-
TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a
romana
si.culturVpoporului romanu. il Acesta foia ese cate 3 colo pe
luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia-
1' tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr.
cu porto poştei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu.
— Se abondza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta
seu prin dd. colectori. i\r. 11 . Brasiovu 15. Maiu 1868. AlHlIU
I.
Despre istori'a Transilvaniei dupa com. Emericu Miko.
I I I . Dela a. 1830 înainte zelulu pentru cultivarea istoriei
tran>-
silvane se aprinse din nou. D e atunci incoce se născură
istoriile lui Scliuller, Neugeboren, Schnell, Alecsiu Sz^kely,
desti4 nate ce e dreptu mai multu pentru scdle, compuse inse dupa
unu metodu mai corespundietoriu scopului, decatu cele de mai
nainte. P e atunci com. Era. Betblen se încercase a întreprinde
editiunea unei C l i o cu ajutoriulu unei societăţi de acţionari.
Sub acestu titlu era se se publice mai multe colectiuni istorice.
Nu s'a pututu din caus'a spaimantatdrei nepasar i a publicului.
Intr 'aceea alti part iculari isi mai încercară noroculu. B e n i g
n i publica tom. I I . din i s t o r i i l e lui Ambrosiu S o m o g
y i . Schuller din Sibiiu esi cu a r c h i v u l u seu. K u r z isi
incepu m a g a z i n u l u seu. Com. I o s . K e m d n y in
societate cu Stefanu Kovâcs publicară in limb'a magia ra ddua
tomuri mari t i tulate: A r c b i v u i s t o r i c u a l u T r a n
s i l v a n i e i . To tu com. K e m e n y publica D e u t s c h e
F u n d g r u b e n . Profesoriulu F r a n c . S z i -l â g y i din
Clusiu incepu cu Clio alu seu. S o c i e t a t e a s a -s e s c a
pent ru cunoscinti 'a patriei continua pana in dio'a de astadi a r
c h i v u l u seu pe fiacare anu. I o s i f u T r a u s c h din
Brasiovu tipări in ddua tomuri 4° Chronicon F u c h s i o - L u p i
n o -O l t a r d i n u m , renlasu din secolii trecuţi dela trei
parochi sa-sesci. I n alte foi periodice nepolitice dintre anii
1830 si 1848 inca s'au publicaţii din t impu in t impu multe
documente istorice de mare valdre. In t re acestea se pdte renumera
si F d i ' a
-
— 242 -
p e n t r u m i n t e , i n i m a si l i t e r a t u r a , care
comitelui Mikd 'ia remasu necunoscuta. • '
F rumdse pregătir i au fostu si acestea pentru scrierea istoriei
transilvane. Cu tdte acestea c. Mikd drasi mai suspina odată
observandu, ca t o t u ş i i s t o r i ' a T r a n s i l v a n i e
i i n c a n u s'a scrisu' nici macaru in form'a si in proport iunea
in care au scrisu P d c z e l i si H o r v â t h in acelaşi t impu
istori'a Ungariei (pag.. XVI) .
Corniţele Mik
-
— 243 —
vaniei inca s a r putea compune numai acolo, adică, in
apropierea m u s e u l u i si totuodata in sinulu a r c h i v e l q
r u t i e r e i , pentruca, adaoge ecs. sa mai la vale, au trecutu
timpurile, iu care poporale transilvane isi ascundea documentele si
le tienea in secretu, seu ca le esplicâ si intortocâ fiacare in
partea sa, cu alte cuvente: istori'a se degrada la conditiune de s
e r v i -t 6 r e a e g o i s m u l u i . Acum inse timpurile s'au
schimbatu. A l t ' a este conditiunea tierei si a natiuniloru ei.
Drepturile vechi si constitutiunea tierei au ajunsu a fi numai
obiectu alu istoriei^ seu adică m a t e r i a l u i s t o r i c u ,
era loculu acelora este ocupatiţ de referentie n
-
— , 244 —
mana reservata altoru t impuri , precum observase si
repausa-tulu comite Iosifu Kemeny.*)
D
-
— 245 —
mai lips'a unei istorii bune, care impedeca introducerea ei in
clase si popularisarea ei in familii. Cu alte cuvente: deca*
istori'a Transi lvaniei inca nu e scrisa, nu poti pretinde nici
invetiarea ei.
Reflecsiunea seu replic'a din u rma s'ar părea ca ne ar fi a
runcatu intr 'unu cercu vitiosu, in care amu fi condamnaţ i a ne
inverti ne'ncetatu, pana ce s'ar implini dorinti 'a desu numitului
comite filoistoricu, adică de a se vede" o istoria a T r a n
silvaniei scrisa inadinsu pentru scdle. Ci dupa opiniunea mea din
acestu cercu vitiosu vomu scapă f(5rte usioru, indata ce vomu
observa, ca invetiarea istoriei t ransi lvane fusese pana acuma
delaturata, aruncata in scartu din s i s t e m a . Istori 'a unoru
pe-
. tecutie de tieri câ Reuss-Schleuss-Grfeitz, câ Liclitenstein
si Altenburg, câ Monaco si St. Marino, a fostu mai bine vediuta si
audita in scdlele Transilvaniei decatu istori'a propria. P a n a in
dio'a de astadi in scdlele gimnasiali este t impu de ajunsu spre a
indopa pe tinerime cu intregulu labirintu istoricu alu tieriloru
germane, e>a pentru istori'a, geografi'a si statistic'a Transi
lvaniei in cele mai multe gimnasia mi se ajungu nici diece
-
a romaniloru. P rea frumosu premiu dela unu particulariu, inse
multu mai niicu indata ce va considera cineva, ca oricine va cuteza
a se apuca de unu opu asia maretiu, va fi trebuitu se ingr
-
Noi amu facutu in totudeun'a o mare distinctiune intre israeliti
si judani . Israelitu pentru noi si istoria este unu nume alu unei
naţiuni , Ce'si a avutu unu mare rolu in lume cu. in-stitutiunile
si cu geniurile ce au esitu dîntr 'ensa. J u d a n u nu este nume
nationalu, ci o cualificatia, o denumire a unui par -titu, alu unei
dinastii câ burbonistii in Francia , carlistii in Spa ni'a etc.
Judani i , pana candu au avutu unu' rega tu , o par te era
amatorii pfivilegieloru si ai tuturora speculatiuniloru, ce nu le
putea suferi poporulu seu nati 'a Israelu.
Precumu grecii au avutu pe fanarioţi, precumu romanii avură pe
ciocoi, asemenea si îsraelitii avură pe judani .
Vomu vorbi mai pe largu despre ac6st'a in articolulu specialii
intitulaţii „îsraelitii si Judani i . "
Judan ismulu , dupa risipirea judani loru de Ti tu in lume,
deveni o scdla câ şi farisaismulu, câ si machiavelismulu, câ si
fanariotismulu.
L a sool'a acest'a invetiara tdte naţiunile decadiute, romani ,
italiani, greci, armeni, iliri seu slavi etc. etc.
Noi romanii in tier'a romanesca n 'amu disu israelitiloru
niciodată judani , ci hebrei , numele de israeliti antei 'a da ta
s'a publicatu de mine in scrisele cu multu 'mai 'nainte de
1848.
V. Pucinu ne ar folosi insa acestu paralelii seu comparaţ ia
intre comerciulu anticu si comerciulu modernu, care dupa
apre-tiatiunile ndstre mai bucurosu le am numi comerciu j udanu si
comerciu adeveratu chrestinu in folosulu tu turora si in daun 'a
nimului? Spre ce ne ar folosi mai multu decatu a petrece o dra cu
istoriculu pe scurtu alu acestei specialităţi? Noi amu avutu unu
scopu pentru folosulu generalu alu României ; p ro-puindune a face
o mica tractatia de istoria s£u de literatura, ne am propusu a face
in adeveru politica, asia cumu intiele-gemu noi politic'a.
Amu vorbitu si amu scrisu atat'a, câ se putemu apoi a ne adresa
la romani si se ne pdta si ei intielege candu 'i vomu int reba:
„Noi romanii ce felu de comerciu amu cunoscutu si cu-ndscemu, ce
felu de comerciu amu avutu si avemu? comerciulu modernu si
creştinii, seu comerciulu anticu si j udanu? Comerciulu nostru a
fostu o relaţia dela omu catra omu, câ se ne folosimu
reciprocamente, s6u relatiuni cu rea credintia spre a
-
— 248 —
ne insiela unulu pe altulu si a ne folosi unulu din perderea
altuia? •
Carii suntu apoi negutietorii din tierile ndstre? Sunt ei romani
, său nisce streini din diverse naţionalităţi, discepoli ai sc61ei
judane , continuatori ai comerciului fenicianu, cartaginesu, paganu
, ce nu'si p6te afla folosulu decatu in peirea comuna si ai căruia
conducători sunt numai reaoa credintia, minciun'a si fraud'a?
Aceste principie n 'au fostu niciodată de natur 'a romaniloru,
si candu dupa timpi s'au datu si ei la comerciu, in cea mai mare
par te n 'au pututu urma dupa condiscepolii loru in sc6l'a judana,
'si au facutu unu comerciu in par te câ si agri-cultoriij
romanescu, cautandu a'si desface productele său m a r f a cu
omenie.
VI . Comerciulu modernu devenindu o sciintia, are nevoie
inca
de desvoltare si de perfecţiune: volume intregi s'aru pută scrie
de mulţi bărbaţ i si in multe r amure ale lui.
Si câ se devină in adeveru o sciintia positiva, caută se
aband
-
— 249 —
p o l i t i c a seu sciinti'a averiloru, ne-amu fi îndemnata a
ne da man 'a cu domnii economişti , pent ruca amu fi vediutu ca au
celu pucinu consciintia despre sciinti'a loru, isi dau numele ce 'i
dau.
Candu dice cineva a s t r o n o m i e , intielege sciinti'a ce
ne vorbesce de legile nest rămutate ale astreloru.
Candu dice a g r o n o m i e , intielege legile despre cumu se
se cultive tierinele.
T o t u asemenea candu s'a disu anteiadata e c o n o m i a ,
s'au iutielesu legile dupa care se se administre o casa.
Pr imulu tractatu ce cundscemu despre economia este alu lui
Xenophonte . Acolo nu se vorbesce decatu despre cumu se'si faca
cineva casa, cumu s'o impartia, in care par te a ei se locuiască,
in care part i se'si conserve provisiunile etc. e t c , si aci in
adeveru nu vede cineva decatu nisce teorie si regule despre
administrati 'a casei.
Inse ce este alu casei nu este alu politiei său alu publicului ,
si a dice cineva economia politica, este totu un 'a câ si candu ar
dice ca ce este p r o p r i u este si c o m u n u ! Sunt mul te
cualitati ce nu se potu concorda cu unele substantie si p re cumu
nu putemu dice s a n t i t a t e d i a b o l i c a , d i a v o l i
a d i v i n a , m o n a r c h i a a n a r c b i c a , asemenea nu
se p
-
— 250 —
i n t r e p o p o r u , câ a c e s t ' a se n u fia s i l i t u
si p r e v e n i t o r i . u a o r b e c a t o t u p r i n i n t u
n e r e c u l u v e c h i m e i ? "
îna in te de a respunde la acăst'a in t rebare , debue se
a-mintescu, ca agricultur 'a său economi'a de campu n u e
altu-ceva, decatu a) m a e s t r i ' a de a sci cultiva pamentulu
dupa cuvenintia si amesuratu legiloru naturei, câ acest'a se
producă pre catu se p6te mai multu, fara de a perde ceva si din
po-terea sa producator ia ; său daca ti-place mai b ine ; b)
agricul-tur 'a e o s c i e n t i a , care ne invătia cum se
cultivamu bine si rationalu pamentulu si altele; si c) agricultur
'a e si mae-stria, dar si scientia basa ta pre scientiele naturale
si alte scientie frumdse, e acea despre care. s t rabunulu Cicero
dice: „Omniuni rerum, ex quibus aliquid acquiritur — nihil est
agricultura melius, nihil uberius, nihil dulcius, nihil homine
libero dignius."
I n casulu an tan iu , candu adecă agricultur 'a e maestria,
acăst'a e de a se invetfâ la maeşt r i i , precum mesar i tu lu ,
cal-ciunaritulu, fauritulu si tâte celelalte maestru; la maeştrii
buni, dicu, de agricultura, si nu la cârpaci, la agricultori si
economi de acelia, cari cultivăza pamentulu dupa regule raţionale,
con-formu civilisatiunei si cerintieloru seclului acestuia, in care
vie-tiuimu. L a atari maeştrii in economia a-si îndrepta eu pre
poporulu agricultoriu r o m a n u , câ se-si invetie maestr i 'a
ratio-nalmente. Maeştrii de aceştia s'ar afla, numai oficina
(Werk-statt) se aiba, va se dica: se aiba campu unde se p6ta lucra,
dominie bine organisate, e c o n o m i i d e m u s t r a se a v e m
u , se premergemu cu esemplu bunu, câ poporulu vediendu succesulu
favoritoriu alu agriculturei raţionale, se se indemne si elu
in-susi a u rma acestu esemplu; ca indesiertu vomu striga numai in
lumea l a r g a , ca asia si asia ar trebui cultivaţii pamentulu si
altele, er' in fapta nici noi n u facemu nimicii, lumea astăpta
fapte dela noi si nu vorbe m u l t e !
P r in urmare e trăb'a celoru ce stau in fruntea natiunei, câ se
infiintieze economii de must ra in tă te părţi le; dara nu vomu
aştepta, câ se faca poporulu iniţiativa in asta pr ivint ia!
I n casulu alu doilea, daca economi'a .e scientia, a-si îndrepta
poporulu la scdla, câ aici se invătia tăte scientiele; spre acestu
scopu inse ne suntu mai antaiu necesarie s c a l e a g r o n o m i
c e . Se irtcetamu odată cu scolele c o n f e s i o n a l e si in
loculu acestor^a_se infiintiamu s c a l e p r o f e s i o n a l e !
Acăst 'a se~ne fia" devis 'a, 3ăcă volimu -a ajunge odini
-
cari au chiamarea .de a introduce pre poporu intru cultivarea
mai raţionale a pamentu lu i , câ acest 'a se producă frupte mai
multe , mai bune si mai sane tdse , basandu si imbunetat iendu
starea materiale a singurateciloru, a poporului, a natiunei, m a a
patriei intregi. Spre norocire si spre bucuri 'a nds t ra generale,
se inmultiesce pre di ce merge numerulu acelor 'a , Cari staruescu
intru acea, câ cu orice pretiu se imbunetatidsca s
-
— 252 —
flamu, ca naţiunea romana e in acea plăcuta puse t iune , de a
pote" infiintiâ n u m a i d e c a t u celu pucinu u n u i n s t i t
u t u e c o n o m i c i i (se n u dicu mai multe) ' î m p r e u n a
cu e c o n o m i a d e -m u s t r a , s i , inca ce e mai mu l tu ,
f a r a s p e s e ! FJta c u m u : Gimnasiulu naţionale din Blasiu
posiede in Bucerdea gran
-
— 253 —
Dominiulu gimnasiului din Bucerdea inca s'ar potă orga- • nisă
fdrte usioru, incredintianduse unui individu ap tu , care se fia
directorele aceluiaşi^ danduise intru ajutoriu si 1—2 adjuncţi. I n
acestu dominiu apoi s'ar pote primi 2 0 — 3 0 teneri de tie-rani
dela 16 ani in susu , cari au frecuentatu sedle poporale. Aceştia
se capete nutr imentu regu la tu , c.eli mai miseri său cu toţii,
dupa impregiurari , si ves tmente , din fundulu dominiului, pent ru
care beneficiu se fia indetorati a lucră la tdte lucrurile
economice. Aceştia nu a r a fi de locu spre greutatea dominiului,
ca insusi Christosu au disu: „Demnu este lucratoriulu de plat 'a
sa." Directorele dominiului dinpreuna cu adjuncţii p re langa o
remunerat iune moderata, ce ar pote-o dă „Asociatiunea" deocamdată,
şe fia oblegati a p ropune acestora teneri in drele prescrise, si
mai vertosu preste ărna, studiulu economiei si alte scientie
necesarie si coordinate acestuia in teoria, ăr' in pracsa pre c a m
p u , in grădini si in giurulu dominiului. Afara de a-cesti 2 0 — 3
0 teneri interni se mai potu pr imi in acestu insti-tutu si alţii
cu locuinti'a afara seu si in laintru pre langa 6 suma anumita de
bani si bucate, sustienenduse cu spesele p ro p r i e ,
frecuentandu numai drele de invetiamentu si esercitiele practice.
Cursulu se dureze celu pucinu 2 ani.
Vedi , intime amice, catu de usioru s'ar potă infiintiâ in -s t
i t u t u l u a g r o n o m i c u catu mai ing raba ; dar nu numai
in Bucerdea, ci si in Cutu, Springu, Blasiu si pdte si a iurea , de
si in presente Bucerdea ar fi mai acomodată, numai v o l i a se
fia, ce spera ca nu va lipsf, cunoscendu zelulu si spiritulu de
întreprindere alu barbati loru nostrii, demni de totu
respectului
Aceste pucine şiruri se nu le privesci, amice , că planulu său
programulu unui institutu agronomicu; asia ceva a face, nu mia
fostu deocamdată intentiunea. Atare p rogramu ar fi de a se face
numai atunci, candu acăst'a idea salutaria ar im-braciosia-o
parentii patriei si ai natiunei cu caldur 'a receruta^ acumu am
volitu numai se-ti respundu la întrebarea ce miai pusu.
Convinsu esci a cumu , ca noi am potă avă in tempulu celu mai
scurtu i n s t i t u t u a g r o n o m i c u bunu si inca f a r a s
p e s e ; m a inca ar aduce venituri frumdse in bani, d'apoi
pro-fitulu său castigulu morale alu natiunei întregi, care l 'ar
potă aşteptă cu securitate dela atare institutu! Vedi, scumpe
amice, acest 'a a r a fi chiaru institutu salutariu si
binefacatoriu pen t ru bietulu t ieranu romanu, care geme sub
jugulu greutat i lora si alu intunerecului, fara picu de mila,
neavendu inca pana a-cumu institute; dela cari se t ragă elu
deadreptulu folosulu, in-
-
— 254 —
s t i t u t e p e n t r u p o p o r u l u t i e r a n u , pent
ru cea mai însemnata par te a nat iunei! Vedi, noue aceste ne suntu
necesarie inainte de tdte.
Audi acolo , se invetie tenerii t ierani agricultur 'a si alte
scientie reali in institutulu agronomicu, in institutulu poporului
romanu, dela Bucerdea langa Blasiu fara spese! — Aici potu invetiâ
chiaru si ceh lipsiţi de tote midil
-
— 255 —
incolacitura elu a mai trecutu odată prin pele si s'a oprita cu
verfulu in-tr'unu puilctu din partea interna a incolaciturei, unde
a formaţii o gaura-. Cornitielulu din stang'a este dreptu; acest'a
cadiuse odată si se afla in păstrarea d-lui Pisca, era in loculu
lui a crescutu altulu din nou. Langa acest'a mai cresce inca unulu
totu in proportiunea celui d'anteiu.1 Fulgii (penitiele) din
pregiurulu amenduoru cornitieloru sunt aspri, mai câ ghimpii
ariciului.
Opiniunea mea asupr'a acestui fenomenu este acea urmatoria: Se
seie din fisiologia cumca c6rnele, unghiele, p'erulu, penele,
solzii, scutii etc. sunt tote de aceeaşi natura, formate din
aceeaşi materia, adecă din materia corn i ş a , variandu numai in
consistenti'a loru, si sunt o simpla secretiune a pelei animalelui.
Acesta materia seu substantia corn6sa in locu de a se preface, in
casulu de susu, in pene, ea din contra s'a prefăcuta in nesce
cornitie mici, cari s'au desvoltatu prin reuniunea mai multoru
trunchiuleti de ai peneloru ce au crescutu împreuna, remanendu
lipsiţi de barbete.
Esaminandu cu atenţiune cornitielulu cadiutu, pre care-lu
pastreza d-lu Pisca, se observa ca elu semena multu cu trunchiulu
unei pene grose do vulturu, avendu inse unu canalii forte strimtu.
— Pintenii dela petiorele cocosiului au totu aceeaşi forma câ si
cornele lui,, presentandu inse o mai mare soliditate. Insemnamu
aci,- cumca pintenulu dela unu petioru a cadiutu si n'a mai
crescutu altulu in locu-i, nici nu se vedu semne de a mai cresce,
era celu ce esista este recurbata in form'a unei torte.
Unu italianu a oferitu anulu trecutu 500 lei vechi (185 lei n.
18 bani, totu atati fl. v. v.) dlui Pisca pentru acestu cocosiu, cu
scopu de a'lu arata publicului pentru bani; dar d-lu Pisca a
postupusu interesulu seu materialu interesului scientificu si a
preferitu a dona cocosiulu mnseului din Bucureşci; eu inse l'am
rogatu câ se-lu tiena la dlui pana candu va trai, era dupa aceea
se-lu doneze liceului nostru, avendu prospecte de a se infiintia si
aici in curendu unu museu fisicu-chemicu-naturale, căruia s'a si
facutu incepu-tulu cu nesce aparate chemice.
S i m e o n e M i h a l i .
B i b l i o g r a f i a. A esitu de sub tipariu un'a opera
eclesiastica:
„Biseric'a adeverata si cuiamarea bisericei romane" de
archimandritulu N i c e f o r u I l i e s c u S p i n c e a n a ,
fostulu rectoru la s«mi-nariulu de Husi, la acelu din monastirea
Neamtiulu si curatoru la monastirea Bistritia judetiulu Neamtiulu,
era acumu aflatoriu in monastirea Seculu.
Se afla depusa spre vendiare in Bucureşci la librariele Ioanidu
si Socecu, 6ra in Romania-Moldov'a la Costaehe Teodora,
negutiatoriu in tergnlu Neamtiulu. Pretiulu unui ecsetnplariu este
2 sfanţi austriaci.
Se afla la administratiunea „Trompettei Carpatiloru" de vendiare
fru-m6s'a carte de poesia a dlui D i m i t r i e B o l i n t i n e
a n u
„ B r i s e s d ' 0 r i e n t " tradusa de insusi domnealui si
tipărita acumu la Paris de editoriulu E . Dentu. Editiune de lucsu
in mare octavu de 370 pagine cu un'a prefacia a dlui Philarete
Chasles, profesore la colegiulu Franciei si conservatorii la
biblio-tec'a Mazarina.
-
— 256 —
Acesta carte face onore României in străinătate si a si
provocatu ar-ticuli de lauda in „Monitoriulu" Franciei, in
jurnalele cele mai importante ale Franciei si ale Engliterei.
Credemu ca damele romane mai cu sema se. voru grăbi se'si
impodo-besca bibliotecele dumneloru cu cartea poetului romauuj,
care are un'a asia mare vogua in străinătate. — Pretiulu Volumului
este unu galbenu,
_ J (Tromp. Carp.).
Din Buletinulu inştructiunei publice dela Bucuresci apăru si
fasci6r'a pe Ianuariu —Februariu 1868 . Acelaşi afara de actele
oficiali adunate pre ddua luni mai coprinde urmatoriulu
materialu:
Daci'a ante-romana. -— Cultur'a si moralurile ghetiloru si ale
daci-loru. — Mpdulu alegerei domniloru la romani, de B. P. Hajdeu.
— Documenta dela mitropol. Crimcovici. — Un'a ic6na preti6sa de V.
A . U . — Dare de sema asupr'a aniversarei serbarei Trei-Ierarchi,
patronii sântei bise-ricei Coltiea. — Visit'a M. Sale Domnitoriului
la scoTa normala din Bucuresci. — Idem pentru celebrarea la Iasi a
aniversarei fundarei academiei Basiliaue. —' Idem asupr'a serbarei
patroniloru seminariului centrale din Bucuresci. — Discursulu
tienutu de D . Hajdeu la siedinti'a din 3 Februariu a societatiei
Transilvani'a. — Numiri si permutări.
Totu mînisteriulu inştructiunei publice fac i a se mai publica
inca si: Actele si solenitatea oficiala si neoficiala a inaugurarei
societăţii liter. rom.
Referatulu Nr. 1140 alu d. C. A. Rosetti catra consiliulu de
miniştrii pentru aprobarea regulamentului societăţii. — Decretulu
Nr. 5 8 2 locotenen-tiei domnesci cu regulamentulu societăţii. —
Decretulu Nr. 698 alu locote-nentiei domnesci pentru numirea de
membrii societăţii. — Idem pentru numirea dlui Şbier'a din
Bucovin'a. — Decisiunea ministeriale Nr. 4 7 a dlui I. Stratu, ca
fiindu choler'a in tiera se se amâne societatea. — Referatulu.
aceluiaşi Nr. 7 0 2 2 catra consiliulu de miniştrii. — Jurnalulu
consiliului de miniştrii in eadem. — Raportulu dlui Stratu la
Domnitoriu in aceeaşi Nr. 7 0 4 5 . — Decretulu Nr. 1187 . —
Referatulu Nr. 4 6 8 3 alu dlui ministru D . Bratenu catra
consiliulu de miniştrii pentru convocarea societăţii la 1 / 1 3
Aug. 1 8 6 7 . — Jurnalulu consiliului de miniştrii in aceeaşi
afacere. — Referatulu la Domnitoriu cu Nr. 4 8 0 4 . — Decretulu
Nr. 8 7 4 pentru aprobarea convocarei. — Decretulu Nr. 8 9 3 pentru
numirea membriloru societatiei din Romani'a libera.— Decretulu Nr.
1047 pentru numirea ddloru Ionescu si Maiorescu. — Pro-gramulii
solemnitatiei iuaugurarei societatiei. — Dare de sema de
inaugurare. — Actele si descrierea serbarei neoficiale. — List'a
membriloru. — Unu tablou alu membriloru in o singura grupa.
A ddu'a editiune din „Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de
vinarsii-rachiu."
Invetiaturi mantuit6re culese si reproduse.in romanesce de l o a
n u P e t r i c u , parochu si protopopu de legea resaritena, si G
a v r i i l u M u n t e a n u , profe-soru—si^directoru alu
gimnasiului romanescu din Brasiovu, a esîtu in. iSpte-man'a acesta
de sub tipariu. — I-a editiune esita la a. 1 8 5 4 s'a petrecutu de
multu. Astadi se simte din nou lips'a acelei cărticele, care
oriunde a petrunsu mai alesu la glote, a folositu in modulu celu
mai salutariu. — Pretiulu Illllliai 10 W. v. a. si se p6te trage
deadreptulu dela tipografii Romer & Kamner in Brasiovu.
-
Ad Nr. 169, 1867. / /
Estrasu din protocoluju siedintiei estraordinarie a comitetului
AsiH'lal. Ilenuta in 28. Octobre c. n. a. c. in privinti'a
conclu-
seloru aduse in numit'a siedintia pentru edarea foiei Asociat,
trans.
I n privinti 'a redactiunei foiei asociat, s'au decisu prein §•
1 0 7 -
Redactoriulu f6iei asociat, dupa §. 16 din statute este
secretariulu pr imariu al' Asociatiunei.
I n privinti 'a locului esirei foiei asociat. §. 108 s'au
decisu: Loculu edarei foiei asociat, pana la dispositiunea adu-
narei generale viitorie se fia B r a s i o v u l u , unde se
afla cu locuinti'a si secret. I., carele e redactoriulu acelia.
I n privinti 'a numirei , ce va ave se p6rte edand'a fdia a
asociatiunei prin §. 109 s'au decisu:
Foi 'a edanda por ta numirea: „ T r a n s i l v a n i ' a " foTa
asociatiunei t rans. pent ru literatur 'a romana si cultur 'a
poporului romanu.
Ca privire la redactiunea foiei pr in §. 110 s'au decisu: „ T r
a n s i l v a n i ' a " se redige sub auspiciele comitetului
Asoc.
prein secretariulu I. I n privinti 'a formatului foiei asociat,
pr in §. 111 s'a*u
decisu: Fo rma tu lu „ T r a n s i l v a n i e i " va fi octavu
nebrosiuratu
si fara de mantelu. Relativu la contractulu inchiandu cu
tipografi'a in pri
vinti 'a tiparirei foiei asociat., relativu la acordulu cu
secretariulu I. pentru onorariulu ce are a se dâ, pent ru
administratiunea technica a foiei, precum si pent ru plat 'a unui
servitoriu alu redactiunei si alu unui espeditoriu prin § 112 s'au
decisu:
Spre statorirea determinatiuniloru contractului incheiandu cu
tipografi'a in privinti 'a tiparirei foiei asociat, fara v re unu
prejudetiu pentru asociatiune, se autoris6za presidiulu dein-preuna
cu secretariulu, care proiectu de contractu se va pre-sentâ
comitetului spre aprobare. Asemene se autoris^za presidiulu si spre
statuirea unui accordu cu secretariatulu in privinti 'a
onorariului, ce are a se da pentru administratiunea technica a
foiei, in privinti 'a platiei unui servitoriu alu redactiunei si a
unui espeditoriu. Proiectulu acordului acestuia inca se va presentâ
comitetului spre aprobare.
Relativu la banii de prenumerat iune prin §. 113 s'au decisu
astfeliu:
19
-
Fiendu „ T r a n s i l v a n i ' a " proprietatea asociatiunei
trana., banii de prenumerat iune voru incurge la comitetu si tdte
spesele editiunei se voru plaţi din partea aceluia.
Sibiiu, 25. Oct. c. n. 1867. Es t rasu din protocolu pr in l o a
n u V. R u s u ,
secretariu II .
Nr. 177. 1867 .
Protocolulu siediritiei cstraordinarie a comitetului asoc.
trans. rom. tienute in 1. Nov. c. n. a. c. sub presidiulu Eev. D .
vice-pres. I. H a n n i a , fiendu de facia D D . membrii Ilustr.
sa D . consil. P . M â n u , Ilustr. sa D . cons. P . D u n c ' a ,
D . advocatu dr. I. N e m e s i u , D. parochu si prof. Z. B o i u
, D . Dr. N . S t o i ' a , D . secret. II . I . V. R u s u si D .
capitanu si cass. alu
asociat. C. S t e z a r i u .
§. 115. Reverendisimulu D. vice-presiedinte l o a n u H a n e a
impartasiesce comitetului o scrisoria a Dlui secret. I. Gr. B a r i
t i u da ta câ respunsu la scrisori'a comitetului din 25 . Oct. Nr
. 169 a. c , p re lenga care numitului secret. I. i-se
împărtăşiseră conclusele comitetului aduse in privinti 'a
redactiunei si edarei foiei asociatiunei. Dice ca Dlu secret. I.
dupace in scri-sSri'a sa multiumesce comitetului pent ru
încrederea, cu care l'a onoratu incredintiendu'i redactiunea foiei
asociatiunei, totu-odata in privinti 'a p rogramei , cu acarei
compunere fu insar-cinatu, descopere, ck dinsulu si acum nu se afla
in stare a produce altu programu, decatu acel'a care l'a impartasi
tu adu-nare i generale consti tuante a asociatiunei din Novembre
1861 si carele s'a fostu si acceptatu de aceeaşi adunare . Altfeliu
comitetului 'i sta in dreptu a p ropune si altu p rog ramu , p re
carele Domni 'a sa 'lu va urmâ. E r a in privinti 'a incheia-rei
contractului cu tipografi'a pent ru t ipărirea foiei asociatiunei,
D. vice-presiedinte impartasiesce, ca D. Secret. I. se descopere
intr 'acolo, ca acelu contractu nu se pote inchiâ pan ' atunci,
pana candu nu se va decide mai antaiu din par tea comitetului:
a) Câ cu ce feliu de litere se se t iparesca fdi'a asociatiunei
„Cicero ori ga rmondu?" (din care Dlui secret. I. t ramete si cate
o mustra) .
b) P r e ce feliu de chartia, de rendu ori fina? si c) in cate
esemplaria? Deci dar' reverendissimulu D . vice-presiedinte,
premitendu
acăste, poftesce p re comitetulu asociatiunei, câ se se liea la
discusiune obiectele cestiunate, p ropunendu totuodata, câ re-
-
spectiv'a scrisoria a Dlui secret. I. pent ru mai deplin'a
informare, se se cetesca in totu coprensulu seu.
P ropunerea Reverendissimului D. vice-presiedinte, in privinti
'a cetirei chartiei resp. a Dlui secret. L, se primesce cu
unanimitate, si se prelege prin secret. I I .
§. 116. Dupa aceste presidiulu pune la ordinea dilei, mai antaiu
acea par te din scrisori'a Dlui secret. I., carea pri-vesce
compunerea programei pentru edand'a foia a asociatiunei. Acestu
obiectu supunenduse la discusiune, se esprima dorenti 'a din par
tea unoru DD. membrii , câ dupace Dlu secret. I. in scrisori'a sa
se provoca la unu p rogramu alu seu, resp. p ropo-sitiuni făcute la
adunarea generala a asociatiunei din Novembre 1861 si acceptate de
aceeaşi, ar ' fi cu cale, câ mai inainte se se cetesca acele
propositiuni si apoi se se proceda la desba-tere asupr 'a
obiectului pusu la ordinea dilei. Deci dar se decide:
Cetirea acelora propositiuni coprense in actele asociatiunei
fasc. I. pag. 1 0 4 — 1 0 8 .
§. 117. To tuoda ta in legătura cu obiectulu aflatoriu sub
discusiune, D. profesoriu si membru alu comitetului Zachar ia B o i
u aduce inainte, ca comitetulu asociatiunei inca in siedinti 'a sa
din 8. Octobre a. c. §. 96, denumise din senulu eeu o comisiune
anume însărcinata cu elaborarea unui p ro -
| jbramu pent ru f6i'a asociat, si ca aceea comisiune a si com-|
p u s u unu atare p rogramu; deci Domni 'a sa câ referentele acelei
! | iomisiuni face întrebare, ca ore spre dilucidarea lucrului,
rTâr*" f- ţ.i î)eneŢUă"""BS"se cetesca mai antaiu si acelu p
rogramu si apoi ; j ; fee se liea la desbatere. I H / Comitetulu
decide cu unanimitate, ca in combinare cu | - obiectulu aflatoriu
la ordinea dilei, se se d&e cetire si p ro-
I gramului elaboratu de comisiunea denumita spre acestu scopu \
deintre membri i comitetului, care p rogramu se si cetesce p r in !
D. profesoriu Zacharia Boiu.
- I §. 118. Presidiulu aducându in legătura atatu progra-mulu,
resp. propositiunile Dlui secret. I. acceptate de adunarea generala
din 1861 , catu si elaboratulu degia cetitu alu comisiunei,
poftesce pre comitetu, câ se iae in discusiune seriosa si matura,
ambele aceste elaborate, si ast'feliu p re bas 'a prin-cipialoru
coprense intrensele se aducă unu conclusu, pre catu se pote mai
correspundiatoriu in obiectulu de sub cestiune.
Deci , luanduse la desbatere seridsa ambele elaborate, si
apretiuindu principiale correspundiat
-
— 260 —
mentositatea motiveloru aduse de membrii comitetului si pent ru
l unulu si pent ru altulu, in urma, comitetulu afla a duce cu
una
n i m i t a t e urmatoriulu: I Conclusu. Elaboratulu comisiunei
denumite din senulu co-
1^ mitetului cu unele adaugeri resp. modificatiuni, se primesce
de programulu edandei foiei asociat., inse cu deosebita consi-derat
iune la resolvarea propositiuniloru acceptate de adunarea | ^
generala constituante din Novembre 1861 si publicate in actele .
< asociatiunei fasc. I. pag. 104—108 .
* Projj[ramulu astfeliu statoritu de comitetu, im părtaşien-duse
Dlui secreT."X*" totuodata se se poft^sca a lua dispositiu-nile
necesarie, câ pre 1. Novembre c. y. a. c. se se poţa tipări, câ
asia apoi se se publice*,'"atatu in diurnalele natiunali, catu si
se se pota t ramete pre la DD. membrii asociatiunei. Te r -minulu
pent ru abonamentu la foi'a asociatiunei se defige pre
, 3 / t Decembre a. c , er' esirea numerului I. dein foi'a
asociatiunei din causa, câ comitetulu in urm'a abonamenteloru, — ce
voru intra — se se pSta orienta in privintia numer. esempla-rialoru
tiparinde, se amâna pre 1. J anua r iu 1868. I n u r m a se se faca
arătare la inaltura™gtîberriiu regiu pre lenga alatu-rerea
programului numitei foi.
§. 119. Escanduse intrebarea, ca in cate esempl. se se t
iparesca programulu si cum se se espedeze? Comitetulu decide:
Câ luandu in consideratiune numerulu tu turoru membri-loru ai
Asociatiunei, p rogramulu se se t iparesca in 1200 esempl. si din
acele 1000 esemplaîia pentru înlesnirea espeditiunei, se se
tramitia la comitetulu asociatiunei in Sibiiu, er' celelalte
retienendule D. secret. I. se le impartiesca pre unde va afla cu
cale, mai alesu prin Brasiovu, tienutulu Bârsei si in alte parti
.
§. 120. Presidiulu pune acum la ordine aceea parte din
scrisori'a Dlui secret I., care atinge cestiunea, ca cu ce feliu de
litere se se t iparesca foi'a asociatiunei; p re ce feliu de chart
ia? si in cate esemplaria? Comitetulu decide:
Foi 'a asociatiunei se se t iparesca cu litere Cicero, care
suntu mai frumose si mai acomodate; eVa resolvirea intrebarei ca
pre ce feliu de chartia se se tiparesca numit 'a foia? se lasa in
bun 'a chipsuire a Dlui secret. I., carele si alt'feliu e
cu-noscatoriu de cualitatile chartiiloru mai correspundiatorie
pentru t ipărire; se recomanda totuşi, ca deca va afla cu cale, se
in-trebuintieze charti 'a cu pre t iun de medilocu, si anume cu
pre-tiulu indigitatu de Domni'a sa in scrisori'a din 4. Octobre a.
c. adecă 27 cr. 1 puntu. Er ' ce se atinge de numerulu esempla-
-
— 261 —
rialoru, ce voru fi de a se tipări, acum deocamdată nu se pote
aduce nece o determinatiune, fiendca inca nu se pote sci numerulu
abonat i loru; deci in acăst'a privintia comitetulu se ! va potă
orienta numai, dupace mai antaiu va cunosce nume- j rulu
abonatiloru, si atunci nu va lipsi a impartasi Dlui secret. I. j
list'a acelora, dinpreuna cu fipsarea numerului de esemplaria, \ |
ce voru fi de a se tipări. j
§. 121 . Presidiulu pune in u rma la discusiune cestiunea
onorariului redact., cum si a onorariului pent ru espeditoriulu si
servitoriulu redact. Comitetulu la propunerea Reverendisimului Dom
nu vice-presiedinte decide:
Onorariulu redact. se va determină, in urm'a propunerei
comitetului, din par tea viitori ei adunarei generale; eY incatu
pentru onorariulu espeditoriului si alu servitoriului, cum si alte
spese avende, Dlu secret. I., se se poftesea, ca cu privire la
impregiurarile si relatiunile locali, se benevoiesca a proiectă
sum'a receruta; to tuodata comitetulu se dechiara din parte'si ,
cumca la dorenti 'a Dlui secret. I. e determinatu cu tdta
volien-ti'a, a i asemnâ un 'a articipatiune in sum'a ce o va află
cu cale a o proiecta.
C u aceste siedinti'a comitetului asociatiunei t rans. romane
inceputa la 4 dre dupa amiadi se inchia la 8 dre seYa.
Sibiiu, in 1. Novembre c. n. 1867. I. V. R u s u mp., I. H a n n
i a mp.,
secret. II. vice-presiedinte.
Nr. 1 8 1 . 1867 .
]/ Protocolulu siedinttei comitet, asoc. trans. romane tienute
in 5. Nov. c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D . vicepres. I. H a n n
i a , fiendu de facia D D . membrii ai comit. Ilustr. sa D .
consiliariu Petru M â n u , Ilustr. sa D . cons. Pavelu D u n c ' a
, D . senatoru P. R o s c ' a , D . advocatu loanu N e m e s i u ,
D . dr. Nieolae S t o i ' a , D . parochu si profesoriu Zacharia B
o i u , D . I. V. R u s u , secret. II. si membru comitetului, D .
cassariu alu aso
ciatiunei Constantinu S t e z a r i u si D . bibliotecariu
Nieolae C r i s t e a .
§. 122. Reverendisimulu D. vicepresiedinte Ioane H a n e a
cetesce scrisdri'a Escelentiei sale Dlui presiedinte alu
asociatiunei Basiliu L a d i s l a u de P o p u dto 2 % Octobre Nr.
pres 6 —1867 , prin care scrisoria, Escelenti 'a sa aduce la
cunoscien-ti'a comitetului asociatiunei, cumca judecatori 'a civila
a comitatului Solnoculu de medilocu, pre lenga scrisori'a sa din 1.
Oct. a. c. Nr. 1663, a oferitu pentru fondulu asociatiunei
sum'a
-
— 262 —
i de 6 6 fr. 67 cr. v. a. câ bani de mulcta in procesulu pentru
vătămarea de * onore alui Popovits Jânos in contra lui Kenderman
Vasilic'a. Totuodata
Escelenti'a sa D . presiedinte, pre lenga susu amentit'a
scrisoria, sum'a oferita o transpune spre ulteriore dispositiuni la
comitetulu asociatiunei, cu acelu adausu, ca si-a tienutu de o
detoria plăcuta a esprimâ in numele asociatiunei multiumita susu
numitei judecătorii pentru asta fapta generosa.
Conclusu. Ofertulu se ia spre plăcuta scientia, esprimandusi si
comitetulu din partesi multiumit'a sa protocolarmente.
§. 123 . Domnulu cassariu alu asociatiunei Constantinu S t e z a
r i u , pre-zenteza comitetului conspectulu despre starea cassei
asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care conspectu se vede,
cumca cass'a asociatiunei — dupa subtragerea erogateloru de pan'
acum — are in proprietatea sa sum'a de 29 ,472 fr. 9 0 cr.
Se ia spre scientia. §. 124 . Totu in legătura cu raportulu
despre starea cassei asocia
tiunei, D lu cassariu alu asociatiunei mai raporteza, cumca
conformu conclusului comitetului asociatiunei, adusu in siedinti'a
sa tienuta in 8. Octobre a. c. cu sum'a de bani disponibili anume:
668 fr. 5 0 cr. v. a. destinaţi pentru eumperarea de obligaţiuni
urbar. trans., a cumperatu pentru fondulu asociat., dupa cum arata
resp. documentu, obligaţiuni urbar. trans. in valore nominale de 1
0 5 0 fr. v. a.
Se ia spre scientia. §. 125 . Totu dn. cassariu alu asociatiunei
mai presenteza unu con
specta despre interesele intrate la fondulu asociat, dupa
couponii obvenitori cu 1. Novembre a. c. si anume: a) dela un'a
obligaţiune metaliques, care interese, dupe subtragerea aloru 7 ° /
0 facu in val. austr. 2 fr. 4 4 cr.. si b) dela alte doue
obligaţiuni de loteria, erasi dupa subtragerea de 7 ° / 0 4 fr. 65
cr., sum'a totala a intereseloru intrate dupa couponii susu
numiteloru obligaţiuni cu 1. Novembre a. c , face 7 fr. 9. cr. v.
a.
S e ia spre scientia. §. 126 . In fine D . cassariu alu
asociatiunei mai refereza despre banii
incursi dea dreptulu la cass'a asociatiunei, câ tacse de memb.
ord. parte restante, parte pre anulu c. 1 8 6 7 / s (dela
siedinti'a ordinaria dein urma a comitetului), care tacse facu
sum'a de 33 fr. v. a.
Conclusu. Se ia spre scientia, cu acelu adausu, ca atatu aceşti
bani, catu si alţii, cari au incursu pan' acumu, si voru mai
incurge pre viitoriu, se voru publica regulatu din luna in luna,
dinpreuna cu numele resp. D . membrii si contribuitori, in edand'a
foia a asociatiunei.
§. 127 . Dupa aceste punenduse la ordinea dilei pertractarea
despre concursele intrate la comitetulu asociat, pentru stipendiale
si ajutoriele publicate din partea comitetului asociat, cu
terminulu pre 1. Novembre c. n. a c , II. sa D . consiliariu Petru
M â n u câ referinţele comisiunei denumite in siedinti'a
comitetului din 8. Octobre a. c. pentru esaminarea si opinarea
asupr'a concurseloru intrate, refereza in obiectulu de sub
cestiune.
Intru aceea secret. II . si membru comitetului loanu V. Eusu
face propunerea, ca mai inainte de ce s'ar' luâ in pertractare
meritoria concursele intrate pentru stipendiale si ajutoriele
asociat., comitetulu se benevoiesca pre bas'a conclusului adunarei
generale din 1 8 6 2 , tienute la Brasiovu, si in sensulu
concluseloru comitetului din anii precedenţi si anume: din 1.
Martie 1 8 6 4 , a defige si statori mai antaiu principiale, seu
punctele de manecare,
-
— 263 —
ce voiesce comitetulu ale urma cu privire la deciderea
obiectului de sub pertractare.
Nascenduse asupr'a acestei propuneri desbateri îndelungate si
seriose, si aducânduse mai multe motive in contr'a acelei'a, si
anume: ca principiale, de care a fostu condusu si se conduse
comitetulu in ast'a afacere, suntu degia prea bene cunoscute din
actele precedente ale comitetului, cum si chiaru din natur'a
lucrului si totuodata suntu prevediute si in conditiunile
concurselora publicate; cu tote aceste resp. propunatoriu staruindu
pentru primirea propunerei sale, presidiulu afla cu cale a pune la
votu deciderea acelei'a, carea cu maioritate de 5 contr'a 4 voturi
se decise:
A se respinge si a se trece la pertractarea obiectului de sub
cestiune. §. 128 . Domnulu consiliariu Petru M â n u si-continua
raportulu seu
asupr'a obiectului aflatoriu la ordinea dilei si arata, ca
numerulu totu al' concurentiloru la tote stipendiale si ajutoriele
publicate, este de 29 insi. Dintre acesti'a 8 insi au concursu
pentru cele doue ajutorie de cate 25 fr. v. a. menite pentru
invetiaceii de meseria, 3 insi au concursu pentru cele doue
stipendia de cate 5 0 fr. v. a. menite pentru studenţii dela scol'a
reala;- unulu a concursu pentru ajutoriulu de 5 0 fr. v. a.
destinatu pentru unu sodalu de meseria, ce voiâsce a se face
maestru, 6 insi au concursu pentru stipendiulu de 8 0 fr. v. a.
menitu pentru unu iuristu in patria si erasi doi (2) insi pentru
stipendiulu de 1 0 0 fr. destinatu pentru unu iuristu la vreo
universitate afara de patria; si in urma 9 insi, pentru cele doue
stipendia de cate 3 3 0 fr. v. a. menite pentru doui studenţi la
scol'a agronomica spre a se pote pregăti de profesori la
preparandiele din Blasiu si Sibiiu. Dupa aceea luanduse la
discusiune mai antaiu împărţirea ajutorie-loru de cate 25 fr.
menite pentru doui invetiacei de meseria, D . consiliariu
ţ. P . Mânu ca referinţe arata, ca in privinti'a conferirei
acestora ajutorie, membrii commissiunei numite fura de opiniuni
diferite, si anume: maioritatea afla cu cale a propune ca demni de
acele ajutorie pre invetiaceii de meseria loanu Boianu si loanu
Mog'a — celu de antaiu din 18. Octobre se facii sodalu — er'
minoritatea comisiunei din contra, propuse pre invetiaceii: loanu
Piso si Juliu Marcianu. Dupa'unele desbateri escate asupr'a
impre-giurarei, ca dupace unu concurente dintre propuşii
maioritatiei e degia sodalu, ore pote se capete ajutoriulu menitu
numai pentru invetiaceii de meseria %' dr' celalaltu n'a produsu
atestatu de paupertate j punenduse deci la votisare propunerea
maioritatiei comisiunei, cu maioritate de 5 contr'a 4 voturi se
decide:
A se reieptâ si a se primi propunerea minoritatiei, conferinduse
cestiu-natele ajutorie lui Ioanu_Pişo_ invetiacelu de pantofariu in
Sabesiu, si lui lul iu Marcianu invetiacelu de mesariu in
Clusiu.
§. 129 . Punenduse la discusiune împărţirea ajutoriului- de 5 0
fr. menitu pentru unu sodalu de meseria, carele voliesce a se face
maestru, acel'a se decise cu unanimitate de voturi:
A se conferi unicului concurente la acestu ajutoriu, lui loanu
Bogo-rinu sodalu de cismariu in Vizocn'a, inse sub conditiunea,
deca se va legitimă,, cumca din partea derogatoriei politice are
voi'a a purta meseri'a sa de sene.
§. 130 . Punenduse sub discusiune cele doue stipendia de cate 50
fr. destinate pentru doui studenţi dela scolele reali, se decide
erasi cu unanimitate de voturi:
-
— 264 —
A se conferi teneriloru studenţi: Iosifu Macsimu studente in V.
clasa la scol'a reala din Sibiiu si lui Constantinu Popoviciu
studente in I I . clasa la scol'a reala din Brasiovu, carii ambi
fura propuşi din partea comisiunei resp.
§. 131 . Veniendu la pertractare stipendiulu de 8 0 fr. v. a.
destinatu pentru unu iuristu in patria, acel'a cu maioritate de 6
contra 3 voturi:
Se conferi tenerului iuristu in an. I. la regi'a academia in
Sibiiu anume: lui Ieronimu Gheagi'a.
§. 132 . Unu altu stipendiu de 100 fr. v. a. menitu pentru unu
iuristu afara din patria la vreo universitate, se conferi cu
unanimitate de voturi:
Tenerului iuristu in alu IV-lea anu la universitatea regia din
Pest'a Eduardu Nemesiu.
§. 1 3 3 . In urma, luanduse sub discusiune stipendiale de cate
3 3 0 fr. preliminate pentru doui studenţi la scol'a agronomica cu
scopu de a se pregăti ca profesori de agronomia la preparandiele
din Blasiu si Sibiiu, se conferiră:
Teneriloru concurenţi si anjîme: lui Georgie Vintila maturisatu,
cu unanimitate de voturi, er' tenerului Gregorie Moldovanu erasi
maturisatu cu maioritate de 7 contr'a 2 voturi. Totuodata studenţii
stipendiaţi ai âsociatiunei se indetor6za din partea comitetului a
produce cu finea fiacarui semestru dovedile recerute despre
progresulu loru in respectivele specialităţi de studia.
§. 134 . Se present6za unu conto dela tipografi'a
archi-diecesana su-natoriu despre 26 fr. 1 cr. v. a. ca tacse de
insertiuni pentru concursele publicate in telegrafulu romanu.
Conclusu. Se asemneza la cass'a âsociatiunei esolvirea acelui
conto din sum'a preliminată pentru spesele estraordinarie ale
comitetului associat.
§. 135. Secret. II. aratandu trebuinti'a procurarei unui
protocolu, in carele se se treca numele abonatiloru la edand'a foia
a âsociatiunei, se roga ca se i-se ă& volia a procura pre
spesele âsociatiunei unu atare protocolu litografatu si provediutu
cu rubrice corespundiatorie.
Gonclusu. Secretariulu se insarcineza a face dispositiunile
necesarie pentru procurarea aceluia si la tempulu seu, producendu
conto despre pre-tiulu cuvenitu, se va asemnâ esolvirea acelui'a
din sum'a preliminată de adunarea gener. dela Clusiu pentru spesele
avende cu edarea foiei Âsociatiunei. v
Cu aceste siedinti'a comitetului âsociatiunei trans. romane,
inceputa la 4 6re dupa amiadi se inchia la 8 6re ser'a.
Sibiiu in 5. Novembre c. n. 1867 . I. R u s u mp. I. H a n n i a
mp.
secr. II. vice-presiedinte.
^Kăg^ Din acdsta fdia mai putemu servi cu ecsemplaria intregi
incependu dela Nr. 1. Doritorii a se abona binevoidsca a se adresa
deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardui ecsemplariale
remase leganduse câ carte, potu se vina mai scumpe.
Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu
I. alu âsociatiunei. — Tipografi'a RSmer & Kamncr.