Презентация Microsoft Office PowerPoint

Silvostepă

Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară între o stepă și o pădure de foioase. Silvostepele se găsesc mai mult în Europa de Est, la granița dintre pădurile de foioase și stepa europeană. Silvostepa ocupă o mare parte din câmpiile periferice ale Carpatilor, între 50-150 m, din podisurile Moldovei și Dobrogei, între 50-250 m.

ClimaClimatul este uscat, dar nu atât de secetos ca în stepă. Climatul din nordul Moldovei se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut și cu trăsături continentale mai pronunțate. În restul silvostepei temperaturile sunt printre cele mai ridicate din țară. În regimul pluvial se resimte influența sub-mediteraneană, prin cel de-al doilea maxim de precipitații din toamnă.

Flora Silvostepei

StejarStejarul  este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarța stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Petiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înflorește în luna mai. Fructul este o schena denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numites tejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase, în așa-numitele păduri de șleau.

Floarea-SoareluiFloarea-soarelui  sau cum i se mai spune în Moldova - "Răsărita" este o plantă , nativă din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semințele bogate în ulei, din acestea fiind extras uleiul de floare-soarelui.Frunzele sunt mari, întregi, pețiolate și cordate. Tulpina se termină cu un singur calatidiu sau, uneori, este ramificată și are mai multe inflorescențe. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, având culoare galbenă. Semințele sunt bogate în ulei, conținând, fără coaja fructului, circa 55% ulei comestibil

MesteacănulMesteacănul sunt în general copaci sau arbuști de talie mică spre medie, cu o coajă albă caracteristică, care cresc mai ales în clima temperată nordică.Frunzele sunt simple, și pot fi dințate sau lobate. Fructul este o samară, cu toate că aripile acesteia pot lipsi, la anume specii

Fauna Silvostepei

Iepure-de-cîmpLungimea corpului este de 48–52 cm, la care se adaugă coada de 8–9 cm. Greutatea este de 4 kg, iar în unele cazuri poate ajunge și până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcție de loc și anotimp, nuanța generală fiind cenușie-roșcată. Năpârlirea are loc primăvara. Este răspândit din deltă până la munte. Se hrănește cu iarbă, morcovi, cereale, iar iarna, cu scoarța copacilor. Femela naște pui vii pe care îi hrănește cu lapte. Chiar și după o săptămână puii pot părăsi culcușul pentru a-și căuta singuri hrana.

PopîndăuPopândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o ieșire principală și mai multe ieșiri laterale. Hrana popândăilor este mai ales de natură vegetală, ea constă din semințe, rădăcini, tuberculi și bulbi de plante. Popândăii se mai hrănesc cu nevertebrate mici, insecte. Spre toamnă încep să-și facă rezerve de hrană, pe care le depun în galeriile subterane. Perioada de hibernare durează în general din luna septembrie până în luna martie, în această perioadă se hrănesc mai rar. Înaintea perioadei de hibernare închid cu pământ gura de ieșire.

Cai Sălbaticieste un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus. Face parte din ordinul Perissodactyla, familia Ecvidee. Originar din Europa și Asia, este răspândit în prezent pe toate continentele; provine din trei strămoși: cal diluvial (Equus robustus), cal mongol (Equus przewalski) și cal tarpanic (Equus gmelini). Există mai multe rase de cai: pentru călărie, tracțiune și samar.

CernoziomulCernoziomul este un dsol foarte fertil, de culoare închisă (neagră, castanie etc.), format sub o vegetatie ierboasă, în condițiile unei clime continentale. Cernoziomul conține humus în proporție de 3-6%, procentaj mic în comparație cu alte soluri, care pot avea până la 25% humus, dar este de bună calitate (mull calcic), saturația în baze este de 90-100% cu o reacție neutră, slab alcalină (pH = 7-7,8) și un procentaj important deacid fosforic, amoniac și fosfor.