ț în ă ței de muncă ț la ș ă în de ș - fonduri-ue.ro · ceea ce privește nevoile și măsurile cele mai eficace pentru grupul de tineri specific vizat și de evaluarea

1

EvaluareaintervențiilorPOCUîndomeniulocupăriiforțeidemuncă.EvaluareacontribuțieiPOCUlacreștereaocupăriiînrândultinerilor

NEETs.Raportdeevaluare2015

RaportfinaldeevaluareBucurești,Iunie2016

Acest raport a fost elaborat în baza unei evaluări independente efectuate deQURESQuality Research andSupport.OpiniileexprimateînraportsuntcelealeechipeideevaluareșinureprezintăneapăratpunctuldevederealMinisteruluiFondurilorEuropene.Autorii raportuluideevaluare sunt:dr.LauraTrofin,dr. IrinaLonean,conferențiaruniversitardr.VasileAlecsandruStrat,MihaelaAioanei,MarianaMădălinaLabă.

ProiectfinanţatdinFSEprinPOCU2014‐2020

2

Cuprins

Listadefiguri..............................................................................................................................................................................2 Listadetabele............................................................................................................................................................................3 Listădeacronime......................................................................................................................................................................7 Sumarexecutiv..........................................................................................................................................................................9 1. Introducere.....................................................................................................................................................................14 2. Metodologie....................................................................................................................................................................17 3. EvoluțiasituațieitinerilorîngeneralșiatinerilorNEETsevoluțiasituațieitinerilorșiatinerilorNEETsdelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020..................................................................................................20 3.1.Cerințeșiobiectivealeanalizei......................................................................................................................................................................203.2.Metodologieșidateutilizate............................................................................................................................................................................203.3.Principalelelimitărialeabordăriipropuse...............................................................................................................................................213.4.EvoluțiasituațieitinerilorîngeneraldelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020–februarie2015.............................213.5.EvoluțiasituațieitinerilorNEETsdelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020........................................................................27

4. Descriereaprincipalelorintervențiișiasurselordefinanțareaferente................................................34 4.1.Cerințeleșiobiectiveleanalizei......................................................................................................................................................................344.2.Abordare..................................................................................................................................................................................................................344.3.Surseprincipaledefinanțare..........................................................................................................................................................................344.4.IntervențiiadresateînmodexplicitsauimplicittinerilorîngeneralșitinerilorNEETs,implementatepânălafinalulanului2015,șisurseleaferentedefinanțare....................................................................................................................................................354.5.IntervențiiadresateînmodexplicitsauimplicittinerilorîngeneralșitinerilorNEETs,implementateîncepândcuanul2016,șisurseleaferentedefinanțare........................................................................................................................................................39

5. Evoluțiaviitoareasituațieitinerilor,înbazascenariilorcusaufărăintervențiițintitespreNEETs 43 6. PrincipalelelecțiiînvățatedinimplementareaintervențiilorsimilarefinanțatedinFSEînRomânia....................................................................................................................................................................................59 7. GaranțiipentruTINEri!–raportdecaz................................................................................................................61 8. Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!–raportdecaz................................................................90 9. Concluziișirecomandări.........................................................................................................................................118

Listadefiguri

Figura1.Evoluțianaționalăatinerilor15‐24ani.........................................................................................................................21Figura2.Ratadeactivitateînrândulpopulației15‐24ani.......................................................................................................23Figura3.Ratadeocupareînrândulpopulației15‐24ani..........................................................................................................24Figura4.Evoluțiatinerilor15‐24aniînzonaITIDeltaDunării.............................................................................................26Figura5.DistribuțiajudețeanăapopulațieidomiciliateaRomâniei,învârstăde15‐24ani‐2015.....................26Figura6.DistribuțiajudețeanăapopulațieidomiciliatelanivelulRomâniei,deetnieromă,învârstăde15‐24ani‐2015..........................................................................................................................................................................................................27Figura7.RatatinerilorNEETslanivelUE‐2014..........................................................................................................................28Figura8.EvoluțietineriNEETs‐nivelregional..............................................................................................................................28Figura9.DistribuțiaNEETs‐nivelnațional2015.........................................................................................................................29Figura10.EvoluțiaprocentualăaNEETsruralcomparativcuurban..................................................................................29Figura11.DistribuțiaregionalăaNEETspemediiderezidență‐2015..............................................................................30Figura12.DistribuțiajudețeanăaNEETs‐2015...........................................................................................................................30Figura13.DistribuțiajudețeanăaNEETs,dinmediulurban‐2015.....................................................................................31Figura14.DistribuțiajudețeanăaNEETs,dinmediulrural–2015......................................................................................31Figura15.PondereapopulațieiNEETs,întotalulpopulațieicuvârstacuprinsăîntre15‐24ani–2015............32Figura16.EvoluțiatinerilorNEETsînzonaITIDeltaDunării.................................................................................................32Figura17.DistribuțiajudețeanăapopulațieiNEETsdeetnieromă‐2015.......................................................................33Figura18.Alocareabugetară(mil.Lei)aferentăperioadei2007–2015,intervențiicarecontribuieînmoddirectsauindirectlaîmbunătățireasituațieitinerilorîngeneralșitinerilorNEETs....................................................39Figura19.Alocareabugetară(mil.Lei)aferentăperioadei2014/2016‐2020,intervențiicarecontribuieînmoddirectsauindirectlaîmbunătățireasituațieitinerilorîngeneralșitinerilorNEETs..........................................41Figura20.CauzealerateicrescutedetineriNEET........................................................................................................................45Figura21.LogicadeintervențieaoperațiunilorcarevizeazătineriiNEETsîncadrulPOCU....................................46

3

Figura22.FactoriinternișiexternidecaredepindeimplementareașiefectuloperațiunilorcarevizeazătineriiNEETsdinPOCU..............................................................................................................................................................................47Figura23.StructurapopulațieitinereșitraiectoriiînurmaintervențiilorcarețintesctineriiNEETs.................52Figura24.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs,scenariul1..............................................................................53Figura25.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs,scenariul2..............................................................................54Figura26.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs.......................................................................................................55Figura27.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETscuintervențiaPOCU............................................................57Figura28.Logicadeintervenţieaproiectului„GaranţiipentruTINEri!”............................................................................62Figura29.Nevoileactualealegrupuluițintăalproiectului„GaranțiipentruTINEri!”.................................................64Figura30.Nevoialegrupuluiţintălaînceputulproiectului„GaranţiipentruTINEri!”................................................69Figura31.Utilitateacursurilorîncadrulproiectului„GaranţiipentruTINEri!”..............................................................70Figura32.RatadeocuparecaurmareaimplementăriiproiectuluiGaranțiapentruTINEri!...................................77Figura33.Durabilitateaocupăriiîncadrulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”........................................................80Figura34.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”..........80Figura35.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”..........81 Figura36.Logicadeinterventieaproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”...........................91Figura37.Structuragrupuluițintăînfuncțiedenivelulstudiilorîncadrulproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”...................................................................................................................................................................92Figura38.Profilulgrupuluițintăalproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”........................92Figura39.Nevoileactualealegrupuluițintăalproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”.94Figura40.Serviciinecesarepentrugrupulțintălaintrarealorînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”.............................................................................................................................................................................................96Figura41.Eficacitateaproiectului„Investițiaîninteri,investițiaînviitorulnostru!”dinperspectivaocupării............................................................................................................................................................................................................................100Figura42.Mixulșicronologiaintervențiilorasupragrupuluițintăînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”..........................................................................................................................................................................................101Figura43.Distribuțiaparticipanțilorlaproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”peregiunișijudețe..........................................................................................................................................................................................................102Figura44.Celemaiutileserviciiîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”.......105Figura45.Influențacursurilorasupraobțineriiunuilocdemuncăînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”.....................................................................................................................................................................................106Figura46.Ratadeocuparecaurmareaparticipăriilaproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”penivelurideeducație..........................................................................................................................................................107Figura47.Durabilitateocupăriiîncadrulproiectului„Investițaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”..........108Figura48.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectuluiînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”................................................................................................................................................................109Figura49.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru” 110

Listadetabele

Tabel1.Evoluțiapopulație15‐24deani,nivelregionalșinațional.....................................................................................22Tabel2.Evoluțiaponderiipopulațieurbane(înpopulațiatotală),cuvârstăîntre15‐24deani,nivelregional

șinațional..............................................................................................................................................................................................22Tabel3.Evoluțiarateideactivitatelanivelregional2017‐2015.........................................................................................23Tabel4.Evoluțiarateideocuparelanivelregional2017‐2015............................................................................................25Tabel5.SuccesulmăsurilordeprevenirearisculuicatineriisăintreîncategoriaNEET..........................................50Tabel6.SuccesulmăsurilordeprevenirearisculuicatineriisăintreîncategoriaNEETs........................................50Tabel7.AnticiparearealizăriițintelormăsurilorPOCUcarețintesctineriiNEETspânăîn2020...........................56Tabel8.PreluareaînPOCUalecțiilorînvățatedinimplementareaPOSDRU....................................................................59Tabel9.Problemealegrupuluițintăalproiectului„GaranţiipentruTINEri!”.................................................................65Tabel10.Sub‐grupurilețintăidentificateșinevoileaferentespecificeîncadrulproiectuluiGaranţiipentru

TINEri!.....................................................................................................................................................................................................66Tabel11.CorespondențaîntrenevoilecurentealegrupuluiţintăalproiectuluiGaranțiapentruTINEri!și

logicadeintervențieaPOCU.........................................................................................................................................................71Tabel12.RealizareaindicatorilorlanivelulproiectuluiGaranțiapentruTINEri!..........................................................72Tabel13.Costuriunitarepeactivitățialeproiectului„GaranțiapentruTINEri!”...........................................................81Tabel14.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”............................................82Tabel15.Cost/sesiunealtipurilordeformareorganizateîncadrulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”......82Tabel16.Costuriunitarepeindicatorialeproiectului„GaranțiapentruTINEri!”.........................................................84Tabel17.Sub‐grupurilețintăidentificateșinevoileaferentespecificeînproiectul„Investițiaîntineri,

investițiaînviitorulnostru!”.........................................................................................................................................................95

4

Tabel18.CorelareamăsurilorfinanțateprinPOSDRU,DMI5.1cunevoileidentificatelanivelulgrupuluițintă....................................................................................................................................................................................................................97

Tabel19.Nivelulderealizarealindicatorilorîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”...................................................................................................................................................................................................99

Tabel20.Cosuturiunitarepeactivitățialeproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”........110Tabel21.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”

.................................................................................................................................................................................................................111Tabel22.Cost/sesiunealtipurilordeformareorganizateîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investiția

înviitorulnostru”............................................................................................................................................................................111Tabel23.Costuriunitarepeindicatorialeproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru!”.......112Tabel24.Costuriunitarepeactivitățilanivelulproiectelor..................................................................................................125Tabel25.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectelor................................................................................................126Tabel26.CosturiunitarelanivelulproiectelorîncomparațiecuvaloareacosturilorunitareînPOSDRU......126

5

Mulțumiri

Realizarea de omanieră eficientă și eficace a ”Evaluării intervențiilor POCU în domeniul ocupării forței demuncă.EvaluareacontribuțieiPOCUlacreștereaocupăriiînrândultinerilorNEETs.Raportdeevaluare2015”nu ar fi fost posibilă fără sprijinul și conlucrarea operativă a tuturor actorilor implicați în problematicatinerilorșiatinerilorNEETs,înRomâniașiUniuneaEuropeană.O parte dintre acești actori au fost vizați direct de exercițiul de evaluare, ca beneficiari ai recomandărilorrezultate. Astfel, transmitem mulțumirile noastre reprezentanților AM POCU care au sprijinit echipa înrealizareainterviurilornecesare,darșiprinfurnizareadedocumentesuplimentareșifacilitareacomunicăriicualțiactoridinsistemuldeimplementareaprogramului,precumOIRBucureși‐IlfovșiOIEducație.Acestoradin urmă dorim să le aducem multumiri pentru timpul acordat dar și pentru informațiile calitativeimportantecareaucontribuitlafundamentareaconstatărilorreferitoarelasinergiadintreAP1aPOCUșialteaxeprioritare,înspecialAxaPrioritară6.UnsprijindeosebitafostprimitdinparteaServiciuluiPublicdeOcupare,atâtînceeacepriveșteinterviurilerealizate cu reprezentanții ANOFM, interviurile facilitate și realizate cu AJOFMGalați, Giurgiu și Brașov șiparticiparea în calitate de experți la panelul organizat în vederea validării rezultatelor evaluării. În acestcontextmulțumimreprezentanțilorSPOimplicațipentrucolaborareadeschisășiconstructivă.Suntem recunoscători partenerilor din cadrul celor două proiecte analizate (”Garanții pentru TINEri!” și”Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”),maiprecisMinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârstnice,BPIManagementConsultingRomâniaSRL,AsociațiaProfesionalăNeguvernamentalădeAsistențăSocialăASSOC(BaiaMare),FundațiaEcologicăGreen(Iași),PatronatulTinerilorÎntreprinzătoridin România, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, pentru timpulacordat, documentele transmise dar și pentru sprijinul suplimentar în ceea ce privește accesul echipei deevaluarelatineriiNEETsșilaexperțiicareaulucratdirectcuaceștiașicareauacumulatexperiențădirectăînceea ce privește nevoile șimăsurile celemai eficace pentru grupul de tineri specific vizat și de evaluareanoastră.AducemmulțumirișiMinisteruluiTineretuluișiSportuluipentru interesși implicare,precumșiConsiliilorJudețene și direcțiilor generalepentruasistență socială șiprotecția copiluluidin județeleGalați, Giurgiu șiBrașov pentru contribuția semnificativă la colectarea de dovezi în cadrul evaluării, care au permis otriangulare adecvată și formularea de constatări valide atât din perspectiva profilului și nevoilor tinerilorNEETs cât și din cea a intervențiilor celemai eficace pentru a asigura accesul la grupul țintă (outeach) șiactivarea/ocupareaacestuia.Mulțumiri speciale membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării dar și participanților la panelul deexperțiorganizat,careprindiscuțiileșiobservațiileformulateauîntăritcalitatea,inclusivvaliditateainternăaraportuluideevaluareșirelevanțarecomandăriloremise.Avândînvederetimpulscurtladispoziție,realizareadeomanierăcalitativăaevaluăriinuarfifostposibilăfără implicarea Direcției Generale Analiză Programare și Evaluare a Ministerului Fondurilor Europene, înspețăaUnitățiiCentraledeEvaluare,căreiadorimsă‐itransmitemmulțumirispecialepentrumanagementulagil, colaborarea permanentă, coordonarea eficientă și contribuția eficace la discuțiile constructivereferitoarelacalitateaprocesuluișiaraportuluideevaluare.Nu în ultimul rând, trebuie menționată participarea tinerilor NEETs (ca cei din fotografia de mai jos) încercetareacareafundamentatraportuldeevaluare,demersceacontribuitsemnificativlacalitateaacestuia.Le adresăm pe această cale mulțumirile noastre, în speranța că acest raport va contribui la evoluția lorpozitivă,însprepiațamunciisau/șioviațăplinădesens.

6

Încalitatedecoordonatordeproiectșideechipă,trebuiesătransmitmulțumirispecialeșiechipeideexperțipentru implicarea permanentă și flexibila în activitățile de evaluare, indispensabilă creării unui produs debunăcalitateșiutilfactorilordecizionali,așacumși‐apropuscontractulprinobiectivelesale.

7

Listădeacronime

ADȘ Adouașansă

AIPPIMM Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici șiMijlocii

AMPOSDRU AutoritateadeManagementpentruProgramulOperaţionalSectorialDezvoltareaResurselorUmane

ANC AutoritateaNaţionalăpentruCalificări

ANOFM AgenţiaNaţionalăpentruOcupareaForţeideMuncă

ANPIS AgenţiaNaţionalăpentruPlăţişiInspecţieSocială

ANR AgenţiaNaţionalăpentruRomi

AP Axăprioritară

APL AutorităţiPubliceLocale

ARACIS AgenţiaRomânădeAsigurareaCalităţiiînÎnvăţământulSuperior

ASSOC AsociațiaProfesionalăNeguvernamentalădeAsistențăSocialăASSOC

AT AsistențăTehnică

BAS Bugetulasigurărilorpentrușomaj

CDI CercetareDezvoltareInovare

CE ComisiaEuropeană

CNC CadrulNaționalalCalificărilor

CS Comitetesectoriale

DIIMMMAT DepartamentulpentruIMM‐uri,MediuldeAfacerişiTurism

EaSI EmploymentandSocialInnovation

FEG FundațiaEcologicăGreen

FESI FonduriEuropeneStructuraleșideInvestiții

FPC Formareprofesionalăcontinuă

FSE FondulSocialEuropean

FEDR FondulEuropeandeDezvoltareRegională

ILMT InițiativaLocurideMuncăpentruTineri

ISJ InspectorateŞcolareJudeţene

ITIDD ITIDeltaDunării

ÎPV Învățareapeparcursulvieții

ÎPT Învățământprofesionalșitehnic

LdI Logicadeintervenție

MADR MinisterulAgriculturiişiDezvoltăriiRurale

ME MinisterulEconomiei

MEN MinisterulEducaţieiNaţionale

MDRAP MinisterulDezvoltăriiRegionaleşiAdministraţieiPublice

MFE MinisterulFondurilorEuropene

MJ MinisterulJustiţiei

MMFPSPV MinisterulMuncii,Familiei,ProtecţieiSocialeşiPersoanelorVârstnice

MS MinisterulSănătăţii

MTS MinisterulTineretuluişiSportului

NEETs NotinEducation,EmploymentorTraining

ONG OrganizaţiiNeguvernamentale

OS Obiectivspecific

8

PNDR PlanulNaționalpentruDezvoltareRurală

POCU ProgramulOperaționalCapitalUman

POR ProgramulOperaționalRegional

POSDRU ProgramulOperaţionalSectorialDezvoltareaResurselorUmane

SPO ServiciulPublicdeOcupare

PS Partenerisociali(Patronate+Sindicate)

SEE SpațiulEconomicEuropean

TIA TineretînAcțiune

9

Sumarexecutiv

Acestraportdeevaluareși‐apropussăfacilitezemanagementulAxeiPrioritare1InițiativaLocurideMuncăpentru Tineri a Programului Operational Capital Uman 2014‐2020. Evaluarea analizează situatia tinerilorNEETs,adicătineriicuvârstasub25deani,carenuauunlocdemuncășinuurmeazăprogramedeeducațiesauformare,pentruaidentificamecanismelecarecontribuiecelmaibinelaımbunatatireasituațieilor.Evaluarea a fost coordonată de Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Direcției Generale AnalizăProgramareșiEvaluareaMinisteruluiFondurilorEuropeneșiimplementatăînlunileaprilieșimai2016deoechipădeexperțigestionatădeQURESQualityResearchandSupport.RaportuldeevaluareafostfinalizatînurmadezbaterilorrealizateîncadrulComitetuluideCoordonareaEvaluăriișiiaînconsiderareobservațiilemembriloracestuia.Metodologia evaluării a presupus extragerea lecțiilor învățate din implementarea a două proiecte pilotadresate tinerilor NEETs, finanțate din Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007‐2013.Deasemenea,a inclusoamplăcercetaredebirouadocumentelorprogramaticeaferentecelordouăperioadedeprogramare(2007‐2013și2014‐2020),aaltorstudiișievaluăriprivindsprijinulacordattinerilorNEETsdinRomâniașiUniuneaEuropeană,precumșiacadrului legislativșistrategic,europeanșinațional, cu incidență asupra tinerilor. Au fost colectate date primare prin intermediul interviurilor, focusgrupurilorșisondajelordelainstituțiirelevantecentrale(ministereșiServiciulPublicdeOcupare),regionaleși locale (în județele Brașov, Giurgiu și Galați), partenerii din proiectele pilot, consilierii de informare,orientareșiocupareși,nuînultimulrând,delatineriiNEETsparticipanțiînceledouăproiecte.DatelestatisticefurnizatedeInstitutulNaționaldeStatisticășidateleprimarecolectateprinsondajeaufostanalizatestatistic,inclusivpentrucalculareaunorcosturiunitareaferentediverselortipuridesprijinacordattinerilorNEETs.Datelecalitativeșicantitativeaufostanalizateprinintermediulmetodeistudiuluidecaz,iarconstatările,concluziileșirecomandărilepreliminarealeevaluăriiaufostvalidatedeunpaneldeexperțiîndomeniul activării șiocupării tinerilorNEETs. Astfel,metodologia evaluării apermis colectareadedoveziprindiferitemetode,dindiferitesurse,precumșianalizaacestoraatâtpebazestatistice,câtșipeprincipiultriangulării.Întrebareadeevaluare1:CareesteevoluțiasituațieitinerilorNEETs, inclusivtineriNEETsdeetnieromă,înzonelevizate(regiunilededezvoltare,zoneleurbanevsrurale,zonaITIDeltaDunării),delamomentuladoptăriiprogramului?Numărul tinerilor NEETs în România a avut o evoluție oscilantă de‐a lungul perioadei 2007‐2015 și aînregistratocreșterede3,6%din2014pânăîn2015, înciudaevoluțieidemograficenegativeșiacreșteriiușoarearatelordeactivitateșiocupareapopulațieicuvârstacuprinsăîntre15și24deani.

Figura1.EvoluțianumăruluitotaldetineriNEETsîntreanii2007și2015

430.589,00

338.163,00

371.155,00

432.459,00

397.379,00

398.901,00

‐

200.000,00

400.000,00

600.000,00

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Populație totală tineri NEETs

10

Figura2.DistribuțiajudețeanăatinerilorșitinerilorNEETsînanul2015

România se confruntă din aceastăperspectivă cu adâncireadiscrepanțelorregionale,întrucâtlanivelulanului2015se înregistrează o creștere a populațieide tineri NEETs tocmai în acele regiuniundenumărulacestoraafostmairidicatîncă din anul 2007 (Sud‐Muntenia,Centru, Sud‐Est). De asemenea, s‐aobservat că în anul 2015 pondereapopulației totale de NEETs din mediulurban a crescut față de anul 2014.Evoluția populației tinerilor NEETs dinzona ITIDeltaDunării și de etnie romăurmează aceleași trenduri ca întreagacategorie, respectiv o creștere în 2015față de 2014, mai puternică în zonaurbană.Existădiscrepanțeimportanteșiînceeacepriveștedistribuția județeanăatinerilorșitinerilorNEETs.

Cadrulstrategic,legislativșiinstituționalrelevantpentrutineriiNEETsafoststabilîntrefebruarie2016,cândafostadoptatProgramulOperaționalCapitalUman2014‐2020,șimomentulrealizăriievaluării,atâtlanivelnaționalcâtșieuropean.ElementelecuunpotențialimpactasuprasituațieitinerilorNEETsînurmătoriianise regăsesc îndeosebi în strategiinaționaleprecum ”StrategiaNaționalăpentruOcupareaForței deMuncă2014‐2020”, ”Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014‐2020”,”StrategiaprivindreducereapărăsiriitimpuriiașcoliiînRomânia”.Principaleleintervențiiimplementatesauplanificateînvedereaameliorăriisituațieitinerilorîngeneralșiînspecial a tinerilor NEETs în România au fost sau vor fi finanțate în special din fonduri europene. Printreacestea,FondulSocialEuropeanprinintermediulProgramuluiOperaționalSectorialDezvoltareaResurselorUmane/ProgramuluiOperaționalCapitalUmanocupăunprimloc,urmatdeFondulEuropeandeDezvoltareRegionalăprinProgramulOperaționalRegional(înperioadadeprogramare2007‐2013)șiFondulEuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală prin Planul Național de Dezvoltare Rurală (în perioada de programare2014‐2020).

Figura 3. Evoluția viitoare a numărului tinerilor NEETs dupăimplementareaPOCU

Evoluția viitoare a situației tinerilorNEETsdepinde înspecialdeevoluțiagenerală demografică și economicădin România, dar și de eficacitateamăsurilor viitoare care vizeazăîmbunătățirea situației acestora,implementate în special prinintermediul Programului OperaționalCapitalUman,axeleprioritare1,2,3și 6. Numărul tinerilor NEETs vascădeaînoricecontext,darproblematinerilorNEETsvafisoluționatădoarparțial până în anul 2020 și, înconsecință,vapersistașipeperioadadeprogramare2021‐2026.

050000

100000150000200000250000300000350000400000

NEETs ‐2015

NEETs‐2020_D

NEETs‐2020_P

NEETs‐2020_O

NEETs‐2020_PI

GT

NEETs 398901 369548 319841 295474 270474

11

Întrebareadeevaluare2:Cemecanisme(tipurideintervenție,relațiiinter‐instituționale,mecanismedeselecțieaproiectelor,demonitorizare,derambursareetc.)influențeazăsituațiatinerilorNEETsșiîncemod?Grupul țintă constituit din tineri NEETs ridică provocări considerabile atât din perspectiva identificăriiefective a persoanelor din acest grup, cât și a activării, calificării și ocupării acestora. Un număr scăzut altinerilorNEETsestesaupoatefiadusaproapedepiațamuncii.Înplus,existăsub‐categoriidetineriNEETscare au nevoi particulare, iar pe cale de consecință, intervențiile de sprijinire a acestora trebuie să fie, larândullor,particularizate.PrincipalacategoriedetineriNEETscunevoiparticularepoatefiidentificatădupănivelul de educație, fiind urmată de mediul de rezidență (urban/rural) și de apartenența la grupurivulnerabile.Sprijinul acordat în cadrul celor două proiecte pilot analizate în profunzime a fost înmare parte relevantpentru nevoile tinerilor NEETs participanți. Viitoarele proiecte pot fi însă îmbunătățite din aceastăperspectivă prin includerea unor intervenții suplimentare, cum sunt activitățile individuale de informare,consiliere și orientare pe piațamuncii, activitățile de consiliere psihologică, implicareamembrilor familieisusținătoare, activitățile care vizează analfabetismul funcțional și acompaniamentul la locul deucenicie/muncă.Intervențiiledesprijinirecelemaieficaceaufost:(1)formareaprofesională,cucondițiacaparteapracticăaacesteiasăfierealizatăconformcerințelorînvigoareșinevoiloroferteișicereriidemuncă,(2)prospectareașimediereamunciioferitelanivelindividualși(3)informarea,consiliereașiorientareaprofesională.Măsurilecelemaipuțineficace,darșimaipuțineficiente,dinperspectivacelordouăproiecteanalizates‐audoveditafi:(1)măsuriledeformareșiasistențăînsectorulantreprenoriatului,(2)uceniciași(3)cursuriledeinițiere. Intervențiile care vizează antreprenoriatul, în special ocuparea pe cont propriu sunt relevante, șipotențial eficace, doar în cazul unui număr limitat de tineri NEETs. În forma actuală prevăzută de Legea279/2005 cu toate modificările și completările ulterioare, ucenicia, deși relevantă ca tip generic deintervenție, este mai puțin eficientă și eficace datorită duratei lungi a acesteia și în special a obligațiiloradministrativeșideraportareaferenteșiacosturilormarialeangajatorilor.O serie demecanisme de implementare influențează semnificativ eficacitatea intervențiilor de sprijinire atinerilor NEETS. Mecanismul cel mai important în acest context este cel de rambursare a cheltuielilorefectuateșisolicitatelaplatădecătrebeneficiariiProgramuluiOperaționalSectorialDezvoltareaResurselorUmane2007‐2013.Unefectsimilarl‐aavutșifurnizareadesubvențiidiferitedelaproiectlaproiect,careacreat un sistem de ”concurenţă” între proiecte din aceeaşi zonă. Analizele efectuate demonstrează oeficacitatesporităînjudețeleîncareaexistatocolaborareîntreparteneriidinproiectșiAgențiaJudețeanăpentruOcupareaForțeideMuncă,inclusivînceeacepriveșteucenicia,șiacoloundecentreledegaranțieaufostoperaționalizatelaniveljudețean.Instituțiileimplicateși‐auîntăritcapacitateapepalierulmonitorizăriideproiect,ceeaceconstituieunbeneficiuînperspectivanoilorproiecteșireglementări,înspecialînceeacepriveștecolectareadatelorlaniveldeparticipant.Din perspectiva sustenabilității rezultatelor obținute, proiectele au un succes moderat. La șase luni de lafinalizareaproiectului,tineriiNEETscareaubeneficiatdesprijinși‐aumenținut,înmareparte,cunoștințeledobânditeși35‐37%dintreaceștiaşi‐aupăstratloculdemuncăpeste6lunidelaangajare.

12

Figura 4. Comparație costuri unitare între proiecteleanalizateșiPOSDRU

Proiectele sunt eficiente, având în vederecă, în comparație cu costurile calculate înevaluările precedente, costurile unitareaferenteproiecteloranalizate sunt, în celemai multe cazuri, mult mai mici. Existădiferențe între costurile unitare peactivități și indicatori între cele douăproiecte subiectal studiilorde caz.Acestediferențe de costuri pot fi explicate deabordarea diferită a implementăriiproiectelor, precum externalizareaserviciilor de formare comparativ curealizareaacestoradepropriiangajațisauorganizarea de târguri județene de locuride muncă comparativ cu mediereaorganizată individual, prima variantăpresupunândcosturimaimici.

Întrebareadeevaluare3.Încemăsurămecanismelesuntsaupotfiîmbunătățitepentruperioadadeprogramare2014‐2020?Dinperspectiva activitățiide identificare a tinerilorNEETs,dar șidemenținerea acestoraactivi în cadrulproiectelor, precum și după finalizarea lor, este esențială colaborarea între beneficiarii/ partenerii dinproiectelefinanțateșiInspectorateleȘcolareJudețene,școlișiprimării.Astfel,mecanismeledeimplementareaAxeiPrioritare1aProgramuluiOperaționalCapitalUman2014‐2020,precumșiaproiectelorfinanțate,artrebuisăevidențiezerolulacestoractori,precumșifuncțiacheiepecareServiciulPublicdeOcupareartrebuisăo îndeplinească.Aspectele legatedecapacitatea insuficientăaacestei instituțiidea‐și îndeplini funcțiilecheieînacestcontexttrebuieluatăînconsiderare.Deși Axa Pritoritară 1 a Programului Operațional Capital Uman are în vedere o abordare personalizată șiintegrată, aceasta ia insuficient în considerare distribuția regională/județeană diferită și particularitățilediverselor sub‐categorii ale grupului țintă. În principal, Axa Prioritară 1 a POCU nu a luat suficient înconsiderarerelevanțașieficacitatealimitatăaactivitățilorcarevizeazăantreprenoriatul,uceniciașicursuriledeinițiere.

MecanismuloptimdeimplementareaAxeiPrioritare1aPOCUtrebuiesăconținăelementecarevizeazăcincitipurimaridesprijin:(1)intervențiedetipulcelor2proiectepilotanalizateîncadrulevaluării(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat), care săvizeze toate categoriilede tineriNEETs,maipuțin cei înrolați în saucareauabsolvitsistemuleducaționaluniversitar,(2)intervențiedetipulcelordouăproiectepilotanalizateîncadrulacesteievaluări(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat),caresăvizezetineriiNEETsînrolațiîn/saucareauabsolvitsistemuleducaționaluniversitar,(3)intervențiedetipulcelordouăproiectepilotanalizateîncadrulacesteievaluări(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat),caresăvizezetineriiNEETsdincategoriivulnerabile: tineri instituționalizați, cu părinți plecați în străinătate, romi, (4) intervenții care vizeazăangajatorii ca beneficiari eligibili și care se supun regulilor ajutorului de stat, (5) intervenții axate peantreprenoriat,planificateînacestmomentsubformădeschemădegrantglobal.Primele3tipurideproiecteartrebuidezvoltateșiimplementatelanivelregional,darcuabordarejudețeană,cu implicareatuturoractorilorprincipali: consilii județene,consilii locale, inspectorateleșcolare,agențiidedezvoltareregionalăpentruaseasiguraaccesullatineriiNEETsdarșicereredeforțădemuncăîncazulîncarelanivellocal/județeannuexistăangajatori.Calibrareadimensiuniiproiectuluilaniveljudețeantrebuiesă țină cont de numărul de NEETs existent, după cum a fost estimat în acest studiu și în analiza defundamentare a proiectului. Ultimele două tipuri de intervenții ar trebui implementate prin proiecte deanvergurănațională,darcompetitive.ToatetipuriledeintervențiitrebuiesăpropunămăsurispecificepentrutineriidinzonaruralășipentrutineriiNEETsdesexfeminin.

13

Pe baza constatărilor și concluziilor elaborate, evaluarea a făcut o serie de recomandări punctuale carevizează,înprincipal,AutoritateadeManagementaProgramuluiOperaționalCapitalUman,darșiorganismeleintermediare, beneficiarii, Serviciul Public de Ocupare și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale șiPersoanelorVârstice.Maijossuntprezentatecelemaiimportante:

ArfioportuncaviitoareleproiecteadresatetinerilorNEETssăiaînconsiderarenevoilespecificealeacestora, în funcție de nivelul de educație, mediul de rezidență (urban/rural) și apartenența lagrupurivulnerabile,pecaresăleadresezeîntr‐omanierăpersonalizatășiintegrată.

Pentru a se evita dublarea activităților de identificare a tinerilor NEETs, precum și adresareaintegrată a nevoilor tinerilor NEETs cu nivel de educație diferit, este esențială corelarea la niveloperațional între intervențiileAxeiPrioritare1 InițiativaLocurideMuncăpentruTinerișicelealeAxeiPrioritare6EducațieșiCompetență.

Pentru asigurarea eficacității activităților de formare implementate în cadrul proiectelor, calitateapărțiipracticeaformăriiartrebuiîmbunătățită.

Artrebui încurajatăparticipareaangajatorilor în implementareadefactoaactivitățilorproiectelor,în conformitate cu angajamentele prevăzute în contractul de finanțare, pentru a spori gradul deintegrareatinerilorNEETspepiațamuncii.

În vederea asigurării eficacității intervențiilor care vizează antreprenoriatul ar fi binevenităinstituirea unuimecanism de selecție a tinerilor NEETs relevanți pentru acest tip de activitate șifurnizareadeprogramedetutorat/mentoratsuficientdelungiînvedereaconsolidăriișimențineriipersoanelorjuridicecreate.

Legeaucenicieișinormelemetodologiceaferenteartrebui îmbunătățitepentrua transformaacestinstrument de politică publică într‐unul eficient și eficace, în conformitate cu practica și nevoileparticularedinRomânia.

Aplicarea unei subvenții unice pentru participanții care beneficiază de servicii similare ar reduceconcurențaîntreproiecteindusădediferențealeniveluluisubvențiiloracordate.

Îmbunătățireaeficiențeiprocesuluideplată/rambursareacheltuielilorefectuatedecătrebeneficiariarcontribuilamenținereaactivăagrupuluițintăîncadrulproiectului.

Atât din perspectiva parteneriatului și eficacității, dar și a sustenabilității, asigurarea implicăriiServiciuluiPublicdeOcupareînproiecteleimplementateșirealizarea,decătreacesta,aactivitățilordeînregistrare,informareșiconsiliereesteesențială.

14

1. Introducere

1.AcestdocumentreprezintăRaportul finaldeevaluareelaborat încadrulcontractuluideserviciiaferente”EvaluăriiintervențiilorPOCU îndomeniulocupăriiforțeidemuncă.EvaluareacontribuțieiPOCU lacreștereaocupăriiînrândultinerilorNEETs.Raportdeevaluare2015”.EvaluareaafostcoordonatădeUnitateaCentralădeEvaluaredincadrulDirecțieiGeneraleAnalizăProgramareșiEvaluareaMFEșiimplementatădeoechipădeexperțigestionatădeQURESQualityResearchandSupportSRL.Raportulfinaldeevaluareesterezultatulconsolidării versiunii preliminare a acestui document, pe baza observațiilor formulate de membriiComitetuluideCoordonareaEvaluării,încadrulîntâlniriidindatade30maia.c.,șiulterior,așacumaufosttransmiseprinintermediulpoșteielectronicepânăîndatade6iuniea.c.șiprezentateînanexa16.2.ObiectivulgeneralalevaluariiafostaceladeafacilitaunmanagementinformatalProgramuluiOperationalCapital Uman 2014‐2020 si adoptarea deciziilor pe baza de dovezi. Astfel, prin analizele realizate șiconstatările,concluziileșirecomandărileelaborate,echipadeevaluareaavutroluldeasprijiniAutoritateade Management a POCU ın a adopta masurile necesare care sa asigure o absorbtie eficace si eficienta afonduriloralocatepentruAP1aPOCU,înlegăturăcuurmătoareleaspecte:

1. evolutiasituatieitinerilorNEETsdelamomentuladoptariiprogramului;2. mecanismelecarecontribuiecelmaibinelaımbunatatireasituatieitinerilorNEETs,dinperspectiva

misiuniiFSEînRomânia;3. masuraıncaresuntsaupotfipuseınpracticamecanismeımbunatatitepentruperioada2014‐2020.

3.Raportulfinaldeevaluarerăspundelatreiîntrebărideevaluareenunțateîncaietuldesarcini,astfel:

Întrebareevaluare Capitolcarerăspundelaîntrebareadeevaluare

Obiectivalevaluăriiatins

Întrebare evaluare 1: Care esteevolutia situatiei tinerilor NEETs,inclusiv tineri NEETs de etnieroma, ın zonele vizate (regiunilede dezvoltare, zonele urbane vsrurale,zonaITIDeltaDunarii),dela momentul adoptariiprogramului?

Capitol 3. Evoluția situației tinerilorșia tinerilorNEETsde lamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020. Capitol 4. Descrierea principalelorintervențiișiasurselordefinanțareaferente.Capitol5.Evoluțiaviitoareasituațieitinerilor, în baza scenariilor cu saufărăintervențiițintitespreNEETs.Capitol6.Principalele lecții învățatedin implementarea intervențiilorsimilare finanțate din FSE înRomânia.

Obiectiv 1. SprijinireaAutorității de Managementprin furnizarea de constatari,concluzii si recomandariprivind evolutia situatieitinerilor NEETs de lamomentul adoptariiprogramului.

Întrebareevaluare2:Cemecanisme(tipurideinterventie,relatiiinter‐institutionale,mecanismedeselectieaproiectelor,demonitorizare,derambursareetc.)influenteazasituatiatinerilorNEETssiıncemod?

Capitol5.Evoluțiaviitoareasituațieitinerilor, în baza scenariilor cu saufărăintervențiițintitespreNEETs.Capitol 7. Garanții pentru TINEri! –raportdecaz.Capitol 8. Investiția în tineri,investițiaînviitorulnostru!–raportdecaz.

Obiectiv 2. SprijinireaAutorității de Managementprin furnizarea de constatări,concluzii și recomandăriprivind mecanismele carecontribuie cel mai bine laımbunatatirea situatieitinerilor NEETs, dinperspectiva misiunii FSE înRomânia.

Întrebareevaluare3:Incemasuramecanismelesuntsaupotfiımbunatatitepentruperioadadeprogramare2014‐2020?

Capitol9.Concluziișirecomandări‐mecanisme specifice ce pot fiımbunatatite.

Obiectiv 3. SprijinireaAutorității de Managementprin furnizarea de constatări,concluzii și recomandări

15

privind masura ın care suntsau pot fi puse ın practicamecanisme ımbunatatitepentruperioada2014‐2020.

4.Constatărileprezentateîncapitolele3,4și5aleprezentuluiraport,precumșiconcluziileaferente,susținatingereaprimuluiobiectiv al evaluării, respectiv sprijinireaAMPOCU în rolul acesteia, prin furnizareadeinformații exhaustive în ceea ce privește evolutia situatiei tinerilor NEETs de la momentul adoptariiprogramului,darșiînceeacepriveșteposibilaevoluțieviitoareaacestuigrupțintă.EvoluțiatinerilorNEETsșiasituațieiacestoraesteprezentatăatâtnumericcâtșidinperspectivanevoiloracestora(respectivmăsuriiîn care LoI AP 1 a POCU este încă relevantă la 1 an după adoptarea programului) și instrumente posibileficace, extrase din lecții învățate în alte țări membre ale Uniunii Europene. Constatările prezentate încapitolele 7 și 8 ale prezentului raport, precum și concluziile aferente prezintă de o manieră riguroasămecanismelecarecontribuiecelmaibinela ımbunatatireasituatieitinerilorNEETsdinperspectivacelor2proiecte analizate (Garanții pentru TINEri!” și ”Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!”), înconformitatecucerințelecaietuluidesarcini,iarmecanismuloptimdeimplementareaAP1aPOCU,descrisîncapitolul”Concluziișirecomandări”,iaînconsideraremecanismeleeficaceșieficienteidentificate.Acelașicapitol 9prezintă,pebazaanalizelor efectuatepentru a răspunde laprimeledoua ıntrebariledeevaluare,concluzii si recomandari ın ceea ceprivestemasura ın care sunt si/saupot fi puse ın practicamecanismeımbunatatite pentru perioada 2014‐2020, astfel ıncat AM POCU sa poata asigura o absorbtie eficace sieficientaafonduriloralocatepentruAP1aprogramului.5.Unnumărredusdelimităris‐auivitînprocesuldeanalizăadatelorșiformulareaconstatărilor.Acesteaaufost mai degrabă de ordin organizatoric (transmitere a datelor și organizare a întâlnirilor planificate cuîntârziere) șisurmontatepână la finalulevaluării. În cazulanalizeloraferente studiilordecaz, constatărilesunt formulate după o triangulare riguroasă (documentare – date colectate de la actori direct implicați înimplementareaproiectelor–datecolectatedelaactorirelevanți,strategici,implicațiînsoluționareasituațieitinerilorNEETsdarnudirectîncele2proiecte,atâtlanivelcentralcâtșijudețean–datecolectatefațăînfațădelatineriNEETstratați,darșiprinintermediulsondajuluion‐line–datecolectatedelalucrătoriicutinerii,caniveldelegăturăîntreparteneriiinstitutționaliînproiectșitineriiNEETs),iarconcluziileșirecomandărileiau înconsiderareșidocumentareaefectuatăpentruarăspunde la întrebareadeevaluare1. Înacestultimcaz, formularea de constatări doar pe bază de date secundare (documentare și analiză de date statistice),dupăcumprevededesign‐ulevaluăriiprezentatîncaietuldesarcini,apermisotriangularemailimitată,darsinteza prospectivă a evaluărilor precum și interviurile și panelul de experți realizate au contrabalansataceastăabordareprintr‐ovalidaresuplimentară.6.Pe lângăaceastă limităsurmontată,pecâta fostposibilavând învedere timpul ladispoziție, rămâne încontinuare importantă problema bazei de date, care ar trebui să conțină, în conformitate cu cerințeleComisieiEuropene,micro‐datepermanentactualizatedesprenumărulșisituațiatinerilorNEETsînRomânia.DeșianalizeleefectuatepebazadatelorfurnizatedecătreINSsuntriguroase,acesteaprezintăceamaibunăestimareposibilăobținutăprinmetodestatistice,darnuosituațiereală.Înacelașicontext,trebuiesubliniatfaptulcă,au fostnecesareeforturi specialepentruaobținedate în timputilde la INS,precumși încadrulsondajeloron‐line.Acesteeforturis‐ausoldatcusuccesulscontatșiastfel,constatărileevaluăriiaupututfifundamentate adecvat, dar factorul de timp ar trebui reconsiderat atunci când se realizează design‐ulexercițiilordeevaluaresimilare.Deasemenea,șiariadeacoperireaevaluării,înspețăastudiuluidecaz,artrebui lărgită în măsura în care este posibil, astfel încât numărul proiectelor analizate să permităgeneralizarealaniveldeprogram/axăpentrutoateaspecteleanalizate(deexemplucosturiunitare).7.Raportulfinaldeevaluareestestructuratînconformitatecucerințelecaietuluidesarcini: Capitolul2.Metodologie. Capitolul3.EvoluțiasituațieitinerilorșiatinerilorNEETsdelamomentuladoptăriiPOCU2014‐

2020. Capitolul4.Descriereaprincipalelorintervențiișiasurselordefinanțareaferente.

16

Capitolul5.Evoluțiaviitoareasituațieitinerilor,înbazascenariilorcusaufărăintervențiilețintitespreNEETs.

Capitolul 6. Principalele lecții învățate din implementarea intervențiilor similare finanțate din FSE înRomânia.

Capitolul7.GaranțiipentruTINEri!–raportdecaz. Capitolul8.Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!–raportdecaz. Capitolul9.Concluziișirecomandări‐mecanismespecificecepotfiımbunatatite.

8.Fiecarecapitoleste însoțitdeanexecareprezintădovezilepebazacăroraaufostelaborateconstatările,concluziile și recomandările, precum și bibliografia utilizată și persoane participante la interviuri, focusgrupuri,paneldeexperțișialteîntâlniri,inclusivceadelansareaproiectului.Raportulprezintășiunsumarexecutivînlimbaromână,conformcerințelorcaietuluidesarcinișiobservațiilorformulatedemembriiCCE.

17

2. Metodologie

9.Conformcaietuluidesarcinișiametodologieiprezentateînofertatehnică,principalelemetodeutilizateînelaborareaRaportuluifinaldeevaluaresunt:

1. analiza/cercetareadocumentară;2. prelucrarea și analizarea datelor statistice și administrative, inclusiv vizualizarea cartografică a

acestora;3. 2studiidecazasupraproiectelor”GaranțiipentruTINEri!”și”Investițiaîntineri,investițiaînviitorul

nostru!”careauînglobat: cercetaredebirouadocumentelorrelevante; interviurilanivelcentralșilocal; 2sondaje–1sondajînrândultinerilorNEETsparticipanțiînceledouăproiecteanalizateșiun

sondajînrândullucrătorilorcutineriiNEETsîncadrulcelor2proiecte; estimarecosturiunitare.

4. Paneldeexperți10.Metodeleaplicateauluatînconsiderarecerințelecaietuluidesarcinișitipuldeanalizănecesarpentruarăspundelaîntrebăriledeevaluare,inclusivsub‐temeleacestora,astfel:Întrebareevaluare Metodeaplicate Detalii

Întrebare evaluare 1:Care este evolutiasituatiei tinerilorNEETs, inclusiv tineriNEETsdeetnieroma,ınzonelevizate (regiunilede dezvoltare, zoneleurbane vs rurale, zonaITIDeltaDunarii),delamomentul adoptariiprogramului?

1.Analizădocumentară.2.Prelucrareașianalizareadatelor statistice șiadministrative, inclusivvizualizarea cartografică aacestora.3.Interviurilanivelcentralși regional cu actoriiindirect implicați înproiectele analizate dardirect vizați deproblematica tinerilorNEETs.4.Paneldeexperți.

Primele2metodeaplicateaufost înconcordanțăcucerințelecaietuluidesarcinidarșicudesignulevaluării, respectiv având în vedere că analizeleaferente acestei întrebări de evaluare trebuiaufinalizateîncadrulRaportuluiInițial,detransmiscătre beneficiar la finalul primei luni acontractului.Prin intermediul interviurilor realizate și apanelului de experți s‐a urmărit validarearezultatelorobținuteprindocumentareșianalizăa datelor statistice, ceea ce a întărit validitateastudiului.Celmaibunexemplu înacestsensesteajustarea scenariilor aferente evoluției situațieitinerilor NEETs, pe baza rezultatelor panelului,coroboratecucelealestudiilordecaz.

Întrebareevaluare2:Cemecanisme(tipurideinterventie,relatiiinter‐institutionale,mecanismedeselectieaproiectelor,demonitorizare,derambursareetc.)influenteazasituatiatinerilorNEETssiıncemod?

1.Analizădocumentară.2.Studiu de caz care acuprins instrumente decolectare de date:interviurilanivelcentralșiregionalcuactoriidirectșiindirect implicați înimplementarea celor 2proiecte analizate, focusgrupuri la nivel local,sondaje.3.Analiză de dateadministrative.4.Paneldeexperți.

Pentru a răspunde la întrebarea de evaluare2, afost unilizată tehnica studiului de caz, carecombină instrumente de colectare de date șianaliză a acestora – respectiv cadrul de analizăelaborat, care stă la baza design‐ului studiilor decaz și a ghidat procesul de analiză a datelorcolectate, în concordanță cu necesarul deinformațiecarederivădinîntrebăriledeevaluare2și3.Pentru calcularea costurilor unitare au fostutilizate date administrative de lanivelul celor 2proiecte,înconformitateșicuorientărilecomisieiînmateriledeopțiunisimplificatedecosturi,datecoroborate, pentru o acuratețe maximă, cu celeobținute pe baza sondajului în rândul tinerilorNEETs(detaliiinseratemaijos).Panelul de experți a fost ometodă suplimentarăprin care au fost validate rezultatele analizelor

18

realizateîncadrulstudiuluidecazși,astfel,afostîntărităvaliditateastudiului.

Întrebareevaluare3:Incemasuramecanismelesuntsaupotfiımbunatatitepentruperioadadeprogramare2014‐2020?

1.Analiză pe bazarăspunsurilorlaîntrebăriledeevaluare1și2.2.Paneldeexperți.

După cumesteprecizat în caietulde sarcini și înoferta tehnică, răspunsurile la întrebarea deevaluare 3 au fost formulate pe baza analizelorrealizatepentruîntrebărileanterioare,validatedepaneluldeexperțidarșidemembriiCCE.

11.Cercetareadebirouadocumenteloraacoperittoatesurselededatesecundarerelevanteșidisponibile,furnizateșipeparcursulevaluării,șiaconstituitbazapentrudesignulstudiuluidecazșianalizeleefectuate.O listă completă a surselor documentare utilizate este inserată în anexa 1. Doar o mică parte dintredocumentele solicitate nu au fost furnizate (descrierea ”Registrului electronic al tinerilor NEET” aflat îngestionareaANOFM)saufurnizatecuîntârziere(”Evidențacheltuielilor”pentruproiectul”Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”,transmiseînultimasăptămânăacontractului).12.Pentruarăspundelaîntrebareadeevaluare1:”CareesteevolutiasituatieitinerilorNEETs,inclusivtineriNEETs de etnie roma, ın zonele vizate (regiunile de dezvoltare, zonele urbane vs rurale, zona ITI DeltaDunarii), de lamomentul adoptarii programului?” au fost utilizatedate statistice furnizatede INS, dupăcumesteprezentatpelargîncapitolul3alraportuluișianexa2.”RegistrulelectronicaltinerilorNEET”aflatîn gestionarea ANOFM nu cuprinde informații finale în legătură cu tinerii NEETs existenți în România lamomentulefectuăriievaluăriișinuaupututfiutilizate.13.StudiiledecazaufostelaboratepebazametodologieidezvoltateîncadrulRaportuluiinițial,aprobatîncadrul Comitetului de Coordonare al Evaluării care a avut loc în data de 4 mai a.c., revizuit conformobservațiilor formulate de acesta. În anexa 3 este inserată varianta finală a metodologiei, inclusiv ainstrumentelor de colectare de date și a structurii raportului de caz. În anexa 4 este inseratămetodologiapentrucosturiunitare,estimatepentrufiecaredintrecele2proiecte,caparteastudiuluidecaz.14. Interviurile realizate au vizat instituții centrale și locale, precum și persoane direct implicate înimplementarea celor două proiecte (partenerii în proiect, lucrătorii cu tinerii din cele 3 județe vizitate încadrul cercetării la fața locului) pentru a colecta date calitative legate de relevanța, eficacitatea șisustenabilitateaproiectelor,precumșiinstituțiicentraleșilocaleindirectimplicateînsoluționareasituațieitinerilorNEETs,pentruacolectadatereferitoarelacontextulintervențiilorșiprofilulgeneralalacestuigrupțintă. Organizarea focus‐grupurilor cu tinerii NEETs participanți în cadrul celor 2 proiecte a constituit oprovocare;încazurileîncareacesteaaufostorganizatecuoparticiparemaimicădecâtceapreconizată,datesuplimentare au fost colectate prin interviuri telefonice bazate pe aceleași subiecte ca cele aferente focusgrupului. Anexa 5 cuprinde o listă completă a instituțiilor și persoanelor implicate în evaluare cu scopulcolectăriidedate,lanivelcentralșilocal.15. Sondajul în rândul tinerilor NEETs participanți în cele două proiecte a fost realizat pe bazachestionaruluiinseratînanexa3,testatcuajutorulmembrilorCCE,pentrufiecareproiect.Scopulprincipalalacestui sondaj a fost să furnizeze date despre situația actuală a tinerilor NEETs tratați în cadrul celor 2proiecte,nevoileacestora,eficacitatea,eficiențașisustenabilitatea intervențiilor implementate,pentruasetrianguladateleobținuteînurmadocumentăriișiderulăriiinterviurilorșifocusgrupurilorși,înconsecință,pentruaformulaunrăspunsadecvat,generalizabillaniveldeprogram(înspecialAP1,AP2,darșiAP3șiAP6) la întrebările de evaluare 2 și 3 (inclusiv în ceea ce privește eficiența/costurile unitare). Astfel, dacăinterviurile și focus grupurile au furnizat date valabile dintr‐o perspectivă individuală și a unor grupurirestrânse,dindoar3 județe,sondajul furnizează informații laniveldeproiect(deciregionalșinațional) înlegătură cu nevoile tinerilor NEETs și mecanismele care influențează situația acestora, pe termen scurt,mediu și lung, esențiale pentru a formula concluzii și recomandări adecvate la nivel de axăprioritară/program.

19

16. Deși lansarea sondajului a fost realizată la o săptămână după momentul planificat inițial, datorităîntârzierilor în furnizarea registrului grupului țintă de către MMFPSPV și nevoii de ajustare în urmasugestiilorCCE,șiînciudadificultățiideaajungelaacestgrupțintă,cuoabordarepro‐activășiinovatoareîndoar 1 săptămână și jumătate au fost colectate 356 de participări la sondaj. Eșantionul colectat în urmasondajuluiefectuatînrândultinerilorNEETstrebuieconsideratafireprezentativpentrutoatăcolectivitateasupusă analizei deoarecemecanismul de intrare al unităților în eșantion poate fi considerat unul similareșantionării aleatorii. Nu există nici un motiv pentru a considera decizia respondenților de a răspundechestionarului ca fiind un mecanism dirijat sau cu pas mecanic și în consecință, având în vederecaracteristicile colectivității studiate, eșantionul rezultat poate fi considerat ca fiind unul similar unuiacolectatprintr‐oeșantionarealeatorie.Deasemenea,pentruasigurareareprezentativitățiieșantionuluiafostrealizatășipost‐calibrareabazeidedate(pentruobținereauneistructurisimilarecuacolectivitățiitotale).Înanexa 6 sunt inserate detalii în legătură cu eșantionul reprezentativ relevant în cazul acestui sondaj,metodologiadeprocesarededateșiceadepost‐calibrarearăspunsurilor.17.Dupăcummenționamînraportulinițial,succesulderulăriisondajeloradepinsdemăsuraîncareaufostfurnizateechipeideevaluaredateledecontactaleparticipanțilorînproiecteșialelucrătorilorcutineriidincentre.AldoileasetdedatedecontactnuafostfurnizatdeMMFPSPV.Stimulareaparticipăriilaacestsondajprinimplicareapartenerilorînproiecteadusdoarlarezultateparțiale,astfel,reprezentanțiia17din27decentreaudatcursinvitațieiechipeideevaluare.Rezultateleacestuisondajaufostanalizateprinrealizareadedistribuții de frecvențe și calcularea indicatorilor tendinței centrale după cum a fost planificat, darinformațiile care au reieșit din acest proces au fost utilizate doar pentru validarea, de natură empirică, arezultatelorprimuluisondaj.18.Unpaneldeexperțiafostorganizatîndatade25maia.c.(asevedeaînanexa7topicurileabordateînacest cadru și lista participanților), cu scopul de a (in)valida constatările, precum și concluziile șirecomandărilepreliminarealeevaluării.Acestinstrumentdeanalizădedateși‐aatinsobiectivele,astfelîncâtaufostdiscutatescenariileevoluțieiviitoarealetinerilorNEETs,caresuntajustateînacestraportpentruareflecta modificările sugerate. Panelul de experți a validat constatările evaluării în ceea ce priveșteparticularitățiletinerilorNEETsșiainstrumentelorcelemaieficienteșieficacedeaplicatîncazulacestora.Totodată,panelulafurnizatinformațiisuplimentarereferitoarelaintervențiilenoiplanificateînAP1aPOCUșieficacitateaacestora,caresuntluateînconsiderareînformafinalăaconcluziilorșirecomandăriloracestuiraport.

20

3. EvoluțiasituațieitinerilorîngeneralșiatinerilorNEETsevoluțiasituațieitinerilorșiatinerilorNEETsdelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020

3.1.Cerințeșiobiectivealeanalizei

19.Analizarealizatăîncadrulacesteisecțiuniareînvedereprezentareaevoluțieicohorteitinerilorde15‐24de ani și a cohortei tinerilorNEETs, la nivel național, regional și județean, după cum solicită sub‐temadeevaluare1.1acaietuluidesarcini:

”Evaluatorulvadescrie:evoluțiasituației tinerilor îngeneral șia tinerilorNEETsde lamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020.Descrierea va evidenția diferențele teritoriale (european/național, interregionale, urban/rural, zonaacoperităde ITIDeltaDunării) și întrediverse categoriideNEETs (ex.deetnie romă/non‐romă). Înmăsura posibilităților, analizele spațiale vor fi realizate pe baza prelucrării datelor GIS și vorprezentatesubformăcartografică.”

20. Pentru a creiona o imagine completă asupra evoluției fenomenului NEETs, seriile de date analizate încadrulacesteisecțiuniauînvedereorizontuldetimp2007–2015,deșidelaadoptareaprogramuluis‐ascursoduratămultmairedusădetimp.Aceastăabordare,peseriilungidedate,afostselectatășipentruapermiteidentificareașiobservareaunortrenduriviitoareasituațieitinerilor.21.Încadrulacesteianalizes‐aavutînvedereși:

dezagregareaindicatorilorpemediiderezidență. o succintă analiză a evoluției fenomenului NEETs la nivelul Uniunii Europene pentru a oferi și o

perspectivăglobalăfenomenuluianalizatlanivelnațional. fenomenulNEETsîncadruletnieiromeșialzoneiITIDeltaDunării.

3.2.Metodologieșidateutilizate

22. Datele utilizate în cadrul acestei secțiuni provin din următoarele două surse: Institutul Național deStatistică(înspecialinformațiidinbazadedateTempo)șiEurostat.ÎncadrulacesteianalizeaufostutilizatedatereferitoarelanumărultinerilorNEETs,datereferitoarelanumărultinerilorcuvârstăcuprinsăîntre15‐24ani,datereferitoarelaratadeactivitate1atinerilorcuvârstăîntre15‐24ani,datereferitoarelaratadeocupare2 a tinerilor cu vârstă între 15‐24 ani, date referitoare la populația școlară, date referitoare lapopulația de etnie romă, date referitoare la populația din zona ITI Delta Dunării. Detalii suplimentarereferitoareladateleutilizateîncadrulanalizeisuntdisponibileînanexa2.Dinpunctdevederemetodologicsedistingtreielementeesențiale:

A.DistribuireatinerilorNEETslaniveljudețean

23.AceastăetapăafostnecesarădatorităfaptuluicădateledisponibiledesprepopulațiaNEETs,de‐alungulperioadei 2007 – 2015, sunt agregate la nivel național și regional. Din punct de vedere al abordăriimetodologice această etapă de dezagregare de date este una de tipul top‐down, specifică domeniuluiconturilor naționale regionale. Detalii suplimentare despre construirea sistemului de ponderi suntdisponibileîncadrulanexei2.

B.AnalizaevoluțieitinerilorNEETs

24. În cadrul acestei etapea fost realizată analiza evoluției tinerilorNEETsși analizaevoluției tinerilor cuvârstacuprinsăîntre15–24aniînbazamodificărilorabsoluteșiratelordemodificare.Deasemenea,totîn

1Definităcaproporţiapopulaţieiactivede15anişipesteînpopulaţiatotalăînvârstăde15anişipeste(%).2Definităcaraportuldintrepopulaţiaocupatăînvârstăde15anişipesteşitotalulpopulaţieideaceiaşigrupădevârstă,exprimatprocentual.Sursă:INS.

21

cadrulacesteietapeaufostrealizateprezentărigraficeșicartografice(hărțiGIS)alefenomeneloranalizate.C.AnalizatinerilorNEETsdeetnieromă

25. Plecând de la datele referitoare la persoanele de etnie romă înregistrate în cadrul analizei socialedesfășuratelaniveluljudețelorRomânieiîn2015,s‐aestimatnumărultinerilorînvârstăde15‐24deanișiapoiafostestimatșinumărulNEETs.Mergândmaideparte,printr‐odezvoltareaacesteimetodologiiaufostestimațișitineriiînvârstăde15‐24anișitineriiNEETslanivelulzoneiITI,DeltaDunării.Acesteestimăriaufost făcute la nivel județean. Pentru realizarea acestor estimări a fost realizat un set de ipoteze care suntprezentateîncadrulanexei2.3.3.Principalelelimitărialeabordăriipropuse

26. Timpul extremde scurt scurs de la adoptarea programului și periodicitatea (anuală) de înregistrare adatelor statistice face ca analiza realizată să prezinte și o serie de limitări în ceea ce priveștemăsurareafenomenului.Principalelelimitărialeanalizeirealizateîncadrulacesteisecțiunisedatoreazăsetuluidedateutilizate.Acestelimitărisuntdescrisepelargîncadrulanexei2aacestuiraport.27.Esențialdemenționatestefaptulcăestimareaspațialăafenomenuluiesteunprocescaresebazeazăpeoseriedeipoteze,careprinmoduldeformularegenereazăceamaiprobabilădistribuțiejudețeanăanumăruluideNEETsșianumăruluideNEETsdeetnieromă,darcarepotsubestimasausupraestimaînanumitecazuriparticularevalorilecelordouăfenomene.Totuși,esteesențialdemenționat faptulcăaceastădistribuțienupoatefioptimizatădecâtînmomentulexistențeiunordateînregistratelaniveljudețeanprincercetăristatisticecucaracterexhaustivsauprinsondajerealizatepeeșantioanereprezentativelanivelulrespectivdeagregare.3.4.EvoluțiasituațieitinerilorîngeneraldelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020–februarie2015

28. După cum a fostmenționat anterior, analizele realizate acoperă orizontul de timp 2007‐2015, pentruidentificareaunorevoluțiigeneralealetinerilorșitinerilorNEETs.Încadrulacesteisecțiuniaccentulanalizeivafipuspeevoluțiadinperioada2013–2015,pentruaacoperiadecvatsub‐temadeevaluare1.1.

Sursă:prelucrărileautorilor(dateINS)

Figura1.Evoluțianaționalăatinerilor15‐24ani

29. După cum se observă în figura 1 de mai sus, de‐a lungul întregii perioade analizate se observă odescreștere constantă a populației cu vârsta cuprinsă între15 și 24de ani, tendință care se încadrează înscădereademograficăgeneralizatălanivelulîntregiipopulațiiaRomâniei.

3.323.7623.253.930

3.189.960

3.093.978

2.980.205

2.843.928

2.708.795

2.579.993

2.461.275

2.395.1442.200.002

2.400.002

2.600.002

2.800.002

3.000.002

3.200.002

3.400.002

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

22

Tabel1.Evoluțiapopulație15‐24deani,nivelregionalșinațional

Modificărirelative 2015/2007 2015/2013

Național ‐25,95% ‐9,14%

RegiuneaNORD‐VEST ‐24,75% ‐8,90%

RegiuneaCENTRU ‐28,21% ‐9,44%

RegiuneaNORD‐EST ‐19,27% ‐5,32%

RegiuneaSUD‐EST ‐27,88% ‐9,93%

RegiuneaSUD‐MUNTENIA ‐24,04% ‐9,21%

RegiuneaBUCURESTI‐ILFOV ‐40,48% ‐16,20%

RegiuneaSUD‐VESTOLTENIA ‐22,70% ‐8,26%

RegiuneaVEST ‐25,65% ‐9,96%

Sursă:prelucrărileautorilor(dateINS)30.Lanivelnațional,aceastăscăderedemograficăreprezintăaproximativ26%,peorizontul2007‐2015și9,14%de‐a lungulorizontului2013–2015dupăcumseobservă în tabelul1demaisus.Trecând lanivelregional (a se vedea tabelul demai jos), se observă că de‐a lungul orizontului 2007 – 2015 ceamaimicăscăderedemograficăanumăruluitinerilorcuvârstăcuprinsăîntre15și24deaniafostînregistratălanivelulregiuniiNord‐EstșiceamaimarelanivelulregiuniiBucurești‐Ilfov,aceastafiinddepeste40%.Acelașitrendeste evident și la nivelul 2013 ‐2015 când se păstrează cea mai accentuată scădere la nivelul regiuniiBucurești–Ilfovșideasemenea,ceamaipuținamplălanivelulregiuniiNord‐Est.Tabel2.Evoluțiaponderiipopulațieurbane(înpopulațiatotală),cuvârstăîntre15‐24deani,nivel

regionalșinațional

Sursă:prelucrărileautorilor(dateINS)31. Analiza evoluției ponderii populației urbane pe baza tabelului 2 de mai sus arată o dezurbanizare aRomâniei înceeacepriveștecohorta15 ‐24deani.Acest fenomeneste celmaipregnant lanivelul regiuniiNord‐Est unde populația urbană scade, ca pondere din cea totală, cu peste 20,8% de‐a lungul orizontului2007 ‐2015. În același timp, cea mai mică amploare a fenomenului se înregistrează la nivelul regiuniiBucurești‐Ilfov,undescădereaponderiiestedeaproximativ4,4%.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Național 58,77% 57,86% 56,94% 55,85% 54,73% 53,62% 52,44% 51,25% 50,02%RegiuneaNORD‐VEST 56,52% 55,87% 55,20% 54,38% 53,47% 52,50% 51,47% 50,40% 49,32%

RegiuneaCENTRU 61,36% 60,58% 59,81% 58,86% 57,77% 56,74% 55,73% 54,70% 53,80%

RegiuneaNORD‐EST 48,53% 47,38% 46,34% 45,03% 43,70% 42,31% 40,97% 39,71% 38,42%

RegiuneaSUD‐EST 58,38% 57,38% 56,39% 55,20% 54,08% 52,99% 51,77% 50,58% 49,28%RegiuneaSUD‐MUNTENIA 46,52% 45,68% 44,78% 43,77% 42,63% 41,69% 40,76% 39,78% 38,87%RegiuneaBUCURESTI‐ILFOV 92,82% 92,46% 91,96% 91,50% 90,97% 90,48% 89,89% 89,32% 88,73%RegiuneaSUD‐VESTOLTENIA 55,04% 54,18% 53,25% 52,21% 51,22% 50,18% 49,01% 47,99% 46,99%

RegiuneaVEST 65,48% 64,84% 64,13% 63,51% 62,79% 62,12% 61,34% 60,59% 59,82%

23


Figura2.Ratadeactivitateînrândulpopulației15‐24ani

32.Laniveltotalseobservăoevoluție înUarateideactivitate,aceasta începândsăcunoascăorelansare înperioada2014‐2015(dupăcumseobservăînfigura2demaisus).Acesttrendestemultmaivizibillanivelruralundecreștereaestemaiaccentuată.Deasemenea,notabilestefaptulcăratadeactivitateestesemnificativmaicrescutăînrândulpopulațieiruraleatinerilorcuvârstacuprinsăîntre15și24deani.Esteposibilcaaceastăratăscăzutădeactivitatedinmediulurbansăfiecompensatădeînscriereaînînvățământulsuperior.33. La nivel regional situația este prezentată în tabelul 3. Ceamai scăzută rată de activitate, generală, lanivelulanului2015seînregistreazăînregiuneaCentru,iarceamairidicatăseînregistreazălanivelulregiuniiNord‐Est.Înceeacepriveștemediulurban,ceamaiscăzutăratăseînregistreazălanivelulregiuniiNord‐Vest,iarceamairidicată lanivelulregiuniiSud‐Muntenia.Lanivelrural,ceamairidicatăratăse înregistrează lanivelulregiuniiSud‐Munteniași,dupăcumeradeașteptat,ceamairedusăseînregistreazălanivelulregiuniiBucurești‐Ilfov.

Tabel3.Evoluțiarateideactivitatelanivelregional2017‐2015

Ratadeactivitate 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015III

TOTAL 34,2 34,3 33,4 31,2 30,7 30,5 30,1 29,6 33,3

REGIUNEANORD‐VEST 33,5 31,6 30,2 30,9 28,3 26,8 29 29 27

REGIUNEACENTRU 33,3 35,3 34,2 28,7 28 27,9 27 27,9 26,1

REGIUNEANORD‐EST 38,3 38 38,4 36,3 34,7 32,1 33,3 33,4 42,9

REGIUNEASUD‐EST 35,3 34,1 31,9 31,6 29,8 31,3 30,1 30,2 33,7

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 40,3 39,6 38,4 35,2 34,5 35,5 35,1 34 40,1REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 26,1 27,7 28,9 26,6 30,3 30 28,6 26,3 27,4REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 29,5 34,5 33,9 31,3 29,4 30,1 29,8 30,2 34,7

REGIUNEAVEST 32,1 29,4 27 24,1 27,3 28,8 23,4 20 25,1

URBAN 26,5 26,8 26,4 25,1 25,5 24,7 23,8 23 23,8

REGIUNEANORD‐VEST 27 26,1 25,1 25,5 23,8 20,1 23,2 23,3 20,2

REGIUNEACENTRU 27,2 30,1 29,9 26,7 27,9 26,8 24,4 24,8 22,8

REGIUNEANORD‐EST 25,2 26,5 26,3 24,5 22,2 20,4 21,6 20,9 23,8

REGIUNEASUD‐EST 30 29,1 27,7 27,1 26,8 24,4 22,2 23,9 23,6

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 30,7 29,9 32,3 30,7 30,4 31,7 30,9 29,5 28,5REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 24,9 26,5 27 26 29,3 30,1 28,8 26,8 27,8REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 18,8 21,6 20,6 17,6 17,8 17,3 18,3 15,4 21,1

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 III

Total 34,20% 34,30% 33,40% 31,20% 30,70% 30,50% 30,10% 29,60% 33,30%

Urban 26,50% 26,80% 26,40% 25,10% 25,50% 24,70% 23,80% 23,00% 23,80%

Rural 45,30% 43,80% 41,70% 38,40% 36,80% 37,40% 37,00% 36,50% 42,50%

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

24

REGIUNEAVEST 27 24,1 21,4 21 23,3 24,3 18,4 16,3 21,8

RURAL 45,3 43,8 41,7 38,4 36,8 37,4 37 36,5 42,5

REGIUNEANORD‐VEST 42,6 38,8 36,4 37,7 34 35,3 36 35,5 34,1

REGIUNEACENTRU 43,3 42,6 39,8 31,4 28,2 29,2 30,3 31,6 29,7

REGIUNEANORD‐EST 50,4 47,3 47,2 44,9 43,8 40,5 41,3 41,4 54

REGIUNEASUD‐EST 42,5 40 36,3 36,3 33 38,5 38 36,2 42,6

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 47,9 46,3 42,3 38 37 37,8 37,6 36,5 46,6REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 38 38,7 45,5 31,2 38,8 29,2 27,1 22,3 24,3REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 42,1 47,6 46 43,8 40 41,8 39,9 42,8 45,9

REGIUNEAVEST 42,8 39,6 37,3 29,8 34,5 36,9 31,9 26 29,8

Sursă:prelucrărileautorilor(dateINS)34.Înceeacepriveșteratadeocupare,situațiaestesimilară,trendul înformădeUfiinddeasemeneavizibil(după cum se observă în figura 3 demai jos). Și în acest caz, rata de ocupare dinmediul rural estemultsuperioară celeidinmediulurban. O explicație ipotetică a acestei situații este oferită de prezența tinerilorînregistrați în învățământ în zona urbană, dar și de implicarea acestora în activități economice cuproductivitatescăzută(înagriculturadesubzistență).


Figura3.Ratadeocupareînrândulpopulației15‐24ani

35. În ceea ce privește evoluția ratei de ocupare a tinerilor la nivel regional, după cum este prezentat întabelul 4 demai jos, disparitățile între regiuni sunt foarte accentuate, înmediul urban rata variind de la10,1% în cazul regiunii Sud‐VestOltenia până la 23,5 în cazul regiunii București ‐ Ilfov. În cazulmediuluirural,ratelesemnificativmairidicatevariazădela21,9%încazulregiuniiBucurești‐Ilfovla50,1%încazulregiuniiNord‐Est.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 III

Total 27,60% 28,20% 26,70% 24,30% 23,40% 23,70% 22,90% 22,50% 26,70%

Urban 20,20% 21,00% 19,70% 17,50% 17,40% 17,10% 16,20% 15,50% 17,70%

Rural 38,10% 37,50% 35,10% 32,30% 30,40% 31,30% 30,50% 29,80% 35,50%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

25

Tabel4.Evoluțiarateideocuparelanivelregional2017‐2015

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015III

TOTAL 27,6 28,2 26,7 24,3 23,4 23,7 22,9 22,5 26,7

REGIUNEANORD‐VEST 29 27,6 25,1 25,1 22,4 22,5 24,2 25 22,5

REGIUNEACENTRU 25,4 27,8 23,9 19,2 18 19 18,3 18,4 19,4

REGIUNEANORD‐EST 32,8 33,1 32,6 31,4 30,5 28,1 29,2 29,3 39

REGIUNEASUD‐EST 26,1 26,9 25,2 23,3 20,7 21,9 21,3 21,3 24,7

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 30,9 31,8 29,4 24,9 23,1 24,8 23,7 22,5 27,6REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 21,9 23,1 24,2 21,3 23,6 23,4 21,2 19,4 23,3REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 23,4 27,5 27,5 25,4 23,7 24,2 22,9 23,1 26,6

REGIUNEAVEST 26,9 23,8 21,9 19,3 21,6 23 17,8 14,5 21,6

URBAN 20,2 21 19,7 17,5 17,4 17,1 16,2 15,5 17,7

REGIUNEANORD‐VEST 23,2 22,8 20,2 18,1 17,3 15,2 16,8 18,2 16,7

REGIUNEACENTRU 21 23,1 19,9 16,1 16 17,8 15,5 14,1 16,9

REGIUNEANORD‐EST 18,1 20 17,1 16,7 15,7 14,1 15,9 14,2 19,9

REGIUNEASUD‐EST 20,3 21,7 20,2 18,7 17,7 13,4 14 15,8 14,8

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 21,2 22,9 24,2 20,6 20,1 20,9 19 18,1 17,6REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 21,2 22,3 23,4 20,4 22,3 23,5 21,1 19,5 23,5REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 11,9 12,9 12,1 10,9 11,1 11,4 10,9 9,5 10,1

REGIUNEAVEST 23,2 19,4 16,4 15,6 15,4 16,8 12,2 11,5 18,1

RURAL 38,1 37,5 35,1 32,3 30,4 31,3 30,5 29,8 35,5

REGIUNEANORD‐VEST 37 33,9 31,2 33,8 28,9 31,6 33,3 32,9 28,6

REGIUNEACENTRU 32,7 34,4 29,1 23,1 20,6 20,5 21,9 23,6 22,1

REGIUNEANORD‐EST 46,2 43,6 43,8 42,1 41,2 38,1 38,3 38,9 50,1

REGIUNEASUD‐EST 34 33,1 30,5 28,1 23,8 30,8 28,5 26,6 33,4

REGIUNEASUD‐MUNTENIA 38,6 38 32,6 27,6 25 27,2 26,6 25,1 33,3REGIUNEABUCURESTI‐ILFOV 29,1 30,5 30,8 28,3 34,5 22,9 22,2 18,7 21,9REGIUNEASUD‐VESTOLTENIA 36,9 42,5 41,5 38,8 35,2 35,8 33,3 34,8 40,3

REGIUNEAVEST 34,7 32,2 32 25,9 32,8 34,2 27,3 19,5 26,7

Sursă:prelucrărileautorilor(dateINS)36. Înceeacepriveșteevoluția tinerilorcuvârstăcuprinsă între15 și24deanidomiciliați înzona ITIDeltaDunării situația este similară cu cea de la nivel național, cunoscând un trend descendent continuu. De‐alungulorizontului2007–2015scădereageneralăestede33,18%.Maiexact,ceadinmediulurbanestedeaproape 42%, în timp ce cea dinmediul rural este semnificativmai redusă, fiindde 24,55%. Pe orizontul2013‐2015scăderilesunturmătoarele:11,47%(generală),8,09%ruralși15,58%urban.

26


Figura4.Evoluțiatinerilor15‐24aniînzonaITIDeltaDunării.

37.Lanivel județean,distribuțiaspațialăa tinerilorcuvârstecuprinse între15 și24deaniprezintăimportantedisparități,atât lanivelnaționalcât și lanivelregional (asevedea figura5demai jos).Pentruanul2015aceastădistribuțieesteprezentatăînFigura4,încarejudețelesuntincluseînșasegrupuriomogene, din punct de vedere al populației 15 ‐24 de ani domiciliate. În baza acestei reprezentăricartograficepotfiidentificațipoliideconcentrareaipopulațieicuvârstaîntre15‐24deani(județelecoloratecuonuanțăînchisă:Suceava,Iași,Bacău,Prahova,Constanța,Dolj)șideasemenea,județelecunivelscăzutalcohortei(județelecoloratecunuanțedeschise).

Sursă:prelucrărileautorilor

Figura5.DistribuțiajudețeanăapopulațieidomiciliateaRomâniei,învârstăde15‐24ani‐2015

38.Înceeacepriveștepopulațiaînvârstăde15‐24anideetnieromă,distribuțiajudețeanălanivelulanului2015esteprezentatăînfiguranumărul6.Distribuțiaesterealizatădeasemenea,astfelîncâtsăserealizezeogrupare omogenă în șase clustere, în funcție de dimensiunea cohortei. În baza acestei reprezentări

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

ITI URBAN 21223 20393 19494 18281 17108 15854 14591 13348 12317 11707

ITI RURAL 21609 21229 20870 20308 19599 18699 17738 16881 16303 15990

ITI TOTAL 42832 41622 40364 38589 36707 34553 32329 30229 28620 27697

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

27

cartograficepot fi identificați polii de concentrare (județele colorate cuo nuanță închisă:Dâmbovița,Dolj,Călărași, Buzău,Mureș și Bihor) și de asemenea, județele cu nivel scăzut al cohortei (județele colorate cunuanțedeschise):


Figura6.DistribuțiajudețeanăapopulațieidomiciliatelanivelulRomâniei,deetnieromă,învârstăde15‐24ani‐2015

3.5.EvoluțiasituațieitinerilorNEETsdelamomentuladoptăriiPOCU2014‐2020

39.Abordareadinaceastăsubsecțiunevafiunasimilarăcuceadinsub‐secțiuneaprecedentășivaincludeoanalizăde‐alungulorizontuluidetimp2007‐2015,pentruidentificareaunortrendurigenerale,iaraccentulvafipuspeevoluțiadinperioada2013–2015.40.FenomenulNEETsesteunulcareafecteazăîntreagaUniuneEuropeanășiastfel,esteesențialcaînaintearealizării analizei de nivel național, să fie avută în vedere încadrarea României în contextul european. Lanivelulanului2014rataNEETsseîncadrapentrustatelemembrealeUniuniiEuropeneîntre5,5%și21,5%,România având o rată de 17%, plasându‐se astfel pe locul 23. Fenomenul reprezintă o provocaresemnificativăpentruțaranoastră,RomâniaputândsăîșiconstruiascăpoliticiadecvatepreluânddinbunelepracticișilecțiileînvățateexistentelanivelulstatelorcareînregistreazăratesemnificativmairedusesaumairidicatedetineriNEETs.

28

Sursă:prelucrărileautorilor(dateEurostat)

Figura7.RatatinerilorNEETslanivelUE‐2014

41.EvoluțiatinerilorNEETslanivelnaționalșiregionalafostunaoscilantăde‐alungulperioadei2007‐2015.ImportantdemenționatestefaptulcălanivelnaționalapareoușoarăcreștereapopulațieiNEETsîn2015fațăde2014(aproximativ3.6%).


Figura8.EvoluțietineriNEETs‐nivelregional

42. Înceeacepriveștetrenduldelanivelregional, încazulregiunilorBucurești– Ilfov,VestșiNord‐Estsepoateobservafaptulcă,descreștereaînceputălanivelulanilor2011–2012continuășiîn2015.Din punct de vedere al distribuției teritoriale, la nivelul anului 2015, se remarcă ca poli de concentrareregiunileSud‐Muntenia,CentrușiSud‐Est.LacelălaltpolseaflăregiuneaBucureștiIlfovcaregăzduieștedoaraproximativ6%dintretineriiNEETsșiregiuneaVestcarelocalizează7%dintreaceștia.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nord‐Est Sud‐Est Sud‐Muntenia Sud‐Vest Oltenia

Vest Nord Vest Centru Bucuresti ‐ Ilfov

29


Figura9.DistribuțiaNEETs‐nivelnațional2015

43. Din punct de vedere al mediului de rezidență, evoluția populației NEETs cunoaște o creștere anumăruluideNEETsdinmediulurbancașipondereîntotalulnumăruluideNEETs,lanivelulanului2015fațăde2014.Evoluțiafenomenuluilanivelregionalrelevăcomportamentediferitealeregiunilor,astfelcă,întimpcelanivelulregiunilorBucurești–IlfovșiVestpopulațiaNEETsurbanăestemajoritară(76,57%respectiv63,46%),lanivelultuturorcelorlalteregiuni,populațiaNEETsruralăestemajoritară.Totuși,regiunileSud‐EstșiSud‐VestOlteniaprezintăcelemaiechilibratedistribuții(vezianexa2).


Figura10.EvoluțiaprocentualaaNEETsruralcomparativcuurban

11%

17%

20%10%

7%

11%

18%

6%Nord‐Est

Sud‐Est

Sud‐Muntenia

Sud‐Vest Oltenia

Vest

Nord Vest

Centru

Bucuresti ‐ Ilfov

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

RURAL 53,32% 56,06% 57,11% 57,89% 57,29% 56,99% 57,45% 59,23% 57,25%

URBAN 46,68% 43,94% 42,89% 42,11% 42,71% 43,01% 42,55% 40,77% 42,75%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

URBAN RURAL

30


Figura11.DistribuțiaregionalăaNEETspemediiderezidență‐2015

44.Laniveljudețean,prinreprezentareacartograficădinfigura12,sepotidentificapoliideconcentrareaifenomenuluiNEETs lanivelulanului2015.Giurgiu,Ilfov,Dâmbovița,Prahova,Brașov,MureșșiGalațipara fi ceimai importanțipolideconcentrarea tinerilorNEETs.NuanțeledeschisesuntutilizatepentruaidentificajudețelecegăzduiescunnumărredusdeNEETs.


Figura12.DistribuțiajudețeanăaNEETs‐2015

45. Situația tinerilorNEETs localizați înmediul urban, la nivelul anului 2015 esteprezentată în figura 13.Județelecaresedistingcapolideconcentrareînacestcazsunt:Constanța,Ilfov,Galați,Brașov,Mureș,TimișșiDolj.

Nord‐Est Sud‐EstSud‐

Muntenia

Sud‐VestOltenia

VestNordVest

CentruBucuresti‐ Ilfov

URBAN 31,47% 46,93% 33,24% 46,14% 63,46% 40,50% 36,72% 76,57%

RURAL 68,53% 53,07% 66,76% 53,86% 36,54% 59,50% 63,28% 23,43%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

31


Figura13.DistribuțiajudețeanăaNEETs,dinmediulurban‐2015

46.ÎnceeacepriveștesituațiatinerilorNEETslocalizațiînmediulrural,distribuțiajudețeanăaferentăanului2015esteprezentatăînfigura14.Județelecaresedistingcapolideconcentrareînacestcazsunt:Călărași,Giurgiu,Dâmbovița,Prahova,Brașov,GalațișiMureș.


Figura14.DistribuțiajudețeanăaNEETs,dinmediulrural–2015

47.ÎnceeacepriveșteproporțiatinerilorNEETsîntotalulpopulațieicuvârstăcuprinsăîntre15și24deani,laniveljudețean,lanivelulanului2015situațiaesteprezentatăînfigura15.Astfel,seobservăcăzonacentralăațării și zona sud‐estică prezintă ratemari ale tinerilorNEETs raportați la toatăpopulația tânără.Celemaiimportantejudețe,dinacestpunctdevederesunt:Călărași,Giurgiu,Ilfov,Galați,Covasna,HarghitașiMureș.

32


Figura15.PondereapopulațieiNEETs,întotalulpopulațieicuvârstacuprinsăîntre15‐24ani–2015

48.LanivelulzoneiITIDeltaDunării,evoluțiapopulațieitinerilorNEETsaavutuntrendgeneraldescrescătorde‐a lungulperioadei2007‐2015,totușinotabilă fiindcreștereade7,3%din2015raportată lavaloareadin2014.Demndemenționat este și faptul că,descreșterea înregistrată înmediulurbaneste superioară celeiînregistrateînmediulrural.


Figura16.EvoluțiatinerilorNEETsînzonaITIDeltaDunării

49.ÎnceeacepriveștedistribuțiaspațialăatinerilorNEETsdeetnieromă,lanivelulanului2015,situațiaesteprezentatăcartografic înhartadin figura17.Printreprincipaliipolideconcentrare înacestcazsenumărăjudețele:Călărași,Giurgiu,Ilfov,Dâmbovița,Galați,MureșșiDolj.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ITI URBAN 4981 3442 2861 2892 3241 3234 2690 1985 2675

ITI RURAL 5091 4261 3920 4265 4683 3520 4242 3742 3470

ITI TOTAL 10072 7703 6781 7157 7924 6754 6932 5727 6145

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

33


Figura17.DistribuțiajudețeanăapopulațieiNEETsdeetnieromă‐2015

34

4. Descriereaprincipalelorintervențiișiasurselordefinanțareaferente

4.1.Cerințeleșiobiectiveleanalizei

50.ConformcerințelordinCaietuldesarcini,încadrulacesteisecțiunisuntidentificatemăsurile/intervențiileceaucaobiectîmbunătățireasituațieitinerilorNEETsșitinerilorîngeneralînRomânia,șidescrisesurseledefinanțarealeacestora. Învedereacreăriiuneiimaginideansambluasupraintervențiilorcarecontribuiesau pot contribui la scăderea numărului tinerilor NEETs, analiza a impus și o evidențiere a corelării șicoordonăriiexistenteîntreacestea.4.2.Abordare

51.Prinintermediulanalizeidedocumente3aufostidentificateintervențiileplanificateși/sauimplementatelanivelnaționalșieuropean,careurmărescameliorareasituațieitinerilorîngeneralșiatinerilorNEETs,înparticular. Acestea acoperă următoarele sectoare cheie: a) ocupare4, b) formare profesională5, c) educațieinclusiv formareprofesională inițială, c) asistență socială și de incluziune, d) antreprenoriat și e) educațianon‐formală6, inclusiv voluntariat. În cadrul fiecărui sector pot fi identificate și acțiuni transversale, maiprecis concentrate înmodparticularpe creșterea capacității administrative și dezvoltarea resursei umanedincadrulunitățilorpubliceșiprivatecarelucreazădirectcutinerii învedereaîmbunătățiriiprocesuluidegestionare a acestora, prin furnizarea de servicii personalizate și de calitate. De asemena, măsuriletransversaleincludșiacțiunipentrudezvoltareainfrastructuriidedicatetinerilorșigrupurilorvulnerabile.52. Compararea și corelarea informațiilor referitoare la intervențiile care au fost avute în vedere esteesențială pentru etapa de față. De aceea, centralizarea datelor a fost făcută la nivel de prioritate deintervenție/măsură, având în vedere că la acest nivel au fost identificate, în surse publice, informațiicomparabileasuprabugetului,activitățilorfinanțateetc(dupăcumesteprezentatîndetaliuînanexa8).53.Acuratețeadatelorutilizateîncadrulacesteisecțiuniestedirectdependentădeniveluldeactualizarealinformațiilor publice aferente intervențiilor identificate. Cum fiecare program funcționează pe baza unuisistemderaportarepropriu,datelecuprivirelarezultateleobținutenuseîncadreazăîntr‐unpaliertemporalcomun. Totuși, defalcareape celedouămari perioade financiare (până în anul2015, inclusiv și după anul2015)evidențiazăcelmaibinespecificul intervențiilor identificateșiserveștescopulanalizeiaferentesub‐temeideevaluare1.4.4.3.Surseprincipaledefinanțare

54.Surseledefinanțareaferentemăsuriloridentificatesunturmătoarele: Bugetul național (prin bugetul asigurărilor pentru șomaj (BAS), bugetul Ministerul Finanțelor

Publice, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, bugetul Ministerului EducațieiNaționale și Cercetării Științifice, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și AdministrațieiPublice,bugeteleautoritățilorpublicelocaleșialtele);

3OlistăaacestoraesteprezentatăînAnexa9.4Facereferirelapersoaneledevârstăactivă,care,îndecursuluneiperioadeseaflauînunadinurmătoarelesituații:(1)aveauunlocdemuncă,segăseaulaloculdemuncășiprimeauunsalariusauremunerațieînbanisauînnatură,(2)aveauunlocdemuncăsalariat,darînperioadadereferințăerauabsenți,păstrândînsălegăturaformalăculoculdemuncă,(3)aveauun locdemuncănesalariat, iar înperioadadereferință erauprezente la lucrușiexercitauoactivitate lucrativăaducătoaredevenit, (4)desfășurauactivitățipecontpropriu (patroni, asociați),dar temporarnuerau la lucru. Sursă:www.amaniu.ase.ro5Formareaprofesionalăesteproceduraprincareseasigurăcreștereașidiversificareacompetențelorprofesionale,prininițerea,calificarea,recalificarea,perfecționareașispecializareapersoanelor încăutareaunui locdemuncă, învederearealizăriimobilitățiiși(re)integrăriiacestorapepiațaforțeidemuncă.6 ”Orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al căreiconținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și alminimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal (stresulnotării în catalog, disciplina impusa,efectuareatemelor)".

35

Contribuții private naționale (necesare derulării proiectelor implementate în cadrul programelorfinanțateprinintermediulunorinstrumentefinanciareexternecareimplicăocontribuțienaționalăînvedereaasigurăriico‐finanțării);

Inițiativa„Locuridemuncăpentrutineri”(ILMT) FondulSocialEuropean; FondulEuropeandeDezvoltareRegională; FondulEuropeanAgricolpentruDezvoltareRurală; FondulEuropeanpentruPescuit; FondulEuropeandeInvestiții BugetulAgenției ExecutiveEducație, Audiovizual și Cultură (Comisia Europeană) – Linia bugetară

15.05.55 MecanismulFinanciarSEE(SpațiulEconomicEuropean)șiMecanismulNorvegian FonduriElvețiene.

55. Din setul de intervenții identificate și descrise în cadrul acestei secțiuni fac parte măsuri care suntadresate, în mod explicit, tinerilor în general sau tinerilor NEETs, dar și măsuri care contribuie laîmbunătățireasituațieigrupuluideinteres,darcarevizeazătineriiînmodimplicit.4.4. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs,implementatepânălafinalulanului2015,șisurseleaferentedefinanțare

56.Intervențiileimplementateînintervaluldetimp2007–2015ceauvizatîmbunătățireasituațieitineriloraufostidentificatelanivelulurmătoarelorprograme(asevedeaoprezentaredetaliatăînanexa8):

MăsuriadresateînmodexplicittinerilorîngeneralșitinerilorNEETs:o POSDRU 2007 – 2013: DMI 1.1 – „Acces la educație și formare inițială de calitate”, AP 2

„Corelareaînvățăriipetotparcursulviețiicupiațamuncii”,AP4–„ModernizareaServiciuluiPublic de Ocupare”, AP 5 ‐ „Promovarea măsurilor active de ocupare” și DMI 6.2 ‐„Îmbunătățireaaccesuluișiaparticipăriigrupurilorvulnerabilepepiațamuncii”;

o POR 2007 – 2013: DMI 3.4 – „Reabilitarea/ modernizarea / dezvoltarea şi echipareainfrastructuriieducaţionalepreuniversitare,universitareşiainfrastructuriipentruformareprofesionalăcontinuă”;

o PlanuldeImplementareaGaranțieipentruTineret2014–2015–măsuriimplementatedeANOFM;

o PNDR2007–2013:Măsura112–„Instalareatinerilorfermieri”;o POP2007–2013:Măsura1.5–„Compensaţiisocio‐economice”;o Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea

accesuluiacestoralafinanţareSTART7;o Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinederilor de către

întreprinzătoritineri(SRLD)8;o ProgramulTineretînMișcare2007–2013:InițiativaOportunitățipentrutineri;o ProgramulTineretînAcțiune2007–2013:Acțiunea1.1–„Schimburidetineri”,Acțiunea1.2

–„Inițiativealetinerilor”,Acțiunea2‐„ServiciulEuropeandeVoluntariat”;o MecanismulNorvegianșiGrantulSEE:ProgramulRO10‐„Copiișitineriînsituațiideriscși

inițiative locale și regionale de reducere a inechităților sociale și promovare a incluziuniisociale”;

o ContribuțiaElvețiană:Ariatematică4.1‐„Burse,cercetareşiinstruirevocaţională”.

Măsuri care contribuie la îmbunătățirea situației tinerilor, dar care nu le sunt adresate în modexplicit:

7 În anul 2014, prin intrarea în vigoare a Legii 97/2014 ce modifică OUG6/2011 Stimularea înființării și dezvoltăriimicroîntreprinderilordecătretineriîntreprinzători,afosteliminatălimitadevârstăabeneficiariloreligibili8 În anul 2014, prin intrarea în vigoare a Legii 97/2014 ce modifică OUG6/2011 Stimularea înființării și dezvoltăriimicroîntreprinderilordecătretineriîntreprinzători,afosteliminatălimitadevârstăabeneficiariloreligibili

36

o POSDRU2007–2013:DMI3.1‐„Promovareaculturiiantreprenoriale”;o POR 2007 – 2013: DMI 3.2 – „Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea

infrastructuriiserviciilorsociale”șiDMI4.3‐„Sprijinireadezvoltăriimicroîntreprinderilor”.57.CuexcepțiaintervențiilorimplementateprinintermediulDMI3.1alPOSDRUșiaDMI3.2șiDMI4.3dincadrulPOR,toatemăsurileidentificateseadreseazătinerilorînmodexplicit.AcțiunilecefacpartedinPlanulde Implementare a Garanției pentru Tineret pentru perioada 2014 ‐ 2015, gestionate de către ANOFM,vizeazăînmoddirecttineriidincategoriaNEETs.AufostidentificateproiecteimplementateprinintermediulPOSDRU2007–2013, care seadreseazădeasemenea, tinerilorNEETs,daralecărorefecteasupraacesteicategoriinusuntmonitorizatelaniveldeAP/DMI(asevedeaanexa8,SecțiuneaA,Intervenția4).58.Majoritateaintervențiiloracoperămaimultdeunsector,finanțândunsistemdeactivitățiintegrate.Dincentralizareaacestora(anexa9)sepoateobservacăceamaimareparteaintervențiilorincludactivitățideformarecontinuă.Elesuntdeobiceiacompaniatedealtemăsurideocupareactivă9 și formare inițială(ca încazul intervențiilor POSDRU, TIA și Fonduri norvegiene și Granturi SEE) și antreprenoriat (în cazulinstrumentelor structurale – POSDRU, POR, fondurilor specifice sectorului agricol ‐ PNDR, POP șiprogramelor naționale START și SRLD). Măsurile specifice educației non‐formale și voluntariatului seîntâlnesc cu precădere la nivelul programelor adresate tinerilor și gestionate prin intermediul AgențieiExecutiveaComisieiEuropenepentruEducație,AudiovizualșiCultură(EACEA)și fondurilornorvegieneșielvețiene.59.PlanuldeImplementareaGaranțieipentruTineret2014–2015acoperăoarievastădeacțiuni(furnizândsuportfinanciarpentrutoatecele7tipuridemăsuriidentificate),însă,celeimplementatelanivelulANOFM,strictprin intermediulBAS10auvizaturmătoarele4sectoare:ocupare, formarecontinuă,antreprenoriatșiasistențăsocialășiincluziune.60.Activitățiledenaturătransversalăpotfiidentificatelanivelulmajoritățiiintervențiilor,deoarece,decelemai multe ori, în proiecte sunt incluse și măsuri de dezvoltare a competențelor de lucru cu tinerii șipersoanelece facpartedingrupurivurnerabile, lanivelulunitățilorpublicesauprivatecesuntbeneficiarealefinanțării.Totuși,încadrulanalizeidedocumenteaufostidentificateurmătoareleintervențiicevizeazăînmodspecialmăsuritransversale:

Întărireacapacitățiiadministrative:DMI1.1(Acceslaeducațieșiformareinițialădecalitate)șiAP4dincadrulPOSDRU(ModernizareaServiciuluiPublicdeOcupare);

Dezvoltarea infrastructurii: DMI 3.2 POR (Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echipareainfrastructurii serviciilor sociale) și DMI 3.4 din cadrul POR (Reabilitarea/ modernizarea /dezvoltareaşiechipareainfrastructuriieducaţionalepreuniversitare,universitareşiainfrastructuriipentruformareprofesionalăcontinuă).

9Măsurileactivealepoliticiiocupăriiforţeidemuncăacţioneazăasuprastructuriicereriişioferteideforţădemuncă,învedereaalinieriiacestorapeanumitepieţealeforţeidemuncă.Mecanismeledepromovareaocupăriiforţeidemuncăsegrupeazăîndouăcategorii:măsuricarestimuleazăcreştereacereriideforţădemuncăşimăsuricarereducofertamaredeforţădemuncă.Dincategoriamăsurilorcarestimuleazăcreştereacereriideforţădemuncă,amintim:asistenţăpentruinvestiţiile generatoare de locuri demuncă; asistenţă pentrumenţinerea locurilor demuncă; sprijin pentru angajareaşomerilorsauapotenţialilorşomeri;creştereacapacităţiiantreprenorialearegiunii;organizareaşisprijinirealucrărilorpublice;sprijinînvedereareduceriitimpuluidelucru,etc.,iardincategoriamăsurilorcarereducofertamaredeforţădemuncă: asistenţăpentrumigrarea forţeidemuncă;diverse tipuride sprijin legatedepensionarea înaintede limitadevârstă; limitarea imigraţiei forţei de muncă; extinderea perioadei de formare profesională a tinerilor, etc. Sursă:www.economiesociala.net.10PIGT2014–2015prevedeimplementareaadouăseturidemăsuri:a)intervențietimpurieșiactivareșib)integrarepe piațamuncii. Sursele de finanțare prevăzute pentru perioada 2014 – 2015 au fost: FSE, ILMT și bugetul național,incluzândcontribuțianaționalănecesarăaccesăriiinstrumentelorstructurale.Opartedintremăsurileplanificateurmauafi implementate prin intermediul POCU2014 – 2020, însă, cum liniile de finanțare nu au fost disponibile în perioadavizatăprinplanuldeimplementare,încazulacestora,amconsideratcaunicăsursădefinanțareBugetulAsigurărilordeȘomaj(Anexa7,SecțiuneaA,Intervenția12).

37

Ocupare61. Măsurile specifice sectorului ocupare includ următoarele tipuri de actiuni: orientare și consiliereprofesională11, medierea relației dintre angajator și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă șioferireaunorstimulentepentruangajatori(scutiritaxe,subvenții).62.Ocontribuțiedirectăînceeacepriveștenivelul inserțieitinerilorpepiațamunciiprinmăsuriactivedeocuparea fost identificată în cazurileurmătoare: a)AP2 aPOSDRU2007–2013 (consiliereprofesională,acordareaunorsubvențiipentruangajatori),b)AP5aPOSDRU2007–2013–„Promovareamăsuriloractivede ocupare”, adresate înmod deosebit șomerilor, în special celor dinmediul rural (consiliere și orientareprofesională,acordareaunorsubvențiipentruangajatorișifacilitareacomunicăriidintrepersoaneleaflateîncăutarea unui loc demuncă și angajatori), c) DMI 6.2 din cadrul POSDRU 2007 – 2013 – „Îmbunătățireaaccesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piațamuncii” (stimulente pentru angajatori, mediere,consiliereprofesională),d)măsurileaferentePIGT2014–2015 implementate lanivelulANOFM(acordareprimemobilitateșiinstalare,subvențiiangajatori,orientareșiconsiliereprofesională,mediereșistimulentefinanciare pentru angajatori), e) Inițiativa Oportunități Pentru Tineri din cadrul Programului Tineret înMișcare (prin facilitarea accesului la piațamuncii, în special pentru tinerii absolvenți care nu aumai fostangajațianterior)și f)ProgramulRO10,GrantSEE(măsurideconsiliereșiorientareprofesională,plasareatinerilorpepiațamuncii).Antreprenoriat63. În ceea ce privește sectorul antreprenoriatului, intervențiile specifice indentificate sunt: a) DMI 3.1,POSDRU(cursuridepregătirepentruinițiereauneiafaceri,asistențăfinanciarăpentruinițiereauneiafaceri),b) AP 4, POSDRU (cursuri de formare pentru antreprenori), c) AP 5 a POSDRU (cursuri de instruire îndomeniulantreprenoriatului,sprijinpentruinițiereauneiafaceri,înspecialpentrușomeriidinmediulrural),d) DMI 4.3, POR 2007 ‐ 2013 (achiziționare echipamente, construcție, extindere, modernizare spații deproducție și prestări servicii), e) Măsura 112 a PNDR 2007 ‐ 2013 (sprijin pentru instalarea tinerilorfermieri), f) Măsura 1.5 a POP 2007 ‐ 2013, (sprijinirea financiară a tinerilor fermieri în vedereaachiziționării primei nave de pescuit), g) măsurile aferente PIGT 2014 – 2015 implementate la nivelulANOFM (acordarea de consiliere și sprijin financiar pentru inițierea unei activități pe cont propriu), d)ProgramulStarth)ProgramulSTART(finanțareaimplementăriiplanurilordeafaceri)șii)ProgramulSRLD(investițiiînechipamente,scutiridetaxe,instruireîndomeniu).Formarecontinuă64.Majoritateaintervențiilorspecificefacilităriiinserțieipepiațamunciiatinerilorincludșiocomponentăspecificăactivitățilorde formareși recunoaștereacompetențelor.Decelemaimulteori,măsuriledinariaocupării sunt însoțite și de activități de formare și instruire profesională. De asemenea, componentaantreprenoriatincludeînmodnaturalșiocomponentădeformare.Astfel,înaceastăcategoriepotfiintegrateurmătoarele liniide finananțare:a)POSDRU prinAP2,DMI3.1,AP4,AP5,DMI6.2,b)POR–DMI4.3, c)măsurileaferentePIGT2014–2015implementatelanivelulANOFM,d)ProgramulStart,e)ProgramulSRLD,f) InițiativaOportunitățiPentruTineri din cadrulProgramuluiTineret înMișcare, g)ProgramulRO10, dincadrulGranturilorSEEșih)AriaTematică4.1aFondurilorElvețiene.Educațieșiformareinițială65.Măsurile specifice sectorului educației și formării inițiale se regăsesc cu precădere la nivelul POSDRU,care a finanțat prin DMI 1.1măsuri de sprijin pentru facilitarea accesului la educație, în special formareinițială, de calitate și AP 2 acțiuni specifice prevenirii părăsirii timpurii a școlii, reinserției tinerilor în 11 Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor încăutareaunuilocdemuncăcareaucascop:(1)furnizareadeinformaţiiprivindpiaţamunciişievoluţiaocupaţiilor;(2)evaluareaşiautoevaluareapersonalităţiiînvedereaorientăriiprofesionale;(3)dezvoltareaabilităţiişiîncrederiiînsineapersoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră; (4)instruireaînmetodeşitehnicidecăutareaunui locdemuncă.Mediereamunciiesteactivitateaprincareserealizeazăpunerea în legătură a angajatorilor cu persoanele in căutarea unui loc demuncă, în vederea stabilirii de raporturi demuncăsaudeserviciu.Sursă:Legea76/2002privindsistemulasigurărilorpentrușomajsistimulareaocupăriiforțeidemuncă.

38

sistemul educațional și integrării acestora în forme de învățământ specifice formării inițiale (învățământprofesional, învățământ liceal de filieră tehnologică și învățământ postliceal). De asemenea, InițiativaOportunități pentru tineri și Programul RO 10, mecanismul SEE, finanțează măsuri de prevenire aabandonuluișcolarșireintegrareînsistemuleducațional.Asistențăsocialășideincluziune66.Înceeacepriveștesectorulasistențeisocialeșiincluziunii,principaleleprogramecarefinanțeazămăsurimenitesădiminuezefenomenulexcluziuniisocialeșisăasigureserviciisocialedebazăpentrutineriicarefacparte din grupuri vulnerabile sunt POSDRU, prin intermediul DMI 6.2, POR prin intermediul DMI 3.2 șiProgramulRO10 finanțatprin intermediulGranturilorSEE.Aceste intervențiisuntcomplementare și includatâtmăsuri de tip „hard”,precum construirea, reabilitarea saumodernizareaunitățilorde asistență socialăpentrutineri,cât șiacțiuni„soft”ca îmbunătățirea,diversificarea șiextindereaserviciilor furnizate.PlanuldeimplementareaGaranțieipentruTinerivizează înmodexplicit tinerii ce facpartedingrupurivulnerabile,prinmăsura„Acompaniamentpersonalizatpentrutineriicuriscdemarginalizaresocială”,prinîncheiereadecontractedesolidaritateșioferireadeserviciispecifice(inclusivprinacordareadesubvențiiangajatorilordeinserțiecareîncadreazăpersoanedinaceastăcategorie).Educațienon‐formalășivoluntariat67.SpecificeacestuisectorsuntmăsurileidentificateîncadrulprogramuluiTineretînAcțiune:Acțiunea1.1„Schimburidetineri”,Acțiunea1.2„Inițiativealetinerilor”,Acțiunea2„ServiciulEuropeandeVoluntariat”.Deasemenea, Programul RO10 „Copii și tineri în situații de risc și inițiative locale și regionale de reducere ainechităților sociale și promovare a incluziunii sociale” și Aria Tematică 4.1 – „Burse,cercetareşi instruirevocaţională” acoperă și acestă arie specificămăsurilor adresate tinerilor în vederea facilitării inserției pepiațamuncii.Intervențiileidentificatefinanțeazăurmătoareletipurideactivități:mobilitățidestudiu,schimbinternaționaldeexperiențăînsectoruleducațional,susținereafinanciarăainițiativelortinerilorcuprivirelaproiectedinsectoruleducațieinon‐formale.68.Înceeacepriveștesurseledefinanțareidentificateșivaloareaalocărilor12aferenteperioadei2007–2015(informații detaliate în anexa 8), putem observa că fondurile structurale reprezintă 74% din suma totalăalocată/cheltuită în vederea implementăriimăsurilordestinate înmod explicit tinerilor și tinerilorNEETs șicelor care contribuie la îmbunătățirea situației acestora, dar nu îi vizează înmod direct (după cum estereprezentat vizual și în figura 18 demai jos). Bugetul de stat (incluzând contribuția națională necesarăaccesăriiFSE,FEDR,FEADRșiFEPșibugeteleprogramelornaționaleidentificate–STARTșiSRLDșiBugetulAsigurărilordeȘomaj)reprezintă13%dinresurselealocate,iarfondurileeuropenedinsectorulagriculturii(FEADRșiFEP)10%. Unprocentde3%provinedincontribuțianaționalăprivată, fondurilenorvegieneșimecanismulSEEșiBugetulEACEA.

12 În cazul perioadei intervențiilor implementate până în anul 2015, inclusiv, bugetul aferent in Lei a fost calculat (încondițiileîndatedocumenteledisponibilenufurnizausumeleînLei)pebazacursuluideschimb1Euro=4,164Lei(cereprezintă media cursurilor de schimb anuale ale Euro înregistrate în perioada 2007 ‐ 2015, conform Eurostat ‐http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00033&plugin=1)

39

Sursă:Prelucrărileautorilor

Figura18.Alocareabugetară(mil.Lei)aferentăperioadei2007–2015,intervențiicarecontribuieînmoddirectsauindirectlaîmbunătățireasituațieitinerilorîngeneralșitinerilorNEETs

69.Înceeacepriveșterezultateleobținute13,analizaarelevatcă,îngeneral,măsurilecuceamaimareratăderealizare vizează derularea unor cursuri de formare profesională continuă sau furnizarea serviciilor deconsiliere și orientare profesională. De asemenea, măsurile centrate pe dezvoltarea competențelorantreprenorialetindsăatingăținteleplanificate.Totuși,încazulacestormăsuriatingereatințelorpropusenucertificăfaptulcășanseledeinserțiepepiațamunciialepersoanelorcareaufăcutpartedingrupulțintăaucrescut. Însă, în cazulmăsurilor economice (subvenții) adresate IMM‐urilor și persoanelor care doresc săinițiezeoactivitateeconomicăpecontpropriu,seobservăunefectpozitivsemnificativ înceeacepriveștenumăruldelocuridemuncănoicreateșipersoanesauagențieconomiciasistanțifinanciar.Măsurilecuceamai mică rată de succes sunt, așa cum reiese în urma analizei: reinserția copiilor/tinerilor în sistemuleducațional și încheierea unor contracte de ucenicie, precum și investițiile în infrastructură socială șieducațională.4.5. Intervenții adresate în mod explicit sau implicit tinerilor în general și tinerilor NEETs,implementateîncepândcuanul2016,șisurseleaferentedefinanțare

70. Intervențiile identificate în cazul intervalului 2016 – 2020, care contribuie prin acțiunile finanțate laîmbunătățireasituațieitinerilorsunturmătoarele:

MăsuriadresateînmodexplicittinerilorNEETs:o POCU2014 – 2020:AP 1 – „Inițiativa Locuri demuncă pentru tineri”, AP2 – „Îmbunătățirea

situațieitinerilordincategoriaNEETs”,PI8.7dincadrulAP3–„Modernizareainstituțiilorpiețeiforțelor de muncă, precum serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă șiîmbunătățind satisfacerea nevoilor pieței forțelor de muncă, prin măsuri de stimulare amobilității transnaționale a lucrătorilor și prin programe de mobilitate și printr‐o mai bunăcooperare între instituții și părțile interesate relevante” și OS 6.1 – „Creșterea numărului detineriNEETsșomericuvârstaîntre16‐24ani,înregistrațilaSPOcaresereîntorcîneducațieînprogramedetipadouașansă,inclusivînprogramedeformareprofesionalăinițială”;

Măsuriadresateînmodexplicittinerilorîngeneral:

13Majoritatearezultatelordisponibilesuntaferenteperioadei2007–2014.Înpuținecazuriaufostidentificaterapoartedemonitorizarecaresăconținăinformațiirelevanteșipentruanul2015.Acesteconstatărisuntbazatedoarpemăsuraîncare țintele inițialplanificatesuntatinse,atâtpentru indicatorii realizarecâtșiderezultatmonitorizați.Totodată,estenecesar să se sublinieze că pentru intervențiile care nu vizează direct tinerii (NEETs) indicatorii stabiliți la nivel deprogramnureflectăînmoddirectcontribuțialasoluționareasituațieiacestora.Acestesituațiiaufostexclusedinanaliză.

8.173,24; 54%

3.012,26; 20%

2.001,96; 13%

1.119,07; 7%

465,34; 3%

221,38; 2% 112,42; 1%

58,99; 0%

Fondul Social European

Fondul European de DezvoltareRegională

Bugetul național

Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rulală

Fondul European de Pescuit

Contribuție națională privată

Mecanismul Spațiului Economic European

Buget Agenția Executivă Educație, Audiovizual și Cultură (CE)

40

o POCU2014–2020:AP4–„Incluziuneasocialășicombatereasărăciei”;o PNDR2014–2020:Măsura2B„Facilitarea intrării însectorulagricolaunor fermiericalificați

corespunzătorși,înspecial,areînnoiriigenerațiilor”;o Erasmus+2014–2020:Acțiunea1–„Mobilitateapersoanelorînscopeducațional”șiAcțiunea2

–„Cooperarepentruinovareșischimbdebunepractici”;o ProgramulEmploymentandSocialInnovation2014–2020:AxaEURES.

Măsuricarecontribuielaîmbunătățireasituațieitinerilor,darcarenulesuntadresateînmoddirect:

o POCU 2014 – 2020: Prioritatea de investiții 8.3 din cadrul AP 3 – „Activități independente,antreprenoriatșiînființaredeîntreprinderișiaunorîntreprinderimicișimijlociiinovatoare”șiAP5–„Dezvoltarelocalăplasatăsubresponsabilitateacomunităţii”;

o POR 2014 – 2020: PI 2.1 – „Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitareaexploatăriieconomiceaideilornoișiprinîncurajareacreăriidenoiîntreprinderi,inclusivprinincubatoaredeafaceri” șiAP9– „Sprijinirea regenerăriieconomice și socialea comunitățilordefavorizatedinmediulurban”;

o Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitareaaccesuluiacestoralafinanţare(START);

o Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinederilor de cătreîntreprinzătoritineri(SRLD);

o Erasmus+2014–2020:Sub‐programulCOSME.80. În cazul perioadei 2014 – 2020, sectorul în care au fost identificate majoritatea intervențiilor esteantreprenoriatul.Chiardacăopartedintremăsurinusuntaxateînmodparticularpeacestsector,eleincludșiactivitățideformareîndomeniuantreprenoriatuluisauasistențăfinanciarăpentruinițiereauneiafaceripecontpropriu(exemplu:POCU2014–2020,POR2014–2020,PNDR2014–2020,ProgrameleSRLDșiSTARTși Sub‐programul COSME). Axele prioritare AP4 și AP 5 din cadrul POCU sunt cele mai cuprinzătoareintervențiiidentificateînacestăperioadădefinanțare.Avândoabordareintegrată,celedouăaxefinanțeazămăsuri aplicate în majoritatea domeniilor vizate: ocupare, educație și formare inițială, formare continuă,antreprenoriat,incluziunesocialășiîncazulAP5seadaugăsectoruleducațienon‐formalășivoluntariat.90.Intervențiilecentratepemăsuridenaturătransversalăaufostidentificatelanivelul:

POCU2014 –2020prin PI 8.7 (AP3) privinddezvoltarea capacității administrative a unităților celucreazăînsectorulocupăriiforțeidemuncă,OS6.1princaresuntfinanțateșicursurideformareșiprofesionalizarepentruresursaumanădelanivelulSPO;

POR2014–2020prinAP9cevizeazăregenerareaeconomicășisocialăacomunitățilordefavorizatedinmediulurban,prindezvoltareaintegratăaserviciiloreducaționale,socialeșideformare;

Erasmus + prin Acțiunea Cheie 1 care finanțează mobilități de formare și schimb de experiențăpentrupersoanelecarelucreazăcutineri.

Ocupare91.MăsurileactivedeocuparesuntspecificePOCUAP1șiAP2(adresateînmoddirecttinerilorNEETs),darșiAP4(adresatăgrupurilorvulnerabile)șiAP5(dezvoltăriilocale).Acesteafinanțeazăurmătoareletipuridemăsuri:subvențiipentruangajatori,medierearelațieidintreangajatorișipersoaneleaflateîncăutareaunuilocdemuncă,orientareșiconsiliereprofesională,subvențiipentrumobilitateșiinstalare,șa.Deasemenea,Axa EURES a Programului European EaSI, în principal prin Proiectul ”Primul tău loc de muncă EURES”,acordă subvenții pentru instalare și mobilitate, acordă sprijin și consiliere în vederea găsirii unui loc demuncăprinintermediulPortaluluiMobilitățiiEuropenepentruOcupareaForțeideMuncă.Antreprenoriat92. După cum am menționat anterior, majoritatea intervențiilor identificate includ si măsuri specificedezvoltăriispirituluișicompetențelorantreprenoriale(cursuriformare,sesiuniinformare)șiacordăsprijinfinanaciar pentru inițierea unei activități pe cont propriu. Aceste tipuri de măsuri au fost identificate lanivelul:POCU2014–2020AP1șiAP2(adresateînmoddirecttinerilorNEETs),AP4(adresatăgrupurilorvulnerabile)șiAP5(dezvoltăriilocale),POR2014–2020PrioritateadeInvestiții2.1(axatăpedezvoltarea

41

sectoruluiantreprenorial),ProgramelenaționaleSRLDșiSTART,PNDR2014–2020prinmăsura2B(careoferă sprijin pentru tineri fermieri) și Sub‐programul COSME din cadrul Erasmus +, (adresat tinerilorantreprenori,fărălimitădevârstă).Formarecontinuă93.Activitățilespecificesectoruluideformarecontinuăpot fi identificate înprincipal încazulAP1și2alePOCU2014‐2020șivizeazăstrictcreștereașanselordeangajabilitateatinerilorcefacpartedincategoriaNEETs.CursuriledeformareprofesionalăsuntfinanțateșiprinintermediulAP4ș5alePOCU2014–2020,însăconformprioritățilordeinvestițiiaferente,măsurilesuntadresatepedeopartegrupurilorvulnerabile,înspecialdinmediulrural, iarpedealtăpartecomunităților locale.ProgramulnaționalSRLDoferăsuportpentruparcurgereaunorcursuride formare, însăcuprecădere îndomeniulantreprenoriatului.ProgramulEaSIfurnizează,deasemenea,prinAxaEURESserviciideformareprofesională,validareșicertificare.Educațieșiformareinițială94.Măsurile identificate laniveluiPOCU2014–2020și implementeprin intermediulAP4,AP5șiOS6.1finanțează acțiunimenite să faciliteze accesul tinerilor la sistemul de învățământ, să sporească nivelul deconștientizare vizavi de importanța educației prin campanii de informare, să contribuie la scăderea rateiabandonuluișcolarprinoferireaunorsubvențiipentruelevișifamilileacestora,săpromovezereinserțiaînsistemuleducațional,cuprecăderecelprofesionalșitehnic.OaltăintervențiecarefinanțeazămăsurimenitesăfacilitezeaccesuluilaeducațieșiformareinițialăesteAxaEURES,aprogramuluiEaSI2014–2020.Asistențăsocialășideincluziune95. Singura intervenție centratăpemăsuri de incluziune economică și socială este reprezentatădeAP4 aPOCU.Totuși,laacestsectoraducecontribuțiișiAP5,prinfacilitareadezvoltăriiunuisetintegratdeserviciisociale pentru comunitățile locale. AP 9, din cadrul POR 2014 – 2020, contribuie la sporirea accesului laserviciidecalitateînsectoareleeducaționalșisocial,prininvestițiiîninfrastructură.


Figura19.Alocareabugetară(mil.Lei)aferentăperioadei2014/2016‐2020,intervențiicarecontribuieînmoddirectsauindirectlaîmbunătățireasituațieitinerilorîngeneralșitinerilorNEETs

7.059,98; 62%2.141,59; 19%

1.359,64; 12%

441,36; 4%

425,7; 3%

Fondul Social European

Fondul European Agricol pentruDezvoltare Rulală

Contribuție publică națională

Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri

Fondul European de DezvoltareRegională

42

96.Dupăcumseobservăînfigura19demaisus,ceamaimarecontribuție14încadrulmăsurilordestinateînmodexplicittinerilorsaucarecontribuielaîmbunătățireasituațieiacestoraesteFSE,prinintermediulPOCU(AP1,AP2,PI8.7(AP3),AP4,AP5 șiOS6.1(AP6)).Acestareprezintă62%dinalocarea financiară totală(7.059,89milLei15).19% reprezintăalocareaaferentăFEADR, iardoar12%alocareapublicănațională (ceinclude contribuția aferentă accesării fondurilor alocate prinPOCU2014 ‐ 2020, POR2014 – 2020, PNDR2014–2020șibugetelealocateprogramelornaționaleSRLDșiSTART).CeamaimicăvaloareafinanțăriiseregăseștelanivelulPOR2014–2020șiconstituie3%dinbugetultotal.ILMT,princareestefinanațatăAP1aPOCU2014–2020,seaflăpepenultimullocînceeacepriveștevaloareafinanțării,reprezentând4%dinsumatotalăaferentă intervențiilor identificate,aspectcedenotă importanța sinergiilor între ILMT/AP1aPOCU șialteintervențiirelevante.

14 În analiza ponderilor fiecărei surse de finanțare în valoarea totală a intervențiilor care contribuie/vor contribui laîmbunătățireatinerilorîngeneralșitinerilorNEETstrebuieavutînvederefaptulcănupentrutoatemăsurile/prioritățiledeinvestițiiaufostdisponibilealocărilefinanciare.Cutoateacestea,analizaneoferăoimaginedeansambluastructuriifinanțăriiintervențiiloridentificate,calibratăîntr‐omaremăsurăpesituațiareală.15Încazulperioadeiintervențiilorimplementateîncepândcu2016,bugetulaferentinLeiafostcalculat(încondițiileîndatedocumenteledisponibilenufurnizausumele înLei)pebazacursuluideschimb1Euro=4,446Lei (cereprezintămediacursurilordeschimbanualealeEuro înregistrate în2014și2015–perioadadeplanificare, conformEurostat ‐http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00033&plugin=1)

43

5. Evoluțiaviitoareasituațieitinerilor,înbazascenariilorcusaufărăintervențiițintitespreNEETs

5.1.Cerințelecaietuluidesarcini

97.ConformCaietuluideSarcinialprezenteievaluări,echipadeexperțitrebuiesăprezinteoseriedescenariipebazacărorasăanticipezeevoluțiaviitoareasituațieitinerilordinRomânia,cusaufărăintervențiilețintitespretineriiNEETs.5.2.Metodologiespecificăgenerăriidescenariiprivindevoluțiaviitoareasituațieitinerilor

98. Plecând de la cerința caietului de sarcini am dezvoltat o serie de scenarii privind evoluția tinerilor,accentuândmai ales factorii favorizanți și factori defavorizanți unei evoluții pozitive anumărului tinerilorNEETs.99.Scenariiledezvoltatepleacădelacontextuldejadescrisîncapitoleleanterioarealeraportuluideevaluaresaualeraportuluiinițial:

EvoluțiasituațieitinerilorîngeneralșiatinerilorNEETs, Cadrul strategic, legislativși instituționalnațional relevantpentru tineri șipentru tineriiNEETs în

special, Intervențiileșisurselede finanțareexistenteșiceleplanificatepentrua tratasituația tinerilorșia

tinerilorNEETsîngeneral.100.Pentrudezvoltareascenariilorprivindevoluțiatineriloramrealizaturmătoriipași:

1. Amdeterminat dacă problemele și nevoile tinerilor în general și ale tinerilorNEETs în special aurămasaceleașidelamomentullacareintervențiileaufostplanificate(secțiunea5.3);

2. Amevaluatdacăintervențiileplanificate, înspecial intervențiiledincadrulPOCUadresatetinerilorNEETs, sunt relevante pentrunevoile actuale ale tinerilor, și în cemăsurăpot rezolvaproblemeletinerilor,pebazaanalizeilogiciideintervențieaPOCU(secțiunea5.4);

3. Amrealizat o analiză a evaluărilor și studiilordedicateproblemelor tinerilor și tinerilorNEETs înspecial,pentruaobservacaresuntcelemaibunepracticișiîncecontextdauelerezultate(secțiunea5.5);

4. AmarătatcumpoateevoluasituațiatinerilorșiatinerilorNEETs,cusaufărăintervențiilecareîiaucagrupțintășicaresuntcondițiileșifactoriicareafecteazăevoluțiileprezentate(secțiunea5.6).

5.3.Problemeleșinevoileactualealetinerilorîngeneral

101. Așa cum arată analiza politicii naționale de tineret (a se vedea anexa 10), problemele tinerilor s‐aumenținutsauchiars‐auacutizatînultimiiani.Sintetizat,problemeletinerilorsuntlegatede:

șomajulridicat, numărul mare de tineri care trăiesc în situații de sărăcie, sărăcie monetară, sărăcie extremă sau

excluziunesocială, ratamareaabandonuluișcolar, incidența mare a comportamentelor de risc pentru sănătatea tinerilor: cosum de alcool, tutun,

droguri, numărulmaredetinericareauoviațăsedentară, implicarea scăzută a tinerilor în activități de voluntariat și participarea foarte scăzută la activități

comunitareșipoliticeatinerilor.

44

102.Problemele identificatedePOCUpepiața forțeidemuncă și în sistemuldeeducație relevantepentrusituațiatinerilorNEETspotfisintetizateînurmătoarelepatrupuncte16:

Disparități pe piața forței demuncă și în distribuția tinerilorNEETspe regiuni și județe, dar și înfuncțiedegenșideniveluldeeducație,ceeacecreazăinegalitățișizonedevulnerabilitateextremă;

ParticipareascăzutălaînvățământterțiarînRomânia; Participareascăzutășiratamaredeabandonaînvățământuiprofesionalșitehnic; CapacitatelimitatăaSPOdeaoferiserviciidecalitate,personalizatepentrufiecareclient,adaptate

nevoilorpiețeimuncii.103.ConformanalizeidefundamentareaPOCU,evoluțianumăruluitinerilorNEETsdepindedesoluționareaunor provocări complexe care au contribuit la apariția și creșterea acestui grup țintă și care trebuieconsiderateînmomentulelaborăriiscenariilor.Acesteasunt:

Ratascăzutădeocuparelanivelnațional–ceeaceconducelaoconcurențăridicatăpepiațaforțeidemuncă,concurențăceafecteazătineriiceauexperiențășipregătiremaiscăzutedecâtpersoanelemaiînvârstă;

Pondereamareaagriculturii îneconomie, caregenereazăunnumărmaredepersoaneocupate înactivitățicuvaloareadaugatămicăsaudepersoaneactive;

Efectul crizei financiare asupra economiei prin desființareaunor locuri demuncă, sau limitarea șiîncetinirearateidecreareanoilocuridemuncă,cuconsecințedirecteînblocareaintrăriitinerilorpepiața muncii și disponibilitatea redusă a companiilor de a investi în dezvoltarea competențelorangajaților;

Mobilitatearedusăaforțeidemuncăintra‐șiinter‐regională; Ratascăzutădeabsolvirelaexamenuldebacalaureat; Gradulscăzutdeacceslaînvățământterțiar(universitatesauÎPV)‐doar19%dintretineriicuvârste

cuprinseîntre19‐23anidinzoneleruraleparticipălaînvăţământulterţiar,încomparaţiecu43,8%,dinmediulurban;

Desființareaîncepânddin2009așcolilordearteșimeseriiaafectataccesullaeducațiealtinerilordinmediulrural,încondițiileîncarerețeauașcolilorÎPTdinciclulsecundarsuperiorestedezvoltatădoarînmediulurban;

Slaba corelare, înmulte situaţii, a sistemului deeducație și formare cu nevoilepiețeimuncii și cucererearealădecompetențe;

Ucenicia s‐a dovedit mai puțin atractivă pentru companiile din România, atât din cauza cadruluinormativinadecvat,afondurilorinsuficiente,câtșialipseimăsurilordeîncurajareaacestorpractici.

104.Alți factori caredetermină încadrarea tinerilor în categoriaNEET conform studiilor realizate lanivel european și internațional analizate în cadrul acestui capitol (a se vedea anexa 13 pentru o listăcompletă)sunt:

Rezidențaînzoneizolate(departedezonelecuactivitateeconomicăintensă); Apartenențalaominoritatenațională(saulagrupurideimigranți); Suferințadedizabilitățișibolicronice; Experiența anterioară a părinților și apartenența acestora la grupuri vulnerabile, inclusiv șomeri,

familiimonoparentale,nivelscăzutdeeducație; Sărăcia, ca factor determinant al participării slabe la educație și formare și a nivelului scăzut de

calificare.105.Legăturadintreproblemeletinerilorșicauzelecarelegenerează,descriseînparagrafeleanterioare,esteprezentatăsinteticînfigurademaijos.

16OprezentaredetaliatăaLoIPOCUesteprezentatăînanexa11.

45

Sursă:Autoriistudiului

Figura20.CauzealerateicrescutedetineriNEET

46

106. Conform analizeimodului de evoluție a situației tinerilor în general și a tinerilorNEETs înRomânia,analizărealizatăîncapitoleleanterioare,problemeleidentificatedeStrategianaționalăîndomeniulpoliticiidetineret2014‐2020șidePOCU2014‐2020(bazatepedatestatisticedinanii2011‐2012)rămânactualeșiîn2016,prinurmareintervențiileplanificaterămânrelevantepentrurezolvareaproblemelortinerilor.5.4. Logica de intervenție a POCU și relevanța POCU pentru tinerii NEETs, inclusiv factori ce potinfluențaatingerearezultatelorșiimpactuluiPOCUasupratinerilorNEETs

107. Programul Operațional Capital Uman stabilește prioritățile de investiții, obiectivele și acțiunileasumatedecătreRomâniaîndomeniulresurselorumane,inclusivintervențiicarețintesctineriișiînmodspecialtineriiNEETsîntre16și24deani.AcesteasuntincluseînprogramîncadrulAxelorPrioritare1și2,cudiferențacăAxaPrioritară1estefinanțatădeInițiativaLocurideMuncăpentruTineri(ILMT),întimpceAxaPrioritară2reprezintăunsetdemăsuripentruasigurareaGaranțieipentruTineretșiîncadrulregiunilorcare nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri. De asemenea, Axa Prioritară 6,Obiectivul Specific 6.1. vizează direct tinerii NEETs cu scopul reintegrării lor în sistemul de educație.Indicatoriideprogramreflectărezultateleposibilealeactivitățilorpropuse.

Sursă:autoriistudiului

Figura21.LogicadeintervențieaoperațiunilorcarevizeazătineriiNEETsîncadrulPOCU

Notă:Indicatoriiderezultatsurprinșidefigurăsuntdoaroparte(ceimairelevanți)dinindicatoriiderezultatpropușideAP1șiAP2alePOCU.108. POCU își propune activarea unei proporțiimari dintre tinerii NEETs inactivi (plecând de lapremisa că nu toți tinerii NEETs au nevoie de sprijin pentru a se înregistra la SPO). Conformindicatorilorde rezultatprogramați,POCU îșipropune integrarea sau re‐integrarea în sistemuldeeducație,înschemedeformaresaupepiațamunciiapesteunsfertdintretineriiNEETsdinRomânia.

47

109. Conform evaluărilor anterioare ale POSDRU, precum și a aspectelor discutate în cadrul interviurilorrealizate, factorii cepot influențaatingerea rezultatelor și impactuluiPOCUasupra tinerilorNEETssuntatât interni, cât șiexterni (asevedea figura22demai jospentruoprezentareschematică)și înmarepartecomunicufactoriicareauinfluențatperformanțaPOSDRU2007‐2013: Factoriinternicarețindeprogram,deAutoritateadeManagementșidebeneficiari:

o AdaptareamăsurilorfinanțatedePOCUpentrutineriiNEETslaspecificulgrupuluițintă;o LansarealatimpacererilordeproiecteîncadrulPOCU;o Implementarea POCU în corelare și sinergie cu alte programe care asigură infrastructura necesară

pentrudezvoltareaeconomică,aserviciiloreducaționaleșisociale:POR,PNDR,POPAM;o CapacitateaAMPOCUdeagestionașimonitorizaproiecteleșirapoarteledeimplementare;o Capacitateabeneficiarilordeaimplementaproiecteșideaasiguraabsorbțiafondurilor;o Capacitateabeneficiarilordeafacemanagementdecazpentrufiecaretânărbeneficiar;o CapacitateaANOFMdeafinalizaregistrultinerilorNEETs.

Factoriexterni:o DeschidereamediuluideafacerilacolaborareacuSPOșibeneficiariideproiecte;o Climatulmacro‐economicfavorabilinvestițiilorșicreșteriicereriidelocuridemuncă;o Cadrullegislativ,maialesîndomeniulucenicieișistagiilor;o Existențaoferteidecalificareadaptatălacerereadeforțădemuncăamediuluideafaceri;o Implementareacomponentelorcufinanțaredelabugetuldestatdincadrulaltorstrategiirelevante;o Atitudineașieticamunciilatineriidingrupulțintă.


Figura22.FactoriinternișiexternidecaredepindeimplementareașiefectuloperațiunilorcarevizeazătineriiNEETsdinPOCU

48

110. Alte măsuri care contribuie la rezolvarea problemelor prin tratarea unor factori negativi careinfluențeazăprocesuldeintegrareatinerilorșiînspecialatinerilorNEETspepiațamunciisuntceleadresateserviciilor publice de ocupare (SPO), pe de o parte pentru identificarea și înscrierea (activarea) tinerilorNEETs, iar pe de altă parte pentru creșterea capacității SPO și pentru a oferi pachete integrate de serviciitinerilorNEETsbeneficiariaiGarantieipentruTineretsaualaltoracțiunicareîivizeazăpeaceștia,începândcudezvoltareabazeidedateintegratelanivelnaționalprivindtineriiNEETs.ToatecelelateAxeprioritarealePOCU (cu excepțiaAP7destinatăasistenței tehnice), includmăsuri carepot viza și tinerii și carepotafectasituația acestora în viitor. Ele sunt programate pornind de la aceleași probleme ale tinerilor, relevante șipentruobiectivelespecificedincadrulAP1,AP2șiAP6–OS6.1,dejaprezentate.Dupăcumesteprecizatșiîncapitolul4,măsurilecarețintesctineriiseregăsescșiîncadrulAP3,încadrulOS3.2,3.3,3.5,3.6și3.7cuțintăcătrepersoaneledeetnieromășipersoaneledinmediulrural,pentrucreștereaocupării,calificareșiîncurajareaantreprenoriatuluipotfiutilizateșipentrutineri.Deasemenea,măsuriledeincluziunesocialăprogramate încadrulAP4 șiprinCLLD încadrulAP5potaveaefecteasupra tinerilor, inclusivasupratinerilorNEETs.ÎncadrulOS4.12șiOS4.13suntvizațitineriiinstituționalizațiprinfurnizareadeserviciiintegratedesprijinînvedereaasigurăriitranziţieidelaserviciideîngrijireinstituţionalizatăcătreserviciilanivelul comunităţii, inclusiv în complementaritate cu FEDR/FEADR și în parteneriat cumediul de afaceri.MăsurilepropuseîncadrulPOCUîndomeniuleducației(AP6),măsuricarevizeazăînprimulrândtinerii,suntdezvoltatepemaimultepaliereșisuntdestinatecreșteriiparticiăriilaeducațieșiarelevanțeiacesteiapentru piațamuncii.Având învederecă țintelePOCUpentruAP3,4,5 și6nu seadresează înmoddirectșiexclusivtinerilor,nuesteposibilăoanalizăcantitativăaefecteloracestormăsurilanivelulpopulațieitinere/NEETs.5.5. Bune practici și lecții învățate în implementarea intervențiilor dedicate tinerilor și tinerilorNEETs

111.Intervențiilecarețintesctineriiîngeneralauunimpactdoveditpetermenlungîndezvoltareaviitoriloradulți.OcercetarerealizatădeConsiliulTineretuluidinIrlanda17(YouthWorkIreland,2011)șicareareînvedere evaluări ale activităților de tineret din Irlanda, Marea Britanie, Austria, Germania, Italia, Estonia,Grecia,Olanda,Norvegia,România,SpaniașiStateleUnitearatăcăbeneficiileprincipalealeactivitățilordetineretevaluate18suntprevenireasau tratareacomportamentelorșisituațiilorderisc la tineri,diminuareasemnificativă a situațiilor de comportament antisocial și/sau deviant și de delincvență juvenilă, un stil deviață mai sănătos al tinerilor și diminuarea cazurilor de depresie sau dependențe, reducându‐se astfelpresiuneapesistemeledeasistențăsocială,justițieșisănătatepublică.Deasemenea,activitățiledetineretîngeneral contribuie la scăderea incidenței abandonului școlar sau absenteismului sistematic și creștereaniveluluideîncredereșidestimădesineatinerilor.112.EvaluăriledejarealizatelanivelulstatelormembreșialtestudiișianalizealeGaranțieipentruTineretșiILMT efectuate la nivel european permit o mai bună înțelegere a fenomenului tinerilor NEETs, afenomenelordeșomajînrândultinerilorșiderenunțaretimpurielaeducație(fieabandonșcolar,fiedeciziadeanucontinuastudiile laniveluleducației terțiare). În întreagaEuropă, șomajul tinerilorestedeaproximativtreiorimaisensibillacreștereeconomicădecâtșomajulcelorlaltecategoriidevârstă(Banerjiet

17ConsiliulTineretuluiesteoorganiațiereprezentativăatinerilorșilucrătorilordetineretdinIrlanda,partenerdedialogalinstituțiiloreuropeneșinaționale.18Pentruodescrieremaipelargaconstatărilorșirezultatelorevaluăriloranalizateasevedeaanexa12.InAnexa1suntenumeratestudiiledeevaluareutilizate.

49

al.2014)19.Darmodul încareratadeangajareatinerilorvariazăîntimpeste foartediferitde launstat laaltul și depinde de caracteristicile structurale ale piețeimuncii din fiecare țară, ceamaimareproporțieașomajuluilatinerifiindtotuțidirectlegatăderatașomajuluiînrândulrestuluipopulațieișidecerereadeforțădemuncă din economie (de exemplu Scoția sau Irlanda ‐ Guvernul Scoției, 2016; Departamentul pentruEducație și Competențe, Guvernul Irlandei, 2015). Pe de altă parte, există țări în care problema șomajuluitinerilor și renunțării timpurii laeducațieesteuna sistemică, rămânândcrescută șidupăanul2013,acestafiind cazul statelormembre din sudul și estul Europei. Este evident că, în cazurile în care rata crescută atinerilorNEETs este o problemă sistemică este necesară tratarea cauzelor care generează șomaj, abandonșcolartimpuriușiratescăzutedeparticiparelaînvățământulterțiar.113. Evaluările și studiile asupra Garanției pentru Tineret și ILMT realizate la nivel european permitrealizareaunordiferențierialegrupurilorțintă,caresăpermităomaibunățintireamăsurilorprogramate(Eurofund,2012;GuvernulScoției,2016).Astfel,evaluărilerealizateaccentueazăfaptulcăînrândultinerilorNEETstrebuiesăsefacăodistincțieclarăîntredouăgrupuricunevoitotaldiferite:

tinericaredindiferitemotivesunt„maideparte”depiațamunciișiaunevoiedesprijinsuplimentarconsistent pentru a fi integrați pe piațamuncii, pentru a obține o calificare sau pentru a porni oafacere(aaveaoinițiativăantreprenorială);

tinericaresuntmultmaipregătițipentrupiațamuncii,auunniveldestulde înaltdecalificare,auabilitățidezvoltatepentrumuncășisuntmotivați.

114.Studiilerealizatepânăînprezentaratăcă,pentrutineriicaresuntpregătițipentrupiațamunciicelemaieficacemăsurisuntceledeconsilierepersonalizatășiorientarepepiațamuncii,altemăsuriprezentândrisculdeaîntârziadefaptintegrarealorpepiațaforțeidemuncășicrescând,astfel,înmodartificialperioadaîncareeisunt șomeri. Așa cum arată un studiu realizat în Suedia (Forslund, A, 2016), pentru acești tineri, ceamaieficientă metodă pentru ca ei să găsească un loc demuncă este să caute activ unul, nu să continue să sepregătească pentru el. De asemenea, pentru același grup țintă de tineri pregătiți pentru piața munciievaluările realizate (Guvernul Scoției, 2016; Departamentul pentru Educație și Competențe, GuvernulIrlandei,2015)aratăcăinvestițiileînsubvențiiacordateangajatorilorsepotdovediineficiente,deoareceaceștiangajatori ar angaja oricum tineri, dată fiind nevoia lor de forță de muncă și pregătirea relativ bună atinerilor.115.Înceeacepriveștemăsurilepreventive–pentruaprevenicatineriicuriscdeadeveniNEETsăintreefectivînaceastăcategorie–oseriedeproiecteșiprogrameaufostevaluatedeunstudiurealizatînMareaBritanie cu privire la programe implementate înMarea Britanie, StateleUnite, Canada, Australia, dar și laprogramededetipul”Adouașansă”promovateînEuropadeComisiaEuropeanăîncădin2011(Britton,j.et.al.,2011).Acestaaarătatcăsituațiasocio‐economicăatinerilorșibackgroundulpărințilorestecelmaiputernicpredictoralrisculuideadeveni șidearămâne tânărNEETpentruoperioadămai lungădeunan. Înacestcontext, au fost identificate șase categorii generale demăsuri preventive și a fost analizat impactul lor încadrulmaimultorprogrameșiproiectedinspațiulanglo‐saxon,acesteafiindprezentatesinteticîntabeluldemaijos.

19 Aceasta se explicămai ales prin faptul că tinerii sunt în principal angajați în sectoaremai sensibile la creșterea șiscădereaeconomică,așacumsuntconstrucțiile,șicăformeledeangajarealetinerilor–muncătemporară,contractepeperioadădeterminată,contractecutimpparțial–sunteleînselemai„fragile”.

50

Tabel5.SuccesulmăsurilordeprevenirearisculuicatineriisăintreîncategoriaNEET

Măsurideprevenire Succes Observații

Sprijinfinanciar ✓ Datedisponibiledintr‐unnumărmaredeintervențiiRatămaredesuccesdovedităpetermenscurt

Educațievocațională ✓ Datedisponibiledintr‐unnumărmicdeintervențiiSuccesdoveditpetermenlung

Cursuridecompensare

✗ Măsurilepentrucareexistădatenusuntsuficientdețintitepentruagenerarezultate

Consiliereîncarieră ✗

Cursuriderecuperare(inclusiv

programeADouaȘansă)

✓ Datedisponibiledintr‐unnumărmaredeintervențiiSuccesdoveditpetermenlung

Programecomunitare

✓ DateeterogenedisponibileAdaptabilitatefoartemarelagrupulțintă

Sursa:Britton,J.et.al.,2011116.Dincolodemăsurilepreventive, însituațiatinerilorNEETs,ComisiaEuropeanărecunoașteimportanțaactivităților de identificare și activare a tinerilor și a dezvoltat un instrument de schimb de bune practicipentruserviciilepublicedeocuparepentruaceastăactivitate(ComisiaEuropeană,2015).Concluziaacestuimaterialestecădezvoltareadeparteneriate (ca încazulproiectelorpilotdinSpania și Irlanda) șimuncadeterenaunororganizatoricomunitarisaulucrătorisocialicaresămeargădinușăînușăsausăcunoascăfoartebine comunitățile în careactivează seaflăprintre celemaide succes instrumentede identificare șiactivare(outreach).117. În ceea ce priveștemăsurileactivedeocupare, și acesteapot fi grupate și prezentate înmaimultefeluri. Carcillo și Schmidl au analizat o serie mare de proiecte din Austria, Danemarca, Estionia, Franța,Slovenia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Ungaria, proiecte care au inclusmăsuri active de ocupare în toată Europa, bazându‐se pe evaluarea beneficiarilor finali, folosind patrucategorii principale de măsuri. Rezultatul sintetic al cercetării asupra măsurilor active de ocupare esteprezentatîntabeluldemaijos.

Tabel6.SuccesulmăsurilordeprevenirearisculuicatineriisăintreîncategoriaNEETs

Măsurideocupare Succes Observații

Formareprofesională ✓/✗ TrebuieadaptatelacerințelepiețeimunciilocalePotdescurajaparticiparealaeducație/creșteabandonulșcolar

OrientareprofesionalăInformareConsiliere

Medierepepiațamuncii

✓ Condițiaesteoferireadeserviciipersonalizateșiadaptate

Subvențiiacordatelaangajare

✓/✗

PotfinesustenabilePotfiineficientePotstopacreșterisalarialepetermenmediușilung

51

Programedemuncăînsistemulpublic

✗ DatedisponibiledoarînFranțașiGermaniaNudemonstreazăsuccespetermenmediușilung

Sursa:Caliendo,M.,șiR.Schmidl,2016117.Oseriedeaspectemerităreținute,deșicelemaimultestudiirealizatesereferălaprogrameșiproiecteimplementateînvestulșinordulEuropeiși,așacumamarătatlaînceputulacesteisecțiuni,profilultinerilorNEETsși cauzele careduc la șomajul crescut în rândul tinerilor suntdiferite înaceste țări fațădeceledinRomânia.Astfel,bunepracticiidentificatedeanalizadefațăsunt:

SegmentareagrupuluițintădetineriNEETsînfuncțiedegradulde„pregătirepentru”/„apropierede”piațamuncii;

Planificareaoperațiunilordeoutreachcuincludereaactivitățilordeterenșialucrătorilorcomunitaripentrurealizarealor;

Realizarea de „investiții” înmăsuri de prevenire amanifestării riscului de a fi NEET, incluzând înprimul rândmăsuri de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și în al doilea rând alte activități detineret(chiardacăacesteanusunteligibilepentruILMT,eleputândfifinanțatedinFSE);

Oanalizăînprofunzimeagrupurilorțintă,beneficiariloreligibilișiațintelorderezultatalemăsuriloractivedeocuparepentrucaacesteasănufiedoareficace,cișieficiente;

Furnizareadeformareprofesională(calificare)îndomeniileeconomiceemergentesauîncreștereînzona/localitateadincareprovinbeneficiariifinali.

119.Așacumrezultădinevaluareaad‐hocaintervențiilorPOSDRU2007‐2013pentrutineri(MinisterulFondurilor Europene, 2014), programul dedicat capitalului uman din România din precedenta perioadăbugetarănua inclus sistematic obiective,măsuri și indicatori dedicate tinerilor.Au fost însă identificate oseriededomeniimajoredeintervențiecarevizauexplicittineriișioseriededomeniimajoredeintervențiecarevizauimplicittinerii.Concluziileevaluăriiaufostcămăsurileimplementateavândcagrupțintătineriiaufostrelevanteșieficace,conformconsultăriiprinsondajabeneficiarilor finali tineri, înciudaabsențeiunuisistem performant de monitorizare a realizării indicatorilor programați și a raportului dintre aceștia șinevoileinițialidentificate.5.6.ScenariiprivindevoluțiaviitoareatinerilorNEETscușifărăintervențiilecareîivizează

120.EvoluțiaviitoareasituațieitinerilorcușifărăintervențiilecarevizeazătineriiNEETsdepindedemodulîn care aceștia ies din categoria tinerilorNEETs și sunt integrați în educație sau formare profesională saugăsescunlocdemuncă.DiferiteletraiectoriigenericedeevoluțieatinerilorNEETssuntprezentateînfiguranumărul 23 de mai jos. Aceasta arată care sunt principalele categorii de tineri în raport cu piața muncii(angajați,șomeri,inactivietc.)șicaresuntmodurileîncaretineriitineriiNEETs(categoriileșomerișiinactiviînafarasistemelordeeducațiesauformareprofesională)potsăevoluezecaurmareadiferitelormăsuri–în(1)angajați,(2)șomeriînprocesdeformareprofesională,(3)inactiviîneducațiesauformareprofesională,finanțateșițintitepentruaîșiîmbunătățisituația.

52


Figura23.StructurapopulațieitinereșitraiectoriiînurmaintervențiilorcarețintesctineriiNEETs

121. În completarea POCU 2014‐2020, evoluția viitoare a situației tinerilor și a tinerilor NEETs estesubstanțial dependentă și de eficacitatea implementării altor programe cu finanțare europeană, având învederecă,așacumafostidentificatînsecțiunileanterioare,acesteaconstituieprincipalasursăprincareseimplementează diferite măsuri. Totuși, cuantificarea distinctă a efectelor acestor măsuri asupra tinerilorNEETsnuesteposibilă,șidinacestmotivnuaupututfiluateîncalculîndezvoltareascenariilorprezentatemaijos.Pedealtăparte,aupututfiluațiîncalculindicatoriiprevăzuțidePlanuldeImplementarealGaranțieipentruTineret, pentruo imaginemai exactă a impactuluipe care toatemăsurileprogramate, inclusiv celeimplementatedeANOFMcufinațaredinBAS,îlpotaveadacăsuntimplementateconcertat.122. Având în vedere cele menționate, se pot dezvolta două scenarii privind evoluția tinerilor fărăintervenții POCU care țintesc tinerii NEETs și o serie de scenarii privind evoluția tinerilor cuintervențiiPOCUce țintesctineriiNEETs.Toateacestescenariisunt ipoteticeșisebazeazăpeoseriedepremisefărădecareacesteprognozealeevoluțieiviitoareatinerilornusepotrealiza.Avândînvederepedeo parte cadrul de timp al implementării POCU, iar pe de altă parte perioadele vizate de diferite strategiinaționalecareprevădmăsuriasupratinerilorNEETs,amanticipatevoluțiaacestorapânăînanul2020.5.6.1.ScenariiprivindevoluțiatinerilorfărăintervențiițintitespretineriiNEETs123. În absența intervențiilor care țintesc tinerii NEETs, evoluția viitoare a situației tinerilor poate fianticipatăținându‐secontdedoiparametri:

a. evoluțiademograficăapopulațieitinere;b. creștereaeconomică,caprincipalfactordecreștereacereriideforțădemuncă,darșiaofertelorde

formareprofesională;124.Scenariul1.Înceeacepriveșteevoluțiademografică,sepoateobservaoscădereanumăruluitinerilorcacifrăabsolutădarșiproporționalîntotalulpopulației,scăderecesevamențineșiînurmătoriiani.Înacest

53

context,numărulabsolutaltinerilorșomerișialtinerilorNEETsșiproporțialorîntotalulpopulațieivascădeacaefectalevoluțieipurdemograficeatinerilor.EvoluțiainfluențatăexclusivdedemografieasituațieitinerilorNEETs este prezentată în figura 24 care surprinde numărul estimat de tineri NEETs în 2015 și numărulpreconizatpentru2020.


Figura24.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs,scenariul1

În2020cohortadevârstă15‐24aniva însuma2.280.164persoane, în scăderecuaproximativ200.000depersoanecomparativcuanul2015,avândînvederecătinericareîn2015au20‐24ani(1.311.659persoane)vorieșidingrupuldevârstățintitdeILMTșiaceastăcohortăvafiînlocuitădecohortadetinericareîn2015au 10‐14 ani formată din 1.130.548 persoane. Ca urmare, păstrând proporția tinerilorNEETs în categoriapopulațieicuvârstacuprinsăîntre15și24deani, în2020vomaveaunnumărestimatdetineriNEETsdeaproximativ 369.548 persoane. În termeni procentuali, reducerea populației NEETs este de aproximativ6,35%,doarluându‐seîncalculevoluțiademograficăapopulațieidinRomânia,fărănicioaltăintervenție.125. Scenariul 2. În ceea ce privește evoluția economică, conform previziunilor făcute de către TradingEconomics(http://www.tradingeconomics.com/romania/gdp‐growth‐annual/forecast),Româniavaavea în2020ocreștereeconomicădeaproximativ3,35%20.Scenariuldezvoltatiaînconsiderareaceastăpreviziunedecreștereeconomică,dateleINSprivindevoluțianumăruluipopulației21,dateleINSșialeBănciiMondialepentru stabilirea relației dintre creșterea economică și populația ocupată22. Având în vedere toate acesteelemente,sepoateprevizionaocreștereanualăde1,29%apopulațieiocupate.Acest lucruvaduce înanul2020 laopopulațieocupatăde9.353.688persoane.Diferențadintrepopulațiaocupatădin2020șiceadin2015 va fi de 692.688 persoane. Totuși ipoteza noastră este că50%dinaceastădiferențăde692.688,adică 346.344 persoane, va reprezenta persoane nou ocupate, iar acest număr de persoane nouocupatesevadistribuiproporționalpegrupedevârstășiastfelputemdiscutade54.782persoaneocupate încohorta15‐24deani.23 Cele54.782persoanenouocupate vor fi scăzutedin valoareaNEETsprevizionată în cazul scenariului anterior și astfel, vom discuta de 314.766 persoane NEETs. EvoluțiainfluențatădedemografieșicreștereaeconomicăasituațieitinerilorNEETsesteprezentatăînfigura25caresurprindenumărulestimatdetineriNEETsîn2015șinumărulpreconizatpentru2020,dacăefectulanticipatalcreșteriieconomicesevamanifestaasupratinerilorNEETsșiaceștiavorfiangajați.

20AcesteestimărisuntrealizateprinmodelareeconometricăcumodeleARIMA.21PopulațiatotalăaRomânieiînvârstăde15‐64deanireprezintăînanul201515.560.834persoane.Populațiaînvârstăde15–24deanireprezintă2.461.275persoane.Acestevaloriduclaunraportde15.82%(Persoane15‐24/Populație15‐64)(dateconformINS)22Lanivelulanului2014s‐aînregistratconformWorldBankocreștereeconomicăde2,78%,iarconformINSpopulațiaocupatăreprezintaîn20148.661.000persoane,încreșterecu1,07%fațădeanul2013.23Ipotezeajustateînurmarezultatelorpaneluluideexperți.

350000

360000

370000

380000

390000

400000

NEETs‐2015 NEETs‐2020Serie1 398901 369548

54


Figura25.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs,scenariul2

126.Întermeniprocentuali,încadrulscenariului2reducereapopulațieiNEETsestedeaproximativ21,09%.Pe de altă parte, trebuie însămenționat în cazul acestui scenariu că adesea creșterea economicămedie seasociazăcuocreșterea inegalităților sociale șiagravarea situațieipersoanelorvulnerabile. Înacestcontext,scenariulprezentatesteunuloptimist,iarrealizareasaesteposibilădoardacăalăturidecreștereaeconomicăsuntimplementatepoliticișiprogramededezvoltaresocialășicombatereainegalităților.5.6.2.ScenariiprivindevoluțiatinerilorcuintervențiițintitespretineriiNEETs127.Scenariul3.UnscenariucepoatefidezvoltatprivindevoluțianumăruluidetineriNEETsestescădereaacestuinumărcaurmareaimplementăriimăsurilordeprevenireaabandonuluișcolar.Scădereaabandonuluișcolarpoate fianticipatădoar înraportcu implementarea integralăastrategieiprivindreducereapărăsiriitimpuriiașcolii,careîșipropunecapânăîn2020săprevinăabandonultimpuriualsistemuluieducaționalpentruunnumărde92.000decopiișitinericuvârsteîntre11și17ani24.Presupunândodistribuțieegalăpevârste,vomconstruiscenariulnostrubazatpemenținereaîneducațieaunuinumărde26.000detineride16și17anipână în2020,tinericareastfelnuvormaideveniNEETs.Astfel,valoareatinerilorNEETs lanivelulanului2020vaficalculatăscăzând26.000persoanedinvaloareaNEETscalculatăînscenariul1.

24PrincipalasursădefinanțarepentruimplementareamăsurilorprevăzutedestrategiapentruprevenireaabandonuluișcolarestetotPOCU.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

NEETs ‐2015 NEETs ‐ 2020

NEETs 398901 314766

55


Figura26.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETs

Întermeniprocentuali,reducereapopulațieiNEETsestedeaproximativ13,87%,așacumrezultădinfigura26demai sus, careprezintă evoluția situației tinerilorNEETs influențatădedemografie și demăsuriledeprevenire a părăsirii timpurii a școlii, respectiv numărul estimat de tineri NEETs în 2015 și numărulpreconizatpentru2020dacămaimulțitinerivorrămâneînsistemuldeeducație.128.Scenariile4‐6.După cumamprezentat anterior, POCUeste relevantpentruproblemele tinerilordinRomâniașialetinerilorNEETsînmodspecial,iarlogicadeintervențieîșipropunetratareaacestorproblemecuanticipareatuturorcelortreitraiectoriiposibiledeevoluțieatinerilorNEETsprezentateînfigura23:

1. Reintegrareaîneducație;2. Obținereauneicalificăriprinformareprofesională;3. Angajarea/(re)integrareapepiațamuncii.

129.SingurulelementcepoatefianticipatdincadrulmăsurilorcarețintesctineriiNEETs(AP1,AP2șiOS6.1)este gradul de realizare al țintelor POCU. În acest sens, pot fi dezvoltate două scenarii privind evoluțianumăruluidetineriNEETspânăîn2020:

Scenariulpesimist–carepresupunecă,datăfiindîntârzierealansăriicererilordeproiectePOCU,lanivelulanului2020sevorrealizaintegralțintelestabiliteîncadruldeperformanțăalPOCUpentruanul2018.Anticipările realizatepleacăde lapremisa că realizarea țintelor indicatorilordeoutputdincadruldeperformanțăalPOCUsereflectăproporționalînrealizareațintelorderezultatcareducdirectlascădereanumăruluitinerilorNEETs.Astfel,înceeacepriveșterealizareațintelorprogramatelanivelulanului2018,anticipămatingereaa100%dințintaprogramatăpentruAP1și29%dințintaprogramatăpentruAP2șiOS6.1.

Scenariuloptimist–carepresupunecăpânăîn2020sevorrealizațintelestabiliteîncadrulPOCUînproporțiede50%fațădeținteletotaleprogramate.ÎnceeacepriveșteAP1,cadruldeperformanțăal POCU programează realizarea integrală a țintei în 2018, urmându‐se a se realiza o realocarebugetarăpentru ILMT lanivelulcomisiei.Scenariiledezvoltatesebazeazăpepremisacă, încadrulscenariuluioptimistțintelerealizatepentruAP1vorcreșteproporționalcuțintelerealizateîncadrulAP2.25

25Dată fiindperioadade timpnecesarăpentru abordareaprogramului și pentru lansarea apelurilornu este corectă oîmpărțireproporționalăaindicatorilorla70%pânăîn2020,chiarșipentruscenariuloptimist.Scenariileaufostvalidateprinpaneluldeexperți.

300000

320000

340000

360000

380000

400000

NEETs‐2015 NEETs‐2020Serie1 398901 343548

56

Scenariul optimist care include suplimentar Planul de Implementare ale Garanției pentruTineret–carepresupuneunnumărsuplimentarde5.000detineriangajațianual(adică25.000detineriangajațiînperioada2016‐2020).

130. Astfel, țintele ce pot fi atinse la nivelul anului 2020, avute în vedere la dezvoltarea scenariilor suntprezentateîntabeluldemaijos.

Tabel7.AnticiparearealizăriițintelormăsurilorPOCUcarețintesctineriiNEETspânăîn2020

Scenariulpesimist Scenariuloptimist ScenariucuPIGTNr. tineri care se reîntorc lașcoală

AP6– OS1.6

6.608 11.393 11.393

Nr. tineri care găsesc loc demuncă sau încep o activitateindependentă (și menținacesteapetermenlung)Includeșinr.detinericarevorfiurmat un program de formareîncadrulPOCU26

AP1 29.500 39.235

87.781AP2 13.599 23.446

TOTAL–tinericarenumaiaparțincategorieiNEET

49.707 74.074 99.074

Sursă:POCUșiPIGT131. În figura29demai josesteprezentatmodul încarepoatescădeanumărulde tineriNEETsdacăsuntatinsețintelePOCUconformcriteriilorșiraționamentelorprezentatemaisus.ÎntimpcecoloanadinstângaprezintănumărulestimatdetineriNEETsîn2015,următoarelecoloanereprezintăcomparativmodulîncares‐arputeamodificanumăruldetineriNEETsîn2020astfel:încoloanaNEETs‐2020‐DesteprezentatnumărultinerilorNEETsafectatexclusivdeevoluțiademografică; în coloanaNEETs‐2020‐PesteprezentatnumărultinerilorNEETsafectatdeevoluțiademografică(scenariuldemografic),șideimplementareaPOCUcusuccesmoderat (scenariul optimist); în coloanaNEETs‐2020‐Oeste prezentatnumărul tinerilorNEETsafectatdeevoluțiademografică,șideimplementareaPOCUcusuccesmare(scenariuloptimist);iarîncoloanaNEETs‐2020‐PIGTesteprezentatnumărultinerilorNEETsafectatdeevoluțiademografică,deimplementareaPOCUși de implementareaPIGT cu succesmare (scenariul optimist cu includereaPIGT). În termeni procentuali,reducerea populației NEETs în urma aplicării țintelor atinse de POCU în anul 2020 este de aproximativ:13,45%(scenariupesimist),20,04%(scenariuoptimist)și26,81%(scenariuPIGT),fațădevaloareaaferentăscenariuluidemografic.

26Schimbareoperatăînurmarezultatelorpaneluluideexperți.

57


Figura27.ValoareaestimatăapopulațieidetineriNEETscuintervențiaPOCU

132. Menționăm că scenariile optimiste și PIGT nu pot fi combinate cu variantele scenariului pesimistdeoareceacțiuniledescrisesuntsimilare.Maiexact:

scenariulPIGTșiindicatorulAP6–OS1.6nusepotrealizaindependent. scenariuloptimistșiindicatoriiAP1șiAP2nusepotrealizaindependent.

133.Dupăcummenționamînparagraful121,materializareascenariilorcreionatemaisusdepindedefactoriiexterni și interni identificați, bunele practici și lecțiile învățate identificate în secțiunile anterioare. Dintreacesteacelemaiimportantesunt:

Succesul implementării măsurilor active de ocupare pentru integrarea tinerilor pe piața munciidepinde de succesul activităților de identificare și înscriere la SPO (outreach), pentru care ceamaibunăpracticăidentificatăestemuncadeterenculucrătoricomunitari;

Eficacitatea măsurilor aplicate tinerilor NEETs depinde de realizarea cu acuratețe a segmentăriigrupuluițintădetineriNEETsînfuncțiedegradulde„pregătirepentru”/„apropierede”piațamunciișide vulnerabilitățile care îiafectează (de exemplu: lipsă de acces și locuirea în zone izolate, lipsă deeducație, lipsaresurselormateriale).Aceastăsegmentarepoate fi făcutăprin intermediulghidurilorspecificealePOCU.

Existădisparități inter‐ și intra‐regionale în ceeacepriveștenumărul tinerilorNEETs,generatedecerereadeforțădemuncășideratamigrațieidinfiecareregiune.AmeliorareaproblemelortinerilorNEETsdinzoneleîncarecerereadeforțădemuncăestescăzutădepindedeimplementarealaacelnivelamăsurilordeîncurajareșisusținereamobilității,planificateatâtprinPOCUcâtșidealtestrategiișiprograme;

Tineriidinzonele izolatedinmediulruralseconfruntăcuproblemedeacceslaeducație, formareșilocuridemuncă,deoareceacesteanusuntdisponibileînlocalitățilelor.AplicareauniformădinpunctdevedereteritorialamăsurilorplanificatedePOCUnupoaterezolvaproblemaacestortineri;

Succesul pe termen lung al reintegrării în educație și al calificărilor prin formare profesionalădepinde de adaptarea acestora la nevoile piețeimuncii. În acest sens, succesul pe termen lung almăsurilorcarevizeazătineriiNEETsdepindedesuccesulmăsurilorcarevizezăeducațiaîncadrulAP6 și careauefect asupra tinerilor;Unaltmecanismcare contribuie la îndeplinireaacestei condițiieste cel de stimulente oferite angajatorilor pentru crearea de locuri de practică pentru elevi încompanii(inclusivstagiidepregătirepractică),așacumprevedestrategiaprivindreducereapărăsirii

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

NEETs ‐2015 NEETs‐2020_D

NEETs‐2020_P

NEETs‐2020_O

NEETs‐2020_PIGT

NEETs 398901 369548 319841 295474 270474

58

timpuriiașcolii,pentruunnumărde154.746elevipentrucarescadconsiderabilșanseledeaintraîncategoriaNEETdupăcefinalizeazășcoala.

Creșterea relevanței învățământului profesional și tehnic în România și prin urmare creștereaniveluluideeducațieșidecalificareatinerilorcarenudorescsăurmezeînvățământteoreticșistudiisuperioare, este dependentă de dezvoltarea infrastructurii pentru acest tip de învățământ,programatăîncadrulPOR2014‐2020șidedezvoltareaparteneriatelorcumediuldeafaceri;

DepășireavulnerabilitățilormultiplecucareseconfruntăuniidintretineriiNEETs,așacumreiesedinanaliza situației lor și din analiza problemelor și nevoilor tinerilor din această secțiune, estedependentădeimplementareamaimultormăsuri,inclusivceleplanificatedePOCUîncadrulAP4șiAP5,dar în sinergie cu celeplanificate în cadrulPOR2014‐2020pentru infrastructură socială. Laacesteaseadaugăsuplimentar implementareaprogramelorguvernamentalenaționale îndomeniulcombaterii sărăciei (peacele componente carenuvoravea finanțareeuropeană), și alteprogramecareaucascopincluziuneasocială;

Programele de învățare non‐formală și de stimulare a voluntariatului în rândul tinerilor, cum esteprogramul Erasmus+, au capacitatea de a crește gradul de pregătire pentru piața muncii, de adezvoltacompetențenoncognitive27,fiinddeterminantepentruschimbareaatitudiniitinerilor.Totuși,număruldeparticipanțilaacesteprogrameșimaialesnumăruldeparticipanțivulnerabililaacesteprograme este încă mic față de numărul total al tinerilor care au nevoie de aceste intervenții.DezvoltareaacestoractivitățidetineretestedependentădeadoptareașiasumareaguvernamentalăaplanuluideacțiunipentruimplementareaStrategieinaționale îndomeniupoliticiidetineret2014‐2020,careincludeprintreprioritățilesaleeducațianon‐formalășivoluntariatul.

134. Punctual, cu privire la eficacitatea și eficiența unor măsuri, lecțiile învățate evidențiate de analizacomparativăamăsurilorcețintesctinerii,aratăcă:

Subvențiile oferite angajatorilor și măsurile de consiliere, orientare profesională se pot dovediineficienteîncondițiileîncaretineriibeneficiarifinaliaiacestormăsuriarfigăsitunlocdemuncășifărăsprijinulunuiprogrameuropean;

Stagiiledeuceniciefuncționeazădoarînsistemeîncareaceastăformădesprijinestebinedezvoltatășiaretradiție,ceeaceînseamnăcăafostmodificatăîntimppentruarăspundecâtmaibinenevoilorangajatorilor.

27UNICEFșiAsociațiaROI,2016.Dezvoltareaabilitățilornon‐cognitive laadolescențiidinRomânia, studiuprezentat îndatade2martie2016laCasaONUîncadruluneimeserotunde.

59

6. PrincipalelelecțiiînvățatedinimplementareaintervențiilorsimilarefinanțatedinFSEînRomânia

135. În tabelul următor prezentăm principalele lecții învățate din implementarea intervențiilor similarefinanțatedinFSEînRomânia,evidențiateînraportulaferentEvaluăriiad‐hocaintervențieiPOSDRUprivindtineriiprecumși în rapoarteloranualede implementarePOSDRU2007‐2014, șimăsura în careacesteaaufostpreluatedePOCU2014‐2020.Precizămcă lecțiile învățate (de învățat) conformrapoarteloranualedeimplementarenusuntspecificeintervențiilorPOSDRUcareauvizattineriișitineriiNEETs,cisuntvalabilelaniveldeprogram.

Tabel8.PreluareaînPOCUalecțiilorînvățatedinimplementareaPOSDRU

Lecții învățatedin implementarea intervențiilorsimilarefinanțatedinFSEînRomânia

PreluareînPOCU2014‐2020

Pentru viitoarea perioadă de programarerecomandarea este de a include în programuloperaționalmăsuri:(1) destinate exclusiv tinerilor NEETS și tinerilorșomeri(2)careseadreseazăexplicit‐ tinerilor parte a unor grupuri vulnerabile(persoanedependentedealcoolșidroguri)‐ participării tinerilor la niveluri superioare deeducație(3)caresprijinăaccesultinerilorlaformarecontinuădarșicalitateaformării(4) explicite sau implicite care permit, încurajeazămetode inovatoare adaptate unor nevoi specificetinerilor (de exemplu abordări integrate incluzanddezvoltarea personală combinată cu calificarea,sprijin pentru tineri instituționalizați incluzandnevoi privind ocuparea dar si locuința, participarealaviațaculturală,politică,planificareafamilialăetc.).

Programul include măsuri destinate tinerilor NEETsșomeri,inclusivcaresprijinăaccesultinerilorlaformarecontinuă.IntervențiicarevizeazăcalitateaformăriisuntprevăzuteîncadrulAP6alPOCU.AP1 șiAP2 vizează înmod special doar tineriiNEETsșomeri dinmediul rural și romi. Tinerii dependenți dealcoolșidroguri, tinerii instituționalizațișialtegrupurivulnerabilesuntvizațidemăsurispecifice încadrulAP4aPOCU.Pachete specifice și integrate pentru anumite sub‐categoriialegrupuluițintănusuntdezvoltatelaniveldeprogram operațional, dar abordarea propusă are învedereaceastădirecțiedeacțiuneșidezvoltareațintităse poate realiza la nivelul apelurilor lansate și alghidurilor.POCU finanțează activități care vizează locuința încadrulAP5.POCUnu finanțează activități care vizează participarealaviațaculturală,politică,planificareafamilialădarareînvedere,deomanierăgenerică,creareadesinergiicuastfeldeintervenții.

Apeluri dedicate, care să permită și să încurajezemetode inovatoare (abordări integrate) sau carevizeazăanumitegrupuridetineriNEETs/regiuni.

ApeluriledeproiecteaferenteAP1și2nusuntlansate,încă.

Raportarea automatizată a participării grupuluițintă.

Din informațiile existente nu este clar dacă MySMISfaciliteazăaceastăfuncțieînacestmoment.Darsepoateadăuga în procesul de maintenanță/dezvoltare asistemului.MySMIS asigură o corespondență între activitățileproiectului, bugetul aferent acestora și indicatoriiaferenți.

Imbunătățirea coerenței dintre intervențiile POS POCUare învedere,deomanierăgenerică, creareade

60

DRUsi programe similareprivind capitalul uman șiintervențiile destinate creării de locuri de muncăprinalteprograme.

sinergii cu astfel de intervenții. Momentan nu existămăsuriconcreteînacestsens.

Introducerea unui cost unitar maxim per indicatoradresat segmentului tineri, in funcție de specificulfiecăreiintervenții.Adaptarea modelului de buget prin defalcareaacestuia pe principalele activități care contribuie laatingereaindicatorului/indicatorilordeprogram.

Recomandările nu au fost implementate, încă.Implementarea acestora sunt și sunt dependente deexistența datelor care să poată fundamenta stabilireaunorcosturiunitare(istoricesaudinsondajespecifice).

Definirea, prin ghidul solicitantului a unui pachetminimobligatoriudeactivități,particularizatpentruspecificul intervenției, dar și pentru segmentul degrupțintăvizat.

O versiune finală a Ghidul solicitantului ‐ condițiispecifice pentru AP 1 și AP 2 / sub‐măsuri conformcalendarului lansării apelurilor de proiecte nu a fostrealizată,încă.

Planificarea lansării de apeluri pentru proiecte, pecâtposibil,pentruîntreagaperioadădeprogramare,pentru evitarea supraaglomerării sistemului deevaluare/selecție/contractare.

Înacestmomentexistăoplanificarealansăriideapeluripentru proiecte pentru anii 2015‐2016. Versiuneacalendarului actualizată în martie 2016 prevede călansareaapeluriloraferenteAP1șiAP2vaavealocînmartie/iunie2016.Nuesteclarîncemăsurălansareapreconizatăvaavea învedere întregulbugetalAP1șiAP2.

Construireaunuisistemperformantdemonitorizarea realizării indicatorilor programați și a raportuluidintreaceștiașinevoileinițialidentificate.

Prin elaborarea Ghidului indicatorilor și punerii înfuncțiune a MySMIS ar trebui să fie implementatăaceastă recomandare, în contextul ghidajuluicomprehensiv oferit de DG Employment al ComisieiEuropene în ceea ce privește colectarea, procesarea șimonitorizareadatelordincadrulprogramelorFSE.

Sprijin operațional acordat beneficiarilor prinproiectdeasistențătehnicădedicat.

Măsură necesară și în perioada de programare 2014‐2020, dar pe baza informațiilor existente nu este clardacăunastfeldeproiectestepregătit sprecontractareșiimplementareîncadrulAPATaPOCU.

Numărulredusdeplățicătrebeneficiari. Pe baza informațiilor disponibile în acest moment nueste clar dacă această lecție învățată va fi utilizata încadrulPOCU2014‐2020.

Deficiențe în ceea ce privește salarizarea experțilordinproiecte.

Ghidul Solicitantului ‐ Condiţii Generale prevedeplafoane aplicabile cheltuielilor cu personalul implicatîn proiect, care vor contracara astfel de deficiențe peviitor.

Întârzieri în procesele de solicitare de finanțare,evaluare și selecție, contractare, inclusiv datoratenecesității îmbunătățirii instrumentelor utilizate(griladeevaluareșiselecție)

Pe baza informațiilor disponibile în acest moment nueste clar dacă sunt în pregătire măsuri care săcontracareze efectele adverse ale întârzierii lansăriiaplurilor de proiecte din perspectiva proceselor deevaluareșiselecțieșicontractare.

61

7. GaranțiipentruTINEri!–raportdecaz

Titlulproiectului:„GaranțiipentruTINEri!”Beneficiar:MinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârstniceParteneri:

ConsiliulNaţionalalÎntreprinderilorPrivateMicişiMijlociidinRomânia(CNIPMMR) AsociaţiaPatronatulTinerilorÎntreprinzătoridinRomânia(PTIR) BloculNaţionalSindical(BNS)

Valoaretotală(inițialășifinală):23,280,745.61LEI(valoareinițială)‐16,285,389.60LEI(valoarefinală)FinanțareFSE(inițialășifinală):19,436,218.81LEI(valoareinițială)‐13,975,341.46LEI(valoarefinală)Durată(planificareinițialășifinală):24.12.2013‐23.11.2015(23deluni,fațăde18luniinițialproiectate)7.1.Relevanța7.1.1.Designulinițialalproiectelor136.Obiectivulgeneralalproiectului îl constituieoperaţionalizareauneiSchemedeGaranţiipentru tineriicare nu au absolvit examenul de bacalaureat şi care nu deţin un loc de muncă, situaţi în regiunile dedezvoltareBucureşti‐Ilfov,Sud‐VestOltenia,SudMunteniaşiSud‐Est,învedereafacilităriiaccesuluiacestorape piaţamuncii. Proiectul a vizat implementarea unui program integrat demăsuri active de ocupare prinintermediula22CentredeGaranţiepentruTineri,programcarea inclusactivităţide informare,consiliereprofesională individuală şi de grup, mediere, programe de formare profesională, consultanţă, asistenţă şiformare profesională pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea de afaceri,organizaredetârgurijudeţenedelocuridemuncă.137.Obiectivelespecificealeproiectuluisunt:

OS1.Facilitareaintegrăriipepiaţamunciia2.892demembriaigrupuluiţintă,prinintermediulunorintervenţiiintegratedeinformare,consiliereprofesionalăşiasistenţăîncăutareaunuilocdemuncă.

OS2. Îmbunătăţirea competenţelor grupului ţintă în ocupaţii saumeserii cerute de piaţa locală şiregională a muncii, inclusiv în domeniul antreprenorial, prin furnizarea de programe de formareprofesionalăcătreunnumărde2.826depersoane(dincele2892depersoanemaisusmenţionate).

OS3.Corelareacereriicuofertadeforţădemuncă,prinorganizareaa31detârgurijudeţenedelocuridemuncă,prinrealizareaaminim308PlanuriIndividualedeMediereşiprinintermediulplatformeiweb,carevaaveaşiofuncţionalitatedemotordecăutaredelocuridemuncă.

OS4. Combaterea şomajului de lungă durată în rândul tinerilor, prin implementarea demăsuri desprijinpentruprogrameleinovatoare:22CentredeGarantiepentruTineriînfiinţate,Mecanismuldeintegrareatinerilorpepiaţamuncii‐SchemadeGaranţie.GrupulţintăvaprovenidinregiunilededezvoltareBucureşti‐Ilfov,Sud‐VestOltenia,Sud‐MunteniaşiSud‐Est.

62

Sursă:Prelucrărileautorilorpebazacereriidefinanțare

Figura28.Logicadeintervenţieaproiectului„GaranţiipentruTINEri!”

138.Conformlogiciiproiectului,beneficiiledirectedeobținutînurmaimplementăriiactivitățilorplanificateurmausăfie:a)creștereapregătiriiprofesionaleșiadaptareaacesteialanevoileidentificatepepiațamuncii,b) creșterea informăriiprivindoportunitățile realede integrarepepiațamuncii și c)ungradmaimaredeconștientizareșiresponsabilizarecuprivirelaproblematicainserțieipepiațamunciiapersoanelorceaparțingrupurilorvulnerabile.139.Peparcursul implementăriiproiectului,nuauavut locschimbărimajoreale logicii iniţialedeintervenţie din cadrul acestuia, actele adiţionale făcând referire doar la realocări financiare şireprogramărialeactivităţilor.140.Dinpunctdevederealprofiluluiparticipanţilor,din totalul de 3774de tineri,numărulcelmaimare a fost înregistrat în Regiunea Sud (1301 de persoane reprezentând 34,47%), iar cei mai puținibeneficiariaufostînRegiuneaBucurești–Ilfov(421depersoane,reprezentând11,16%).Înceeacepriveșterepartizarea pe fiecare județ din cele 4 regiuni în care a fost implementat proiectul (Regiunea Sud ‐ Vest,Regiunea Sud, Regiunea București – Ilfov și Regiunea Sud ‐ Est), participanții sunt distribuiți în proporțiirelativ similare (între 3,42% și 6,92%). 1392 de participanți sunt de gen feminin (36,88%), iar 2382 depersoanedegenmasculin(63,12%).Lamomentulînregistrăriiîngrupulțintă,majoritateaparticipanțilorera reprezentată de șomeri (3669 de persoane, 97,22%). Doar 105 dintre beneficiarii proiectului eraupersoaneinactive(2,78%).CeimaimulțiparticipanțiaufinalizatniveluldestudiiISCED3(3033depersoane,80,37%).Restulparticipanțiloraveauunnivelmairedusdestudii(ISCED2–727depersoaneșiISCED1–14persoane).

Inputs

• Valoarea totală a proiectului conform cererii de finanțare: 21.358.482,21 lei

Activități

• A.1. Activități specifice managementului de proiect

• A.2. Activități de promovare și publicitate

• A.3. Crearea și activarea centrelor de garanție pentru tineri

• A.4. Informare, consiliere profesională individuală și de grup, mediere

• A.5. Program de formare profesională în domenii cerute de piața muncii și organizarea de stagii pilot de ucenicie

• A.6. Program de consultanță, asistență și formare profesională pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea de afaceri

• A.7. Organizarea de târguri județene de locuri de muncă

• A.8. Măsuri de sprijin pentru programele inovatoare privind combaterea șomajului de lunga durată

Outputs

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate: 660

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate, din care: femei: 264

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate, din care: tineri: 660

• Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare ‐ acces pe piaţa muncii: 2552

• Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii: 2310

• Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii: 594

• 8 Conferințe

• 20 seminarii informative

• 22 Centre de Garanție pentru Tineri: măsuri inovatoare de combatere a șomajului de lungă durată în rândul tinerilor

• minim 240 Planuri Individuale de Mediere

• târguri județene de locuri de muncă

• 4 workshop‐uri la nivel regional, în vederea consultării publice

• broșura SCHEMA DE GARANȚII ‐ Mecanism de integrare a tinerilor pe piața muncii

Rezultate

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%): 73

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%), din care: femei: 30

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%), din care: tineri: 73

• Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi‐au găsit un loc de muncă (%)‐acces pe piaţa muncii: 13

• Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate urmează o altă formă de Pregătire (%)‐ acces pe piaţa muncii: 2

• Număr de participanţi la instruire care şi‐au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni ‐acces pe piaţa muncii: 300

• Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire ‐ acces pe piaţa muncii: 52

• Număr de persoane care au demarat o activitate independentă – acces pe piaţa muncii: 44

• Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii: 482

• Număr participanţi FSE – femei: 1021

• Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani: 2552

63

7.1.2.Nevoileinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialegrupuluițintă141.Problemele identificate lanivelulgrupului țintăalproiectului, identificate înurmadiscuțiiloravutecuinstituțiileimplicate,atâtlanivelcentral,câtșilocal,darșipebazadocumentelordeproiectsunt:

nivelulscăzutdeşcolarizare,datoratșiabandonuluişcolar(beneficiariinuaufinalizatunciclude învăţământ: 8/12 clase; înmulte cazuri, deşi au terminat gimnaziul,nuaudobânditnicimăcarnoţiuniledebază,neştiindsăscrieşisăcitească);

sărăcie (nu dispun de resurse financiare pentru a‐şi continua studiile sau pentru a participa lacursurideformarecândacesteasedesfăşoarăînaltălocalitatedecâtceaderezidenţă);

mobilitateascăzutămaialeslanivelulsubgrupeitinerilorNEETsdinmediulrural(înprincipaldincauza infrastructurii deficitare, inclusiv lipsa operatorilor de transport în multe zone dinconsiderentedeeficienţăeconomicăşia faptuluicănivelulsalarialpecareîlpotaccesaesteredusexistândcazuriîncarenuacoperăsauabiaacoperăcosturilelunarecunaveta);

lipsainteresuluideaseangaja(lipsauneiculturiamuncii;tineriidinmediulurbannusuntdispuşisăfacăefortulsuntîntreţinuţidepărinţi,ceidinmediulruralsuntimplicaţiînactivităţiagricoledesubzistenţăsauînsupraveghereafraţilormaimici);

accesul limitat la informaţii mai ales la nivelul subgrupei tinerilor NEETs din mediul rural(inaccesibilitatea/accesibilitatea limitată la mediile de comunicație din cauza infrastructurii ITCdeficitareşiacosturilorridicate);

lipsa sprijinului din partea familiilor în vederea continuării studiilor şi/sau identificăriioportunitățilordeangajare;

ofertaeducaţionalănuesteadaptată lanevoilepieţei, având în vedere că există deficienţe alesistemuluideînvăţământînceeacepriveştepregătireavocaţionalătehnică;

cerereapepiaţamunciilimitată(numărullimitatalangajatorilorstrategiciînregiune,inexistenţastrategiilordepersonallanivelulcompaniilorpentruoorientareadecvatăspreeducaţieşiformare,oferta slabă de locuri demuncă atât din punct de vedere al duratei, cât şi din punct de vedere alniveluluideremunerare);

abilităţipracticeinsuficiente; abilităţidecomunicarecuangajatoriilimitate(maricarenţeînmoduldeabordareainterviurilor

deangajare,înmodulderedactarealCV‐urilor); nivelscăzutalabilitățilordeidentificareapropriilorcompetențeșidecalibrareaacestoracu

oferteledemuncăexistente; lipsaunorcompetenţecaresădeterminecerereînrândulangajatorilor.

142.Înconsecință,nevoileidentificatelanivelulgrupuluițintăsunt:

formare,educare,consiliereîncădinclaselegimnazialeatinerilorşiapărinţiloracestoracuprivirelaimportanţa finalizării cursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, la importanţa realizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue;

consiliere şi informare a tinerilor şi a părinţilor privind oferta de muncă existentă, întâlniri cuangajatorii care să prezinte oferta, să explice în ce constă activitatea, să prezinte avantajele,realizareadevizitelaanagajatoripentruavedeaefectivînceconstăactivitatea;

formare,educareînscopuldobândiriinoţiunilordebazășisoluționăriianalfabetismuluifuncţional; sprijinireaagenţiloreconomicipentrudezvoltareaafacerilorşicreareadelocuridemuncă,maiales

înmediulrural; formareaagenţiloreconomiciîndomeniulelaborăriidestrategiideafaceripetermenmediuşilung,

inclusivaplanurilorderesurseumane;

64

susţinerea şi dezvoltarea învăţământului specializat, respectiv școli profesionale pe baza unorînţelegeri/contractecuangajatorii(atâtpentrudefinireacurriculeiînfuncţiedecerinţelepieţei,câtşipentrurealizareadestagiipracticeşiangajareaulterioră);

dezvoltareaabilitățilordecomunicarecuangajatorii; dezvoltarea în mod real a experienței practice a participanților și corelarea acesteia cu cererea

existentăpepiațaforțeidemuncă; evaluareașicertificareacompetențelordobânditeînsistemnonformalșiinformal28; orientareșiconsiliereprofesională; mediere,inclusivacompaniament; informare cu privire la cerințele existente pe piața muncii și ofertele de locuri de muncă din

proximitateagrupurilorvizateşilanivelnaţional.143.Dindatelecolectate,atâtprininterviuri,focusgrupuri,câtşidinsondaj,s‐aconstatatcănevoilegrupuluițintănuauevoluatsaunuausuferitschimbărisemnificativeînperioada2014–2016.

Sursă:Prelucrărileautorilor,pebazaregistruluigrupuluițintă

Figura29.Nevoileactualealegrupuluițintăalproiectului„GaranțiipentruTINEri!”

144.Astfel,dinanalizarezultatelorsondajului,peste35%dintrerepondenţiaunevoiedecursuridecalificaresau iniţiere, iarpeste25%aunevoiede informareşimedierepepiaţamuncii.Dupăcumesteevidențiat înfigura 29 de mai sus, la momentul derulării sondajului, 10‐15% din tinerii NEETs participanți în proiectapreciaucanecesareșiintervențiicaresălefacilitezemobilitateapepiațamuncii,deacompanierelaloculdemuncășidementoratîndomeniulantreprenoriatului.145.Nevoiles‐aumenținutdatfiindfaptulcăproblemelestructuralegeneratoarealesituațieitinerilorvizaținuşi‐augăsitîntotalitaterezolvareaprinmecanismeleaplicateînperioada2007‐2013pentruîmbunătăţireasituaţiei.Încontinuare,grupulţintăesteafectatdeelementeprecumoratăaabandonuluişcolarextremde 28Educația informală se referă la experiențele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate și conduc către o învățareinformală.Cândaceste ”experiențesunt interpretatedecătreceimai învârstăsaudecătremembriicomunitățiieleseconstituie în educație informală.” Educația informală este procesul care se întinde pe toata durata vieții, prin careindividul dobandeste informații, iși formează priceperi și deprinderi, iși structurează convingerile și atitudinile, sedezvoltă,prinintermediulexperiențelorcotidiene.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Informare Consiliere siorientare

profesionala

Mediereamuncii

Cursuri decalificare sau

initiere

Ucenicie saustagiu in

cadrul uneifirme

Cursuripentru

deschidereaunei afaceri

Sfaturipentru aincepe oafacere

Ajutor inbani pentrua va muta in

altalocalitate

Sa fiu insotitla locul demunca

pentru a maobisnui maiusor cu noulloc de munca

Niciunserviciu, amun loc demunca

65

ridicată, un nivel crescut de analfabetism, o ofertă de locuri demuncă foarte limitată, lipsa unei strategiiprivind forţademuncă lanivelul angajatorilor şi implicit la nivelulpieţei, abilităţi limitate ale tinerilor deautoevaluare şi de calibrare a propriilor competenţe cu cerinţele de pe piaţamuncii, lipsa de interes dinpartea tinerilor pentru încadrarea în muncă şi dezvoltarea profesională. Problemele grupului ţintă ţin înprincipal de sinergia între elementele care îl influenţează pe toate palierele relevante: sistem educaţional,familie,cadrulantreprenorial,piaţamuncii,sistemuldeformareprofesională,sistemdevalori,infrastructuraregională,parteneriate,dupăcumesteprezentatîntabelul9demaijos.

Tabel9.Problemealegrupuluițintăalproiectului„GaranţiipentruTINEri!”

SISTEM NEVOIEducaţie Continuarea programelor a doua şansă şi îmbunătăţirea intervenţiilor în acest

domeniuSusţinerea şi dezvoltarea învăţământului specializat, respectiv școli profesionale pebaza unor înţelegeri/contracte cu angajatorii (atât pentru definirea curriculei înfuncţie de cerinţele pieţei, cât şi pentru realizarea de stagii practice şi angajareaulterioră).Formare,educare,consiliereprivindculturaantreprenorialăîncădinşcoală.Formare, educare, consiliere încă din clasele gimnaziale a tinerilor şi a părinţiloracestora cu privire la importanţa finalizării cursurilor, la importanţa integrării pepiaţamuncii,laimportanţarealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue.

Familie Consiliereşiconştientizareapărinţilorcuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor,la importanţa integrării pe piaţa muncii, la importanţa realizării unei formăriiprofesionalecontinuedecătrecopiilor.Consiliere şi informare a părinţilor privind oferta de muncă existentă, întâlniri cuangajatorii care să prezinte oferta, să explice în ce constă activitatea, să prezinteavantajele, realizarea de vizite la anagajatori pentru a vedea efectiv în ce constăactivitatea.

Mediuldeafaceri(cerereadeforțădemuncă)

Sprijinireaagenţilor economicipentrudezvoltareaafacerilor şi creareade locuridemuncă.Formareaagenţiloreconomiciîndomeniulelaborăriidestrategiideafaceripetermenmediuşilung,inclusivaplanurilorderesurseumane. Conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea realizării de parteneriate cureprezentanţiisistemuluieducaţionalpentrususţinereaşidezvoltareaînvăţământuluispecializat,respectivșcoliprofesionale(atâtpentrudefinireacurriculeiînfuncţiedecerinţelepieţei,câtşipentrurealizareadestagiipracticeşiangajareaulterioră).Sprijinireadezvoltăriideîntreprinderisociale,ateliereprotejate.Sprijinpentruangajatori înscopulaccesăriide locuridemuncădecătrepersoaneleprovenitedingrupurivulnerabile.

Piaţamuncii Analizasituaţieiexistenteşievoluţiilorpreconizatepepiaţamuncii,pentruaasiguraocunoașterecâtmaiaprofundatăanevoilorîncontinuăschimbarealepiețeimuncii.Elaborareadestrategiiprivindforţademuncălanivellocalşiregionalpentruomaibunăcorelareîntresistemuleducaţional–cerinţeledepepiaţamuncii.Realizareauneibazededateintegrate,lanivelnaţional,cuoferteledelocuridemuncăpentruastabilicadrulnecesarînvedereamobilităţiiforţeidemuncă.

Parteneriate Realizarea de parteneriate consilii locale – AJOFM – inspectorate şcolare în scopulidentificăriişiînregistrăriitinerilordingrupulţintă.

66

Realizarea de partenerite angajatori – inspectorate şcolare pentru susţinerea şidezvoltarea învăţământului specializat, respectiv scoli profesionale (atât pentrudefinirea curriculei în funcţie de cerinţele pieţei, cât şi pentru realizarea de stagiipracticeşiangajareaulterioră).RealizareadeparteneriateAJOFM– furnizori de formareprofesională – anagajatoripentru susținerea şi dezvoltarea dobândirii de competenţe de către tineri care săînregistrezecererepepiaţamuncii.

Sistemdeformareprofesională

Realizarea unei baze de date integrate la nivelul furnizorilor publici şi privaţi deformare profesională în scopul monitorizării adecvate a cursurilor de formare,rezultateleobţinute,certificărilor,etc.

Sistemdevalori

Conştientizareşiinformareatinerilorşipărinţilorcuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, la importanţa realizării uneiformăriiprofesionalecontinue.Acţiunidesprijinpentrudezvoltareauneiculturiamuncii.

Infrastructurăregională

Sprijinirea iniţiativelor dedezvoltare a infrastructurii locale şi regionale (transport,internet,telecomunicaţii),maialesînzoneleundeaceastaesteextremdedeficitară.Sprijin acordat angajatorilor pentru acoperirea cheltuielilor de transport pentrutineriiproveninddinzonecuproblemedinpunctdevederealinfrastructurii.

7.1.3.Nevoiinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialesub‐grupurilorțintă,înfuncțiedevârstă,niveldeeducație,locație,mediu,categoriedefavorizată146.Pebazadatelorcolectateaufostidentificatemaimultesub‐categoriidetineriNEETs.147.Oprimădiferenţieresereferălaniveluldeeducație.Persoanelecuunnivelredusdeeducațieaunevoiedemăsuri de reintegrare în sistemul de învățământ,mai ales din cauza faptului că se înregistrează o ratăfoartemare de analfabetism în rândul acestora. În plus faţă de acest aspect, se remarcă faptul că nu potparticipa nici la cursurile de formare profesională, acestea putând fi accesate doar de către cei care auabsolvit8clase.Pentruceicuunnivelmaiînaltdeeducație,nevoilesuntmaicomplexeșiimpununsistemintegratdemăsuriactivedeocupare.148.Oadouadiferenţieresereferălamediuderezidență(urbancomparativcurural)maialesdinpunctdevederealaccesibilităţiilagrupulrespectiv,darşialniveluluieducaționalşiprofesional,respectivtineriidinmediul rural au unnivel de educaţie inferior tinerilor dinmediul urban,mulţi dintre aceștia neavândnicimăcarstudiiprimare.149.Oatreiadiferenţiereareînvedereapartenențalaungrupdefavorizatsauvulnerabil.Tabeluldemaijosexemplificăacestecategoriișidetaliazănevoileidentificateaferentefiecăruisub‐grup.Tabel10.Sub‐grupurilețintăidentificateșinevoileaferentespecificeîncadrulproiectului„GaranţiipentruTINEri!”CRITERIU SUB‐GRUPURI NEVOINiveldeeducație

I. maipuținde8claseabsolvite

‐ informare,educarecuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, arealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue‐reintegrareaînsistemuleducaţional‐ identificarea și dezvoltarea abilităților și

67

competențelorpersonaleII. 8‐12claseabsolvite

‐ recunoașterea competențelor și abilităților dobânditeînmediulinformalșinonformal‐dezvoltareaabilităţilordecomunicarecuangajatorii‐orientarepepiațamuncii‐dobândireadeabilitățipractice

III. învățământuniversitarabsolvit

‐ informare‐dobândireadeabilitățipractice‐orientareșiconsiliereprofesională‐dezvoltareaabilitățilorantreprenoriale

Mediuderezidență

I. urban ‐ informarecuprivirelaofertaexistentăpepiațamuncii‐ devoltarea abilităților practice în sectoarele în careexistăcereredeforțădemuncă‐dezvoltareaabilităţilordecomunicarecuangajatorii‐orientareșiconsiliereprofesională

II. rural ‐ informare,educarecuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, arealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue‐acceslaeducație‐ acces la informaţie (oportunităţi de dezvoltarepersonalăşiprofesională,ofertadelocuridemuncădinzonelederezidenţăşiproximitate)‐dezvoltareaabilitățilorpractice‐dezvoltareaabilitățilorantreprenoriale‐mobilitate

Apartenențalaungrupvulnerabil29

I. tinericudizabilități ‐ măsuri integrate de incluziune socio‐profesională(inclusiv dezvoltarea de întreprinderi sociale, ateliereprotejate)‐ consiliereapsihologică șiprofesionalăatât învedereaobţineriiunuilocdemuncă,câtşidinpunctdevederealmenţineriiacestuia

II. etniciromi ‐ informare,educarecuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, arealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue‐acceslaeducație‐cultivareaabiliățilordobânditeîncomunitate‐acceslainformație

III. tinericareprovindincentredeplasament

‐ informare,educarecuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor, la importanţa integrării pe piaţa muncii, arealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue‐dezvoltareaabilitățilorpractice‐orientareșiconsiliereprofesională

IV. tinerieliberaţidindetenţie

‐ acceslaeducație‐acceslainformație

29 În urmadatelor colectate, femeilie nu au fost identificate ca fiind un grup vulnerabil. Diferențierea nevoilor se facepreponderent la nivelul celor trei criterii amintite: nivel de educație, mediu de rezidență și apartenența la un grupvulnerabi(persoanecudizabilități,persoanedeetnieromăsaupersoaneeliberatedindetenţie).

68

‐ măsurideincluziunesocio‐profesionalăV. persoanecarenuseaflă

într‐ungrupvulnerabil,nuprezintăimpedimentefizice,psihicesaudeordinfamilialcarearputeaîngreunainserțialorpepiațamuncii

‐ dezvoltarea abilităților practice în domenii în careexistăcereredeforțădemuncă‐dezvoltareaabilităţilordecomunicarecuangajatorii‐ informare cu privire la cererea de forță de muncăexistentăpepiață‐ identificarea și promovarea competențelorprofesionale


150.UnadintreconstatărileimportanteextraseatâtdelanivelulinterviurilorcupersonalulAJOFMGiurgiușiAJOFMGalaţi, cât și cu consilierii Centrelor şi beneficiarii finanțării se referă la faptul că, familiile trebuieprivitecaparteintegrantăagrupuluiţintăatuncicândseareînvederetipulmecanismeloraplicabile.Avândînvedere că multe dintre problemele acestor tineri apar ca urmare a constrîngerilor familiale, a lipsei deeducaţieşiîndrumareînfamilie(suntîntreţinuţidepărinţi,abandoneazăşcoalapentruaaveagrijădefraţiimaimici,nuauuncultalmuncii, suntextremdereticienţi îna‐şiasumaresponsabilităţi,nuaucunoştinţeminimedespreceeacepresupuneunlocdemuncă,lucreazăînagriculturadesubzistenţă,nuaucapacitateadea‐șipăstraunlocdemuncă),afostidentificatșiunsetdenevoiexistentelanivelulfamiliilorcelorcarefacpartedingrupulvizat,cumarfi:

informareşiconştientizarecuprivirelaimportanţafinalizăriicursurilor,laimportanţaintegrăriipepiaţamuncii,arealizăriiuneiformăriiprofesionalecontinue,

consiliere şi informare privind oferta demuncă existentă, întâlniri cu angajatorii care să prezinteoferta, să explice în ce constă activitatea, să prezinte avantajele, realizareade vizite la anagajatoripentruavedeaefectivînceconstăactivitatea.

151.Prinurmare,familiileacestortineriaunevoiedemăsuripersonalizatecareimplicăalocareaderesursede timp, financiare, umanepentru a facilita reintegrarea tinerilor în sistemul educaţional şi inserția lorpepiațamuncii.7.1.4.Corespondențadintredesignulinițialalproiectuluișinevoileinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialegrupuluițintă/sub‐grupurilorțintă152.Nevoileidentificatelanivelulgrupuluițintăînsectorulocupării,darșilanivelulsubcategoriiloracestuia,înmăsura în care au fost implicate în proiect, au fost vizate de logicica de intervenție a proiectului și demăsurileimplementateîncadrulproiectului:

informare, consiliere și orientare profesională (inclusiv evaluarea capacităților profesionale şi aexperienţeianterioare),

formareprofesională, consultanțăantreprenorială, prospectare,mediere,plasareaforțeidemuncă, activitățidemotivareșiactivareagrupuluițintă.

153. Conform răspunsurilor primite în cadrul sondajului, rezultă că nevoile tinerilor participanţi în cadrulproiectului au constat, în primul rând, în sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (circa 47% dintrerepondenţi)şisprijinpentruformareprofesională(circa38%).Dupăcumesteevidențiatînfigura30demaijos,tineriiauidentificatcacelemainecesaremăsuripentrugăsireaunuilocdemuncă,înordineaeficacităţii

69

dinpunctullordevedere:cursuriledecalificare,informarea,consiliereaşiîndrumareaprofesională.Măsurilecelemaipuţinrelevantedinpunctul tinerilordevedere leconstituie:ucenicia şicursurilepentrudeschidereauneiafacerişiconsultanţaantreprenorială.

Sursă:Prelucrărileautorilor,pebazasondajului

Figura30.Nevoialegrupuluiţintălaînceputulproiectului„GaranţiipentruTINEri!”

154. Astfel, proiectul a răspuns tuturor nevoilor grupului țintă identificate iniţial și identificate în cadrulacestei analize. Însă, în perioada de derulare a proiectului, s‐a constatat că în unele judeţe nevoile deprospectare,mediere şi plasare a forţei demuncă au fostmaimari decât s‐a anticipat, astfel încât, a fostnecesarăorganizareaunuialdoileatârgdelocuridemuncăînjudețulGalaţi.Înaltejudeţe,latârguldelocuridemuncăofertadelocuridemuncăafostsuperioarăcereriioferteitinerilorNEETsparticipanți,datorită,înprincipalspecificuluipartenerilor,şianumeasociaţiepatronală.155.Cursuriledecalificareau fostoferiteatâtpebazaanalizeipieţiimuncii, câtşi lacerere.Deșianalizelepieţiimuncii au fost actualizate regulat și realizate cu implicarea agenților economici, ceea ce este o bunăpractică,rezultatelesondajului indicănecesitateauneimaibunecorelăriadomeniului încareserealizeazăaceaste cursuri cu cererea de pe piaţamuncii. Astfel, după cum este prezentat în figura următoare, 27%dintrerepondenţiilasondajşi‐augăsitunlocdemuncă,darnuîndomeniulcursului,faţăde22%careşi‐augăsitunlocdemuncăîndomeniulîncareaufăcutcursuldecalificare.

3,0%11,5%

46,7%

37,9%

Întrebarea10.CândațiînceputparticiparealaproiectulPOSDRU,deceaveațimaimarenevoiesauv‐ațifidoritmai

mult?

Altele Sprijin pentru a începe o afacere

Sprijin pentru găsirea unui loc de muncă Un curs de calificare

70


Figura31.Utilitateacursurilorîncadrulproiectului„GaranţiipentruTINEri!”156.Nus‐arealizatformaredetipul3dincauzarisculuimaredeabandonavândînvederecăacestecursurisederuleazăpeoperioadăprealungădetimpcomparativcuspecificulșiparticularitățilegrupuluițintă.157.Consultanţaantreprenorială considerată iniţial canevoie a grupului ţintănu s‐a dovedit a fi onevoiestringentă, numărul de tineri interesaţi să demareze o activitate independentă fiind nesemnificativ înansamblul grupului ţintă. Acest lucru este validat şi de răspunsurile primite în cadrul sondajului conformcăruia, tineriinuperceputilitateacursurilorpentrudeschidereauneiafacerişiconsultanţaantreprenorialăpentrurezolvareasituaţieilor.7.1.5.CorespondențaîntrenevoilegrupuluițintășilogicadeintervențieaPOSDRUșiPOCU158.PrincipaleleoperațiuniceaufostfinanțateprinintermediulPOSDRUDMI5.1sunt:

sprijinireatuturoractivităţilorprivindmăsurileactivedeocuparecarevizeazătinerii; elaborareaşiimplementareadeplanurideacţiuneindividualizate,furnizareadeasistenţăpentru

căutareaunuilocdemuncă,serviciideorientareşiformarepentrutineriicareseaflăînsituaţiedeşomaj,şomajdelungăduratăsauîncăutareaunuilocdemuncă;

măsuripentruomaibunăcorelareîntreaptitudinileindividuale,educaţieşipotenţialuldemuncăşioportunităţiledepepiaţamuncii(echilibruşidiagnozamuncii);

elaborareaşiimplementareametodelorinovatoarepentrupromovareaocupăriiînrândultinerilor.159.Măsurileplanificate și finanțate în cadruldomeniuluimajorde intervenție5.1acoperă toatăgamadenevoiidentificatelanivelulgrupuluițintăîncadrulproiectului,excepțiefăcândnevoiadesporireaaccesuluilaeducațieșiformareinițialăcaresuntacoperiteprinintervențiilefinanțateîncadrulaltoraxeprioritare(AP1șiAP2dincadrulPOSDRU).Deșinuimplementeazămăsuriinovatorae,proiectulesterelevantîncontextulDMI 5.1 al POSDRU. Conform cererii de finanţare, proiectul şi‐a propus să contribuie la atingereaurmătoarelorobiectiveoperaţionalealeDMI5.1:

„atragereaşimenţinereaacâtmaimultorpersoanepepiaţămuncii,învedereaobţineriiuneiratecâtmaimaredeocupareînrândultinerilor”–minim13%dinparticipanţiilaprogrameintegrateîşivorgăsiunlocdemuncăîntermende6luni;

“îmbunătăţireacapacităţiideocuparea tinerilor”–2552depersoanevorbeneficiademăsuriledeocuparefurnizateprinintermediulCentrelordeGaranţiepentruTineri,iar2310dintreacesteavorfi

71

beneficiarealeprogramelorde formareprofesională îndomenii cerutedepiaţămuncii, inclusiv îndomeniulantreprenorial;

„reducerea şomajului de lungă durata în rândul tinerilor prin acţiuni preventive şi corective” –proiectulacordăoatenţiedeosebităşomerilordelungăduratătineri(25.86%dingrupulţintăestealcătuitdinşomeridelungăduratătineri)şialtecategoriidetinericarenuocupăunlocdemuncăşicare sunt predispuse să devină şomeri de lungă durată din cauza lipsei de experienţă în muncă;proiectul prevede atât acţiuni preventive, cât şi acţiuni corective: măsuri active pentru ocupare,îmbunătăţirea abilităţilor personale şi profesionale ale grupului ţintă, flexibilizare, promovareamobilităţii geografice şi ocupaţionale, schimbarea mentalităţii şi atitudinii grupului ţintă faţă demuncă,faţădeFPCşifaţădeantreprenoriat.

160.POCU,prinacțiunileplanificate,răspundelanevoiletinerilorNEETs,așacumaufosteleidentificatelanivelulproiectuluianalizat,la6lunidupăfinalizareaacestuia.Dupăcumesteprezentatîntabelul11demaijos,acesteacțiunisuntprevăzuteînaproaptetoateaxeleprioritarealePOCU:AP1,2,3,4și6cualtecuvintetoateacesteaxevorcontribui,directsauindirect,lasoluționareasituațieitinerilorNEETs.Tabel 11. Corespondența între nevoile curente ale grupului ţintă al proiectului „Garanția pentruTINEri!”șilogicadeintervențieaPOCUNEVOI Instrumente InterveţiaPOCUIdentificareaşimonitorizareacorespunzătoareagrupuluiţintă

IdentificareaşimonitorizareatinerilorNEETsCrearea/dezvoltareauneibazededate

AP1‐Inițiativa"Locuridemuncăpentrutineri"AP2‐CreștereanumăruluitinerilorNEETsinactiviînregistrațilaServiciulPublicdeOcupareAP3‐Dezvoltarea/consolidareauneibazededateintegratelanivel național privind tinerii NEETs, pentru înregistrarea șimonitorizareasituațieiacestoraAP3 ‐ Dezvoltarea cardului profesional în vedereaimplementării unei clasificări a competențelor și a realizăriimedieriiautomatepebazacompetențelor

Niveluleducaţionalscăzut/abandonşcolar

MecanismedereintegrareaînsistemuleducaţionalInstrumentedeconştientizare

AP6 ‐ Reintegrarea în cadrul sistemului de învățământ învederea completării/finalizării studiilor prin măsuri de tip adouașansă,inclusivprinparticiparealaprogramedeformareprofesională inițială, inclusiv consiliere și orientare adresatetinerilor NEETs șomeri și părinților cu scopul de a creșteniveluldeconștientizareaavantajelorparticipăriilaprogramedetipadouașansă

Abilităţilimitatedeidentificareșievaluareacompetențelor

Instrumentedeidentificare,evaluare,certificareacompetenţelor

AP1/AP2 ‐ Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusivprin evaluarea și certificarea competențelor dobândite însistemnonformalșiinformalaltinerilorNEETsșomeri

Niveldeformareprofesionalăscăzut

Instrumentepentrudezvoltareaabilităţilor,niveluluideeducaţieşicompetenţe

AP1/AP2‐Îmbunătățireaniveluluideeducațieșicompetențe(programede formareprofesională,participarea laprogramedeucenicieşistagii)

Mobilitateredusă Încurajareamobilitățiiforțeidemuncă

AP1/AP2‐Sprijinireatinerilorcaregăsescunlocdemuncăîntr‐oaltăzonă/regiunesăseadaptezelanoullormediu,prinacordareadesprijinfinanciar(subformaprimelordemobilitateși/saudeinstalare)

Inexistenţauneistrategiilanivelulpieţeimuncii

Analizasituaţieiexistenteşievoluţiilorpreconizatepepiaţamuncii,

AP3 ‐ Dezvoltarea de instrumente, precum și derularea deactivități de colectare, analiză și prognozăpentru a asiguraocunoaștere cât mai aprofundată a nevoilor în continuăschimbarealepiețeimuncii

Inexistenţauneibazededatela

Creareaşioperareauneiastfeldebazededate

AP2‐Extindereasimodernizareasistemelorplatformedetip„bursa online a locurilor demuncă”, instrumentedemediere

72

nvelnaţionalprivindlocuriledemuncădisponibile

extindereasimodernizareasistemelorplatformedetip„bursaonlinealocurilordemuncă”

pe piața muncii (job matching), în special cei aparținândcategoriilorvulnerabile

Cerereadeforţădemuncălimitată

Asigurareaunuicadrufavorabilpepiaţamuncii

AP1/AP2 ‐ Facilitarea participării pe piața muncii prinstimularea angajatorilor (de exemplu prin acordarea destimulente financiare) pentru a crea locuri demuncă pentrutineriiNEETsșomeriAP3 ‐ Sprijin acordat persoanelor fizice pentru deschidereauneiafaceri;sprijinacordatIMM‐urilordejaînființatepentruacrea noi locuri de muncă; stimularea angajatorilor pentru acreanoilocuridemuncă,AP4 ‐ Promovarea antreprenoriatului social și integrareprofesională în întreprinderi sociale și a economiei sociale șisolidarității în scopuldea facilitaaccesul la locuridemuncă;integrarea socio‐economică a comunităților marginalizate,cumarfiromii

Lipsadeeducaţieşiîndrumareîncadrulfamiliei

Includereafamiliilorîngrupulţintă

AP6 ‐Consiliereșiorientareadresate tinerilorNEETsșomerișipărinților cuscopuldeacreșteniveluldeconștientizareaavantajelorparticipăriilaprogramedetipadouașansă


161.Înacestcontext,pentruacreștepotențialuldesuccesalmăsurilordeocupareprevăzuteîncadrulAP1,trebuiesăasigureosinergieîntreproiectelefinanțateîncadrulacesteiaxecuceleimplementateîncadrulAP3,4și6aleprogramului.7.2.Eficacitatea7.2.1.Eficacitateaproiectelordinperspectivaindicatorilordetoatetipurile:financiari,derealizareimediatășirezultat,aferențigrupuluițintă162.Dupăcumesteevidențiatîntabeluldemaijos,dinpunctdevederealatingeriițintelorindicatorilor,nuau fost identificate probleme la nivel de participanţi la serviciile oferite prin proiect. Toţi indicatorii auînregistrat un nivel superior valorii preconizate a fi realizată, deci proiectul este eficace din aceastaperspectivă.Tabel12.Realizareaindicatorilorlanivelulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

Indicatori ȚintăValoarerealizată

Ratăderealizare(%)

Indicatoriderealizareimediată(output)

Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate 748 1448 194%

Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:femei

299 502 168%

Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:tineri

748 1448 194%

Număruldepersoanecareaubeneficiatdeconsilie/orientare‐ accespepiațamuncii

2892 3774 130%

Număruldeparticipanțilainstruire‐accespepiațamuncii2826 2911 103%

73

Număruldeparticipanțilainstruire,șomeridelungădurată‐ accespepiațamuncii

673 1103 164%

IndicatoriderezultatPondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%)

73 82 112%

Pondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%),dintrecare:femei

30 29 93%

Pondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%),dintrecare:tineri

73 82 112%

Număruldeparticipanțilainstruirecareși‐augăsitunlocdemuncăîntermende6luni‐accespepiațamuncii

367 386 105%

Număruldepersoanecareaudemaratoactivitateindependentă‐ accespepiațamuncii

44 10 23%

Numărdeparticipanțilainstruirecertificați,șomeridelungădurată‐accespepiațamuncii

546 1392 255%

NumărparticipanțiFSE‐grupedevârstă15‐24deani2892 3774 130%

163.Singurulindicatorcarenuapututfiatinslanivelulpreconizatafostcelreferitorlanumărulpersoanelorcareaudemaratoactivitateindependentă,pentrucares‐aobţinutorealizarede23%.164. În ceea ce privește indicatorii financiari, bugetul prevăzut a fost utilizat în proporție de 82,79 %.Conformevidențeicheltuielilor,rateledeutilizateînfuncțiedeliniilebugetareaufost:

cheltuielidirecte–83,11%o 87,20%dinbugetulalocatresurselorumane(management,echipădeimplementare,transport,

cazareșidiurnăaferentepersonalului);o 75,44%dinbugetulalocatparticipanților(transport,diurnăaferenteparticipanților,subvențiiși

burse);o 85,27%dinbugetulalocataltortipuridecosturi(cheltuielipentruderulareaproiectului,taxe,

cheltuielidetipFEDR,subcontractare/externalizareșiînchirieri,leasingșiinformareșipublicitate);

cheltuieliindirecte–76,22% bugetulaferentcontribuțieibenficiaruluiafostcheltuitînproporțiede82,78%.

7.2.2Mecanismelepuseînpracticăînimplementareaproiectelorșicontribuțiaacestoralaeficacitateaproiectelor165.Oprimăproblemăapărutăînimplementareaproiectuluiafostidentificareaşiaccesareagrupuluiţintă,însensul încarefoartemulţidintretineriiNEETsnusunt înregistraţi într‐obazădedateşinusecunoşteastadiulcertificărilor/statutulactualpepiaţamunciipentruceiînregistraţi.Necesitateaexistenţeiuneibazededate actualizate este cu atâtmaimare cu cât grupul ţintănuesteunulproactiv, nefăcândniciunpas cătreinstituţiilecuresponsabilităţiîndomeniu.Dinacestpunctdevedere,identificareaşicontactareatinerilorînscopulpromovăriiproiectuluişiinformăriiacestoraasupramăsurilordedicatelor,apresupusunconsumderesurse de timp şi umane mai mare decât cel preconizat iniţial (s‐au organizat întâlniri şi discuţii cureprezentanţii conducerii liceelor în scopul obţinerii listelor de tineri care nu au promovat examenul debacalaureat,s‐auderulatactivităţiconsumatoaredetimpdeidentificareadatelordecontactaleacestora).

74

166.Astfel,realizareadeparteneriateconsiliilocale–AJOFM–inspectorateşcolareînscopulidentificăriişiînregistrăriitinerilordingrupulţintăpoatecontribuisubstanţiallasuccesulproiectului.167. Din punct de vedere al derulării activităţilor, au apărut probleme de „concurenţă” între proiectecofinanţate din POSDRU în aceeaşi zonă, având mai mult sau mai puţin acelaşi grup ţintă. Astfel, avândposibilitateadeaalegeîntrediferiţifurnizoripentruaceleaşiactivităţi,tineriiauoptatpentruceicareofereauo subvenţiemaimare. De asemenea, s‐a identificat riscul privind dubla finanţare, neexistând posibilitateaverificării dacă participanţii au mai urmat sau nu cursuri de formare în acelaşi domeniu în cadrul altorproiecte.168.Din punct de vedere al gradului de acoperire a nevoilor tinerilor din grupul țintă în ceea ce priveștesectorulocupării,intervenţiileplanificateaucorespunsînmareparte.Beneficiariifinaliauavutacceslamaimulte tipuri de măsuri: servicii de informare și orientare profesională, cursuri de formare profesională(iniţiere, nivel 1, nivel 2, competenţe antreprenoriale). De asemenea, au fost oferite servicii de plasare pepiaţa muncii prin organizarea de târguri de locuri de muncă, consiliere şi mediere prin organizarea deîntrevederiîntreangajatorişiparticipanţilasediulCentrului.169. S‐a putut remarca faptul că, cursurile de formare au funcţionat atât ca instrument de dezvoltare anoţiunilorteoreticeşiaabilitățilorpracticealetinerilor,câtşica instrumentdeplasareaacestorapepiaţaforţei de muncă, dar doar în anumite domenii, având în vedere că tinerii care au facut practică însupermarket‐urişirestauranteauobţinutunlocdemuncăîncadrulacestoralafinalizareacursurilor.170.Există însăşicazuricândparticipanţiinuşi‐augăsitun locdemuncădindiversemotive:nuaexistatinteresdinpartealor(auparticipatlacursuriledeformaredoarpentrusubvenţie),nuauacceptatlocuridemuncăconsiderate„inferioare”(înplus,părinţiisuntreticienţiîna‐i indrumasprelocuridemuncăprecumsudor,tubulatornaval,lucrătorîndomeniulconfecţiilor,etc),nuaufostidentificatelocuridemuncăadecvatecalificăriirespective,neasumarearesponsabilităţiiunuilocdemuncă(programfix,răspundereaactivităţilorderulate).171. Din punct de vedere almixului tipurilor de intervenţie, în derularea proiectului a fost identificată osincopăînceeacepriveşteposibilitateaaccesăriidecătreuntânăradouăsaumaimultecursurideformare,existând limitarea participării la un singur curs. Astfel, tineri care au urmat cursuri de calificare într‐oprofesieaudorit săurmezeşi cursurideantreprenoriat.Dinpunctdevederealanumitorcalificări, acestedouă tipuri de formări sunt complementare, aducând înmod evident un plus valoare tânărului respectiv,nefiind recomandat să fie tratate ca acelaşi tip de intervenţie. Cei interesaţi au fost îndrumaţi către alteproiectecuastfeldeactivităţi.172.Cursuriledeantreprenoriatșiconsultanţaantreprenorialăaufostaccesatedeunnumărfoartemicdetineriavândînvedereinteresulscăzutîncadrulgrupuluiţintăpentruastfeldeserviciişirestricţiileconstândînlimitareaparticipăriilaunsingurcurs.173.Dinpunctdevedereal resurselornecesarepentru implementareamixurilordemăsuri, s‐a constat căpentrumăsurilededicatetinerilordinmediulruraltrebuiealocatunbugetmaigenerosdinmaimultemotive:

singura metodă cu adevarat eficientă pentru informarea tinerilor NEETs din mediul rural estetrimitereadeechipepeterenşicolaborareacureprezentanţiiautorităţilorlocale(primărie/consiliilocale)

măsurile dedicate acestor tineri trebuie implementate la faţa locului, având în vederemobilitatearedusăaacestora,ceeaceimplicăcheltuielisuplimentareculogistica.

75

174. Unele tipuri de intervenţii nu pot fi însă implementate în zona de rezidenţă din cauza imposibilităţiiasigurăriidecondiţiiadecvate(ex.:derulareaorelordepracticăîncondiţiileîncareînzonaderezidenţănuexistă agenţi economici unde acestea să poată fi realizate). Soluţia este ca grupului ţintă să i se asiguretransportulşieventualcazareacătre/înmediulurbanceeaceconducelacosturimairidicate.178.Pedealtăparte,dininterviurilecureprezentanţiiAJOFM,pebazaexperienţeiacestoradincadrulaltorproiecte, s‐a constatat că activităţile/cursurile organizate în alte localităţi decât cele de rezidenţă auînregistratunsuccesmaimare,atâtînceeacepriveşteparticipareafizicăagrupuluiţintă(nus‐auînregistratabandonurisauabsenţe),câtşiînceeacepriveşteniveluldeimplicareaacestoraînactivităţilerespectiveşiimplicitalniveluluicompetenţelordobânditedecătreaceştia.179.Din punct de vedere al percepţiei tinerilor asupramixului demăsuri, pe baza rezultatelor sondajuluirealizat,s‐apututcontatacăaceştiaconsiderăpachetulformatdinmăsuridefomareprofesională,informare,consiliereşiorientareprofesionalecafiindceleficientpentruaîisprijiniînobţinereaunuilocdemuncă(asevedeaanexa13Întrebareanr.12).Constatăricuprivirelaexecuțiabugetară180.Lanivelulcereriidefinanţare:

valoareatotalăaproiectuluiafostde23.280.745,61lei valoareatotalăeligibilăaproiectuluiafostde21.358.482,21lei,dincare asistenţafnanciarănerambursabilăafost19.436.218,81lei.

181.Lafinalizareaproiectului:

valoareatotalăaproiectuluiafostde16.285.389,60lei valoareatotalăeligibilăaproiectuluiafostde15.357.682,50lei,dincare asistenţafinanciarănerambursabilăafost13.975.341,46lei.

182.Bugetulafostîmpărțitdelamomentuldesignuluideproiectpetipurideintervenţii,respectivperegiunișicentreşi,caurmare,peparteneri.183. O sumă de 1.922.263,40 lei a fost programată a fi cofinanțare din partea beneficiarului. Aceastăcofinanțare programată a fost de 9% din valoarea totală a proiectului. La finalul proiectului valoareacofinanţariibeneficiaruluia fost1.382.176,63 lei,menţinându‐se launprocentde9%dinvaloarea totalăaproiectului.Asigurareaco‐finanțăriinuaridicatproblemepartenerilorînproiect.184.Osumăde1,13%dinvaloareaeligibilătotalăaproiectuluiafostalocatăpentrucheltuielidetipFEDR,înceamaimareparte amenajare a unor sedii și achiziție dedotări și echipamentepentru acestea. La finalulproiectului,dat fiindcăproiectulaabsorbit83%dinbugetulplanificat,proporțiacheltuielilorde tipFEDRrealizateafostde1,16%dinvaloareatotalăutilizatăaproiectului.185. La valoarea eligibilă totală a proiectului se adaugă o sumă de 2.397.464,83 lei reprezentând TVAnedeductibil, acesta reprezentând 11,22% din valoarea totală eligibilă a proiectului. La finalul proiectuluidistribuția cheltuielilor efectiv realizate a dus la scăderea acestor costuri neeligibile la 927.707,10 lei,reprezentând6%fațădevaloareatotalăeligibilăexecutatăaproiectului.

76

186. Având în vedere valoarea samică în raport cu totalul valorii proiectului și faptul că în afară de TVAnedeductibilproiectulnuapresupusaltecheltuielineeligibile,acesteanuaureprezentatimpedimentecaresăducălaoscădereaeficacitățiiproiectului.Constatăricuprivirelaparteneriat187.ProiectulafostimplementatdeunparteneriatcondusdeMinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieSocialeșiPersoanelorVârstniceîmpreunăcuConsiliulNaţionalalÎntreprinderilorPrivateMicişiMijlociidinRomânia(CNIPMMR), Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și Blocul Naţional Sindical(BNS).188.MMFPSPFaasiguratmanagementulgeneralalproiectului,cei treiparteneriasigurândimplementareaefectivă a măsurilor dedicate grupului ţintă. Sarcinile au fost delimitate foarte clar încă din cererea definanţare,atâtdinpunctdevederealactivităţilorderulatedefiecarepartener,câtşidinpunctdevederealindicatorilor ce trebuie atinşi de fiecare în parte. Repartizarea sarcinilor între parteneri a ţinut cont şi decomponentateritorială,astfelPTIRagestionat4centre județenedegaranţiipentrutineri,CNIPMMR–8şiBNS–10.189. Colaborarea cu autorităţile locale, cu inspectoratele şcolare în scopul identificării grupului ţintă şifolosiriiunorspaţiipentruderulareaactivităţilorproiectuluiacontribuitlaeficacitateaproiectului.Constatări cu privire la influența procesului de finanțare asupramecanismelor de implementare aproiectului190. Cererea de propuneri de proiecte a fost de tip neconcurențial. Procedurile de aplicare, pregătirea șiprocesul de depunere au fost considerate potrivite pentru atingerea rezultatelor proiectelor de cătrepartenerii implicați în implementarea proiectului. Procesul de evaluare și selecție a proiectului a fostconsideratpotrivitpentruatingerea rezultatelorproiectelordecătrepartenerii implicați în implementareaproiectului,însăaduratmult(6luni).Conformpartenerilordincadrulproiectului,înfazadeevaluareaufostreduseoseriedecosturiaferenteactivităţilordepromovaredeomanierăarbitrară.Pentrufiecaredincele22dejudeţes‐auplanificataceleaşiactivităţidepromovare(1caravană,1campaniedepromovare,etc.),iarîn procesul de evaluare, pentru unele judeţe aceste sume au fost reduse, fără o explicaţie plauzibilă.Beneficiarul de proiect și partenerii săi au dovedit a avea capacitate necesară pentru implementarea,managementulșirealizareaachizițiilorîncadrulproiectului.191. Din toate interviurile realizate rezultă că nu a fost verificată suficient calitatea serviciilor oferite.Activitatea de monitorizare s‐a concentrat pe atingerea rezultatelor și indicatorilor din perspectivăcantitativă care au fost asumați prin cererea de finanțare (număr de activităţi, număr de participanţi,echipamenteachiziţionate,etc.).192.Raportarea tehnico‐financiară nu a pus probleme echipei de proiect decât din punct de vedere alfuncţionăriisistemuluiinformatic(ActionWeb)careafostdeficitară.193. Au fost înregistrate întârzieri în rambursarea cheltuielilor, ceea ce a dus la întârzieri în platasubvențiilor către grupul țintă, afectând credibilitatea partenerilor din proiect şi gradul de încredere altinerilorînconsilieriideorientareprofesionalădinCentre.194.Dinpunctdevederealasigurăriilichidităţilornecesareimplementăriiproiectului,mecanismulcererilorde plată a fost folosit pentru a se asigura plata mai rapidă a subvenţiilor, însă nu s‐a ridicat la nivelulaşteptărilor,avândînvederecăşiînacestcaztimpuldeaşteptareafostdestuldelung(circa4luni).

77

7.2.3IntervențiieficienteșieficaceIntervențiileeficaceșieficiente195. Conform datelor colectate de la nivelul instituțiilor și organizațiilor implicate în gestionarea șiimplementareaproiectuluişidinsondajulrealizat,s‐aconstatatcăintervențiilecelemaieficaceşieficacesunt:formareaprofesionalăcertificatășimăsuriledeinformare,orientareșiconsiliereprofesională.Ambeletipuri de măsuri oferă tinerilor un set de abilități (teoretice și practice, profesionale și de comunicare)necesarepentru a sedescurcape contpropriu înprocesulde căutare și obținereaunui locdemuncă, iarmixulcelordouămăsuriaducecelemaibunerezultate,maiales încazul tinerilordingrupul ţintăcunivelscăzutşimediudestudiișicarenuauurmatuncursdeformarecaresăaibăcorespondenţăîncerereadepepiaţa muncii. În plus, conform partenerilor intervievați în procesul de evaluare, un proces temeinic deinformare,consiliereșiorientarepermiteselecțiacelormaipotrivițiparticipanțilaformare,care,pecaledeconsecință,mențineoratădeparticipareșieficacitateridicatăpentruacesteactivități.196. În urma analizei informațiilor colectate prin intermediul focus grupurilor realizate la nivelulbeneficiarilor finali ai proiectului, s‐a constatat faptul că, cursurile de formare le‐au oferit tinerilorposibilitateadea‐șidezvoltaabilitățilepractice,darşioportunitateadeaşigăsiunlocdemuncă.Tinericareau facut practică în supermarket‐uri şi restaurante au obţinut un loc de muncă în cadrul acestora lafinalizareacursurilor.197.TârguriledelocuridemuncăşiactivităţiledemediereprinorganizareadeîntrevederiîntreangajatorişiparticipanţilasediulCentruluisuntşieleconsiderateafiprintrecelemaieficienteșieficace.198.Dinanalizadatelorcolectateatâtîncadrulinterviurilor,câtşidinsondaj,conformcăruiadoar32%dinrepondenţiidincadrulsondajuluiauobţinutunlocdemuncăînurmaparticipăriiîncadrulproiectului(așacum se observă din figura următoare), se constată că este necesară îmbunătăţirea eficacităţii măsurilorimplementatedinperspectivaocupării,înmăsuraposibilăavândînvedereprofilulgrupuluițintă.


Figura32.Ratadeocuparecaurmareaimplementăriiproiectului„GaranțiapentruTINEri!”Intervențiilecelemaipuțineficaceșieficiente199.Datelecolectate,atâtdininterviuri,câtşidinsondaj,aratăcăcelemaipuțineficaceşieficientemăsuriaufostceledeconsiliereantreprenorialăavândînvedereinteresulscăzutîncadrulgrupuluiţintăpentruastfeldeserviciişirestricţiileconstândînlimitareaparticipăriilaunsingurcurs(tinericareauurmatcursuride

78

calificare într‐oprofesiear fi dorit săurmeze şi cursurideantreprenoriat). Înplus, specificul tinerilordingrupulțintăducelaoposibilitateredusădeînființareșimaialesmenținereauneifirme.200. Astfel, cultura antreprenorială ar trebui dezvoltată și prin intermediul sistemului educațional, iarmotivațiatinerilorstimulatăprinvizitedestudiușischimbdeexperiență,cuprecăderepentruceidinmediulrural,undeexistăunpotențialcrescutdeadezvoltaactivitățiagricolepecontpropriu(datorităspecificuluiactivitățilorlorcurente)șioportunitățidefinanțarenerambursabilăprinPNDR.201.Deasemenea,cursurilede inițierenus‐audovedita fi foarteeficaceşieficiente.Acesteasuntuşordeimplementatavândînvederecănecesităunnumărmicdeore(60‐80),darcursulestescurt,atâtcomponentateoretică, cât şi componentapratică,participanţii se certifică fărăaacumulasuficientecunoștințepentruadeveniangajabil,maialesîndomeniispeciale(mecanicăetc.)ceimplicăutilizareadeaparatură/tehnică.Dinacelaşimotiv,ucenicianuaavutrezultateledorite,angajatoriifiindgreudeconvinssăimpliceînoperaţiunicu risc mare de pierderi persoane care nu cunosc fluxul de producţie şi procedurile de manipularea amaşinilor/aparatelor, după cum este evidențiat de datele primare colectate prin intermediul tuturorinstrumenteloraplicate:interviuri,focusgrupurișisondaje.202.Unaltmotivpentrucareucenicias‐adoveditafiuntipdeintervenţiemaipuţineficaceşieficientă,esteforma acesteia conformLegii care o guvernează.Astfel, ucenicia nu este foarte atractivăpentru angajatoriavândînvederecăaceştiatrebuiesădesemnezeuncoordonatordeuceniciedinrândulsalariaţilorcareauoexperienţămaimarede5 ani; să supunăucenicul la operioadadeprobădemaxim30de zile; să asigurecadruldepregatireteoreticăşipracticădupăacărei finalizaresă înscrieucenicul launcentruautorizatdeevaluareşicertificareacompetenţelorprofesionaleobţinutepealtecăidecâtceleformale,pentruaprimiunatestatşi săsuportecosturiledeevaluare.Decelemaimulteori,numaicosturilecu furnizorulde formareprofesională privat depăşesc subvenţia acordată. Suplimentarea subvenţiei prin POCU (respectiv 250euro/lună*12luni/persoanăplus300Ron/lună*24luni)reprezintăosoluţiepentruaceastăproblemă.203.Unaltmotivpentrucareangajatoriinusunt tentaţisăorganizezestagiideucenicieesteacelacăsuntobligaţisămenţinăraporturiledemuncăaleucenicilorpetoatăperioadacontractuluideucenicieîncheiat.Însituaţiaîncarecontractuldeucenicieînceteazăanteriordateiprevazuteîncontract,angajatorulesteobligatsărestituieAJOFM,sumele încasatede labugetulasigurărilorpentruşomajpentrurespectivulucenic,plusdobandade referinţăaBNR, învigoare ladata încetării contractuluideucenicie,dacă încetareaacestuiaaavutlocdinmotiveleprevazutelaart.55lit.b),art.56alin.(1)lit.d)şiart.65alin.(1)dinLegeanr.53/2003Codulmuncii.204.Îmbunătăţireaeficienței șieficacităţiimăsurilor implementatesepoaterealizadacăsevaavea învedereadaptareamăsuriloraplicatenevoilorspecificesub‐grupurilorțintăşirestructurareamixuluidemăsurioferite,în special în ceea ce privește intesitatea şi nivelul de complexitate al acestora. În general,măsurile oferiteacoperă nevoile reale existente la nivelul grupului țintă, aşa cum reiese din interviuri, focus grup şi sondaj.Maniera în careacestea sunt implementate influențează înmod semnificativ rezultateleobținute.RealizareaprofiluluiindividualaltinerilorNEETsesteextremdeimportantăconstituindetapacarevastalabazaadaptăriimăsuriloratâtdinpunctdevederealtipologieilor,câtşidinpunctdevederealmixuluiacestora.Astfel,pentrutinerii cu un nivel educaţional extrem de scăzut,mixul demăsuri este necesar să fie structurat astfel încât,măsuriledeinformare,orientareşiconsilieresădeţinăoponderemaimareîntotalulmăsurilor;pentrutineriicuunniveleducaţionalmediu,estenecesarsăsepunăaccentpemăsuriledeformareprofesionalăşidesprjinînvedereaocupăriiunuilocdemuncă.

79

205.Creştereaeficenţeişieficacităţiipoatefirealizatăprin: adaptareaserviciilorlanevoilegrupuluiţintăînfuncţiedeparticularităţileidentificate înurma

realizăriiprofilelorindividuale. creştereacalităţiiserviciiloroferite(cursuribinestructurate,campaniideinformareşiconsiliere

personalizate,numărsuficientdeoredepractică,etc.). corelareaactivităţilordeformarecucerinţeledepepiaţamuncii. alocarea de resurse în concordanţă cu nevoiele (număr adecvat de consilieri/mediatori,

utilizareaserviciilorunorpsihologipentrucomponentadeconsiliere,etc.).7.3.Sustenabilitatea206. Conform cererii de finanțare, logica de intervenție a proiectului generează sustenabilitate peurmătoarelepaliere:a)dobândireadeinformații,cunoștințe,abilitățişicompetenţe,b)centreledegaranţiipentrutinerișic)funcționareinstituțională.207. Astfel, conform cererii de finanţare, principalul element de sustenabilitate aferent proiectului îlreprezintăcompetenţeledobânditedecătregrupulţintăîncadrulprocesuluideimplemente.Proiectulvizeazăimplementareademăsuriintegratepentrutineriicarenuauabsolvitexamenuldebacalaureatşinudeţinunlocdemuncă,iarinformaţiiledecarevorbeneficiapeparcursulactivităţiideconsiliere,darşicompetenţeledobândite în cadrul activităţii de formare vor putea fi utilizate inclusiv după finalizarea perioadei deimplementare.Unaltelementdesustenabilitateaferentcereriidefinanţaresereferălapersoanelecareşi–augăsitun locdemuncă la finalulperioadeide implementare.Acestepersoanevor continuă să–şidesfăşoareactivitatealarespectivullocdemuncăinclusivdupăfinalizareaperioadeideimplementare.208. Din interviurile realizate, în ceea ce privește continuarea furnizării serviciilor, a rezultat că centreleînființate prin intermediul proiectului, menite să ofere servicii de ocupare activă pentru tinerii aflați încăutareaunuilocdemuncăși‐auredussemnificativactivitateadupăîncheiereafinanțării.Încelemaimultecazuri,activitateaafostredusălaminim,însensulîncareaufostmenţinutidoarexperţiicoordonatoriilocaliai centrelor, iar serviciile prestate se limitează la transmiterea saptămânală a listelor cu locuri demuncăvacanteprimitede laAJOFM. În alte cazuri, lipsa finanţări a făcut imposibilăpăstrarea sediului. În cadrulcentrelor, în prezent se lucrează pe bază de voluntariat. Partenerii au încercat să găsescă alte surse definanțare,însăpânălamomentulanalizeiacestlucrunuafostposibil.209. Înacelaşi timp însă, existenţa centreloradus lao schimbaredeatitudine, creându‐seo comunitateatinerilorînjurullor.Centreleauînregistratuninteresdinparteatinerilordeaparticipașilaaltecursurideformare sau de a accesa servicii de sprijin (orintare și consiliere profesională) pentru găsirea unui loc demuncă.Activităţile sepot realiza şi contra‐cost,darnupoate fi consideratun scenariu realistpentruacestgrupţintă.210. Referitor la locurile de muncă ocupate, partenerii în proiect nu pot estima numărul celor care îșipăstreazăloculdemuncă,odatădobândit,întrucât,majoritateatinerilornumaianunțăînmomentulîncareseaflădinnouîncautareaunuilocdemuncăsauîncazulîncareîşischimbăloculdemuncă.Înunelecazuri,locuriledemuncăobținute suntmenținutepentruo perioadă scurtăde timp, întrucât, foartemultedintreacesteasuntjob‐urisezoniere,înaltecazuribeneficiariiproiectuluişi‐augăsitlocuridemuncăînstrăinătateşi au plecat din ţară. După cum este prezentat în figura de mai jos, conform rezultatelor sondajului, s‐aconstatatcă37%dintrerepondenţi,beneficiariaiproiectului,şi‐aupăstratloculdemuncăpeste6lunidelaangajare,13%şi‐aupăstratloculdemuncăîntre2şi6luni,iar18%dintreeişiaupăstratloculdemuncăsub2lunidelaangajare,deciputemdiscutadeosustenabilitatemedieaacestuirezultat.

80


Figura33.Durabilitateaocupăriiîncadrulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”211. Principalele obstacole care intervin în asigurarea sustenabilității, fac referire, în principal, la lipsasurselordefinanțarecarearputeacontribuilacontinuareaaplicăriiunorastfeldemăsuri.7.4.Eficienţă212.Valoareatotalăcheltuităaproiectuluiafostde15.357.682,50lei.Pentruacalculacosturiunitarecaresăofereoimaginerelevantăcuprivirelaeficacitateaproiectului,valoareatotalăaproiectuluiafostanalizatăpebazaevidențelordecheltuielirealizatelafiecarecererederambursare(unnumărtotalde24deevidențedecheltuieli)șipotfidefalcateurmătoarelecategoriidecheltuielirealizateîncadrulproiectului:

Cheltuieli directe – în valoare de 7.236.400,09 lei – legate de o singură activitate, altfel spus delivrareaunuisingurserviciucătregrupulțintă

Cheltuielidirecteorizontale–învaloarede7.456.068,40lei–legatedetoateactivitățileproiectuluișicaresuntesențialepentrulivrareatuturorserviciilor.

Cheltuieliindirectealeproiectului–învaloarede665.214,01lei213. Așa cum rezultă din figura demai jos, cheltuielile directe orizontale30 au o pondere semnificativă întotalulcheltuielilorproiectului,chiarmaimaredecâtceaacheltuielilordirecte.Calcululcosturilorunitareaavutînvedereatâtcosturiledirecteșidirecteorizontale,câtșicosturileindirecte,darpriviteseparat.

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

Figura34.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”214.Costurileunitarecalculatepebazacelor24deevidențedecheltuielisuntprezentateîntabeluldemaijos.

30Costuridirectedarcarenuaupututfiatribuiteuneiactivitățiconformorganizăriicererilordefinanțareșirambursare.

47%49%

4%Valoarecheltuielidirecte

Valoareacheltuielilordirecteorizontale

Valoarecheltuieliindirecte

81

Tabel13.Costuriunitarepeactivitățialeproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

Costdirect

Costuridirecte

orizontale

Costuridirecte

totale

Costindirect

Nr.beneficiari

Nr.oredelivrare

Cost

direct/persoană

Cost

direct/persoană/o

ră

Cost

total/persoană

Cost

total/persoană/oră

Cost

total/oră/participa

ntrom

Cost


ntdinmediulrural

Cost


ntcunivelscazut

deeducație

Cost


ntcunevoispeciale

(dizabilitățietc)

Informare 378.301,76 183.663,38 561.965,14 51.659,26 3.298 2,5 170,40 68,16 186,06 74,42 93,03 93,03 111,64 111,64

Consilieresiorientare

756.603,53 367.326,75 1.123.930,28 103.318,52 3.298 4,0 340,79 85,20 372,12 93,03 116,29 116,29 139,54 139,54

Formare 5.264.422,82 2.555.847,64 7.820.270,46 718.886,93 2.515 216,5 3109,45 14,36 3395,29 15,68

Mediereamunciișiprospectare

328.295,52 159.385,63 487.681,15 44.830,62 373 4,0 1307,46 326,86 1427,65 356,91 446,14 446,14 535,37 535,37

Formareșiconsultanțăpentruactivitateindependentă

508.776,46 247.008,11 755.784,57 69.476,32 550 80,0 1374,15 17,18 1500,47 18,76

Sursa: prelucrarea autorilor, pe baza evidențelor cheltuielilor proiectului „Garanția pentru TINEri!”

Figura35.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

5%10%

73%

5%7%

Informare

Consiliere si orientare profesională

Formare

Medierea muncii și prospectarea pieței munci

Formare și consultanță pentru inițierea unei activități independente

82

215.Înceeacepriveștecosturilepentruinformare,consiliereșimediere: activitățiledeinformareșiconsilieresebazeazăînprimulrândperesursaumană,fiindconstituitîn

principaldincheltuielisalariale,lacareseadaugăcosturiledeîntreținereșipromovareaCentrelor,deidentificareșiatragereagrupuluițintă;

costurile activității de mediere sunt aproape de 4 ori mai mari decât costurile de consiliereprofesionalăincludșiorganizareadetârguridelocuridemuncă.

216.CosturileunitaresuntmaimicidecâtcelemediicalculatelanivelulEvaluăriiad‐hocaintervenţieiPOSDRUprivindtinerii,astfelcăaceastăstrategiedeimplementarepoateficonsideratăeficientă.Așacumaratăanalizademaisus,informăriledegrupnusuntînsă,șicelemaieficaceactivități.Tabel14.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

Cosuturi unitaremediiPOSDRU

Costuri unitare mediiPOSDRU în proiecte cupeste 50% beneficiaritineri

Garanția pentruTINEri!

Informareșiconsiliere 1.105 1.304 558,18Formare 4.005 4.907 3.395,29Mediereamunciișiprospectareapiețeimuncii

1.386 3.468 1.427,65

Formareșiconsultanțăpentruinițiereauneiactivitățiindependente

4.772 1.329 1.500,47

Sursa:prelucareaautorilor

217.Seobservăcăceamaimarepartedintrecosturilepecareproiectullepresupunesuntaferenteactivitățilordeformare. Înceeacepriveșteacesteactivități–deformarecontinuă‐ darșiactivitățiledeformarepentru antreprenoriat, în funcție de tipul de formare realizat costurilepentru o sesiune în cadrulproiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ca strategie de implementare, cea mai mare parte acursurilordecalificareoferiteau fostexternalizate, structuracheltuielilordirecte incluzând înprimulrândsubvențiile plătite participanților și decontarea transportului acestora, iar în al doilea rând aceste costuriinclude servicii de organizare și livrare de cursuri și servicii de catering. Ponderea costurilor cu forța demuncă în totalul acestor costuri este foarte redusă. În general, organizarea cursurilor de inițiere șicalificareesteoactivitateeficientă,avându‐seînvedereșicomparațiacualteproiectePOSDRU.Tabel 15. Cost/sesiune al tipurilor de formare organizate în cadrul proiectului „Garanția pentruTINEri!”

Tipdeformare Durată(ore) Cost/persoană/sesiune

Inițiere 80 381,80Calificarenivel1 120 572,70Calificarenivel2 360 1.718,10Formarepentruantreprenoriat 80 1.705,08

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

218. Datele confirmă constatarea analizei calitative conform căreia, activitățile de promovare aantreprenoriatului (cursuri și alte tipuri de servicii) sunt printre cele mai ineficiente activitățidesfășurate în cadrul proiectului. Constatarea este formulată și având în vedere că un curs decalificare nivel 2 – care are un cost/sesiune cu foarte puținmaimare decât cursul de inițiere în

83

antreprenoriat–areoduratăde4,5orimaimareșipresupunerealizareaunoractivitățipracticecufolosireadematerialeconsumabile.Deasemenea,dat fiindnumărul foartemical tinerilorcareauînceputefectivoactivitateindependentă,scademulteficiențaacesteiactivități.219.Înceeacepriveșteindicatoriideproiect:deoutputșiderealizare,costurileunitarealeacestoraîncadrulproiectului „Garanția pentru TINEri!”, calculat pe baza metodologiei prezentate în raportul inițial aleevaluării,seregăsescîntabeluldemaijos.

84

Tabel16.Costuriunitarepeindicatorialeproiectului„GaranțiapentruTINEri!”

Valoarearealizatăaindicatorului

Costdirecttotal

Costindirect

Costunitar–costuridirectetotale

Costunitartotal–costuridirecte+indirecte

Costunitartotal–participantiromi

Costunitartotal–participantidinmediulrural

Costunitartotal–participanticunivelscazutdeeducatie

Costunitartotal–participanticunevoispeciale(dizabilitati,etc.)

Output

1.Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate

1448 7.423,78 8.106,22 10.132,77 10.132,77 12.159,33 12.159,33

2.Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:femei

502 7.423,78 8.106,22 10.132,77 10.132,77 12.159,33 12.159,33

3.Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:tineri

1448 10.749.631,60 988.171,67 7.423,78 8.106,22 10.132,77 10.132,77 12.159,33 12.159,33

4.Numărdepersoanecareaubeneficiatdeconsiliere/orientare‐accespepiațamuncii

3774 1.685.895,42 154.977,78 446,71 487,78 609,72 609,72 731,67 731,67

5.Numărdeparticipanțilainstruire–accespepiațamuncii

2911 9.506.165,89 873.864,72 3.265,60 3.565,80 4.457,24 4.457,24 5.348,69 5.348,69

6.Numărdeparticipanțilainstruire,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii

1103 2.198,33 4.665,47 5.831,84 5.831,84 6.998,20 6.998,20

Outcome 6.Numărdeparticipanțilainstruirecareşi‐augăsitunlocdemuncăîntermende6luni‐accespepiațamuncii

386 9.590.645,55 612.929,93 24.846,23 26.434,13

7.Numărdeparticipanțilainstruirecareurmeazăoaltăformădepregătire‐accespepiațamuncii

54 9.590.645,55 612.929,93 177.604,55 188.955,10

8.Numărdepersoanecareaudemaratoactivitateindependentă–accespepiațamuncii

10 755.784,57 69.476,32 75.578,46 82.526,09

9.Numărdeparticipanțilainstruirecertificați,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii

1177 9.590.645,55 612.929,93 8.148,38 8.669,14

10.NumărparticipanțiFSE–femei 1392 1.917,44 4.069,34 11.NumărparticipanțiFSE–grupadevârstă15–24ani

3774 10.845.161,73 693.104,98 2.873,65 3.057,30

Nusecalculeazăcostunitarpentruindicatoridetippondere

Sursa: prelucrarea autorilor, pe baza evidențelor cheltuielilor proiectului „Garanția pentru TINEri!”

85

7.4.Contextjudețean–Giurgiu,Galaţi220.LaniveluljudeţuluiGiurgius‐apututconstatacă:

angajatorii la nivelul judeţului se încadrează în categoria întreprinderimici şimijlocii, nu existăangajatorimari/strategici.

angajatorii nu au un plan de resurse umane pe termenmediu şi lung pe bază căruia să se poaterealizaostrategielaniveljudeţeanprivindforţademuncă,ofertadecursurideformare,consiliere,mediere

cererea de forţă de muncă este foarte limitată, provenind, în principal, din domeniile: comerţ,confecţiişiindustrienavală.

înmediururalexistăfoartepuţiniagenţieconomici. ofertaeducaţionalănuesteadaptată lanevoilepieţei,există3 liceetehnologicecuprofil: turismşi

economie,naval(auosingurăclasădespecialitate,restulclaselorfiindreorientatesprepregătireacaoperatorcalculator),chimie(înpragdedesfiinţare,maiexistădoar2clasea12a).

lipsadeinteresatinerilorînprivinţaeducaţiei:nuştiusăscriedeşiauterminatgimnaziulREF. datorită proximităţii cu Bucureşti, tinerii care dispun de resurse din partea familiei fac studiile

(începînd cu cele liceale) în capitală şi, după finalizarea lor, rămân acolo (existenţa locurilor demuncă,salarizaremaibună,etc.).

221.LaniveluljudeţuluiGalaţis‐apututconstatacă:

în afara şantierului naval, combinatului şi a unor fabrici de textile (Cozamin, Didona, Adina),angajatoriilaniveluljudeţuluiseîncadreazăîncategoriaîntreprinderimicişimijlocii,astfelcerereadeforţădemuncăestelimitată.

industriadeconfecţiioferăsalariifoartemici,iarprogramuldelucruestelung. angajatorii nu au un plan de resurse umane pe termenmediu şi lung pe bază căruia să se poate

realizaostrategielaniveljudeţeanprivindforţademuncă,ofertadecursurideformare,consiliere,mediere.

cerereadeforţădemuncăestefoartelimitată,provenind,înprincipal,dindomeniile:comerţ,pază,patiserii, cofetării (s‐au deschis întreprinderi sociale prin AP 6 POSDRU), coafură, manichiură,confecţii.

lipsadeinteresatinerilorînprivinţaeducaţiei:nuştiusăscriedeşiauterminatgimnaziul. tineriidinnorduljudeţuluiseangajezăînVranceaundeexistămaimultelocuridemuncădisponibile.

7.5.Concluzii

Modulîncareteoriaproiectuluiafostrealizatăînpractică.222.Proiectularăspunstuturornevoiloridentificateiniţial.Nevoile,castructură,nuausuferitmodificăripânălafinalulproiectului.Dinpunctdevederealtranspuneriiînpracticăateorieiproiectului,s‐arealizatoperaţionalizareauneiSchemedeGaranţiipentrutinerii învedereafacilităriiaccesuluiacestorapepiaţamunciiprinintermediulcelor22CentredeGaranţiepentruTineri.Existenţacentreloraduslaoschimbaredeatitudine,creându‐seocomunitateatinerilorînjurullor,înregistându‐seuninteresdinparteatinerilorde a participa și la alte cursuri de formare sau de a accesa servicii de sprijin (orintare și consiliereprofesională)pentrugăsireaunuilocdemuncă.

Intervențiieficaceşiineficace,complementaritateşidurabilitate.223.Dinexperienţaimplementăriiproiectului,s‐aconstatatcăintervențiilecelemaieficaceşieficacesuntformarea profesională prin certificare și măsurile de informare, orientare și consiliere profesională.Ambele tipuri de măsuri oferă tinerilor un set de abilități (teoretice și practice profesionale și decomunicare)necesarepentruasedescurcapecontpropriuînprocesuldecăutareșiobținereaunuilocdemuncă, iarmixulcelordouămăsuriaducecelemaibunerezultate,maiales încazul tinerilordingrupulţintăcunivelscăzutşimediudestudiișicarenuauurmatuncursdeformarecaresăaibăcorespondenţăîncerereadepepiaţamuncii.224.Deasemenea,s‐apututobservacăparticipanţiiauconsideratcăsesiuniledeinformareşiconsiliererealizate pentru grupuri nu sunt la fel de eficiente ca cele individuale, ceea ce presupune că realizarea

86

profilului individual pentru fiecare tânăr NEET şi aplicarea de măsuri de informare şi consiliereparticularizateprofiluluivorconducelacreştereaeficienţeişieficacităţiiintervenţiilor.225.Dinpunctdevederealdurabilităţii,s‐aremarcatcă,dincauzalipseidefinanţare,centreleși‐auredussemnificativactivitateadupăîncheiereaimplementăriiproiectului,încelemaimultecazuriactivitateafiindredusă la minim în sensul în care au fost menţinuți doar experţii coordonatori locali ai centrelor, iarserviciileprestateselimiteazălatransmitereasaptămânalăalistelorculocuridemuncăvacanteprimitedelaAJOFM.226. În ceea cepriveştecompetenţeledobândite de cătregrupul ţintă identificatcaprincipalelementdesustenabilitate înproiect,s‐aremarcat faptulcă,chiardacă loculdemuncăobţinutdetinerinua fost îndomeniulcursului,cunoştinţeledobânditele‐aufostdefolosînacestsens.

Mecanisme îmbunatatitepentruperioadadeprogramare2014 ‐2020depus înpracticăpentruameliorareasituațieitinerilorNEETs.

227. Din experienţa proiectului pentru perioada 2014‐2020, au fost identificate o serie de măsuri deîmbunătăţirenecesarepentruînregistrareauneimaimarieficienţeşieficacităţi:

‐ abordarea tinerilor cu un mix personalizat de măsuri active de ocupare în funcţie departicularităţileidentificatelaniveldesub‐grupe.

‐ oferireadecursuridecalificareadaptatelacerințelepiețeimunciipebazauneitemeiniceanalizepreliminare.

‐ abordarea integrată a măsurilor destinate tinerilor NEETs pe toate paliere nevoilor lor dedezvoltare şi integrare socio‐profesională (educaţie, familie, formare profesională, mediu deafaceri,piaţamuncii).

‐ creareaunor instrumenteadecvate caresăpermită identificarea şimonitorizareagrupului ţintăpentrucaproiectelecarelesuntdestinatesăacopereoproporţiecâtmaimareagrupuluiţintă.

Măsura în care modificările introduse prin POCU pot influenta pozitiv eficienta si

eficacitateamecanismului.228.PebazaexperiențeiacumulateprinPOSDRUsepoateapreciacămăsurilenouintroduseînPOCUauunpotențialmediuspreridicatdea influențapozitivsituațiatinerilorNEETs,deacreșteeficiențașieficacitateamecanismelorexistente,cucondiţiacamixuldeintervenţiisăfieunulbinestructuratatâtdinpunctdevederealsuccesiuniilor,câtşidinpunctdevederealintensităţii.Astfel:

‐ identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs şi dezvoltarea şi consolidarea unei baze de dateintegratelanivelnaţionalesteonecesitateabsolută.

‐ operaţionalizarea cardului profesional pentru a permite monitorizarea parcursului tânăruluiNEET, indiferent de axa pe care va fi sprijinit, va facilita şi monitorizarea valorii adăugate aintervențiilor dedicate tinerilor NEETs. Totodată, cardul profesional este apreciat ca fiind uninstrument util care poate contribui la creșterea eficacității și eficienței proiectelor, având învederecăreflectăniveluldecalificarealtinerilor,facilitezăcomunicareaîntretinerişiangajatori.CardulprofesionalreprezintăunCVuşordeutilizat,şimaialescredibil.

‐ măsurile pentru încurajarea activităților independente ale tinerilor NEETs trebuie țintite cătregrupurilecaresuntcelemaipregătitepentruacestlucrupentrucaelesăfieeficaceșieficiente.Înacest sens, aceste măsuri vor conduce spre realizarea rezultatelor aşteptate doar dacă suntprecedate de măsuri de educare, formare şi consiliere privind activitatea antreprenorială prinintermediul sistemului educațional care să pregătească grupul ţintă din punct de vedere alnoţiunilordebază,conceptelorcorespunzătoare,oportunităţilorşiriscuriloraferente.

‐ stimulenteleoferiteangajatorilortrebuieimplementateastfelîncât,sănudescurajezeangajatoriiprinbirocrațieșicondițiiîmpovărătoaredesustenabilitate.

‐ măsuriledesusținereamobilitățiitinerilorNEETs,absolutnecesare,trebuieadaptatelaniveluldetraidinfiecareregiune/zonă/oraşşitrebuiesusținutepeoperioadălungădetimp.

‐ măsuriledeprevenirea situațiedeNEET, în specialmăsuriledeprevenireaabandonului șolar,trebuie să includă în grupul ţintă şi părinţii tânărului NEET pentru obţinerea unor rezultatesuperioare.

87

‐ măsuriledeadaptareaoferteieducaționalelapiațamunciisuntabsolutnecesareşitrebuieţinutcontcăsuntşicostisitoare(înfinţareadeşcolidemeserii,creareadecurriculeadecvate,pregătireaprofesorilor,etc.).

‐ mecanismeledetipADouaȘansăpromovatedeOS6.1POCUsuntextremdenecesare,dartrebuieaccesatedeunnumărmaredeşcoli,maialesdinmediulruralşidinoraşelemicipentruaaveaimpactuldorit.

Motivareaîncetăriifurnizăriiunorserviciideocupare(prospectare,medieresiplasarepe

piataforteidemunca,târguridelocuridemunca)încadrulPOCU.229.EliminareaserviciilordemediereșiplasareaforțeidemuncădincadrulPOCUnusejustificădatfiindcă,dinexperiențaproiectelorprecedente,acesteasuntserviciidemareeficiențășieficacitatepentrutineriicareauunniveldeeducațiemediuși/sauauabilitățipracticeși/sauexperiențăminimăîntr‐undomeniucerutdepiațamuncii.230.ÎntervenţiilePOCUprivinddezvoltareadeinstrumente,precumșiderulareadeactivitățidecolectare,analizășiprognozăpentruaasiguraocunoașterecâtmaiaprofundatăanevoilorîncontinuăschimbarealepiețeimuncii(AP3)şiextindereasimodernizareasistemelorplatformedetip„bursaonlinealocurilordemuncă”, instrumente de mediere pe piața muncii (job matching) (AP2) sunt o necesitate stringentă lanivelulgrupuluiţintăconformanalizeirealizate.

MecanismuloptimpentruimplementareaAP1aPOCU,pebazatabeluluidemaijos:231.AP1aPOCUareînvedereimplementareadepacheteleintegratecareincludobligatoriu:

232.Şiacoperăşiurmătoareletipuridemăsuri:

233. Pentru a crește potențialul de succes al măsurilor propuse, trebuie să asigure o sinergie întreintervențiilePOCU.

Măsurapropusă Cuiseadreseazărecomandarea

Opţiunialternativeprivindmăsurilepropuse

Argumentepentruopțiunearecomandatădeevaluatori

CorelareaproiecteloradresatetinerilorNEETs

AMPOCU(prinimplementareacuprioritateaintervenţieiprivindcardul

Problemele cu care se confruntă tinerii NEETssunt complexe, generate de toate aspectele careinfluenţează situaţia lor: sistemul educaţional,

Măsuriactivedeocupare

• serviciipersonalizatedeinformare,consiliereșiorientare

• sprijinîngăsireadelocdemuncă/plasareapepiațamuncii

Îmbunătăţireaniveluluideeducaţieşicompetenţe

• participarealaprogramedeformareprofesionalăpersonalizateînvedereacorelăriioferteidecompetentecucerinţelepieteimuncii

Facilitareaparticipăriipepiaţamuncii

• programedeucenicieșistagiiprinacordareadesprijinfinanciaraangajatorilorînvedereaorganizăriiunorastfeldescheme

• stimulareaangajatorilorpentruacrealocuridemuncăpentrutineriiNEETsșomeri

• evaluareşicertificarepentrurecunoaştereacompetenţelordobânditeîncontextinformalşinon‐formal

• sprijinîngăsireaunuilocdemuncă/plasarepepiațamunciietc

Încurajareamobilităţiiforţeidemuncă

• sprijinadecvatpentruaajutatineriicaregăsescunlocdemuncăîntr‐oaltăzonă/regiunesăseadaptezelanoullormediu,inclusivprinacordareadesprijinfinanciar(ex.primedemobilitateși/saudeinstalare).

Încurajareaantreprenoriatuluişiaocupăriipecontpropriu

• acordareadesprijinfinanciarpentruînființareadeîntreprinderidecătretineriiNEETsșomeri

• consiliereşiformarepentrutineriiNEETsșomeriîndomeniulantreprenoriatuluiînvedereacreăriideîntreprinderi,precumşiprogramedetutorat/mentoratpentrucreştereaşiconsolidareaafacerilor

Realizareaprofiluluiindividual

Informare,orientareșiconsiliere

88

profesional,prinselecţiaadecvatăaproiectelor)

familia,piaţamuncii,mediuldefaceri,sistemuldeformare profesională, sistemul de valori,parteneriate,infrastructură.POCU propune iniţiative care acoperă în mareparte toate aceste nevoi ale grupului ţintă, darprin măsuri diferite, care trebuie trate integratpentrurezultatelanivelulcerinţeloracestuigrup.Pentru ca mecanismul implementat prin AP1 săfie eficient şi eficace, trebuie să se realizeze ocorelare corespunzătoare a proiectelor carevizează grupul ţintă, respectiv corelareainiţiativelor adresate grupurilor vulnerabile(AP4) cu cele care vizează creşterea niveluluieducaţional(AP6)cucelereferitoarelacreştereanivelului de competenţe şi gradului de ocupare(AP1şiAP2).

ProiectecaresăincludăpacheteintegratepentrutineriiNEETs,daradaptatesubgrupelorluândîncalculsituaţialordiferită

AMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantului)Beneficiari

PachetulintegratdeserviciipentrutineriiNEETstrebuie adaptat la subgrupe (de exemplu pentrutinerii NEETs cu studii gimnaziale complete, cuaptitudiniadecvate,pachetul integratde serviciipoateincludeşimăsurideîncurajareadezvoltăriide activităţi independente/antreprenoriat, ceeacenuestecazulpentrutineriicustudiigimnazialeincomplete. Un alt exemplu ar putea fi cel altinerilorcareoaunevoiesădobândeascăabilităţidebază:a scrie ingeneral/analfabeţi funcţionali,carenuinţelegconceptdebazădegenulcontract,declaraţie, semnatură, stampilă, etc. Pentruaceştia, pachetul de servicii trebuie să includă şicursuri/consiliere/fomaredeacesttip).De asemenea, fiecare tip de servicii trebuieadaptat la situaţia specifică ficărei subgrupe (deex. derularea de campanii de informare şiconştientizarevordiferiînfuncţiedesubgrupadetineri NEETs: cei au părăsit timpuriu şcoala, ceicarenuaureuşitsă‐şigăseascăun locdemuncădupă terminareaeducaţiei secundarecusau fărăcalificare şi absolvenţii de învăţământ superior,persoanele sărace, persoanele cu nivel deeducaţiescăzutsauminorităţileetc.).

Proiecteimplementatelaniveljudețean,incluzândinformare,consiliereșiformare,stimulareamobilității,daradaptatelapiațamunciilocalășiînparteneriatîntreAJOFMșibeneficiariprivați

AMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantului,prinselecţiaproiectelor)ANOFM

Este necesară dezvoltarea unor modele departeneriat între operatorii privați și AJOFM‐uripentru a evita suprapunerile și concurența șidimpotrivă, pentru a crea complementaritate șisinergieînproiecte.Stimularea mobilității forței de muncă și sprijinfinanciar pentru mobilitate sunt măsuri foartenecesare, dar ele trebuie adaptate la specificulfiecăruijudețsaumăcarafiecăreiregiuni.Suplimentar faţă de sprijinul prevăzut în logicaintervenţiilor,POCUartrebuisăseaibăînvedereşi un sprijin acordat angajatorilor pentruacoperirea cheltuielilor de transport pentrutineriiproveninddinzonecuproblemedinpunctdevederealinfrastructurii.

Implicareaangajatorilorînparteneriatepentruformareatinerilorpedomeniileșiexactpentru


Preluarea unor modele de bună practică (ex.Brașov,încare–cufonduriproprii,angajatoriiauformat, singuri sau în asocieri ‐ școli de meseriipentru tineri dintre care își recrutează direct

89

abilitățilenecesareangajatorilor

angajații.)

Proiectelecareincludinformare,consiliere,orientareșimediereamunciisăfieproiectepersonalizateşidelungădurată

AMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantuluișilansareaapelurilor)

Măsurile privind serviciile de informare,consiliere, orientare și mediere a muncii suntfoarte eficace pentru grupul țintă al tinerilorNEETs dar pentru a avea eficacitate maximă eletrebuie să se realizeze personalizat, respectiv petermenmailung.

ProiecteledeîncurajareaînceperiiuneiactivitățiindependentesăținteascădoartineriiNEETscunivelridicatdeeducațieșicuvârstămaiînaintată

AMPOCUAMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantului)

Proiectul studiat demonstrează că încurajareaînceperii unei activități independente este oactivitate ineficace și ineficientă dacă nu seadreseazăunuigrup ţintă cuominimăpregătireîndomeniu.Deaceea,acesttipdeproiectetrebuieprecedat de măsuri de educare, formare şiconsiliereprivindactivitateaantreprenorialăprinintermediul sistemului educațional care săpregătească grupul ţintă din punct de vedere alnoţiunilor de bază, conceptelor corespunzătoare,oportunităţilor şi riscurilor aferente sau trebuieadresattinerilorcuunnivelridicatdestudii–celpuțin bacalaureat, sau chiar studii superioareîncepute–șiovârstăcaresălepermităagrenareaînastfeldeactivităţi.

90

8. Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!–raportdecaz

Titlulproiectului:Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!Beneficiar și parteneri: Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice(MMFPSPV), în parteneriat cu SC. BPI Management Consulting România S.R.L. (BPI), AsociațiaProfesionalăNeguvernamentalădeAsistențaSocială(ASSOC)șiFundațiaEcologicăGreen(FEG)Valoaretotală(inițialășifinală):21.705.540,00RON(Valoareinițală),14.282.457,04RON(Valoarefinală)FinanțareFSE(inițialășifinală):19.752.041,40RON(Valoarefinală),12.996.650,05RON(Valoarefinală)Durată(planificareinițialășifinală):24.12.2013–23.11.2015(23deluni,fațăde18luniinițialproiectate)

8.1.Relevanța8.1.1.Designulinițialalproiectelor234.Obiectivulgeneralalproiectuluiafostcreștereacapacitățiideocuparea2500depersoaneîntre16și24deani‐persoaneinactive,încăutareaunuilocdemuncă,șomeritinerișișomeridelungădurată,persoanecareaupărăsittimpuriușcoala,dinRegiunileNordEst,NordVest,CentrușiVest,prinasigurareaaccesuluiacestora la servicii integrate de informare, consiliere și orientare profesională, formare profesională înmeserii cerutepepiațamuncii șiprogramedeucenicie, dar și activitățidemediereamuncii, respectivdeconsultanțășiasistențăconcretăîninițiereadeafaceri.ChiardacălogicaintervențieiPOSDRU,lanivelulDMI5.1, nu a urmărit înmod exclusiv implementarea unormăsuri care să răspundă nevoilor tinerilorNEETs,grupulțintăalproiectuluiafostalcătuitdintineridinacestgrup,deoarece„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”afostunproiectpilotguvernamentalmenitsăghidezeviitoareleintervențiiadresateacesteicategorii.235.Conformcereriidefinanțare,obiectivelespecificecevizeazăacoperireanevoilorgrupuluițintă,aufost:

Facilitarea integrării pe piațamuncii a persoanelor cu dificultăți pe piațamuncii prin intermediulunui program integrat de informare, consiliere și orientare profesională care vizează integrareasocio‐economicăactivăpentru2.500detineri.

Îmbunătățireacapacitățiișicompetitivitățiiforțeidemuncăprininstruireaunuinumărde2.500detineriînvedereadobândiriideaptitudinișicompetențeprofesionalecaresăleasigureșanserealeșioportunități sporite pentru participarea la o piață a muncii modernă, flexibilă și tehnologizată,inclusivprinfacilitareaunorcontractedeuceniciepentruunnumărde200depersoanedingrupulțintă.

Sprijin acordat reîntoarcerii la viața activă a tinerilor prin activități de prospectare și mediere(re/angajarea a 300 tineri din grupul țintă), dar și prin consultanță și asistență la inițierea uneiafaceri(înființareaa100deafaceri/activitățiindependente).

Activarea și stimularea grupului țintă prin activități de informare, conștientizare și promovare, cusprijinullargalcomunitățilorlocaleșiînvedereadezvoltăriiacestorapetermenlung.

236.Proiectulaprevăzutînființareaa5CaseRegionalealeTinerilorActivi31 (unaînRegiuneaVest,unaînRegiuneaNord‐Vest, una în RegiuneaNord‐Est și două în Regiunea Centru – dat fiind că aceasta este unadintrecele3regiunialețăriiîncareșomajulînrândultinerilorcuvârstacuprinsăîntre15și24deaniestepeste25%)încadrulcăroraurmauafiderulateurmătoareleactivități:identificareatinerilorcareîntâmpinădificultăți înceeaceprivește integrareapepiațamuncii,menținereaunei legăturidirecte întreconsilierișimembrii grupului țintă, oferirea de servicii de informare, consiliere și orientare profesională (în modpersonalizat/individualșiîncadrulunorîntâlniridegrup).237.Proiectulainclusșioplatformădemediereamuncii,darșiactivitățideplasareadirectăatinerilorpepiața muncii. De asemenea, activitățile proiectului au inclus formarea tinerilor pentru antreprenoriat și

31Inițialafostprevăzutăînființareaa4CRTA,câteunaînfiecareregiunecuprinsăînproiect.Ulterior,s‐adecisînființareaaîncăuneiCRTAînRegiuneaCentru.

91

derularea unor campanii de informare adresate publicului larg, instituțiilor publice șimediului privat. Înfigura36demaijosesteprezentatălogicadeintervențieaproiectului,elaboratăpebazacereriidefinanțare.


Figura36.Logicadeintervențieaproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

238. Conform logicii proiectului, beneficiile directe obținute în urma implementării activitățilorplanificateurmausăfie:a)creștereapregătiriiprofesionaleșiadaptareaacesteialanevoileidentificatepepiațamuncii,b)creșterea informăriiprivindoportunitățilerealede integrarepepiațamunciiși c)ungradmaimaredeconștientizareșiresponsabilizarecuprivirelaproblematicainserțieipepiațamunciiapersoanelorceaparțingrupurilorvulnerabile.239. Schimbările realizate prin act adițional pe parcursul proiectului nu au schimbat logica inițială aproiectului, integrândînmarepartedoarrealocări financiareșiprogramareaactivitățilorpentruapermiteatingerearezultatelorinițialstabilite.240.Trebuieprecizat faptul că,deșiproiectulnuprevedemăsuridereinserție însistemuleducațional,datfiindspecificulDMI5.1alPOSDRU(încadrulcăruiaproiectulafostfinanțat),îngrupulțintăaufostîncadrateși persoane care aupărăsit timpuriu școala, unadintrenevoileprincipale aleacestor tineri fiind creștereanivelului de studii. De asemenea, proiectul nu a vizat furnizarea unor măsuri specifice sau speciale(suplimentare)anumitorsub‐categoriialegrupuluițintă,cumarfi:persoanedinmediulruralsaupersoanedin grupuri vulnerabile. Se poate aprecia că, țintirea unei categorii relativ omogene de tineri în cadrulproiectuluireprezintăunpuncttarealacestuia,permițândadaptareatuturormăsurilorînraportcuunprofilmediualtinerilortratați.241.Dupăcumesteevidențiatînfigurademaijos,majoritateaparticipanțilorlaproiectafinalizatniveluldestudiiISCED3(71,91%)iar23,53%suntabsolvențiaicicluluisuperiordestudiiISCED2.Îngrupulțintăsuntînregistrate, într‐oproporție foartemică, șipersoanecuunnivel scăzutal studiilor, ISCED1 (14persoanereprezentând0,47%dinnumărultotal),darșiabsolvențiaicicluluidelicențăsaudemaster,ISCED5(92depersoanereprezentând3,06%).

Inputs

• Valoarea totală a proiectului conform cererii de finanțare: 21.705.540,00 lei

Activități

• A1. Managementul proiectului

• A2. Înființarea și funcționarea a 4 case regionale a tinerilor activi

• A3. Programe integrate de informare, consiliere, orientare profesională pentru 2500 tineri

• A4. Conceperea și derularea programelor de formare profesională (ucenicie și calificare) pentru 2000 tineri

• A5. Derularea programului de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente / inițierea unei afaceri

• A6. Servicii de ocupare‐prospectare, mediere și plasare a forței de muncă

• A7. Activități de promovare, motivare și activare a grupului țintă

Outputs

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate: 675

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate, din care: femei: 338

• Numărul şomerilor de lungă durată participanţi la programe integrate, din care: tineri 675

• Număr de persoane care au beneficiat de consiliere/ orientare ‐ acces pe piaţa muncii: 2500

• Număr de participanţi la instruire – acces pe piaţa muncii: 2500

• Număr de participanţi la instruire, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii: 675

Rezultate

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%): 75

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%), din care: femei: 50

• Ponderea şomerilor de lungă durată care au participat la programe integrate certificaţi (%), din care: tineri: 100

• Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate şi‐au găsit un loc de muncă (%)‐ acces pe piaţa muncii: 0

• Ponderea persoanelor care în termen de 6 luni după participarea la programe integrate urmează o altă formă de pregătire (%)‐acces pe piaţa muncii: 0

• Număr de participanţi la instruire care şi‐au găsit un loc de muncă în termen de 6 luni ‐ acces pe piaţa muncii: 300

• Număr de participanţi la instruire care urmează o altă formă de pregătire ‐ acces pe piaţa muncii: 0

• Număr de persoane care au demarat o activitate independentă –acces pe piaţa muncii: 100

• Număr de participanţi la instruire certificaţi, şomeri de lungă durată – acces pe piaţa muncii: 614

• Număr participanţi FSE – femei: 0

• Număr participanţi FSE – grupa de vârstă 15 – 24 ani: 2500

92

Sursă:Prelucrărileautorilor,prbazaregistruluigrupuluițintăFigura37.Structuragrupuluițintăînfuncțiedenivelulstudiilorîncadrulproiectul„Investițiaîn

tineri,investițiaînviitorulnostru!”242.Participanțiilaproiectaufostdistribuițiînproporțiisimilareîncele4regiuniîncareafostimplementatproiectul (Regiunea Vest, Regiunea Nord – Vest, Regiunea Nord‐ Est și Regiunea Centru), dar nu au fostdistribuițiegalpe județe (așa cumreiesedindateleprezentatepe larg înanexa14).Celemaimari ratedeparticipare au fost înregistrate în următoarele județe: Maramureș (20,60%), Hunedoara (18,70%), Alba(12,85%) și Brașov (10,22%). Din totalul persoanelor înregistrate în grupul țintă (3.005 de persoane),55,91%suntdegenfemininși44,09%degenmasculin.243. În ceeacepriveștestatutulpepiațamuncii, așacumseobservă în figura38ceimaimulțibeneficiarifinalieraușomerilamomentulînregistrăriiîngrupulțintă(56,47%)șipersoaneleaflateîncăutareaunuilocdemuncă (33,11%). Doar 2,16% dintre persoanele din grupul țintă al proiectului sunt persoane care aupărăsittimpuriușcoala.


Figura38.Profilulgrupuluițintăalproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”8.1.2.Nevoileinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialegrupuluițintă244.Problemeleșinevoilegrupuluițintăalproiectuluilaîncepereaparticipăriilaproiect(2014sau2015)aufost identificate în documentația proiectului și validate prin interviuri cu responsabilii de proiect, focus‐grupuricutineriibeneficiarișisondajînrândulacestora.Analizarezultateloraplicăriituturormetodelordecercetarefolositerelevăcăcelemaiimportantenevoișiproblemealetinerilordingrupulțintăerau:

lipsa calificărilor cerute pe piața muncii, lipsa noțiunilor teoretice necesare pentru munca însectoareledeactivitateundearputeafiabsorbițidepiațamuncii,darșilipsaabilitățilorpracticeîngeneral.Corelativaparenevoiadecalificare,însoțitădeocomponentăpracticăsolidă;

lipsa experienței pe piața muncii și corelativ nevoia de a găsi un loc de muncă pentru careexperiențasănufiefactorulcheie;

2%

33%

8%

57%

Persoane care au părăsit timpuriu școala

Persoane aflate în căutarea unui loc demuncă

Persoane inactive

Șomeri

93

lipsacompetențelorgeneralenecesareangajării(competențedecomunicare,demuncăînechipă,deorganizareaproprieiactivități,derespectareatermeneloretc.),lipsaabilitățilorderelaționarecuangajatorii și de prezentare la interviurile de angajare, nivel relativ scăzut de cunoaștere șiconștientizareapropriilorcalitățișidefecte,dinperspectivaangajabilității,nivelneralistdeașteptăriîn ceea ce privește activitatea de salariat, atât în ceea ce privește veniturile pe care le pot obținetineriilaprimul(sauunuldintreprimelelocuridemuncă),câtșiînceeacepriveșteinteracțiuneacuangajatorulșicolegiișiîncărcareacusarcini,șicorelativnevoiadeconsiliereșiorientare;

lipsa abilităților de identificare a potențialilor angajatori și corelativ nevoia de informare șimediereamuncii;

lipsa accesului la locurile de muncă pentru tinerii din anumite zonele îndepărtate de polii decreștere economică de la nivel județean sau regional. Naveta este dificilă și peste posibilitățilefinanciareexistenteiarorareletrenurilor,dacăacesteamaiexistă,nupermitonavetăcaresălaseșitimpliberînafaraserviciului.Astfel,înacestezone,deșidorințădemuncăarputeaexista,niveluldedescurajarecuprivirelașanseledeangajareestefoartemare.Nevoiaacestortineriestedesprijinpentrumobilitate,darsecontureazășionevoiemaiprofundădecomunitățidesprijinpentrudezvoltareaeconomică;

înunelecazuri,lipsasprijinuluidinparteafamiliilorînvedereacontinuăriistudiilorsauidentificăriioportunitățilordeangajare.Instituțiileșiorganizațiilecarelucreazăcutineripentruinserțiaacestorape piațamunciiauobservato legăturădirectă întrea)obiceiuriledin familie,b)niveluldeeducațiealpărinților,c)statutulmembrilorfamilieipepiațamunciișiniveluleconomicșid)niveluldeangajabilitatealtinerilor.Dacăpărințiiauunnivelmediudeeducație,îngeneralcopiifinalizeză minimum ciclul primar obligatoriu de învățământ. În situația în care membrii familieitânărului nu sunt angajați în economia formală saunumuncesc, șansele ca tânărul să fie orientatspregăsireaunuilocdemuncăsausăfiecapabilsămenținăunlocdemuncăsuntmaimici.Înacestecondiții,eficacitatea sistemuluieducaționalesteesențialăpentrua întrerupeacestcercvicios,dar șiexistențașieficacitateaconsilieriișiaaltorintervențiilanivelulfamiliilor;

lipsadestabilitateatinerilorpepiațamunciișiîndirectălegătură,nevoiadeacompaniamentlaloculdemuncăpentruasprijiniadaptareașiaasigurastabilitatea.

245. Aceste probleme se întâlnesc în proporții mai mari sau mai mici la nivelul întregului grup țintă.Principalulsprijin identificatdebeneficiaricanevoie înaintedeparticiparealaproiecta fosturmareaunuicursde calificare–42,4%.Deasemenea,pesteo treimedintreparticipanți aveaunevoiede sprijinpentrugăsireaunuilocdemuncă,prinurmareinformare,consiliere,orientareșieventualmediereamuncii(detaliiînanexa14).246.Lipsaabilitățilorpractice șiacunoștințelor teoreticepepiațamuncii suntgeneratedeslabacorelareasistemului de educație cu piața muncii locale în fiecare zonă a țării. Așa cum rezultă din analiza datelorcolectate la nivel județean, corelareadintre școală și piațamuncii lipsește și în cazul liceelorprofesionale.Astfel, teoriașipracticarealizate în liceeleprofesionalesedovedesca fi învechite înraportcu tehnologiilefolositeînprezentdeangajatori.Deșiîncazulgrupulițintăalproiectuluiproblemaabandonuluișcolarnuafost una vizibilă,mai puțin de 3%dintre benefiicarii finali nefiind absolvenți ai celor 10 clase obligatorii,cercetarearealizatăaarătatcănivelulscăzutdeeducațieșilipsacompetențelordebazădecomunicareînscrisînlimbaromânăesteoproblemămajorăatinerilorNEETs,ratadeanalfabetismfuncționallanivelulșomerilortineri înregistrați laAJOFMfiindfoartemare.Problemaanalfabețilorfuncționalestecăeinudeținunniveladecvatdeeducațiepentruaurmaacestecursurisaupentruatreceprintr‐unprocesdeevaluareșivalidareacompetențelordobânditeînmediulnonformalsauinformal.246.Analiza comparativă anevoilor inițial identificate cu celeprezentatede grupul țintă în2016arată cănevoilegrupului țintănuauevoluat saunuausuferit schimbări semnificative înperioada2014–2016.Întimpce18%dintreceicareaurăspunssondajuluinumaiaunevoiedeasistențăînprezent,întrucâtau un loc de muncă, peste 30% au nevoie în continuare de cursuri de calificare, informare, consiliere șimediereamuncii.Procentulcelorcareaunevoiedemediereamunciiacrescut.Deasemenea,acrescutlapeste14%procentulcelorcareaunevoiedeuceniciesaustagii.Peste18%aunevoiedesprijinpentrumobilitateșiaproape9%declarăcăaraveanevoiedeacompaniamentlaloculdemuncăpentruafisprijinițiînadaptare.Detaliialestatisticilorprezentateînfigura40suntdisponibileînanexa14.

94


Figura39.Nevoileactualealegrupuluițintăalproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

247. Așa cum am subliniat, factorii care generează problemele principale ale tinerilor în raport cu piațamunciisuntlipsacorelăriiformăriiinițialecupiațamunciișiabandonulsauabsenteismulșcolar.Acesteanuauevoluat substanțial înperioada2014‐2016 (InstitutuldeȘtiinte aleEducatiei,2015), astfel încât, nuauexistatpremiselepentrucaproblemeleidentificateîn2014săsesoluționeze.Deexemplu,laniveluljudețuluiBrașov, analizat în detaliu în studiul de caz, există în prezent o cerere destul demare de forță demuncăcalificată și care să dețină competențe practice. În acest context, pregătirea tinerilor, competențele lor șicapacitatea de a se adapta la cerințele angajatorilor sunt determinante pentru a crește șansele lor deangajare. Trebuie menționat și că progresul tehnologic a făcut ca cea mai mare parte din activitateamuncitorilor necalificați din trecut să fie în prezent automatizată, dar și că toate datele colectate arată căsimpla participare la un curs de formare este insuficientă pentru a oferi nivelul de competențepracticepecareîlcautăangajatorii.8.1.3.Nevoiinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialesub‐grupurilorțintă,înfuncțiedevârstă,niveldeeducație,locație,mediu,categoriedefavorizată)248.Chiardacăcelemaimultedintrecategoriiledetinericuvulnerabilitățisauoportunitățireduseaufostslab reprezentate la nivelul proiectului, cercetarea calitativă a relevat caracteristici, probleme și nevoispecificeșiacestorsub‐grupuri.Următoarelesub‐grupuridetinericuproblemespecificeaufostidentificate:

tineriicuunniveldeeducațiescăzut (careauabandonatșcoala înaintedeabsolvireacelor10clasedinînvățământulobligatoriu)aureprezentatșireprezintăungrupmaigreuangajabildecâtceilalțitineri;

tinerii proveniți din centre de plasament (un număr foarte mic au fost în concret beneficiari aiproiectului)au fost și suntungrupvulnerabildistinct.Deșiacești tineri cunosc și tolereazămultegreutăți,einusuntobișnuițicuresponsabilitățiproprii;

tineriprovenițidinfamiliiinactive(încarepărințiinulucreazășinuseaflăactivîncăutareaunuilocdemuncă).Mediulfamilialreprezintăunfactorcarefavorizeazăaparițiavulnerabilitățilordeordinatitudinal(lipsauneieticiamuncii,așteptărinerealiste,lipsacompetențelordecomunicareșimuncăînechipă,inadaptabilitate,inconsecvențășiinstabilitate,lipsădepunctualitate);

tineriideetnieromăaufostșisuntungrupvulnerabildistinctdacăprovindincomunitățitradiționaleșifoartesărace,reprezentândoconfirmareafaptuluicămediulfamilialafecteazășanseledeangajarealetinerilor.Deasemeneaînrândulacestuigrupabandonulșcolarestemairidicat;

tineridinmediulruralșidinzonecuactivitateeconomicăslabdezvoltatășiîndepărtatedecentreledejudețcareauproblemedeacceslalocuriledemuncă.Navetasauchiriaînorașelereședințădejudeț

0

5

10

15

20

25

30

35

Mediereamuncii

Cursuridecalificaresauinitiere


profesionala

Informare Sfaturilepentrua‐miincepeoafacere

Cursuripentru

deschidereauneiafaceri

Ajutorinbanipentruavamutain

altalocalitate

Niciunserviciu,amunlocdemunca

Uceniciesaustagiuincadrulunei

firme

Safiuinsotitlaloculdemunca,

pentruamaobisnuimaiusorcunoul

locdemunca

95

nu sunt accesibile pentru un tânăraflat înprimii ani demuncă ce poate obține salariulminimpeeconomiesaupuținpesteacesta.

249. Analiza desfășurată relevă că celmai important criteriu care împarte cohorta vizată în trei categoriidistincteesteniveluldeeducație.Dupăcumesteprezentatpelargîntabelul17demaijos,persoanelecuunnivelredusdeeducațieaunevoiedemăsuridereintegrareînsistemuldeînvățământ,maialesdincauzafaptuluicăseînregistreazăoratăfoartemaredeanalfabetismînrândulacestora.Pentruceicuunnivelmai înaltdeeducație,nevoilesuntmaicomplexe,dar înacelașitimp,șanselederezolvareaacestorașideangajaresuntmaimari.Tabel17.Sub‐grupurilețintăidentificateșinevoileaferentespecificeînproiectul„Investițiaîntineri,

investițiaînviitorulnostru!”CRITERIUdeidentificare

SUB‐GRUPURIîncadrulgrupuluitinerilorNEETs

NEVOI

Niveldeeducație

IV. 8claseabsolvitesaumaipuțin

‐ continuareastudiilor‐ identificarea și dezvoltarea abilităților și competențelorpersonale

V. 10‐12claseabsolvite ‐ recunoașterea competențelor și abilităților dobândite înmediulinformalșinonformal‐orientarepepiațamuncii‐dobândireaunorabilitățipractice

VI. învățământuniversitarabsolvit

‐ informare‐orientareșiconsiliereprofesională‐dezvoltareaabilitățilorantreprenoriale

Rezidența III. Urban ‐ informarecuprivirelaofertaexistentăpepiațamuncii‐ dezvoltarea abilităților practice în sectoarele în care existăcereredeforțădemuncă‐orientareșiconsiliereprofesională

IV. Ruralșizonecuactivitateeconomicăslabdezvoltată

‐ acceslaeducație‐dezvoltareaabilitățilorpracticeînsectorulagricol‐ dezvoltarea abilităților antreprenoriale adaptate sectoruluiagricol‐ acces la informații cu privire la oportunități de dezvoltareprofesionalășimuncă

Apartenențalaungrupvulnerabil32

VI. tinericudizabilități ‐ măsuriintegratedeincluziunesocialășieconomică‐asistențăpetermenmediu

VII. etniciromi ‐ acceslaeducație‐cultivareaabilitățilordobânditeîncomunitate‐acceslainformație‐sprijinpetermenmediu

VIII. tinericareprovindincentredeplasament

‐ ajutorsocial(financiar,locuințe)‐dezvoltareaabilitățilorpractice‐orientareșiconsiliereprofesională‐sprijinpetermenmediu‐conștientizarea (la nivelul instituțiilor publice, dar și alangajatorilor) existenței unor nevoilor speciale în cazulacestortineri

IX. tineriprovenițidinfamiliiinactive

‐ orientareșiconsiliereprofesională‐ dezvltarea abilităților generale pentrumuncă (comunicare,muncăînechipăetc.)

32 În urma datelor colectate, femeile nu au fost identificate ca fiind un grup vulnerabil. Diferențierea nevoilor se facepreponderent la nivelul celor trei criterii amintite: nivel de educație, mediu de rezidență și apartenența la un grupvulnerabil(persoanecudizabilitățisaupersoanedeetnieromă).

96

‐ identificareașipromovareacompetențelorprofesionaleSursă:Prelucrărileautorilor

250.Toate categoriilede tineriNEETsprezentatemai sus, conformdatelordin tabel,auun setdenevoispecificediferiteși,pecaledeconsecință,secontureazănecesitateaimplementăriiunormăsuriintegratedetippersonalizat.251.Familiileauunroldefinitoriuînparcursulunuitânărdelasistemuleducaționallapiațamunciișiulterior,pepiațamuncii.Prinurmare,aufostidentificateșiunsetdenevoiexistentelanivelulfamiliilorcelor care facpartedin grupul vizat, cumar fi: informare și conștientizare a importanței educației pentruaccesul pe piața muncii, informare cu privire la oportunitățile existente pe piața muncii, inclusiv auto‐angajare,șiconsiliere.252.UngrupvulnerabilparticularpentruregiuneaCentrusunttineriiNEETsdeetniemaghiarădinzonelecupopulațiemajoritarmaghiară.Oparte considerabilădintre acești tinerinucunosc limba română lanivelulnecesarpentruaocupaunlocdemuncăînaltăzonădecâtceaîncares‐aunăscutsau înservicii(maialesturism),deșitineriidinCovasnaaraveaacceslalocuridemuncădelaBrașov,iartineriidinHarghitaaraveaposibilitateasă seangajeze în turism înzonamontanăa județului.Totuși,2.989debeneficiari, însemnând99,47%dintotal,suntromâni,șidoar16persoanes‐audeclaratafidealtănaționalitate.Faptulcăînproiectnu au fost angajați consilieri și experți vorbitori de limba maghiară a afectat astfel relevanța proiectuluipentruacestgrupțintă.8.1.4.Corespondențadintredesignulinițialalproiectuluișinevoileinițialeșicurente/lafinalulproiectuluialegrupuluițintă/sub‐grupurilorțintă253.Nevoileidentificatelanivelulgrupuluițintăînsectorulocupăriiaufostvizatedelogicadeintervențieaproiectului,așacumrelevășifigura40cuprivirelacelemaiutileserviciiidentificatedetineriibeneficiariaiproiectului.Nevoiadecalificare,dezvoltareaabilitățilorteoreticeșipracticeafostacoperitădeorganizareacursurilordeformare,întimpcenevoiadedezvoltareaabilitățilorgeneralepentrumuncășiangajareafostacoperitădeactivitățiledeinformareșiconsiliere.Ucenicianuafostconsideratănecesarășiutilădecâtdeunnumărfoartemicdebeneficiari,ceeaceexplicăsuccesulfoartelimitatalacesteiintervenții.

Sursa:prelucrărileautorilor,pebazasondajuluiînrândulgrupuluițintă

Figura40.Serviciinecesarepentrugrupulțintălaintrarealorînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

254. Așa cum arată cercetarea, peste un sfert dintre tinerii cuprinși în grupul țintă al proiectului au avutnevoie de formare și îndrumare pentru antreprenoriat, ceea ce face activitatea relativ relevantă pentrugrupulțintăalproiectului:tineriNEETscunivelridicatdeeducație(liceuterminat).8.1.5.CorespondențaîntrenevoileinițialeșilogicadeintervențieaPOSDRU255. Obiectivul general al Domeniul Major de Intervenție 5.1 din cadrul POSDRU: „Dezvoltarea șiimplementareamăsuriloractivedeocupare”estedeafacilitainserțiapepiațamunciipentrupersoanelecare

53%48%

28%

55%

9%

25% 27%

00

10

20

30

40

50

60

Informare Consiliere Mediereamuncii


Ucenicie Cursuriantreprenoriat

Indrumarepentru

antreprenoriat

97

întâmpinăproblemeînidentificareașiocupareaunuilocdemuncă,precumșomeritineri,șomerivârstnicișișomeridelungădurată.256.Dupăcumesteanalizat îndetaliu în tabelul18demai jos,măsurileplanificate și finanțate încadrul domeniului major de intervenție 5.1 acoperă toată gama de nevoi identificate la nivelulgrupului țintă. Nevoia de sporire a accesului la educație și formare inițială care a fost prezentă într‐oproporție foartemică la nivelu grupului țintă al proiectului a fost acoperită prin intervențiile finanțate încadrulaltoraxeprioritare(AP1șiAP2dincadrulPOSDRU).Tabel18.CorelareamăsurilorfinanțateprinPOSDRU,DMI5.1cunevoileidentificatelanivelulgrupuluițintăînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”ObiectiveoperaționalealeDMI5.1

Operațiuni planificate în cadrulDMI5.1

NevoiacoperiteprinmăsurileDMI5.1

Atragerea şi menţinerea acât mai multor persoane pepiaţa muncii, în vedereaobţinerii unei rate cât maimare de ocupare, cu accentspecial pe grupuriledezavantajate pe piaţamuncii.

Reducerea şomajului delungă durată prin acţiunipreventiveşicorective.

Îmbunătăţirea capacităţii deocupare a persoanelor încăutarea unui loc demuncă,a şomerilor, în special delungăduratăşiapersoanelorinactive.

1. Sprijinirea tuturor activităţilorprivindmăsurileactivedeocuparecarevizeazătinerii.

‐ Sporirea accesului la servicii specificemăsurilordeocupareactivă.

2. Elaborarea şi implementarea deplanuri de acţiune individualizate,furnizarea de asistenţă pentrucăutarea unui loc de muncă,servicii de orientare şi formarepentru tinerii care se află însituaţie de şomaj, şomaj de lungăduratăsau încăutareaunui locdemuncă.

‐ Nevoia de informare cu privire la locurilede muncă disponibile, sectoarele în careexistăcerede forțădemuncă,specializărilecelemaicăutate.‐ Dezvoltarea abilităților de identificare șipromovare a competențelor personale înprocesulderelaționarecuangajatorii.‐ Identificarea sectoarelor de activitate încare există potențial de angajare conformcompetențelorșispecializărilortinerilordingrupulțintă.‐ Informare cu privire la cerințele generalealeangajatorilor.‐ Dezvoltarea competențelor transversale(lucru în echipă, managementul timpului,comunicare,soluționareaproblemelor,etc)‐ Dezvoltarea abilităților practice, necesarepentruocupareaunuilocdemuncă.‐ Calificarea membrilor grupului țintă însectoarele în care există cerere de forță demuncă.

3. Dezvoltarea şi implementareaunor măsuri şi acţiunitransnaţionalepentrupromovareamobilităţii ocupaţionale şigeografice;

‐ Dezvoltarea competențelor de lucru înmediimulticulturale.‐Dezvoltareacompetențelorlingvistice‐ acces la locuri de muncă în alte zonegeografice (suport informațional, financiar,consiliere,mediere).

4. Măsuripentruomaibunăcorelareîntre aptitudinile individuale,educaţieşipotenţialuldemuncăşioportunităţile de pe piaţa muncii(echilibruşidiagnozamuncii);

‐ Adaptarea competențelor și calificărilormembrilor grupului țintă la cerințeleexistentepepiațamuncii.

5. Elaborarea şi implementareametodelor inovatoare pentrupromovarea ocupării în rândulşomerilortinerişidelungădurată;

‐ Adaptarea metodelor de predare șiînvățarelanevoilespecificegrupuluițintă.

6. Promovarea sistemelor duale definanţarepentruocupareatinerilorprincombinareaformăriiînşcolileprofesionale şi practica înîntreprinderi.

‐ Dezvoltarea abilităților practice necesareinserțieipepiațamuncii.


98

8.1.6.CorespondențaîntrenevoilecurenteșilogicadeintervențieaPOCU257.AP1dincadrulPOCUadăugălamăsuriledejaprezentate(implementateînexercițiulfinanciar2007–2013 prin intermediul POSDRU, DMI 5.1, proiectul „Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!”)următoarele:

identificareașiînregistrareatinerilordincategoriaNEETs, emitereaunuicardprofesionalpentrufiecaredintretineriiNEETsînregistrați, acordareadesubvențiidemobilitate, acordareadesubvențiideinstalare.

258.Primeledouămăsuripotaveaefectepozitiveconsiderabile,înmăsuraîncareimplementareaacestoranu va ridica probleme din cauza lipsei resurselor (financiare și umane) și coerenței activității. Pentru acontracara lipsa de capacitate la nivelul SPO și pentru a putea avea acces în comunitățile vulnerabile estenecesar ca activitatea de identificare și înregistrare a tinerilorNEETs să fie proiectată și implementată cuimplicarea tuturor instituțiilor responsabile și încheierea unor parteneriate între SPO și instituțiile șiorganizațiilecarepotfacilitaaccesulîncomunitățilevizate,carepotidentificatineriineintegrațiîntr‐oformădestudii,calificaresaupepiațamuncii–inspectorateșcolare,unitățideînvățământ,primării,polițialocală,asistențisociali,mediatoriculturali,organizațiicareimplementeazăprogramepentrutinerișimediulprivat,bisericișișcolilocale.259.Dezvoltareabazeidedate care săpermită înregistrarea sistematicăa tinerilorNEETs identificațiesteesențialăpentrurealizareamăsurilorplanificatedeomanierăeficaceșieficientă,prințintireaintervențiilorșipentrumobilizare.Pedealtăparte,acestăbazădedate,identificareașiînregistrareatinerilordincategoriaNEETsesteintrinseclegatăînlogicaPOCUdeemitereacarduluiprofesional.Estenecesarcaimplementareacardului profesional să fie operaționalizată astfel încât, aceasta să nu creeze povară administrativăsuplimentarăasupraangajaților,deoareceaceastapoatedeveniunfactordedescurajareaangajăriitinerilorNEETs.260.Încazulultimelordouătipuridemăsuri,celereferitoarelamobilitate,existăprobabilitateacaefecteleacestora să fie mai mici decât cele preconizate inițial, așa cum arată și evaluarea nevoilor actuale altetinerilor.18%dintretinerideclarăcăaunevoieînprezentdeajutorpentrumobilitate,așacumseobservăînfigura39demaisus(maimultedetaliiînanexa14).Majoritateatinerilorcareaufăcutpartedingrupulțintălocuiau cu familiile și erau susținuți financiar de către acestea. În general, profilul profesional (nivelul deeducație,competențeleșiabilitățiledeținuteșiexperiențaînmuncă)nulepermitetinerilorsăacceadălaunlocdemuncăcaresăleofereposibilitateadeaacoperitoatecheltuielileaferentelocuiriipecontpropriu.Deșiaccesullalocuridemuncăaltinerilordinzoneleslabdezvoltateeconomicrămâneproblematic,dinmotiveleexpusemaisus,modulîncareacordareadesubvențiipentrumobilitateșiinstalarevafiimplementatăreprezintă cheia succesului acestei intervenții. Astfel, chiar dacă cele două măsuri de asistențăfinanciară suntbeneficepentru tinerii caredoresc să semute înalte zone,dat fiind că în generaltineriiNEETs sunt încadrați pe salariulminim sau salarii foartemici, este probabil ca pe termenmediu și lung acești tinerii să se întoarcă în zonele în care au locuit inițial, dat fiind ca în lipsasusțineriidinparteaprogramuluinu‐șivorputeapermitechiria.261.Deaceea,pentruacreștepotențialuldesuccesaluneimăsurideocupare,sistemuldeintervențiitrebuiesă asigure o sinergie între diferitele sectoare în care este nevoie de sprijin și asistență (educație, serviciisociale,etc.). ÎnparalelcuoferireaserviciilordeocuparespecificeAP1șiAP2aPOCU, trebuiesăexisteunsistem de intervenții în sectorul educațional eficient către care să fie direcționați tinerii a căror nevoieprincipalăconstăîncontinuareastudiilor.Deșiseobservăonevoieacutăatinerilorșomeriînceeacepriveștesporireaniveluluideeducație,intervențiiledetipADouaȘansă(ceurmeazăafisprijinitepriOS6.1alPOCU)nu produc în acest moment toate efectele așteptate la nivelul județului Brașov. Experiența factorilorinteresațiaratăcănumăruluidecentredetipADouaȘansăestepreamicșicădistribuțialorteritorială(suntplasateînmunicipiulreședințădejudeț)îngreuneazăaccesultinerilorcareauceamaimarenevoiedeaceste

99

centre,datefiinddistanțelecetrebuieparcursedecătretinerișilipsaresurselornecesarepentrutransport.Deasemenea,pentrupersoaneleprovenitedingrupuridefavorizatesauvulnerabileestenevoiedesporireaaccesuluilaserviciidenaturăsocialășimedicală,lacarepoatecontribuiPOCUprinintervențiilefinanțateîncadrulAxelorPrioritate4și5alePOCU.262. Pe de altă parte, pentru implementarea în viitor a POCU, cadrul legislativ în vigoare cu privire laserviciiledeformareprinintermediulucenicieinecesităîmbunătățiri.Înformaactuală,aceastăactivitateesteneatractivăpentruangajatori,pentrucarecostulfinanciar,detimpșideadministrarecuuceniculestedestuldecrescut,darșipentrutineri,carerămânblocațiîntr‐unsistemdeformarepentruoperioadălungădetimp,ceeacenusepotriveștecudinamicitateagrupuluișinevoialordemobilitate.8.2.Eficacitatea8.2.1.Eficacitateaproiectelordinperspectivaindicatorilordetoatetipurile:financiari,derealizareimediatășirezultat,aferențigrupuluițintă263. Conform tabelului demai jos, se poate observa că rata de realizare a indicatorilor (de output și derezultat)esteîngeneralbună.Indicatoriiaufostrealizațiînproporțiedepeste85%încazula11indicatoridin totalul de 13 indicatori urmăriți de proiect. Cea mai mică rată de realizare s‐a înregistrat la nivelulnumăruluidepersoanecareaudemaratoactivitateindependentă,dedoar8%.Tabel19.Nivelulderealizarealindicatorilorîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

Indicatori Țintă Valoarerealizată

Ratăderealizare(%)

Indicatoriderealizareimediată(output)Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate 675 662 98,07%

Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:femei 338 328 97,04%

Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate,dincare:tineri 675 661 97,93%

Număruldepersoanecareaubeneficiatdeconsiliere/orientare‐accespepiațamuncii 2700 3005 111,30%

Număruldeparticipanțilainstruire‐accespepiațamuncii 2700 2703 100,11%Număruldeparticipanțilainstruire,șomeridelungădurată‐ accespepiațamuncii 675 605 89,63%

IndicatoriderezultatPondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%) 75 69 92,00%

Pondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%),dintrecare:femei 50 48 96,00%

Pondereașomerilordelungăduratăcareauparticipatlaprogrameintegratecertificați(%),dintrecare:tineri 100 100 100,00%

Număruldeparticipanțilainstruirecareși‐augăsitunlocdemuncăîntermende6luni‐accespepiațamuncii 300 276 92,00%

Număruldepersoanecareaudemaratoactivitateindependentă‐accespepiațamuncii

100 8 8,00%

Numărdeparticipanțilainstruirecertificați,șomeridelungădurată‐accespepiațamuncii

614 454 73,94%

NumărparticipanțiFSE‐grupedevârstă15‐ 24deani 2700 3005 111,30%Sursă:prelucrărileautorilor

264. Conform datelor înregistrate la nivelul proiectului, și‐au găsit loc de muncă puțin peste 9% dintrepersoanele care au beneficiat de servicii în cadrul proiectului (276 din 3005). Sondajul în rândul tinerilorconducelaconcluziacă,proiectulareoeficacitatechiarmaimaredecâtcearaportatăadministrativ,de21%angajăriînurmaproiectului(dupăcumseobservăînfigura41demaijos).Participanțiidinmediulurbanauo

100

ratămaibunădeangajaredecâtparticipanțiidinmediulrural.Totuși,diferențanuestefoartemare.Nuesteclarînsă,câtdedepartedeorașesterezidențaînmediulruralaparticipanților.265.Pedealtăparte,sondajulprezentatpelargînanexa14relevăcăpeste19%dintreparticipanținus‐auangajatdeoareces‐aureînscrisîneducație,ceimaimulțidintreaceștibeneficiarireântorșiîneducațiefiindfete.


Figura41.Eficacitateaproiectului„Investițiaîninteri,investițiaînviitorulnostru!”dinperspectivaocupării266.Dupăcuesteprezentatpelargînanexa14,maimulțitinericuvârstapeste23deanideclarăcănuaugăsitun locdemuncădeoarecenuaucalificareanecesară (14,5%), fațăde tineriide19‐22deani (6,6%).Aceștiadinurmădefaptnucautălocdemuncă(17,6%)saus‐aureînscrislașcoală(27%).Peste3%dintreparticipantele la proiect nu mai caută, în mod activ, un loc de muncă, pentru că au copii în îngrijire.Eficacitatea proiectului, măsurată în proporția celor care s‐au angajat în urma participării la proiect esteaproapede2orimaimareînrândultinerilorcuvârstămaimare,peste23deani,decâtînrândultinerilorde19‐22 de ani. Beneficiarii sub 19 ani au fost puțini, iar intervențiile nu au avut succes asupra lor. Dintrerepondențiilasondaj,niciunuldintretineriisub19aninuarelocdemuncădupăfinalizareaproiectului.267.Înceeacepriveșteindicatoriifinanciari,bugetulprevăzut–modificatprinacteadiționale–afostutilizatînproporțiede73%dinvaloareaeligibilăaproiectului.Învaloareaabsolută,aproximativ5milioanedeleinuaufostcheltuitedinbugetulalocatcheltuielilordirecteșirespectiv,aproximativ300demiideleidinbugetulaferentcheltuielilorindirecte.8.2.2. Mecanismele puse în practică în implementarea proiectelor și contribuția acestora laeficacitateaproiectelor268.Conformrapoartelorproiectului,toțitineriiînscrișiînregistrulgrupuluițintăaubeneficiatdeinformareși de câte două sesiuni de consiliere personalizată și în cele mai multe cazuri de orientare profesională.Totuși,conformsondajuluicutinerii,peste40%dintrebeneficiarinuîșiamintescsesiuniledeinformarelacareauparticipat.269.Marepartedintretineriidingrupulțintăaubeneficiatșidecursuridecalificare, iarucenicia–adouaformădecalificareavutăînvederedeproiect–s‐adoveditafiomăsurăcarepoatefipusăînaplicarecumaredificultate,atâtdincauzăcanuesteatractivăeconomicpentruangajatori,câtșidincauzăcănuesteatractivăpentrutineri(așacumamprezentatanterior).

21%

79%

Întrebarea17.Atiobtinutunlocdemuncainurmaparticipariiinproiect?

Da Nu

101

2708.Cursuriledeantreprenoriat,consultanțăpentruîncepereauneiactivitățiindependenteșipremiipentrudemarareauneiactivitățiindependenteaufostacordateunuinumărfoartemicdetineri,fiindovariantădeformarecarepoateîntârziamultangajarea.271. Medierea muncii a fost făcută atât personalizat cât și pentru grupuri mai mari de tineri (prindiseminareaofertelordelocuridemuncăspecificeunuidomeniudoarcelorcareaupotențialdealeocupa).272. Mixul măsurilor furnizate conform nevoilor grupului țintă este definitoriu în obținerearezultatelor. Însă, principiul adecvării poate fi alterat de ordinea în care sunt oferite măsurile,etapizarea acestora. Ordinea logică a intervențiilor și traseul standard al unui tânăr prin proiect esteprezentatînfigura42.Înfuncțiedemomentulincluderiitinerilorîngrupulțintășideprogramareacursurilordeformare,consiliereadegrupputeavenicronologicînaintesaudupăformareaprofesională.Totuși,logicaacestuitipdeconsiliereerasăsusținăintegrareapepiațamunciiatinerilorformațiînproiect.


Figura42.Mixulșicronologiaintervențiilorasupragrupuluițintăînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

273.Astfel,încadrulproiectului,mediereaafostrealizatădupăorganizareacursurilordeformare.Însă,prininversareacelordouătipuridemăsuripotfi identificați tineriicarenuaunevoie înmodobligatoriudeuncurs de formare pentru a obține un loc de muncă. În acest fel, conform practicii AJOFM Brașov și apartenerilor în afara proiectului,măsurile pot fi implementate într‐unmodmai eficient dacă prininformareșiconsiliereseidentificăpersoanelecarenuaunevoiedecursurideformare,iaracesteasuntîndrumatedirectspreserviciidemediere.Doardacămediereaeșueazăînprimăinistanță,sepoateface o reevaluare a profilului tinerilor pentru identificarea celui mai potrivit curs de formare. Aceastăabordarenuafostimplementatăînproiectșidatăfiindatractivitateasubvențiilorpentruparticipanțiilacurs,careaupreferateiînșișisăseînscrieîntr‐oformădecalificare,chiardacaaceastaaînsemnatamânareauneiposibileangajări.274.Trebuiesubliniatînacestcontextcă,mareamajoritateabeneficiarilorproiectuluiaveaupeste18anilaintrarea în proiect și cei mai mulți erau absolvenți de liceu, cu sau fără promovarea examenului debacalaureat.FaptulcăaufostorganizatecentrepentrutineriiNEETs–CasealeTinerilorActivi–doarlanivelregional,alimitat în oarecare măsură intervenția. Caravane de informare și sesiuni de consiliere de grup au fostorganizate pe tot teritoriul acoperit de proiect, dar cursurile de inițiere și calificare și serviciile pentruinițierea unei activități independente au fost livrate participanților în județele în care au fost înființate șiCaseleRegionalealeTinerilorActivi,existândastfeloconcentrareaserviciilorpeanumitejudețe(dupăcumesteilustratdefigura43demaijos).

Mediereamuncii

Consiliereprofesionalădegrup‐workshopuriCVșiinterviu Consultanțăpentruactivitățiindependente(șipremii)

FormareprofesionalăInițieresaucalificare Antreprenoriat Ucenicie

Informare,consiliereșiorientareprofesionalăindividualeEvaluareaprofiluluiprofesional Alegereauneimodalitățideformare

Informaredegrup

102


Figura43.Distribuțiaparticipanțilorlaproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”peregiunișijudețe

275.Oactivitatederulată,deșinu a fostprevăzută caatare înproiect,a fost ceade identificareagrupului țintă. Au fost identificate câteva elemente de limitare a eficacității acestei activități care a avutulterior impactasupra rezultatului tuturor activităților, respectiv:valabilitatea contactelor tinerilor șomerioferite deANOFM; colaborarea sau, din contră, concurența la nivel județean cuAJOFM, care avea proiectepropriifinanțatedePOSDRU,sprijinulactorilorlocali:școli,ConsiliiLocale,DGASPCetc.Lanivelulproiectuluianalizat,cooperareaafostprezentăsporadicșiafacilitateficacitateaproiectuluidoarînanumitejudețe.Constatăricuprivirelaexecuțiabugetară276. Valoarea totală planificată a proiectului a fost de 19.583.380 lei, din care 17.820.875,80 lei valoareafinanțării nerambursabile. Bugetul nu a fost împărțit de la momentul designului de proiect și albugetăriiperegiuniși/saucentre,fiinddistribuitînfuncțiedenumăruldeangajațidinfiecarecentrușidenumărul de beneficiari finali pe care fiecare centru i‐a mobilizat/atras. Pe de altă parte, remunerațiilepersonaluluidinproiectnuaufostdirectdependentederegiuneaundeau fostangajațiexperțiipetermenlungșipetermenscurtșinicideperformanțelespecificelaniveldecentru.277. O sumă de 1.762.504,20 lei a fost programată a fi cofinanțare din partea beneficiarului. Aceastăcofinanțare programată a fost de 9% din valoarea totală a proiectului. La finalul proiectului valoarearaportată totală a fost de 14.282.457,04 lei, din care 1.285.826,16 lei cofinanțarea beneficiarului,menținându‐seprocentuldecofinanțarede9%.Într‐oanumitămăsură,asigurareaacesteicotedecofinanțarea fost dificilă pentru partenerii privați/ONG. În opinia partenerilor proiectului, orice nivel decofinanțaremaimarede9%punemaripiediciînparticipareapartenerilorONGlafinanțareaviitoareprinPOCU.278.Osumăde2,2%dinvaloareatotalăaproiectuluiafostalocatăpentrucheltuielidetipFEDR,înceamaimareparteamenajareaunorsediișiachizițiededotărișiechipamentepentruacestea.Lafinalulproiectului,datfiindcăproiectulaabsorbit72,9%dinbugetulplanificat,proporțiacheltuielilordetipFEDRrealizateafostde2,89%dinvaloareatotalăutilizatăaproiectului.AcestgraddeutilizareafondurilordetipFEDRafost suficient pentru asigurarea unei bune implementări a proiectului. Nu au fost identificateimpedimente privind spațiile și dotările utilizate de proiect care să ducă la o scădere a eficacității sale.Rămâneînsădeschisăproblemautilizăriidotărilordupăfinalizareaproiectului,datfiindcăpăstrarea

Timiș1% Caraș‐Severin

0% Hunedoara20%

Bistrița‐Năsăud0%

Cluj0%

Maramureș22%

Satu‐Mare4%

Sălaj1%

Bacău4%

Botoșani6%

Neamț4%

Iași8%

Suceava4%

Vaslui2%

Alba13%

Brașov11%

Covasna0%

Harghita1%

Mureș0%

Sibiu0%

103

activitățiiCaselorRegionalealeTinerilorActivinu reprezintăunelementde sustenabilitate (dupăcumesteprezentatmaijos).279. La valoarea totală a proiectului se adaugă o sumă de 1.174.233,46 lei care a fost programată a ficheltuialăneeligibilăreprezentândTVAnedeductibil,acestareprezentând5,99%dinvaloareatotalăeligibilăaproiectului.Lafinalulproiectuluidistribuțiacheltuielilorefectivrealizateaduslascădereaacestorcosturineeligibile la 483.853,11 lei, reprezentând 3,38% față de valoarea totală eligibilă executată a proiectului.Având în vedere valoarea sa mică în raport cu totalul valorii proiectului și faptul că în afară de TVAnedeductibil(cheltuialăneeligibilăinevitabilăpentruanumitecategoriidebeneficiari)proiectulnuapresupusaltecheltuielineeligibile,acesteanuaureprezentatimpedimentecaresăducălaoscădereaeficacitățiiproiectului.Constatăricuprivirelaparteneriat280.ProiectulafostimplementatdeunparteneriatcondusdeMinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeși Persoanelor Vârstnice, împreună cu SC. BPI MANAGEMENT CONSULTING ROMANIA S.R.L., firmă deconsultanțăcuexperiențăîn implementareaproiectelorPOSDRU,AsociațiaProfesionalăNeguvernamentalădeAsistență Socială ASSOC dinMaramureș și Fundația Ecologica Green (FEG) din Iași, ambele organizațiineguvernamentale. În cadrul proiectului, MMFPSPF a asigurat managementul general, BPI a realizatcoordonareageneralăatuturorCaselorRegionalealeTinerilorActivi,inclusivacelorcareaucăzutdirectînsarcinacelorlațipartenerișiserviciileintegrate,întimpce,celedouăONG‐uriauimplementatactivitățiledeproiectînregiuniledeNordEstșiNordVest,FEGfiindresponsabildetoateactivitățiledeformare:inițiereșicalificare.MinsterulMunciișiBPIauapreciatcăparteneriatulafostoptimpentruimplementareaproiectuluișiatingerearezultatelorpreconizate.Totuși,așacumaratășiexempleledebunăpracticădincontextullocalbrașovean,obunăvariantăaparteneriatuluiar fi fost implicareaunormariangajatorisauatragerea lor încolaborăripentruproiecte.Deasemenea,eficacitateaproiectuluiînregiunileNVșiNEsedatoreazăînmarepartefaptuluicăparteneriiONGaiproiectuluiaveauexperiențășirețeledelucrulanivellocalpecarele‐aupututactivapentruidentificareașiatragereaînproiectagrupuluițintă.Constatări cu privire la influența procesului de finanțare asupramecanismelor de implementare aproiectului281. Cererea de propuneri de proiecte a fost de tip neconcurențial. Procedurile de aplicare, pregătirea șiprocesul de depunere au fost considerate potrivite pentru atingerea rezultatelor proiectelor de cătrepartenerii implicați în implementarea proiectului. Toți partenerii de proiect au subliniat că pentruatingerea rezultatelorpreconizate cumaimare sustenabilitate – calitatemaimarea serviciilordeinformare,consiliereșiorientare,mediereamunciișiprospectareapiețeimuncii–arfifostutilcaproiectele să aibă o duratămai lungă (maximul prevăzut de program și ghidul solicitantului condițiigenerale–3ani–arfifostmaipotrivit.Dinaceastăperspectivă,cerereadepropunerideproiectearfitrebuitlansatămaidevreme.282. Procesul de evaluare și selecție a proiectului a fost considerat adecvat pentru atingerea rezultatelorproiectelordecătreparteneriiimplicațiînimplementareaproiectului.283.Beneficiarul deproiect șipartenerii săi audovedit a avea capacitatenecesarăpentru implementarea,managementulșirealizareaachizițiilorîncadrulproiectului.ImplicareaînproiectaMMFPSPVșilaniveltehnic,nudoar laniveladministrativ,ar fi fostbeneficăpentruproiect, deoarece: (a) ar fi diminuatsarcinaadministrativăcareacăzutpeseamapartenerilorîncomunicareacătreMMFPSPVpentrucaacestasăcomuniceulteriorlaOIoseriedeaspectecerezultaudinexperiențadeimplementaretehnicăaproiectelor;(b)deasemeneaarfipermisomaibunăcomunicaredinparteaMMFPSPVainformațiilordelaOIcuimpactasupra activității tehnice a proiectului; (c) ar fi putut ajuta prin mobilizarea unui parteneriat real întreparteneriideproiectșiAJOFM‐urilerespective–datfiindcăANOFMseaflăînsubordineaMMFPSPV.284.Procesuldemonitorizares‐arealizatexclusivpentruindicatoriicuprinșiînraportultehnico‐financiaralproiectului, care trebuiau raportați către OI POSDRU. Activitatea de monitorizare a avut 2 obiectiveprincipale:contribuțielaraportareatehnico‐financiarășiidentificareaindicatorilorcareaufostcelmaigreu

104

de atins pentru concentrarea resurselor proiectului spre realizarea acestora. Au fost monitorizați lunarindicatorii realizațide fiecarecentrupentrua seputea identificacare sunt intervențiile carenugenereazărezultatele preconizate și unde trebuie alocate mai multe resurse. Alocarea de resurse suplimentare s‐arealizat prin creștrea ponderii de timp alocată de experții din Centre pentru unele activități. Parteneriiimplicațiînproiectnurealizeazămonitorizarepetermenmediușilung,astfelcăraportareaindicatorilorderezultatla6luniînregistrațisereferădefaptlaindicatoriirealizațicu6luniînaintedefinalizareaproiectuluișipăstrațipânălafinalulproiectului.285.Din analiza datelor colectate în interviuri la toate nivelurile rezultă însă că, atenția acordată calitățiiserviciilor oferite este mică. Nici beneficiarul/partenerul lider al proiectului ( MMFPSPV) nici OIR BI alPOSDRU–careafostdelegatsăfinanțezeșisămonitorizezeproiectul–nuauurmăritcalitateaserviciilordeinformare,consiliere,orientare,mediereșiformareoferite.Focusulîntoatecazuriledemonitorizareafostpeatingerearezultatelorșiindicatorilorlanivelulcantitativlacareaufostasumațiprincerereadefinanțare.286.Raportarea tehnico‐financiarăa fostapreciată ca fiindgreoaie de cătremanagerul de proiect șiparteneriideproiect,careauestimatcămoduldeorganizarealraportărilorafostunulineficient,deoareceomare parte din resursele proiectului au fost alocate acestei activități de management. În plusdisfuncționalitățile sistemului ActionWeb au făcut ca mare parte din efortul de raportare (de exemplu,anexareahiperlink‐uluiladocumente)săparăafi fărăfinalitate,fiindunfactordedemotivareaechipeideproiect.287.Au fost înregistrate întârzieri în rambursarea cheltuielilor, ceea ceadus la întârzieri înplatasubvențiilorcătregrupulțintășiscădereagraduluideîncrederealacestoraînconsilieriideorientareprofesionalădinCentre.Pedealtăparte,nuaufostrespinsecheltuielisemnificativedelarambursare,iarcheltuielile respinse inițial au fost acceptate la cereri de rambursare ulterioare după depunerea dedocumente suplimentare.Mecanismul cererilor de plată a fost apreciat și a ajutat implementarea în bunecondițiiaproiectelorasiguândlichiditățilenecesare(cashflow‐ul).8.2.3.IntervențiieficienteșieficaceIntervențiileeficaceșieficiente288.Conformdatelorcolectate,intervențiilecelemaieficacesunt:formareaprofesionalăprincertificareșimăsuriledeinformare,orientareșiconsiliereprofesională.Ambeletipuridemăsurioferătinerilorunsetdeabilități(teoreticeșipractice,profesionaleșidecomunicare)necesarepentruasedescurcapecontpropriuînprocesuldecăutareșiobținereaunuilocdemuncă.Dupăcumesteevidențiatînfigura44demaijos,55%dintre participanții la proiect care au răspuns la sodaj au considerat informarea ca fiind utilă, 49% auconsideratcăaufostutilecursuriledecalificareșiinițierelacareauparticipatși47%auconsideratcafiindutilesesiuniledeconsiliereșiorientareprofesională.

105


Figura44.Celemaiutileserviciiîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

289.Așacumrezultădininterviurilecupersoanelecareaulucratînproiectșicutineriicareaubeneficiatdeactivități în cadrul acestuia, cel mai mare accent a fost pus pe cursurile de inițiere și calificare, acesteareprezentând intervenția cu ceamai mare intensitate. Trebuie spus că aceste cursuri au fost selectate înacordcucerințelepiețeimunciide lanivelregionalșichiar local.Deexemplu, înBrașovaufostorganizatecursuri de ospătar (calificare cerută în turism în zona care este turistică prin tradiție și cunoaște chiar ocreștereanumăruluideturiștiînultimiiani)șideoperatormașinicucomandănumerică(operatorCNC–datfiindcă,înafarădeturism,industriaproducatoaredemașinișipiesepentrumașiniestedezvoltatăînjudeț,dupăceoseriedecompaniiprivate,româneștișistrăine,micișimari,aupreluattradițiaindustrialăamariloruzine din județ). Cu toate aceastea, așa cum au relatat toți tinerii beneficiari care au participat la focusgrupuri,deșicursurileaufostadaptatelacerințelepiețeimuncii,modulîncareteoriașipracticaaufostîmbinateșimodulîncarepracticaafostorganizatănuaupermis,întoatecazurile,acumulareadeabilitățipracticeutile.Tineriinuaufostintegrațicompletlafirmeleundeaufăcutpracticăși înmultecazurinuaufostlăsațidemuncitoriideacolosăfacăeiînșișiactivitățilepentrucaresepregăteau.290.Pede altăparte,cursurilede inițieresedovedesca fi ineficace și ineficientedeoarecenuoferăcompetențe suficient de specifice pentru a face față cerințelor angajatorilor și ca atare șansele deocuparedupăabsolvireaunuicursdeinițieresuntmici.Totuși,cursuriledeinițiereșidecalificareintroductineriiîntr‐odisciplinăaparticipăriilaactivități,ledezvoltăcapacitățidecomunicare,delucruînechipă,carecontribuie la angajabilitatea tinerilor. Astfel, aceste cursuri suntutile pentru obținerea unui locdemuncă,chiarșiînaltedomeniidecâtceleîncaretineriiaufostcalificați,așacumrezultădinfigura45demaijos.

55%

47%

23%

49%

8%

14% 13%

Informare Consilieresiorientare

profesionala

Mediereamuncii


Ucenicie Cursuripentru

deschidereauneiafaceri

Sfaturiledecareainevoie

pentruincepereauneiafaceri

106


Figura45.Influențacursurilorasupraobțineriiunuilocdemuncăînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”

291.ConformdatelorcolectatedelaniveluljudețuluiBrașov(BPI–partenerînproiect,AJOFMBrașovșiCJBrașov),măsuriledeinformare,orientareșiconsiliereprofesionalăsuntșicelemaieficiente,darîncazulîncare grupul țintă are un nivel mediu de studii și/sau experiență pe piața muncii și/sau abilități practicecăutatepepiațamuncii.Pedealtăparte,pentruactivitățiledeinformare,orientareșiconsiliereprofesionalăexistă diferențe mari de eficacitate între serviciile oferite către grupuri de tineri (mai puțin eficace, deșiconsumă puține resurse), inclusiv servicii de mediere oferite grupurilor – prin transmiterea pe email șigrupurifacebookainformațiilordesprelocuriledemuncăvacanteîndomeniileîncares‐auorganizatcursuri–șirealizareaunorplanuriindividualedeconsiliere(cuprivirelaprezentarealainterviuri,deexemplu),orientare profesională (cu privire la cele mai potrivite locuri de muncă pentru tânărul respectiv) șiidentificareaunorangajatori(prinprospectare)pentrucaresăsefacădirectmediereamunciiprinpunereaîncontactaunuitânărcuprofilșiabilitățipotrivitecuangajatorulrespectiv.Acesteserviciipersonalizatesuntmaieficacedecâtserviciileoferitecătregrupuridetineri,darproiectulnuaoferitsuficienttimppentrurealizareadeomanierăsistematicăaacestorserviciipersonalizatepentruîntregulgrupțintă.Intervențiilecelemaipuțineficaceșimaieficiente292. Pe baza datelor colectate, constatăm că măsurile de formare și asistență în sectorulantreprenoriatuluisuntmăsurilecelemaipuțineficace.Datorităcaracteristicilorspecificeale tinerilordingrupulțintă,aceștianuaucapacitateadeaînființașimaialesdemențineoactivitateindependentă,deșipeste un sfert dintre tinerii beneficiari considerau aceste servicii necesare. În plus, dată fiind vârsta șidependența financiară a tinerilor de părinți, opoziția acestora din urmă la preluarea de către tineri aresponsabilităților unei activități independente a dus la lipsa de eficacitate a activităților de formare șiconsultanțăpentru începereaunei afaceri. Singureledouă categorii care arputeabeneficia înmod realdeacettipdemăsurăsunt:a)persoanelecareauunexempludeantreprenorînfamilieșib)persoanelecareauposibilitateasăexploatezeresurseledinmediulruralpentruaproduceprofitpecontpropriu.Oconstataregenerală care explică acest insucces este faptul că, o cultură antreprenorială ar trebui dezvoltată și prinintermediul sistemului educațional, iar motivația tinerilor stimulată prin vizite de studiu și schimb deexperiență,cuprecăderepentruceidinmediulrural,undeexistăunpotențialcrescutdeadezvoltaactivitățiagricole pe cont propriu (datorită specificului activităților lor curente) și oportunități de finanțarenerambursabilăaferente.293.Deasemeneaointervențiefoartepuțineficaces‐adoveditaficeadepromovareauceniciei,dincauzacadrului normativ care pune o povară administrativă și de gestionare a ucenicului foartemare pe umeriiangajatorului,fărăa‐lrecompensadeomanierămotivantă,așacumafostprezentatanterior.Intervențiilecuefiacitateaceamaiscăzută s‐audovedita fișicelemaipuțineficiente.Faptulcăau fostplanificate ținte care nu au putut fi modificate ulterior, în ceea ce privește tinerii care încep o activitateindependentă,afăcutcaîncadrulproiectelorsăsecheltuiascăresursedetimpconsistentepentruatingerea

13% 21%

59%

0010203040506070

Amgasitunlocdemuncaindomeniulincareamfacut

cursuldecalificare

Loculdemuncaobtinutnuesteindomeniulcursului,darcursulm‐aajutat

Nuamgasitunlocdemunca

Întrebarea18.Dacaatiobtinutunlocdemuncainurmaparticipariilauncursdeinitieresaucalificare,caredinurmatoareleafirmatiieste

corecta?

107

acestorținte.Totuși,așacumamarătatmaisus,factoriicareaugenerataceastăineficacitatenuauținutdemoduldeimplementarealproiectului,cidefactoriexterni.294. Eficiența și eficacitatea măsurilor implementate poate fi îmbunătățită dacă vor fi luate înconsiderareurmătoareledouăelementeesențiale:

Adaptarea măsurilor aplicate nevoilor specifice sub‐grupului țintă. Așa cum rezultă din datelecolectateproiectulașacuma fost implementatareefecte/esteeficacepentrupersoanecuniveldestudiimairidicat(dupăcumrezultădinfigura46).


Figura46.Ratadeocuparecaurmareaparticipăriilaproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”penivelurideeducație

Restructurareamixuluidemăsurioferite,înspecialînceeacepriveșteetapizareaacestora,deoarece

există tineri carepotsăseangajezedoar înbazaunorsesiunide informareșiconsiliereși/saudemediereamuncii,fărăafinecesarăinvestițiaînpregătirea,calificareasaurecalificarealor.

295. Îngeneral,măsurileoferiteacoperănevoile reale existente lanivelul grupului țintă.Maniera încareacestea sunt implementate, inclusiv calitatea și adaptarea la grupul țintă și la piața munciiinfluențează în mod semnificativ rezultatele obținute. Ca probă a acestei nevoi de adaptare aintervențiilor,toateserviciileoferiteîncadrulproiectuluisuntapreciatecafiindmaiutiledebeneficiariidinmediulurbandecâtdeceidinmediulrural,șiaproapede3orimaimulțitineridinmediulruraldecâtceidinurbandeclarăcănus‐auangajatpentrucănuîșipotorganizatimpul,ceeacepoatefiexplicatdeobligațiilelordemuncă îngospodărieșidenecesitateadeaseadapta laprogramulmijloacelorde transportdacăseangajeazăînoraș(asevedeaanexa14).8.3.Sustenabilitate327. Conform cererii de finanțare, logica de intervenție a proiectului generează sustenabilitate peurmătoarele paliere: a) transfer de informații, cunoștințe și abilități cheie, b) abordare integrată și c)funcționareinstituțională.296.Înceeacepriveștetransferuldecunoștințeșiabilități,proiectulestecentratpeoferireainstrumentelornecesaretinerilorastfelîncât,aceștiasăfiecapabilisăcautesinguriunlocdemuncăceeaceparesăfiecazulavândînvederefaptulcăopartedintretineriibeneficiaris‐auocupat,aupierdutprimullocdemuncăgăsit,

33%

16%

00%

16%

27%

35%

00% 00%

40%

25%

00%

05%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Ratadeocuparecaurmareaparticipăriilaproiect

108

dar au fost capabili să găsească un nou loc de muncă ulerior (după cum a fost subliniat în cadrul focusgrupuluicubeneficiariiproiectului).Astfel,rezultateleînregistratelafinalulproiectuluisemenținînmăsurădestuldemaredupă finalizareaproiectului.Așadar,35%dintreparticipanții laproiectau locdemuncă înmai2016lapeste6lunidelafinalizareaproiectului,dupăcumesteprezentatînfigura47demaijos.


Figura47.Durabilitateocupăriiîncadrulproiectului„Investițaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”297. Transferul de informații și cunoștințe s‐a realizat și între parteneri, dar nu s‐a realizat în afaraproiectului.Factoriiinteresațidelanivelregionalșijudețeanaufostpuținimplicațiînproiectșinuaupututfiidentificatereplicialeproiectului.298.Abordarea integratăpresupune combinareamaimultor (minim2) tipuridemăsuri specificeocupăriiactive,ceeacevapermiteidentificareamăsurilorcelormaieficaceșieficienteșiplanificareașiimplimentareaviitoarelormăsuriînconformitateculecțiileînvățatedelanivelulacestuiproiect.Pânălaacestmoment,datfiindcănupotfi identificateproiectecaresăpreiadinexperiențaacestuiproiect,evaluareanuconstatăcăabordareaintegratăîșidovedeștesustenabilitatea,dincolodeeficacitateașieficiențademonstrate.299.Funcționareainstituționalăsereferălaperpetuareainstrumentelordemanagementutilizateșiîncazulaltorproiectesimilare.Proiectulprevedeeforturipentrucontinuareaactivitățilorșidupăîncheiereaacestuiaprinatragereaîncontinuaredefondurinerambursabile,darcontinuareapropriu‐zisăafuncționăriiCentrelorpentruTineriActivinuafostplanificatăcaelementdesustenabilitatealproiectului.Totuși,conformcereriidefinanțareînfazadepregătireșipeparcursulimplementăriiproiectuluitrebuiauidentificatemodalitățidecontinuare a activităților proiectului și după finalizarea finanțării nerambursabile, dar nici menționereaactivitățiipropriu‐ziseprinoferireadeserviciitinerilorNEETs,lasediilepartenerilor,nuserealizeazădecâtdeomanierăizolatădelaacestmoment.Parteneriiauîncercatsăgăsescăaltesursedefinanțare,însăpânălamomentul analizei acest lucru nu a fost imposibil, deși s‐a înregistrat un interes din partea beneficiarilorfinali de a participa și la alte cursuri de formare sau de a accesa casele de tineret în vederea obțineriisprijinului(orientareșiconsiliereprofesională)pentrugăsireaunui locdemuncă.Astfel,acoloundeexistăinfrastructurălanivellocal(celpuținsediipermanentealepartenerilor)maisuntoferiteserviciitinerilorpebazădevoluntariatdecătrepersonalulpartenerilorcareamairămasangajat,daracesteactivităținusuntrealizatedeomanierăsistematică.Oabordaremaisusținutășide impactaactivitățilornuesteposibilă înabsența finanțării, iar până în acestmoment nu a fost identificată o sursă alternativă de finanțare față dePOCU.300. Sustenabilitatea proiectului este afectată de următoarele două elemente fundamentale pentrumenținerearezultatelor:(1)lipsafinanțăriinecesarepentruoferireaîncontinuaredesprijinpentrutineriiaflațiîncăutareaunuilocdemuncă,și(2)nivelulscăzutdestabilitatealtinerilorpepiațamuncii,faptulcăderegulă tinerii care ies din categoriaNEETs păstreazăun loc demuncă o perioadă scurtă de timp, de doarcâteva luni. În ceea ce privește menținerea locurilor de muncă dobândite în urma serviciilor de care au

35%

65%

Înacestmomentavețilocdemuncă?

Da Nu

109

beneficiattinerii,niveluldestabilitateînmuncăîncazulgrupuluițintă(tineriîntre16și24deani)estefoarteredus. Înacestcontext,esteobunăperformanțăfaptulcăpeste jumătatedintretineriicares‐auangajatcaurmareaparticipăriiînproiectaupăstratunlocdemuncăpeste6luni,conformsondajuluicutinerii(asevedea detalii în anexa 14). Cauzele identificate ale instabilității locurilor de muncă pentru tienri sunturmătoarele:a)lipsaobișnuințeilegatederespectareaunuiprogramfixdelucru(perioadaîncarenuauavutactivitate–întrestatutuldeelevșiintrareapepiațamuncii)șib)cerințeleangajatorului(stilulfoartealertalmuncii, lipsadisponibilității pentru formareaangajatului șiprogramul– în sectoarele în care se angajeazămembriigrupului țintăse lucrează în trei schimburi). Înacestcontext,beneficiarii finanțăriiaususținutcăindiferentdacăunangajatormenținepersonalulangajatprinintermediulsubvențiilorsaunu,perioadadeunan impusă prin acest mecanism oferă angajatului beneficii considerabile prin experiența pe care odobândeștepăstrândunsingurlocdemuncăînperioadarespectivă.8.4.Eficiență301. Valoarea totală cheltuită a proiectului a fost de 14.282.457,04 lei. Pe baza evidențelor de cheltuielirealizatelafiecarecererederambursarepotfidefalcateurmătoarelecategoriidecheltuielirealizateîncadrulproiectului:

Cheltuielidirecte–învaloarede5.266.992,65lei– legatedeosingurăactivitate,altfelspusdelivrareaunuisingurserviciucătregrupulțintă;

Cheltuieli directe orizontale – în valoare de 8.552.992,27 lei – legate de toate activitățileproiectuluișicaresuntesențialepentrulivrareatuturorserviciilor(descrisepelargînanexa4);

Cheltuieliindirectealeproiectului–învalaorede46.2472,12lei;302. Așa cum rezultă din figura 48, cheltuielile directe orizontale au o pondere semnificativă în totalulcheltuielilorproiectului,chiarmaimaredecâtceaacheltuielilordirecte.Calcululcosturilorunitareaavutînvedereatâtcosturiledirecteșidirecteorizontale,câtșicosturileindirecte,darpriviteseparat.

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru”

Figura48.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectuluiînproiectul„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!”303.Costurileunitarecalculatepebazacelor22deevidențedecheltuielisuntprezentateîntabeluldemaijos.

37%

60%

3%Valoarecheltuielidirecte

Valoareacheltuielilordirecteorizontale

Valoarecheltuieliindirecte

110

Tabel20.Cosuturiunitarepeactivitățialeproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”

Costdirect

Costuri

directe

orizontale

Costuri

directetotale

Costindirect

Nr.

beneficiari

Nr.orede

livrare

Cost

direct/persoa

nă

Cost

direct/persoa

nă/oră

Cost

total/persoan

ă Cost

total/persoan

ă/oră

Cost

total/oră/par

ticipantrom

Cost

total/oră/par

ticipantdin

mediulrural

Cost

total/oră/par

ticipantcu

nivelscazut

deeducație

Cost

total/oră/par

ticipantcu

nevoi

speciale

(dizabilități,

etc.)

Informare 150.499,04 244.393,19 394.892,23 34.673,80 3.005 2,5 131,41 52,56 142,95 57,18 71,48 71,48 85,77 85,77


300.998,08 488.786,38 789.784,46 69.347,60 3.005 4,0 262,82 65,71 285,90 71,48 89,34 89,34 107,21 107,21

Formare 4.261.879,44 6.920.803,64 11.182.683,08 981.903,62 2.703 285,2 4137,14 14,51 4500,40 15,78 Mediereamunciișiprospectare

333.176,09 541.039,78 874.215,87 76.761,16 600 4,0 1457,03 364,26 1584,96 396,24 495,30 495,30 594,36 594,36

Formareșiconsultanțăpentruactivitateindependentă

220.440,00 357.969,29 578.409,29 50.787,65 550 80,0 1051,65 13,15 1143,99 14,30

Ucenicie 74.500,00 120.979,46 195.479,46 17.164,22 26 1.720,0 7518,44 4,37 8178,60 4,76

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru””

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru”

Figura49.Proporțiatipurilordecheltuieliîntotalulcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”

3%6%

80%

6%

4%1% Informare

Consilieresiorientareprofesională

Formare

Mediereamunciișiprospectareapiețeimunci


Ucenicie

111

304. Activitățile de informare și consiliere au fost derulate în Casele Regionale ale Tinerilor Activi și princaravane în regiuni, la costurile cu remunerațiile resurselor umane adăugându‐se și costuri de deplasare.Costurileunitare suntmaimicidecât celemedii calculate lanivelulEvaluăriiad‐hoca intervenţieiPOSDRUprivindtinerii,astfelcăaceastăstrategiedeimplementarepoateficonsideratăeficientă.Așacumaratăanalizademaisus,informăriledegrupnusuntînsășicelemaieficaceactivități.Tabel21.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru” Cosuturi unitare

mediiPOSDRUCosturi unitare medii POSDRUîn proiecte cu peste 50%beneficiaritineri

Investiția în tineri,investiția în viitorulnostru!

Informareșiconsiliere 1.105 1.304 428,85Formare 4.005 4.907 4.500,40Mediereamunciișiprospectareapiețeimuncii

1.386 3.468 1.584,96


4.772 1.329 1.143,99

Sursa:prelucareaautorilor305.Seobservăcăceamaimarepartedintrecosturilepecareproiectullepresupunesuntaferenteactivitățilorde formare. Înceeacepriveșteacesteactivități–de formarecontinuă‐ darșiactivitățiledeformarepentru antreprenoriat, în funcție de tipul de formare realizat costurilepentru o sesiune în cadrulproiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ca strategie de implementare cea mai mare parte acursurilordeoferiteaufostorganizatedeparteneriideproiect:FEGșiASSOC,structuracheltuielilordirecteincluzândînprimulrândsubvențiileplătiteparticipanțilorșidecontareatransportuluiacestora,înaldoilearând plata formatorilor contractați și, în al treilea rând, servicii de asigurare de consumabile și cateringpentruactivități. Îngeneral,organizareacursurilorde inițiere șicalificareesteoactivitateeficientă,avându‐seînvedereșicomparațiacualteproiectePOSDRU.Tabel22.Cost/sesiunealtipurilordeformareorganizateîncadrulproiectului„Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru”Tipdeformare Durată(ore) Cost/persoană/sesiune

Inițiere 80 415,88Calificarenivel1 120 623,82Calificarenivel2 360 1.871,45Formarepentruantreprenoriat 80 1.299,99

Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru”306.Dateledinanaliza costurilorunitarepeactivitățidar și ceaa costurilorunitarepe indicatoriconfirmă constatarea analizei calitative conform căreia activitățile de promovare aantreprenoriatului (cursuri și alte tipuri de servicii) sunt printre cele mai ineficiente activitățidesfășurate în cadrul proiectului. Constatarea este formulată și având în vedere că un curs decalificare nivel 2 – care are un cost/sesiune cu foarte puținmaimare decât cursul de inițiere înantreprenoriat–areoduratăde4,5orimaimareșipresupunerealizareaunoractivitățipracticecufolosireademateriale consumabile.De asemenea,numărul foartemic al tinerilor care au începutefectivoactivitateindependentăscademulteficiențaacesteiactivități.307. În ceea ce privește indicatorii de proiect: de output și de realizare, costurile unitare ale acestora încadrulproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru!”,calculatpebazametodologieiprezentateînraportulinițialaleevaluării,seregăsescîntabeluldemaijos.

112

Tabel23.Costuriunitarepeindicatorialeproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru!”


Costdirecttotal Costindirect

Costunitar–costuridirectetotale


Costunitartotal–participantiromi

Costunitartotal–participantidinmediulrural

Costunitartotal–participanticunivelscazutdeeducatie

Costunitartotal–participanticunevoispeciale(dizabilitati,etc.)

Output 1.Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate

662 8.080,93 21.912,98 27.391,22 27.391,22 32.869,47 32.869,47


328 8.080,93 21.912,98 27.391,22 27.391,22 32.869,47 32.869,47


661 14.015.464,38 1.166.260,68 21.203,43 22.967,81 28.709,77 28.709,77 34.451,72 34.451,72


3.005 1.184.676,68 39.644,03 394,24 407,43 509,28 509,28 611,14 611,14

5.Numărdeparticipanțilainstruire–accespepiațamuncii 2.703 12.367.359,76 1.021.547,65 4.575,42 4.953,35 6.191,69 6.191,69 7.430,03 7.430,03

6.Numărdeparticipanțilainstruire,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii 605 1.743,76 4.728,53 5.910,66 5.910,66 7.092,80 7.092,80

Outcome

6.Numărdeparticipanțilainstruirecareşi‐augăsitunlocdemuncăîntermende6luni‐accespepiațamuncii 276 12.367.359,76 1.021.547,65 44.809,27 48.510,53

7.Numărdeparticipanțilainstruirecareurmeazăoaltăformădepregătire‐accespepiațamuncii proiectulnuși‐apropusacestindicator


8 220.440,00 50.787,65 27.555,00 33.903,46

9.Numărdeparticipanțilainstruirecertificați,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii 454 12.367.359,76 1.021.547,65 27.240,88 29.490,99

10.NumărparticipanțiFSE–femei 1.680 1.777,53 4.820,13

11.NumărparticipanțiFSE–grupadevârstă15–24ani 3.005 14.015.464,38 1.166.260,68 4.664,05 5.052,15

Nusecalculeazăcostunitarpentruindicatoridetippondere Sursa:prelucrareaautorilor,pebazaevidențelorcheltuielilorproiectului„Investițiaîntineri.Investițiaînviitorulnostru”

113

8.5.Contextjudețean–Brașov308. Județul Brașov prezintă un context particular al pieței muncii, care se caracterizează în aceeașimăsurăprintr‐ocereremaredeforțădemuncă,șiînacelașitimp,unnumărmaredetineriNEETs.Defapt,cerereașiofertadeforțădemuncănuseîntâlnescdecâtparțial.Îngeneral,înjudețșimaialesînreședințade județ și în localitățile apropiate, creșterea economică se bazează pe dezvoltarea turismului și aindustriei locale, înspecial industriade fabricaredemașini,unelteși componentedemașini.Pedealtăparte,faptulcăjudețulafosttradiționalunjudețîncareacestedouăsectoareaufostdezvoltate,facesăexisteoofertăsubstanțialădeforțădemuncăcalificatăînceledouădomeniiînjudeț;totuși,opartedinaceastă forțădemuncăeste îmbătrânită.Cererea relativmarede forțădemuncă face ca tinerii careaucalificarea și/sau abilitățile necsare pentru a lucra în turism sau industrie să se angajeze relativ ușor,perioadeleîncareaceștitinerifiindînscrișilaAJOFMfiindrelativreduse.309.Pedealtăparte,unnumărfoartemaredeșomeriînregistrați,inclusivtineri,înscrișilaAJOFMBrașovsuntanalfabețifuncțional,ceeaceîifaceneangajabilișiincapabilisăparticipelacursuridecalificare.Deasemenea, în județ există zone îndepărtate de reședința de județ (ca de exemplu zona Rupea) undeindustria locală a decăzut și care nu au asigurate căi de transport eficace pentru navetă (există puținetrenuri,nuexistăautobuze).310. Nu în ultimul rând în acest județ s‐a dezvoltat o bună practică de prevenire a situației de NEET.Marilecompaniiprezenteînsectorulindustrialbrașoveanauînființatșcoliprofesionaleprivatelanivelulînvățământului secundar și terțiar: licee profesionale și școli postliceale. Aceste companii organizeazăsesiunidepracticădirectînfabricășicareîșirecruteazăangajațiidinrândulelevilordinacesteșcoli. Înacestcontextformareasefacedirectpedomeniușiperfectadaptatlanevoileangajatorilor.1. 8.6.Concluzii311.Modulîncareteoriaproiectelorafostrealizatăînpractică

Proiectulafostrelevantpentrugrupulsăuțintă,activitățileimplementaterăspunzândnevoilortinerilorNEETscareauparticipatlaproiect,înmajoritatetineriabsolvențideliceu,cusaufărăpromovareaexamenuluidebacalaureatșiavândvârstapeste19ani.

Conform rapoartelor proiectului toți tineri înscriși în registrul grupului țintă au beneficiat deinformareșicâtedouăsesiunideconsilierepersonalizatășiîncelemaimultecazurideorientareprofesională.Marepartedintineriidingrupulțintăaubeneficiatșidecursuridecalificare, iarucenicia–adouaformădecalificareavutăînvederedeproiect–s‐adoveditafiomăsuricarepoatefipusăînaplicarecumaredificultate,atâtdincauzăcanuesteatractivăeconomicpentruangajatori, cât șidin cauzăcănuesteatractivăpentru tineri (așacumamprezentatanterior).Cursuriledeantreprenoriat,consultanțăpentruîncepereauneiactivitățiindependenteșipremiipentrudemarareauneiactivitățiindependenteaufostacordateunuinumărfoartemicdetineri.,fiindovariantădeformarecarepoateîntârziamultangajarea.Mediereamunciiafostfăcutăatâtpersonalizat cât și pentru grupurimaimari de tineri (prin diseminarea ofertelor de locuri demuncăspecificeunuidomeniudoarcelorcareaupotențialdealeocupa).

Cursurilede formare au reprezentant intervenția ceamai relevantă, dar analizagrupului țintăarată că unii dintre tinerii beneficiari nu avea nevoie de cursuri de formare, informarea șiconsiliereafiindînsăserviciifoarterelevanteșinecesare.

FaptulcănuaufostorganizatecentrepentrutineriiNEETs–CasealeTinerilorActivi–decâtlanivel regional a limitat în oarecare măsură intervenția. Caravane de informare și sesiuni deconsilieredegrupaufostorganizatepetotteritoriulacoperitdeproiect,darcursuriledeinițiereși calificare și serviciile pentru inițierea unei activități independente au fost livrateparticipanților în județele în care au fost înființate și Casele Regionale ale Tinerilor Activi,existândastfeloconcentrareaserviciilorpeanumitejudețe.

ProiectelenuauinclusasistențăpentrumobilitatecareesteunserviciuconsideratutildecătretineriiNEETs.

Proiectulnuavizatfurnizareaunormăsurispecificesauspeciale(suplimentare)anumitorsub‐categorii ale grupului țintă, cum ar fi: persoane din mediul rural sau persoane din grupurivulnerabile. Se poate aprecia că țintirea unei categorii relativ omogene de tineri în cadrul

114

proiectuluireprezintăunpuncttarealacestuia,permițândadaptareatuturormăsurilorînraportcuunprofilmediualtinerilortratați.

312.Intervențiieficaceșiineficace,inclusivcomplementaritateșidurabilitateAșacumrezultădinanalizaprezentatămaisus,celemaieficaceșieficienteintervențiiaufost:

cursurilede formareprofesională, în special celede calificare șidintreacestea celedenivel2,careasigurăopregătiremaibunăpentrupiațamunciiactuală,cucondițiacaîncadrullorpracticaprofesionalăsăserealizezedeomanierăadecvatășiadaptatălatehnologiiledepepiațamuncii.

serviciledeinformare,orientareșiconsiliereprofesională33313.Acesteserviciiasigurășisustenabilitateaproiectuluideoareceoferătinerilorinstrumentelepentrucaaceștiasăfiecapabilisăcautesinguriunlocdemuncășisăcomunicecuangajatorii.314.Celemaipuțineficaceșieficienteintervențiiaufost:

promvareaantereprenoriatului,princursurideformareșiconsultanțăpentruîncepereauneiactivitățiindependente,dincauzafaptuluicăgrupulțintăalproiectuluinuafostpregătotpentruasumarearesponsabilitățilornecesare–aexistatoinadecvareîntremăsurășicaracteristicilegrupuluițintă

stagiiledeucenicie–înspecialdincauzacadruluinormativcarenuîncurajeazăangajatoriisăprimeascăucenici.

315.Pentruasigurareaeficacitățiișieficiențeiacestoractivitățiestenevoiedemăsuricomplementareșiintegrateadresateșifamiliilortinerilorșimediuluideafaceri.316.Deasemenea,pentruasigurareasustenabilitățiicentrelortineriloractividezvoltate înproiectestenecesară implementarea complementară a unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii, dar și deasigurarea sustenabilității finanțării resurselor umane prin deschiderea liniilor de finanțare dedicatetinerilorNEETsprinPOCU.Eficiența317.AnalizacosturlorunitareaferenteactivitățilorproiectuluiîncomparațiecucelecalculateîncadrulEvaluăriiad‐hocaintervenţieiPOSDRUprivindtinerii,aratăcăproiectulafostîngeneraleficiente.Cursuriledeinițiereînantreprenoriatsedovedescaficelemaipuțineficiente,acesteafiindde3orimaicostisitoaredecâtaltecursurideinițiere.Mecanismepuse înpractică în implementareaproiectelor șicontribuțiaacestora laeficacitateaproiectelor318. Traseul standard al unui tânăr prin proiect a inclus: informare de grup, informare, consiliere șiorientare profesionale individuale, îndreptate în primul rând spre alegerea unui curs, formareprofesională(inițieresaucalificare)sauformarepentruoactivitateindependentă(înpuținecazuri)sauucenicie(înfoartepuținecazuri),consilieredegrup–prinprezentareaînworkshopuriaunortehnicide

33 ”Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe măsură ce ele seintersecteazăcuinteresele,motivaţiileşivalorilepersonalealeindividuluişialemediuluiextern,socialşieconomic,sepoate ajunge lamodelareaunui traseuprofesionaloptim.Orientareaprofesională esteo activitatebazatăpeunsistem de principii, metode şi procedee de îndrumare a persoanei către o profesie sau un grup de profesii, înconformitatecuaptitudinile,înclinaţiileşiintereselesaleşi,pedealtăparte,înfuncţiedeperspectivelepieţeiforţeidemuncăşidinamicasfereiocupaţionale.Termenuldeconsiliereprivindcarieraestedinceîncemaidesutilizatpentrua desemna activitatea de orientare profesională a tânărului sau adultului, într un proces continuu. Literatura despecialitate tinde să substituiedenumirea clasicădeorientare şcolară şi profesională cu ceade consilierea cariereitânărului sau adultului. Orientarea profesională presupune o gamă de activități cum ar fi: consilierea, informarea,evaluarea și îndrumarea, cu scopul de a ajuta persoanele interesate să opteze în ceea ce privește formareaprofesională inițială și continuă și oferta de locuri de muncă.” Sursă: Ghid de orientare și consiliere profesională(http://www.cnslr‐fratia.ro/media/8385/55112_ghid_final.pdf)

115

realizare a CV‐ului și prezentare la interviurile de angajare sau consultanță pentru activitățiindependente(șipremiipentrucelemaibuneideideafaceri),mediereamuncii.319. Este important de menționat faptul că mixul măsurilor este definitoriu în obținerearezultatelor.Acesteaaufostfurnizateconformnevoilorgrupului țintă.Însă,principiuladecvăriipoatefialteratdeordineaîncaresuntoferitemăsurile,etapizareaacestora.Oseriedebunepracticidincadrulproiectuluiaucontribuithotărâtorlaeficacitateaproiectului:

abordareatinerilorcuunmixdemăsuriactivedeocupare,relevantepentruprofilulșinevoileacestora.

oferireadecursuridecalificareadaptatelacerințelepiețeimuncii.320. Unelemecanisme prevăzute de POCU 2014‐2020 pot îmbunătăți situația tinerilor NEETsdacăsuntimplementatecuprioritate:

esteomăsurăesențialăidentificareașiînregistrareatinerilorNEETslaAJOFM,astfelcămăsuriledin cadrul OS 2.3 sunt absolut necesare, dar trebuie organizate astfel încât să fie adaptate lacapacitateaadministrativăaAJOFM‐urilor,princolaborareacuactoriicheiedelaniveljudețeanși local; proiecte implementatede angajatori sau înparteneriat cu angajatoripentru formareatinerilorexactpedomenulșiposturilepentrucarevor fiangajați,prinpreluareamodelelordebunăpracticădelaBrașov;

oferireadesubvențiipentruangajatoripentruangajareatinerilorNEETs,pentrucaaceștiasăfiemotivațisăacordetinerilortimpulnecesarpentruaseadaptalanoullocdemuncă

măsuriledeacompanierea tinerilor launnou locdemuncăpână laadaptareaacestorapot ficostisitoare,darelepotcontribuilaeficacitateașisustenabilitateaintervențiilor,avândînvederecădinamica/instabilitateamare la loculdemuncăal tinerilorprovenițidin rândulNEETsestefoartemare;

suntnecesareînplusmetodedeprevenireasituațieideNEET,înspecialmăsuriledeprevenireaabandonuluișcolarșideadaptareaoferteieducaționalelapiațamuncii,inclusivdezvoltareadetehnicișitehnologiiactualecaresăfiepredateșiexersateîncadrulînvățământuluiprofesionalșitehnic.

321.MecanismuloptimpentruimplementareaAP1(&AP2&OS6.1)aPOCU,pebazatabeluluidemaijos:Măsurapropusă Cuise

adreseazărecomandarea

Opţiunialternativeprivindmăsurilepropuse

Argumentepentruopțiunearecomandatădeevaluatori

Proiecteimplementatelaniveljudețean,dupăunmodelstandard,incluzândinformare,consiliereșiformare,stimulareamobilității,adaptatălapiațamunciilocalășiînparteneriatîntreAJOFMșibeneficiariprivați

AMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantului)ANOFM

EstenecesarădezvoltareaunormodeledeparteneriatîntreoperatoriiprivațișiAJOFM‐uripentruaevitasuprapunerileșiconcurențașidimpotrivăpentruacreacomplementaritateșisinergieînproiecte.Stimulareamobilitățiiforțeidemuncășisprijinfinanciarpentrumobilitatesuntmăsurifoartenecesare,dareletrebuieadaptatelaspecificulfiecăruijudețsaumăcarafiecăreiregiuni.

Implicareaangajatorilorînparteneriatepentruformareatinerilorpedomeniileșiexactpentruabilitățilenecesareacestora


PreluareamodeluluidebunăpracticădelaBrașovîncare–cufonduriproprii–angajatoriiauformat,singurisauînasocieri‐școlidemeseriipentrutineridintrecareîșirecruteazădirectangajații.

Proiectelecareincludinformare,consiliere,orientareșimediereamuncii

AMPOCU(prindesignulGhidului

Proiectulstudiatdemonstreazăcăserviciiledeinformare,consiliere,orientareșimediereamunciisuntfoarteeficacepentrugrupulțintăaltinerilor

116

săfieproiectedelungădurată

Solicitantuluișilansareaapelurilor)

NEETscareauunnivelmediudestudiiși/saucalificareși/sauexperiențăminimăpepiațamuncii.Daracestemăsuritrebuiesăserealizezepersonalizatpentruaaveaeficacitatemaximă,iaracestlucrunusepoatefacedecâtpetermenmailung.

ProiecteledeîncurajareaînceperiiuneiactivitățiindependentesăținteascădoartineriiNEETscunivelridicatdeeducațieșicuvârstămaiînaintată

AMPOCUAMPOCU(prindesignulGhiduluiSolicitantului)

Proiectulstudiatdemonstreazăcăîncurajareaînceperiiuneiactivitățiindependenteesteoactivitatefoarteineficaceșiineficientădacănuestebinețintădelaînceputcătretineriicarechiarpotîncepeoactivitateindepedentă(nivelridicatdestudii–celpuținbacalaureat,sauchiarstudiisuperioareîncepute–șiovârstăcaresălepermităindependențadepărinți).PentrutineriicarenuseaflăînaceastăcategorieestenecesarăcreareașiîmbunătățireacompetențelorIT&Cșiorganizareaunorcursuridecalificare(celemaieficacefiindceledenivelsuperior–nivel2).

Reanalizareașieventualrenunțarealafinanțareastagiilordeucenicie,celpuținpânălamodificarealegii

AMPOCUMMFPSPV–cuprivirelamodificarealegiiuceniciei

Alternativpotfirealizatecursuridecalificarefăcuteînparteneriatdirectcupotențialiiangajatori,ceicareaușilocuridemuncădisponibile,nudoarcondițiipentruaorganizapracticaîncadrulcursurilor.Ogrupădecursanțipoatefiîmpărțităpentruafacepracticălamaimulțiangajatoricareaușilocuridemuncădisponibileșicarepotsăselectezedintrecursanțiiaflațiînpracticăviitoriangajați,fărăsăseangajezelaunprogramdeuceniciecareestedefoartelungădurată.

Cadrullegalactualalactivitățilordeuceniciedescurajeazăangajatoriidelaaprimiucenici.Înaceeașimăsurăperioadafoartelungădetimppentrucaretineriitrebuiesăseangajezeîntr‐oactivitatedeformarefărăaaveacertitudineaulterioarăaangajăriifacecauceniciasănufieinteresantănicipentrutineriiNEETs.

PentruOS6.1POCU‐ReanalizareamoduluideorganizareainițiativelordetipADouaȘansă

AMPOCU&MinisterulEducațieiNaționaleșiCercetăriiȘtiințifice

S‐adoveditcăunnumărmaredetineriNEETssuntanalfabețifuncțional,ceeacenulepermitenicimăcarsăurmezeuncursdecalificareșicuatâtmaipuținsăseangajeze.Pentruaceștia,singurasoluțiesuntprogrameledetipADȘ.Totuși,așacumsuntorganizateacumprogrameleADȘ,nusuntaccesibiledecâtunuinumărfoartemicdetineri,așacumdemonstreazăexperiențaAJOFM,darșialtestudiiasuprasubiectului(SalavțiCopiiu,2014).Elesuntorganizateînfoartepuțineșcolișidacănuseîntruneșteunnumărsuficientdemaredebeneficiariîntr‐ocomunitateelenuseorganizează.EstenecesarăastfelreorganizareasistemuluidetipADȘșicreștereaconsiderabilăaaccesibilitățiisale.Deasemenea,trebuieavutăînvedrenevoiadea

117

asiguramobilitateaparticipanțilorlaADȘșinevoiadea‐isprijiniișieventualdeacompensapentrueitimpulpetrecutlașcolăînlocsămuncească(fiecăsuntangajațiformalsauinforma,fiecămuncescîngospodărie,undesuntîngrijitoriaiunormembriidefamiliedependenți).

PentruOS6.1POCU‐Proiectețintitespecial–laniveljudețean‐pentrutineriiNEETscarenuauterminat10clase–învățământulobligatoriu,pentrureaducerealorîneducație

S‐adoveditcătineriicarenuauabsolvitmăcarînvățământulobligatoriu(10clase)nusuntangajabili.Încazulmultoradintreeiestenecesarsprijinindividualizatpentrureînscrierealașcoală(însistemulclasicpentruceicarenuaudepășitcumultvârstașcolarășiarputeabeneficiadeșcoalănudeADȘ).

PentruOS2.3POCU‐RealizareaactivitățilordeidentificareșiînregistrareatinerilorNEETsînparteneriatcuactorilocali:primării/ConsiliiLocale,școli,DGASPC,bisericiînmediulrural.Eventualparteneriatsausubcontractareaactivitățilordeterennecesareidentificăriitinerilor,ținândcontdecapacitatealimitată(numărdeangajați,dotăricuautoturisme,etc.)aAJOFM‐urilor

AMPOCU&ANOFM

Ținândcontdecapacitatealimitată(numărdeangajați,dotăricuautoturisme,etc.)aAJOFM‐urilorestenecesarcaactivitățiledeidentificareșiîntregistrareatinerilorNEETssăsefacăîncolaborarecuactoriilocalicarecunoscdejaaceștitinerișicuparteneriatulsauprincontractareaunororganizații(firme,ONG)careaudejaexperiențăînactivitățideteren.

118

9. ConcluziișirecomandăriPrezentulcapitol identifică, înconformitatecucerințelecaietuluidesarcini,acțiunicarepotcontribuilaîmbunătățirea implementării axei prioritare 1 a POCU, formulate sub forma unor recomandări în acestsens.Astfel,concluziileșirecomandărileprezentatemaijosfacreferirelamecanismecepotsăfieîmbunătățitepentru perioada de programare 2014‐2020, la relevanța și/sau eficacitatea unor tipuri de intervențiiprevăzute dePOCU (nou introduse sau a căror furnizare ar trebui sistată), dar și lamecanismul optimpentruimplementareaAP1aPOCU.Dupăcumafostagreat încadrulCCEcareaavut loc îndatade30maia.c.,concluziileșirecomandărilesuntstructurateînfuncțiedecele3întrebărideevaluare.Întrebareadeevaluare1:CareesteevoluțiasituațieitinerilorNEETs,inclusivtineriNEETsdeetnieromă,înzonelevizate(regiunilededezvoltare,zoneleurbanevsrurale,zonaITIDeltaDunării),delamomentuladoptăriiprogramului?Sub‐tema1. Evoluția situației tinerilor în general și a tinerilorNEETs de lamomentul adoptării POCU2014‐2020,cuevidențiereadiferențelorteritoriale(european/național,interregionale,urban/rural,zonaacoperitădeITIDeltaDunării)șiîntrediversecategoriideNEETs(ex.deetnieromă/non‐romă).Concluzia1.ÎncontextuleuropeanalproblematiciitineriiNEETs,Româniasesitualanivelulanului2014pelocul23dinperspectivarateiacestorade17%lanivelnațional,semnificativmairidicatădecâtînțăricaGermania șiOlanda (cu o rată aNEETs de sub5,5%), darmai redusă decât în țări ca Spania, Italia,Grecia.Concluzia2.NumărultinerilorNEETsînRomâniaaavutoevoluțieoscilantăde‐alungulperioadei2007‐2015șia înregistratocreșterede3,6%din2014până în2015, înciudaevoluțieidemograficenegativeapopulațieicuvârstacuprinsă între15și24deanișiacreșteriiușoarearatelordeactivitateșiocuparepentru această categorie în aceeași perioadă. Din perspectivă regională, creșterea tinerilor NEETs esteînregistrată în regiuni unde numărul acestora a fost mai ridicat pe toată perioada analizată (Sud‐Muntenia,Centru,Sud‐Est,regiunieligibileîncadrulILMT).Concluzia3.DeșianalizadatelorstatisticearelevatodezurbanizareaRomânieiînceeacepriveștetineriicuvârstacuprinsăîntre15și24deani,populațiaNEETsdinmediulurbanareoevoluțieinversă:aceastacrește lanivelul anului 2015 față de2014 ca și pondere în totalulnumărului deNEETs, comparativ cupopulațiaNEETs înmediulrural.Lanivel regional, concentrarea tinerilorNEETs înmediulurbana fostidentificatăînregiunileBucurești–IlfovșiVest,lanivelulcelorlalteregiunipopulațiaNEETsruralăfiindmajoritară(inclusivregiunileILMT).EvoluțiapopulațieitinerilorNEETsdinzonaITIDeltaDunăriișideetnieromăurmeazăaceleașitrenduricaîntreagacategorie,respectivocreștereîn2015fațăde2014,maiputernicăînzonaurbană,capondereîntotalulnumăruluideNEETsdinzonelerespective,ceeaceindicăfaptul cămediulderezidență (urban/rural)esteunuldin factorii care influențeazăevoluțianumericăaacesteicategorii.Concluzia4.ExistădiscrepanțeimportanteînceeacepriveștedistribuțiajudețeanăatinerilorșitinerilorNEETs. Tinerii NEETs se concentrează în anumite județe, ca pondere în categoria de tineri cu vârstacuprinsă între 15 și 24 de ani, diferite compartiv cu cele în care sunt concentrați tinerii din aceastăcategorie în general, sau de etnie romă. Astfel, județele Suceava, Iași, Bacău, Prahova, Constanța, Doljreprezintă poli de concentrare pentru tineri în general, în timp ce tinerii NEETs se concentrează înjudețele Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Prahova, Brașov,Mureș și Galați, iar tinerii NEETs de etnie romă în

119

județele Călărași, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița, Galați, Mureș și Dolj. În cadrul acestor județe existădiscrepanțe și în ceea ce privește distribuția pe medii de rezidență, cu tineri NEETs din mediul ruralprezențiînnumărmaimareînCălărași,Giurgiu,Dâmbovița,Prahova,Brașov,GalațișiMureș.Recomandare1.Estenecesarcalogicadeintervenție(nevoi‐activități‐realizărișirezultate)aproiectelorcevorfifinanțateîncadrulAP1săiaînconsiderare,deomanierăadecvată,locația/concentrareatinerilorNEETs,laniveljudețean,înmediulderezidențăurbansaururalprecumșirateleridicatealetinerilordeetnieromăînanumitejudețe.Structurăresponsabilă:AMPOCU.Termen‐limită:pânălamomentulcontractăriiîntotalitateabugetuluiaferentAP1aPOCUsaupânăcândoevaluaresubsecventărecomandă,pebazădedovezi,oabordarediferită.Concluzia5.PentruaseputearealizaanalizaexactăatinerilorNEETsdinperspectivaunordimensiunidiverse(inclusivînfuncțiedelocațiașietniaacestora),precumșipentruactualizareaacesteianalizedeomanierăregulată,caresăsurprindădinamicadeosebităaacestuigrupestenevoiedeobazădedatecuinformațiilanivelindividualmenținutăpermanent.Recomandare 2. Este necesară operaționalizarea în cel mai scurt timp cu putință a bazei de date atinerilorNEETs,caresăconținăinformațiilanivelindividualasupramembriloracesteicategorii,precumșimenținereaacesteiapeperioadaimplementăriiAP1aPOCU.Structuriresponsabile:AMPOCU,ANOFM,MMFPSPV.Termen‐limită:Decembrie2016/toatăperioadadeimplementareaAP1aPOCU.Sub‐tema2.Evoluțiacadruluistrategic, legislativși instituțional,europeanșinațional,privindtineriișitineriiNEETs,cuidentificarealegăturilorîntrecelemaiimportanteprevedericarepotafectasemnificativsituațiaacestora34.Concluzia 6. Cadrul strategic, legislativ și instituțional a fost stabil între februarie 2016 când a fostadoptatPOCU2014‐2020șimomentulrealizăriievaluării,atâtlanivelnaționalcâtșieuropean.Astfel,nuaufostidentificațifactoricontextualiexternicaresăfiafectatsemnificativlogicadeintervențieaAP1aprogramului,șiînspecial,posibilelesaleefecte.Lanivelnaționalafostdemaratăpregătirea”PlanuluideimplementareaGaranțieipentruTineret2016‐2020”precumșia”Pachetuluiintegratpentrucombatereasărăciei” care prevede măsuri pentru soluționarea situației tinerilor NEETS, cu un posibil impactsemnificativ asupra acestora, dar stadiul incipient al celor două documente la momentul finalizăriiraportuluideevaluarenuapermisoanalizăaprofundatăalegăturiilorculogicadeintervențieaPOCU.Concluzia7.Elementelecuunpotențial impactasuprasituației tinerilor/NEETsseregăsesc înstrategiinaționaleprecum”StrategiaNaționalăpentruOcupareaForțeideMuncă2014‐2020”,”StrategiaAgenţieiNaţionalepentruOcupareaForţeideMuncă2014‐2020”,”StrategiaNaționalădeînvăţarepetotparcursulvieţii2015‐2020”,”StrategiaeducaţieişiformăriiprofesionaledinRomâniapentruperioada2014‐2020”,”Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015‐2020”, ”Strategia privind reducerea părăsiriitimpuriiașcoliiînRomânia”șisuntcoerentecuprevederile”PlanuluideimplementareaGaranțieipentruTineret2014‐2015.”Sub‐tema 3. Principalele intervenții și a surselor de finanțare aferente stabilite pentru ameliorareasituației tinerilor în general și a tinerilor NEETs în România și modul de corelare și coordonare întreacestea.Concluzia8.Principaleleintervențiiimplementatesauplanificateînvedereaameliorăriisituațieitinerilorîn general și în special a tinerilorNEETs în România au fost sau vor fi finanțate în special din diferite

34PebazaconstatărilorprezentateînRaportulInițial,versiuneafinală,aprobatădeCCEîndatade4maia.c.

120

fonduri europene. Printre acestea, Fondul Social European prin intermediul POSDRU/POCU ocupă unprimloc,urmatdeFondulEuropeandeDezvoltareRegionalăprin intermediulProgramuluiOperaționalRegional(înperioadadeprogramaretrecută)șiFondulEuropeanAgricolpentruDezvoltareRuralăprinintermediulPlanuluiNaționaldeDezvoltareRurală(înperioadadeprogramare2014‐2020).Intervențiilefinanțatedelabugetuldestat(bugetulasigurărilorsociale/deșomaj)gestionatedeSPOsaudinaltesurseprecumMecanismulFinanciarSEEșiMecanismulNorvegian,FonduriElvețiene,”TineretînAcțiune”sauErasmus+2014–2020suntmairedusecantitativ.Concluzia 9. Majoritatea intervențiilor identificate, în special cele planificate pentru perioada deprogramare2014‐2020, finanțeazăacțiuniînmaimultdeundomeniudincele identificatecarelevantepentrusituația tinerilorșia tinerilorNEETs înspecial (ocupare, formareprofesională,educație inclusivformare profesională inițială, asistență socială și de incluziune, antreprenoriat și educația non‐formală,inclusiv voluntariat.), ceea ce indică importanța dobândită de design‐ul integrat și extinderea ariei deaplicare a acestuia. În centrul intervențiilor analizate (implementate sau planificate) rămâne formareaprofesionalăcontinuă,combinatăcumăsuriactivedeocupare(pentruperioada2007–2013)șicumăsuricevizeazăantreprenoriatul(pentruperioada2016‐2020).Totodată,pelângăPOCU,existăoseriedealtemăsuriplanificatecareurmărescefectedinperspectivaocupăriisauactivăriitinerilor,inclusivatinerilorNEETs, în special în cadrulPNDR,PORdarși aprogramelornaționaleșieuropenedeantreprenoriat șitineret.Recomandare3.AvândînvederecăefecteleproiectelorfinanțateîncadrulAP1aPOCUpotfiinfluențateșidealteintervențiicarevizeazătineriișiînspecialtineriiNEETs,estenecesarcaînprocesuldesolicitaredecereride finanțare și implementare să fiemonitorizată complementaritatea și sinergia intervențiilorPOCUcualteintervenții.Structuriresponsabile:AMPOCUTermen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.Sub‐tema 4. Evoluția viitoare a situației tinerilor NEETs, în baza scenariilor cu sau fără intervențiilețintitespreNEETs.Concluzia10.ProblemeletinerilorNEETssuntmultipleșiaucauzecomplexe,astfelcă,pentruafieficace,intervențiileasupraacestuigrupțintătrebuiesăținăcontdetoateacesteprobleme,inclusivcelelanivelindividual,familialșicomunitarșideparticularitățileunorsub‐grupuridetineriNEETs:tineridinmediulruralcuaccesdificillapiațamuncii,tinericareauabandonattimpuriușcoala,tinericudizabilități,tineridinmedii familiale problematice etc. Bunele practici dezvoltate la nivel european arată că, din aceeașiperspectivă a eficacității, este esențială segmentarea grupului țintă în tinerimai pregătiți pentru piațamuncii și tinerii aflați „mai departe de piațamuncii” și care aunevoie de sprijin suplimentar.Măsurilegenerale,nepersonalizate,adresatetinerilorNEETs,înspecialcelorafectațidemaimultevulnerabilități,fieelemăsuripreventivesaumăsuriactivedeocupare,nudaurezultatepetermenmediușilung.

Concluzia 11. Evoluția viitoare a situației tinerilor NEETs depinde în special de evoluția generalădemografică și de evoluția economică în Romania dar și de eficacitateamăsurilor viitoare care vizeazăîmbunătățireasituațieiacestora,implementateînspecialprinintermediulPOCU,AP1,23și6.Numărultinerilor NEETs va scădea în orice context, datorită trendului negativ demografic înregistrat în țaranoastră,inclusivlanivelulgrupuluidevârstă15‐24(actualșiviitor),daraceastăevoluțiefavorabilăvafimaiputernicăîncazulmențineriiniveluluiactualdecreștereeconomicășisemnificativăîncazulîncaremăsurile prevăzute pentru reducerea abandonului școlar și cele finanțate în cadrul POCU vor obținerezultatele așteptate. Totuși, având în vedere scenariile conturate, problema tinerilor NEETs va fisoluționatădoarparțialpânăînanul2020șidecivapersistașipeperioadadeprogramare2021‐2026.

121

Întrebarea de evaluare 2: Ce mecanisme (tipuri de intervenție, relații inter‐instituționale,mecanismede selecție aproiectelor,demonitorizare,de rambursare etc.) influențează situațiatinerilorNEETsșiîncemod?Sub‐tema1.Analizamoduluiîncareteoriaproiectelorafostrealizatăînpractică.Concluzia 12. Implementarea celor două proiecte a confirmat într‐o mare parte realismul teorieiintervențiilor așa cum a fost aceasta elaborată în cererile de finanțare, cu două excepții principale:relevanța și aplicabilitatea intervențiilor ”ucenicie” și ”de tip antreprenorial” și resursele necesareidentificăriipeterenatinerilorNEETs,ces‐audoveditridicateîncontextulutilitățiilimitateadatelordecontactfurnizatedeSPO.ActivitățileprevăzuteîncadrulcelordouăproiectepilotanalizateaufostînmareparterelevantepentrunevoiletinerilorNEETsparticipanți,înciudauneianalizemaidegrabăgenericeaacestora în cererea de finanțare. Activitățile de informare, consiliere și orientare, precum și cele deformareprofesionalărămâncelemairelevantepentrugrupulțintă.Ologicădeintervențieîmbunătățităaunorproiecteurmătoareartrebuisăprevadăurmătoareleelementesuplimentare: Activități individuale de informare, consiliere și orientare pe piața muncii, direct proporționale cu

nevoia fiecărui participant, care să includă toate domeniile de competență relevante pentru tineriiNEETs, precum cunoaşterea de sine prin evaluare și autoevaluare, comunicare eficientă, negociereaconflictelor,lucrulînechipăetc.;

Activitățideconsilierepsihologică; Activitățideinformare,consiliereșiorientarecaresăimplicemembriifamilieisusținătoareatânărului

NEET; Identificareamembrilorgrupuluițintăcarenuaunevoiedeformarepentrua‐șigăsiunlocdemuncă

(maiaproapedepiațademuncă)șiaplicareaacestorademăsurideinformare,consiliereșiorientarepepiațamuncii,darșidemediereînvedereaangajăriifără întârziereadeterminatădeparticiparelacursuriledeformare;

Activitățicarevizeazăanalfabetismulfuncțional; Activitățicareasigurăacompaniamentullaloculdeucenicie/muncăpentruoperioadădeacomodare

cunoulcontext.Concluzia13.GrupulțintăconstituitdintineriNEETsridicăprovocăriconsiderabileatâtdinperspectivaidentificării, cât și a activării, calificării și ocupării. Un număr scăzut al acestora este sau poate fi adusaproapedepiațamuncii.Analizadatelorcolectatearelevatexistențaunorsub‐categoriidetineriNEETscareaunevoiparticulare,pe caledeconsecință, logicade intervenție încazulacestora trebuie să fie, larândul ei, particularizată. Cel mai important criteriu care împarte tinerii NEETs în sub‐categorii esteniveluldeeducație;astfel,sedistingtreisub‐categoriidistincte: Tineriicuunniveldeeducațiefoartescăzut(sub8clase)carenupotparticipaînactivitățideformare

și carear constitui grupul țintă celmai relevantpentrumăsurileprevăzute în cadrulAP6,OS6.1 aPOCU;

Tineri cuunniveldeeducațiemediu (liceu/școalăprofesionalăposibilneabsolvit/ă)pentrucarepetermenscurt/mediucareformarea/(re)calificareaesteceamairelevantăintervenție;

Tineri cu nivel de educație superior (universitate posibil neabsolvită) pentru care sunt necesareintervențiispecifice,precumstagii,deantreprenoriat.

O altă sub‐categorie distinctă este formată din tinerii NEETs dinmediul rural și din zone cu activitateeconomică slab dezvoltată și îndepărtate de centrele de județ. Problemele de acces cu care aceștia seconfruntă solicită implementarea de măsuri specifice, precum organizarea activităților de informare,consiliere, orientare, formare la nivel local, sau acoperirea costurilor suplimentare aferentemobilitățiiacestoraîntrelocațiaformăriisauloculuidemuncă.Oatreiasub‐categoriedetineriNEETsesteformatădinpesoanedindiferitegrupurivulnerabile,precum:tineriiprovenițidincentredeplasament, tineriiprovenițidin familii inactive, tineriideetnieromă,mai

122

alesdacăprovindincomunitățitradiționaleșifoartesărace,tinereleNEETs,tineriideetniemaghiară,înspecialînRegiuneaCentru.Recomandare4.Estenecesarcalogicadeintervenție(nevoi‐activități‐realizărișirezultate)aviitoarelorproiectefinanțateîncadrulAP1săiaînconsideraredeomanierăadecvatăprofilulșinevoileindividualeale tinerilor NEETs și sub‐categroiilor acestora, pe care să le abordeze de o manieră personalizată șiintegrată, care să includă toate activitățile necesare pentru a obține rezultatele așteptate: activare,calificare,ocupare.Structuriresponsabile:AMPOCUTermen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.Recomandare 5. Este necesară asigurarea corelării de o manieră operațională între intervențiileplanificateîncadrulAP1șiAP6pentruaseevitadublareaactivitățilordeidentificareatinerilorNEETsînvedereaimplicăriiînproiectelefinanțatepeviitor.Structuriresponsabile:AMPOCUTermen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.Sub‐tema2.Intervențiilecelemai(puțin)eficaceșieficiente.Concluzia 14. Proiectele pilot analizate au fost în mare parte eficace. În unele cazuri, în special înproiectul ”Garanții pentru TINEri!” implementat în regiunile din sud, țintele indicatorilor (aferențiparticipăriișicertificării)aufostdepașite.Șidinperspectivaocupăriiproiectulmenționatafostușormaieficace(12%dinparticipanțiilainstruireși‐augăsitunlocdemuncăîntermende6lunicomparativcu10%).Concluzia 15. Intervențiile cele mai eficace din perspectiva ambelor proiecte analizate au fost: (1)formarea profesională, (2) prospectarea șimediereamuncii și (3) informarea, consilierea și orientareaprofesională. Pentru cea mai mare parte a grupului țintă, intervenția cea mai eficace din perspectivaocupării rămâne formarea (de nivelul 1 și 2), cu condiția ca partea practică a acesteia să fie realizatăconformcerințelorînvigoareșinevoilorparticipanților.Recomandare 6. Este necesară asigurarea eficacității activităților de formare implementate în cadrulproiectelorfinanțateîncadrulAP1aPOCUșiînmodparticularapărțiipracticeaacestora.AMPOCUarputeaasiguraaceastăeficacitateprin(1)aplicarea,deomanierăsimplificată,amodeluluiKirkpatrick35înprocesuldemonitorizareșiverificareaproiectelorși(2)întărireacapacitățiibeneficiarilorșiînspecialaOrganismelorIntermediaredarșiaAMPOCU/MFEdeutilizareaacestuimodelșideaefectuaactivitățidemonitorizareșiverificare.Structuriresponsabile:AMPOCU,OIPOCU,BeneficiariiTermen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.Concluzia16.Activitățiledeprospectareșimediereamunciisuntsimilarecaimportanțădinperspectivaocupăriicaformarea.Eficacitatealorcreștedirectproporționalcu(1) implicareaangajatorilorînacesteactivități,(2)contactuldirect,repetat,întreangajatorișipersoaneleîncăutareaunuilocdemuncă,tineriiNEETs în acest caz, în locația angajatorului. Serviciile individualizate sunt mai eficace comparativ cu

35ModelulKirkpatrickanalizeazăeficacitateaactivitățilordeformarepe4niveluri:(1)Reacțiacursanților‐Cums‐ausimțitlatraining?Aceastaestedezvaluitădeformulareledeevaluarecompletateimediatdupăcurs;(2)Învățare.Auînvățat ceva? Testele efectuate înainte de curs și la un timp dupa curs pot revela nivelul de învatare; (3)Comportament. Aplica ei ceea ce au învățat? Li s‐a schimbat comportamentul? Pentrumăsurarea acestui indicatoreste nevoie de cooperarea organizației client. Este un proces mai complex și mai costisitor. (4) Rezultate. Obținrezultateînurmatrainingului?Dinnouestenevoiedecooperareaorganizațieiclient.Rezultatelemăsurateprindateleorganizațieitrebuieatribuitepersoanelorșilegatedeschimbărileîntâmplatedupătraining.

123

serviciileoferitecătregrupuridetineri,inclusivserviciilefurnizatelafațaloculuiînmediulrural.Aceastăconcluzieestevalabilășipentruserviciiledeprospectareșimediereaforțeidemuncă,undetârguriledelocuridemuncăs‐audoveditmaieficacetotîncontextulcooperăriiextinse,dejaexistente,cuangajatorii.Recomandare 7. Este necesară asigurarea participării angajatorilor în implementarea de facto aactivitățilorproiectelor,înconformitatecuangajamenteleprevăzuteîncontractuldefinanțare.Structuriresponsabile:AMPOCU,OIPOCU,BeneficiariTermen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.

Concluzia17.Măsurilecelemaipuțineficace,darșimaipuțineficiente,dinperspectivacelor2proiecteanalizates‐audoveditafi:(1)măsuriledeformareșiasistențăînsectorulantreprenoriatului,(2)uceniciași(3)cursuriledeinițiere.Concluzia 18. Intervențiile care vizează antreprenoriatul, în special ocuparea pe cont propriu suntrelevante,șipotențialeficace,doarîncazulunuinumărlimitatdetineriNEETs:(1)careauabilitățiledebazănecesare,(2)experiențădirectăcuantreprenoriatul/ocupareași(3)suntsusținuțidefamilieînacestdemers. O manieră eficientă și eficace de identificare a acestor tineri este selectarea lor pe parcursulactivitățilordeinformare,consiliereșiorientaredarșideformare.Înplus,acesttipdeintervențiepoateobține rezultatele așteptate dacă se organizează și activități de acompaniament pe perioada defuncționareapersoneijuridiceînființatepânăla,șiinclusiv,depunereaprimeisituațiifinanciareanuale.Recomandare8. În vederea asigurării eficacității intervențiilor din cadrul AP 1 al POCU care vizeazăantreprenoriatulestenecesarsăseasigureselecțiatinerilorNEETsrelevanțipentruacesttipdeactivitateși furnizarea de programe de tutorat/mentorat suficient de lungi în vederea consolidării șimențineriipersoanelorjuridicecreate.Structuriresponsabile:AMPOCU,instituțiiledegestionareaschemelordegrant.Termen‐limită:PetotparcursulperioadeideimplementareaAP1aPOCU.Concluzia 19. În forma actuală prevăzută de Legea 279/2005 cu toate modificările și completărileulterioare,ucenicia,deșirelevantăcatipgenericdeintervenție,estemaipuțineficientășieficacedatorită(1)duratei lungiaacesteiași înspecial(2)aobligațiiloradministrativeșideraportareaferenteși(3)acosturilor mari ale angajatorilor, din perspectiva materialelor necesare dar și a resurselor umaneimplicate.Recomandare9.EstenecesarămodificareaLegiiucenicieișianormelormetodologiceaferente,pentruatransformaacestinstrumentdepoliticăpublicăîntr‐unuleficientșieficace,înconformitatecupracticașinevoileparticularedinRomânia.Structuriresponsabile:MMFPSPV.Termen‐limită:Decembrie2016.Sub‐tema3.MecanismecareinfluențeazăsemnificativsituațiatinerilorNEETsîndiferitemoduriConcluzia20.Dinanalizacelordouăproiectepilotreiesecăoseriedemecanisme(pelângăactivitățiletratate mai sus) influențează semnificativ situația tinerilor NEETs, prin prisma impactului lor asupraeficacitățiiintervențiilorimplementate.Astfel,mecanismulcelmaiimportantînacestcontextestecelderambursare a cheltuielilor efectuate și solicitate la plată de către POSDRU. Acestea au determinat, larândullor,întârzieriînlanțînplatasubvențiilorcătretineriiNEETsimplicați,cuunimpactnegativasupraparticipării în activitățile proiectului. Un efect similar l‐a avut și furnizarea de subvenții diferite de laproiectlaproiect,careacreatunsistemde”concurenţă”întreproiectecofinanţatedinPOSDRUînaceeaşizonă.

124

Recomandare10.Este necesară aplicarea unei subvenții unice pentruparticipanți carebeneficiazădeserviciisimilare/unpachetintegratsimilarîncadrulproiectelorfinanțatepeviitordeAP1aPOCU.Structuriresponsabile:AMPOCU.Termen‐limită:Decembrie2016șipeîntreagaperioadădeimplementareaAP1aPOCU.Recomandare 11. Este necesară asigurarea, de către POCU, a eficienței procesului de rambursare acheltuielilorefectuatedecătrebeneficiariiprogramuluiîncadrulAP1alacestuia.Structuriresponsabile:AMPOCU.Termen‐limită:PeîntreagaperioadădeimplementareaAP1aPOCU.Concluzia 21. Alte mecanisme care influențează situația tinerilor NEETs prin prisma impactului lorasupra eficacității intervențiilor implementate sunt de natură instituțională și partenerială. Analizeleefectuatedemonstreazăoeficacitatesporită în județele încareaexistatocolaborare întrepartenerii înproiect șiAJOFM‐ul relevant, inclusiv înceeacepriveșteucenicia, șiacoloundecentreledegaranțieaufostoperaționalizatelaniveljudețean.DeșiafostmaidificilpentruparteneriiONG/privațisăasigurecotadecofinanțare,eficacitateaproiecteloresteinfluențatăpozitivdeexperiențașiexpertizapartenerilordeacest tip.Totodată, existențarețelelorde lucru lanivel localșiaccesuldirect laangajator încalitatedeasociație patronală contribuie la eficacitatea proiectelor și îmbunătățirea situației tinerilor NEETs.Sustenabilitateadinperspectivăinstituțională(acentrelor)șiafurnizăriideservicii(deșilimitată)dupăfinalizareaproiectelorseînregistreazămaidegrabăînacestelocațiiundeexistadeja,șiestemenținută,oinfrastructură.Recomandarea 12. Atât din perspectiva parteneriatului și eficacității dar și a sustenabilității, estenecesară asigurarea implicării SPO în proiectele implementate în cadrul AP 1 și realizarea, de cătreinstituțiileacestuia,aactivitățilordeînregistrare,informareșiconsilierenecesare.Structuriresponsabile:AMPOCU,SPO.Termen‐limită:PeîntreagaperioadădeimplementareaAP1aPOCU.Concluzia 22. Instituțiile implicate și‐au întărit capacitatea pe palierul monitorizării proiectului înconformitate cu normele POSDRU, ceea ce constituie un beneficiu în perspectiva noilor proiecte șireglementări, în special în ceea ce privește colectarea datelor la nivel de participant. Nu au existatcheltuieli care,prinneeligibilitate, săafectezenegativeficacitateaproiectului.Fondurilede tipFEDRaufostutilizatedeomanieră limitatădatorităexistenței, înbunăparte, lanivelulpartenerilor înproiectainfrastructuriilocaleundeaufostconstituitecentrele.Concluzia23.Din perspectiva sustenabilității rezultatelor obținute, proiectele au un succesmediu. Lașase luni de la finalizarea proiectului tinerii NEETs tratați și‐aumenținut, în mare parte, cunoștințeledobânditedardoar35‐37%dintreaceștiaşi‐aupăstratloculdemuncăpeste6lunidelaangajare.Sub‐tema4.CosturiunitareConcluzia24.Ocomparațieacosturilorunitarepeactivitățiși indicatori înregistratedecele2proiecteanalizateîncadrulstudiuluidecazrelevădiferențeînceeacepriveștecheltuielileangajatepentruaoferiservicii cătregrupul țintă(asevedea tabeluldemai jos).Acestediferențedecosturipot fiexplicatedeabordareadiferităaimplementăriiproiectelor,prezentatămaijos.

125

Tabel24.Costuriunitarepeactivitățilanivelulproiectelor

GaranțiapentruTINEri! Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru! Nr.

beneficiari

Nr.oredelivrare

Costtotal/persoană

Costtotal/persoană/oră

Nr.beneficiari

Nr.oredelivrare

Costtotal/persoană

Costtotal/persoană/oră

Informare 3298 2,5 186,06 74,42 3005 2,5 142,95 57,18Consilieresiorientareprofesională

3298 4 372,12 93,03 3005 4 285,9 71,48

Formare 2515 216,5 3109,45 14,36 2.703 285,2 4137,14 14,51Mediereamunciișiprospectareapiețeimuncii

373 4 1.427,65 356,91 600 4 1.584,96 396,24


550 80,0 1374,15 17,18 550 80,0 1051,65 13,15


În ceea ce privește costurile demediere, diferențade cost unitar/persoană/oră estemaimicăde 10%,chiardacăîncazulambeloractivitățialegereavarianteidemanagementafostdiferită,astfel:

Încazulformării:o Proiectul Garanția pentru TINEri! a folosit în general linia bugetară de servicii

externalizate,serviciiledeorganizareșisusțineredecursurideinițiereșicalificarefiindexternalizate;

o În proiectul Investiția în tineri, investiția înviitorulnostru! a fost exploatată experiențapartenerilorcafurnizorideformare,iaraceștiaauorganizateiînșișisesiunile,angajânddirectformatorișirealizândcheltuielilenecesare;

o Înambelecazuriceamaimareproporțieacheltuielilorpresupusedeformarederivădinplatasubvențiilorcătreparticipanți.

Încazulmedierii:o În proiectul Garanția pentru TINEri! au fost organizate târguri județene de locuri de

muncă;o ÎnproiectulInvestițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!mediereas‐arealizatindividual

și prin transmiterea de informări permanente către grupul țintă prin intermediulgrupurilorfacebook.

Concluzia25. Înceeacepriveștecosturilede informareși consiliere,acesteasuntcu30%maimari înproiectulGaranțiapentruTINEri!fațădeproiectulInvestițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!Aceastădiferențăpoatefiexplicatădeprincipaladiferențădeabordareamanagementuluiproiectului.Întimpceîncadrulproiectuluidinsudulțării(GaranțiapentruTINEri!)aufuncționatcentrejudețenecareauoferitinformareșiconsiliere,încadrulproiectuluidinjumătateadenordațării(Investițiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!)aufostînființatecentreregionaleșicaravanedeinformareșiconsiliere,careauorganizatsesiunidegrup,cuoeficiențămaimare.Oaltădiferențănotabilăsepoateidentificaîncazulserviciilordeformareșiconsilierepentruîncepereauneiactivități independente,undedeasemeneadiferențaestedeaproximativ30%.Diferențapoatefiexplicatăprinfaptulcăînacestcaz,număruldebeneficiarifiindmaimic,încostulunitarsereflectădiferențadeabordareînorganizareașimanagementulactivităților.

Concluzia26.Diferențele de costuri unitare înregistrate pe indicatori sunt explicate înmod direct dediferențeledintreindicatoriirealizațidefiecareproiect,cumulatecudiferențeledintrecosturilefiecăreiactivitățipentrufiecareproiect–asevedeatabeluldemaijos.

126

Tabel25.Costuriunitarepeindicatorilanivelulproiectelor

GaranțiapentruTINEri! Invesțiaîntineri,investițiaînviitorulnostru!





Output 1.Numărulșomerilordelungăduratăparticipanțilaprogrameintegrate

1448 10.606,13 662 21.912,98


502 10.606,13 328 21.912,98


1448 8.106,22 661 22.967,81


3774 487,78 3.005 407,43

5.Numărdeparticipanțilainstruire–accespepiațamuncii

2911 3.565,80 2.703 4.953,35

6.Numărdeparticipanțilainstruire,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii

1103 4.665,47 605 4.728,53

Outcome

6.Numărdeparticipanțilainstruirecareşi‐augăsitunlocdemuncăîntermende6luni‐accespepiațamuncii

386 26.434,13 276 48.510,53


10 82.526,09 8 33.903,46

9.Numărdeparticipanțilainstruirecertificați,șomeridelungădurată–accespepiațamuncii

1177 8.669,14 454 29.490,99

10.NumărparticipanțiFSE–femei 1392 4.069,34 1.680 4.820,13

11.NumărparticipanțiFSE–grupadevârstă15–24ani

3774 3.057,30 3.005 5.052,15


Concluzia27.ÎncomparațiecucosturilecalculatelanivelulPOSDRUîncazulproiectelorcareauinclusîngrupul țintăunnumăr considerabilde tineri, costurile unitare calculatepentruproiectele studiate suntmult mai mici, cu o singură excepție, costurile formării/participant în proiectul Investiția în tineri,investițiaînviitorulnostru!,undediferențadintrecosturiestedepuținpeste10%‐vezitabeluldemaijos.

Tabel26.CosturiunitarelanivelulproiectelorîncomparațiecuvaloareacosturilorunitareînPOSDRU

Cosuturi unitaremediiPOSDRU

CosturiunitaremediiPOSDRU în proiectecu peste 50%beneficiaritineri

Garanția pentruTINEri!

Investiția în tineri,investiția în viitorulnostru!

Informareșiconsiliere 1.105 1.304 558,18 428,85Formare 4.005 4.907 3.395,29 4.500,40Mediereamunciișiprospectareapieței

1.386 3.468 1.427,65 1.584,96

127

munciiFormareșiconsultanțăpentruinițiereauneiactivitățiindependente

4.772 1.329 1.500,47 1.143,99


Așa cum se observă și din tabelul de mai sus și la nivelul general al POSDRU se înregistrează maridiferențeîntrecosturileunitaremediipeactivitățiînproiectelecareimplicătineriiîngeneralșicelecareauimplicattineriînprocentdepeste50%.Princomparațiecuacestea,proiectelestudiateaufostfoarteeficiente,cuexcepțiaactivitățilordeformareșiconsultanțăpentruinițiereauneiactivitățiindependente.Trebuie însă subliniat că, această comparație se bazează pe datele prezentate de Evaluare ad‐hoc aintervenţieiPOSDRU privind tinerii, care a folosit ometodologie fundamental diferită pentru calculareacosturilorunitare.

Întrebareadeevaluare3.Încemăsurămecanismelesuntsaupotfiîmbunătățitepentruperioadadeprogramare2014‐2020?Concluzia28.Comparativcu logicade intervențieaproiectelorpilotanalizateșiaDMI5.1alPOSDRU,mecanismele de implementare prevăzute pentru AP 1 a POCU sunt îmbunătățite dintr‐o serie deperspective:

O primă perspectivă face referire la finanțarea activităților de identificare a tinerilor NEETs încadrul AP 1 a POCU. Această abordare va facilita identificarea tinerilor NEETs debeneficiarii/partenii în proiectele POCU finanțate în timp util în vederea înregistrării la SPO,aplicăriiintervențiilorplanificateșiatingeriiținteloraferenteAP1aprogramului.

Oadouaperspectivăesteceaaplicăriiprincipiuluiserviciilorpersonalizate și integrate.Dupăcumeste dovedit în cadrul acestei evaluări, măsurile cele mai eficace sunt cele aplicate la nivelindividual (informare, consiliere și orientare individuale, mediere a muncii individuală și nu încadrultârgurilordeforțădemuncă)îndirectălegăturătoatenevoileparticularealetânăruluiNEET(a. doar informare, consiliere și orientare, b. informare, consiliere, orientare și formare, c.informare, consiliere, orientare și medierea muncii etc.) în vederea ocupării. Aplicarea acestuiprincipiu contribuie și la sustenabilitatea rezultatelor realizate, a cunoștințelor acumulate și alocurilordemuncăobținute/create.

OatreiaperspectivăesteceaarelevanțeiacțiunilorpropusedeAP1aPOCU învedereaatingeriiobiectivelor propuse: aceasta păstrează ca acțiuni cheie măsurile active de ocupare informarea,orientarea și consilierea, formarea precum și prospectarea și medierea muncii, care s‐audemonstratafiutileșieficacepentrugrupulțintăacelor2proiecteanalizate.

O a patra perspectivă face referire la un sub‐grup țintă vizat în mod special de AP 1 a POCU,respectivtineriiNEETsdinmediulrural.Evaluareadefațăaevidențiatnumărulridicatalacestoraîn cele trei regiuni unde este implementat ILMT precum și nevoile specifice, în special dinperspectiva accesului la educație/formare relevantă și amobilității și o focusare a intervențiilorasupraacesteisub‐categoriiduce,înprincipiu,larezultateleașteptate.

O a cincea perspectivă face referire la potențialii beneficiari eligibili în cadrul AP 1 a POCU.Programul include în această categorie tipurile de entități implicate în proiectele pilot analizatecareaudemonstratcă,prinexperiența,expertiza,infrastructuralocalăladispozițieșicontactulcuangajatoriilivreazărezultateleașteptate(ONG‐uri,entitățiprivate,patronate,sindicate).

Concluzia 29.Mecanismele care pot fi îmbunătățite se leagă în principal de aprofundarea logicii deintervențieaAP1aPOCUdarși, într‐oanumitămăsură,deajustareaacesteia.AspecteledeîmbunătățitpotfiluateînconsiderarelaelaborareaghidurilorsolicitanțilorspecificepentruAP1.

128

Unprimaspectdeaprofundat încadrulAP1alPOCUestecel legatde instituții implicate, încalitatedepartner și/sau colaborator. Din perspectiva activității de identificare a tinerilor NEETs, dar și demenținereaacestoraactiviîncadrulproiectuluișidupăfinalizareaacestora,LdIaAP1artrebuisăiaînconsiderare actori precum Inspectoratele Școlare Județene, școlile, primăriile și necesitatea colaborăriiîntreaceștiașibeneficiarii/partnerii înproiectele finanțate.Totdinperspectivă instituțională,AP1 însine,deșiprevedeposibilitateacaSPOsădevinăbeneficiar,nuevidențiază suficient rolul cheiepecareaceastă instituțiear trebuisă îl joace în toateproiectelede implementatșinu ia înconsiderareaspectelegatedecapacitateainsificientaacesteiinstituțiideaseachitadeacestrolcheie.DeșiAP1aPOCUareînvedereoabordarepersonalizatăși integrată,sefocuseazăpesub‐grupuri țintăpentrucareexistențanevoilorspecificeafostdemonstratăinclusivdeevaluareadefață(tineriiNEETsdinmediul rural) și finanțează acțiuni relevante și eficace pentru tinerii NEETs, aceasta ia insuficient înconsiderare distribuția regională/județeană diferită, particularitățile grupului țintă și a sub‐categoriiloracestuia așa cum au fost ele identificate de această evaluare și astfel nu particularizează suficientintervențiile planificate. În principal, LdI a AP 1 a POCU nu a luat suficient în considerare relevanța șieficacitatea limitate a activităților care vizează antreprenoriatul, uceniciei și cursurilor de inițiere.Totodată,LdIaAP1aPOCUnusubliniază suficientrelevanțaactivitățilordederulat, în special celedeformarepentrucerereadeforțădemuncă,pelângărelevanțalorcompartivcunevoilegrupuluițintă.PercepțiageneralăasupraintervențiinoiplanificatedeAP1aPOCU,neimplementateîncadrulcelordouăproiecte analizate, precum cardul profesional, evaluarea și certificarea competențelor, acordarea desubvenții de mobilitate, acordarea de subvenții de instalare este că acestea nu aduc o plus valoaresemnificativă pentru grupul țintă și, în consecință, nu vor avea un impact deosebit asupra atingeriiobiectivelor AP 1. Astfel, modul în care acordarea de subvenții pentru mobilitate și instalare va fiimplementată reprezintă cheia succesului acestui tip de intervenție: chiar dacă cele două măsuri deasistențăfinanciarăpotaveaunefectdirectdinperspectivaocupăriipentrutineriicaredoresc/acceptăsăsemute în alte zone, având în vedere că în general tinerii NEETs sunt încadrați pe salariulminim sausalarii foartemici, este probabil ca pe termenmediu aceștia să se întoarcă în zonele în care au locuitinițial,deoareceînlipsaunuisprijinsuplimentareinuvorputeasăîșisusținăexistențaînnoualocație.Concluzia30.Având învedere celemenționateanterior,mecanismul optimde implementareaAP1aPOCUconțineurmătoareleelemente:1.Cinci(5)tipurimarideintervenții:(1)intervențiedetipulcelor2proiectepilotanalizateîncadrulacesteievaluări(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat), care să vizeze toate categoriile de tineri NEETs mai puțin cei înrolați în sau care auabsolvit sistemul educațional universitar și cei pentru care reîntorcerea în educație este o opțiunemairelevantă.Includeșiuceniciacurezerveleexprimatemaisus.Delansatîn2016.(2)intervențiedetipulcelor2proiectepilotanalizateîncadrulacesteievaluări(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat),caresăvizezetineriiNEETsînrolațiîn/sauauabsolvitsistemuleducaționaluniversitar.Includeșistagii.Delansatîn2016.(3)intervențiedetipulcelor2proiectepilotanalizateîncadrulacesteievaluări(cuexcepțiamăsurilordeantreprenoriat),caresăvizezetineriiNEETsdincategoriivulnerabile:tineri instituționalizați,cupărințiplecați în străinătate, romi. De lansat și implementat într‐o a doua fază a programului, dupăimplementareaunormăsuriîncadrulAP4și5alePOCU.Delansatîn2017.Acestetipurideintervențiitrebuiesăapliceabordareaintegratășipersonalizatăprevăzută,dovedităafimai eficace decât intervenții singurale. Astfel, intervențiile principale de oferit de o manieră integratăsunt:

(1) I&C&O (realizată în parteneriat de către SPO și partenerii în proiecte pentru a fi efectuată laniveluldedetaliunecesar);

129

(2) prospectareșimediereamunciiprincontactdirectcuangajatorii,lafațalocului,pebazaplanuluipersonaldemediereelaboratînparteneriatdecătreSPOșiparteneriiînproiectepentruaaveaniveluldedetaliunecesar);

(3) acompaniamentlaloculdemuncăaltinerilorNEETsangajațipeoperioadădecelpuțin2luni.A patra activitate relevantă pentru o mare parte a categoriilor de tineri vizate este (4) formarea, curespectarearecomandărilordemaisus,înspecialaspectelelegatederelevanțăvizavidecerințelepiețeișipartea practică, ce ar trebui organizată în colaborare cu potențialul angajator. Certificareacompetențelordobânditeanteriorșiuceniciaorganizateînmăsurafezabilitățiiacestora.În cadrul proiectelor, trebuie asigurată o monitorizare continuă a participanților cu ajutorul carduluiprofesionaldarșiindividual,pânăacestinstrumentestestabilitcapracticăunitarășieficace,pentru:1. a se furniza date referitoare la participanții care primesc o oferta de munca, de participare la un

programde educatie continua, ucenicie saude stagiu la ıncetarea calitatii departicipant si/sau careurmeazaunprogramdeeducatie/formare,caresuntıncursdeaobtineocalificaresaucareauunlocdemunca, inclusivca independenti la ıncetareacalitatiideparticipant(indicatoriiYEIderezultatpetermenscurt);

2. pentruaasiguraactivitățicontinuedeI&C&OșiP&Mparticipanțilorșia‐imenținecâtmaimultșicâtmaiaproapeposibildepiațademuncă.

Proiectele din această categorie ar trebui dezvoltate și implementate la nivel regional dar cu abordarejudețeană, cu implicarea tuturor actorilor principali: consilii județene, consilii locale, inspectorateleșcolare,ADRpentruaseasigura(1)accesullatineriiNEETs,(2)cereredeforțădemuncăîncazulîncarelanivellocal/județeannuexistăangajatori.Calibrareadimensiuniiproiectuluilaniveljudețeantrebuiesățină cont de numărul de NEETs existent, după cum a fost estimat în acest studiu și în analiza defundamentareaproiectului.(4)intervențiicarevizeazăangajatoriicabeneficiarieligibilișicaresesupunregulilorajutoruluidestat.(5)intervențiiaxatepeantreprenoriat,planificateînacestmomentsubformadeschemădegrantglobal.Cel puțin 3 schemede grant globale ar trebui organizate, în directă legătură cu cele 3 sub‐categorii detineriNEETscuprinseîntipuriledeintervenții1,2și3,cumențiuneacăpotențialuldeaobținerezultatediferădelagruplagrup,lafelșiintensitateasprijinului.Aceste 2 tipuri de intervenții ar trebui implementate prin proiecte de anvergură națională, darcompetitive.ToatetipuriledeintervențiitrebuiesăpropunămăsurispecificepentrutineriidinzonaruralășipentrutineriiNEETsdesexfeminin.2.Tipdeparteneriat:Instituțiile SPO sunt esențiale pentru implementarea eficientă, eficace și sustenabilă a proiectelor.ImplicareaacestoratrebuieasiguratădarproiecteletrebuiesăfieorganizateastfelîncâtSPOsăsepoatăconcentrape2activitățicheie:înregistrareadefactoșimonitorizareatinerilorNEETs.Ambeletipurideparteneriimplicațiînimplementareaproiecteloranalizateauvaloareadăugatăspecifică:ONG‐urile/furnizoriideformareprivațiauaccesmaibunlagrupulțintăși,prinvoluntariat,potasiguraocontinuitatemaiconsistentăaproiectelor;asociațiilepatronaleauunmaibunacceslaangajatori.Astfel,parteneriatulidealpentruprimele3tipurideintervențiiestecompusdinceletreitipurideorganizații.

ț în ă ței de muncă ț la ș ă în de ș - fonduri-ue.ro · ceea ce privește nevoile și măsurile cele mai eficace pentru grupul de tineri specific vizat și de evaluarea

Documents