-
02.04.2020
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
NUMELE:
Citeşte cu atenţie textul:
1. Pune semnul X în căsuţa care corespunde cuvintelor sau
expresiilor întâlnite în text:
a) Gândăcelul era mic - cât un bob de rouă.
- cât un fir de linte.
- cât o boabă de mazăre.
b) Cerul era - înnorat.
- adânc şi albastru.
- plin de stele.
„Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca
dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise
gândul: cum răsărise şi al cui era?
Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea
frunzişoara care-l adăpostise.
Într-o zi îl încercă o putere lăuntrică: ieşi de sub umbra
răcoroasă şi dădu buzna afară. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc, deschise
ochişorii şi privi în sus. Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru
se dezvelea cerul! Şi ce întunecime, câtă umezeală era sub
frunzişoara lui! Ce căutase dânsul acolo?”
(După Emil Gârleanu – „Gândăcelul”)
-
c) Sub frunzişoară era - lumină şi căldură.
- întunecime şi umezeală.
- odihnă şi plăcere.
2. Transcrie enunţurile următoare, înlocuind expresiile
subliniate cu altele care au sens asemănător.
Gândăcelul nu-şi dădea seama cum venise pe lume. S-a trezit ca
dintr-un somn şi parcă era de când pământul. Şi mult îşi muncise
gândul: cum răsărise şi al cui era?
3. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:
a) întuneric ___________________
b) a deschide __________________
c) a răsări __________________
4. Scrie trei propoziţii în care cuvântul ochi să aibă de
fiecare dată sens complet diferit.
-
5. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Din ce cauză gândăcelul a rămas pe loc când a ieşit
afară?
b) În ce anotimp crezi că s-a trezit gândăcelul?
c) Ce a văzut el când a deschis ochii?
6. Scrie un dialog între tine şi gândăcel. Foloseşte câte două
verbe la cele trei timpuri (prezent, trecut, viitor).
23.04.2020
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
IDENTIFICAREA TRĂSĂTURILOR FIZICE ŞI MORALE
-
ALE PERSONAJELOR
NUMELE:
Citeşte cu atenţie textul:
1. Reciteşte textul pentru a putea răspunde la următoarele
întrebări:
a) Cum era băiatul?
b) Cum avea el ochii?
„Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pământul reavăn
nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridica spre mine ochii
trişti, învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie şi-şi scoase anevoie din
cap pălărioara veche pleoştită ca o ciupercă. Îmi dădu bună ziua
cu-n glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie; apoi,
descoperindu-se, ridică deasupra oilor un toiegel alb,
îndemnându-le spre crâng.”
(Mihail Sadoveanu – „Un om năcăjit”)
-
c) Cum era îmbrăcat?
2. Scrie, pe spaţiile libere, adjectivele găsite în text, care
determină următoarele substantive:
copilaş palid, __________________; pălărioara
__________________;
umbra _______________________; glas _______________________;
ochii ________________________; suferinţă
___________________;
frate ________________________; toiegel
_____________________.
3. Transcrie pe rândurile de mai jos, doar cuvintele care
exprimă însuşirile copilului descris în text: trist, sărac, vesel,
bogat, mic, mare, îndrăzneţ, retras, bucuros, necăjit.
4. Scrie trei enunţuri despre motivele care crezi că i-au
provocat băiatului multă tristeţe.
-
30.04.2020
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
UTILIZAREA CORECTĂ A CUVINTELOR ŞI A SEMNELOR
DE PUNCTUAŢIE ÎN COMUNICAREA SCRISĂ
NUMELE:
-
Citeşte cu atenţie textul:
1. Completează spaţiile punctate cu expresii şi cuvinte din
text:
a) covor cu …………………………………………………………………………
b) frunziş ………………………………………………………………………….
c) un verde …………………………………………………………………………
d) verdeaţă …………………………………………………………………………
2. Răspunde la următoarele întrebări:
a) Ce anotimp este descris în text?
b) De ce crezi că autorul foloseşte expresia „nu sunt două
frunze la fel”?
3. Scrie ce înţelegi prin expresia „frunzişul era atins de
asprimea vânturilor”?
„Pădurile de pe coastele acestea se văd din depărtare ca un mare
covor în fel de fel de feţe. Jos, de-a lungul drumului, sunt mai
ales nuci bătrâni şi groşi acoperiţi de un frunziş încă des, dar
atins de asprimea vânturilor toamnei şi oarecum istovit.
Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi
simţirea dulce a unui verde ce bate în galben. Mai la deal, prin
acest verde, prin acest verde ies la iveală pete mici, fâşii
prelungi ori cotite: ici roşeaţa frasinului, acolo verdeaţa crudă a
stejarului îndărătnic, mai departe, risipit, albul plopilor şi al
răchitei – nesecat amestec de culori şi forme.”
(Ion Slavici – „O zi de toamnă”)
-
4. Toamna, pleacă spre Africa multe păsări. Ai urmărit vreodată
şirul frânt al călătoarelor? Le-ai văzut cum se cheamă, cum se
adună, cum se rotesc prin aer până ce îşi iau zborul spre
depărtatele ţări ale soarelui?
Imaginează-ţi un dialog cu o barză înainte de plecarea ei spre
ţările calde.
Scrie acest dialog în care să foloseşti câte două verbe la
fiecare timp studiat (prezent, trecut, viitor).
Dă un titlu potrivit dialogului.
-
07.05.2020
Data ......................
FISA
Citește textul:
Pomii încă-s somnoroși, Când trec norii din greșeală Iar atunci
când ploaia caldăDar răspund politicoși, Peste-a soarelui beteală,
Brazda semănată scaldă,Plini de roua sclipitoare: Spun: „Să ne
scuzați, vă rog!” Grâul, după câte știm, „Bună dimineața, soare!”
Și-o iau repede din loc. Zice ploii: „Mulțumim!”.
1. Alege răspunsul corect:Deși sunt somnoroși, pomii... Salutul
copacilor către soare e... Ploaia primește mulțumiri...a) răspund
politicoși; a) Bună ziua, soare! a) de la brazdăb) își cer scuze;
b) Bună seara, soare! b) de la grâuc) mulțumesc soarelui. c) Bună
dimineața, soare! c) de la nori
-
2. Alege din text însușiri
pentru:ploaie...........................................
pomi...............................................................rouă..............................................
brazdă............................................................
3.Taie cu o linie cuvintele scrise gresit din urmatoarele
enunturi.a)Eu ieream / eram in gradina.b)Nu fii / nu fi
nerabdator.c)Ei / iei scriu tema la cunoasterea mediului.d)Azi
vreau sa i-au / iau un buchet de flori.e)La poarta nea / ne-a
intampinat ne-a / nea Mihai.f)Cand sau / s-au vazut s-au /sau
salutat.
4. Încercuieşte cuvintele scrise greșit. Scrie-le
corect.întînplare, hotărâ, sămînţă, înalt, înpreună, îndrept,
începu
........................................................................................................................................5.
Scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date:
departe-.....................................................puțin-...........................................................rar-.............................................................dușman-.....................................................
6. Formulează 2 propoziții în care cuvântul ochi să aibă
înțelesuri diferite.
................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
7. Transformati la forma de plural:
Veverita mananca -
……………………….............................................El nu isi
face tema -
……………………….............................................Eu merg in
vacanta - ……
14.05.2020 Fișă de lucru
Citește textul:
La bunici
Georgeta și Gina sunt două surori foarte harnice. Ele locuiesc
cu familia în oraș. La fiecare sfârșit de săptămână merg în vizită
la bunici, în satul Frumușei.
-
Bunica le întâmpină zâmbind fericită. Le invită în grădină, unde
florile sunt înflorite și parfumate.
- Bunico, ce floare este aceasta?- Aceasta este o zambilă,
răspunde bunica.
O albină zboară zumzăind pe lângă bunica. Aceasta se ferește și
ochelarii îi cad lângă o floare de culoarea chihlimbarului.
- Poftim ochelarii, bunico! spune Gina.- Puteți să faceți un
buchet de flori pentru mama voastră! spune
bunica.
Țopăind de fericire, fetele aleargă de la o floare la alta
floare.
1.Răspunde la întrebările:
1) Cine sunt Gina și
Georgeta?…………………………………………………………………………………………..
2) Unde locuiesc ele?………………………………………………………………………………………….
3) Unde merg la sfârșitul
săptămânii?………………………………………………………………………………………….
4) Cum le primește bunica și unde le
invită?………………………………………………………………………………………….
5) Ce le îndeamnă bunica pe
fete?………………………………………………………………………………………….
6) Cum se simt fetele?………………………………………………………………………………………….
2. Completează cu che, chi, ge sau gi pentru a forma
cuvinte:
-
o-_____ - lari mar- _____ - ne ____ - brit,
min-__
cas- _____ - tă re- _____ - nul ____- ta-ră
pa-___-nă
3. Unește cuvintele cu înțeles opus:
împachetat nouă
veche descheiat
încheiat despachetat
hotărât călduros
înhamă nehotărât
friguros deshamă
Ţi-ar plăcea să o ajuţi pe bunica? Colorează!
-
21.05.2020ÎNŢELEGEREA TEXTULUI NARATIV
IDENTIFICAREA TRĂSĂTURILOR FIZICE ŞI MORALE
ALE PERSONAJELOR
NUMELE:
Citeşte cu atenţie textul:
1. După ce reciteşti textul, completează următoarele enunţuri cu
expresiile găsite în text:
a) A fost odată ……………………………………………………………………….
b) Fata mamei se alinta ……………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………….
„Era odată un moşneag şi o babă; şi moşneagul avea o fată şi
baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la
inimă, dar pentru că era “fata mamei”, se alinta cum se alintă
cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului.
Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare, bună
la inimă şi muncea cât era ziulica de mare. Dar această fată bună
era horopsită şi de sora cea de scoarţă şi de mama cea vitregă;
noroc că era o fată muncitoare şi răbdătoare, căci altfel ar fi
fost vai şi-amar de pielea ei.
Când se duceau amândouă la şezătoare, fata moşului torcea câte
un ciur plin de fuse, iar fata babei îndruga şi ea câte un fus.
Ş-apoi, când veneau amândouă acasă, fata babei, vicleană cum era,
lua ciurul şi fugea în casa spunând că ea a tors toate acele
fuse.”
(după Ion Creangă – „Fata babei şi fata moşneagului”)
-
c) La şezătoare fata ………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
2. Explică înţelesul următoarelor expresii:
a) „cât era ziulica de mare”
b) „ţâfnoasă şi rea la inimă”
c) „ar fi fost vai şi amar de pielea ei”
3. Scrie:
A. Însuşiri fizice desprinse din text, pentru:
a) fata babei
b) fata moşului
B. Însuşiri sufleteşti desprinse din text, pentru:
a) fata babei
-
b) fata moşului
C. Formează perechi între însuşirile care au sens opus:
-
28.05.2020
-
04.06.2020
-
11.06.2020