi promovarea nonvalorilor influenţeazănegativ
generaţiile tinere.
„Am fost surprins de atitudinea elevilor faţăde bacalaureat.
Însă, pentru asta, suntem cutoţii vinovaţi. Noi prezentăm modele
care nuprea au de-a face cu şcoala, iar tinerii i-au luatexemplu pe
aceşti oportunişti. Dar trebuie săştie că viaţa îi alege pe cei
buni, iar cartea va
rămâne mereuun paşaport alreuşitei. Rezul-tatele acesteasunt
urmareaa ş a - z i s e l o rt ransfo rmăriale sistemuluidin ultimii
20de ani. Acums-a văzut căacesta estepunctul zero de la care
trebuie să plecăm, săreconstruim un nou sistem, unul sănătos”,
adeclarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea.
ANA-MARIA GEBĂILĂ
Convinşi că au făcut mai mult decât o ara-tă nota primită la
examen, 584 de candidaţi lacea de-a doua sesiune a bacalaureatului
dinacest an au depus contestaţie. Astăzi ei vorafla dacă
reevaluarea le mai creşte nota iniţi-ală. Pentru unii, câteva
puncte în plus potînsemna obţinerea notei de trecere. „Conte-
staţiile au fost depuse la centrele la care can-didaţii au
susţinut examenul, au mers într-uncentru regional de contestaţii
pentru reeva-luare. Astăzi vor fi date rezultatele finale”,
aexplicat inspectorul şcolar Alexandru Gîdăr.
Potrivit datelor centralizate de Inspectora-tul Şcolar Judeţean
Dolj, cele mai multe conte-
staţii au fost făcute la Matematică, disci-plină la care 302
lucrări au fost retrimisela corectat de candidaţi. Multe
contesta-ţii au fost şi la Limba şi literatura română– 121, precum
şi la Biologie şi Anatomie,probe la care au fost şi cei mai mulţi
can-didaţi înscrişi.
În sesiunea iunie-iulie a bacalaureatu-lui, la nivelul judeţului
Dolj au fost înre-gistrate 2.178 de contestaţii, dintre care
celemai multe vizau mărirea de notă pentrupromovarea examenului. În
urma contesta-ţiilor, 75 de candidaţi au promovat, iar gra-dul de
promovare a crescut cu 1,10%, pânăla 40,48%.
LAVINIA ILINA
-
cuvântul libertăţii / 9marţi, 6 septembrie 2011 cultură
Spectacolul „Unde-i revolverul?”,de Görgey Gábor, în regia lui
MirceaCornişteanu şi scenografia lui ViorelPenişoară Stegaru, a
fost selecţionatîn cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Fes-tivalului
de Teatru Scurt de la Oradea,care se va desfăşura în perioada
25septembrie – 2 octombrie a.c.
Un succes al actualei stagiuni aTeatrului Naţional „Marin
Sorescu”din Craiova, spectacolul va fi prezen-tat şi publicului
maghiar, în cadrulunui turneu programat între 19 şi 22octombrie la
Budapesta şi Miskolc,alături de spectacolele „Caligula” şi„Conu
Leonida faţă cu reacţiunea”.În concurs, alăturide alte 16
spectacole din ţară
Din distribuţie fac parte actoriiValer Dellakeza, Sorin
Leoveanu,Angel Rababoc, Marian Politic şiGeorge Albert Costea, care
vor urcape scena Sălii Mari a Teatrului dinOradea luni, 26
septembrie.
Prezent, la mijlocul lunii iulie, laFestivalul „Shakespeare” de
la Gyu-la, din Ungaria, apoi, în primele zileale lunii august, la
Festivalul de laGdansk, unde a vizionat câteva dinspectacolele
cuprinse în proiectulProgramului Festivalului Internaţio-nal
„Shakespeare” de la Craiova, dinanul 2012, Emil Boroghină,
directo-rul fondator al Festivalului, a fost in-vitat să participe,
în perioada 18-27septembrie a.c., în China, la cea de aII-a ediţie
a Festivalului Internaţio-nal de Teatru Studenţesc.
Organizat de Alianţa Mondială aŞcolilor de Teatru şi Academia
Cen-trală de Dramă din Beijing, eveni-mentul va reuni
minispectacole pe
tema „Richard III” prezentate de stu-denţi din mai multe,
directorul festi-valului craiovean intenţionând săinvite o parte
din aceste producţiipe scena din Bănie. „Pe lângă ma-rile
spectacole realizate de reputa-te teatre şi regizori faimoşi din
în-treaga lume, Festivalul, consecvent
Toamnă culturalăla Biblioteca Municipală Băileşti
funcţiei sale educative şi formativepe care şi-a asumat-o, va
organizaşi Atelierele internaţionale studen-ţeşti de Arta
Actorului, Regie, Sce-nografie şi Teoria Teatrului” , amenţionat
Emil Boroghină.
Toate aceste participări la mani-festări internaţionale – la
care pre-zenţa domniei sale era mai mult decâtnecesară – nu ar fi
fost posibilă fărăînţelegerea şi sprijinul unui sponsorde o mare
generozitate: ing. MihaiAnghel, preşedinte-director generalla
„Cerealcom Dolj” şi „DomeniulCoroanei” Segarcea. De altfel,
într-oscrisoare adresată recent cotidianu-lui „Cuvântul
Libertăţii”, ca urmare aapariţiei articolului intitulat «Mihai
Anghel, „farul” agriculturii doljene»,Emil Boroghină
mărturiseşte:
«(...) O spun cu regret: nu am fostşi nu sunt unul dintre
apropiaţiidomnului Mihai Anghel, dar îl apre-ciez enorm. Şi, mai
ales, îl respectenorm. Sigur, s-ar putea spune căpot fi subiectiv,
că pot fi chiar uşor
interesat. Este adevărat, şi mă bu-cur pentru asta, de trei
ediţii dom-nul Mihai Anghel se înscrie în rân-dul celor care, de
multe ori cu marieforturi, sponsorizează FestivalulInternaţional
„Shakespeare” de laCraiova. Trebuie să spun însă că oface cu o
discreţie şi o delicateţegreu de cuprins în cuvinte. (...)
După cum mi-am putut da seama,domnul Mihai Anghel nu este
sponso-rul numai al Festivalului „Shakespeare”.Sponsorizează,
probabil cu aceeaşi în-ţelegere, şi alte manifestări culturale,
pre-cum excepţionalele spectacole ale lui Tu-dor Gheorghe şi, mai
de curând, prezen-tarea spectacolului „Egoistul”, cu ma-rele actor
Radu Beligan în rolul princi-pal. Fie şi numai pentru faptul că
sprijinăevenimente şi manifestări de valoareaacestora, domnul Mihai
Anghel meritătot respectul şi recunoştinţa noastră (...)».
Recunoscător pentru efortul«sponsorizării unui eveniment
cultu-ral de amploarea şi calitatea Festiva-lului „Shakespeare” –
manifestareartistică exemplară care face cinsteCraiovei şi culturii
româneşti –, chiarşi în momente mai dificile pentru so-cietăţile
sale», Emil Boroghină are –ca şi noi, de altfel – convingerea
că„Mihai Anghel este un model caretrebuie făcut cunoscut”. Iar
gesturi-le sale de mecenat cultural – aprecia-te şi, de ce nu,
urmate...
Spectacolul „Unde-i revolverul?” participăla Festivalul de
Teatru Scurt de la Oradea
Pagină realizată de MAGDA BRATU
„ U n d e - irevolverul?”este prezentatalături de alte27 de
specta-cole ale unorteatre din în-treaga ţară,concurând cu
16 dintre ele. Între acestea se numă-ră recitalul actriţei Maia
Morgen-stern „O femeie singură”, de DarioFo, regia artistică Marcel
Stanciu(tot luni, 26 septembrie); „Prah”, deGyörgy Spiró, regia
artistică LászlóSándor – Teatrul Maghiar de Stat
„Csiky Gergely” Timişoara (marţi, 27septembrie); „Natură moartă
cu ne-pot obez” de Ion Sapdaru, regia ar-tistică Eugen Făt –
Teatrul „Odeon”Bucureşti; „Metoda” de Jordi Gal-cerán, regia
artistică Theodor-Cris-tian Popescu – Teatrul „Nottara” Bu-cureşti
(miercuri, 28 septembrie);„Cântăreaţa cheală” şi „Lecţia”de Eugčne
Ionesco, regia artisticăVictor Ioan Frunză – Teatrul de Co-medie
Bucureşti; „Despre iubire laom” de A. P. Cehov, regia
artisticăAlexandru Dabija – Teatrul „SicăAlexandrescu” Braşov (joi,
29 sep-tembrie); „Aniversarea” de Jeroenvan den Berg, regia
artistică VladMassaci – Teatrul Naţional TârguMureş (sâmbătă, 1
octombrie) ş.a.Una dintre cele mai longevivemanifestări
culturale
Festivalului de Teatru Scurt de laOradea, singura manifestare de
gendedicată piesei într-un act din Ro-mânia, are o longevitate
egalată depuţine festivaluri din ţară: prima edi-ţie a avut loc în
anul 1976, iar ceamai recentă, a XVI-a, în 2010. Din1984, de la cea
de-a VI-a ediţie, Fes-tivalul a devenit internaţional, oră-denii
vizionând spectacole din Un-garia, Italia, Franţa, Croaţia,
Cehia,
Republica Moldova, dar şi din înde-părtata Japonie. De-a lungul
celorşaisprezece ediţii, oaspeţi impor-tanţi, actori, regizori,
dansatori, sce-nografi, critici de teatru, directori defestivaluri,
dar şi personalităţi mar-cante ale vieţii culturale din Româ-nia au
participat la evenimentul cul-tural orădean.A XVII-a
ediţie,specială pentru teatrul orădean
Festivalul este organizat de Tea-trul de Stat Oradea, cu
sprijinul Primă-riei municipiului Oradea şi al Consi-liului
Judeţean Bihor. Ediţia din acestan este una specială pentru
teatrul
orădean, deoarece coincide cu reîn-toarcerea actorilor în sediul
institu-ţiei, după o perioadă de trei stagiuniîn care au avut loc
ample procese derenovare şi restaurare a clădirii în careîşi
desfăşoară activitatea. După ce,în ultimele trei ediţii, Festivalul
a fostunul fără premii, odată cu această edi-ţie organizatorii
anunţă că a fost rein-trodusă competiţia în cadrul manifes-tării,
în vederea premierii excelenţeiteatrale. De asemenea, ediţia
dinacest an cuprinde o secţiune dedica-tă şcolilor de teatru şi
teatrului de clubşi stradă, o secţiune de spectacole înafara
concursului, precum şi un con-curs de dramaturgie.
În holul Bibliotecii Municipale„Petre Anghel” din Băileşti are
locastăzi, ora 10.00, vernisajul primeiexpoziţii personale de
pictură şi de-sen SF a tânărului artist Denis CarolArmăsaru, elev
în clasa a X-a la Li-ceul de Artă „Marin Sorescu” dinCraiova. Cei
care doresc să descifre-ze lumea misterelor în viziunea auto-rului
sunt aşteptaţi să vizitele expo-ziţia timp de o lună, zilnic, între
orele9.00 şi 16.00.
De asemenea, iubitorii de artă maipot vedea, în foaierul Casei
de Cultură„Amza Pellea” din Băileşti, expoziţia depictură şi desene
„Culori băileştene”.Aceasta cuprinde creaţii plastice aleelevilor
participanţi la Tabăra de vară,organizată de Biblioteca Municipală
şiaflată la cea de-a II-a ediţie. Sub îndru-marea prof. Maria
Dunavăţu, elevii aurealizat, în aer liber, picturi şi
deseneinspirate de monumentele oraşului,precum şi compoziţii
cromatice. Expo-ziţia va rămâne deschisă până pe datade 26
septembrie.
Biblioteca băileşteană a fost gazăşi ieri a unei manifestări, de
aceastădată desfăşurată în cadrul ClubuluiSeniorilor, într-o
atmosferă de... com-petiţie. S-au ales, prin vot secret,
„Miss bunicuţa” şi „Mister bunicu-ţul”, concursul aflându-se la
cea de-aII-a ediţie. Câştigătorii – prof. Elisa-beta Bălţoi (77 de
ani), fost cadru di-dactic la Şcoala nr. 5 din localitate, şiprof.
Gheorghe Gheorghişan (73 deani), care a predat Limba română
laGrupul Şcolar „Ştefan Anghel” dinBăileşti – au fost recompensaţi
cu di-plome şi buchete de flori. Festivitateaa fost urmată de
omagierea primuluipoet băileştean, Mihai Ghenescu.
Un gest de mecenat cultural preţuitde organizatorii Festivalului
Internaţional„Shakespeare” de la Craiova
-
10 / cuvântul libertãþii marþi, 6 septembrie
2011externeexterneexterneexterneexterneªTIRI
ªTIRI
COMENTCOMENTCOMENTCOMENTCOMENTARIUARIUARIUARIUARIUBarroso: Nu
anticipãm orecesiune în Europa
Preºedintele ComisieiEuropene (CE), Jose ManuelBarroso, a
declarat ieri cã seaºteaptã la o creºtere economi-cã modestã în
Europa ºi nuanticipeazã o nouã rundã derecesiune. „Nu anticipãm
orecesiune în Europa. Ultimeleprognoze ale Comisiei Europenearatã
cã va fi creºtere, într-adevãr modestã”, a arãtatBarroso, aflat în
vizitã laparlamentul australian. „Vreausã fie foarte clar.
UniuneaEuropeanã ºi moneda euro suntputernice ºi rezistente”,
aarãtat oficialul. Barroso aadãugat cã este prea devremepentru a
evalua dacã Grecia îºiva respecta angajamenteleasumate faþã de
instituþiilefinanciare internaþionale:„Suntem în contact cu
guvernulelen ºi au fãcut recent niºteremarci importante, afirmândcã
îºi vor respecta angajamen-tele. Este foarte importantpentru
Grecia. Este, de aseme-nea, important pentru UE”.
Taifunul Talas a lãsat înurmã 25 de morþi
Echipele de intervenþie aureluat, ieri, cãutãrile înJaponia,
dupã trecerea taifu-nului Talas, care s-a soldat cucel puþin 25 de
morþi ºi peste50 de dispãruþi în vestul þãrii,au anunþat presa ºi
autoritãþi-le. Acest ciclon este cel maimortal din Japonia dupã
celdin octombrie 2004, care s-asoldat cu aproape o sutã demorþi.
„Ne strãduim sãaducem situaþia sub control.Electricitatea este
întreruptãºi distrugerea drumurilorîmpiedicã vehiculele noastresã
intre în zonele sinistrate”,a explicat un reprezentant
alpompierilor din oraºul Tana-be, din prefectura Wakayama,cea mai
afectatã de taifun. LaNachikatsuura, un pod fero-viar a fost luat
de ape,imaginile prezentate deteleviziuni arãtând copacirupþi, case
distruse ºi maºiniizbite de ziduri.
FMI insistã perecapitalizarea bãnciloreuropene
Directorul general al Fondu-lui Monetar Internaþional,Christine
Lagarde, a insistat iericã bãncile europene au nevoie decapital
suplimentar, transmiteAFP. „Credem cã, pe ansamblu,este necesarã
recapitalizareabãncilor europene, astfel încâtele sã fie suficient
de puternicepentru a face faþã riscurilorlegate de criza datoriilor
ºicreºterea economicã slabã”, aafirmat oficialul FMI
într-uninterviu acordat publicaþieigermane „Der Spiegel”.
Recapi-talizarea este necesarã „pentru aevita extinderea”
problemelor, aadãugat Lagarde.
Forþele rebele, care au cucerit, în urmã cudouã sãptãmâni,
capitala Libiei, au arboratfanioane ºi autocolante pe vehiculele
lor, pecare se aflã instalat armament de luptã, pre-cum echipele de
fotbal. Dar prezenþa acesto-ra a fost mai puþin vizibilã în ultimul
week-end în Capitalã, o parte a combatanþilor în-dreptându-se spre
oraºele încã deþinute degaddafiºti sau rãmânând cantonaþi în
bazelelor temporare. Poliþiºtii, în uniformã, ºi-aufãcut apariþia
ºi punctele de control au dispã-rut din capitala libianã.
„Grupurile armate suntde aºteptat sã pãrãseascã, încet-încet,
Tri-poli, lãsând locul revenirii poliþiei” a afirmatvicepremierul
Ali Tarhouni (foto). „Formaþi-unile revoluþionare, care au eliberat
þara prineroismul lor, sunt temporare”. Dupã mareasãrbãtoare de
vineri, din Piaþa Martirilor, fos-ta Piaþã Verde, drapatã cu
drapele revoluþio-nare ºi umplutã de familiile ºi simpatizanþii
re-voluþionarilor, mascaþi în culorile negru, ver-de, roºu, precum
revoluþionarii egipteni în Piaþa
Tahrir, strãzile oraºului au început sã fie cu-rãþate ºi ordinea
reinstalatã. Dupã toate apa-renþele, prima parte a scenariului de
coºmarderulat în Bagdad, în 2003, a fost evitatã.Tripoli a fost
eliberat fãrã violenþe excesive,în mare parte graþie susþinerii
locuitorilor sãi.Ministerele ºi edificiile publice sunt
intacte,devastarea a fost limitatã la casele lui Gaddafiºi ale
clanului sãu. Forþele care au intrat înoraº sunt libiene ºi, în
afara unor instructoriaparþinând forþelor speciale britanice ºi
fran-ceze, nici un strãin n-a participat la captura-rea capitalei.
Calmul revine treptat, deºi seresimt disfuncþiuni în alimentarea cu
apã ºidistribuirea benzinei. Magazinele s-au redes-chis ºi maºinile
au început sã circule. Înaceastã sãptãmânã, Consiliul Naþional de
Tran-ziþie, condus de Moustapha Abdeljalil, ºi gu-vernul provizoriu
libian, ar urma sã se insta-leze în capitalã. A doua parte a
scenariului ira-kian rãmâne, însã, posibilã ºi riscul unei
cam-panii de atentate ºi asasinate, din partea parti-zanilor
dictatorului detronat, nu este exclus.Gaddafi ºi fiii sãi au scãpat
din asediul capita-lei. Potrivit rebelilor, ei sunt, în continuare,
înLibia, refugiaþi în centrul þãrii, de unde au lan-sat apeluri
pentru continuarea luptei. Se pre-supune cã s-ar afla undeva în
triunghiul vastcuprins între Beni Oulid, la nord, Syrte, laest, ºi
Sebha, oraºul-garnizoanã din Sahara,la sud. Aceastã zonã este
leagãnul tribului luiGaddafi ºi s-a aflat, de la începutul
revoltei,de partea loialiºtilor. O parte a forþelor revo-luþionare
se îndreaptã spre Beni Oulid, laaproape 160 de km de Tripoli.
Într-un mesajînregistrat ºi difuzat joia trecutã, Gaddafi adescris
Beni Oulid ca „o fortãreaþã înarma-tã”, pregãtitã sã se apere.
Citând documenteîn a cãror posesie a intrat, cotidianul cana-
dian „The Globe and Mail” susþine cã în lunaiulie companii de
armament chineze au vân-dut arme ºi muniþie, în sumã de 200
milioanedolari (150 milioane euro), colonelului Muam-mar Gaddafi.
Documentele au fost descope-rite în cartierul Bab Akkarah, din
Tripoli, undelocuiesc cei mai fideli partizani ai
coloneluluiGaddafi. Potrivit documentelor gãsite, estevorba de
rachete anti-tanc, rachete de apãra-re antiaerianã, rachete sol-aer
QW 18, com-parabile cu cele Stinger, americane. Insurgenþiiîncã mai
sperã sã convingã locuitorii oraºelorfidele lui Gaddafi sã se
ralieze paºnic noilorautoritãþi ºi sã evite luptele. Beni Oulid
estepopulat cu membrii triburilor Warfala, o con-federaþie tribalã
libianã, cea mai importantãdin þarã, cu peste un milion de membri
fidelilui Gaddafi. Realitatea pare complexã, mai alescã Warfala a
furnizat numeroase cadre fostu-lui regim, clanurile sunt numeroase,
nu întot-deauna unite. CNT a lansat un ultimatum ora-ºelor Syrte ºi
Sebha, sãptãmâna trecutã. Ne-primindu-se rãspuns, ultimatumul a
fost pre-lungit încã o sãptãmânã. Un alt ultimatumdestinat
locuitorilor oraºului Beni Oulid, pre-lungit o datã, a expirat
duminicã seara. ªefulnegociatorilor noii autoritãþi au declarat
eºe-cul demersului lor. Ultimele bastioane gadda-fiste nu sunt
dispuse sã depunã armele, ceeace complicã lucrurile. Nefiind exclus
sã dis-punã de armament sofisticat, procurat prinAlgeria ºi Africa
de Sud, în pofida sancþiunilorONU. China, singurul membru permanent
alConsiliului de Securitate al ONU, n-a recunos-cut oficial CNT,
dar „respectã rolul acestuiorganism, cu care este dispusã sã
menþinãcontacte apropiate de promovare a relaþiilorsino-libiene”, a
declarat viceministrul Afaceri-lor Externe chinez, Zhai Jun.
Libia: TLibia: TLibia: TLibia: TLibia: Tripoli se
pregãteºteripoli se pregãteºteripoli se pregãteºteripoli se
pregãteºteripoli se pregãteºtepentru o nouã guvernarepentru o nouã
guvernarepentru o nouã guvernarepentru o nouã guvernarepentru o
nouã guvernare
Locuitorii cartierului Fatima dinoraºul spaniol Cordoba au
începutsã strângã semnãturi pentru a cereprimãriei mãsuri
semnificative deevitare a stabilirii aºezãrilor de ro-mâni în zonã,
a anunþat preºedinte-le asociaþiei Amanecer, FranciscoBellido.
Potrivit „El Dia de Cordo-ba”, Bellido a cerut mai multã ri-goare
din partea poliþiei, precum ºicomportament civic din partea
gru-purilor de imigranþi. Decizia de astrânge semnãturi împotriva
stabi-lirii aºezãrilor de români nu denotãsentimente xenofobe, ci
semnalea-
zã probleme punctuale de igienã, aexplicat Francisco Bellido,
dupã ceasociaþia a strâns 400 de semnã-turi. Micile aºezãri din
cartierul Fa-tima constituie o problemã pe carelocalnicii au
semnalat-o de mai mul-te ori în ultimii ani, deoarece româ-nii se
stabilesc în furgonete vremede sãptãmâni întregi, în anumitezone
din cartier, iar localnicii seplâng cã aceºtia rãscolesc gunoiulîn
coºuri, îl lasã pe jos, beau ºi mã-nâncã în parc, apoi lasã
resturile pejos - ceea ce face ca în zonã condi-þiile de igienã sã
fie serios afectate.
Strâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentruStrâng semnãturi
pentruStrâng semnãturi pentruStrâng semnãturi pentrua-i expulza pe
românia-i expulza pe românia-i expulza pe românia-i expulza pe
românia-i expulza pe români
Fostul premier islandez, GeirHaarde, va compãrea în faþaunui
tribunal special, fiind acu-zat de „eºecuri în responsabili-tãþile
ministeriale” pentru modulîn care a administrat criza fi-nanciarã
din 2008, când princi-palele trei bãnci ale þãrii s-auprãbuºit.
Prãbuºirea Icesave, cea afectat mii de cetãþeni brita-nici ºi
olandezi, a dus la o dis-putã privind compensaþiile carenu a fost
rezolvatã încã. Haar-de, în vârstã de 60 de ani, a ca-lificat
dosarul drept o „farsã” ºi
o rãzbunare politicã din parteaactualei coaliþii ºi vrea ca
instan-þa sã îl respingã. El riscã pânãla doi ani de închisoare,
dacã vafi gãsit vinovat. „Atunci când adevenit clar cã ne
îndreptãmspre catastrofã (...), datele ara-tã cã au fost fãcute
foarte puþi-ne lucruri pentru a o evita”, aexplicat actualul
ministru de fi-nanþe Steingrimur Sigfusson.Tribunalul Landsmour, un
orga-nism special care judecã miniº-trii de cabinet, nu s-a mai
ocu-pat niciodatã de vreun caz.
Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizaFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
criza
Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizaFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
criza
Fostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatFostul premier islandez,
judecatFostul premier islandez, judecatpentru cum a administrat
crizapentru cum a administrat crizapentru cum a administrat
crizapentru