8/14/2019 . Ardeiul iute docx
1/21
1
INTRODUCERE
Ardeiul iute a facut parte din alimentantia omului din continentul american
inca din anii 7500 i.Hr. Exista dovezi arheologice in sudul Ecuadorului care
arata ca acest fruct a fost cultivat in urma cu 6000 de ani. Cristofor Columb
a fost unul dintre primii europeni care a "intalnit" ardeiul iute intr-una din
calatoriile lui. Acesta l-a denumit astfel datorita gustului sau care se
asemana cu cel al piperului negru cunoscut in Europa in acea perioada.
Dupa descoperirea facut de navigator, semintele de ardei iute au inceput
sa fie cultivate si pe restul mapamondului. Diego Alvarez Chanca, unul din
fizicienii lui Columb a adus primele seminte de chili in Spania in anul 1493
si a scris despre efectele sale curative si medicinale in anul 1494.
Din Mexic , care in aceea perioada era o colonie spaniola - putere care
controla comertul catre Asia, semintele de ardei iute s-au raspandit rapid si
in tari ca Filipine, India, China, Coreea si Japonia si au fost incorporate in
bucataria locala.
Totusi, mai exista si alte variante de raspandire a acestor seminte in lume.
Scriitoarea Lizzie Collingham scrie in cartea sa culinara ca ardeiul iute a fost
adus in Europa de catre portughezi, care ar fi ajuns in India, regiunea
Goan, colonie portugheza. De acolo planta s-a raspandit prin Asia Centrala,
Turcia ajungand in Ungaria unde a devenit si simbol national sub numele
de "paprika".
Mai exista speculatii cu privire la raspandirea acestei plante. Intr-un sit
arheologic din Lund, s-au gasit dovezile existentei plantei datand din
secolul XIII-lea. Mai mult, poetul roman Martialis descrie ardeiul iute ca
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
2/21
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
3/21
3
1.2.1 Sistemul rdcina
este pivotant la nceputul vieii, dar pe parcurs se ramific puternic, mai
ales n stratul superficial al solului (0-30 cm).
1.2.3 Tulpina
este puternic ramificat cu ramificaii de tip simpodial,erecta,cilindrica sau
usor muchiata goala in interior(glabra)
1.2.4 Frunzele
sunt simple, lanceolate sau ovale, lucioase, lung peiolate, alterneaza pe
tulpina
1.2.5 Florile
sunt hermafrodite, actinomorfe, solitare sau grupate cte dou sau maimulte, aezate n punctul de ramificare a tulpinilor. Caliciu este gamosepal
campanulat, terminat cu 5 dini scuri. Corola gamopetal este rotat,
profund 5-7 - laciniat, cu tubul scurt, de culoare alb pn la glbuie.
1.2.6 Fructul
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
4/21
4
este o bac, puin suculent, n interior se afl o conglomerare de
semine, poate s aib forme i culori foarte variate. Pot avea de la cteva
grame pn la 200-300 g.
1.2.6 Smna
Este rotund-turtit, cu diametru de 3-5 mm, cu suprafaa uor deformat,
culoarea galben-aurie sau galben-cenuie. Un fruct are n medie
aproximativ 100-300 semine, iar masa a 1000 de semine este de 4-9 g.
Seminele pot fi pstrate timp de 4-5 ani fr a-i pierde capacitatea
germinativ.
1.3 Particularitati ecologice
1.3.1Cerinte fata de temperatura
este un factor de mediu limitativ pentru cultivarea ardeiului.Germinaiancepe la 14-150C i dureaz pn la 20-25 de zile. La
temperaturi de 20-250C, germinarea dureaz 6-9 zile. La temperaturi de
peste 300C, germenele sufer anomalii morfologice.
Temperatura optim de cretere i dezvoltare este de 22-250C. Suma
gradelor de temperatur activ (peste 170C) este de cel puin 30000C.
Limitele extreme admise pentru creterea plantelor sunt cuprinse ntre 15i 350C. Creterea este stopat la temperaturi sub 100C.
nflorirea i fructificarea se realizeaz in condiii optime la o temperatura
medie a aerului i solului de aproximativ 250C.
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
5/21
5
1.3.2 Cerinte fata de umiditate
Umiditatea din sol trebuie s se gseasc la un nivel de 70-80% dincapacitatea de cmp, iar n aer o umiditate relativ de 60-70%.
Consumul specific de ap al ardeiului este cuprins ntre 7000 i 10000
m3/ha.
1.3.3 Cerinte fata de lumina.
Ardeiul este o plant de zi scurt. Preteniile fa de lumin sunt foarte
mari. Intensitatea luminoas se consider optim la valori de 30-40 mii
luci, ncepe s fructifice la cel puin 8-10 mii de luci.
Solurile cele mai recomandate pentru culturile de ardei sunt cele aluviale,
cernoziomurile levigate, solurile brun-rocate de pdure luto-argiloase.Se
vor evita solurile mai grele ,cu permeabilitate redusa. Ardeiul esteconsiderat ca o specie mare consumatoare de elemente nutritive. Acest
consum variaz n funcie de producia realizat la hectar, de tipul de
cultur, de varietate i soi. Perioadele cu cele mai ridicate cerine de
elemente nutritive sunt nceputul creterii vegetative, nceputul nfloririi,
apariia primelor fructe, toat perioada care urmeaz pn la 25-30 zile
nainte de sfritul culturii.
1.3.4 Cerinte nutritionale
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
6/21
6
Asigurarea hranei este important pentru obinerea de produciiridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kgP2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de naturasolului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat.
Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicateatt la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesito bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneazpozitiv calitatea recoltei.Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu estediferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin.Soiurilecele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase,aluviale,cureacie neutr sau uor acid (pH=6,8).Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere,
n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil lacurenii reci de aer.n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei,ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere.
1.4 Tehnologia de cultivare
Se difereniaz n funcie de grupa horticol (ardei gras, ardei gogoar
etc.).Alegerea terenului se face n funcie de asolamentul legumicol
practicat i, n mod deosebit, de planta premergtoare. Cele mai bune
premergtoare sunt speciile leguminoase (mazrea, fasolea), apoi legumele
cucurbitacee cele din grupa cepei, legumele verdeuri, dari leguminoasele
perene (lucerna i trifoiul).
1.4.1 Pregatirea terenului
Toamna se face o artur adnc i fertilizarea de baz cu 40-60 t/ha
gunoi de grajd sau compost, dar pentru ardeiul gogoar i de boia,
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
7/21
7
obligatoriu se va administra mrani n cantitate de 30-40 t/ha; 300-500
kg/ha superfosfat i 100-150 kg/ha sulfat de potasiu. Dup artura de baz
la 28-30 cm adncime, terenul se las n brazd nelucrat peste iarn.
Cu dou sptmni nainte de nfiinarea culturii, terenulse
mobilizeazprin dou lucrri cu grapa cu discuri la 10-12 cm adncime.
ntre cele dou lucrri cu grapa cu discuri se administreaz urmtoarele
cantiti de ngrminte: 100-120 kg/ha sulfat de potasiu i 100-200
kg/ha azotat de amoniu sau 300-400 kg/ha Complex III (NPK). De
asemenea se efectueaz obligatoriu oerbicidare ppi,dup aplicare,
erbicidele se ncorporeaz imediat.Dup aceste lucrri se facemodelarea
terenuluin straturi cu limea la coronament de 94-104 cm
.
1.4.2 nfiinarea culturii
Se face prin rsad.Rsadurilese pot realiza n rsadnie, sere nmulitor i
n solarii nclzite sau reci. Rsadurile se produc la pat, n cuburi nutritive,
ghivece sau n palete alveolare (speedling). Cantitatea de smn
necesar pentru a obine rsadurile pentru o suprafa de 1 ha cultura este
de 0,8-1 kg. Pentru germinare i rsrire va fi asigurat o temperatur de
22-250C; timpul de la semnat la rsrit va fi n acest caz de circa 10 zile.
Densitatea rsadurilor produse la pat nu trebuie s depeasc 400-500 de
fire/m2. Rsadul nu se repic pentru a asigura dezvoltarea mai profund asistemului radicular. Vrsta rsadurilor va fi de 50-70 de zile.
Epoca de nfiinareeste ntre 25 aprilie-15 mai, n funcie de zon, i ncepe
dup ce n sol sunt asigurate temperaturi de peste 12-140C.
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
8/21
8
Schema de nfiinare: pe terenul modelat se amplaseaz cte dou rnduri
pe strat la 70-80 cm, n funcie de limea stratului la coronament (94 sau
104 cm); pe teren nemodelat se planteaz n rnduri echidistante la 70 cm.
Distana ntre plante pe rnd variaz n funcie de vigoarea convarietii,soiul folosit i de zona de cultur. La ardeiul gras se recomand distana de
17-20 cm, realizndu-se o densitate de 66-84 mii plante/ha; la ardeiul
gogoar se recomand distane mai mari, pentru o mai bun nsorire i, ca
urmare, o maturare mai rapid, de exemplu, de 20-25 cm, corespunztor
unei densiti de 53-77 mii plante/ha; la ardeiul lung se asigur o distan
de 15-17 cm, asigurndu-se o densitate de 78-95 mii plante/ha; la ardeiul
iute se va realiza o distan de 10-15 cm, corespunztor unei densiti de
88-142 mii plante/ha.
1.4.3 Lucrarile de ingrijire
Completarea golurilor, care se efectueaz la 5-7 zile dup plantare.
Meninerea culturii curat de buruieni i fr crust se realizeaz prinpraile manuale, n numr de 2-3, i praile mecanice, ori de cte ori este
nevoie (4-7 ori), datorit numrului mai mare de udri, dar, mai ales, din
cauza numrului mare de recoltri, cu prilejul crora se taseaz solul.
1.4.3.1 Irigarea
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
9/21
9
Trebuie realizat nc din momentul plantrii pentru a se prinde bine
plantele cu norme de 200 m3/ha, dup care nu se mai ud pentru a stimula
nrdcinarea mai n profunzime. Pn la formarea primelor fructe se
realizeaz 2-3 udri de ntreinere, cu normede 250-300 m3/ha, la interval
7-10 zile. Cnd plantele prezint o ncrctur mare de fructe, udrile sunt
mai dese (sptmnal) i cu norme mai mari, de 300-350 m3/ha.
1.4.3.2 Fertilizarea fazial
Are un efect deosebit asupra nivelului produciei de ardei. La ardeiul care
se va recolta la maturitatea n verde, se pot efectua pn la 4 -5 fertilizri.
Prima fertilizare se aplic dup ce plantele au pornit n vegetaie, folosind
circa 100 kg/ha azotat de amoniu i pn la 100 kg sulfat de potasiu. A
doua fertilizare se efectueaz dup circa trei sptmni i corespunde fazei
de ramificare a plantei i de apariie a primelor fructe cu azotat de amoniu
n cantitate de 75-100 kg/ha.
1.5 Bolilor i duntorilor
Caderea rasaduluieste provocata de ciuperca Pythium de baryanum, ce apare in rasadnite,
atacand rasadul in locul de iesire a plantei din pamant (la colet), sub
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
10/21
10
forma de pete brune care marindu-se duc la ofilirea plantei, la cadelea ei
si in cele din urma la putrezire. Aceasta boala ataca in vetre si se
raspandeste foarte repede.
Patarea cafenie a frunzelor.In camp si mai ales in sere, pe frunzele de tomate apar pete de forme si
marimi diferite, de culoare galbena la inceput, apoi brun-rosiatice, carora
pe dos le corespunde un puf brun-violaceu. Frunzele atacate mai puternic
se usuca. Boala ataca uneori si tulpinile si chiar fructele tinere, fiind
provocata de ciuperca Cladosporium fulvum. (Figura1.5.A)
Patarea alba a frunzelor.Ataca de obicei frunzele de tomate dar poate ataca si tulpinile, iar uneori
si fructele. Pe frunze apar pete mici, rotunde, de culoare bruna, care mai
tarziu devin albicioase spre mijloc (centru) marginea ramanand tot
bruna.. In dreptul petelor se observa puncte mici negricioase (
fructificatiile ciuperciiSeptoria lycopersici ). (Figura.1.5.B)
Fig 1.5.A Patarea cafenie a frunzelor. Fig1.5.BPatarea
alba a frunzelor
Coropisnita
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
11/21
11
Ataca mai ales rasadurile din rasadnite. Apare in mod frecvent pe
terenurile ingrasate cu balegar, provocand pagube mari. Pagubele
provocate pot fi directe prin retezarea plantelor de la colet sau indirecte,
prin saparea galeriilor cu care ocazie reteaza si radacinile plantelor sau
deranjeaza semintele de curand semanate. (Figura1.5.C)
Musculita alba de seraAdultii inteapa frunzele, transmitand de cele mai multe ori virozele.
Frunzele atacate se ofilesc si se usuca, iar in caz de atac puternic, planta
piere. (Figura1.5.D)
Fig.1.5.C Coropisnita Fig.1.5.D Musculita
alba de sera
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
12/21
12
1.6 Recoltarea
indiferent de gradul de maturare, se efectueaz manual, ealonat de 8-10
ori la ardeiul gras, de 3-4 ori la cel gogoar i de 1-2 ori la ardeiul de boia.
Fructele sunt puin perisabile, dar, dup recoltare, se evit meninerea
acestora la soare, pentru a evita vetejirea i reducerea aspectului
comercial. Produciavariaz ntre 25-40 t/hala ardeiul gras, 20-30 t/ha -
la ardeiul gogoar sau lung i de 6-10 t/ha - la ardeiul iute.
1.7 Sistematica genului
Speciile cunoscute de ardei "iuti" sunt urmatoarele:
Capsicum annuum- includ varietati ca ardeii grasi, ardeiul verde , kapia,jalapenos si ardeiul chiltepin.(figura.1.1)
Capsicum frutescens- contin soiurile arbol, malagueta, tabasco sithai.(figura.1.2)
Capsicum chinezesc- contin cei mai iuti ardei ca naga, habanero,Datil si Scotch bonnet.(figura. 1.3)
Capsicum pubescens- contin si specia sud-americana denumitarocoto.(figura.1.4)
Capsicum baccatum- contin si specia sud-americana denumitaaji.(figura.1.5)
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
13/21
13
n Romnia se cultiv urmtoarele grupe horticole de ardei:
1.ardeiul gras: fructe mari, dulci, n form de prism, trunchi depiramid, inim.a.;
2. ardeiul gogoar: fructe mari, dulci, rotunde, puternic turtite, cusuprafaa mai mult sau mai puin lobat;
3. ardeiul lung: fructe mari, dulci, cu pulpa mai subire dect formeleanterioare, de form conic, alungit, uneori aplatizat (n form de
teac), drepte sau curbate;4. ardeiul iute: fructe mici, iui, cu pulpa subire, de form conic-
alungit sau sferic;
5. ardeiul de boia: fructe asemntoare ardeiului lung sau iute, cugust dulce sau iute, cu o mare concentraie n pigmeni colorai.
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
14/21
14
Figura.1.1 Capsicum annum
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
15/21
15
Figura.1.2 Capsicum frutescens,,Chilli Leaves,,
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
16/21
16
Figura.1.3 Capsicum chinezesc,,Tabasco_peppers,,
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
17/21
17
Figura1.4 Capsicum pubescens,,Manzano Roco,,
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
18/21
18
Figura1.5 Capsicum baccatum
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
19/21
19
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
20/21
20
8/14/2019 . Ardeiul iute docx
21/21