Release by MedTorrents.com Teste la Biochimie 2012 GLUCIDE 1. Funcţiile glucidelor: a) [x] energetică b) [ ] menţin presiunea oncotică c) [ ] sunt emulgatori d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici e) [ ] de transport 2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: a) [ ] amiloza b) [x] glucoza c) [x] glicogenul d) [x] riboza, dezoxiriboza e) [ ] amilopectina 3. Monozaharidele sunt: a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici b) [ ] polialcooli c) [ ] esteri simpli d) [ ] eteri compuşi e) [ ] aldehide 4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile: a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul atomilor de carbon b) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi atomi de carbon chirali c) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulf d) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în seriile L şi D e) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale seriei L – levogire 5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt: a) [ ] se supun hidrolizei b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta 6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) [ ] este dextrogiră b) [ ] este anomer beta c) [ ] este anomer alfa d) [ ] este levogiră e) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D- gliceraldehidă 7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile: a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare alcool b) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranozice d) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozice e) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri
131
Embed
· Web viewH 2 O 2 [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulinei [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Release by MedTorrents.com
Teste la Biochimie
2012GLUCIDE
1. Funcţiile glucidelor:
a) [x] energetică b) [ ] menţin presiunea oncoticăc) [ ] sunt emulgatorid) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleicie) [ ] de transport
2. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:
4. Referitor la monozaharide sunt adevărate afirmaţiile:
a) [x] se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze în funcţie de numărul atomilor de carbonb) [ ] toate monozaharidele posedă unul sau mai mulţi atomi de carbon chiralic) [x] unele glucide conţin azot, fosfor sau sulfd) [x] monozaharidele ce conţin atomi de carbon asimetrici se împart în seriile L şi De) [ ] monozaharidele seriei D sunt obligatoriu dextrogire, iar cele ale seriei L – levogire
5. Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:
a) [ ] se supun hidrolizei b) [x] sunt compuşi polihidroxicarbonilici c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramolecularid) [x] se clasifică în cetoze şi aldozee) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri – alfa şi beta
6. Monozaharida aparţine seriei D dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) [ ] este dextrogirăb) [ ] este anomer betac) [ ] este anomer alfad) [ ] este levogirăe) [x] configuraţia atomului de carbon asimetric cel mai depărtat de gruparea carbonil este identică cu cea a carbonului asimetric din D-gliceraldehidă
7. Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] formează semiacetali interni printr-o reacţie de adiţie intramoleculară între o grupare aldehidică sau cetonică şi o grupare alcoolb) [ ] reacţiile de formare a semiacetalilor interni sunt ireversibile c) [x] prin reacţia de ciclizare aldohexozele formează cicluri piranoziced) [ ] prin reacţia de ciclizare cetohexozele formează cicluri piranozicee) [x] ca urmare a reacţiei de ciclizare apar doi stereoizomeri supranumerari – anomerii alfa şi beta
8. Reacţiile de reducere a monozaharidelor:
a) [ ] D-sorbitolul se formează doar prin reducerea D-glucozeib) [ ] numai aldozele formează polialcooli prin reducerec) [x] prin reducerea D-fructozei se obţin D-sorbitol şi D-manitold) [x] reducerea monozaharidelor este catalizată de enzime NADH şi NADPH dependentee) [x] retinopatia diabetică este determinată de acumularea sorbitolului în retină
9. Reacţiile de oxidare a monozaharidelor:
a) [ ] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi uronici b) [x] prin oxidarea monozaharidelor la gruparea carbonil se obţin acizi aldonici c) [x] oxidarea monozaharidelor în mediu acid conduce la formarea acizilor aldarici d) [x] gluconatul de calciu se utilizează pentru prevenirea hipocalcemiilor şi a tetaniei e) [x] acidul glucuronic se utilizează ca agent de conjugare
10. Maltoza:
a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoareb) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoarec) [x] se obţine sub acţiunea amilazei pancreaticed) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucozăe) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei
11. Lactoza:
Release by MedTorrents.com
a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactozăb) [x] monozaharidele constituente sunt piranozec) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenuluid) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoaree) [x] poate fi sintetizată în celulele umane
12. Zaharoza:
a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucozăb) [ ] posedă proprietăţi reducătoarec) [ ] se obţine prin hidroliza amidonuluid) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozicăe) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză
13. Glucoza:
a) [x] există sub forma a 2 anomeri – alfa şi betab) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilăc) [x] prin oxidarea glucozei la C6 rezultă acidul glucuronicd) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbone) [x] este o aldohexoză cu 4 atomi de carbon chirali
14. Galactoza:
a) [ ] este principalul glucid din sângeb) [ ] este o cetopiranozăc) [x] este un epimer al glucozeid) [ ] în lactoză este prezentă în formă de alfa-anomere) [ ] nu posedă proprietăţi reducătoare
15. Fructoza:
a) [ ] prin reducere poate forma numai D-sorbitolb) [ ] este o cetopiranoză c) [x] este componentă a zaharozeid) [ ] este principalul glucid din sânge e) [ ] este principala componentă a lactozei
16. Dezoxiriboza:
a) [x] este componentă a unor nucleozideb) [ ] este componentă a RNAc) [x] există în formă furanozicăd) [ ] nu conţine nici o grupare -OHe) [ ] este un izomer al ribozei
17. Riboza:
a) [ ] este o cetozăb) [ ] conţine 5 atomi chiralic) [ ] este componentă a DNAd) [x] este componentă a NAD+-lui şi FAD-luie) [x] poate fi fosforilată
18. Homoglicanii:
a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltozab) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetalc) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucozăe) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice
21. Afirmaţii corecte referitor la glucide: a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelorb) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactozăc) [x] ambele hexoze din lactoză sunt în formă piranozicăd) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză
22. Afirmaţii corecte referitor la glucide:
a) [ ] glucoza nu poate forma O-, S- sau N-glicozideb) [x] glucoza intră în componenţa lactozeic) [ ] beta-glucoza este componentă a amilopectineid) [ ] fructoza este componentă a lactozei e) [x] fructoza din componenţa zaharozei este în formă de beta-furanoză
23. Digestia glucidelor:
a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharideb) [x] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine maltoză, maltotrioză, α-dextrinec) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrate) [ ] celuloza este scindată de amilaza pancreatică
24. Intoleranţa la lactoză:
a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei
Release by MedTorrents.comb) [x] este determinată de deficitul de lactază c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, flatulenţă, diaree cronică e) [ ] se manifestă prin cataractă
25. Absorbţia glucozei:
a) [x] necesită Na+
b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-azad) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu
26. Glicogenul:
a) [x] se depozitează în muşchii scheletici b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos c) [x] se depozitează în ficatd) [x] ficatul utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile
27. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenuluib) [ ] este scindarea glucozei c) [ ] este un proces strict hidroliticd) [ ] decurge intens postprandial e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie
28. Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen fosforilaza):
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizeib) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilarec) [x] forma activă este cea fosforilată d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [ ] este activată de ATP
30. Reglarea hormonală a glicogenolizei:
a) [ ] insulina activează glicogenoliza b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfat izomeraza c) [ ] este o reacţie din glicoliză d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] este o reacţie din glicogenoliză
32. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [ ] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie d) [x] G-6-P se include în glicoliză e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi
33. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată de ţesuturi pentru energie d) [ ] G-6-P se include în glicoliză în ficat e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat
34. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):
a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfatazab) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza c) [x] este catalizată de enzima de deramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică e) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
35. Selectaţi enzimele glicogenolizei:
a) [ ] glicogen sintaza b) [x] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [ ] glucokinaza
Release by MedTorrents.come) [x] enzima de deramificare
36. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozeib) [x] este sinteza glicogenului c) [ ] decurge intens în toate ţesuturiled) [x] decurge intens postprandial e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie
37. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:
a) [x] glicogen sintaza b) [ ] glicogen fosforilaza c) [x] fosfoglucomutaza d) [x] glucokinaza e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza
39. Glicogenogeneza (reacţia catalizată de enzima glicogen sintaza):
a) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-1-fosfat → glicogen n+1
glucoze + H3PO4
b) [ ] glicogen n glucoze + glucozo-6-fosfat → glicogen n+1
glucoze + H3PO4
c) [x] glicogen n glucoze + UDP-glucoza → glicogen n+1 glucoze
+ UDPd) [x] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,4-glicozidice e) [ ] glicogen sintaza formează legăturile alfa-1,6-glicozidice
40. Glicogen sintaza:
a) [x] este enzima reglatoare a glicogenogenezeib) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilarec) [ ] forma activă este cea fosforilată d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogene) [x] necesită prezenţa glicogeninei, proteină cu funcţie de iniţiere a sintezei glicogenului
41. Reglarea hormonală a glicogenogenezei:
a) [x] insulina activează glicogenogeneza b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza d) [x] insulina conduce la defosforilarea glicogen sintazei e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului
42. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):
a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintazab) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza c) [x] este catalizată de enzima de ramificare d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
43. Glicogenina:
a) [ ] este un fragment de glicogen b) [x] este o proteină c) [x] posedă activitate glucozil transferazică d) [ ] participă la scindarea glicogenului e) [x] participă la iniţierea sintezei glicogenului
44. Utilizarea glucozo-6-fosfatului (G-6-P) în ficat:
a) [x] sinteza glicogenului b) [x] calea pentozo-fosfat c) [x] glicoliza d) [ ] G-6-P este secretat în sânge e) [x] G-6-P este scindat hidrolitic de glucozo-6-fosfatază, iar glucoza obţinută este secretată în sânge
45. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie
46. Boala von Gierke:
a) [x] este o glicogenoză determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din ficat, rinichi, intestin b) [ ] este determinată de activitatea redusă a glucozo-6-fosfatazei din muşchi c) [x] este prezentă hepatomegalia d) [x] se manifestă prin hipoglicemii e) [ ] nu este însoţită de dereglări neurologice 47. Glucokinaza:
a) [x] este prezentă doar în ficat b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedă KM mare pentru glucoză d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină
Release by MedTorrents.com
48. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentă doar în ficat b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze c) [x] posedă KM mică pentru glucoză d) [x] este inhibată de glicozo-6-fosfat e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
49. Glicoliza:
a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici b) [x] are loc în toate ţesuturile c) [x] reprezintă scindarea glucozei d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O
50. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
51. Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:
a) [x] este prima reacţie din glicoliză b) [x] este prima reacţie din glicogenogenezăc) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza d) [ ] hexokinaza este enzimă din clasa ligazelor e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă alosterică
53. Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP:
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
54. Reglarea activităţii fosfofructokinazei:
a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatulb) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimeic) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimeid) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativie) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
58. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază
59. Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
Release by MedTorrents.comc) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
60. Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [x] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] este catalizată de enzima enolaza e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază
62. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substratc) [ ] piruvatul este un compus macroergic d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
63. Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP
a) [x] este o reacţie a glicolizei b) [ ] este o reacţie a gluconeogenezeic) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza d) [x] este catalizată de enzima piruvatkinaza e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare
64. Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+
a) [ ] are loc în condiţii aerobe b) [x] are loc în condiţii anaerobec) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH) d) [x] LDH este oxido-reductază e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs
65. Căile de utilizare a piruvatului:
a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactatc) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator e) [x] poate fi utilizat în gluconeogeneză
a) [ ] toate enzimele glicolizei sunt enzime alosterice b) [x] doar enzimele ce catalizează reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt reglatoarec) [ ] sarcina energetică înaltă a celulei activează enzimele reglatoare ale glicolizei d) [x] citratul, fosfoenolpiruvatul, 1,3-difosfogliceratul sunt inhibitori ai fosfofructokinazei e) [x] acetil-CoA este inhibitor al piruvatkinazei
75. Reglarea hormonală a glicolizei:
a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizeic) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizeid) [ ] somatotropina stimulează glicolizae) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică
76. Enzimele comune pentru glicoliză şi fermentaţia alcoolică:
78. Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de glucoză:
a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2Oc) [x] 6 CO2
d) [ ] 22 H2Oe) [ ] 44 ATP
79. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de piruvat:
a) [ ] 3b) [ ] 2c) [x] 15d) [ ] 30e) [ ] 6
80. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de lactat:
a) [ ] 6b) [x] 18c) [ ] 15d) [ ] 36e) [ ] 3
81. Fermentaţia alcoolică:
a) [x] este transformarea glucozei în etanolb) [ ] toate reacţiile fermentaţiei alcoolice diferă de reacţiile glicolizeic) [ ] piruvatul se transformă direct în etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazeid) [x] piruvatul se transformă în acetaldehidă sub acţiunea piruvat decarboxilazeie) [x] acetaldehida se reduce la etanol sub acţiunea alcool dehidrogenazei
82. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucozăb) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidicec) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitated) [x] decurge intens în inaniţie e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei
84. Gluconeogeneza:
a) [x ] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză b) [ ] are loc intens în intervalele postprandiale c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichid) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
Release by MedTorrents.come) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)
85. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [x ] glicerolul b) [ ] acizii graşi c) [ ] acetoacetatul d) [x] lactatul e) [x] oxaloacetatul
86. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru gluconeogeneză:
a) [ ] beta-hidroxibutiratul b) [x] piruvatulc) [x] aminoacizii glucoformatorid) [ ] colesterolul e) [ ] bazele azotate purinice
87. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat + ADP + H3PO4:
a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în citozole) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
88. Piruvat carboxilaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotinad) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatule) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA
89. Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2
+ GDP:
a) [ ] este o reacţie din glicogenogenezăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [x] are loc în citozole) [x] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea fosfoenolpiruvatului
90. Fosfoenolpiruvat carboxikinaza:
a) [ ] este enzimă a glicolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] este o enzimă reglatoare d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
a) [ ] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza
93. Fructozo-1,6-difosfataza:
a) [ ] este enzimă a glicogenolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [ ] este activată de fructozo-2,6-difosfat d) [x] glucagonul activează enzima prin fosforilarea ei e) [ ] raportul ATP/ADP mic activează enzima
a) [x] este o reacţie din glicogenolizăb) [ ] este o reacţie din glicolizăc) [x] este o reacţie din gluconeogenezăd) [ ] are loc în mitocondriie) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza
95. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimă a glicogenolizeib) [x] este enzimă a gluconeogenezeic) [x] este o hidrolază d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză e) [ ] este activată de insulină
96. Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:
a) [x] 2 molecule de piruvatb) [x] 4 ATPc) [x] 2 GTPd) [ ] 6 H3PO4
Release by MedTorrents.com98. Reglarea hormonală a gluconeogenezei:
a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lorb) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei c) [ ] insulina activează gluconeogenezad) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol din ţesutul adipose) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza
99. Selectaţi reacţiile necesare pentru includerea glicerolului în gluconeogeneză:
103. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrociteb) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamarec) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentozed) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexozee) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile
104. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:
a) [x] sinteza pentozelorb) [ ] generarea de NADH c) [x] generarea de NADPH d) [ ] generarea de FADH2 e) [ ] formarea pirofosfatului
a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozeic) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat dehidrogenazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonazae) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH
106. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconatd) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
a) [x] în eritrocite şuntul pentozo-fosfat este unica cale de generare a NADPH-lui b) [ ] în eritrocite NADPH-ul se obţine doar în reacţia catalizată de enzima malică c) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH se manifestă prin hemolizăd) [x] hemoliza din deficienţa ereditară a G-6-P DH este
Release by MedTorrents.comcauzată de acumularea H2O2 e) [x] deficienţa ereditară a G-6-P DH este frecventă la persoanele din regiunile infectate de malarie
110. Etapa neoxidativă a şuntului pentozo-fosfat:
a) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile b) [x] reacţiile sunt catalizate de transcetolaze şi transaldolaze c) [x] conversia pentozelor în hexoze se amplifică când necesitatea de NADPH este mai înaltă decât necesitatea de pentozed) [x] conversia hexozelor în pentoze se amplifică când necesitatea de pentoze este mai înaltă decât necesitatea de NADPHe) [ ] coenzima transcetolazei este piridoxalfosfatul
111. NADPH:
a) [ ] generează ATP în lanţul respiratorb) [x] contribuie la menţinerea gradului normal de oxidare a Fe2+ în hemoglobinăc) [ ] participă la oxidarea acizilor graşid) [x] este donor de H în sinteza aminoacizilor dispensabilie) [x] participă la generarea speciilor reactive ale O2 în granulocite
112. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):
a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADPb) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADPc) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADPd) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfate) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat
113. Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazeic) [x] are loc acumulare de fructozăd) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfate) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
117. Intoleranţa la fructoză:
a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfatazad) [x] conduce la insuficienţă hepatică, cirozăe) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice
a) [x] în glicogenogenezăb) [x] pentru sinteza glicolipidelorc) [ ] pentru sinteza glicerofosfolipidelord) [x] pentru sinteza UDP-glucuronatuluie) [x] la sinteza glicoproteinelor
120. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazeib) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
Release by MedTorrents.comc) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfatd) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristaline) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal
122. Intoleranţa la galactoză:
a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazeic) [ ] se acumulează doar galactoză d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal e) [x] se manifestă clinic prin cataractă
123. UDP-glucuronatul:
a) [x] este donator de glucuronil la sinteza glicozaminoglicanilorb) [x] participă la conjugarea substanţelor toxice endo- şi exogenec) [ ] este donator de glucuronil la sinteza cerebrozidelord) [ ] participă la sinteza lactozei e) [x] deficienţele ereditare ale glucuronil transferazelor conduc la perturbarea proceselor de dezintoxicare
a) [x] UDP-galactoza + glucoza → lactoza + UDPb) [x] reacţia este catalizată de lactozosintazac) [ ] lactozosintaza este prezentă în toate ţesuturile d) [x] lactozosintaza este alcătuită din subunitatea catalitică (galactotransferaza) şi subunitatea reglatoare (lactalbumină) e) [x] prolactina induce sinteza lactalbuminei
126. În intervalele interprandiale glicemia este menţinută prin:
a) [x] glicogenoliza hepaticăb) [ ] glicogenoliza musculară c) [ ] gluconeogeneza din aminoacizi cetoformatorid) [x] gluconeogeneza din acid lactice) [x] creşterea raportului glucagon/insulină
127. Hiperglicemia poate fi condiţionată de:
a) [x] stresb) [x] activarea glicogenolizeic) [ ] activarea glicolizei
a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [ ] conversia glicerolului în glucoză c) [ ] glicogenoliza d) [x] sinteza lipidelor în ficate) [ ] gluconeogeneza
133. Insulina provoacă:
a) [ ] diminuarea glicolizei b) [ ] activarea glicogen fosforilazeic) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adiposd) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)
134. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:
a) [x] hiperglicemia stimulează secreţia de insulină b) [ ] aminoacizii inhibă secreţia de insulinăc) [x ] adrenalina inhibă secreţia de insulină d) [ ] fructoza, manoza inhibă secreţia de insulină e) [ ] somatostatina amplifică secreţia de insulină
138. Sinteza insulinei:
a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivăb) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare c) [x] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin proteoliza limitată d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentăe) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare
139. Efectele alcoolului etilic asupra metabolismului:
a) [x] măreşte sinteza trigliceridelor şi a VLDL în ficatb) [x] în cantităţi mici stimulează sinteza de HDLc) [ ] provoacă hiperglicemied) [x] diminuează oxidarea acizilor graşi, favorizând infiltraţia grasă a ficatuluie) [ ] micşorează cantitatea de NADH
140. 2,3-difosfogliceratul:
a) [x] se obţine în reacţia de izomerizare a 1,3-difosfogliceratuluib) [ ] se obţine în reacţia de fosforilare a 3-fosfogliceratuluic) [ ] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de fosfoglicerat kinaza d) [x] sinteza 2,3-difosfogliceratului este catalizată de difosfoglicerat mutaza e) [ ] 2,3-difosfogliceratul se formează în toate ţesuturile
1. Hormonii sunt:a) [x] substanţe biologice activeb) [x] secretaţi direct în sânge şi limfăc) [x] sintetizaţi de glandele endocrined) [ ] catalizatori biologicie) [ ] receptori cu activitate reglatoare
2. Activitate biologică posedă:a) [x] hormonul liberb) [ ] prohormonulc) [ ] preprohormonuld) [ ] hormonul legat cu proteina de transporte) ) [ ] nivelul total al hormonului
3. Proprietăţile generale ale hormonilor:a) [x] activitate biologică înaltăb) [ ] universalăc) [x] acţiune la distanţăd) [] cataliticăe) [x ] specificitate înaltă
4. Hormonii au acţiune fundamentală asupra:a) [x] morfogenezei (creşterea şi maturizarea organismului)b) [x] dezvoltării sexualec) [x] funcţiei reproductived) [x] dezvoltării sistemului nervose) [ ] funcţiilor mecano- şi electroizolatorie
5. Clasificarea hormonilor:a) [x] proteinopeptideb) [ ] derivaţi ai fosfolipidelorc) [x] steroizid) [x] derivaţi ai aminoacizilore) [ ] derivaţi ai nucleotidelor
6. Este corectă afirmaţia:a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simpleb) [ ] hormonii nu pot fi derivaţi ai colesteroluluic) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugated) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidăe) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor
7. Nivelul sanguin al hormonului este reglat prin:a) [x] retroinhibiţie negativăb) [x] retroinhibare metabolit-hormonalăc) [] toţi prin retroinhibiţie pozitivă
Release by MedTorrents.comd) [x] secreţia moleculelor reglatoaree) [] modificare covalentă
8. Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de existenţa a:a) [x] receptorilor specificib) [] proteinelor specifice de transport al hormonilorc) [ ] mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individuald) [ ] lipoproteidelor sîngeluie) [] colesterolului sanguin
9. Transformarea hormonilor în forma activă se efectuiază prin:a) [x] proteoliză limitatăb) [ ] fosforilare-defosforilarec) [ ] intermediul proteinkinazelord) [ ] efecte alostericee) [x] modificări conformaţionale
11. Proprietăţile receptorilor hormonali:a) [x] posedă afinitate înaltă faţă de hormonb) [] interacţiunea hormon-receptor este realizată prin legături
covalentec) [x] denotă efectul de saturaţied) [ ] sunt localizati numai în membranăe) [ ] sunt localizati numai în nucleu
12. Mecanismul de acţiune al hormonilor:a) [x] poate fi membrano -intracelularb) [x] poate fi citozolic-nuclearc) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic hormonilor
hidrofilid) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic pentru
hormonii peptidicie) [ ] mecanismul citozolic – nuclear este caracteristic
catecolaminelor
13. Mecanismul membrano-intracelular:a) [x] hormonul serveşte drept mesager primarb) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundarc) [ ] e caracteristic pentru toţi hormoniid) [x]e caracteristic pentru hormonii proteino-peptidicie) [ ] e caracteristic pentru hormonii steroizi
14. Mecanismul membrano-intracelular:a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleub) [] hormonii pătrund în celulăc) [x ] implică formarea complexului hormon-receptor membranard) [ ] este unicul mecanism characteristic hormonilor ce sunt
derivaţi ai aminoacizilore) [ x] la transmiterea mesajului hormonal participă mesagerii
secunzi
15. Proteinele "G":a) [x] sunt trimeri, ce constau din subunităţile alfa, beta, gama (αβγ)b) [] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei
citoplasmaticec) [] posedă un domeniu ce se leagă de receptor şi mesagerul secundd) [ ] partea activă este dimerul beta, gama (βγ)e) [ ] forma activă este GDP- alfa (GDP-α) complexul
16. Proteinele Gs şi Gi:a) [ ] subunitatea α este identică structural şi funcţional de la o
proteină la alta;b) [x] ambele sunt cuplate cu adenilatciclazac) [ ] sunt cuplate cu citidilatciclazad) [x] Gs are acţiune stimulatoare asupra adenilatciclazei e) [] Gi reduce activitatea adenilatciclazei mărind concentraţia
mesagerului secund
17. Proteinele "Gq":a) [x] proteina Gq este cuplată cu fosfolipaza "C"b) [x] generează diacilglicerolul şi inozitoltrifosfatc) [ ] în stare activă se află sub formă de trimeri (, , )d) [ ] generează GMPce) [ ] proteina Gq este cuplată cu adenilatciclaza
19. Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:
a) [ ] este specific numai insulineib) [ ] guanilatciclaza catalizează formarea mesagerului secund
AMPcc) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin
intermediul proteinei Gi d) [] rolul de mesager îl poate îndeplini nucleotidul poliadenilice) [x ] secundar se activează proteinkinaza A
20. Adenilatciclaza:a) [ ] este o hidrolazăb) [x] se referă la liazec) [x] catalizează formarea AMPc din ATPd) [ ] catalizează formarea AMPc din ADP şi H3PO4
e) [ ] se referă la ligaze
21.Adenilatciclaza:a) [ ] este prezentă în celulele tuturor speciilorb) [x] catalizează reacţia:ATP→ AMPc +PPic) [ ] catalizează reacţia: GTP → GMPc+PPid) [x] este situată în membrana plasmatică orientată spre citozole) [ ] este situată în membrana internă a mitocondriilor
22. Nucleotidele ciclice (AMPc, GMPc):a) [x] servesc ca intermediari secundari în realizarea efectului
hormonalb) [x] se formează din ATP şi GTP sub influenţa ciclazelor
Release by MedTorrents.comcorespunzătoare
c) [ ] se formează din ATP şi GTP sub influenţa fosfodiesterazelord) [x] se scindează sub influenţa fosfodiesterazelor corespunzătoaree) [] AMPc îşi realizează efectul prin proteinkinaza C
23. AMPc este:a) [ ] mediator primarb) [x] mediator secundarc) [ ] produs intermediar în metabolismul energeticd) [ ] predecesor în procesele de biosintezăe) [] nucleozid.
24. Fosfodiesteraza:a)[x ] este enzima care scindează AMPc
a) [] reglează concentraţia de ADPb) [ ] activitatea ei nu este dependentă de Ca2+
c) [x] activitatea ei este inhibată de viagrăd) [x] inhibiţia ei provoacă acumularea de AMPc şi GMPC
25. AMPc şi proteinkinazele:a) [x] AMPc este mediatorul intracelular a multor semnale
hormonaleb) [ ] la eucariote controlează direct exprimarea unor genec) [x] proteinkinaza A neactivă prezintă un tetramer (C2R2 -
2subunităţi catalitice şi 2reglatorii)d) [ ] proteinkinaza A neactivă prezintă un dimer (C1R1 - subunităţi
catalitice şi reglatorii)e) [ ] enzima este activă la asocierea tuturor subunităţilor
26. Proteinkinaza:a) [x] proteinkinazale active fosforilează proteinele-enzimeb) [ ] toate enzimele fosforilate sunt activec) [x] AMPC este efector alosteric pentru proteinkinazed) [ ] se află în nucleul celuleie) [] toate enzimele defosforilate sunt active
27. NO-reglator metabolic:a) [x] acţionează asupra tuturor celulelorb) [x] se sintetizează din L-arginină prin intermediul NO sintazeic) [ ] reacţia nu necesită cofactorid) [ ] concentraţii majore de NO nu provoacă apoptozae) [x] protejează vasele sanguine şi reglează expresia genelor la
diferite nivele
28. După realizarea efectului hormonal are loc:a) [x] adenilatciclaza devine inactivăb) [x] formarea de AMPc încetează;c) [x] AMPc legat cu subunităţile reglatoare ale proteinkinazei
(PK) se eliberează şi este degradatd) [ ] pe măsura eliberării receptorilor de hormoni AMPc părăseşte
celulae) [x] subunităţile R şi C ale PK se unesc şi PK trece în stare
inactivă
29. Fosfodiesteraza:a) [x] scindează AMPc cu formare de 5'-AMPb) [ ] este o liazăc) [ ] este activată de cofeină, teofilinăd) [x] pentru activarea ei este necesar Ca2+
e) [ ] pentru activarea ei nu sunt necesari cationii (Ca2+, Mg2+, KNa+)
30. Sistemul intracelular de semnalizare al calciului:a) [x] este dependent de calmodulină (CM)b) [x] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare activăc) [ ] legînd Ca2+, calmodulina trece în stare inactivăd) [] CM conţine 2 locusuri de fixare a Ca2+
e) [ ] sursă de Ca2+ sunt numai mitocondriile şi microzomii
31. Complexul Ca++ -calmodulină reglează:a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din
celulelele nemusculareb) [x] activarea unor proteinkinaze c) [ ] concentraţia de Ca2+ citozolic nu e dependentă de
inozitoltrifosfatd) [ ] nu activează pompa de calciue) [] nu interferează cu alte sisteme mesageriale
32. Referitor la calmodulină (CM):a) [ ] e o proteină fixatoare de Fe şi Mgb) [x] CM conţine 4 locusuri de fixare al Ca2+
c) [x] la toate speciile de animale are aceeaşi secvenţă aminoacidică
d) [ ] posedă 8 locusuri de fixare a Ca++
e) [x] în creier este fixată de o proteină, conducînd la inhibiţia fosfodiesterazei
33. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) :
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gq
b) [] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol 4,5difosfat
d) [x ] este caracteristic pentru hormonii hidrosolubilie) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili
34. Mecanismul membrano intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat:
a) [x] inozitoltrifosfatul (IP3) măreşte concentraţia intracelulară de Ca++
b) [x] diacilglicerolul activează proteinkinaza Cc) []Ca++ se eliberează numai din reticulul endoplasmatic d) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2e) [ ] Ca++ nu pătrunde din exterior
35. Fosfolipaza „C" :a) [x] prezintă sistem efector din componenţa sistemului ce
generează mesageri secundarib) [ ] acţionează asupra fosfolipidelor membranare, generînd
diacilglicerol şi cholinăc) [x] este activată de proteina Gqd) [ ] este activată de proteina Gie) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+
Release by MedTorrents.com36. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:a) [] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai
aminoacizilorb) [x ] este caracteristic tuturor hormonilor steroizic) [] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi pe suprafaţa externă
a membranei celulared) [x ] complexul hormon receptor reglează procesul transcrierii
genelor şi biosinteza proteinelor secundare) [] hormonii cu asemenea mecanism de acţiune sunt hidrofili şi
traversează membranele biologice
37. Hormonii hipotalamusului:a) [ ] sunt de natură steroidăb) [x] prezintă peptide scurte (3-44 resturi aminoacidice)c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormoni: liberine
şi statinee) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari
38. Hormonii hipotalamusului:a) [] sunt cinci statine:somatostatina, prolactostatina,
tireostatina, corticostatina şi gonadostatina b) [x] se găsesc sub controlul neurotransmiţătorilorc) [x ] rolul de neurotransmiţători îl pot îndeplini:
41. Hormonii adenohipofizari:a) [x] sunt proteino-peptidicib) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [ ] sunt steroizid) [] sunt devizaţi în cinci subclasee) [x ] reglează funcţiile altor glande endocrine.
43. Hormonii adenohipofizari:a) [x] reglează funcţiile glandelor endocrine perifericeb) [x] toţi sunt hormoni tropic) [ ] se împart în 2 gruped) [] toţi sunt peptide derivate din proopiomelanocortină e) [ ] reglează metabolismul hidrosalin
44. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:
a) [x] corticotropinab) [ ] prolactinac) [] somatotropinad) [] tireotropinae) [ ] TSH şi FSH.
45. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):a) [ ] stimulează sinteza şi secreţia numai a
mineralocorticosteroizilorb) [] reglează sinteza adrenalineic) [ ] nu posedă acţiune melanostimulantăd) [ ] este o proteină conjugată - glicoproteidăe) [x] este o polipeptidă simplă unicatenară.
steroizilor androgenib) [ ] amplifică numai secreţia glucocorticoizilorc) [x] secreţia de ACTH prezintă un ritm diurnd) [x] activează transformarea colesterolului în
pregnenolonă e) [x] creşterea plasmatică a cortizolului inhibă secreţia
48. Somatotropina (hormonul de creştere) prezintă:a) [x] un lanţ polipeptidic (191 resturi aminoacidice)b) [ ] o glicoproteinăc) [ ] o lipoproteinăd) [] un derivat al aminoacizilore) [] un hormon steroid.
49. Somatotropina, efectele:a) [x] sunt mediate de somatomedineb) [] are acţiune catabolicăc) [ ] inhibă procesele anaboliced) [x ] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea
scheletului şi a ţesuturilor moie) [ ] sunt similare cu cele ale insulinei.
Release by MedTorrents.com50. Somatotropina:a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturib) [ ] inhibă transcrierea şi translaţiac) [ ] induce bilanţ azotat negativd) [x] scade utilizarea periferică a glucozei, inhibă
glicolizae) [ ] inhibă gluconeogeneza.
51. Somatotropina:a) [x] provoacă hiperglicemie şi cetonemieb) [ ] inhibă lipolizac) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în plasmăd) [] măreşte utilizarea periferică a glucozeie) [x] stimulează beta-oxidarea acizilor graşi în ţesuturile
periferice.
52. Somatotropina:a) [x] stimulează retenţia ionilor de Ca2+, Mg2+, fosfatb) [] este secretată de lobul posterior al hipofizei c) [x] secreţia sa este inhibată de somatostatinăd) [ ] insuficienţa hormonului în perioada de creştere
conduce la dezvoltarea acromegalieie) [ x] este hormon diabetogen
53. Prolactina:a) [] este o glicoproteinăb) [ ] este un polipeptid c) [ ] se sintetizează numai în glandele mamared) [x] se sintetizează în adenohipofizăe) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
54. Prolactina:a) [x] este o proteină simplă cu legăturile disulfidiceb) [ ] este o proteină conjugatăc) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţiad) [x] efortul fizic, stresul, somnul stimulează secreţia şi
eliberarea prolactineie) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale
56. Tireotropina (TSH) este:a) [ ] un dizaharidb) [x] o glicoproteină cu structură dimerică c) [ ] o lipoproteină d) [] un derivat al aminoacizilore) [] un steroid.
57. Tireotropina (TSH):a) [x] efectele sunt mediate de AMP-cb) [] inhibă sinteza şi secreţia triiodtironinei şi
tetraiodtironinei
c) [] reglarea eliberării lui are loc printr-un mecanism feedback pozitiv
foliculostimulant (FSH) şi prolactinac) [x] FSH promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi
pregătirea lor pentru ovulaţied) [] FSH inhibă spermatogenezae) [ ] FSH inhibă sinteza proteinei transportatoare de
testosteron.
59. Hormonul luteinizant (LH):a) [x] promovează sinteza de estrogeni şi de progesteronăb) [] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni c) [] la bărbaţi stimulează producţia de corticosteron de
către celulele interstiţialed) [ ] la bărbaţi induce producţia de progesteronăe) [x ] la bărbaţi stimulează producţia de testosteron de
către celulele interstiţiale
-lipotropina:a) [x] se formează din proopiomelanocortină împreună cu
ACTHb) [] face parte din grupul hormonilor somatomamotropic) [ x] din ea se formează β-endorfineled) [x] endorfinele atenuează durerea, reglează emoţiile,
influienţează memoriae) [ ] este sursă de encefaline
61. Hormonii neurohipofizari: a. [x] sunt reprezentaţi de vasopresină şi oxitocinăb.[] sunt reprezentaţi de malanotropinăc. [x] prezintă nonapeptide d.[] se produc în lobul posterior al hipofizeie. [x] împreună cu neurofizina specifică sunt depozitaţi în
terminaţiunile nervoase din neurohipofiză.
62. Vasopresina şi oxitocina:a. [] vasopresina se sintetizează în nucleul paraventricularb. [ ] oxitocina are sediul de sinteză în nucleul supraopticc. [x] ambii sunt sintetizaţi sub forma unor precursori d. [ ] vasopresina diferă de oxitocină prin 3 resturi aminoacidicee. [] oxitocina se mai numeşte hormonul antidiuretic
63. Vasopresina:a. [] reglează presiunea osmotică şi oncoticăb. [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelularc. [ ] inhibă reabsorbţia apeid. [x] ţesutul ţintă este rinichiul- epiteliul tubilor contorţi distali şi colectorie. [x] mecanismul de acţiune este membrană-intracelular
Release by MedTorrents.com64. Vasopresina:a. [ ] în prezenţa ei diureza este sporităb. [x] favorizează creşterea numărului de canale pentru reabsorbţia apei în tubii contorţi distali şi colectoric. [x] în insuficienţa ei se dezvoltă diabetul insipidd. [ ] exercită acţiune vasodilatatoaree. [x] exercită acţiune vasopresoare
65. Oxitocina:a. [ ] este un octapeptidb. [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliuc. [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în
glanda mamară şi la ejecţia lapteluid. [ ] se mai numeşte hormon antidiuretice. [ ] inhibă sinteza proteinelor în celulele glandulare mamare
66. Hormonii tiroidieni:a. [x] sunt derivaţi ai tirozineib. [] sursa de sinteză este triptofanulc. [ ] prezintă derivaţi ioduraţi ai histidinei d. [] prezintă derivaţi ioduraţi ai treonineie. [ ] sunt proteinopeptide
67. Iodtironinele:a. [x] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina (Tliberib. [ ] activate biologică posedă triiodtironina (T3) şi tiroxina legaţi de proteinec. [x] moleculele deiodurate nu posedă activitated. [ ] mai activ este T4
e. [x] mai activ este T3
68. Sinteza hormonilor glandei tiroide include următoarele etape:a. [x] biosinteza tireoglobulineib. [x] captarea ioduluic. [x] organificarea ioduluid. [ ] condensarea iodului, aminoacizilor, unor glucide şi lipidee. [] transportul tiroxinei şi tireoglobulinei
69. Tireoglobulina prezintă:a. [x] o proteină glicozilatăb. [ ] o proteină simplăc. [ ] peste 100 de resturi de serinăd. [x] peste 100 de resturi de tirozinăe. [ ] o cromoproteină
70. Tireoglobulina:a. [x] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine aproximativ 100 resturi tirozilb. [x] se sintetizează în celulele tiroidiene c. [] este o glicoproteină (10 % glucide) ce conţine 100 resturi de treoninăd. [ ] este secretată în coloid pînă la glicozilare e. [x ] este secretată în coloid după glicozilare
71. Asigurarea cu iod:a. [ ] se realizează din rezervele tisulareb. [x] iodul pătrunde în organism odată cu alimentele şi apă potabilă
c. [x] din plasmă ionii de iod sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ dependent de ATP (pompa de iod)d. [ ] mecanismul principal de captare al iodului este difuziae. [ ] ionii de iod pătrund în celulă prin mecanismul antiport cu Na
72. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – oxidarea iodului:a. [x] are loc pe suprafaţa apicală a celulelor tiroidiene b. [ ] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea catalazeic. [x] H2O2 se formează intracelular sub acţiunea unei peroxidaze NADPH -dependented. [ ] H2O2 se formează sub acţiunea oxidazei FMN-dependentee. [x ] iodul oxidat este utilizat la iodurarea resturilor de tirozină din tireoglobulină
a. [x] iodul aderă la inelul fenolic al resturilor de tirozină cu ajutorul enzimelor peroxidaziceb. [ ] peroxidaza catalizează iodurarea resturilor de tirozină în lipsa H2O 2
c. [] iodurarea decurge pînă la sinteza tireoglobulineid. [] prin iodurare se formează monoiodtironină şi diiodtironină e. [x] prin iodurare se formează monoiodtirozină şi diiodtirozină
74. Biosinteza hormonilor glandei tiroide – eliberarea T3 şi T4 din tireoglobulină:
a. [x] suprafaţa apicală a celulelor inglobează picături de coloid şi prin endocitoză picăturile sunt internalizateb. [x] are loc fuziunea picăturilor de coloid cu lizozomii şi hidroliza tireoglobulinei c. [ ] sunt secretaţi în sînge T3, T4, monoiodtirozina (MIT) şi diiodtirozina ( DIT)d. [x] se secretă în sînge în principal T4 şi mai puţin T3
e. [ ] T3 şi T4 sunt eliberaţi în cantităţi egale
75. Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:a. [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)b. [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)c. [x] albumined. [ ] fibrinogene. [ ] hemoglobină
76. Metabolismul hormonilor tiroidieni:
1. [ ] primar- se supun transaminării2. b) [x] primar - se supun deioduгării3. c) [ ] se rupe nucleul imidazolic4. d) [x] prin monodeiodurare T4 formează T3 şi revers T3 5. e) [ x] T ½ pentru T4 este de 6-7 zile şi de 1-2 zile pentru T3
77. Reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor tiroidieni:
a. [x] se află sub controlul feed-back negativ la care participă tireoliberina, tireotropina şi iodtironinele circulanteb. [x] nivelul scăzut de T3 stimulează sinteza tireotropineic. [ ] sinteza şi secreţia iodtironinelor sunt controlate de către
Release by MedTorrents.comcorticotropină şi somatostatinăd. [] nivelul plasmatic crescut al T3 stimulează sinteza şi secreţia de tireotropină şi tireoliberinăe. [x ] tiroida posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină
78. Mecanismul de acţiune al T3 şi T4:a) [x] traversează liber membrana celularăb) [ ] interacţionează cu receptorii membranaric) [] micşorează concentraţia de AMPc d) [x] hormonul preluat de receptori citozolici cu afinitate joasă este fixat pe receptorul nucleare) [x ] în nucleu activează transcrierea unor gene specifice
79. Efectele metabolice ale T3 şi T4:a) [x] stimulează producerea ATP-ului b) [ ] nu posedă acţiune calorigenăc) [ ] scad viteza metabolismului bazald) [x] diminuează rezervele energetice (glucide, lipide)e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)
80. Efectele metabolice ale T3 şi T4:a)[x] rol esenţial în dezvoltarea fetală şi postnatală îndeosebi asupra sistemului nervos şi scheleticb)[x] reglează metabolismul oxidativ prin sporirea sintezei de Na+/K+-ATP-azăc)[x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2 d)[ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternice)[ ] inhibă transcrierea genelor, ce inhibă şi sinteza enzimelor respectiv
81. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a)[ ] micşorarea oxidării glucidelor şi lipidelor b)[x] intensificarea metabolismului bazalc)[x ] creşterea temperaturii corpuluid)[x] bilanţ azotat negative)[ ] mărirea nivelului de TSH
82. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a)[x] cretinismb)[x] la maturi se dezvoltă mixedemulc)[x] scăderea metabolismului general, temperaturii corpului d)[ ] amplificarea oxidarei glucidelor şi lipidelor e)[] micşorarea nivelului de TSH
83. Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:f) [x] în cretinism se constată o dereglare psihică profundăg) [] în cretinism corpul se dezvoltă proporţionalh) [] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi TSHi) [x] micşorarea nivelelor de T3, T4 şi creşterea nivelului de TSH j) [] tahicardie, exoftalm
84. Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:a) [x] hormonul paratiroid (parathormonul)b) [x] calcitoninăc) [ ] vitaminele K şi Ed) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)e) [] tireotropină
85. Parathormonul:a) [ ] este produs de tiroidăb) [x] este un polipeptid (84 aminoacizi)c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormond) [ ] se sintetizează în formă activăe) [x] creşterea calciemiei accelerează degradarea parathormonului
86. Parathormonul:a) [x] degradarea hormonului are loc în special în ficatb) [ ] are acţiune hipocalcemiantăc) [x] mecanismul de acţiune este mediat de AMPcd) [ ] iniţial se sintetizează sub formă de prohormone) [x]se activează prin proteoliză parţială
87. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:a) [x] reglează diferenţierea osteoblastelorb) [] creşte capacitatea osului de a fixa Ca2+
c) [ ] hiperproducţia determină creşterea cantităţii colagenului şi a proteoglicanilord) [x] la hiperfuncţie în celule creşte izocitratul, lactatul; în sînge - fosfataza alcalinăe) [x] eliberarea în fluxul extracelular a ionilor de Ca2+
88. Efectele hormonului paratiroid la nivelul ţesutului renal:a) [x] creşte reabsorbţia calciului şi inhibă reabsorbţia ionilor de fosfatb) [x] inhibă reabsorbţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilorc) [ ] creşte reabsorbţia tubulară a fosfaţilord) [] inhibă 1-alfa-hidroxilaza renalăe) [] inhibă sinteza 1,25(OH)2D3
89. Efectele hormonului paratiroid la nivelul intestinului:a) [x] promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism indirectb) []promovează absorbţia Ca2+ din intestin printr-un mecanism direct c) [x ] sporeşte absorbţia fosfaţilord) [] la acest nivel se sintetizează 1,25-(OH)2D3 e) [x]1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilor.
90. Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemieb) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemiec) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoased) [] mobilizarea calciului şi fosfatului din oasee) [ ] osteoporoză.
91. Trăsăturile metabolice ale hiperparatiroidismului:a) [] hipocalciemie şi hiperfosfatemieb) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemiec) [x] hipercalciemie şi hipofosfatemie d) [x] excreţia sporită a calciului cu urinae) [ x] osteoporoză.
Release by MedTorrents.com92. Calcitonina este:
a) [x] produsă de celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroideib) [ ] produsă de paratiroidec) [] hormon steroid format din 32 de aminoacizi d) [ ] un derivat al tirozineie) [x] este un polipeptid
93. Reglarea secreţiei de calcitonină:a) [x] sinteza şi secreţia ei depind de concentraţia plasmatică a calciului ionizatb) [x ] în concentraţia fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantăc) [x] secreţia ei depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastrină şi glucagon d) [ ] sinteza şi secreţia ei depind de nivelul lui T3 şi T4e) [] cantitatea ei suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somn
94. Efectele metabolice ale calcitoninei:a)[] inhibă translocarea fosfaţilor din lumenul extracelular în fluidul periostal şi în celulele osoaseb)[] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilor în celulec)[] provoacă hipercalciemie şi hiperfosfatemied)[x ] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oasee)[x] se opune creşterii calciului şi fosfatului în plasmă
94. 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol):
a) [x] este derivatul activ al vit.D3 (colecalciferol)b) [] se produce în intestin din vitamina D alimentarăc) [x] vit. D3 în ficat este hidroxilată în poziţia 25 cu formarea de 25-hidroxi-D3
d) [x] 25-hidroxi-D3 în rinichi sub influienţa 1-α-hidroxilazei se mai supune unei hidroxilări şi se transformă în 1,25-dihidroxi-De) [ ] este un hormon hidrosolubil
95. 1,25-dihidroxi-D3 (calcitriol): controlul sintezei şi acţiunea fiziologică:
a) [x] 1,25-dihidroxi-D3 inhibă propria sa formare prin feedbackb) [x] parathormonul stimulează activitatea 1-α-hidroxilazei şi sinteza calcitrioluluic) [ ] calcitonina stimulează sinteza de calcitriold) [ ] 1,25 (OH)2D3 sporeşte depunerea de Ca2+ şi fosfat în oasee) [x] ţesutul ţintă pentru 1,25(OH)2-D3 este intestinul, unde promovează absorbţia calciului şi a fosfatului.
96. Hormonii pancreatici:
a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulinab) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonc) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatinad) [x] insulina şi glucagonul sunt principalii reglatori ai homeostaziei glicemicee) [x] polipeptidul pancreatic este sintetizat de celulele F şi reglează diverse funcţii ale tractului digestiv .
97. Insulina:
a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasuluib) [] are acţiune hiperglicemiantăc) [ ] este hormon de natură steroidăd) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizie) [ ] lanţurile A şi B sunt legate între ele prin 3 punţi disulfurice.
98. Insulina:
a) [] se sintetizează direct în stare activăb) [] se sintetizează sub formă de proinsulinăc) [x] se sintetizează sub formă de precursor inactiv preproinsulinăd) [x ] din proinsulină se formează insulina şi peptidul Ce) [ ] fiecare lanţ separat - A şi B posedă activitate.
99. Insulina -reglarea secreţiei:
a) [x] glicemia - factorul reglator principal al secreţiei eib) [x] fructoza, manoza stimulează secreţia de insulinăc) [ ] somatostatina stimulează secreţia de insulinăd) [ ] serotonina inhibă secreţia de insulinăe) [ ] adrenalina stimulează secreţia de insulină.
100. Insulina - metabolism:
a) [] timpul de înjumătăţire este de 30-50 minuteb) [x] în principal este inactivată în ficatc) [x ] timpul de înjumătăţire al ei este de 3-5 minuted) [] în principal insulina este inactivată în intestine) [ ] este inactivată în pancreas.
101. Insulina - mecanismul de acţiune:a) [] este citozolic nuclearb) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelularc) [x] receptorul insulinei reprezintă un complex heterotetrameric α2β2d) [] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulinae) [x ] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică
102. Insulina:a) [x] favorizează depozitarea excesului caloric sub formă de lipide, glicogen, proteineb) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelorc) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de regenerared) [x] ţesuturile ţintă pentru insulină sunt: ţesutul adipos, muscular şi hepatice) [ ] activează glicogen sintaza prin fosforilare.
Release by MedTorrents.come) [x] induce sinteza de glucokinază în hepatocite
104. Insulina amplifică:a) [x] transportul glucozei în ţesuturi b) [] conversia glicerolului la glucozăc) [] conversia aminoacizilor la glucoză în muşchid) [x ] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilore) [x] viteza sintezei transportorului de glucoză (GLUT)
105. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic:a) [ ] diminuiază toate căile de utilizare a glucozei în muşchi, ficat, ţesut adiposb) [x] suprimă gluconeogenezac) [ ] favorizează glicogenolizad) [x] favorizează sinteza de glicogen e) [ ] inhibă enzimele glicolizei
107. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:a) [x] facilitează transportul aminoacizilor în muşchib) [x] stimulează biosinteza proteinelorc) [x] influenţează sinteza unor proteine specifice la nivelul transcrierei genelor (glucokinaza, fosfoenolpiruvat carboxikinaza)d) [] inhibă biosinteza proteinelore) [ ] stimulează degradarea proteinelor.
108. Diabetul zaharat se caracterizează prin:a) [x] hiperglicemie şi glucozurieb) [x] hipercetonemie şi cetonuriec) [ ] hipoglicemie, uremied) [x ] polifagie, polidipsie, poliuriee) [ ] oligurie.
109. Glucagonul:
a) [ ] se sintetizează în celulele insulare betab) [x] se sintetizează în celulele insulare alfac) [x] este un polipeptid (29 resturi de aminoacizi)d) [ ] este un derivat al triptofanului e) [ ] este un compus de natură steroidă.
110. Glucagonul: a) [x] este sintetizat sub forma unui precursor de pre-pro-glucagonb) [ ] se sintetizează direct în formă activăc) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitatăd) [ ] prin proteoliză limitată nu se transformă în hormon active) [ ] acţiunile majore reglatorii se manifestă numai la nivelul ficatului
a) [x] amplifică concentraţia de AMPcb) [ ] activează lipogenezac) [ ] inhibă lipolizad) [ ] scade conţinutul acizilor graşi în sîngee) [ ] efectul este mediat de Ca2+.
113. Glucagonul – acţiuni:a) [x] efectele celulare sunt mediate de AMPc şi de proteinkinaza Ab) [x] activează lipolizac) [x] activează gluconeogenezad) [ ] inhibă activitatea enzimelor cheie a gluconeogenezeie) [ ] activează enzimele glicolizei.
114. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] toţi sunt polipeptideb) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [ ] sunt de natură steroidăd) [x] secretina stimulează secreţia de apă şi bicarbonaţie) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsină
115. Hormonii gastrointestinali:
a) [x] GIP (gastric inhibitory polypeptide) este produs de mucoasa gastricăb) [x ] GIP inhibă activitatea şi secreţia gastricăc) [ ] GIP inhibă eliberarea de insulină de către celulele pancreaticed) [] colecistokininele inhibă secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliaree) [x] colecistokinina stimulează secreţia pancreatică şi contracţia vezicii biliare.
116. Somatostatina:a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creierb) [ ] se sintetizează în formă activăc) [] activează secreţia de glucagon şi insulinăd) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulinăe) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina.
117. Catecolaminele sunt:
a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalinab) [x] derivaţi ai tirozineic) [ ] derivaţi ai treonineid) [ ] hormoni ai cortexului suprarenale) [] hormoni proteinopeptidici
Release by MedTorrents.com118. Catecolaminele- biosinteză:
k) [x] se sintetizează din tirozinăb) [ ] metilarea noradrenalinei necesită CH3-tetrahidrofolatc) [x] metilarea noradrenalinei necesită S-adenozilmetioninăd) [ ] tirozină → noradrenalină→ dopamină→ adrenalinăe)[] la sinteză nu participă vitamina C
119. Depozitarea, secreţia şi catabolismul catecolaminelor:
a) [x] adrenalina şi noradrenalina sunt depozitate împreună cu ATP-Mg2+, Ca2+ şi cromograninăb) [] eliberarea hormonilor nu este dependentă de influxul ionilor de Ca2+
c) [ ] timpul de înjumătăţire a hormonilor este lung (10-30 min)d) [x ] sunt catabolizate sub acţiunea catecol-O-metil transferazei şi monoamin oxidazeie) [x] catabolitul comun este acidul vanilmandelic care este secretat cu urina
120. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):
a) [x] în ţesuturi există receptori membranari adrenergici α, β cu subclasele lorb) [ ] diferiţi receptori sunt cuplaţi cu aceleaşi sisteme mesageriale secundec) [] receptorii α1 şi α 2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin
intermediul proteinei "Gs" şi determină creşterea de AMPcd) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi", determină scăderea AMPce) [x] receptorii α1 determină creşterea intracelulară de Ca
121. Catecolaminele (mecanisme de acţiune):a) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii citoplasmaticib) [ ] catecolaminele interacţionează cu receptorii nuclearic) [x] actitvarea receptorilor beta2 provoacă relaxarea muşchilor netezi din vased) [x] activarea receptorilor alfa 2 stimulează contracţia muşchilor striaţie) [ ] blocarea receptorilor beta1 favorizează creşterea vitezei şi
forţei de contracţie a miocardului.
122. Catecolaminele - efecte :
a) [x] constricţia vaselor perifericeb) [ ] micşorarea presiunei arterialec) [x] hiperglicemia şi glucozuriad) [x] excitarea sistemului nervos centrale) [ ] inhibă gluconeogeneza
123. Catecolaminele realizează:
a) [ ] constricţia vaselor coronarieneb) [x] dilatarea vaselor coronarienec) [x] relaxarea musculaturii netede a bronhilord) [x] stimularea lipolizei în ţesutul adipose) [ ] inhibarea triacilglicerol lipazei.
124. Feocromocitomul:
a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelorb) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalineic) [x] apare hiperglicemied) [] apare hipoglicemiee) [ x] clinic se manifestă prin hipertensiune arterială.
125. Cortexul suprarenalelor:a) [x] zona glomerulară produce mineralocorticoizib) [ ] zona fasciculată produce mineralocorticoizi şi androgenic) [ ] zona reticulată produce mineralocorticoizid) [x] zona fasciculata produce glucocorticoizie) [x] zona reticulată produce androgeni şi glucocorticoizi
126. Corticosteroizii conţin (particularităţi de structură):a) [x] inelul ciclopentanperhidrofenantrenicb) [ ] 20 aminoacizic) [x] legătură dublă între C4 şi C5
d) [ ] gruparea carboxil în poziţia C3
e) [x] cetogrupa în poziţia C3.
127. Corticosteroizii - biosinteză:a) [x] precursorul general este colesterolulb) [x] colesterolul este obţinut din beta-lipoproteinele plasmei sau sintetizat de novoc) [ ] ca precursori sunt fosfolipidele şi sfingomielinad) [x] etapa comună este transformarea colesterolului în
128. Corticosteroizii - transport:a) [ ] în sînge circulă preponderent în stare liberăb) [x] în sînge circulă fixaţi de proteinec) [x ] cortizolul este transportat de transcortină (70%) şi de serumalbumină (15%)d) [ ] cortizolul este transportat doar în stare liberăe) [x ] aldosteronul şi androgenii sunt transportaţi de serumalbumină.
129. Metabolizarea corticoizilor:a) [ ] T1/2 pentru cortizol este 15-20 oreb) [x] T1/2 pentru cortizol este 1,5-2 orec) [x] calea majoră de catabolizare (în ficat) este hidrogenarea
dublei legături de la C4 şi a grupării cetonice de la C3
d) [x] produşii rezultaţi se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric apoi sunt excretaţi cu urina (17-cetosteroizi)
e) [ ] la conjugare se transformă în compuşi liposolubili.
130. 17-cetosteroizi:a) [x] sunt produşi de degradare a corticosteroizilor şi
androgenilor eliminaţi cu urinab) [x ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
produsele catabolismului androgenilorc) [ ] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi eliminaţi prezintă
produsele catabolismului glucocorticoizilord) [x] majorarea excreţiei acestor cataboliţi se constată în tumori
ale testiculilor şi a cortexului suprarenal (cca 600/mg/24 ore)e) [] excreţii crescute însoţesc tireotoxicoza, hipofuncţia
Release by MedTorrents.comadenohipofizei, boala Addison.
131. Glucocorticoizii – reglarea sintezei şi secreţiei:a) [x]în stări de stres, sistemul nervos central mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-uluib) [ ] reglarea se bazează pe efectele alostericec) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenalonuluid) [x ] nivelul plasmatic suferă o variaţie diurnă (ritm circadian)e) [] depind de cantitatea potasiului plasmatic.
132. Glucocorticoizii – acţiuni:a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic -nuclearb) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilglicerolic) []stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPcd) [ x] utilizează receptori intracelulari care acţionează la nivelul genomului umane) [] utilizează receptorii membranari care acţionează la nivelul genomului uman .
133. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului proteic:a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficat şi rinichib) [ ] accelerează transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoidc) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchid) [ ] accelerează biosinteza proteinelor în muşchie) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoid.
134. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului glucidic:a) [] activează glicogensintaza în ficat b) [x ] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichic) [] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos şi limfoidd) [x ] diminuă utilizarea glucozei în muşchi şi ţesutul adipose) [] creşte producerea glicogenului în muşci.
135. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului lipidic:a) [] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor b) [ x] în organele centrale (faţă, trunchi) favorizează depunerea de lipide c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi d) [ ] cetogeneza este inhibată complete) [] scade cantitatea acizilor graşi liberi în sînge
136. Glucocorticoizii - acţiuni asupra metabolismului ţesutului osos:a) [] stimulează biosinteza ARNm b) [ ] accelerează biosinteza proteinelorc) [x] inhibă biosinteza proteinelord) [x ] sporesc eliminarea Ca şi a fosfaţilor din oase în sîngee) [x] produc osteoporoză
137. Glucocorticoizii - efecte:a) [x antiinflamator b) [ x] în concentraţii mari inhibă formarea de anticorpic) [x] facilitează acţiunea catecolaminelor, glucagonului (efect permisiv)d) [ ] hipoglicemiant
e) [] activează sinteza şi secreţia prostaglandinelor.
138. Hormonii mineralocorticoizi:a) [x] sunt C21 steroizib) [ ] la om 11-dezoxicorticosteronul este de 30-50 ori mai activ ca aldosteronulc) [x] se sintetizează din colesterold) [ ] se sintetizează din fenilalanină şi tirozinăe) [] mecanismul de acţiune e membrano-intracelular.
139. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului depinde de:a) [x]sistemul renină-angiotensinăb) [ ] cantitatea ionilor de calciu plasmaticc) [x] ACTH d) [x ] cantitatea ionilor de potasiu şi sodiu plasmatice) []cantitatea ionului de magneziu plasmatic.
140. Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului prin sistemul "renină-angiotensină":a) [ ] renina (R) este o enzimă proteolitică produsă de hepatociteb) [x] renina este eliberată în sînge sub influenţa diferitor factori (presiunea sîngelui, hipoxia renală, concentraţia de Na+, Cl- în plasmă etc.)c) [x] renina scindează un decapeptid din angiotensinogen generînd angiotensina Id) [x] enzima de conversie transformă angiotensina I în angiotensină II (octapeptid)e) [ ] angiotensina II este vasodilatator.
141. Angiotensina II:a) [x] măreşte presiunea sângeluib) [x] stimulează secreţia de aldosteronc) [ ] inhibă secreţia de aldosteron d) [ ] se formează direct din angiotensinogene) [ ] nu se supune degradării sub acţiunea angiotensinasei.
142. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:
a) [x] organul ţintă este rinichiulb) [x] reglează homeostazia hidrică şi electroliticăc) [] reglează concentraţia ionilor de calciu şi fosford) [ ] reglează sinteza parathormonuluie) [ ] reglează glicemia.
143. Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apeib) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apăc) [x] eliminarea de K+, H+, NH4
+
d) [ ] reabsorbţia de K+, H+, NH4+
e) [x] reabsorbţia de Na+ prin mecanismul activ Na+/K+-ATP-aza.
144. Efectele metabolice ale mineralocorticosteroizilor:a) [ ] majorează concentraţia de K+ în sînge şi reduce concentraţia de Na+, Cl-
b) [x] măresc reabsorbţia de Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renalic) [x] accelerează schimbul de sodiu extracelular cu
149. Hiposecreţia corticosteroizilor se caracterizează prin:a) [] obezitate b) [ ] creşterea conţinutului de Na+, Cl-, apă şi scaderea K+ în sânge c) [x] scaderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge d) [] hiperglicemie, glucozuriee) [x] hiperpigmentarea tegumentelor
150. Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează prin:a) [x] nivel scăzut de K+ în sângeb) [x] creşterea concentraţiei de Na in sângec) [ ] hiposecreţia corticotropineid) [ ] edeme şi hipotensiunee) [x] mărirea excitabilităţii miocardului.
151. Utilizarea practică a corticosteroizilor:a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilord) [x] folosirea îndelungată poate provoca atrofia cortexului suprarenalelor
e) [ ] folosirea îndelungată nu provoacă atrofia cortexului suprarenalelor
152. Hormonii sexuali :a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexualeb) [x] sunt de natură steroidăc) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilord) [x] în reglarea secreţiei participă gonadotropinelee) [ ] utilizează receptorii membranari
154. Sinteza hormonilor sexuali:a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexualeb) [x] se sintetizează din colesterolulc) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesteronad) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogeniie) [ ] în faza a doua a a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii.
155. Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexuali:a) [ ] lutropina reglează la bărbaţi sinteza glucocorticoizilorb) [x] folitropina influenţează spermatogenezac) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarienid) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletuluie) [ ] progesterona induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei
156. Androgenii:a) [x] reprezentatul cardinal este testosteronulb) [ ] principalul androgen este androsteronulc) [ ] se depozitează în celule după sintezăd) [ ] sunt transportaţi în sânge în stare liberăe) [x] sunt transportaţi de o globulină sanguină specifică
157. Androgenii:a) [x] sunt C19 steroizib) [x ] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testiculec) [ ] hormonul luteinizant micşorează secreţia testosteronuluid) [ ] circulă în plasmă în formă liberă (98%)e) [] fracţiunea legată de proteine este biologic activă
158. Catabolismul androgenilor:a) [x] are loc primordial în ficatb) [ ] are loc numai în rinichic) [x] se conjugă cu formele active ale acidului glucuronic şi sulfuric şi se elimină cu urinad) [ ] la bărbaţi 2/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură
Release by MedTorrents.comtesticularăe) [ x] la bărbaţi 1/3 din 17-cetosteroizi sunt de natură testiculară
159. Androgenii – efecte metabolice:a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă, stimulînd sinteza proteinelorb) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi induc bilanţ azotat negativc) [ x] majorează sinteza proteinelor în ficat şi rinichid) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osose) [] provoacă hiperglicemie
160. Androgenii – efecte fiziologice:a) [x] asigură spermatogenezab) [ ] nu determină particularităţile sexuale secundarec) [x ]contribuie la dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţid) [x] rol anabolizant în dezvoltarea scheletului şi a muşchilore) [] inhibă spermatogeneza
161. Hormonii ovarieni (estrogenii şi progesterona):
a) [ ] se produc numai în ovareb) [x] în cantităţi reduse se sintetizează în testiculi, adrenale, ficat, pielec) [x] în timpul gestaţiei se produc şi în unitatea feto-placentarăd) [x ] estrogenii circulă în plasmă legaţi de proteine transportatoare specifice e) [x] progesterona este intermediarul comun în biosinteza hormonilor steroizi
162. Hormonii estrogeni - catabolism:
a) [x] se petrece în ficatb) [] se petrece doar în rinichic) [] se petrece în intestind) [ x] principalul catabolit este estriolul e) [ x] estriolul se conjugă cu forma activă a acidului glucuronic sau sulfuric şi se elimină prin bilă şi urină
163. Efectele metabolice ale estrogenilor:a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă (organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)b) [ ] sunt inductori ai enzimelor gluconeogenezeic) [ ] stimulează acumularea lipidelor în ficat şi ţesutul adiposd) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesteroluluie) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele oaselor
164. Efectele fiziologice ale estrogenilor:a) [x] dezvoltarea organelor genitale feminineb) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare femininec) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale
endometriuluid) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovariane) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia
LIPIDE
1. Lipidele sunt:a) [ ] substanţe organice solubile în apăb) [ ] substanţe neorganice solubile în apăc) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organicid) [] omogene după structurăe) [x] substanţe organice insolubile în apă
3. Clasificarea structurală a lipidelor:a) [] protoplasmatice b) [] de rezervăc) [x] saponifiabile d) [] neutre e) [ x] nesaponifiabile
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:a) [x] structurale b) [x] de rezervăc) [] saponifiabile d) [] neutree) [ ] nesaponifiabile
5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:a) [x] amfifile b) [] esenţialec) [] saponifiabile d) [x] neutree) [ ] nesaponifiabile
6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi: a) [ ] caprinicb) [ ] caproic c) [x ] oleic d) [x] palmitic e) [x] stearic
7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi: a) [ ] lignoсericb) [ ] oleic
Release by MedTorrents.comc) [ ] palmitoleicd) [x] linolenice) [x] linoleic
8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] stearic (С18)b) [x] arahidonic (С20:4)c) [] nervonic (С24:1)d) [ ] palmitic (С16)e) [] oleic (С18:1)
9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?a) [ ] lignoceric(C24)b) [ ] miristic (C14)c) [x] butiric (C4)d) [] caprilic (C8) e) [ ] lauric (C12)
10. Acilglicerolii:a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologiceb) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşic) [x ] reprezintă o formă de stocare a energieid) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în eae) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
11. Glicerofosfolipidele:a) [] sunt insolubile în solvenţi organicib) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşic) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicd) [ ] reprezintă o formă de stocare a energieie) [x] sunt componentele membranelor biologice
12. Lecitinele şi cefalinele:a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidicb) [x] sunt lipide structuralec) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei d) [] sunt grasimi neutree) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic
13. Fosfatidilcholina: a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilareb) [ ] capătul polar posedă sarcină negativăc) [ ] se mai numesc şi cefalined) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonare) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor
14. Fosfatidiletanolamina:a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei b) [ ] conţine sfingozinac) [ ] conţine ceramidad) [ ] se mai numeşte şi lecitinăe) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
15. 446) Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelorb) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celularec) [ ] prezintă o rezervă de energie d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidice) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?a) [ ] lecitineleb) [ ] cefalinelec) [x] fosfatidilserinad) [ ] trigliceridelee) [ ] cerebrozidele
17. Fosfolipazele:a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid fosfatidic şi acid grasb) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea lizolecitinelorc) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi etanolaminăd) [x] ] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid grase) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de acizi graşi
18. Cardiolipina: a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azotb) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerolc) [x] este componentă a membranei interne mitocondrialed) [] conţine colinăe) [ ] este un lipid de rezervă
Release by MedTorrents.coma) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturatb) [x ] e component al sfingomielineic) [ x] este constituent al glicolipidelord) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelore) [ ] nu intră în structura ceramidei
21. Cerebrozidele:a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creieruluib) [] nu conţine sfingozinăc) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucozad) [] conţin oligozaharidee) [ x] din ele se formează sulfatidele
22. Gangliozidele:a) [ ] conţin câteva resturi de glicerolb) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucozad) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactozăe) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
24. Glicolipidele:a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharideb) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialicc) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipided) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidice) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic
25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:a) [x] cardiolipinab) [ ] sulfatidelec) [ ] gangliozideled) [ ] cerebrozidelee) [ ] ceramida
26. Colesterolul:a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenuluib) [x ] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la
C3c) [ x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil
27. Acizii biliari:a) [x] sunt derivaţi ai colesteroluluib) [ ] constau din 28 atomi de carbonc) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubinad) [x] sunt compuşi polarie) [x] participă la emulsionarea grasimilor
28. Metabolismul acizilor biliari:a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor activec) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteined) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucidee) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă
30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală, responsabilă de această funcţie (2):a) [] receptoare de fosfolipideb) [x] metabolică de proteinec) [] permeabilitatea de triacilglicerolid) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmaticee) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide
32. Membranele biologice sunt stabilizate de:a) [x] interacţiuni hidrofobeb) [x] forţele Van-der-Waalsc) [x] legături de hidrogend) [ ] legături peptidicee) [ ] legături disulfidice
33. Proteinele membranelor biologice:a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integraleb) [x ] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranarec) [] posedă numai capacitate de mişcare lateralăd) [ x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară, antigenicăe) [] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
34. Glucidele membranelor biologice sunt:a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasmab) [x ] fixate covalent de lipide sau proteinec) [] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidiced) [ ] responsabile de permeabilitatea membraneie) [x] responsabile de identificarea intercelulară
35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţialib) [ x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubilec) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteiced) [ ] participă la sinteza nucleotidelore) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei
36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:a) [] are loc în stomacb) [ x] are loc în duodenc) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliarăd) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastrice) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate
37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:a) [x] lipazele pancreatică şi intestinalăb) [ ] lipoproteinlipaza
38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfoglicerideleb) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liberc) [ ] ceramidaza scindează sfingozinad) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţie) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:a) [ ] fosforilareb) [ ] defosforilarec) [ ] conjugarea cu activatoruld) [ ] interactiunea cu coenzimae) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei
40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:a) [x] monogliceridelorb) [x] acidului fosforicc) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă micăd) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungăe) [ ] bazelor azotate
41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simulăb) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin transport activ c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv
42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:a) [ ] se absorb numai în duodenb) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterolc) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunuluid) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă micăe) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor
43. Formele în care se absorb produsele
Release by MedTorrents.comdigestiei lipidelor:a) [ ] glicerolul - fosforilatb) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activăc) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelarăd) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară
44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei portab) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidalec) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocited) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul grose) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii
45. Chilomicronii:a) [] se sintetizează în ficatb) [] se secretă din intestin direct în sîngec) [ ] apoproteina de bază este apoB100d) [ ] lipidul predominant este colesterolule) [x ] trasportă trigliceridele exogene
46. Catabolismul chilomicronilor:a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatociteb) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoBc) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulinae) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilglicerolic) [ ] ateroscleroză pronunţatăd) [x] risc înalt pentru pancreatitee) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi
48. VLDL:a) [ ] apoproteina principală este apoB48b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilăc) [x] sunt sintetizate în ficat
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucidee) [ ] au rol antiaterogen
49. Catabolismul VLDL:a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDLc) [] insulina inhibă catabolismul VLDLd) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterole) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază
50. LDL :a) [x ] contin apoB100b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%c) [ ] se formează în plasmă din chilomicronid) [] se sintetizează în ficate) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
51. Catabolismul LDL :a) [] se catabolizează numai în enterociteb) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,Ec) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza endogenă de colesterold) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza receptorilor B,Ee) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA reductaza
52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin: a) [ ] niveluri majore de HDL circulantb) [x] conţinut crescut de LDL plasmaticc) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazeid) [ ] risc înalt pentru pancreatitee) [x] ateroscleroză pronunţată.
53. HDL: a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterociteb) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in maturec) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepaticed) [] sunt lipoproteine proaterogene e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt
54. Lipoproteinlipaza:a) [ ] este o enzimă intracelularăb) [ ] este activată de apoproteina B100c) [ ] substratul ei este colesterolul
Release by MedTorrents.comesterificatd) [x] apoproteina CII este activatorul enzimeie) [ ] lipseşte în ţesutul adipos
55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):a) [] scindează triglicerideleb) [x] este asociată cu HDLc) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină şi colesterol liberd) [x] favorizează formarea HDLe) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de colesterol în HDL
56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADPb) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-Pc) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPd) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2Pe) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturib) [ ] se petrece în mitocondriic) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilazăd) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetazae) [] activarea este o reacţie reversibila
58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:a) [ ] necesită energieb) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi IIc) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţid) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberăe) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină
60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilorb) [ ] se oxidează AG liberic) [ ] se desfasoară in citozold) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoAe) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi
62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):a) [ ] are loc decarboxilarea substratuluib) [ ] are loc hidratarea substratuluic) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentăd) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentăe) [ ] are loc dehidratarea substratului
64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:a) [ ] este o dehidratareb) [ ] este o dehidrogenarec) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidratazad) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidratazae) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi: a)[ ] enoil-CoA + H2O b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+ c) [x] beta-hidroxiacil-CoAd) [ ] acil-CoA + NADH + H+ e) [ ] cetoacil-CoA
Release by MedTorrents.com
66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoAb) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoAc) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoAd) [ ] decarboxilarea acil-CoAe) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenazab) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilazac) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenazae) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza
68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolazab) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidratazac) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolazae) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza
69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:a) [ x] se oxideazăb) [] se reducc) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbond) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):a) [ ] 6 8 131b) [] 6 7 114c) [x] 7 8 130d) [ ] 5 6 121e) [ ] 8 9 143
71. Utilizarea acetil-CoA:a) [x] se oxidează în ciclul Krebsb) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilorc) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include in gluconeogenezăe) [x] se utilezează in cetogeneză
72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:a) [ ] generează mai multe molecule de ATPb) [x] este amplificată in diabetc) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungăd) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidazae) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala
73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazeib) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentarac) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazeid) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OHe) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentarăf) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi
74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoAb) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA
76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] este un corp cetonicb) [x] formula prezintă acidul acetoaceticc) [ ] se utilizează in ficat
Release by MedTorrents.comd) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepaticee) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat
78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturia) [ ] sunt utilizaţi doar de ficatb) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energiec) [x] necesită prezenţa oxaloacetatuluid) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucozae) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza
79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA: a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoAb) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine acetoacetatulc) [ ] se sintetizează din acetoacetatd) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la formarea luie) [x] este intermediar în sinteza colesterolului
80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonicib) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependentd) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocarde) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup
81. Cetonemia: a) [x] poate apărea în inaniţieb) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipidec) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucided) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficate) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi
82. Referitor la acetoacetat sunt corecte
afirmaţiile:a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetonab) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutiratc) [ ] se sintetizează din malonil-CoAd) [ ] sinteza lui are loc in citozole) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozolb) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoAc) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPHd) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nue) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu
84. Biosinteza acizilor graşi:a) [ ] are loc in mitocondriib) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimaticec) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociered) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPHe) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
85. Biosinteza acizilor graşi:a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACPb) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintazac) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonild) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoAe) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):a) [ ] butiril-CoA citratb) [ ] hidroxibutirat carnitinăc) [ ] acidul fumaric oxaloacetatd) [ ] acetil-CoA aspartate) [x] acetil-CoA citrat
87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] transportul este activb) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
Release by MedTorrents.comc) [ ] pentru transport se utilizează GTPd) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşie) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza
88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):a) [ ] piruvat dehidrogenazab) [x] citratliazac) [x] enzima malicad) [ ] succinat dehidrogenazae) [ ] fumaraza
89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoAb) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotinăd) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizineie) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP
90. Sintaza acizilor graşi:a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţionalăb) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoAc) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatice) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei
92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?a) [ ] toţi atomii imparib) [ ] numai carbonul carboxilicc) [ ] toţi atomii parid) [ ] numai carbonul metilic terminale) [x] nici unul dintre atomii de carbon
93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-CoA marcat cu C14 la gruparea
metil:a) [ ] numai carbonul carboxilicb) [ ] numai carbonul metilic terminalc) [ ] toti atomii de carbon imparid) [x] toti atomii de carbon parie) [ ] nici unul dintre atomii de carbon
94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilicib) [ ] glicolizăc) [x] reacţia catalizată de enzima malicăd) [ ] oxidarea acidului glucuronice) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteineic) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATPd) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilazae) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază
96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2 d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPHb) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACPc) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACPd) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACPe) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP
100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACPb) [x] utilizează 2 molecule de NADPHc) [x] finalizează cu formarea butiril-ACPd) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbone) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2
102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă mai mare de C16):a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentarăb) [ ] nu este posibilă în organismul umanc) [x] are loc in reticulul endoplasmaticd) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoAe) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic al acidului gras
103. Sinteza acizilor graşi monoenici: a) [ ] nu este posibilă în organismul umanb) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienicic) [x] se realizează prin desaturarea
acizilor graşi saturaţid) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADHe) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza microzomală şi necesită NADPH şi O2
104. Acizii graşi polienici: a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în organismul uman prin desaturarea acidului oleicb) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul metilic terminal c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a acidului linoleic d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul uman e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale
105. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adiposb) [ ] se intensifică în inaniţiec) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul Id) [x] este activată de insulină e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată
106. Biosinteza triacilglicerolilor: a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberib) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoAc) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfatd) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor
107. Glicerol-3-fosfatul se formează:a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinazac) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatuluid) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatuluie) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului
108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic: a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în trigliceridb) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
Release by MedTorrents.comc) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în digliceridd) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerole) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina
109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:a) [ ] monogliceridb) [ ] UDP-digliceridc) [x] acidul fosfatidicd) [ ] CDP-digliceride) [ ] acidul fosforic
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipideb) [x] prezenţa substanţelor lipotropec) [x] starea funcţională a ficatuluid) [ ] prezenţa acidului fosforice) [ ] prezenţa glicerolului
111. Substanţele lipotrope:a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi b) [x ] colina, metionina, inozitolulc) [x] vitaminele B6, B12, acidul folicd) [ ] vitaminele liposolubilee) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi în ficat
112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:a) [ ] adeniliceb) [ ] timidilicec) [x] citidiliced) [ ] guanidilicee) [x] uridilice
113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:a) [ ] serinab) [ ] cisteinac) [x] S-adenozilmetioninad) [ ] S-adenozilhomocisteinae) [ ] tetrahidrofolatul
114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serinăb) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-uld) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul e) [x] ca activator al intermediarilor
ambelor căi serveşte CTP-ul
115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serinăc) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserinăd) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-digliceride) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină
116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserineib) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [ ]ca cofactor serveşte biotina
117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolamineib) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolamineid) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6 e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de rezervă):a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolina b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colinăc) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolinăd) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidilcolinăe) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidilcolină
119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de rezervă):a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolaminăb) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-etanolamină
Release by MedTorrents.comc) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolaminăd) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidiletanolaminăe) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină
120. Fosfatidilinozitolii: a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubileb) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilglicerolic) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilglicerolid) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
122. Sfingozina:a) [ ] este componentă a triacilglicerolilorb) [ ] este componentă a fosfogliceridelorc) [x] este componentă a glicolipidelord) [x] este componentă a sfingomielinelore) [x] induce apoptoza
125. Sulfatidele:a) [ ] se referă la sfingomielineb) [ ] se referă la gangliozidec) [x] se referă la cerebrozided) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS (fosfoadenozilfosfosulfatul)e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu
126. Catabolismul gangliozidelor:a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale hidroliticeb) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidicc) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2 şi Cd) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialicie) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie
127. Afecţiunea TAY SACHS: a) [ ] este o glicogenoză b) [x] este gangliozidoza GM2 c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale hexozaminidaza d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creiere) [ ] se acumulează glicogen în rinichi
128. Maladia NIEMANN-PICK:a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei sfingomielinazab) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen fosforilazac) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturid) [x] se manifestă clinic prin retard mental;e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie
130. Biosinteza colesterolului:a) [ ] are loc numai în ficatb) [x] necesită NADPHc) [x] substrat serveşte acetil-CoAd) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicinae) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol
Release by MedTorrents.coma) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintazab) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductazac) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea eie) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei
133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă): a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează cu LDL-receptorii citozolici b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranaric) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin endocitoză d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează sinteza endogenă de colesterole) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează hipercolesterolemia familială
134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge: a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazeib) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familialăc) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazeid) [x] valori scăzute de HDLe) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari
135. Ateroscleroza:a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesteroluluib) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogened) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogenee) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza
136. Obezitatea:a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adiposb) [ ] este cauzată de hiperinsulinismc) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzutăd) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul IIe) [ ] este prezentă în hipertiroidie
137. Hiperlipidemia alcoolică:a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide b) [x] are loc acumulare de NADH
c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficate) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari
139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc: a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficatc) [ ] activarea lipolizeid) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipidee) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat
140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"): a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatociteb) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficatc) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentarăd) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor B12, B6 e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei apolipoproteinelor
141. În inaniţie are loc:a) [ ] accelerarea lipogenezeib) [x] cetogeneză intensăc) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşie) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor
142. Lipogeneza este stimulată de: a) [ ] concentratia înaltă de AMPcb) [ ] nivel crescut de catecolaminec) [x] flux abundent de glucoza in ficat d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru glucozăe) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge
Release by MedTorrents.comb) [x] acidul arahidonic c) [ ] acidul linolenicd) [ ] acidul fosfatidice) [ ] acidul behenic
144. Eicosanoizii:a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrinăb) [ ] sunt substante de natura proteicac) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20d) [ ] sunt secretate de glandele endocrinee) [ ] sunt derivaţi ai steranulii
145. La eicosanoizi se referă:a) [x] tromboxaniib) [ ] endotelinelec) [ ] endorfineled) [x] prostaciclinelee) [x] leucotrienele
146. Biosinteza eicosanoizilor:a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranareb) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranarec) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervosd) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de prostaglandinee) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în celule
147. Ciclooxigenaza:a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazicăb) [ ] are activitate hidrolazicăc) [ ] participă la sinteza leucotrienelord) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilore) [x] este o hemoproteină
148. Biosinteza eicosanoizilor:a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin leucotrieneleb) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimăc) [ ] aspirina activează cicloxigenazad) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelore) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul prostaglandinei sintetizate
149. Lipoxigenaza:a) [ ] este prezentă în toate ţesuturileb) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adiposc) [x] participă la sinteza leucotrienelor
d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, prostaciclinelor şi a tromboxanilore) [ ] este o hidrolază
151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):a) [ ] acţionează extracelularb) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclicec) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+ d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza proteinelor
152. Eicisanoizii (efectele biologice):a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare şi alergiceb) [ ] prostaciclinele reglează masa muscularăc) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul leucotriene/tromboxani d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogenie) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere
153. Anionul superoxid: a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenuluib) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenuluic) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidared) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid dismutazeie) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid dismutazei din anionul superoxid
154. Glutation peroxidaza: a) [ ] participă la formarea H2O2b) [x] participă la scindarea H2O2c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-S-Ge) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza
Release by MedTorrents.com155. Vitaminele liposolubile:a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenicb) [x] includ vitaminele A,E, K şi Dc) [ ] nu se depozitează în organismul umand) [ ] se acumulează în ţesutul musculare) [x] sunt derivaţi izoprenici
156. Vitamina A:a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei d) [x] are acţiune antioxidantăe) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
157. Vitamina E:a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferoliib) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoicc) [x] favorizează fertilitatea d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic naturale) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
158. Vitamina K:a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei Kb) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza Kc) [x] posedă acţiune antihemoragică d) [ ] posedă acţiune anticoagulantăe) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X
159. Vitamina D:a) [ ] nu se sintetizează în organismul umanb) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetalăc) [ ] este derivat al gliceroluluid) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
160. Metabolismul vitaminei D:a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolulc) [x] forma activă este calcitrioluld) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesteroluluie) [ ] formarea calcitriolului este inhibată
de hormonii tiroidieni
161. Calcitriolul:a) [ ] este vitamina D de origine vegetalăb) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferolc) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemieid) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestine) [ ] acţionează prin AMPc
Metabolismul proteinelor
1. Funcţiile biologice ale proteinelor:
a) [ ] coenzimaticăb) [x] cataliticăc) [x] plasticăd) [x] de transporte) [x] imunologică
6. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic:
Release by MedTorrents.com
NH
CH2 - CH - COOH
NH2
a) [ ] este histidinab) [x] este aminoacid heterociclicc) [ ] este aminoacid dispensabild) [ ] conţine ciclul imidazole) [x] dă reacţia xantoproteică pozitivă
7. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: HOOC-CH2-CH2-CH-COOH | NH2
a) [ ] este asparaginab) [ ] este glutaminac) [ ] este aminoacid esentiald) [x] dă reacţia ninhidrinică pozitivăe) [ ] este aminoacid bazic
8. Afirmaţii corecte referitor la compusul chimic: HOOC-CH2-CH2-CH-COOH | NH2
a) [ ] este încărcat pozitivb) [ ] dă reacţia Fol pozitivăc) [ ] dă reacţia xantoproteică pozitivăd) [x] posedă proprietăţi acide e) [x ] este precursorul acidului gama-aminobutiric
9. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [ ] activează tripsinogenulb) [ ] activează chimotripsinogenulc) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsineid) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelore) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
10. Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [x] posedă acţiune antimicrobianăb) [ ] este emulgator puternicc) [x] accelerează absorbţia fieruluid) [ ] inhibă secreţia secretineie) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
11. Reglarea secreţiei sucului pancreatic şi intestinal:
a) [ ] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în bicarbonaţib) [x] secretina stimulează secreţia sucului pancreatic sărac în enzime c) [ ] pancreozimina este sintetizată în celulele stomacului
a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacaleb) [ ] pepsina este secretată de celulele parietale ale mucoasei stomaculuic) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilared) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (41 de aminoacizi)e) [ ] activarea pepsinei are loc în celulele mucoasei stomacale
13. Proprietăţile pepsinei:
a) [ ] activarea pepsinogenului are loc sub acţiunea bicarbonaţilorb) [x] activarea pepsinogenului constă în proteoliza limitatăc) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0d) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5e) [ ] este o enzimă lipolitică
14. Pepsina:
a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trpb) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidicec) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharided) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberie) [x] este o endopeptidază
15. Tripsina:
a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactivb) [ ] este o aminopeptidazăc) [ ] este o carboxipeptidază d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsineie) [ ] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea HCl
16. Tripsina:
a) [x] Ca++ exercită efect activator asupra tripsineib) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacalec) [ ] este secretată de celulele mucoasei intestinaled) [x] transformarea tripsinogenului în tripsină constă în proteoliza limitatăe) [ ] activarea tripsinei are loc în pancreas
17. Tripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys şi Arg prin gruparea -NH2
Release by MedTorrents.comb) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Lys si Arg prin gruparea -COOHc) [x ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8d) [ ] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 1,5-2,5e) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi 18. Enterokinaza:
a) [ ] este o enzimă care scindează proteinele alimentareb) [x ] scindează de la capătul N-terminal al tripsinogenului o hexapeptidă acidăc) [x] e secretată de mucoasa intestinală sub formă de kinazogen inactivd) [ ] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea bicarbonaţilore) [x] activarea enterokinazei are loc sub acţiunea tripsinei19. Chimotripsina:
a) [ ] este secretată de mucoasa intestinală în formă de chimotripsinogen inactivb) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activăc) [x] este o endopeptidazăd) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancrease) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
20. Chimotripsina:
a) [ ] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă Phe, Tyr, Trp prin gruparea -NH2 b) [ ] este sintetizată de celulele principale ale stomacului în formă activăc) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberid) [x] centrul activ al chimotripsinei conţine -OH al Ser şi inelul imidazolic al Hise) [ ] pH-ul optimal de acţiune este 1,5 – 2,5
21. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrinb) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinalec) [x] carboxipeptidaza A conţine Zn++ şi scindează de la capătul C-terminal aminoaczii aromatici d) [x] carboxipeptidaza A posedă şi acţiune esterazică ce se amplifică la substituirea Zn++ cu Ca++
e) [ ] carboxipeptidaza B scindează Phe, Tyr şi Trp de la capătul C-terminal
22. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidazeb) [ ] posedă specificitate absolută de substratc) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrind) [x] funcţionează preponderent intracelulare) [x] sunt activate de Mg++ şi Mn++
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplăb) [ ] transportul AA este activ primar şi necesită ATPc) [ x] transportul AA este activ secundar şi necesită ATPd) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-azae) [ ] la transportul AA participă ATP-sintaza
25. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] ouabaina stimulează transportul AAb) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] peptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin endocitozăe) [x] în celule peptidele şi proteinele nehidrolizate pot fi scindate de proteazele lizozomale
26. Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] are loc in stomac si în intestinul grosb) [x] are loc in intestinul subţirec) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
27. Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulareb) [ ] decurge fără utilizare de energiec) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferazad) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamice) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
28. Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] reprezintă un mecanism de transport al aminoacizilor prin membranele celulareb) [ ] ATP-ul este utilizat direct la transportul aminoacizilorc) [x] nemijlocit la transportul aminoacizilor e utilizată energia de hidroliză a legăturilor –CO–NH– din glutationd) [x] funcţionarea ciclului necesită resinteza glutationuluie) [ ] constă din 6 reacţii în care se utilizează 6 molecule de ATP
29. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
Release by MedTorrents.com
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinaleb) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice, cât şi a celor netoxiced) [ ] alcoolii, aminele, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxicee) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
30. Produsele putrefacţiei aminoacizilor în intestin:
a) [ ] scatolul şi indolul se formează din histidinăb) [x] putrescina este produsul de decarboxilare a ornitineic) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare a ornitineid) [ ] crezolul şi fenolul se formează din triptofane) [ ] metilmercaptanul şi acidul sulfhidric se obţin din serină
31. Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronicb) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatuld) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza e) [x] conjugarea este precedată de oxidarea substanţelor toxice
32. Produsele de putrefacţie a aminoacizilor:
a) [ ] scatolul si indolul sunt produse de putrefacţie a tirozineib) [ ] indicanul este produsul de putrefacţie a triptofanuluic) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiud) [x] cantitatea de indican in urină indică starea funcţională a ficatuluie) [x] cantitatea de indican in urină indică gradul de putrefacţie in intestin
33. Compusul chimic:
C - NH - CH2 - COOH
O
a) [ ] reprezintă acidul benzoicb) [x] reprezintă acidul hipuricc) [ ] se formează în intestin in procesul de putrefacţied) [x] se formează în ficat în rezultatul conjugării
benzoil-CoA cu glicina e) [x] este o probă de examinare a funcţiei de dezintoxicare a ficatului
34. Reglarea digestiei proteinelor în stomac:
a) [x] histamina stimulează secreţia de HCl şi mai puţin secreţia de pepsinogen b) [ ] histamina stimulează secreţia de pepsinogen şi mai puţin secreţia de HCl c) [ ] gastrina stimulează numai secreţia de HCl d) [x] gastrina stimulează secreţia de HCl şi de pepsinogen e) [x] gastrina acţionează prin AMP ciclic 35. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelorb) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogenezăc) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2 O e) [ ] scindarea AA nu generează energie
36. Căile generale de degradare a aminoacizilor:a) [x] dezaminareab) [ ] transsulfurareac) [x] transaminaread) [x] decarboxilareae) [ ] transamidinarea
38. Dezaminarea (DA) aminoacizilor: a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoaciziib) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniaculuic) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directed) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniace) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
39. Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):
a) [x ] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilorb) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FADc) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologice) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale
Release by MedTorrents.comde dezaminare a tuturor L-AA
40. Dezaminarea directa a aminoacizilor: a) [x ] este o cale minoră, caracteristică anumitor aminoacizi b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza) c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza) d) [x ] His → acid urocanic + NH3 (enzima – histidin amonioliaza)e) [ ] histidaza este o enzimă cardiospecifică
41. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza b) [ x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza c) [ ] este un proces ireversibil d) [ x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+ e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
42. Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [x] este un proces reversibilb) [x] în dezaminare se utilizează NAD+, iar în reaminare – NADPHc) [ ] în dezaminare se utilizează NADP+, iar în reaminare – NADH d) [ ] reaminarea este o etapă a catabolismului aminoacizilore) [ ] dezaminarea glutamatului este o etapă în sinteza aminoacizilor dispensabili
43. Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelorb) [x] este enzimă alosterică c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
44. Transaminarea aminoacizilor (TA):
a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacidb) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aminoacizilor c) [ ] este un proces ireversibild) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TAe) [ ] numai Glu, Asp şi Ala se supun TA
45. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substratd) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de
coenzimăe) [x] partea prostetică a transaminazelor este piridoxalfosfatul
46. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:
a) [x ] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff) b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat (PAMP) c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat d) [x ] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMPe) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
47. Transaminazele aminoacizilor:
a) [ ] sunt enzime excretorii hepatice b) [ ] în condiţii normale posedă activitate înaltă în sângec) [ x] în hepatite creşte preponderent activitatea serică a alaninaminotransferazei (ALT)d) [ x] în infarctul miocardic creşte considerabil activitatea serică a aspartataminotransferazei (AST) e) [ ] ALT şi AST nu sunt enzime organospecifice 48. COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH
a) [ ] este reacţia de transaminare a alanineib) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatuluic) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
a) [x] este reacţia de transaminare a alanineib) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatuluic) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT) d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
50. Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):
a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabilic) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamice) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează
Release by MedTorrents.comNADPH+H+
51. Transreaminarea aminoacizilor:
a) [ ] este un proces ireversibil b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilorc) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
52. Transdezaminarea alaninei:
a) [ ] este dezaminarea directă a alanineib) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3 c) [x] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
53. Transdezaminarea alaninei. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Ala + H2O → piruvat + NH3 + H2O alanindehidrataza b) [x] Ala + alfa-cetoglutarat → piruvat + Glu alaninaminotransferaza c) [ ] Gln + H2O → Glu + NH3
a) [ ] este aminarea directă a piruvatuluib) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului c) [ ] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] în procesul de transreaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
55. Biosinteza alaninei (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatuluib) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3 c) [ ] include dezaminarea asparagineid) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza e) [x ] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
57. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3
a) [ ] este aminarea directă a oxaloacetatuluib) [x] include aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea glutamatului c) [ ] include dezaminarea acidului glutamicd) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza e) [ ] participă coenzimele tiaminpirofosfat şi NAD+
59. Biosinteza aspartatului (transreaminarea). Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvatb) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi
Release by MedTorrents.comalfa-cetoglutaratc) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxiced) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
61. Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetatb) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutaratc) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade
62. Decarboxilarea aminoacizilor:
a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării –COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibilc) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilared) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilaree) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene
63. Decarboxilazele aminoacizilor (AA):
a) [ ] toate decarboxilazele AA poseda specificitate absolută de substratb) [ ] specificitatea decarboxilazelor AA depinde de coenzimă c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)d) [ ] coenzima decarboxilazelor AA este tiaminpirofosfatul (derivatul vitaminei B1)e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura coenzimei 64. Reacţia chimică:
NH2
CH2 CH2 NH
CHC
N
+ CO2
NH
CHC
NCH2 CH COOH
NH2
a) [x] e alfa-decarboxilareb) [ ] e omega-decarboxilarec) [x] este reacţia de formare a histamineid) [ ] este reacţia de formare a serotonineie) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
65. Reacţia chimică:
NH2
CH2 CH2 NH
CHC
N
+ CO2
NH
CHC
NCH2 CH COOH
NH2
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoaree) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
66. Reacţia chimică:
C
NH
HO CH2 CH COOH
NH2
C
NH
HO
NH2
CH2 CH2 + CO2
a) [ ] este reacţia de formare a histamineib) [x] este reacţia de formare a serotonineic) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanuluid) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
67. Reacţia chimică:
C
NH
HO CH2 CH COOH
NH2
C
NH
HO
NH2
CH2 CH2 + CO2
a) [ ] este reacţia de formare a histaminei b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomacd) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţieie) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
68. Reacţia chimică:
CH2 CH COOH
NH2
HO
HOHOHO NH2
CH2 CH2 + CO2
a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozineib) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului c) [x] este reacţia de formare a dopamineid) [ ] este reacţia de formare a tiramineie) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
69. Reacţia chimică:
Release by MedTorrents.com
CH2 CH COOH
NH2
HOHO
HOHO NH2
CH2 CH2 + CO2
a) [x] este reacţia de decarboxilare a 3,4-dioxifenilalaninei (DOPA) b) [x] DOPA este precursorul melaninelorc) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromaticid) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii arterialee) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogenec) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatule) [x] cofactorul MAO este FAD-ul
a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilazab) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenazac) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei
72. Vitaminele necesare pentru activitatea mono- şi diaminoxidazelor:
a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniaculuib) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi c) [x] este catalizată de glutaminsintetazad) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichie) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
80. Ciclul glucoză-alanină:
Release by MedTorrents.coma) [x] este un mecanism de transport al NH3 din muşchi spre ficatb) [x] este un mecanism de transport al piruvatului din muşchi spre ficatc) [ ] în muşchi are loc reacţia: NH3 + piruvat → Ala + H2Od) [ ] în ficat are loc reacţia: Ala + H2O → piruvat + NH3
e) [x] implică transreaminarea şi transdezaminarea alaninei
81. Enzimele şi coenzimele ciclului glucoză-alanină:
a) [x] are loc exclusiv în ficatb) [ ] are loc în rinichi c) [ ] este sinteza acidului uricd) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondriie) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
83. Ureogeneza: a) [ ] este mecanismul de neutralizare temporară a NH3
b) [x] necesită consum de energiec) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [ ] ureea este compus toxice) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
a) [x ] debutează cu formarea carbamoilfosfatuluib) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatulc) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergicăe) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
91. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):
a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat +
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazicb) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulantc) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3 d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichie) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi
95. Care aminoacizi dispensabili se pot sintetiza din intermediarii ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţialib) [ ] la sinteza corpilor cetonicic) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratuluid) [x] la sinteza glutaminei şi a asparagineie) [x] la formarea sărurilor de amoniu
a) [ ] glutaminab) [ ] asparaginac) [x] ureead) [x] sărurile de amoniue) [ ] acidul uric
103. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:
a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADH şi FADH2 necesar pentru sinteza ureeib) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATPc) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratuld) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureeie) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
106. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea aerobă a unei molecule de alanină până la CO2, H2O şi NH3?
a) [ ] 6b) [ ] 15c) [x] 18d) [ ] 38e) [ ] 36
107. Glicina:
a) [ ] este aminoacid esenţialb) [x] se transformă în serină c) [ ] este un aminoacid cetogend) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilăe) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)
a) [x] sinteza serineib) [ ] sinteza indicanuluic) [ ] sinteza metionineid) [x] conjugarea acizilor biliarie) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
110. Glutationul:
a) [x] este o tripeptidăb) [ ] este o enzimă conjugatăc) [x] participă la transportul aminoacizilor prin membraned) [ ] participă la transportul glucozei prin membranee) [x] este alcătuit din glutamat, cisteină şi glicină
111. Glutationul:
a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazeib) [x] e coenzima gama-glutamiltransferazeic) [ ] e coenzima catalazei d) [x] e coenzima glutationperoxidazeie) [x] glutationul inactivează unele proteine (insulina)
112. Serina (Ser):
a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfogliceratd) [x] se poate forma din glicinăe) [ ] participă la sinteza metioninei
113. Serina (Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelorb) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)c) [ ] participă la sinteza hemuluid) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinicee) [x] întră în componenţa centrelor active ale serinproteinazelor
114. Cisteina (Cys):
a) [ ] e un aminoacid esenţialb) [x] două molecule de Cys legate prin legătura disulfidică formează cistinac) [ ] Cys este sursă de sulf pentru sinteza metionineid) [ ] Cys participă la sinteza serinei e) [x] Cys se sintetizează din metionină şi serină
115. Cisteina (Cys):
a) [x] gruparea –SH a Cys se conţine în centrele active ale unor enzimeb) [ ] este un aminoacid cetoformatorc) [x] din Cys se sintetizează taurina, utilizată pentru conjugarea acizilor biliari d) [ ] Cys degradează până la oxaloacetat şi NH3 e) [x] Cys se scindează până la H2S, SO3
2-, SCN-, NH3, piruvat
116. Metionina:
a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [ ] se sintetizează din cisteină şi treoninăc) [x] este aminoacid indispensabild) [x] este donator de sulf pentru sinteza cisteineie) [ ] este aminoacid cetoformator
117. Metionina (Met):
a) [ ] metionina liberă este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilareb) [x] din Met se sintetizează S-adenozilmetionină (SAM)c) [ ] sinteza SAM nu necesită energie d) [x ] SAM este donator de grupări -CH3 în reacţii de transmetilaree) [x] în rezultatul transmetilării SAM se transformă în S-adenozilhomocisteină (SAHC)
118. S-adenozilmetionina (SAM):
a) [ ] este produsul de catabolism al metionineib) [x] este forma activă a metioninei
Release by MedTorrents.comc) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3 d) [ ] serveşte ca donator de adenozile) [ ] serveşte ca donator de metionină
119. S-adenozilmetionina (SAM) serveşte ca donator de grupare metil la sinteza:
a) [ ] noradrenalineib) [x] adrenalineic) [x] creatinei d) [ ] fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserinăe) [x] fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină 120. Homocisteina:
a) [ ] se obţine prin demetilarea metionineib) [x] se obţine la hidroliza S-adenozilhomocisteinei (SAHC)c) [x] este utilizată pentru resinteza metionineid) [x] este utilizată pentru sinteza cisteinei e) [ ] este aminoacid proteinogen
121. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):
a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabilib) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabilic) [x ] Tyr se sintetizează din Phe prin hidroxilared) [x] sunt aminoacizi micşti – gluco- şi cetoformatorie) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator
122. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr) sunt precursorii:
a) [x] catecolaminelorb) [ ] serotonineic) [ ] histamineid) [x] triiodtironinei (T3) şi tiroxinei (T4)e) [x] melaninei
123. Sinteza tirozinei (Tyr) din fenilalanină (Phe):
a) [x] este catalizată de enzima fenilalaninhidroxilazab) [ ] fenilalaninhidroxilaza este hidrolază c) [x] fenilalaninhidroxilaza este oxidoreductazăd) [x ] în calitate de cofactor enzima utilizează tetrahidrobiopterinae) [ ] deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei cauzează alcaptonuria
124. Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:
a) [x] alcaptonuriab) [ ] boala Hartnupc) [ ] boala urinei cu miros de arţard) [x] albinismule) [x] fenilcetonuria
125. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazeib) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozinăc) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului, fenilacetatuluie) [x] se manifestă clinic prin retard mental
126. Alcaptonuria:
a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetatc) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazeid) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinice) [x] conduce la artroze
127. Albinismul:
a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultravioletee) [ ] este însoţit de retard mental 128. Triptofanul (Trp):
a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [x] este precursorul serotonineic) [ ] este precursorul dopamineid) [x] din Trp se sintetizează nicotinamidae) [ ] este aminoacid strict glucoformator
129. Histidina (His):
a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidatived) [x] se supune dezaminării intramolecularee) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
130. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamicd) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotinae) [x] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina K
Release by MedTorrents.com
131. Acidul glutamic (Glu):
a) [ ] este aminoacid cetoformatorb) [x] se supune dezaminării oxidative directec) [x] din Glu se sintetizează glutaminad) [ ] se supune dezaminării intramoleculare e) [x] se obţine din prolină, arginină, histidină
132. Acidul glutamic:
a) [x] este parte componentă a glutationuluib) [ ] este parte componentă a acidului pantotenicc) [x] este parte componentă a acidului folicd) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetate) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
133. Biosinteza glutaminei (Gln):
a) [ ] Gln se sintetizează din asparaginăb) [x] Gln se sintetizează din acid glutamicc) [ ] este catalizată de glutaminaza d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza e) [ ] reacţia nu necesită energie
134. Acidul aspartic (Asp):
a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [ ] este aminoacid cetoformatorc) [ ] se supune dezaminării oxidative directed) [x] se supune transdezaminăriie) [ ] la dezaminare se transformă în alfa-cetoglutarat
135. Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid asparticb) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)c) [x] este catalizată de asparaginsintetazad) [ ] reacţia nu necesită energiee) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
136. Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:
a) [ ] carbamoilfosfatuluib) [x] nucleotidelor pirimidinice c) [ ] glutationuluid) [x] ureeie) [ ] corpilor cetonici
a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformatorb) [ ] Lys, Tyr, Phe, Trp sunt aminoacizi exclusiv cetoformatoric) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatorid) [ ] Val, Leu, Ile sunt aminoacizi cetoformatorie) [ ] His, Arg, Pro sunt aminoacizi cetoformatori
139. Catabolismul aminoacizilor:
a) [x] Arg, His, Pro se includ în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutaratb) [ ] Tyr şi Phe intră în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutaratc) [x] Thr, Ile, Met şi Val se includ în ciclul Krebs prin succinil-CoAd) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetate) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
140. La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:
142. La catabolismul aminoacizilor participă vitaminele:
a) [x] B1, B2, B6
b) [x] acidul nicotinicc) [x] Hd) [ ] A, Ee) [ ] D
143. Vitamina (1), cofactorul (2) şi reacţia chimică (3) catalizată de acest cofactor:
a) [ ] vitamina B1 tiaminpirofosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor b) [x] vitamina B6 piridoxalfosfat alfa-decarboxilarea aminoacizilor c) [ ] vitamina B6 piridoxalfosfat carboxilarea aminoacizilord) [x] acid folic tetrahidrofolat sinteza glicinei din serinăe) [ ] acid folic tetrahidrobiopterină sinteza glicinei din serină
144. Acidul folic:
Release by MedTorrents.coma) [ ] este aminoacidb) [x] este vitaminăc) [ ] este coenzimăd) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamice) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
145. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [ ] este vitaminăb) [x] este cofactorc) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilord) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilore) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon 146. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)b) [x Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2Oc) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2Od) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
147. Acidul tetrahidrofolic (THF):
a) [x ] participă la metabolismul metionineib) [x] homocisteină + N5-metil-THF → Met + THF c) [ ] Met + N5-metil-THF → homocisteină + THF d) [x ] reacţia este catalizată de o metiltransferazăe) [ ] coenzima metiltransferazei este vitamina B6
148. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:
a) [ ] acilb) [x] metil c) [ ] amino d) [x ] metilene) [ ] carboxil
150. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:
a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatorib) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucozăc) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot
genera glucozăd) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilore) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
151. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:
a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogenezăb) [x] glicerolul se transformă în glucoză c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei – dihidroxiaceton-fosfate) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
152. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:
a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşib) [x] surplusul de proteine poate fi convertit în acizi graşic) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
153. Carenţa proteică:
a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţialeb) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitivd) [x] este însoţită de bilanţ azotat negative) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
154. Carenţa proteică se caracterizează prin:
a) [x] hipoproteinemieb) [ ] mărirea presiunii osmotice c) [x] edemed) [x] atrofie musculară e) [ ] bilanţ azotat pozitiv
155. Digestia nucleoproteinelor:
a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomacb) [ ] acizii nucleici se scindează în stomacc) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor pancreaticee) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
Release by MedTorrents.com156. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
157. Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:
a) [x] glicinab) [ ] alaninac) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2
e) [ ] serina
158. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) – prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetazae) [x ] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP
159. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) – a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7 b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7 c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7 d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferazae) [x ]amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP
160. Inozinmonofosfatul (IMP):
a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
161. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina c) [x] sursă de grupare amino pentru AMP este acidul aspartic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP e) [x] procesul este activat de GTP
162. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin două reacţii succesive b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP e) [x] procesul este activat de ATP
163. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alostericăb) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alostericăc) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
164. Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:
a) [ ] GMP activează sinteza proprieb) [ ] AMP activează sinteza propriec) [x] AMP inhibă sinteza proprie şi sinteza inozinmonofosfatului (IMP)d) [x] GMP inhibă sinteza proprie şi sinteza IMP-luie) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP-lui, iar GTP este utilizat la sinteza AMP-lui
165. Reutilizarea bazelor purinice:
a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza gutae) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
166. Sursele atomilor inelului pirimidinic:
a) [ ] glicinab) [x] acidul asparticc) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)d) [x] CO2
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATPb) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniaculc) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutaminad) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
Release by MedTorrents.come) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7 c) [ ] OMP + CO2 → UMP d) [x] OMP → UMP + CO2 e) [ ] OMP → CMP + CO2
171. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizează din UTPb) [ ] CMP se sintetizează din UMP c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liberd) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Glne) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
172. Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelorb) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată corespunzătoare c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxinăd) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SHe) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
173. Biosinteza nucleotidelor timidilice:
a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMPb) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMPc) [ ] donator de grupare –CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare –CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
a) [x] hipoxantina se formează din adeninăb) [ ] hipoxantina se formează din guaninăc) [ ] xantina se oxidează la hipoxantinăd) [x] hipoxantina şi xantina se oxidează la acid uric sub acţiunea xantinoxidazeie) [x] acidul uric este un compus greu solubil în apă
179. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
Release by MedTorrents.comb) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemiac) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureeid) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinicee) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
180. Selectaţi defectele ereditare care cauzează guta:
a) [x ] insuficienţa hipoxantin-guanin-fosforiboziltransferazei (HGPRT)b) [x] deficienţa glucozo-6-fosfatazeic) [ ] activitate înaltă a arginazeid) [x] activitate înaltă a fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei e) [ ] activitate înaltă a xantinoxidazei
a) [ ] este analog structural al acidului uric b) [x] este analog structural al hipoxantineic) [x] este inhibitor competitiv al xantinoxidazeid) [ ] este inhibitor alosteric al xantinoxidazeie) [x] în tratamentul cu alopurinol xantina şi hipoxantina sunt excretate drept produşi finali ai purinelor
183. La cromoproteine se referă:
a) [ ] nucleoproteinele b) [ ] metaloproteinelec) [x] flavoproteineled) [x] hemoproteinelee) [ ] fosfoproteinele
184. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+ c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobinad) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazelee) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
185. Hemoglobina (Hb):
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemurid) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [x] hemul se leagă prin intermediul Fe2+ la resturile de histidină din componenţa lanţurilor alfa şi beta
186. Hemoglobina (Hb) participă la:
a) [ x] transportul sangvin al O2 b) [x] transportul sangvin al CO2 c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulantd) [ ] transportul sangvin al fierului e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
a) [ ] glutamina b) [x] glicina c) [x] succinil-CoAd) [x] Fe2+ e) [ ] acidul aspartic
188. Biosinteza hemului (prima reacţie):
a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintazad) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
189. Biosinteza hemului (a doua reacţie):
a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetazad) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
190. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):
a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+ b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza d) [ ] enzima este activată alosteric de hem e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
191. Porfiriile:
a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului
Release by MedTorrents.comb) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului c) [ ] se mai numesc ictere d) [x] mai frecvente sunt porfiriile hepatice şi eritropoietice e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate
192. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [ ] începe în eritrocitele intacte b) [ ] are loc exclusiv în sânge c) [ ] are loc în toate ţesuturile d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
193. Catabolismul hemoglobinei (Hb):
a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite e) [ ] reacţiile au loc în sânge
194. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):
a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei e) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei d) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
195. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):
a) [ ] are loc în hepatocite b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+ e) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+ d) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
196. Bilirubina indirectă:
a) [x] este o substanţă puţin solubilă în apă b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă c) [x] este transportată de albumine e) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă d) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
197. Bilirubina indirectă:
a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor b) [x] este transportată în microzomi de ligandinec) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sângee) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic d) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
198. Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferazac) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilăe) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă) d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
199. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:
a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubinăc) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogene) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen → stercobilinogend) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
200. Excreţia renală a pigmenţilor biliari:
a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena portac) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urinăd) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
201. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 – 20,5 μmol/L b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin icterec) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
202. Cauzele icterelor:
Release by MedTorrents.com
a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelorc) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubinad) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
203. Cauzele icterelor:
a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilăb) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliare) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
204. Icterul neonatal:
a) [x] este determinat de o hemoliză intensăb) [x] este determinat de o „imaturitate” a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubinac) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
205. Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficatb) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronicăc) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugated) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglatăe) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
206. Icterul hepatic premicrozomial:
a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi IIb) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru conjugarea bilirubinei c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubineie) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
207. Icterul hepatic premicrozomial (modificările
pigmenţilor biliari):
a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescută b) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescutăc) [ ] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea mărităe) [ ] pigmenţi biliari în urină – cantitatea mărită 208. Icterul hepatic microzomial este determinat de:
a) [ ] hemolize masiveb) [x] hepatite virale c) [x] ciroze hepatice d) [ ] afecţiuni biliaree) [x] hepatopatii alcoolice
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina liberă – cantitatea mărităc) [x] bilirubina conjugată – cantitatea mărită d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea crescutăe) [x ] în urină apare bilirubina conjugată 210. Icterul hepatic postmicrozomial:
a) [ ] este determinat de hemolizăb) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotore) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în capilarele biliare
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina liberă – cantitatea crescută c) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [ ] pigmenţi biliari în intestin – cantitate mărităe) [x] în urină apare bilirubina conjugată
212. Icterul posthepatic este cauzat de:
a) [ ] hemolizăb) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [ ] stază biliară intrahepatică d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
a) [ ] bilirubina totală – cantitatea scăzutăb) [ ] bilirubina liberă – cantitatea crescută
Release by MedTorrents.comc) [x] bilirubina conjugată – cantitatea crescută d) [x] pigmenţi biliari în intestin – cantitatea scăzutăe) [x] în cazul obstrucţiei complete – lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
214. Transportul sangvin al oxigenului (O2):
a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvatăb) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
215. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] mărirea pH-ului c) [ ] creşterea temperaturiid) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
216. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :
a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)b) [x] micşorarea pH-ului c) [ ] micşorarea temperaturiid) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
217. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
218. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):
a) [x] dizolvat în plasmăb) [x] carbhemoglobina c) [ ] carboxihemoglobinad) [ ] methemoglobina e) [x] NaHCO3, KHCO3
219. Carbhemoglobina:
a) [ ] este hemoglobina legată cu COb) [x] este hemoglobina legată cu CO2
c) [ ] ligandul se leagă la Fe2+ al hemului d) [x] ligandul se leagă la partea proteică a hemoglobinei e) [ ] ligandul se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
220. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:
a) [ ] oxihemoglobinab) [ ] carbhemoglobina c) [x] carboxihemoglobinad) [x] methemoglobina e) [ ] deoxihemoglobina
221. Formele patologice ale hemoglobinei:
a) [x] carboxihemoglobina conţine monooxidul de carbon (CO)b) [ ] CO posedă afinitate mai scăzută faţă de hemoglobină, comparativ cu oxigenul c) [x] CO se leagă la Fe2+ din hem d) [x] methemoglobina conţine Fe3+ e) [ ] methemoglobina posedă afinitate înaltă faţă de oxigen
222. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):
a) [x] HHb + O2 → HHbO2 b) [ ] KHb + O2 → KHbO2 c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
223. Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):
a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
224. Hipoxiile:
a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturib) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sângec) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspiratd) [x] pot fi secundare anemiilore) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
225. Anemia falciformă (HbS):
a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Valb) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbAc) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocituld) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie
Release by MedTorrents.com
METABOLISM
1. Metabolismul:
a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică d) [x] constă din două faze – catabolism şi anabolisme) [ ] nu necesită energie
2. Funcţiile metabolismului constau în:
a) [x] producerea energiei chimice b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte
3. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energiec) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolismd) [ ] catabolismul necesită energie e) [x ] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple
4. Căile metabolice:
a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificateb) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibiled) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimăe) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă
5. Catabolismul:
a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple b) [ ] necesită energie c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării
6. Anabolismul:
a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple b) [x] necesită energie c) [x] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi d) [ ] nu necesită enzime e) [ ] nu este supus reglării
7. Căile catabolice şi anabolice:
a) [ ] coincid ca direcţie b) [x] posedă reacţii şi enzime comunec) [ ] sunt identiced) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celularee) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
8. Reglarea metabolismului:
a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale anabolismului şi catabolismuluic) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice
9. Bioenergetica:
a) [x] organismele vii sunt sisteme termodinamice deschiseb) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluic) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucruluie) [x] ∆E = ∆G + T∆S
10. Energia liberă (∆G):
a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune constantăb) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor – 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 toric) [ ] dacă ∆G > 0 – reacţia este exergonică
Release by MedTorrents.comd) [ ] dacă ∆G < 0 – reacţia este endergonică e) [x] dacă ∆G > 0 – produsele reacţiei au o energie liberă mai mare decât substanţele iniţiale 11. ATP-ul: a) [ ] este unica nucleotidă macroergicăb) [ ] este o nucleotidă pirimidinică c) [ ] este sursă de energie d) [x] are două legături macroergicee) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la procesele exergonice la cele endergonice)
12. Variantele de hidroliză a ATP-lui:
a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
13. Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este determinată de:
a) [x] repulsia electrostaticăb) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+d) [ ] prezenţa apei e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice
14. ATP-ul:
a) [ ] conţine trei legături macroergiceb) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfatc) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată pentru sinteza ATP-lui e) [x] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în reacţiile endergonice
15. Starea energetică a celulei:
a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică:([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolicee) [ ] sarcina energetică joasă stimulează
procesele anabolice
16. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x] creatin fosfat b) [ ] glucozo-6-fosfat c) [ ] AMP d) [ ] GMP e) [x] fosfoenolpiruvat
17. La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [x] 1,3-difosfoglicerat b) [ ] acetil-CoA c) [ ] glucozo-6-fosfat d) [ ] UDP-glucoza e) [ ] fructozo-6-fosfat
18. Viteza proceselor metabolice:
a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+d) [x] este influenţată de hormoni e) [x] depinde de conţinutul de ATP
19. Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:
a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil c) [x] activează în mitocondriid) [x] conţine 5 coenzimee) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele
23. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOHb) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOHc) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOHd) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator
24. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (prima etapă):
a) [ ] în prima etapă are loc formarea NADH b) [x] în prima etapă are loc decarboxilarea piruvatuluic) [x] reacţia este catalizată de piruvat dehidrogenaza (E1) d) [ ] grupare prostetică a E1 este FAD-ule) [x] gruparea prostetică a piruvat dehidrogenazei este derivatul vitaminei B1
25. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului (etapele II şi III):
a) [ ] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat direct pe HS-CoAb) [x] de pe tiaminpirofosfat restul acetil este transferat pe acidul lipoic, care este grupare prostetică a E2c) [x] de pe E2 restul acetil este transferat pe HS-CoA d) [x] în rezultatul acestor etape se obţine acetil-CoAe) [ ] în urma acestor etape se eliberează E2 (acidul lipoic este în formă oxidată)
26. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului
(etapele finale – IV şi V):
a) [x] în etapele finale ale procesului are loc reoxidarea acidului lipoic din componenţa E2b) [ ] la reoxidarea acidului lipoic acceptor direct de hidrogen este NAD+ c) [x] reacţia e catalizată de E3 (dihidrolipoil dehidrogenaza)d) [x] grupă prostetică a enzimei este FAD-ule) [x] produsul etapelor finale este NADH
a) [ ] toate enzimele complexului sunt reglate doar alosteric b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoAc) [x] inhibitor alosteric al E3 este NADHd) [ ] GTP este activator alosreric al E1e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1
a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDHb) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului PDHc) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDHd) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energeticăe) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare
a) [x] E1 a complexului PDH este reglată prin fosforilare-defosforilare b) [x] fosforilarea PDH (E1) conduce la inhibarea eic) [x] fosforilarea E1 este stimulată de raportul înalt ATP/ADP, NADH/NAD+d) [ ] fosforilarea E1 este catalizată de fosfataza piruvat dehidrogenazei e) [ ] modificarea covalentă este unicul mod de reglare a enzimelor complexului PDH
30. Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+ b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2 c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+ d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA
Release by MedTorrents.com+ E1-TPP + CO2 e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2
a) [ ] biotinab) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x]FAD
35. Ciclul Krebs:
a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolismc) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobee) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2
36. Ciclul Krebs:
a) [x] furnizează echivalenţi reducători pentru lanţul respirator b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobed) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebsb) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol c) [ ] este catalizata de citrat liazad) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie
38. Citrat sintaza:
a) [x] catalizează prima reacţie a ciclului Krebs b) [ ] este din clasa ligazelor c) [x] este enzimă alostericăd) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADHe) [x] este inhibată de acizii graşi
39. Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:
a) [ ] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţieic) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de hidratared) [x] este catalizată de enzima aconitazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa izomerazelor
a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [x] este catalizată de izoenzima izocitrat dehidrogenaza c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca coenzimă şi NADP+ d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzimă doar NAD+e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP şi inhibată de NADH
a) [x] este o reacţie de oxido-reducereb) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza c) [ ] reacţia nu se supune reglării d) [ ] se petrece în citozole) [x] succinil-CoA este un compus macroergic
Release by MedTorrents.com42. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:
a) [x] este activat de Ca2+ b) [ ] este activat de ATPc) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoAd) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoice) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic
a) [x] este o reacţie a ciclului Krebsb) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetazae) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor
44. Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:
a) [ ] decurge în citozol b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenazac) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei e) [ ] enzima este inhibată de AMP
45. Succinat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă c) [ ] este inhibată de NADH d) [x] este inhibată de malonat e) [ ] este inhibată de fumarat
46. Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:
a) [ ] este o reacţie de hidroliză b) [x] este catalizată de enzima fumaraza c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei
b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat
48. Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:
a) [x] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ATP-luib) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoAc) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea cicluluid) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenazae) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
51. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiaminab) [ ] biotina c) [x] vitamina PPd) [ ] vitamina B6 e) [ ] vitamina B12
52. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic b) [x] acidul pantotenic c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul ascorbic e) [x] riboflavina
53. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului
Release by MedTorrents.comKrebs:
a) [ ] piridoxal fosfatb) [x] tiamin pirofosfat c) [x] acidul lipoicd) [ ] acidul tetrahidrofolic e) [x] NAD+
54. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală a enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotinab) [x] HS-CoA c) [ ] acidul ascorbicd) [ ] CoQe) [x]FAD
55. Reacţiile anaplerotice:
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebsb) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebsc) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebsd) [ ] sunt reacţii generatoare de ATPe) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH
56. Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4:
a) [x] este o reacţie anapleroticăb) [ ] este o reacţie din glicoliză c) [x] este catalizată de piruvat carboxilazad) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liazăe) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina
57. Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat + GTP:
a) [ ] este o reacţie din glicolizăb) [x] este o reacţie anapleroticăc) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinazad) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinazae) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4
59. Oxidarea biologică:
a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apeid) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependentee) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente
60. NAD+:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamidac) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvente) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē
61. FAD:
a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adeninab) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este riboflavinac) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvente) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē
a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială b) [ ] este un proces reversibil c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducered) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2 e) [ ] produsul final al LR este H2O2
66. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):
a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+ d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+
67. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:
a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ēd) [x] citocromii transferă doar elecronie) [x] un citocrom transferă doar un electron
68. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a adiţiona ē c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox de a ceda ē d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo
69. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lanţul respirator:
a) [ ] sistemele-redox cu Eo negativ uşor adiţionează electronib) [ ] sistemele-redox cu Eo pozitiv uşor cedează electroni c) [x] transferul electronilor în lanţul respirator este însoţit de eliberare de energie liberă (∆G)d) [ ] ∆E = -nF∆G, unde n – numărul ē, F – constanta Faradaye) [x] ∆G = -nF∆E, unde n – numărul ē, F – constanta Faraday
70. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:
a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luib) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-luic) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză d) [x] decuplanţii lanţului respirator măresc termogeneza e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza
71. Fosforilarea oxidativă:
a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui
72. Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):
a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependenteb) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependentec) [x] conţine FMNd) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)e) [ ] conţine FAD
73. Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ reductaza):
a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinatb) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)c) [ ] conţine NAD+
Release by MedTorrents.comd) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
74. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):
a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)c) [x] conţine citocromii b şi c1d) [ ] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
75. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):
a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa c) [ ] conţine citocromii b şi c1d) [x] conţine citocromii a şi a3 e) [x] conţine ioni de cupru
76. Citocromii:
a) [x] reprezintă hemoproteine b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+ d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonăe) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē
77. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar macroergicb) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne mitocondriale d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă - pozitiv e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni
78. Mecanismul fosforilării oxidative:
a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul factorul F0 al ATP-sintazeic) [ ] H+ trec liber prin membrana internă
mitocondrială d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-luie) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
79. ATP-sintaza:
a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei
80. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă c) [x] este inhibată de oligomicină d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin lanţul respirator e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator
81. Inhibiţia lanţului respirator (LR):
a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonăb) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina Ac) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, COd) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-luie) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi
82. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] inhibă ATP-sintazab) [ ] inhibă complexele lanţului respiratorc) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială d) [x] sunt substanţe liposolubile e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē
83. Agenţii decuplanţi:
a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui b) [x] măresc termogeneza
Release by MedTorrents.comc) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator d) [ ] activează hidroliza ATP-lui e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar
84. Selectaţi agenţii decuplanţi:
a) [ ] rotenona b) [ ] oligomicinac) [x] 2,4-dinitrofenolul d) [ ] monooxidul de carbon e) [x] acizii graşi
85. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [x] rotenona b) [ ] oligomicinac) [ ] 2,4-dinitrofenolul d) [x] monooxidul de carbon e) [ ] acizii graşi
86. Selectaţi inhibitorii lanţului respirator:
a) [ ] dioxidul de carbon b) [x] antimicina Ac) [ ] tiroxina d) [x] cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
87. Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:
a) [ ] monooxidul de carbon b) [x] oligomicina c) [ ] tiroxina d) [ ] cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul
88. Câtul de fosforilare (P/O):
a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen utilizaţi în lanţul respirator b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1.
89. Produsele finale ale lanţului respirator:
a) [ ] H2O2b) [x] H2Oc) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c reductaza)
90. Decuplarea fosforilării oxidative:
a) [x] este un proces adaptiv la frigb) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare c) [ ] este prezentă în hipotiroidied) [ ] predomină în ţesutul adipos albe) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP
91. Ţesutul adipos brun:
a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-luib) [x] este ţesut specializat în termogeneză c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi d) [ ] conţine puţine mitocondrii e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)
92. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă mitocondrială:
a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatuluib) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi c) [x] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial
93. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:
a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatuluib) [x] beta-oxidarea acizilor graşi c) [ ] lanţul respirator d) [ ] glicoliza anaerobă e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial
94. Sistema-navetă glicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+ c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat + FADH2
95. Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):
97. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internă mitocondrială:
a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă glicerol-fosfatc) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă malat-aspartat d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrate) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină 98. Oxidarea microzomială:
a) [ ] are loc în mitocondrie b) [x] are loc în reticulul endoplasmaticc) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici d) [x] este catalizată de monooxigenaze e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui
99. Oxidarea microzomială:
a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2Ob) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine d) [x] este utilizată pentru inactivarea
xenobioticelore) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici
100. Citocromul P450:
a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu COb) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPHd) [ ] este component al lanţului respirator e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: MG2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiCare este unitatea structurală a proteinelor simple şi prin ce legături se unesc aceste elemente structurale?a) [ ] mononucleotidele -beta-glicozidică;b) [ ] glucoză - esterică;c) [x] aminoacizii - peptidică; d) [ ] acizii graşi - eterică ;e) [ ] glicerolul - disulfidică. Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiGrupările libere COOH (carboxil) se pot intîlni în:a) [x] proteine conjugate;
Release by MedTorrents.comb) [ ] triacilgliceroli;c) [ ] glucoză; d) [x] aminoacizi;e) [ ] baze azotate. .Intrebarea nr. 3: Intrebarea2Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L.LisiiGrupările libere NH2 (amino) se pot întîlni în:a) [x] proteine simple;b) [ ]glucoză liberă;c) [ ] trigliceride;d) [x] aminoacizi;e) [ ]uracil.Intrebarea nr.4: Intrebarea4Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare compuşi conţin fosforul?a) [ ] proteinele simple;b) [ ] grăsimile neutre; c) [ ] glucoza liberă;d) [] glicogenul;e) [X]ADN-ul.Intrebarea nr.5: Intrebarea5Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare compuşi conţin azotul ?a) [X ] proteinele simple;b) [ ] grăsimile neutre;c) [ ] glucoza liberă;d) [x] ADN-ul;e) [x] mARN-ul. Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale se pot întîlni în proteinele simple?a) [ ]- CH = O;b) [X]-NH2;c) [ ] –CH=CH2;d) [x] –COOH; e) [x] - NH - C(NH2) =NH.Intrebarea nr. 7 Intrebarea7Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?a) [ ] guanidinică;b) [ ] imidazolică;c) [X] carboxilică;
d) [ ] amino;e) [ ]metilică.Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?a) [ ] fosfуrica; b) [ ] carboxнlica;c) [ ] tiolică;d) [ ]metilică;e) [x] guanidinică. Intrebarea nr. 9: Intrebarea9Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea SH? a) [ x] proteine simple;b) [ ] triacilgliceroli;c) [] amidon;d) [ x] aminoacizi ;e) [ ] baze azotate. Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?a) [x ]proteine simple;b) [ ]trigliceride;c) [] adenina;
d) [ ]cisteină;e) [ ]valina.Intrebarea nr. 11: Intrebarea11Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi polimerii biologici :a) [ ] nucleozide;b) [] aminoacizi;c) [ X] glicogen;d) [X ] ADN;e) [X ] colagenul. Intrebarea nr. 12: Intrebarea 12Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCe grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?a) [ X] hidroxiaminoacizii ;b) [x] aminoacizii homociclici;
Release by MedTorrents.comc) [ ] beta-aminoacizi;d) [ ]aminoacizii diaminodicarboxilici;e) [ ] seria D a aminoacizilor. Intrebarea nr. 13: Intrebarea13Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiUnităţile constituente ale aminoacizilor întîlnite în lanţul polipeptidic: a) [ ] purina;b) [ ] tiofen;c) [x] imidazol;d) [ ] pirimidină;e) [ ] scatol .
Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:a) [ ] Ser;b) [x] Val;c) [x] Ile;d) [x] Trp;e) [ ]Glu.
Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii hidrofili polari:a) [X ] Ser;b) [] Val;c) [] Ile;d) [] Trp;e) [ ]Leu.
Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii bazici:a) [ ]Ala;b) [] Ser;c) [] Tyr;d) []Gln;e) [ X]Lys.
Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi aminoacizii acizi:a) [ ]Ala;
b) [] Asn;c) [X] Asp;d) []Gln;e) [ ]His. Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la histidină?a) [ ] este un iminoacid;b) [] este un tioaminoacid;c) [] este un aminoacid hidrofob nepolar;d) [] poseda proprietati acide;e) [X ] La pH 7,0 se deplaseaza spre catod.
Intrebarea nr. 19: Intrebarea18Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:a) [x] este un hidroxiaminoacid;b) [ ]are punctul izoelectric in zona de pH bazic;c) [x] intra in categoria aminoacizilor "neesentiali"d) [ ]intra in categoria aminoacizilor "esentiali";e) [ ] intr-o solutie cu pH=4 migreaza spre anod. Intrebarea nr.20: Intrebarea20Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la arginină- care afirmaţii sunt corecte:a) [ ] la pH 3 are sarcină negativă;b) [x] are PH-uI izoelectric in mediul bazic;c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului;d) [ ] este un aminoacid acid;e) [x] are în structură un rest de guanidină.
Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la triptofan, care afirmatii sunt corecte?a) [ X] este un aminoacid heterociclic;b) [] este un aminoacid homocicilic;c) [X ] contine heterociclul indol;d) [] contine heterociclul imidazol;e) [ ] este un aminoacid neesenţial.Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi,
Release by MedTorrents.comStructura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmări sunt corecte referitor la lizină?a) [ ] este un aminoacid acid;b) [ ] este aminoacid "neesential";c) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizina;d) [ ] într-o solutie cu pH=8 are 2 sarcini negative;e) [ ] pHi este în mediul slab acid.Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmări sunt corecte referitor la tirozină :a) [ ] conţine heterociclul indolil;b) [] este un aminoacid esenţial;c) [X ] este aminoacid hidrofil nepolar;d) [ ] are pH-izoelectric in zona de pH-bazic;e) [ ] este un derivat al acidului butanoic.
Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la metionină :a) [x] este un derivat al acidului butanoic;b) [ ] în structura sa sulful este slab fixat;c) [ ] la pH-izoelectric aminoacidul migrează spre catod;d) [ ] în solutie cu pH mai mic decat pHi, el migreaza spre anod;e) [ ] este un aminoacid neesenţial.Intrebarea nr. 25: Intrebarea25Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la glutamină, care afirmaţii sunt corecte:a) [] la pH =8 are sarcina pozitivă;b) [x ] este amida acidului glutamic;c) [x] într-o solutie cu pH =4 migrează spre catod;d) [ ] participă la detoxifierea NH3 în ţesuturi;e) [ ] este un iminoacid alifatic.Intrebarea nr. 26: Intrebarea26Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare amestec de aminoacizi are sarcina pozitivă majorăintr-o solutie cu pH=6?a) [ ] Glu, Asp, Ser;
Intrebarea nr.27: Intrebarea27Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiipH-izoelectric al tetrapeptidei Glu - Asp - Cys - Ser se afla in zona pH-lui :a) [ ] 9,0 - 10;b) [ ] 7 – 9,0;c) [ ] 8 - 10;d) [x] 4,0 - 4,5;e) [ ] 6,0 - 7,0. Intrebarea nr. 28: Intrebarea28Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare combinaţie de aminoacizi are sarcină negativă majoră într-o soluţie cu pH=8?a) [x] Glu, Asp, Ser;b) [ ] Gln, Pro, Tyr ;c) [ ] Pro, Val, Gly;d) [ ] Lys, Arg, His;e) [ ] Cys, Met, Trp.Intrebarea nr. 29: Intrebarea29Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiipH izoelectric al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in zona pH -lui:a) [ ] 3.6 - 4.0;b) [ ] 4.0 - 4.5;c) [ ] 5.0 - 7.0;d) [ ] 2,0 – 3,0;e) [x] 7.7 - 8.8.Intrebarea nr. 30: Intrebarea30Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProteina contine in % urmatorii AA: Arg - 10, Lys - 26, Val - 13, Pro - 35, Ala - 8, Gly - 8. La pH fiziologic proteina:a) [x] migrează spre catod;b) [ ] migrează spre anod;c) [x] are sarcină netă pozitivă;d) [ ] are sarcină netă negativă;e) [ ] nu posedă sarcină electrică.Intrebarea nr. 31: Intrebarea31Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Release by MedTorrents.comCare tetrapeptid la pH-fiziologic va migra spre anod?a) [ ] Gly - Arg - Lys - Pro;b) [ ] Val - Leu - Ile - Met;c) [ ] Pro-Asn-Gln-Thr;d) [ ] Phe - Cys - Arg - His;e) [x] Tyr - Cys - Glu - Asp. Intrebarea nr. 32: Intrebarea32Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile :a) [ ] este un aninoacid aromatic;b) [ ] este un aminoacid diaminomonocarboxilic;c) [x] este un aminoacid esenţial;d) [x] formează legături de hidrogen cu H2O;e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod.
Întrebarea nr. 33: Intrebarea33Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scăzutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii Aminoacizii arginina şi lizina au următoarele caracteristice comune:a) [ ] au in structură un rest guanidinic;b) [x] au un pH - izoelectric mai mare decit 8;c) [] ambii sunt aminoacizi semiesenţiali;d) [ ] sunt derivati ai acidului caproic;e) [ ] ambii participă în ciclul ornitinic.
Intrebarea nr. 34: Intrebarea34Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la aspartat, care afirmaţii sunt corecte:a) [] este un aminoacid cu proprietăţi neutre;b) [ ] la pH - fiziologic are sarcina neta pozitiva;c) [X ] este un aminoacid neesenţial;d) [x ] participă la sinteza bazelor azotate purinice;e) [ ] este un aminoacid aromatic
Intrebarea nr. 35: Intrebarea35 Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSarcina netă a proteinei depinde de:a) [x] componenţa aminoacidică;b) [x] PH-ul solutiei;c) [ ] gruparile alfa-COOH si alfa-NH2 ale lanţului polipeptidic;d) [] temperatura soluţiei;
e) [ ] radicalii hidrofobi.Intrebarea nr. 36: Intrebarea36Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţii corecte referitor la salifiere:a) [ ] este hidratarea moleculei proteice b) [x] este dehidratarea moleculei proteice ;c) [ ] este un proces ireversibil;d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana semipermiabilă,e) [ ] se distruge structura terţiară a proteinei. Intrebarea nr. 37: Intrebarea37Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt corecte:a) [ ] se distruge structura primara, b) [ ] creste activitatea biologica;c) [x] se distruge structura tertiara, cuaternară; d) [] se distrug legăturile peptidice;e) [] nu se modifică starea nativăIntrebarea nr. 38: Intrebarea38Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la alfa-alanină si beta-alanină sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] sunt aminoacizi proteinogeni; b) [ ] sunt componentele ale coenzimei A;c) [x] la decarboxilare formează un compus unic;d) [ ]în structura proteinelor se găseşte alfa-alanină;e) [ x] sunt derivaţi ai acidului propionic.Intrebarea nr. 39: Intrebarea39Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru identificarea aminoacidului N - terminal peptidic sunt utilizaţi:a) [ ] hidrazina;b) [x] fluordinitrobenzenul;c) [x] dansilclorida;d) [x] fenilizotiocianatul;e) [ ] tripsina, pepsina.Intrebarea nr. 40: Intrebarea40Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru identificarea aminoacidului C - terminal peptidic sunt utilizaţi:
Release by MedTorrents.coma) [ ] ureia;b) [x] carboxipeptidazele A şi B;c) [ ] fenilizotiocianatul;d) [ ] dansilclorida;e) [x] hidrazina. Intrebarea nr. 41 Intrebarea41Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:a) [ ] putere de difuzie sporită;b) [x] viscozitate mărită;c) [x] difuzie redusă;d) [x ] proprietăţi optice;e) [ ] viscozitate redusă.
Intrebarea nr. 42: Intrebarea42Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStabilitatea proteinei în soluţie e determinată de:a) [x] membrana apoasă (MA), ce apare la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile;b) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediului;c) [ ] sarcina electrică, dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor;d) [ ] MA - rezultatul adsorbtiei simple a apei;e) [ ] NH si OH poseda capacitate maximă de a fixa H2O.Intrebarea nr. 43: Intrebarea43Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCondiţiile de sedimentare ale proteinelor sunt:a) [x] afectarea membranei apoase (MA);b) [x] neutralizarea sarcinei electrice (SE);c) [ ] readucerea proteinei bazice la pHi prin adaus de acid;d) [ ] readucerea proteinei acide la pHi prin adaus de baza;e) [ ] afectarea MA prin înlăturarea apei imobilizate.Intrebarea nr. 44: Intrebarea44Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simple sunt:a) [] prezintă sursa de energie preferenţială;b) [ ] alfa globulinele îndeplinesc funcţia de apărare;c) [ x] sunt biocatalizatori;
d) [x ] determină presiunea oncotică a plasmei sanguine;e) [] participă la transportul O2 şi CO2. Intrebarea nr. 45: Intrebarea45Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] prezintă o secvenţă de aminoacizi uniţi prin legături peptidice;b) [ x]este determinată genetic;c) [] legăturile peptidice sunt legături chimice slabe, necovalente;d) [] e distrusă la denaturare;e) [] este afectată prin salifiere.Intrebarea nr.46 : Intrebarea46Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte în legatură cu structura primară a proteinelor:a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată;b) [ ] este consolidată de legaturile disulfidice;c) [x] este o insusire structurală a tuturor proteinelor;d) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimatică;e) [] în ea nu găsim formele hidroxilate ale aminoacizilor.
Intrebarea nr. 47: Intrebarea47Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:a) [x] fiecare grupare peptidică poate forma 2 legături de hidrogen;b) [ ] legatura peptidica nu exista sub 2 forme de rezonanţa;c) [x] faţă de legatura C-N atomii de oxigen si hidrogen se află in poziţia trans;d) [ ] legatura peptidică poate fi inumai în forma –enol;e) [x] atomi grupei peptidice se află în acelaşi plan.
Intrebarea nr. 48: Intrebarea48Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) [] lantul polipeptidic (LP) conţine mai mulţi
Release by MedTorrents.comaminoacizi N- si C-terminali;b) [ x] toţi radicalii AA sunt echivalenţi;c) [ ] la formarea LP acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxil;d) [x ] porţiunile -CH-R se rotesc liber in spatiui;e) [ ] legatura peptidică este specifică structurii secundare.
Intrebarea nr. 49: Intrebarea49Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura secundară a proteinei prezintă:a) [x] arangamentul intr-o structură ordonată;b) [] e stabilită de interacţiuni hidrofobe şi ionice;c) [x ]este alfa helixul şi beta structură;d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen;e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice. Intrebarea nr. 50: Intrebarea50Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legătură cu structura secundară sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] apare graţie formării leg. ionice între lanţurile polipeptidice adiacente;b) [ ] posedă periodicitate maximă şi minimă;c) [x] prezinta atît alfa-helix cît si beta-structură;d) [ x] apare graţiei formării legăturilor de hidrogen în limitele unui singur lanţ cît şi între lanţurile adiacente;e) [ ] participă şi legăturile disulfidice dintre radicalii de Met.Intrebarea nr. 51: Intrebarea51Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la alfa - elice sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare;b) [x] ] posedă simetrie elicoidală;c) [] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei;d) [x]legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH – de pe aceeaşi catenă polipeptidică;e) [] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH – de pe catene polipeptidice diferite.
Intrebarea nr. 52: Intrebarea52Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi,
Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPentru structura secundară (beta-structură) este caracteristic:a) [x] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen interlanţ;b) [] lanţurile polipeptidice (LP) sunt legate prin leg. de hidrogen intralanţ;;c) [x ] posedă formă pliată d) [] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparalele;e) [x] lanţurile polipeptidice adiacente pot fi paralele şi antiparalele.
Intrebarea nr. 53: Intrebarea53Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare aminoacizi destabilizează alfa-elicea:a) [x] Prolina;b) [x] Glicina;c) [x] Acidul glutamic;d) [x] Serina ;e) [ ] Triptofanul.Intrebarea nr.54: Intrebarea54Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelor:a) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidic;b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente;c) [x] este determinată de secvenţa AA, forma şi polaritatea radicalilor;d) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a AA situaţi în apropiere;e) [ ] nu se distruge la denaturare;
Intrebarea nr. 55: Intrebarea55Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura terţiară a proteinelor:a) [x] apare graţie interacţiunii. sterice a AA amplasati liniar departe unul de altul b) [x] este stabilizată si de legături necovalente, slabe;c) [ ] nu determină activitatea biologică a proteinelor;d) [ ] include în sine numai segmente în conformaţie beta;e) [x] se realizează şi prin legături hidrofobe.Intrebarea nr.56: Intrebarea56Colectia:
Release by MedTorrents.comSP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura terţiară a proteinelor:a) [ ] este o însusire structurală a hemoglobinei;b) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperare;c) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitate;d) [x ] include atît segmente alfa, cît şi beta;e) [ ] e posibilă interacţiunea între radicalii AA: Asp - Gly. Intrebarea nr. 57: Intrebarea57Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la structura terţiară, care sunt afirmaţiile corecte:a) [x] la baza funcţiei stau modificările conformaţionale;b) [x] domeniile se includ in structura respectivă;c) [x] domeniile determină funcţii speciale în proteină;d) [ x] e posibilă interacţiunea între radicalii AA- Cys-Cys;
e) []e posibilă interacţiunea între radicalii AA-Ser - Ser.
Intrebarea nr. 58: Intrebarea58Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura cuaternară a proteinelor:a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională;b) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale domeniior;c) [ ] posedă rigiditate şi este stabilă;d) [ ] se realizează prin legături covalente;e) [ ] nu se distruge prin denaturare.
Intrebarea nr. 59: Intrebarea59Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura cuaternară a proteinelor:a) [x ] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare a intermediarilor;b) [ x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii AA;c) [ x] funcţionarea proteinelor e corelată cu deplasarea domeniior;
d) [x ] e o însuşire structurală a hemoglobinei;e) []e o însuşire structurală a mioglobinei . Intrebarea nr. 60: Intrebarea60Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSelectaţi oligomerii:a) [x] Hb;b) [ ] mioglobina;c) [x ] LDH (lactatdehidrogenaza);d) [x] imunoglobulinele;e) [x] creatinkinaza. Intrebarea nr. 61: Intrebarea61Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la hemoglobină (Hb) sunt corecte afirmaţiile:a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi;b) [] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa;;c) [x] ]fiecare subunitate conţine gruparea prostetică "hem";d) [] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice;e) [ ] protomerii constituenţi sunt fixaţi prin forţe covalente.
Intrebarea nr. 62: Intrebarea 62Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul: particularităţile compoziţiei:
a) [x] conţine circa 1/3 glicină ;b) [ ] practic în el lipseşte alanina;c) [ x] conţine lizină, 5-hidroxilizină şi alizină;d) [ ] nu conţine acid gama carboxiglutamic;e) [ ] nu conţine prolină şi hidroxiprolină.
Intrebarea nr. 63: Intrebarea63Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul::a) [ x] este o proteină fixatoare de Ca ;b) [] este o proteină globulară intracelulară;c) [ x] e o proteină fibrilară extracelulară;d) [ ] e solubil în apă ;e) [ ] unitatea structurală este procolagenul.
Intrebarea nr. 64: Intrebarea64Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad
Release by MedTorrents.comde dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiStructura colagenului:a) []structura primară reprezintă o catenă polipeptidică liniară;b) [x ] structura primară reprezintă o catenă polipeptidică frîntă, datorită conţinutului de prolină şi hidroxiprolină;c) [ ] structura secundară este alfa spirală elicoidală;d) [ x] structura secundară este alfa spirală colagenică;e) []alfa spirală colagenică este răsucită spre dreapta.
Intrebarea nr. 65: Intrebarea65Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiColagenul. Particularităţile conformaţiei:a) [ ]tropocolagenul are o configuraţie globulară ;b) [x ]unitatela structurală a colagenului este tropocolagenul;c) [x ] tropocolagenul este stabilizat de legăturile de hidrogen dintre grupele peptidice ale catenelor vecine;d) [ ]tropocolagenul este format din 2 catene polipeptidice;e) []tropocolagenul este stabilizat de legăturile fosfodiesterice.
Intrebarea nr. 66: Intrebarea66Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele, afirmaţii corecte:a) [x] sunt catalizatori biologici;b) [ ] prezinta catalizatori anorganici;c) [ ] se pot forma numai in celulele vii;d) [x] există si în formă neactivă în organism;e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză.Intrebarea nr. 67: Intrebarea67Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProprietăţile generale comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:a) [x] nu modifică direcţia reacţiei;b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei ;c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde;d) [ ] activitatrea lor se reglează;e) [x] nu se consumă în decursul reactiei.
Intrebarea nr. 68: Intrebarea68Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin faptul că:
a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamic;b) [x] posedă specificitate;c) [ ] au viteza catalitică mult mai mică;d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde;e) [ ] majorează energia de activare a procesului chimic.
Intrebarea nr. 69: Intrebarea69Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiNatura chimică a enzimelor:a) [ ]prezintă numai proteine simple;b) [ ] sunt glicolipide;c) [x] prezintă compuşi macromoleculari;d) [ ] sunt numai nucleoproteide.e) [ ] sunt heteropolizaharide.
Intrebarea nr. 70: Intrebarea70Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la natura chimică a enzimelor:a) [x] constituenţii fundamentali sunt aminoacizii;b) [ ] sunt compusi termostabili;c) [x] în apă formează soluţii coloidale;d) [ ] sunt compusi micromoleculari;e) [x] prezintă substanţe termolabile.
Intrebarea nr. 71: Intrebarea71Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele coniugate:a) [] posedă specificitate, determinată de cofactor;b) [x ] posedă specificitate, determinată de apoenzimă;c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă;d) [x ] efectul enzimatic e dependent de ambele componente;e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei.Intrebarea nr. 72: Intrebarea72Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe
Release by MedTorrents.comintrebare: 0 secAutor: L. Lisii Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] drept coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalici;b) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidele;c) [ ] grupa prostetică prezintă cofactor slab legat de apoenzimă;d) [ ] coenzima prezintă cofactor strîns legat in enzima;e) [x] cofactorii sunt partea neproteică a enzimei.
Intrebarea nr. 73: Intrebarea73Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiÎn legatură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:a) [x ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor;b) [x ] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică;c) [] determină specificitatea de acţiune;d) [x ] îndeplinesc funcţia de legatură între substrat si enzimă;e) [ ] cofactorii sunt componenţi ai enzimelor simple.
Intrebarea nr. 74: Intrebarea74Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiOrganizarea enzimelor in celulă:a) [x ] sunt organizate în complexe multienzimatice;b) [x ] pot fi fixate de structuri supramoleculare;c) [x ] pot conţine mai multe subunităţi;d) [ ]pot avea numai o singură localizzare;e) [] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diverse structuri.Intrebarea nr. 75 Intrebarea75Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentru activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintă în molecula enzimei;b) [ ] un plan in moleculă;c) [x] structură compusă unicală tridimensională;d) [ ] un punct din structura terţiara;e) [ ] locul unde se fixează modulatorii.Întrebarea nr. 76: Intrebarea76Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi,
Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentru activ al enzimelor:a) [x ] se formează la interacţiunea enzimei cu substratul;b) [] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic:c) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitorul;d) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii cuaternare;e) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii terţiare. Intrebarea nr. 77: Intrebarea77Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa formarea centrului activ al enzimelor participă grupele funcţionale:a) [ x] OH – Ser;b) [x] COOH- Glu;c) [ ] COOH - Asn;d) [ ] COOH - Gln;e) [x] NH2 – Lys.Intrebarea nr. 78: Intrebarea78Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIndicaţi afirmările corecte referitor la substrat (S) :a) [ x] e substanţa asupra careia acţionează enzima;b) [] toate enzimele fixează numai un singur substrat;c) [x ] unele enzime interacţionează cu cîteva substrate;d) [ ] este legat de centru activ prin legături covalente;e) [ ] este inhibitor sau activator al enzimei.
Intrebarea nr. 79: Intrebarea79Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCentrul alosteric: a) [x] este separat spaţial de centrul activ;b) [ ] este locul fixării substratului;c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor;d) [ ] este locul fixării numai a activatorilor;e) [ x] este locul în care se fixează activatorii şi inhibitorii .
Intrebarea nr. 80: Intrebarea80Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad
Release by MedTorrents.comde dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEnzimele alosterice: a) [ ] modulatorii se leaga covalent in centrele alosterice;b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite;c) [ ] efectorii fixîndu - se nu modifica conformatia moleculei enzimei;d) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrul activ al enzimei;e) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei. Intrebarea nr. 81: Intrebarea81Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la mecanismul de acţiune al enzimelor sunt corecte afirmările: a) [x] scade energia de activare a reacţiei respective;b) [x ] are loc formarea complexului enzima - substrat [ES];c) [] complexul ES e o structura rigidă, stabilă;d) [ x] complexul ES e o structură instabilă;e) [x] formarea complexului ES este prima etapă a mecanismului de acţiune.
Intrebarea nr. 82: Intrebarea82Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMecanismul de acţiune al enzimelor, afirmaţiile corecte: a) [ ] în complexul ES - substratul nu se modifică;b) [x] în complexul ES - substratul se deformează;c) [ x] în centrul activ al enzimi are loc cataliza covalentă;d) [x ] în centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazică;e) [] la interacţiunea substratului şi enzimei se modifică atît structura enzimei cît şi a substratului.
Intrebarea nr. 83: Intrebarea83Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMecanismele activării enzimatice sunt:
Intrebarea nr. 84: Intrebarea84Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiProprietăţile generale ale enzimelor:a) [ ] posedă numai specificitate strict absolută;b) [x] termolabilitatea;c) [ ] posedă numai specificitate strict relativă;d) [x] posedă specificitate;e) [ ] activitatea nu e dependentă de pH mediului.
Intrebarea nr. 85: Intrebarea85Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSpecificitatea enzimatica (afirmatiile corecte ):
a) [ ] e dependenta de coenzima;b) [ ] depinde de partea proteică si de coenzimă;c) [x] poate fi absolută de substrat- catalizează transformarea unui singur substrat;d) [x] poate fi relativă de grup - unui grup de S cu acelaşi tip de legatură;e) [x] poate fi stereochimică – catalizează transformările unui stereoizomer al substratului.
Intrebarea nr. 86: Intrebarea86Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiTermolabilitatea (T) enzimatică:a) [x] T determină afinitatea E fata de S, de modulatori;b) [ ] e dependentă de coenzimă;c) [x ] temperatura optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între 20-400 C;d) [ ] la temperatura mai mult de 50 C activitatea E creşte;e) [ ] la temperatura scăzută, mai mici de 10 C, activitatea nu se modifică.
Intrebarea nr. 87: Intrebarea87Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad
Release by MedTorrents.comde dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInfluenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:a) [ x] fiecare enzimă are pH-ul său optim;b) [ ] pH-ul optim pentru pepsină este 7-8;c) [] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei;d) [] pH-ul optim al tripsinei este 1-2;e) [ ] pH-ul optim al arginazei este 7.Intrebarea nr. 88: Intrebarea88Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAnhidraza carbonică prezintă specificitate:a) [ ] relativă de substrat;b) [ ] relativă de grup;c) [ ] stereochimică ;d) [x] absolută de substrat;e) [] absolută de grup. Intrebarea nr. 89: Intrebarea89Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare enzime posedă stereospecificitate?a) [x] Fumaraza;b) [ ] Ureaza ;c) [] citratsintaza;d) [ ] Carbanhidraza;e) [] alcooldehidrogenaza. Intrebarea nr. 90: Intrebarea90Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiActivarea enzimelor e posibilă prin:a) [x] mărirea concentraţiei substratului;b) [x] surplus de coenzime;c) [ ] denaturare;d) [x] proteoliză limitată;e) [x] modulatori alosterici.Intrebarea nr. 91: Intrebarea91Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia specifică enzimatică e posibilă prin:a) [ ] denaturare;b) [ ] salifiere;c) [x ] exces de substrat;d) [x] modulatori alosterici;e) [ ] fierbere.Intrebarea nr. 92: Intrebarea92Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibitia competitivă:
a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă;b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă;c) [x] inhibitorul se aseamană dupa structură cu S;d) [ ] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitorului;e) [] inhibitorul se leagă cu centrul alosteric.
Intrebarea nr.93: Intrebarea92Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia competitivă:a) [ ] e posibil simultan fixarea S si a inhibitorului;b) [ ] cu enzima se leagă compusul a carui concentraţia e mai mică;c) [x ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;d) [] inhibitorul este scindat fermentativ;e) [ ] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea in centrul alosteric.
Intrebarea nr. 94: Intrebarea94Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la inhibitorii competitivi sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] se leagă de enzima la nivelul centrului alosteric;b) [] legătura inhibitorului cu enzima este de tip covalent ;c) [ x] legătura inhibitorului cu enzima este de tip necovalent;d) [ ] inhibitorul micsoreaza viteza maximală;e) [x ] inhibitorul creşte Km, deci scade afinitatea enzimei pentru substrat.
Intrebarea nr. 95: Intrebarea95Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia enzimatică necompetitivă:
a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic;b) [ ]inhibitorul influenţează asupra legăturii S cu E;c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat;d) [x] se formează un complex triplu: ESI;e) [ ] se formează un complex dublu: EI.
Release by MedTorrents.comStructura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibitia necompetitivă:a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul;b) [ ] se inlatură prin exces de substrat;c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de enzimă;d) [ ]V max scade dar creşte Km;e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;
Intrebarea nr. 97: Intrebarea106Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiInhibiţia alosterică:a) [x] apare la enzimele oligomere;b) [] inhibitorul se uneşte cu centrul activ şi schimbă conformaţia enzimei;c) [ ] interactiunea protomerilor nu modifică conformaţia enzimei;d) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiară;e) [ ] stă la baza efectului substanţelor medicamentoase.Intrebarea nr. 98: Intrebarea98 Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la succinatdehidrogenază (SDH) si reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] face parte din clasa transferazelor;b) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilă;c) [ ] în inhibiţie se modifică structura primară a S;d) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malic;e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2.
99)Intrebarea nr. 99: Intrebarea108Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] nu face parte din clasa hidrolazelor;b) [ ] face parte din clasa liazelor;c) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenului;d) [ ] proteoliza limitată e un proces reversibil;e) [x] în urma PL se formează centrul activ al enzimei.
Intrebarea nr. 100: Intrebarea100Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la amilază şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] face parte din clasa hidrolazelor;b) [ ] face parte din clasa liazelor;c) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratului;d) [ ] NaCl provoaca denaturarea enzimei ;e) [x] amilaza scindează amidonul. Intrebarea nr. 101: Intrebarea101Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiEfectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:a) [x] provoacă o inhibiţie competitivă;b) [x] majorează Km şi nu modifică V max;c) [ ] inhibă ireversibil enzima bacteriană ;d) [ ] modifică structura primară a enzimei;e) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane .Intrebarea nr. 102: Intrebarea102Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAfirmaţiile corecte în legatură cu Km a enzimelor:a) [ x] se exprima in unităţi de concentraţii de S;b) [ x] reflectă afinitatea enzimi faţă de substrat;c) [ ] Km de o valoare mare semnifică o afinitate mare pentru S;d) [] este crescută în prezenţa unui inhibitor necompetitiv ;e) [x ] este egală cu concentraţia [S] pentru care viteza reacţiei este jumătate din viteza maximă. Intrebarea nr. 103: Intrebarea103Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiKatalul prezintă:a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;b) [ ]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C;c) [x]cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1 sec la 250 C;d) [ ] numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă;e) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µkmol de S in 1 min la 250 C
Release by MedTorrents.comraportată la 1 mg proteină. 104)Intrebarea nr. 104: Intrebarea120Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiActivitatea specifică este:a) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S in 1 min la 250 C;b) []Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S in 1 min la 250 C ;c) [ ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S in 1sec la 250 C ;d) [ ] Numarul mol de S ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de E;e) [x ] Cantitatea de E necesară pentru transformarea 1µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1mg proteină.
105)Intrebarea nr. 105: Intrebarea121Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiUnitatea internaţională este:a) [ x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 µmol de S în 1 min la 250 C;b) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în 1 min la 250 C ;c) [] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de S în 1 sec la 250 C ;d) [ ] numarul mol de S ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de E;e) [ ] cantitatea de E necesară să transf. 1 µmol de S în 1 min la 250 C raportată la 1 mg proteină.
106)Intrebarea nr. 106: Intrebarea122Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIzoenzimele:a) [ ] sunt preponderent protomeri;b) [x] sunt,de regulă, oligomeri;c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie;d) [ ] catalizează diferite reacţii;e) [x] au rolul de reglatori în metabolism.Intrebarea nr. 107: Intrebarea107Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiViteza de reacţie este dependentă de:a) [x] concentraţia enzimei;b) [ ] este independentă de concentraţia
enzimei;c) [ ] nu se constată o dependenţă de concentraţia S ;d) [x] Vmax are o curba cu aspect de hiperbolă;e) [x] e dependentă de valoarea temperaturii. 108)Intrebarea nr. 108: Intrebarea125Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele LDH?a) [x] sunt tetrameri de două tipuri M si H;b) [ ] sunt dimeri de două tipuri M si H;c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilă;d) [ ] lanţurile M si H sunt sintetizate de aceleaşi gene ;e) [ ] se află în ţesuturi în 2 forme.
Intrebarea nr. 109: Intrebarea109Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la izoenzimele LDH:a) [x] LDH se găseşte în ţesuturi în 5 forme;b) [x] concentraţia serică a LDH5 se modifică în afecţiunile hepatice;c) [ ] LDH2 este produsa, preponderent, in ficat;d) [x] concentraţia serică a LDH1 creşte după infarctul miocardic;e) [ ] după infarctul miocardic în ser creşte LDH5. Intrebarea nr. 110: Intrebarea110Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCreatinfosfokinaza (CPK) :a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime;b) [ ] este compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime;c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M si B;d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic;
Intrebarea nr. 111: Intrebarea111Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe
Release by MedTorrents.comintrebare: 0 secAutor: L. LisiiSP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B1:a) [ x] coenzima sa de bază este tiaminpirofosfatul;b) [ ] coenzima sa de bază este flavinmononucleotidul;c) [ x] coenzima sa participă la decarboxilarea oxidativă a alfa cetoacizilor;d) []coenzima sa participă la decarboxilarea aminoacizilor;e) [ ] este cunoscută şi sub nume de riboflavină.Intrebarea nr. 112: Intrebarea112Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B2:a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2;b) [ ] FAD este esterul difosforic al B2;c) [ ] FAD este dinucleozidul B2;d) [ ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa liazelor;e) [x ] FMN şi FAD sunt coenzime din clasa oxidoreductazelor.
Intrebarea nr. 113: Intrebarea113Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzimele vitaminei B2:a) [x] FAD este coenzima pentru dehidrogenarea acil-CoA;b) [ ] FMN este coenzima alcooldehidrogenazei;c) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai electronii;d) [ ] la inelul izoaloxazinic se adiţionează numai protonii;e) [ ] FAD şi FMN catalizează reacţiile de carboxilare. Intrebarea nr. 114: Intrebarea114Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiReferitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] în structura lor este prezentă nicotinamida;b) [ ] vitamina din structura lor este B6;c) [ ] vitamina din structura lor este B1;
d) [ ] sunt coenzime pentru reacţia: R-CH2-COH-CH2-COSCoA -> R-CH-CO-CH2-COSCoA ;
e) [x] FAD participă la dehidrogenarea succinatului.
Intrebarea nr. 115: Intrebarea115Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzima NAD+ :a) [ x] ia parte în transferul unui hidrid - ion;b) [] legătura sa cu componenţii proteici este covalentă;c) [ x] legatura sa cu componenţii proteici este slabă, necovalentă;d) [ ] enzimele cu coenzima NAD+ participa în anabolism;e) [ ] în componenţa ei intră vitamina B3.
Intrebarea nr. 116: Intrebarea116Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCoenzima NADP :a) [x] enzimele NADP dependentă participă în reacţiile de oxidoreducere;b) [ ] contin un rest fosfat fixat la 2' OH al acidului nicotinic;c) [ ] este o formă redusă a coenzimei;d) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimele;e) [x] componentul activ e amida acidului nicotinic. Intrebarea nr. 117: Intrebarea117Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B6 si coenzimele sale:
a) [x ] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina, piridoxalul;b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor; c) [x ] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor;d) [] ca coenzime ale transaminazelor sunt piridoxamina şi piridoxalul;e) [x] sunt coenzime în reacţiile de transaminare a aminoacizilor.
Intrebarea nr. 118: Intrebarea118Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcid pantotenic si coenzima A:
Release by MedTorrents.com
a) [x ] conlucrează la transferul grupei acil datorită grupului reactiv SH;b) [x] participă la activarea acizilor graşi,c) [x] CoA participă în decarboxilarea oxidativă a piruvatului; d) [ ] CoA este componentă a oxidoreductazelor;e) [ ] este coenzima pentru transformarea: acid piruvic acid lactic.
Intrebarea nr. 119: Intrebarea139Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina H (biotina):a) [ ] serveşte ca coenzimă a enzimelor in reacţiile de decarboxilare;b) [x] este gruparea prostetică a acetil-CoA-carboxilazei;c) [ ] participă la transformarea piruvatului în lactat;d) [ x] participă la transformarea piruvatului în oxaloacetat;e) [ ] participă în reacţiile de transaminare. Intrebarea nr. 120: Intrebarea120Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiVitamina B12:a) [x] conţine în structura sa ionul de Co;b) [ ] conţine in structura sa ionul de Cu+;c) [x] participă la transformarea metilmalonil CoA în succinil CoA;d) [ ] participă la transformarea succinil Co A în succinat;e) [ ] participă la transformarea prolinei în hidroxiprolina;
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: scazutPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcidul folic:
a) [ x] contine: nucleul pteridinic,acid p-aminobenzoic si Glu;b) [x ] ca coenzimă serveşte forma sa redusă: acidul tetrahidrofolic (FH4);c) [x] transferă fragmentele monocarbonice în diverse reacţii enzimatice; d) [ ] se sintetizează în organismul uman;e) [ ] Ser + FH4 N5N10-metilenFH4 + Glu.
Intrebarea nr. 121: Intrebarea121Colectia:
SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAcidul ascorbic:a) [x] participă la reactii de hidroxilare a prolinei în hidroxiprolină;b) [ ] este precursorul CoA;c) [ ] este necesară la transformarea noradrenalinei in adrenalina;d) [] e parte la decarboxilarea oxidativa a piruvatului;e) [x] este necesară la transformarea dopaminei în noradrenalina.
Intrebarea nr. 122: Intrebarea122Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare coenzime conţin sulf ?a) [ ] NAD+;b) [x] TPP;c) [] FAD;d) [ ] Piridoxalfosfatul;e) [x] Acidul pantotenic (CoA).
Intrebarea nr. 123: Intrebarea123Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCare vitamine trec în coenzime prin fosforilare:a) [x] Vitamina B1;b) [x] Vitamina B2;c) [ ] Acidul folic;d) [x] Vitamina B6;e) [] Vitamina K.
Intrebarea nr. 124: Intrebarea124Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiMicroelementele ca cofactori:a) [x] posedă funcţie catalitică la o anumită reacţie chimică;b) [x] modifică conformaţia enzimei;c) [] nu poate avea rol de acceptori de electroni;d) [x] poate stabiliza structura enzimei;e) [ ] modifică structura primară a enzimei. Intrebarea nr. 125: Intrebarea125Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiAsamblarea proteinelor:
Release by MedTorrents.coma) [ x] se mai numeşte folding;b) [x] stabilitate proteinei creşte cu apropierea de starea nativă;c) [x] rezultanta finală a foldingului este conformerul nativ;d) [] stabilitate proteinei scade cu apropierea de starea nativă;e) [] se mai numeşte denaturare.
Intrebarea nr. 126: Intrebarea126Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiCiaperoninele:a) [x] favorizează asamblarea corectă a proteinelor;b) [ ] favorizează transportul membranar;c) [ x] formează spaţiul protector pentru asamblarea proteinei;d) [x] procesul decurge prin utilizarea majoră de ATP;e) [ ] participă în coagularea sîngelui.
Intrebarea nr. 127: Intrebarea127Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiPeptidele active (endotelinele):a) [x] endotelinele sunt factori vazoactivi efectivi;b) [] se sintetizează în forme active;c) [ ] endotelinele (ET-1, 2, 3) sunt codificate de aceeaşi genă;d) [x] efectul lor e mediat de receptori specifici, G-proteine;e) [] sunt rezultatul degradării glicogenului.
Intrebarea nr. 128: Intrebarea128Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiSinteza endotelinelor:a) [x] se sintetizează sub formă de precursor;b) [x] apar ca rezultat al proteolizei limitate; c) [ ] apar ca rezultat al autostructurării cuaternare; d) [ ] se sintetizează direct în formă activă; e) [ ] sinteza are loc în nucleu.
Intrebarea nr. 130: Intrebarea130Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiClasificarea enzimelor:
a) [x] se clasifica în şase clase;b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică; c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului; d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre; e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă.
Intrebarea nr. 131: Intrebarea131Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiOxidoreductazele:
a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [x] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [x ] dehidrogenazele se referă la oxidoreductaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 132: Intrebarea132Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa oxidoreductaze se referă:
a) [] hidratazele;b) [x] hidroxilazele; c) [x ] reductazele; d) [ ] hidrolazele; e) [ ] kinazele. Intrebarea nr. 133: Intrebarea133Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiTransferazele:a) [x] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ ] fumaraza se referă la transferaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] catalizează reacţii cu utilizarea ATP-ului.
Intrebarea nr. 134: Intrebarea134Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. Lisii
Release by MedTorrents.comLa transferaze se referă:
a) [] hidratazele;b) [x] transaminazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [ ] carboxilazele; e) [ x] kinazele. Intrebarea nr. 135: Intrebarea135Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiHidrolazele:a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăture covalente cu adiţionarea apei;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ x] fosfatazele se referă la hidrolaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 136: Intrebarea136Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa hidrolaze se referă:
a) [] hidratazele;b) [] hidroxilazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [x ] esterazele; e) [ x] nucleazele.
Intrebarea nr. 137: Intrebarea137Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLiazele:a) [] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [x ] fumaraza se referă la liaze; d) [ ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor optici; e) [ x] decarboxilazele se referă la liaze.
Intrebarea nr. 138: Intrebarea138Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa liaze se referă:
a) [x] hidratazele;
b) [x] aldolazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [ ] epimerazele; e) [] mutazeleIntrebarea nr. 139: Intrebarea139Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiIzomerazele:a) [] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale;b) [] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor; c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze; d) [x ] catalizează reacţii de interconversiune a izomerilor; e) [ x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 140: Intrebarea140Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa izomeraze se referă:
a) [] hidratazele;b) [] transaminazele; c) [ ] dehidrogenazele; d) [x ] epimerazele; e) [ x] mutazele. Intrebarea nr. 141: Intrebarea141Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A3Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLigazele:a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului;b) []catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente; c) [x ] glutaminsintetaza se referă la ligaze; d) [ ] ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat; e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile.
Intrebarea nr. 142: Intrebarea142Colectia: SP2011rom.col(3).colCapitol: Aminoacizi, Structura proteinelorMod de punctare: A1Grad de dificultate: mediuPunctajul: 10Timp pe intrebare: 0 secAutor: L. LisiiLa ligaze se referă:
a) [] alcooldehidrogenaza;b) [] aldolaza; c) [x ] piruvatcarboxilaza; d) [ ] epimeraza;
Release by MedTorrents.come) [] glucokinaza.
SANGE
1. Funcţiile sângelui:
a) [x] de transportb) [x] homeostaticăc) [ ] energeticăd) [x] termoreglatoaree) [ ] anabolica
8. Azotul rezidual include azotul din: a) [x] creatinăb) [ ] albuminec) [x] creatininăd) [x] aminoacizie) [ ] globuline
9. Azotemia apare în:
a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotateb) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţiec) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulared) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă e) [ ] sinteză excesivă de glicogen
a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+ b) [x] principalul ion al lichidului extracelular este Na+ c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edemed) [ ] hipernatriemia conduce la dehidratarea organismuluie) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă
13. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [x] hipernatriemia este prezentă în hiperaldosteronism b) [x] hiponatriemia este însoţită de
Release by MedTorrents.comdehidratarea organismuluic) [ ] în hiponatriemie survine hiperhidratarea organismuluid) [ ] hipernatriemia este prezentă în hipoparatiroidie e) [ ] nivelul plasmatic de Na+ este reglat de hormonii tiroidieni
14. Componenţa electrolitică a sângelui:
a) [x] cationul de bază din eritrocite este K+b) [ ] cationul de bază din eritrocite este Na+c) [ ] hiperkaliemia este însoţită de reţinerea apei în organism d) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în insuficienţa renală acutăe) [x] hiperkaliemia se dezvoltă în hipofuncţia cortexului suprarenal
15. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltă în hiperfuncţia cortexului suprarenalb) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronismc) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidied) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiacee) [ ] conduce la osteoporoză 16. Calciul plasmatic:
a) [ ] se conţine preponderent în eritrociteb) [x] se conţine preponderent în plasmă c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totalăd) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totalăe) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă 17. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:
a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitismb) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelord) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetaniee) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă 18. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmăb) [x] este un component preponderent al eritrocitelorc) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe+
+d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++e) [x] în enterocite Fe+++ se conjugă cu apoferitina 19. Fierul:
a) [ ] în enterocite Fe+++ se conjugă cu feritinab) [x] în enterocite se formează feritinac) [ ] apoferitina este forma de transport plasmatic al fierului d) [x] transferina transportă Fe+++ e) [ ] transferina transportă Fe++
20. Proteinele plasmatice:
a) [x] menţin presiunea oncoticăb) [x] transportă hormoni, metale, vitaminec) [x] participă în coagularea sângeluid) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/Le) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui
21. Rolul proteinelor plasmei sangvine:
a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salinc) [ ] participă la fagocitoză d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizie) [ ] transportă oxigenul
22. Albuminele plasmatice:
a) [ ] sunt proteine baziceb) [ ] sunt proteine conjugatec) [ ] sunt hidrofobe d) [ ] sunt liposolubilee) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor
23. Albuminele plasmatice:
a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor b) [x] sunt proteine acide c) [ ] sunt proteine conjugated) [x] menţin presiunea oncoticăe) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară
24. Albuminele plasmatice:
a) [x] transportă acizi graşi b) [ ] formează lipoproteinec) [x] transportă bilirubina d) [ ] transportă glucoza
Release by MedTorrents.come) [x] se sintetizează în ficat (circa 20 g/zi) 25. Albuminele plasmatice:
a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscularb) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilicic) [x] leagă şi reţin în sânge cationii d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii e) [x] participă la menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui
26. Globulinele plasmatice:
a) [ ] toate sunt proteine simpleb) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gamad) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice 27. Din grupa alfa1-globulinelor fac parte:
a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare b) [x] reprezintă creşterea conţinutului
proteinelor plasmatice c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
32. Hipoproteinemia:
a) [x] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor plasmatice b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvinc) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică d) [x ] este caracteristică pentru glomerulonefrite e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)
33. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:
a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitareb) [x] sistemul respiratorc) [ ] sistemul coagulantd) [ ] sistemul fibrinolitice) [x] sistemul renal
34. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în plasmă:
a) [ ] bicarbonatb) [ ] fosfatc) [x] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
35. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în eritrocite:
a) [ ] bicarbonatb) [ ] fosfatc) [ ] proteicd) [x] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
36. Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă, cât şi în eritrocite:
a) [x] bicarbonatb) [x] fosfatc) [ ] proteicd) [ ] hemoglobinice) [ ] toate sistemele-tampon enumerate
37. Capacitatea de tamponare a proteinelor
Release by MedTorrents.complasmatice este determinată de:
a) [x] aminoacizii acizib) [x] aminoacizii bazicic) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină
38. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată de:
a) [ ] fenilalanină şi tirozinăb) [x] histidinăc) [ ] serină şi treoninăd) [ ] prolină şi hidroxiprolinăe) [ ] metionină şi cisteină
39. Raportul componentelor sistemelor-tampon la pH-ul fiziologic (7,4):
40. Mecanismul de acţiune a sistemelor-tampon bicarbonat şi fosfat:
a) [ ] H+ se leagă cu [CO2] formând [HCO3-]b) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând H2CO3 care disociază slabc) [x] H+ se leagă cu [HPO4--] formând [H2PO4-]d) [x] OH- se leagă cu [H2PO4-] formând [HPO4--]e) [x] H+ se leagă cu [HCO3-] formând [CO2] şi [H2O]
a) [ ] diabetul insipidb) [ ] diabetul steroid c) [x] diabetul zaharatd) [x] inaniţiee) [ ] obezitate 43. Acidoza respiratorie este cauzată de:
a) [ ] hiperventilaţie pulmonarăb) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensăd) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
44. Acidoza respiratorie este prezentă în:
a) [x] astm bronşic b) [x] atelectază pulmonară c) [ ] diabet zaharatd) [x] emfizem pulmonare) [ ] inaniţie
45. Alcaloza metabolică este cauzată de:
a) [ ] cetonemieb) [ ] hipoxiec) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastriced) [x] vomă intensăe) [ ] hiperventilaţie pulmonară
46. Alcaloza respiratorie este cauzată de:
a) [x] hiperventilaţie pulmonarăb) [ ] hipoventilaţie pulmonarăc) [ ] vomă intensăd) [ ] cetonemiee) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
47. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiază calea intrinsecă:
a) [x] factorul XII - Hagemanb) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică Ac) [ ] factorul X - Prower-Stuartd) [ ] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul XIII – stabilizator de fibrină
48. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea extrinsecă: a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
49. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea intrinsecă:
a) [x] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [ ] factorul X - Prower-Stuartc) [x] factorul XI - Rozenthald) [ ] factorul V - proaccelerinae) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B
Release by MedTorrents.com
50. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în calea extrinsecă: a) [x] factorul VII – proconvertinab) [ ] factorul I - fibrinogenulc) [x] factorul III - tromboplastina tisularăd) [ ] ionii de Ca++e) [ ] factorul X - Prower-Stuart
51. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII – globulina antihemofilică Ab) [x] factorul X - Prower-Stuartc) [ ] factorul XI - Rozenthald) [x] factorul V - proaccelerinae) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
52. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertinab) [x] factorul I - fibrinogenulc) [ ] factorul III - tromboplastina tisularăd) [x] ionii de Ca++e) [ ] factorul XII – Hageman
53. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII – proconvertinab) [x] factorul II - protrombinac) [x ] factorul XIII – stabilizator de fibrină d) [ ] factorul XII - Hagemane) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B
54. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:
a) [ ] participă la sinteza fibrinogenuluib) [x] participă la sinteza protrombineic) [ ] participă la activarea fibrinogenului d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu) e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului
55. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulantb) [x] este factor al coagulăriic) [ ] este sintetizată în sânge d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa
56. Trombina:
a) [ ] este sintetizată în formă activăb) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivăc) [x] transformă fibrinogenul în fibrină d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer e) [ ] stabilizează fibrina
57. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat b) [x] constă din 6 lanţuri polipeptidice (2 alfa, 2 beta, 2 gama)c) [ ] se activează în ficatd) [x] este transformat în fibrină de către trombinăe) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
58. Transformarea fibrinogenului în fibrină:
a) [x] are loc în sânge b) [ ] are loc sub acţiunea protrombineic) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamicd) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide Be) [ ] este un proces reversibil
59. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):
a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei b) [x] necesită prezenţa factorului XIIIc) [x] necesită prezenţa trombostenineid) [x] necesită prezenţa ATP-luie) [ ] necesită prezenţa vitaminei K
60. La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor plasmatici):
a) [ ] sunt hormoni secretaţi de glandele endocrineb) [x] sunt hormoni locali c) [ ] se sintetizează şi se secretă în formă activăd) [x] se sintetizează şi se secretă în formă de kinazogeni neactivi e) [x] reglează circulaţia sanguină locală şi generală, permeabilitatea vasculară
82. Kininele sângelui:
a) [ ] sunt vasopresina, oxitocinab) [x] sunt bradikinina, kalidina, metionil-lizil-bradikininac) [x] provoacă dilatarea vaselor perifericed) [ ] provoacă constricţia vaselor perifericee) [x] micşorează tensiunea arterială
83. Funcţiile ficatului sunt:
a) [x] de depozitare a excesului glucidicb) [ ] de depozitare a excesului lipidicc) [x] excretoare d) [x] de dezintoxicaree) [ ] de transport
84. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sângeb) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale
85. Ficatul şi metabolismul glucidelor:
a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucidec) [x] activitatea ciclului pentozofosfat în ficat este înaltăd) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezeie) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei
86. Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele care au loc în ficat):
a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureeib) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă c) [x] ficatul este sediul de sinteză a
Release by MedTorrents.comfibrinogenului, protrombineid) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmaticee) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine