Tolerante Si Masuratori
Post on 10-Mar-2016
96 Views
Preview:
DESCRIPTION
Transcript
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 1/51
Tolerante siTolerante si masuratorimasuratori
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 2/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 3/51
PreciziaPrecizia
dimensionaladimensionala
••
CalitateaCalitatea
unuiunui
produsprodus
va va
depindedepinde
de un complex dede un complex de mărimimărimi
dintredintre
carecare parametriiparametrii
geometricigeometrici,, liniariliniari
şşii
unghiulariunghiulari
constituieconstituie
factorifactori
dede bazăbază,, căroracărora
inin construcconstrucţţiileiile
dedemamaşşiniini
lili
sese acordăacordă
oo deosebitădeosebită
atenatenţţieie
atatatat
inin fazafaza
dede proiectareproiectare
catcat şşii
inin ceacea
tehnologicătehnologică..••
PreciziaPrecizia
dede prelucrareprelucrare
şşii
dede asamblareasamblare
aa organelororganelor
dede mamaşşiniini
esteeste
determinatădeterminată
dedeurmătoriiurmătorii
factorifactori::••
--
preciziaprecizia
dimensionalădimensională
(se(se prescrieprescrie
prinprin
tolerantoleranţţee
geometricegeometrice
lala dimensiunidimensiuni
conformconformSTAS);STAS);
••
--
preciziaprecizia
geometricăgeometrică
(se(se prescrieprescrie
prinprin
tolerantoleranţţee
geometricegeometrice
conformconform standardelorstandardelor
î înn
vigoare vigoare ); );••
--
preciziaprecizia
formeiformei
geometricegeometrice
(se(se referăreferă
in general lain general la elementeelemente
izolateizolate ): ): – –
abateriabateri
dede formăformă
macrogeometricemacrogeometrice
(AF);(AF); – –
ondulaondulaţţiiii
(W);(W); – –
abateriabateri
dede formăformă
microgeometricemicrogeometrice,, rugozitaterugozitate
(R);(R); – –
preciziaprecizia
dede orientareorientare, de, de bătaiebătaie
şşii
dede pozipoziţţieie
(AP) (se(AP) (se referăreferă
lala elementeelemente
asociateasociate ). ).
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 4/51
DimensiuniDimensiuni,, abateriabateri, tolerante, tolerante
••
Executarea unei piese la o dimensiune riguros exactă este foartExecutarea unei piese la o dimensiune riguros exactă este foarte greu de realizat.e greu de realizat.
Pe dePe dealtă partealtă parte, p, practica arată că o piesă ractica arată că o piesă î îsi poatesi poate î îndeplini rolul sau funcndeplini rolul sau funcţţionalional î în bunen bunecondicondiţţiiii şşi dacă dimensiunea acesteia este executată i dacă dimensiunea acesteia este executată î în anumite limiten anumite limite..
••
De exemplu,De exemplu, considerând o piesă cu un alezajconsiderând o piesă cu un alezaj î în care trebuie să se rotească un care trebuie să se rotească unn arborearborede o anumită dimensiunede o anumită dimensiune, a, ansamblul celor două piese functioneazănsamblul celor două piese functionează
aproximativ la felaproximativ la felde bine pentru o gamă apropiată de valori ale alede bine pentru o gamă apropiată de valori ale alezzajului.ajului.
••
Prin dimensiune se intelege numărul care reprezintă Prin dimensiune se intelege numărul care reprezintă î în unitate de masură aleasăn unitate de masură aleasă
valoarea unei marimi liniare sau unghiulare. valoarea unei marimi liniare sau unghiulare.
••
Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.Dimensiunile inscrise pe desen se numesc in general cote.
IntrIntr--o primă clasificareo primă clasificare, ele, elepot fi:pot fi:
••
dimensiuni funcdimensiuni funcţţionaleionale
;; dimensiuni de montaredimensiuni de montare
;;dimensiuni tehnologicedimensiuni tehnologice;; dimensiunidimensiuniliberelibere
••
După tipul suprafeDupă tipul suprafeţţelor la care se referă deosebimelor la care se referă deosebim:: – –
dimensiuni de tip alezajdimensiuni de tip alezaj – –
dimensiuni de tip arboredimensiuni de tip arbore
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 5/51
DimensiuniDimensiuni,, abateriabateri, tolerante, tolerante
••
Alezajul Alezajul este o dimensiune interioarăeste o dimensiune interioară, c, cuprinzătoare a unei pieseuprinzătoare a unei piese, i, indiferentndiferentdacă este cilindrică sau de altă formădacă este cilindrică sau de altă formă..
••
Arborele Arborele este o dimensiune exterioarăeste o dimensiune exterioară, c, cuprinsă a unei pieseuprinsă a unei piese, i, indiferent dacă ndiferent dacă este cilindrică sau de altă formăeste cilindrică sau de altă formă..••
ConvenConvenţţional, mariional, marimile referitoare la aelzaje se notează cu litere marimile referitoare la aelzaje se notează cu litere mari, iar cele, iar celereferitoare la arbori cu litere mici.referitoare la arbori cu litere mici.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 6/51
DimensiuniDimensiuni,, abateriabateri, tolerante, tolerante
••
Dimensiune nominalăDimensiune nominală
– – valoare luată ca bază pentru a caracteriza o anumită valoare luată ca bază pentru a caracteriza o anumită dimensiune, indiferent de abaterile pe care le poate avea. (dimensiune, indiferent de abaterile pe care le poate avea. ( --
alezaje cilindrice,alezaje cilindrice,respective plane;respective plane; --
arbori cilindrici, respectiv plani).arbori cilindrici, respectiv plani).
••
Dimensiune realaDimensiune reala
– – dimensiune care rezultă dimensiune care rezultă î în urma prelucrării sau asamblăriin urma prelucrării sau asamblării. D. Datorită atorită erorilor inerente introduse de metodeleerorilor inerente introduse de metodele şşi mijloacele de masură i mijloacele de masură şşi control, nu vomi control, nu vomcunoacunoaşşte niciodată cu o precizie absolută dimensiunea realăte niciodată cu o precizie absolută dimensiunea reală,, şşi de aceea vom definii de aceea vom definidimensiunea efectiv ădimensiunea efectiv ă..
••
Dimensiune efectiv ăDimensiune efectiv ă -- dimensiunea rezultată dimensiunea rezultată î în urma măsurăriin urma măsurării.ea.ea va fi cu atât mai va fi cu atât mai
apropiată de dimensiunea reală cu cât precizia de măsurare va fiapropiată de dimensiunea reală cu cât precizia de măsurare va fi
mai mare. (D, Lmai mare. (D, L – –
alejaje cilindrice respective plane; d, lalejaje cilindrice respective plane; d, l – – arbori cilindrici, respectiv plani)arbori cilindrici, respectiv plani)••
Dimensiune limită Dimensiune limită – –
dimensiunile maxime si minime admise pentru un alezaj sau undimensiunile maxime si minime admise pentru un alezaj sau unarbore.arbore.
( ( --
alezaje cilindrice;alezaje cilindrice; --
arbori cilindrici;arbori cilindrici; --
alezaje plane;alezaje plane; --arbori plani)arbori plani)••
Tolerantele Tolerantele
potpot fifi
definitedefinite
caca diferentelediferentele
algebricealgebrice
intreintre
abaterileabaterile
superioaresuperioare
sisi celecele
inferioareinferioare.. Tolerantele Tolerantele
vor vor
fifi
totdeaunatotdeauna
pozitivepozitive.. ReprezentareaReprezentarea
grafica agrafica a uneiunei
tolerantetolerantesese numestenumeste
cimpcimp
dede tolerantatoleranta..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 7/51
Asamblari Asamblari
••
Asamblarea Asamblarea
esteeste î îmbinarea a două sau mai multe piese executate cu anumitembinarea a două sau mai multe piese executate cu anumite valori efective ale dimensiunilor. valori efective ale dimensiunilor.
••
ÎÎn cadrul unei asambn cadrul unei asambllări vom avea cel puări vom avea cel puţţin o dimensiune de tip alezajin o dimensiune de tip alezaj şşi celi celpupuţţin una de tip arbore.in una de tip arbore. ÎÎn funcn funcţţie de valorile dimensiunii efective a alezajuluiie de valorile dimensiunii efective a alezajuluişşi arborelui asamblările pot fi cu joc sau cu strângerei arborelui asamblările pot fi cu joc sau cu strângere..
••
Jocul efectiv Jocul efectiv dintrdintr--o asamblare poate fi definit ca valoarea absolută ao asamblare poate fi definit ca valoarea absolută a
diferendiferenţţei pozitive dintre dimensiunea efectiv ă a alezajului Dei pozitive dintre dimensiunea efectiv ă a alezajului D şşi cea a arboreluii cea a arboreluid.d.••
Strângerea efectiv ăStrângerea efectiv ă reprezintă valoarea absolută a diferenreprezintă valoarea absolută a diferenţţei negative dintreei negative dintredimensiunea efectiv ă a alezajului Ddimensiunea efectiv ă a alezajului D şşi cea a arborelui d, inainte de asamblare.i cea a arborelui d, inainte de asamblare.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 8/51
Ajustaje Ajustaje
••
ExistaExista
treitrei
tipuritipuri
dede ajustajeajustaje
posibileposibile
intreintre
oo piesapiesa
arborearboresisi unauna
alezajalezaj:: ajustajeajustaje
cucu
stringerestringere,, cucu
jocjoc
sisi intermediareintermediare..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 9/51
SistemeSisteme
dede ajustajeajustaje
••
Pentru a obPentru a obţţine cele trei tipuri de ajustaje se poateine cele trei tipuri de ajustaje se poate
actionaactiona î în două modurin două moduri:: – –
Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală pozipoziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă a alezajuluiă a alezajului (TD)(TD) şşi variindi variind
convenabil poziconvenabil poziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţe al arborelui (Td), see al arborelui (Td), seobobţţin ajustajein ajustaje î în sistemuln sistemul alezajalezaj
unitarunitar
– –
Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală Mentinând constantă pentru o anumită dimensiune nominală
pozipoziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă al arboreluiă al arborelui (Td)(Td) şşi variindi variindconvenabil poziconvenabil poziţţia câmpului de tolerania câmpului de toleranţţă al alezajuluiă al alezajului (TD) se(TD) seobobţţin ajustajein ajustaje î în sistemuln sistemul arborearbore
unitarunitar
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 10/51
SistemeSisteme
dede ajustajeajustaje
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 11/51
SistemeSisteme
dede ajustajeajustaje
••
DeDeşşi din punct de vedere funci din punct de vedere funcţţional cele două sisteme de ajustajeional cele două sisteme de ajustajesunt echivalente, alegerea unuia sau altuia se va face avândsunt echivalente, alegerea unuia sau altuia se va face având î înn
vedere atât latura constructiv ă cât vedere atât latura constructiv ă cât şşi cea tehnologicăi cea tehnologică.. ÎÎn general,n general, î în construcn construcţţiile de maiile de maşşini, pentru piese miciini, pentru piese mici şşi mijlocii sei mijlocii seutilizează sistemul alezaj unitarutilizează sistemul alezaj unitar, acesta punând mai pu, acesta punând mai puţţineine
probleme tehnologice, prelucrareaprobleme tehnologice, prelucrarea
î î
n acest sistem având on acest sistem având o
eficieneficienţţă economică sporită ă economică sporită (mai pu(mai puţţine scule speciale, mijloaceine scule speciale, mijloacede verificare mai ieftine,de verificare mai ieftine, alezajele se prelucrează mai greualezajele se prelucrează mai greu ).sunt ).sunt î însă situansă situaţţii când din punct de vedere constructiv, se impuneii când din punct de vedere constructiv, se impune
folosirea sistemului arbore unitar: la utilizarea barelor calibrfolosirea sistemului arbore unitar: la utilizarea barelor calibrateate şşiitrase fară prelucrări ulterioare prin atrase fară prelucrări ulterioare prin aşşchiere, la folosirea organelorchiere, la folosirea organelorde made maşşini standardizate precum inelul exterior al rulmenini standardizate precum inelul exterior al rulmenttilor (ceilor (cese execută se execută î întodeauna in sistemul arbore unitar) .ntodeauna in sistemul arbore unitar) .
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 12/51
UnitateUnitate
dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase
dede
precizie precizie••
La executarea arborilorLa executarea arborilor şşi alezajelor pe mai alezajelor pe maşşiniini
unelte practica arată că există o leg ătură foarte strânsă unelte practica arată că există o leg ătură foarte strânsă î între valoarea diametrului acestorantre valoarea diametrului acestora ssi tolerani tolerantta la carea la carepot fi executatepot fi executate î în condin condiţţii economiceii economice::
In care TIn care T--
tolerantatoleranta,D,D diametruldiametrul,C,C coeficientulcoeficientul tehnologieitehnologiei
dede prelucrareprelucrare, C1, C1 inglobeazainglobeaza
erorileerorile
dedemasuraremasurare
C1=0.001 x=3C1=0.001 x=3
md sau DC Dsaud C T X d D )(1,
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 13/51
UnitateUnitate
dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase
dede
precizie precizie••
Se adoptă ca tehnologie de bază prelucrarea prinSe adoptă ca tehnologie de bază prelucrarea prin
aaşşchiere a arborilor cilindrici, pentru care C =chiere a arborilor cilindrici, pentru care C =0,45.0,45. ca urmare,ca urmare, celelalte tehnologii se compară celelalte tehnologii se compară cu tehnologia de bază luată ca unitate decu tehnologia de bază luată ca unitate de
precizie.precizie.••
ConsiderindConsiderind
i=0.45*D^0.33+0.001Di=0.45*D^0.33+0.001D marimeamarimea toleranteitolerantei
pemtrupemtru
oo prelucrareprelucrare
oarecareoarecare
va va fifi
T=a*i, T=a*i, undeunde
aa esteeste
numarulnumarul
unitatilorunitatilor
dedetolerantatoleranta..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 14/51
UnitateUnitate
dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase
dede
precizie precizie••
ÎÎn practică unitatea de tolerann practică unitatea de toleranţţă nu să nu s--a calculat pentru fiecare dimensiunea calculat pentru fiecare dimensiunenominală ci pentru intervale de dimensiuninominală ci pentru intervale de dimensiuni, aceea, aceeaşşi unitate fiind valabilă i unitate fiind valabilă pentru toate dimensiunile cuprinsepentru toate dimensiunile cuprinse î în acelan acelaşşi interval. De aceea,i interval. De aceea, î în formulan formulaunităunităţţii de toleranii de toleranţţăă,, î în locul valorii dimensiunii D ( n locul valorii dimensiunii D ( d)d) se introduce mediase introduce mediageometrică a limitelor intervalului de dimensiunigeometrică a limitelor intervalului de dimensiuni î în care se află dimensiunean care se află dimensiunearespectiv ărespectiv ă..
••
Precizia prescrisă la executarea unui organ de maPrecizia prescrisă la executarea unui organ de maşşina depinde de rolul luiina depinde de rolul lui
funcfuncţţional. De exemplu una va fi precizia unui mâner acional. De exemplu una va fi precizia unui mâner acţţionat manualionat manual şşi altai alta va fi precizia unui fus care urmează să se roteasca intr va fi precizia unui fus care urmează să se roteasca intr--un alezaj.un alezaj.••
Ca urmare, precizia de prelucrare a diferitelor organe de maCa urmare, precizia de prelucrare a diferitelor organe de maşşini a fostini a fostinclusă inclusă î întrntr--un număr de calităun număr de calităţţi sau clase de precizie.i sau clase de precizie. Fiecare calitate esteFiecare calitate estecaracterizată printrcaracterizată printr--un număr de calităun număr de calităţţi sau clase de precizie.i sau clase de precizie. Fiecare calitateFiecare calitate
este caracterizată printreste caracterizată printr--un anumit număr de unităun anumit număr de unităţţi de tolerani de toleranţţăă
««
aa
»». A. Acestacestaeste un număr adimensionaleste un număr adimensional, fiind un indicator absolut al preciziei de, fiind un indicator absolut al preciziei deprelucrare a unei pieseprelucrare a unei piese
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 15/51
UnitateUnitate
dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase
dede
precizie precizie••
ObservaObservaţţieie
: din rela: din relaţţia TD,dia TD,d == a i,a i, sesepoate trage următoarea concluziepoate trage următoarea concluzie
::
••
două dimensiuni egale executate in două clasedouă dimensiuni egale executate in două clasede precizie diferite, vor avea tolerande precizie diferite, vor avea toleranţţe diferitee diferite..••
două dimensiuni aflatedouă dimensiuni aflate î în intervale diferite,n intervale diferite,executateexecutate î în aceean aceeaşşi clasă de precizie vor aveai clasă de precizie vor aveatolerantoleranţţe diferitee diferite..
••
Alegerea calită Alegerea calităţţii ( preciziei)ii ( preciziei) î în care urmează n care urmează să funcsă funcţţioneze organul de maioneze organul de maţţină este deină este demare importanmare importanţţăă, atât din punct de vedere, atât din punct de vederefuncfuncţţional câtional cât şşi din punct de vederei din punct de vederetehnologic, ultimultehnologic, ultimul î în leg ătură cu pren leg ătură cu preţţul deul decost al prelucrăriicost al prelucrării ( c( care variază după o curbă are variază după o curbă hiperbolică hiperbolică î în funcn funcţţie de valoarea toleranie de valoarea toleranţţeiei ) )
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 16/51
UnitateUnitate
dede tolerantatoleranta,,calitaticalitati,,claseclase
dede
precizie precizie••
Deci, toleranDeci, toleranţţa se determină a se determină ţţinând seama de factorul funcinând seama de factorul funcţţionalionalşşi se alege la valoarea maximă care asigură funci se alege la valoarea maximă care asigură funcţţionarea pieseiionarea piesei î înn
bune condibune condiţţii. Nii. Nu se va alege niciodată o toleranu se va alege niciodată o toleranţţă mai mică ă mai mică decât este necesar, chidecât este necesar, chiar atunci când există la dispoziar atunci când există la dispoziţţie utilajulie utilajulcorespunzător deoarece scorespunzător deoarece s--ar produce o crestere artificială aar produce o crestere artificială acostului de execucostului de execu
ţţie a piesei respective.ie a piesei respective. Practica a demonstrat c
ă Practica a demonstrat că
tehnologia de executehnologia de execuţţie pe maie pe maşşini unelte a diferitelor piese devineini unelte a diferitelor piese devinecu atât mai complicată cu atât mai complicată şşi mai scumpă cu cât piesa are dimensiunii mai scumpă cu cât piesa are dimensiunimai marimai mari şşi tolerani toleranţţe mai micie mai mici..
••
La alegerea mărimii toleranLa alegerea mărimii toleranţţei trebuie să se aibă ei trebuie să se aibă î în vederen vedere şşiiuzura ce poate avea locuzura ce poate avea loc î în timpul funcn timpul funcţţionării pieseiionării piesei, u, uzură cezură cepoate mări jocul inipoate mări jocul iniţţial, scoial, scoţţând repede piesa din limiteleând repede piesa din limiteledimensiunilor admise pentru buna funcdimensiunilor admise pentru buna funcţţionare.ionare.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 17/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 18/51
SISTEMUL ISO DE TOLERANSISTEMUL ISO DE TOLERAN Ţ ŢEE ŞŞII
AJUSTAJE AJUSTAJE••
Literele HLiterele H şşi h corespund ai h corespund aşşezării câmpului de toleranezării câmpului de toleranţţă pe linia zeroă pe linia zero, deasupra, deasupra şşiirespectiv dedesubtul acesteia. Pentrurespectiv dedesubtul acesteia. Pentru o anumită dimensiune nominală pozio anumită dimensiune nominală poziţţia câmpuluiia câmpuluide tolerande toleranţţă a alezajeloră a alezajelor ţţi arborilor fai arborilor faţţă de aceasta este dată de abaterile fundamentaleă de aceasta este dată de abaterile fundamentale
(Af(Af – –
pentru alezajepentru alezaje
; af; af – –
pentru arbori ) .pentru arbori ) .••
Abaterile fundamentale Abaterile fundamentale sunt abaterile cele mai apropiate de dimensiunea nominalăsunt abaterile cele mai apropiate de dimensiunea nominală..••
Se observ ă din figurile anterioare că pentru câmpurile de toleraSe observ ă din figurile anterioare că pentru câmpurile de tolerannţţă situate deasupraă situate deasupradimensiunii nominale, abaterile fundamentale sunt Af = Ai , adimensiunii nominale, abaterile fundamentale sunt Af = Ai , af =ai, iar pentruf =ai, iar pentrucâmpurile de tolerancâmpurile de toleranţţă situate deasupra dimensiunii nominaleă situate deasupra dimensiunii nominale, abaterile fundamentale, abaterile fundamentale
sunt Af = As ,af =assunt Af = As ,af =as••
Pentru câmpurile care sunt intersectate de dimensiunea nominalăPentru câmpurile care sunt intersectate de dimensiunea nominală, a, abatereabatereafundamentală se ia egală cu abaterea cea mai apropiată de liniafundamentală se ia egală cu abaterea cea mai apropiată de linia zero .zero .
••
CunoscânduCunoscându--se abaterea fundamentalâse abaterea fundamentalâ şşi tolerani toleranţţa (marimea câmpului de tolerana (marimea câmpului de toleranţţă ă ) )celelalte abateri se pot determina cu relacelelalte abateri se pot determina cu relaţţiileiile
::
••
TD = AS TD = AS – –
Ai As = Ai +TD Ai= As Ai As = Ai +TD Ai= As – –
TD TD
Td = as Td = as – –
aiai as =as = ai +ai + Td ai = Td ai = asas-- Td Td
••
Se observ ă că Se observ ă că î în sistemul ISO sunt 28 de câmpuri de tolerann sistemul ISO sunt 28 de câmpuri de toleranţţă pentru alezajeă pentru alezaje şşi 28 dei 28 decâmpuri de tolerancâmpuri de toleranţţă pentru arboriă pentru arbori ..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 19/51
ClaseClase
dede precizie precizie
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 20/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 21/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 22/51
PRECIZIA FORMEI GEOMETRICEPRECIZIA FORMEI GEOMETRICE
A SUPRAFE A SUPRAFE Ţ ŢELOR ELOR ••
Conform STAS 5730/1Conform STAS 5730/1 – – 8585 abaterile de formă ale unei suprafeabaterile de formă ale unei suprafeţţe see se î împartmpart î în :n :
••
Abateri de ordinul 1 sau abateri macrogeometrice Abateri de ordinul 1 sau abateri macrogeometrice.. ÎÎn general aceste abateri sunt acelean general aceste abateri sunt acelea
pentru care raportul dintre paspentru care raportul dintre pas şşi amplitudine este mai mare de 1000i amplitudine este mai mare de 1000
::
PF / AF > 1000PF / AF > 1000••
Abateri de ordinul 2 sau ondula Abateri de ordinul 2 sau ondulaţţii .ii .
pentru care raportul dintre paspentru care raportul dintre pas şşi amplitudinei amplitudinesatisface relasatisface relaţţia :ia :
5050 ≤≤
Pw / AwPw / Aw ≤≤
10001000••
Abateri de ordinul 3 si 4 sau microgeometrice Abateri de ordinul 3 si 4 sau microgeometrice (rugozitatea supra(rugozitatea supra--fefeţţelor), penelor), pentru caretru caretrebuie să se respecte relatrebuie să se respecte relaţţia:PR / AR < 50ia:PR / AR < 50
••
Abaterile de ordinul 3 sunt cele care au un caracter periodic sa Abaterile de ordinul 3 sunt cele care au un caracter periodic sau pseudoperiodicu pseudoperiodic(stria(striaţţii, rizuri) iar cele de ordin 4 sunt cele ce au un caracter nepeii, rizuri) iar cele de ordin 4 sunt cele ce au un caracter neperiodic (goluri, pori,riodic (goluri, pori,smulgeri de material, urme de scula, e.t.c.).smulgeri de material, urme de scula, e.t.c.).
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 23/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 24/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 25/51
Abateri Abateri
dede formaforma
••
ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă SUPRAFE ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă SUPRAFE Ţ ŢEI "AFS"EI "AFS"••
ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă A PROFILULUI ABATEREA DE LA FORMA DAT Ă A PROFILULUI "AFf""AFf"
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 26/51
Abateri Abateri
dede formaforma
••
ABATEREA DE LA CILINDRITATE "AFl" ABATEREA DE LA CILINDRITATE "AFl"
••
ABATEREA DE LA CIRCULARITATE "AFC" ABATEREA DE LA CIRCULARITATE "AFC"
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 27/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 28/51
InscriereaInscrierea
pe pe
desenedesene
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 29/51
ExempleExemple
••
a) la circularitate, de 0,02 mma) la circularitate, de 0,02 mm î în orice secn orice secţţiune la exteriorul buciune la exteriorul bucşşeiei
; b) la; b) lacilindricitate, de 0,01 mm pe lungimea de 100 mm a suprafecilindricitate, de 0,01 mm pe lungimea de 100 mm a suprafeţţei respectiveei respective
; c); c)la rectilinitate, de 0,04 mm pe orice lungime de 100 mm a supraf la rectilinitate, de 0,04 mm pe orice lungime de 100 mm a supraf eeţţei dateei date
; d; d ) )la planitate,la planitate, de 0,de 0,06 mm06 mm pe toată suprafape toată suprafaţţa pieseia piesei
; e) la forma profilului; e) la forma profiluluisablonului, de 0,02 mmsablonului, de 0,02 mm î în orice secn orice secţţiune paralelă cu planul de proieciune paralelă cu planul de proiecţţieie
; f) la; f) laforma suprafeforma suprafeţţei date, de 0,03 mmei date, de 0,03 mm î în orice secn orice secţţiuneiune
;;
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 30/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 31/51
RugozitateRugozitate
••
Este cel mai cunoscutEste cel mai cunoscut şşi utilizat pe plan internai utilizat pe plan internaţţional.ional. ÎÎnncadrul acestui sistem ca linie de referincadrul acestui sistem ca linie de referinţţă pentruă pentruevaluarea rugozităevaluarea rugozităţţii este aleasă linia medieii este aleasă linia medie (M)(M) aaprofilului, sau o linprofilului, sau o linie echidistantă cu aceastaie echidistantă cu aceasta..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 32/51
DefinitiiDefinitii••
Linia medie a profilului (m)Linia medie a profilului (m)
este linia care are forma profilului nominaleste linia care are forma profilului nominal şşi care,i care, î în limitele lungimii de bazăn limitele lungimii de bază,, î împarte profilul efectiv astfelmparte profilul efectiv astfel î încât suma pătratelor ordonatelorncât suma pătratelor ordonatelor(y1,y2,.....,yn) profilului(y1,y2,.....,yn) profilului î în raport cu această n raport cu această linia să fie minimălinia să fie minimă, respectiv, respectiv ::
••
Lungimea de bază Lungimea de bază (l)(l)
este lungimea liniei de referineste lungimea liniei de referinţţă aleasă convenă aleasă convenţţional pentru a defini rugozitatea fară ional pentru a defini rugozitatea fară influieninfluienţţa celorlalte abateri geometrice.a celorlalte abateri geometrice.
••
Linia exterioară a profiluluiLinia exterioară a profilului (e)(e) este linia paralelă cu linia medieeste linia paralelă cu linia medie, care, care î în limitele lungimii de bază n limitele lungimii de bază , trece, treceprin punctul cel maiprin punctul cel mai î înalt al profilului efectiv (nu se iaunalt al profilului efectiv (nu se iau î în consideran consideraţţie proeminenie proeminenţţele cu caracterele cu caracter
î întâmplator, constituind excepntâmplator, constituind excepţţie evidentăie evidentă ). ).••
Pasul neregularităPasul neregularităţţilor (s)ilor (s) este distaneste distanţţaa î între punctele cele mai de sus a doua proeminenntre punctele cele mai de sus a doua proeminenţţe consecutive alee consecutive aleprofilului efectiv.profilului efectiv.
••
Pentru determinarea cantitativ ă a rugozităPentru determinarea cantitativ ă a rugozităţţii,ii, î în sistemul M se folosescn sistemul M se folosesc î în principal,n principal, următorii parametriurmătorii parametricaracteristicicaracteristici
::••
-- Abaterea medie aritmetică a rugozită Abaterea medie aritmetică a rugozităţţii (Ra)ii (Ra), r, respective media aritmetică a valorilor absolute aleespective media aritmetică a valorilor absolute ale
ordonatelor profilului efectiv faordonatelor profilului efectiv faţţă de linia medie considerată ca origineă de linia medie considerată ca origine ): ):••
••
RpRp
reprezintă adâncimea de nivelare a rugozităreprezintă adâncimea de nivelare a rugozităţţii.ii.
l
imdx y0
2
min
l
RP Ra dx RY
l R
0
1
n
Y
R
n
i
i
a
1 R R
l
p dxY l
R 0
1
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 33/51
DefinitiiDefinitii
••
-- Adancimea medie Adancimea medie î în 1n 10 p0 puncte a rugozităuncte a rugozităţţii (Rz)ii (Rz), respective, respectivediferendiferenţţaa î între media aritmetică a ordonatelor celor mai de susntre media aritmetică a ordonatelor celor mai de suscinci proeminencinci proeminenţţee şşi a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri alei a ordonatelor celor mai de jos cinci goluri aleprofilului efectiv,profilului efectiv, măsuratemăsurate î în limitele lungimii de bazăn limitele lungimii de bază, d, de la oe la odreaptă paralelă cu linia mediedreaptă paralelă cu linia medie şşi care nu intersectează profiluli care nu intersectează profilul::
5
10864297531 R R R R R R R R R R R z
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 34/51
ScriereaScrierea
tolerantelortolerantelor
pe pe
desendesen
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 35/51
PRECIZIA DE ORIENTARE, DEPRECIZIA DE ORIENTARE, DE B Ă TAIEB Ă TAIE ŞŞII
DE POZIDE POZI Ţ ŢIE A SUPRAFEIE A SUPRAFE Ţ ŢELOR ELOR ••
Conform STAS 7385 / 1Conform STAS 7385 / 1 – – 8585 precizia de orientare, deprecizia de orientare, de bătaiebătaie şşiide pozide poziţţie se referăie se referă
la elemente asociate (precizia pozila elemente asociate (precizia poziţţiei unuiiei unui
element oarecare se indică element oarecare se indică î în raport cu un alt element denumitn raport cu un alt element denumitbază de referinbază de referinţţăă ) ) şşi se prescrie prin tolerani se prescrie prin toleranţţe de orientare, dee de orientare, debataiebataie şşi de pozii de poziţţie (careie (care î împreună cu toleranmpreună cu toleranţţele de formă ele de formă constituie toleranconstituie toleranţţele geometrice).ele geometrice).
••
Conform STAS toleranConform STAS toleranţţele de orientare cuprind toleranele de orientare cuprind toleranţţa laa laparalelism, toleranparalelism, toleranţţa la perpendicularitatea la perpendicularitate şşi tolerani toleranţţa laa la î înclinarenclinare ;;tolerantoleranţţele de batăie includ toleranele de batăie includ toleranţţa bătăii circularea bătăii circulare (radiale sau(radiale sau
frontale)frontale) şşi tolerani toleranţţa bătăii totalea bătăii totale (radiale sau frontale), iar(radiale sau frontale), iartolerantoleranţţele de poziele de poziţţie cuprind toleranie cuprind toleranţţa la pozia la poziţţia nominalăia nominală,,tolerantoleranţţa la concentricitatea la concentricitate şşi la coaxialiltatei la coaxialiltate şşi tolerani toleranţţa laa lasimetrie.simetrie.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 36/51
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 37/51
Abaterea Abaterea
de lade la paralelism paralelism
••
Abaterea Abaterea
de lade la parelismparelism
aa douădouă
dreptedrepte
î înn
plan esteplan este diferendiferenţţaa
dintredintre
distantadistanta
maximămaximă
şşii
ceacea
minimăminimă
dintredintre
celecele
douădouă
dreptedrepte
adiacenteadiacente
măsuratemăsurate
î înn
limitelelimitele
lungimiilungimii
dede referinreferinţţăă
AP1=A AP1=A--B.B.••
DacăDacă
celecele
douadoua
dreptedrepte
au oau o pozipoziţţieie
oarecareoarecare
î înn
spaspaţţiuiu
( ( suntsunt
î încrucincrucişşateate ), ), abatereaabaterea
dede pozipoziţţieie
sese
descompunedescompune
î înn
douădouă
planeplane reciprocreciproc
perpendiculareperpendiculare,, rezultândrezultând
douădouă
componentecomponente..••
Abaterea Abaterea
de lade la paralelismparalelism
dintredintre
oo dreaptădreaptă
şşii
un planun plan reprezintăreprezintă
diferendiferenţţaa
dintredintre
distandistanţţaa
maximămaximă
şşii
ceacea
minimăminimă
dintredintre
dreaptadreapta
adiacentăadiacentă
şşii
planulplanul
adiacentadiacent,, măsuratămăsurată
î înn
limitelelimitele
lungimiilungimiidede referinreferinţţăă,, î înn
planulplanul
perpendicularperpendicular
pepe
planulplanul
adiacentadiacent
şşii
carecare conconţţineine
dreaptadreapta
adiacentăadiacentă..••
Abaterea Abaterea
de lade la paralelismparalelism
aa douădouă
planeplane reprezintăreprezintă
diferendiferenţţaa
dintredintre
distandistanţţaa
maximămaximă
şşii
ceacea
minimăminimă
dintredintre
celecele
douădouă
planeplane adiacenteadiacente,, masuratămasurată
î înn
limitelelimitele
suprafesuprafeţţeiei
dede referinreferinţţăă..
••
Abaterea Abaterea
de lade la paralelismparalelism
dintredintre
un planun plan şşii
oo suprafasuprafaţţăă
dede rotarotaţţieie
reprezintăreprezintă
diferendiferenţţaa
dintredintre
distandistanţţaa
maximămaximă
şşii
ceacea
minimăminimă
dintredintre
axaaxa suprafesuprafeţţeiei
adiacenteadiacente
dede rotarotaţţieie
şşii
planulplanul
adiacentadiacent,, î înnlimitelelimitele
lungimiilungimii
dede referinreferinţţăă..••
Abaterea Abaterea
de lade la paralelismparalelism
aa douădouă
suprafesuprafeţţee
dede rotarotaţţieie
sese poatepoate
determinadetermina
î înn
planplan sausau
î înn
spaspaţţiuiu,,analog analog
caca abatereaabaterea
de lade la paralelismparalelism
aa douădouă
dreptedrepte,, î înn
planplan sausau
î înn
spatiuspatiu,, î întrentre
axeleaxele
suprafesuprafeţţeloreloradiacenteadiacente
considerateconsiderate..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 38/51
Abaterea Abaterea
de lade la inclinareinclinare
••
Abaterea de la Abaterea de la î înclinare estenclinare esteegală cu diferenegală cu diferenţţa dintrea dintreunghiul formatunghiul format î între dreptelentre dreptelesau suprafesau suprafeţţele adiacenteele adiacenterespectiverespective şşi unghiul nominal,i unghiul nominal, măsurată liniarmăsurată liniar,, î în limitelen limitelelungimii de referinlungimii de referinţţăă..
••
Toleran Toleranţţaa
lala î înclinarenclinare
esteesteegalăegală
cucu
valoarea valoarea
maximămaximă admisăadmisă
aa abateriiabaterii
de lade lainclinareinclinare
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 39/51
Abaterea Abaterea
de lade la perpendicularitate perpendicularitate
••
Abaterea Abaterea
de lade la perpendicularitateperpendicularitate
reprezintăreprezintă
unun cazcaz
particularparticular
alal
abateriiabaterii
de lade la î înclinarenclinare,, cândcând
unghiulunghiul
nominal este de 90.nominal este de 90.••
DeosebimDeosebim
abatereaabaterea
de lade la
perpendicularitateperpendicularitate
aa douădouă
dreptedrepte, a, adouădouă
suprafetesuprafete
dede rotarotaţţieie,, sausau
aa uneiunei
suprafesuprafeţţee
dede rotarotaţţieie
fafaţţăă
de ode odreaptădreaptă, a, a uneiunei
dreptedrepte
sausau
suprafesuprafeţţee
dede rotarotaţţieie
fafaţţăă
de un plan, ade un plan, a douădouă
plane, e.t.c.plane, e.t.c.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 40/51
BataiaBataia
radialaradiala
••
Bătaia radială reprezintă diferenBătaia radială reprezintă diferenţţa dintre distana dintre distanţţa maximă a maximă şşi ceai ceaminimăminimă, de la suprafa, de la suprafaţţa efectiv ă a efectiv ă (rea(realălă ) l ) la axa ei efectiv ă dea axa ei efectiv ă de
rotarotaţţie,ie, măsurată măsurată î în limitele lungimii de referinn limitele lungimii de referinţţăă..••
Se observ ă că bătaia radială se puneSe observ ă că bătaia radială se pune î în evidenn evidenţţa numaia numai î înnfuncfuncţţionarea produsului, putânionarea produsului, putând fi determinată de o altă abatered fi determinată de o altă abatere
de pozide poziţţie (abaterea de la coaxialitate) sau/ie (abaterea de la coaxialitate) sau/şşi de o abatere dei de o abatere deformă formă (abaterea de(abaterea de
la cilindricitate) a suprafela cilindricitate) a suprafeţţei exterioare.ei exterioare.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 41/51
BataiaBataia
frontalafrontala
••
Bătaia frontală este egală cu diferenBătaia frontală este egală cu diferenţţa dintre distana dintre distanţţa maximă a maximă şşiicea minimă de la suprafacea minimă de la suprafaţţa reală a reală (efecti(efecti v ă v ă ), ),
la un planla un plan
perpendicular pe axa de rotaperpendicular pe axa de rotaţţie de referinie de referinţţăă,, măsurată măsurată î în limitelen limitelelungimii de referinlungimii de referinţţă sau la un diametru dată sau la un diametru dat..••
CaCa şşi bătaia radialăi bătaia radială,, bătaia frontală poate fi determinată de o altă bătaia frontală poate fi determinată de o altă
abatere de poziabatere de poziţţie (abaterea de la perpendicularitate), sau de oie (abaterea de la perpendicularitate), sau de oabatere de formă abatere de formă (abaterea de la planitate).(abaterea de la planitate).
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 42/51
BataiaBataia
totalatotala
••
B Ă TAIA TOTALA RADIAL Ă B Ă TAIA TOTALA RADIAL Ă – – sese deosebedeosebeşştete
dedebătaiabătaia
radialăradială
prinprin
aceeaaceea
căcă
lala determinaredeterminare
sese combinăcombină
miscareamiscarea
dede rotarotaţţieie
aa pieseipiesei
î înn
juruljurul
axeiaxei
dede referinreferinţţăă
cucuoo mimişşcarecare
axialăaxială
relativ ărelativ ă
î întrentre
piesepiese
şşii
mijloculmijlocul
dedemăsuraremăsurare..
••
B Ă TAIA TOTAL Ă FRONTAL Ă B Ă TAIA TOTAL Ă FRONTAL Ă --
sese deosebedeosebeşştete
dedebătaiabătaia
frontalăfrontală
prinprin
aceeaaceea
căcă
lala determinaredeterminare
mimişşcareacarea dede rotarotaţţieie
aa pieseipiesei
î înn
juruljurul
axeiaxei
dede referinreferinţţăă
sese combinăcombinăcucu
oo mimişşcarecare
relativ ărelativ ă
radialăradială
î întrentre
piesepiese
şşii
mijloculmijlocul
dedemăsuraremăsurare..
••
Aceste Aceste
valori valori
suntsunt
deosebitdeosebit
de importante inde importante in cadrulcadrul unorunor
piesepiese
aflateaflate
inin miscaremiscare
de rotatie.de rotatie.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 43/51
Abateri Abateri
dede pozitie pozitie
••
Abaterea Abaterea
de lade la coaxialitatecoaxialitate
reprezintă distanreprezintă distanţţa maximă a maximă dintre axa suprafedintre axa suprafeţţei adiacenteei adiacente şşi axa dată ca bază dei axa dată ca bază dereferinreferinţţăă,, măsurată măsurată î în limitele lungimii de referinn limitele lungimii de referinţţăă..
••
Abaterea Abaterea
de lade la coaxialitatecoaxialitate
poatepoate
aveaavea
următoareleurmătoarele aspecteaspecte particulareparticulare
:: excentricitateaexcentricitatea
( ( dezaxareadezaxarea ), ),necoaxialitateanecoaxialitatea
î încrucisatăncrucisată
..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 44/51
Abateri Abateri
dede pozitie pozitie
••
Abaterea Abaterea
de lade la concentricitateconcentricitate
reprezintăreprezintă
distandistanţţaa
dintredintre
centrulcentrul
cerculuicercului
adiacentadiacent
alal suprafesuprafeţţeiei
considerateconsiderate
şşii
bazabaza
dede
referinreferinţţăă.. NeconcentricitateaNeconcentricitatea
esteeste cazulcazul
particularparticular
alal abateriiabaterii
de lade lacoaxialitatecoaxialitate
cândcând
lungimealungimea
dede referinreferinţţăă
esteeste zerozero..••
Abaterea Abaterea
de lade la simetriesimetrie
reprezintăreprezintă
distandistanţţaa
maximămaximă
dintredintre
planeleplanele
sausau
axeleaxele
dede simetriesimetrie
aleale suprafesuprafeţţelorelor
adiacenteadiacente
considerateconsiderate,, măsuratemăsurate
î înn
limitelelimitele
lungimiilungimii
dede referinreferinţţăă
sausau
î întrntr--ununplanplan datdat..
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 45/51
Abateri Abateri
dede pozitie pozitie
••
Abaterea Abaterea
de lade la pozipoziţţiaia
nominalănominală
reprezintăreprezintă
distandistanţţaa
maximămaximă
dintredintre
axaaxasuprafesuprafeţţeiei
adiacenteadiacente,, dreaptadreapta
adiacentăadiacentă
sausau
planulplanul
adiacentadiacent
şşii
pozipoziţţiaia
nominalănominalăaa acrstoraacrstora,, măsuratămăsurată
î înn
limitelelimitele
lungimiilungimii
dede referinreferinţţăă..
••
PoziPoziţţiaia
nominalănominală
sese determinădetermină
fafaţţăă
dede unauna
sausau
maimai multemulte
bazebaze
dede referinreferinţţăă
::dreptedrepte, axe,, axe, suprafesuprafeţţee.. – –
B1 , B2B1 , B2 – –
bazebaze
dede referinreferinţţăă – –
N1 , N2N1 , N2 – –
valori valori
nominalenominale
– –
E1 , E2E1 , E2 – –
valori valori
efectiveefective
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 46/51
InscriereaInscrierea
tolerantelortolerantelor
pe pe
desendesen
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 47/51
InscriereaInscrierea
tolerantelortolerantelor
pe pe
desendesen
••
PePe
deseneledesenele
dede execuexecuţţieie
aleale pieselorpieselor,, dateledatele
cucu
privireprivire
lala tolerantoleranţţeleele
dede pozipoziţţieie
sese î înscriunscriu î întrntr--unun cadrucadru
dreptunghiulardreptunghiular
î împarmparţţitit
î înn
douădouă
sausau
treitrei
căsucăsuţţee
( ( sausau
patrupatru ). ).ÎÎnn
primaprimacăsucăsuţţăă
dindin
stângastânga
sese trecetrece
simbolulsimbolul
graficgrafic
alal tolerantoleranţţeiei
dede pozipoziţţieie,, î înn
aa douadoua
valoarea valoarea
tolerantoleranţţeiei,, iariar
î înn
aa treiatreia
( ( eventualeventual ) litera ) litera sausau
litereleliterele
dede identificareidentificare
aa bazeibazei
dede referinreferinţţăă..CadrulCadrul
cucu
tolerantoleranţţaa
dede pozipoziţţieie. Se. Se leag ăleag ă
dede suprafasuprafaţţaa
la care sela care se referăreferă
printrprintr--oo linielinie
terminatăterminată
cucu
oo săgeatăsăgeată.. Dacă este posibilDacă este posibil, c, cadrul se leag ă cu o linieadrul se leag ă cu o linie şşi cu baza dei cu baza dereferinreferinţţăă, aceasta nemaiavând litera de identificare., aceasta nemaiavând litera de identificare.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 48/51
InscriereaInscrierea
tolerantelortolerantelor
pe pe
desendesen
••
a) laa) la concentricitateaconcentricitatea
suprafesuprafeţţeiei
exterioareexterioare
fafaţţăă
dede ceacea
interioarăinterioară
(este un(este un cerccerc
concentricconcentriccucu
фф
0,02 mm)0,02 mm)
; b) la; b) la coaxialitatecoaxialitate
aa alezajuluialezajului
dindin
stângastânga
(este un(este un cerccerc
cucu
фф
0,1 mm0,1 mm
concentricconcentric
fafaţţăă
dede alejajulalejajul
dindin
dreaptadreapta ) )
; c) la; c) la paralelismparalelism
aa suprafesuprafeţţeiei
superioaresuperioare
fafaţţăă
dedesuprafasuprafaţţaa
inferioarăinferioară
(este de 0,02 mm(este de 0,02 mm pepe
oo lungimelungime
de 100mm)de 100mm)
; d) la; d) laperpendicularitateperpendicularitate
aa suprafesuprafeţţeiei
frontalefrontale fafaţţăă
de axade axa pieseipiesei
; e) la; e) la unghiulunghiul
dede î înclinarenclinare
aaaxeiaxei
g ăuriig ăurii
(este de 0,04 mm(este de 0,04 mm pepe
toatătoată
lungimealungimea
g ăuriig ăurii ) )
; f) la; f) la simetriesimetrie
(este de 0,05 mm(este de 0,05 mmdispusădispusă
simetricsimetric
fafaţţăă
de axade axa g ăuriig ăurii
A) A)
; g); g) bătaiabătaia
radialradial î î
maximămaximă
admisăadmisă
(0,02 mm(0,02 mm pepe
toatătoată
lungimealungimea
suprafesuprafeţţeiei
date)date)
; h) la; h) la pozipoziţţiaia
axeiaxei
g ăurilorg ăurilor
(este un(este un cilindrucilindru
cucu
фф
0,10,1mm, coaxialmm, coaxial cucu
pozipoziţţiaia
nominalănominală ). ).
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 49/51
MasurareaMasurarea
abaterilorabaterilor
Piesa de măsurat se aşează pe o prismă,iar comparatorul se fixează într-unsuport. Palpatorul comparatorului se
aduce în contact cu piesa, se roteşterama mobilă a comparatorului până când reperul 0 al scării gradate este îndreptul acului indicator. Piesa seroteşte şi se fac măsurători pe mai
multe direcţii de măsurare, iar valorileobţinute se înregistrează.Toleran ţ a la circularitate este egală cu
diferenţa dintre valorile extreme
(exemplificare în tabelul de mai jos).
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 50/51
MasurareaMasurarea
abaterilorabaterilor
•
Se face în mod
aemănător cu cazuldiscutat anterior, cudiferenţa că se facmăsurători şi în secţiunide măsurare diferite.
Numărul de secţiuni demăsurare se alege funcţiede lungimea piesei.
7/21/2019 Tolerante Si Masuratori
http://slidepdf.com/reader/full/tolerante-si-masuratori 51/51
MasurareaMasurarea
abaterilorabaterilor
ScSchhema de măsurareema de măsurare pentru pentru
abatereaabaterea
dede planietate planietate
este asemănătoare cueste asemănătoare cucea de la măsurarea abaterii de la circularitatecea de la măsurarea abaterii de la circularitate şşi concentricitate.i concentricitate.
Piesa de măsurat se aPiesa de măsurat se aşşează pe suprafaează pe suprafaţţa de măsurat a suportuluia de măsurat a suportuluicomparatoruluicomparatorului şşi se deplasează pe o singură direci se deplasează pe o singură direcţţie, iarie, iar
măsurătorilemăsurătorilese fac pe mai multe direcse fac pe mai multe direcţţii de măsurareii de măsurare (pentru(pentru măsurarea abaterii demăsurarea abaterii dela rectilinitate).la rectilinitate).
ÎÎn cazul măsurăriin cazul măsurării
abaterii de la planiabaterii de la planieetate,tate,
piesa se deplasează pe piesa se deplasează pe
două două
direcdirecţţiiii şşi se faci se fac
măsurmăsuraatori pe mai multetori pe mai multe
direcdirecţţiiii şşii
î î n mai multen mai multesecsecţţiuniiuni..
top related