PREŞEDINTELE ILIESCU lN SUA - Şoferii protestează cel ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66706/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1994... · PKM, cel mai pornit împotriva lui Moses Rosen),
Post on 22-Aug-2019
216 Views
Preview:
Transcript
Ignorată de conducerea
„Celebra” Evâ Mâria
Barki a conferit la Cluj
In ziua de 27 septembrie, în sala de festivităţi a Bisericii romano-catolice Sf. Mihall, dr. Eva Maria Barki, juristă de drepl Internaţional din Viena a ţinut o conferinţă cu tema “Importanţa tratatelor bilaterale de bază pentru statele Central-Europene î n v e d e r e a încadrării lor în structurile europene1*. Turista austriacă a fost Invitată Partidului Creştin Democrat (aparţinînd platformelor politice ale U.D.M.R.). - , '
Atît expune i 'a cît şi discuţiile s-au abătut mult de la subiectul iniţial, ajungind de la unele probleme ale minorităţii maghiare, de la legea învăţămîntului şi de la cucerirea drepturilor colective şi autonomia minorităţilor pînă la solicitarea pentru maghiari a statutului de conaţionali cu majoritatea românească. S-a adus o critică aspră politicii prea tolerante a U.D.M.It. şl ;R contextul î;i care nici o personalitate oficială din Uniune nu a participat la această dezbatere. . (Trans Star News — Cluj).
PREŞEDINTELE ILIESCU lN S U A - cel puţin o victorie personală
llie CALIAN
Prezenţa preşedintelui Ion Iliescu la ONU şi - întîlnirea sa cu preşedintele Clinton au fost apreciate foarte diferit de presă, în funcţie de orientările politice partizane ale publicaţiilor: de la bagatelizarea întiinirii cu preşedintele amori-
can (considerată de unii drept o simplă întîlnire “de bufet11), pînă la considerarea ei drept evenimentul politic al anului pentru România. După cum propunerea preşedintelui român privind realizarea, unui partrneriat mondial pentru dezvoltare a fost considerată fie o simplă lozincă, fie’ o - mişcare de mare interes pentru multe, ţări. ‘ '
Toate apreciorîle iau în considerare tensionarea relaţiilor ro- mâno-aniericane în urma scrisorii celor şapte parlamentari care se opun numirii d-lui Alfred Moses,. preşedintele Comitetului Evreiesc American, în funcţia de ambasador la Bucureşti. Scrisoarea, după 'cum se ştie, a fost semnată de parlamentari iiu- numai PUNR, dar şl ai PDSR, PDAR, PNŢCD şi Grupului parlamentar liberal.
Anumiţi,oameni informaţi iau în considerare nu atît “indisci- j plina" unor membri ai diferitelor partide (dintre care lipseşte PKM, cel mai pornit împotriva lui Moses Rosen), ci abilitatea preşedintelui de a scoate castanele din foc cu mina altora. Adică, fiind, delicată respingerea oficială a ccandidaturii d-lui Moses — de către Guvern şi Preşedinţie —, s-ar fi apelat Ia o formulă care să indice.un consens al mâi multor partide, ferindu-l, to- todată. pe C. Vădim Tudor de a fi acuzat de maşinâţiurii împotriva evreilor.
Dacă, totuşi, întîlnirea Iliescu-Clinton s-a desfăşurat în condiţii bune. înseamnă că preşedintele român a marcat un punct important în relaţiile cu SUA.
In ce a ce priveşte -propunerile d-lui Iliescu pentru iniţierea unui parteneriat mondial pentru dezvoltare şi a anului 1995 drept an al păcii, fără nici un conflict militar, ele nu. par a avea şansa de a se şi transforma în fapte concrete — ne amintim de "deceniile" dezvoltării, alimentaţiei-etc. Totuşi, sînt şi ele un ciştig pentru România, întrucît'permit strîngerea |-găturilor cu uiiele ţări care ar putea fi interesate de asemenea iniţiative. Nu e vorba de marile puteri, decise să hotărască singure problemele noii ordini mondiale, cl de ţări mai mici şi mai slabe Slabe, dar multe! — şl cu posibilitatea'de a oferi României anumite şanse de colaborare;
Una peste alta, prezenţa d-lui Iliescu pe teritoriul SUA poate fi-considerată cel puţin o victorie personală,' ce-l confiimă imaginea, de om politic, mult mai abil decît bonomia pe care o afişează — şi o exploatează cu destul succes. -
De la 1 octombrie intra în "viteză" H.G. 582
Şoferii protesteazăFILIALA CLUJ a FEDERAŢIEI SINDICATE
LOR ŞOFERILOR din ROMÂNIA, protestează împotriva Hotărlrii Guvernamentale ,582 din 1994, care creează premiza reapariţiei subiectivităţii hotărîrilor luate de agenţii de circulaţie, în privinţa abaterilor şi contravenţiilor-apărute în desfăşurarea circulaţiei rutiere. ,
Reamintim că proiectul noului Cod Rutier aşteaptă de trei ani de zile introducerea în Parlament Pînă la dezbaterea şi aprobarea acestuia considerăm • neavenite- modificările . aduse vechiului Cod Rutier conţinute în Hot.ărîrea GU-: vernamen tal ă sus menţionată. V al oarea foarte ridicată a amenzilor nu reprezintă; o modalitate
de îmbunătăţire a traficului rutier, ci doar o posibilitate de creştere'a bugetului statului pe Spatele cetăţeanului, în general, şi în special a şoferului profesionist. Solicităm anularea Hoţă- rîrii Guvernamentale 582/1994, introducerea de urgenţă :în Parlament a noului Cod Rutier şi, pînă la îndeplinirea, acestui deziderat, o, întîlnire cu, factorii responsabili, pentru a găsi modalitatea de rezolvare a problemei. In caz contrar, vom! fi nevoiţi să apelăm la toate formele de luptă sindicală,-pentru a opri acest abuz.
SINDICATUL ŞOFERII OR DIN ROMANIA v-.: . . ! - FILIALA CLUJ /
# Azi: Cuv. Chiriae Sihastrul (Anahoretul): Sf. Mc. Gu-
delia.9 Mîine: Sf, Sfinţit Mc. Gri-
gorie Luminătorul, episcopul Armeniei Mari; Sf. Mo. Rip- simia. -
; Ii felicităm, pe toţi- cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. 1' ' ;
Grevist al foam ei condam nat la îneliisoare- Deşi greva foamei a încetat din data de 19 septembrie a.c., cîţiva grevişti şi-au continuat protestele, care de multe ori au depăşit revendicările legale prin* manifestări nedeclarate şi neau- torizate de organele în drept, aducînd prejudicii Administraţiei şi Poliţiei locale. In urma avertizării, apoi a sancţiunii contravenţionale, numitului Ciocâ Ananie i s-a întocmit, în data de 27 septembrie, sub incidenţa Legii nr, 60/91, dosar penal pentru organizarea de manifestaţii neautorizate şi pentru tulbur rarea ordinii şi liniştii publice, fiind condamnat la' şase luni închisoare. Diana POP
LANSARE DE DISC. Redacţia de Folclor a Radiote- ■ leviziunii Române, în colaborare cu “Electrecord“ şi G.M M.6. Bucureşti invită publicul iubitor al genului la lansarea discului şi casetei de muzică po- pulară cu titlul “Buză ziua; oameni buni11 a cunoscutului interpret clujean AUREL TAMAŞ. Lansarea va avea loc astăzi, 29 septembrie, a.c., la ora 13, în incinta magazinului “Muzica11 de pe B-dul 21 Decembrie, Cluj- Napoca. -
(M. II.)
INAUGURAREA 5C0LII DE ÎNALTE STUDII
EUROPENE COMPARATIVEDupă cum am mai anunţat,
ieri, tn Aula Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai11 d in . Cluj- Napoca s-â ;desfâşurât festivitatea inaugurări] oficiale a Şcolii de înalte Studii Europene Comparative — prima facultate de studii europene din România: şi a doua îrilEuropa Răsăriteană, înfiinţată sub auspiciile Proiectului JEP+, cu sprijin financiar pentru anul de învăţămînt 1994-1995 din- partea Comisiei Europene, pentru '- Resurse Umane, Educaţie, Tineret. Au onoraţ cu prezenţa;şi au salutat nou-înfiinţata Şcoală doamna Karen Fogg — Ambasadoarea U- niunii Europene, domnii: Gheor- ghi ; Prisăcaru — ministru se- - cretar de stat.-la Departamentul pentru integrare europeană al Guvernului României, prof. An- dre Miroir — contractorul programului, de Ia Universită Li- bre de Bruxelles, Christian Du- hatnel — ataşat pentru cooperare al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Peier Primus — ataşat cultural al Ambasadei Germaniei la Bucureşti, prof. Christian Mestre’— .de la Universl-, tatea din Strasbourg, prof.- Al- fredo Canavero — de la Universitatea din Milano, prof. Grlgo-, re Vereş — prorector al' Universităţii “Al. rpan Cuza" din Taşl, stud, Marius Muresan. Din cu-
vîntul introductiv rostit de domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai11, am reţinut că, în primul său an de activitate, Şcoala are 71 studenţi (care- vor pregăti licenţa) şi 14 graduaţl (aflaţi în faza de pregătire a masteratiilui); momentul actual este dominat de definirea a eeeâ ce înseamnă, de fapt, studii .europene, precum .ş i- de fenomenul de. schimbare a paradigmei naţionale într-unâ europeană; necesitatea reluării, • consolidării şi lansării studiilor europene etc. “Sîntem europeni nU pentru că locuim, împreună cu alţiC un teritoriu situat - între
- Atlantic şi Urali' sau pentru că 'împărţim şî consumăm împreună valorile e.uropene, "c i1 pentru că ne-am demonstrat abilitatea de a participa la multiplicarea acestor valori11.
Michaela BOCU
' Ţehm am e EXTERNE® FINLANDA După naufragiul feribotului estonian' "Estonia",
survenit în largul coastelor finlandeze, circa 850 din totalul de 867 de persoane urcate la bord erau, astăzi în zori, dale dispărute, cu şanse foarte mici de a li găsite. > 11_ 6 BOSNIA — HERŢEGOVIISA. Preşedinţii SUA şi Rusiei, Bill Clinton şi Horis Elţîn, s-au pronunţai pentiu o recunoaştere reciprocă înlre Setbia şl Bosnia — Heiţigovina. Preşedintele bosniac,
i18 t^tbogovici, a cerut, Naţiunilor Unite să adopte Imediat o re- î» 1 1° ,care s‘l fWIce peste şase luni, în favoarea musulmanilor oosnlacl, embargoul asupra armelor, dar se pare că propunerea sa nu^ *J™i»s opoziţia Rusiei şi a vest-europenilor.
. V**■ ~ SUA au depus la ONU un proiect de rezoluţie vi- Ilaitl KOrca- sancţiunilor Internaţionale împotriva, Republicii
O RUSIA —- SUA. Preşedinţii Bill Clinton şi Boris Elţîn şi au . etalat marţi, cu francheţe, divergenţele în cîteva probleme internaţionale, între care în erba bosniacă, reafirmîndu-şl însă încrederea în parteneriatul ruso-american. V - ■
. © RUSIA '— CECENIA. Opoziţia din Cecenla, a lansat, marţi, o ofensivă împotriva • oraşului Groznti, capitala republicii, iar preşedintele cecen. Djonar Dudaev, n denunţat "agresiunea rusă". Trupe cecene de.elită au ocupat poziţii în jurul palatului prezidenţial.
£ ONU — JAPONIA. Japonia şi-a declarat formal, marţi, candidatura Ia ocuparea unui loc de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. :
© AFGANISTAN. Lovirea, marţi, de către o rachetă, la Kabul, a unei case In care avea loc o nuntă s-a soldat cu-peste 40 de morţi şi" 70 dc răniţi. - —,
© FRANŢA. Foslul .ministru soclalîsl francez pentru probleme sociale, Georgina Dufolx, a fost inculpată pentru complicitate la otrăvire, în legătură cu îmbolnăuirije de SIDA, ce-l sînt imputate
A M f V T k A v t L t/O ft lB t i y e î f jvtf U N & Z M l - g C A W L U i
ADEVĂRUL DE CLUJ JOJ, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 2
DESCHIDEREA SOLEMNA A ANULUI DE lNVAŢAMlNt LA UNIVERSITATEA
“BABEŞ-BOLVAI"
Ceremonia deschldcril solemne a anulai de Învăţămînt 1991-1995 Ia Universitatea "Babeş-Bo- lyal" din Cluj-Napoca va avea loc mîine, Ia ora11. în Aula Masîna (str. M. Kogălnlceanu nr, 1), după următorul program: I. REFLECŢII: prof. dr. Constantin Tulai, prorector: 'Magistrul ţl discipolii săi"; prof. dr. Andrei Magyarl, prorector: “Aspecte noi în viaţa Universităţii “Babej-.
student Marius Mureşan (Fac. de Matematică şi Informatică): "Studenţimea şi noua Europă"} II. CONFERINŢA INAUGURALA: U-
Îiiversitafca clujeană — relansare ţi compalibl- Izare europeană — prof. dr. Andrei Marea, rec
torul Universităţii “Rabcj-Bolyal"; III, Moment muzical. - .
în ziua de 2 octombrie vor avea Ioc solemnităţi asemănătoare în cele 15 facultăţi ale'Universităţii, In cursul cărora decanii vor prezenta conferinţe inaugurale. - (M. B.)
PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN;
11-64-16 ' :
PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 ■
PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 \ \
PRIM ARI A TURDÂ: 31-31-60 ,
PRIMĂRIA CÎMPlATtfRZH:36-SO-Ol .
PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48
PRIM ARI A GHERLA: 24-19-26
POLITI A CLUJ-NAPOCA: 955 ?î 11-15-10
POLITIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:
13-49-76 ■■•V;
POLITIA I)EJ: 21-21-21 ^ . •
.POLlTI^rURDA: 31-21-2&
POLITIA CÎMPI ATURZII:36-82-22
POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •
POLITI A GHERLA: 24-12-24 ^ ;
POMPIERI: 981 : :
APĂRAREA CIVIL.A CLUJ-MAPOCA:
11-24-71 :
SALVAREA: 961
SALVAREA C.F.R.: 11 -85-91 ' ..
INTERNATIONAL: 971
INTERURBAN: 99ţ
INFORMAŢII: 931
DERANJAMENTE:_Ş2ij, ,.
EXACTĂ: 95» ,
S1Q7A AUTONOM AmTERM OF! CARE
• DISPECERAT; 11-37-48
REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -
DISPECERAT: 11-63-02 / . . : '
S.C. 'SALPREST'1 S A.- DISPECERAT:
.11-29-68 .
COMENZI) SPECIALE PENTRU
TRANSPORT RE'ZSDUURl: 11-10-12,
■INTERIOR 132
CURSE INTERNATIONALt: .
din Autogara (I:
Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dioj
Cfuj-Napoca în zilele de luni, jo i fi vineri, !aJ
pra 7,00 fi înapoierea din Budapesta în zilele deJ;
marţi, vineri şi sîmbâtâ, la ora 11,00 ?
INFORMAŢI!:Autogara 1:14-24-26 ‘
Auto .-ir.i ti: 13-44-S8
DECOLĂRI Dirvj CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:
8,45; 13,10; 20,00; ■ /-*■ t * ' w z• Cursele de 8 ,45 şi~13,lQ • circtilîi şi
sîmbâtâ;
1 * Cursa dc ora 20,00: circulă de f e f . ş r â J
vineri; -
PLECĂRI DIW BUCUREŞTI;: 7,10; 11,30; 18,30 -
*• ‘Tclefort TAROM CLUJ: 1 9 -4 9 -8 7 ’
CURSE liyTERJUDETEWE: din Autogara I;
Cluj-Napoca. - Sibiu: !,•4$ '
CIuj^N/ipoca »Tîrgu Murq: €s3Qj
;Cluj*Napoca * Baia Marc: 6J0 (w 6’rCiila
duminica}, -
din Autogara II;• Cluj-Napoca » Abrud:G,00j
• Cluj-Napoca • Zalău; §£Q (qu Jtircjuîă duminica)
• Cluj-Napoca * Gîrbâu - Zalău: 6t4S
• Cluj-Napoca - jibou: 7,00
• Cluj-Napoca »<Şim!cu SilvanTcTi S^g’
PLECĂRI DIN CLUJ-1MAPOCAprincipalele direcţii r trenuri accelerate •
♦ BAIA MARE, SATU MARc (prin Dej): 14,45
i • BISTR1TA NĂSĂUD: 15,45 ;
BRAŞOV: (prin Dej):/, 23* BUCUREŞTI: (prin Sighişoara): 0,01; 10,25
14J3;22,04 ■- -
■»(prin Sibiu-Piatra Olt)iIl,21j* (prin Pctrojani-Craîova): 9J1
# BUDAPESTA: 0,39; 15J3• G ALATI:(prinPloieşti-Buzău): 9,14
• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48' -
• ORADEA: 0^9; 3,40; 15,23; I6J52} 20,45
* SATU MARE: 14,45; 3,40) W .• SIGHETU MARMATIEI: 5,44
* TIMIŞOARA: (prin Alba Julia): 5,52 23,02,
23,43; (prin Oradea): 14,45 ■
t ŢÎRGU MUREŞ: 16J0;20J1 '
» INFORMAŢII GARA: 952:». AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.:
« ‘INFORMAŢII: 11-22-12 (intern;,
(11-24-75 (internationa'fji)
_____________, ______ ' ’_____________________ A . :. ...
Televiziune, prin'
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Joi, 29 sept. 199416.00 — Dinastia (serial), PRO T;18.00 — Cartoon -Network;20,10 —• Explosiv magâsin, RTL;20,40 — Arca lu i Noe (documentar) Canale 5;21,15 Ninja diri Bel Air, PRO 723,30 — Muntele vrăjit, 3 SAT.
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU . ■ v
Joi, 29 sept. 1994 14,33 SERIAL, CANALE 5;16.00 SERIALE, RETE 4;'19.00 MATERIAL,. STAR FILM ; 21;30 LA ŞCOALA DE DANS, CANALE 5;23,30 FILM, ITALIA.
f iPORTALEXPORT-1MPORT S R L
PROGRAMUL CANALULUI ., PROPRIU
Joi, 29 sept. 19919.00 — 10,00 Cartoon Network;16.00 —■ 18,00 Cartoon Network;21.15 — 23,15 Ninja din Bel Air PRO 7; ' .23.15 — 01,15 VACANŢA IN AMERICA, RTL 2., Reclamă anunţuri; 8,30 — 9;10 — 10,1D; 15,30 — .16; 21 — 21,15.
PROGRAMUL FILMELOR
23—20 septembrie '
!u Cluj Napoca
Republica — Ace Ventura; de- teclivu’ lu’ Peşte — SUA — Premieră (U; 13; 15; 17} v 13; 21) • Victoria — Pepe şi Fifi— România — Premieră (II; 13; 15; 17; 19) • Arta — Hud- son Hawk — SUA (11; 13; 15; 17; 19) • Măreşti — sala A ~ Salvaţi-1 pe Willy — SUA —* (13; 15; 17; 19); sala B — Breack Dance — Premieră — SUA (14; J6). • Dacia — 23— 25. 09— Dragoste de frate — India (14; 16,15; 18,30) • Fa. vorit — Doamna Daoubtfire, Tăticul nostru trăznit — SU \ (11; 13; 15- 17; 19).
In Judeţ
• Turda — Tineretului — Dinte pentru dinte — India — Premieră; — Fox — Tombstone— S U A — Premieră
• Cîmpla — Muncitoresc — în numele tatălui — SUA — Premieră — . Fetele rele cuceresc Vestul — SUA — Premieră■ • Dej — Arta — Dinte pentru
dinte — Tndla — Premieră; — Familia Flinstones ~ SUA — Premieră
c aFarmacii cu serviciu perma
nent: Farmacia „<SOHAFARMu »tr. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-31-05.
Garda de noapte: Farmacia nr. I, P (a Unirii nr. 37, telefon 11-10-49, orar 20—8.
Programul 1: 7,00 TVM. ŢeJe-, .matinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,20 Desene animate; 10,45 Limbi străine: engleză americană — germană; 11,45 Vi-' deosatelit; 12,15 Film serial: “Mala mujer"; 13,05 — 1001 audiţii;14,00.Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Divertisment internaţional; 17,00 Sub semnul întrebării; 18,00 Cronografii;18.25 Desene animate; 18,50 Tragerea obişnuită Expres şi mul-,, ţiplă Loto; 19,00 Medicina pentru. toţi; 19,30 Film serial: “California visează"; 20,00, Actuali- : tăţi; 20,45 Film serial: "Lud* wig“; 21,45 Studioul economic;22.25 Memorialul durerii; 23,40 Actualităţi; 23,55 Film serial: "Forsyte Saga“.-Programul 2: 7,00 TVR Cluj- .
Napoca; B,00 Melodii populare;9.00 Vidsosatelit; 10,00 .Ora de muzică; 11,00 Telejurnal World- ; net; 11,30 Desene animate; 12,00 Noi frontiere: 12,40 Să nu ne facem iluzii!; 13,30 Confluenţe;14.00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00 Limbi străine; engleză, americană — germană;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: ‘'Succesoarea"; 17,00 Ceâ-S iul de la ora 5; 19,00 Emisiune' în limba germană: 20,00 Actualităţi; 20,40 Ritmuri muzicale;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Pro memoria; 22,00 TVr 5 Europe;22,30 Film serial: “Santa Barba- ra“; 23,15 Eurogol!; 23,45 Festivalul Internaţional de magie şi iluzionism —’ Franţa.
TVR CLUJ-NAPOCA: Progra- „ mele ] şi 2. 7,00 Panoramic. Rubrica în limba : maghiară: Ti- , neri actori la primii paşi. pa scenă. Reportaj la Teatrul Ma- • ghiar de Stat din'Cluj-Napoca;15,0D — 16,00 Actualitatea transilvană. Provincia?: Reviste
transilvane Sn Jimpui celui de-al doilea război mondial. Music shop. Documentar: Amintirea Iui Hadrian Daicoviciu .zece ani de la moarte).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu eventuale modificări intervenite in programul anunţat..
.MARTINI DRY COCTEIL
De ce aveţi nevoie: Intr-un ■ pahar mai mare'se introduc 2-3 cuburi de gheaţă, 40 ml gin, 10 ml vermut Martini sec. Se a- mestecă uşor cu o linguriţă şi se serveşte'într-un pahar spccial de cocteil, cu o măslină verde.
POLICLINICA "INTE RS ERVIS AN"
Str. Pascaly nr.5, cart. Ghoorghenî
. INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE • PSIHIATRIE
• ENDOCRINOLOGIE . -REUMATOLOGIE
- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE• OERMATOLOGIE
• CHIRURGIE - ORTOPEDIE• O R .L- OFTALMOLOGIE
. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE « PEDIATRIE - UROLOGIE
. ACUPUNCTURA- LABORATOR
(Bioehlmia-BacterlolOQle• Imunofogie • Parazltologie
* Teste SlOA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,
orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-7
Rezervore consultaţii 4•- tei. 19-39*39. • ..*
rnmmmmmmmmmwmgmmmii ■
JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE C LU J
Europa: Â început lupta privinddesenarea, hărţii politice de după războiul re ce; ; ;
(REUTERJ
• Pe îiiit-c6ntinent ,răvăşit în. cea mai mare parta , a acestui secol de război ţi de rivalitatea dintre ; siipcrputer], a Început o â l$ mare luptă caro va
ajuta să se stabilească dacă în noua Europă va putea fi pace şi stabilitate. Această luptă sa dă
. pentru a şti cum şi unde să fie trasate liniilode. democraţie In lumea de după războiul rece, __- 5 , ■ .___.linii potrivit cărora se va hotărî cine va putea diminua forţa. Ei speră - că planul Parteneriatu-
‘ adera la instituţii occidentale precum , NATO ţl lui pentru pace privind legături militare sţrînse
nera periculoase resentimente în rindul 'celop: "lăsaţi pe dinafară. Unul din principalele sale
' scopuri este ; de .a evita să 'supere Rusia, care, este îngrijorată, că ar putea fi izolată la mar gir ■ nea Europei şi- care' s-a plîns . deja, de. planurile de integrare a foştilor sateliţi' ai Moscovei în instituţiile occidentale.
Divergenţele de opinie dintre americani şl europeni , au devenit clare luna aceasta, cînd ministrul german al apărării, Volker Ruehe, s-a. întllnlt la Berlin cu omologul său american, Wi- liiam Perry. Ruehe.a afirmat că In vreme ce Polonia ar putea deveni membră a NATO pînă în anul 2000, Rusia nu ar putea candida niciodată, Perry nu a fost de acord şl a arătat - că nu exclude posibilitatea ca Rusia să poată intra In NATO Intr-o bună zl.
Dar mulţi dintre membrii europeni ai NATO sînt îngrijoraţi că extinderea Alianţei i-ar putea
cu foştii inamici va ajuta la amînarea oricărei dezbateri reale privind primirea noilor membri. O altă problemă este aceea dacă UE şl NATO - ar trebui să' primească- aceleaşi'ţări In. acelaşi timp, dat fiind că cele două organizaţii acoperă tot mai mult aceleaşi probleme.
Rusia, care ştie că are puţine şanse reale de
Uniunea Europeană şi cine va rămîne în afară.Uniunea: Europeană formată din 12 naţiunî,
urmează să. primească, anul:;,, viitor ca membri - Norvegia, Suedia, Austria şl Finlanda Dar problema acestei lărgiri a ridicat întrebări cu. privire la modul în care UE va putea contlntia sâ funcţioneze eficient cu mai. mulţi membri şi aintensificat dezbaterea In ■ legătură cu cit., de a fi admisă în oricare dintre organizaţii, a adop-
• rapid".- ar trebui să înainteze organizaţia. spre o tat o abordare diferită şl promovează, în schimb,monedă unică şl o politică externă : şi de apăra-- un forum paneuropean din care face parte. Ast-re comună. Germania este deosebit de dornică, fel, Moscova doreşte că CSCE (Conferinţa pen-.să fie incluse. naţiuni est-europene, precum Po- tru Securitate şl Cooperare în Europa), formată lon ia 'V Ungaria, cit mai curînd posibil, deşi ..d in 53 de naţiuni, să devină un fel de • Orgânl-UE nu a stabilit un termen pentru admiterea a--, zăţie ă Naţiunilor Unite, cu Consiliu de. Securi-cestora. Danemarca este mai preocupată de sta-< tate propriu, care ar avea putere de veto asuprabilitafea din republicile'bălti ce, Grecia este in- NATO şi .a1 altor organizaţii. Această idee, careteresată de situaţia din Balcani, în vreme ce nu ’ este îmbrăţişată de majoritatea - celorlalte■Spania, ■ Italia şr Franţa se plîng c-V UE acordă" state, :Va fi discutată la o importantă conferinţăprea / puţină ' atenţie problemelor mediteraneene.; ce va avea loc la Budapesta luna viitoare. Multecum şr fi criza din Algeria. ‘ ' - naţiuni est-europene care pe vremuri au 'susţi-
U E ’ a arătat că ar putea accepta cel - mult- nut CSCE ca un mod d e ' edificare a securităţiinouă ţări est-europene, în pofida încheierii con-- pentru toţi. o consideră acum drept lin simplufruntarii • ■ Est-Vest; - Iar poziţia Washingtonului club de discuţii. Ceea ce doresc este sporireaeste că nimerii nu trebuie să fie exclus, devia o . comerţului, cu occidentul, în special cu UE, şi:potenţială aderare viitoare la instituţii" precum, garanţii do securitate din partea &ATO. între-UE şi NATO,. întrucît acest lucru ar, putea ge- barea este cîte dintre ele vor reuşi.
l u s i s s auSiNfiss' wonco
C il
9 Comorrâ şi fosta democraţie creştină din Italia
angrenate înir-un impresionant ^sisleln: de' convenienţe - 9
(AFP)
Ţările lM n o -a in er ica n e recon sideră „p o litica dc ja n d a rma Statelor Unite(ItlSUTEIÎ)
Statele' lătino-americane sîntîncă .îngrijorate de diplomaţia 1 .
i „de. jandarm" a Statelor . Unite, Caraibe, unele dintre,., acestea-; Statele latino — americane,clar-unele au început să recu- trimiţind trupe în Haiti aiă*. dintre care multe au suferitnoască faptul că forţele ar- ,turi de cele americane, pentru - intervenţii din partea Statelormate. ale Washingtonului pot a se asigura că junta militară Unite în ultimii 140 ' de ani, caz principiul neintervenţiei nufi folosite eîteodată şi în sco- îşi respectă promisiunea de- a. au înscris în convenţiile lor . a fost încălcat11, a -afirmaţiei,p u r i. bune — aşa cum s-a în- se retrage,, majoritatea statelor ca principiu fundamental ; pe Argentina, al cărei ■ preşe-timpiat în operaţiunea de în- latino — americane nu au fost cel al heinlerverţţiei. „Acest dinte, Carlos Menem, s-a ală-■lăturare a ■ dictatorilor din Ha- de acord cu intervenţia tru- principiu este sacru pentru noi" turat Statelor Unite în unele
OSA, Fablo Villegas, a relevat că operaţiunea „Susţinerea democraţiei" a fost efectuată sub mandatul--'Statelor Unite pentru a sprijini , guvernul legitim din Haiti. „Aceasta ne determină să credem, că în ■ acest
: iti. •;. *•' Unele obiecţii faţă de re- : curgerea la forţă'pentru a sus : ţine eforturile diplomatice au ; reapărut sâptămîna trecută • în | cadrul Organizaţiei - Statelor : Americane : (OSA), ' care riu a
difuzat decît o. simplă .'deda-; raţie asupra intervenţiei ‘ Sta- jandro Carillo a declarat că telor Unite, la patru zile după, ţara , sa a subscris la declaraţiace trupele americane au' început sâ ocupe Haiti -- conform unui acord obţinut p r in . forţarea consimţămîntului • liderilor ■ militari; ai statelor din Caraibe sub constringerea a- , menin'tării cu invaziâ. ’
pelor străine în -tulburările in- a declarat. Agenţiei lleuter- mi- dintre - cele mâi dure strategiiterne ale altei ţări. „Principiul nistrul adjunct ar afacerilor ex- diplomatice ale lor, a adus urineintervenţiei este singura pa- terne al Braziliei, Roberto: Ab- argument ~ mai " tăios împotrivavâză împotriva voinţei celor denur. Această convingere a îngrijorărilor vecinilor săi. Tri-foarte "mari", a declarat tri- determinat Brazilia- să se ab- misul Argentinei, Hernan Pa-misul- Ecuadorului la OSA, ţină de la sprijinirea rezoluţiei tino - Meyer, ■ a" afirmat , că unele'Blasco Penaherrera. Consiliului de Securitate al ; ţâri a u ' transformat principiul
Ambasadorul mexican Ale- Naţiunilor Unite care a. auto- neintervenţiei într-o- dogmă,,rizat folosirea forţei pentru •: a : neadmiţînd că haitienii au ce-!îndepărta junta din Haiti- „Nu rut ajutor. „Cursul . evenimen-era război civil în Haiti prin telor . s-a schimba Ia 18 septem-urmare am considerat lipsit 'de .brie nu din cauza unei mi-
OSA asupra Haiti numai pentru a se ajunge la un consens. „Mexicul nu a , acceptat . sens să trimitem o-forţă mul-niciodată ca unor asemenea acţiuni să li se dea o aparenţă de legitimitate prin folosirea forţei sau a- ameninţării cu
• Contrar statelor anglofone din ■ forţa", 'a itlai precizat el.
tinaţionâlă înainte de a se e- puiza toate mijloacele diplomatice de persuasiune", a mai precizat Abdenur. (
Ambasadorul .Columbiei la
'AlEA a decis:
Intensificare tontei imontriva contrabandei
'Cele 121 ţări membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (ATEA) au decis adoptarea de-măsuri .menite să stopeze contrabanda cu materiale radioactive şi să sporească securitatea contrarelor nucleare împotriva unor riscuri de accidente In cadrul lucrărilor celei de a 38-a Conferinţe „(adunarea generală.a- nuală),, desfăşurate în perioada 19-23 septembrie, la Viena, ţările participante au subliniat, de asemenea, „importanţa primordială"
curi de depozitare. Conferinţa şi-a exprimat speranţa că Coreea de Nord va reveni în cadrul AlEA din care s-a retras în luna iunie. ’ - •
Referitor la contrabanda cu plutoniu şi uraniu, conferinţa a adoptat o rezoluţie, care prevede , ca o .primă măsură concretă crearea unui grup de experţi desemnaţi de statele membre şi organizaţiile competente. Acest grup de experţi, care urmează să elaboreze. propuneri împreună cu directorul .general al AlEA, Hans Blix, s-ar putea . reuni în prim a, jumătate a lunii octombrie la Viena. •' • ' ..•
în ce priveşte securitatea centrarelor nucleare, 44 de ţări, dintre care 23 posedă cel puţin o centrală nucleară, au semnat pe marginea conferinţei generale prima convenţie, ce defineşte normele de securitate pentru cele 430 de centrale existente şi pentru cele viitoare. Un marer număr de state-semnatare au lăsat să se înţeleagă o apropiată intrare în vigoare a acestei convenţii, respectiv
tarea în zorii zilei de 20 sep- V tembrie a-fostului ministru -de-
Acuzaţiile magistraţilor -şi re-~ interne Antonio-,Gava, acuiat velaţiile celor care s-au dezis de complicitate cu tiîâfia, este de apartenenţa lor la Camorra, rezultatul unei îndelungate an- mafia napolitană, au ' dezvăluit chete a magistraturii napoli- impresionarvtul sistem de con-' tane asupra' raporturilor dintrâ venienţe care ş-a instaurat In- politică şi crima organizată, cetul cu jlncetul la Neapole, în Actul de, acuzare- împotriva anlf ’80, îrvtr&' -crima organizată ;; , Iu i Antonio: Gava, în. vîrstă şi democraţia creştină. Ares- de C4 de ani, potentat napoli-
tan din vechea democraţie creştină, se întinde pe 160 de pagini. Sistemul - lu i Gava şi al democraţiei/ creştine nu ’ este altceva ’ decît „o relaţie V da interacţiune funcţională . jşV •: da reciprocitate", cu crima organizată, afirmă acest, .document. Pe scurt, şi cit se poate : de limpede, Camorra şi-, democraţia creştină f riapolitahă : ău încheiat - „tin pact • de solidaritate reciprocă", rezumă cu sobrietate magistraţii; 1 :
Acţiunea, care s-a încheiafi prin arestarea lui Antonio Ga*- va," ministru de interne în perioada 1988 — -199.1, rm-1 vim- plică numai pe acesta-1 din urmă, ci şl o serie de foşti parlamentari italieni democrat — creştini, printre care fostul' vicepreşedinte al Comisiei pentru Justiţie-a Camerei Deputaţilor, antreprenori şi politicieni locali — în total 98 de persoane acuzate de complicitate cu mafia napolitană.
în anii ‘80 şi pînă la începutul anilor '90, „pactul de solidaritate", a atins apogeul, graţie mal ales miliardelor de lire deversate asupra oraşului Neapole şi a regiunii sale, : ca urmare a marelui cutremur do pămînt din 1380, care s-a soldat. cu . peste. 2000 de morţi. Antreprenori, politicieni, şi' ca- morrişti, au fost implicaţi , g u
toţii, şi au beneficiat de sistem. Colaborarea lor se baza pe un mecanism simplu — „un spaţiu . electoral permanent ' a- sigiirat grupului politic 'de către grupul criminal, h r schimbul unor garanţii de Impunitate şi de control al pieţelor publice", explică actul de n- cuzare. . - ■ :
nuni înfăptuite de fostul preşedinte Jimmy Carter, ci din. cauză ştirii că 61 de avioane care transportau efectivele a- mericane erau pe cale de a invada Haiti", ă precizat el. -•
pe care o are eficienţa sistemului de inspecţii in perspectiva. Con- «fi» «> ^ ’Pwih in rare in vtgpare a acestei coŢivenţu, respecuv ferinţei asupra unei extinderi nelimitate şi. necondiţionate a-Tra- . ^latului rin ■\Tonr/-,iîFr.rîirâ ' /ttsjpx , nnvp vn înrpno in 17 - posedind o centrală nudeară. Printre ţările semnatare figureazătatului de Neproliferare Nucleară (TNP),- care va începe la 17 aprilie 1905..la New York..
Pe de aită parte, delegaţii s-au declarat îngrijoraţi de încălcarea de către Coreea de Nord ă acordului său de- garanţii (inspecţii), într-o rezoluţie adoptată, la 23 septembrie, în timp ce la Geneva se desfăşurau negocierile bilaterale între SUA şi Coreea de Nord, f i au ..cerut în mod insistent". Phenian-ului să acorde AlEA drep- tul de acces la toate informaţiile şi toate amplasamentele ce ne-
fîgureazăşi state ale căror centrale sînt considerate periculoase cum ar fi Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia şi Rusia.
Ir cazul tn caro o ameliorare a securităţii centralelor nu este realizabilă urmează să fie elaborate planuri pentru închiderea centralei în- cauză cit mal repede posibil, ţinînd seama de nevoile de energie şi unele consecinţe economice, sociale şi ecologice, se precizează tn document. Totuşi, o ţară terţă nu poate obliga o altă
cesita inspecţii. Aceasta implică celor şapte locuri declarate de ţară să-şl închidă o centrală cu o securitate precară.Phenian şi alte două nedeclarate unde AlEA bănuieşte că sînt ; Tot In domeniul securităţii, participanţii la conferinţă au - adop-aepozitale deşeuri nucleare ce ar putea proveni de la un program tat o- rezoluţie In vederea pregătirii unei convenţii asupra. sccAirjhmilitar. Coreea de'Nord refuză ca tegorio accesul la -cele două Io- tăţii gestiunii şi a stocurilor do deşeuri nudea— ’’ "
Camorra .şi prietenii săi, antreprenori, au deturnat miliarde de lire cu prilejul reconstrucţiei ‘oraşului Neapole sau, de la marile şantiere deschise cu ocazia Cupei mondiale do fotbal desfăşurată în Italia în 1990. Cu acea ocazie s-au vărsat sume importante sub formă de mită, aşa cum a fost cazul fostului deputat democrat'— creştin do Neapole, Al- fredo Vito, obligat recent . să ramburseze cinci miliarde do lire primite in acest fel. Succesorul lui Antonio Gava Ia Min/sforul do _ Interne, Vicenzo Scottl, nu osto nici el trecut
t nA l &
ADEVĂRUL DE CLUJ JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 4
Noutăţi din campania
agricolă ia CojocnaIntre piedicile care încetinesc
buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, mai importantă rămîne. cea de natură financiară.
„Cum va putea o pensionară GAP, cu o pensie lunară (le 15 m ii , lei, să-şi cultive pămîntul
| în condiţilie în care : arăturile pentru însămînţări se efectuează la un tarif de 60 mii lei hectarul?" —‘ ne spune dl. primar Tereo Liviu. S-au stabilit preţurile seminţelor, 335 lei/kg. de grîu,: sau la schimb, un kg de seminţe tratate contra 2 kg de grîu1 ,plus cheltuielile de transport (oamenii fiind obligaţi să- şl asigure singuri transportul). In aceste condiţii nu există.deocamdată cumpărători. Gospodarii vor folosi pentru sămînţă
grîu [de consum existent în gospodăriile lor, seminţe netratate şi neverificate în laborator, fapt | care f va duce la obţinerea unor'1 recolte mici sau chiar invadate de tjoli: ; :
O laltă „dUrere" a producătorilor!, agricoli o constituie slaba producţie de cartofi din acest an. Recoltarea lor a luat slîrşit, dar din cauza verii ' secetoase cartofii.sînt. mărunţi şl. puţini.
Floarea soarelui:' s-a-recoltat In procent de 75 la sută. în 26 septembrie s-a anunţat, preluarea recoltei de sfeclă de zahăr la Baza Apahida. fj." V.
Principala acţiune agricolă în curs de desfăşurare este recoltarea,! porumbului,' activitate întreruptă doar de vremea nefavorabilă din ultimele zile.
I,a De], documentarea este accesibilă şi bogată. Oraşul ce "deznoadă" drumurile spre Maramureş, Bîrgaie şi. Moldova, u- nind cele două Someşuri, , are farmecul şi personalitatea sa de, neconfundat. Povara istoriei are şi la Dej rosturile şi înţelesu-' rile sale bine fixate de generaţiile trecute ce au împlinit şi dăruit oraşului patina trecutului şi tinereţea prezentului. Dar nu ne-am propus să tăiem sau să adăugăm nimic pe vatra is- torico-economică a Dejului, ci să facem o radiogramă la zi a faptelor pure de gospodari, m a i. ales că la Dej nu vin şi se u- neso doar cele două Someşuri, ci zecile de trenuri, şi o mulţime de oameni ce1 intră sau ies din Sau în judeţul nostru.
Continuăm, deci, dialogul cu prof. Ioan Mureşan, viceprima- rul municipiului,’ după preambulul publicat cu cîteva zile în urmă.
— Şi totuşi, domnule viceprimar, Dejul- a avut şi încă mai are probleme în privinţa asigurării cu necesarul de apă pentru : consumul zilnic. Ce întreprinde, concret, «.primăria In rezolvarea acestei probleme destul de grea pentru zecile de mii de locuitori ai urbei dvs.? .
:— Desigur, apa aceasta fără de care riu se poate Concepe viaţa şi. confortul omului ne-a dat mari bătăi de cap. Ga viceprimar, m-am' zbătut şi am găsit sprijinul cuvenit lâ consiliul local şl la 'Consiliul Judeţean, în- • cît gînă- la sfîrşitul . acestei toamne, problema-apei lâ ' Dej să fiq rezolvată din punct de ve- ■' dere cantitativ.’ Ara introdus o
conductă, capabilă . să asigure apa necesară pe platforma in
dustrială — sud, unde,, după
cum .se ştie, avem <T concentrate
Dealul Florilor"trebuie sâ devină emblematic (II)
9 Se'va rezolva problema apei şi parţial a drumurilor • Micrbcentrale ideale penîru 20 apartamente 9 încă
două pie|e noi şi o biserica 0
unităţi ale industriei alimentare (fabricile de conserve,: , sucuri, produse lactate etc.). Pe în-' tregul el traseu aii şl 'fost refăcute ' lucrările de acoperire. De asemenea, pentru a asigura consumul de apă în cartierul Dealul Florilor, am introdus o nouă conductă. Acestei conducte îi lipseşte doar bazinul de 5400 mo care se află în construcţie în zonă, urmînd ca în scurţ i timp acesta să fie montat, încit locuitorii din cartier să -aibă apă la orice oră din zi şl noapte. Lucrarea a cerut timp, dar mai ales bani. Ea a costat peste 500 mii. Iei cheltuiţi de la bugetul statului.
— Să trecem domnule viceprimar de la- apă la drumuri. Mulţi-din conducătorii auto localnici sau- Cei cc tranzitează' Dejul ţin bine de volan şl caută mereu frîna pe străzile municipiului şi cred că bănuiţi şi dvs. ce gîndurl- şi “mulţumiri11 vă adresează ei cînd nu mai pot ocoli gropile ce nu trebuie mult căutate, mai ales pe timp d e , iarnă. Se lucrează la tramă... stradală? ' *;
— Se lucrează aproape tot timpul anului, mai ales la plombări sau mai - pe şleu spus, la cîrpeli. Este deosebit de greu şl costisitor să pui plapumă de asfalt solid pe cei 160,k m ' de' drum, cît măsoară Dejul şl su
burbiile sale. Din această , Iun- ; gime, doar 20-30 km sînt corespunzători.. :.. în aceste zile terminăm de modernizat întregul traseu de
, pe str. Ecaterina Teodoroiu, cu bordurare nouă şi trasul stratului de uzură. Am refăcut o arteră de mare circulaţie, cu cele patru benzi ale ei pe aproape un km; este vorba de strada gării, şi am dat în folosinţă un traseu betonat în zona cartierului “1 Mai" pentru tranzitarea traficului greu spre Moldova şi Maramureş, Tot aici am
■ definitivat un traseu pietonal ce leagă gara de centru municipiului. Paralel cu aceste lucrări ' mari, am plombat trei km pe
■ traseul Dej — Bobîlna şi ne-am mutat cu lucrările pe drumul ce duce la Jlehiş. , . / '’ — Vrînd-nevrind se apropie, sezonul rece. Proverbul cil sa-, nia şi căruţa se potriveşte şi Celor ce dau căldură în apartamentele municipiului. Se pre-
' găteso centralele termice pentru a nu regreta această vajă fierbinte? v' ' ' .,
— Pe lingă reparaţiile şi reviziile cerute, acum avem şl : unele avantaje .nete faţă de a-
. iiil trecuţi,; Mal întîi >,ţrebuie să se ştie că centrala termică din cartierul “1, Mai“ a fost trecută pe, consum de gaz metan, renunţînd la combustibilul • so
lid, iar la blocurile de cap de linie s-au cumpărat şi montat rnicrocentrale ce au o Pute.r® su' ficientă să asigure apa caldă şt căldură pentru 20 de apartamente. Prin montarea acestora _ au dispărut conductele dintre blocuri, defecţiunile şi pierderile
■ din reţeaua de abur, aceste instalaţii sînt dotate cu flacară de veghe şi au un consum de gaz mult mai mic. Producătorul,SI ETA Cluj-Napocâ, se bucura de mare succes la noi, la Dej.
— Du’ghenizarea- pieţelor este atît de masivă la Dej,; încît : au devenit din pieţe agro-alimenta- re adevărate psere, iar, ţaranul, producătorul agricol, greu îşi mai găseşte spaţiul necesar, .^s- te bine sau rău, domnule viceprimar?;, , 1 •
î ; — .Dacă comerţul se va primeni serios prin procesul privatizării, pieţele — prin acea du- ghenizare ce, aţi văzut-o — nu ne bucură. în , consecinţă, am început amenajarea urtei pieţe industriale pe str. V. Alecsandri, din dorinţa de a descongestiona-vechea piaţă agro-alimenta-
: ră din centrul ’ municipiului. Pe Dealul Florilor- am concesionat aproape două hectare de teren pentru amenajarea unei ‘ pieţe moderne, în măsură să răspundă tuturor nevoilor; Pe - terenul actualei pieţi din accst cartier se va construi‘ o frumoasă, şi chiar necesară, biserică, j ■ ^
Dar cumnecazurjl? se,tin lanţ în ultimii ani, ca din pămînt au apărut persoane care revendică terenul destinat, noii pieţi. .
Sperăm însă ca lucrurile să se rezolve repede şi corect, îneît marele nostru cartief să dispună
şi de o zonă comercială pe mă
sură. _ --: i |s" : ; t :
Dumitru VATAU
- - 'm
] SECUII AU ^ATACAT" BISERICA
l ARMENEASCA DIN GHERLADe ! cîteva săptămîni, monumentala biserică.
armenească din centrul oraşului Gherla este“ocu- pată“ de un grup de 10 constructori din Odorhe- iul Secuiesc. Specialiştii din Harghita nu au o misiune uşoară.' Ei s- au angajat ca într-un timp scurt să efectueze toate reparaţiile exterioare la acest vechi lăcaş de cult >
După montarea schelelor de lemn — care costă milioane de lei!. — materii secui s-au apucat de
lucru, ei “acţionînd" la o înălţime de 60 de metri, Trecătorii prin zonă privesc cu uimire adevăratele exerciţii de acrobaţie? ale, acestor bravi constructori, obişnuiţi cu astfel de..;., înălţimi. La sfîrşitul săptămînii trecute s-a ajuns Ia nivelul ceasului, care, după mărturisirea primarului oraşului Gherla, domnul Gheorghe Fodor, cu a- ceastâ ocazie va fi reparat şi pus în funcţiune. El-a stat nemişcat mai mult de... 3G de ani, de la' ultimul mare, incendiu ce a cuprins biserica Ia începutul anilor *60.- Deci, gherlenii îşi vor putea fixa ceasul după uriaşul orologiu al armenilor (SZ. Cs.)
Dl. viceprimar Tereo Fran-. ciso ne dă Informaţii despre un alt domeniu al preocupărilor Consiliului local: amenajarea păşunilor; pentru 1995:
,.î-a păşuni s-a ' asigurat nn stoo de 20 tone îngrăşăminte chimice, ceea ce constituie necesarul minim, preturile acestora fiind şl de astă dată mari.
Cele 1260 ha de păşune exis* tente au fost deja curăţite şl defrişate şi, In plus s-a efectuat relnsămînţarea a 55 ha păşune. Lucrările,mecanice executate au costat 3 800 000 lei, sumă obţinu- tă doar din taxele de păşunat.
Pe raza comune! s-au amenajat 12 fîntînl şi 22 Jgheaburi, Incit putem spune că pregătirile pentru 1995 In ce priveşte păşu- natul animalelor au fost făcute*
O toamnă rodnică este ceea ce şl*ar dori flecare, de aceea efortul depus de toţi cei antrenaţi In campania agricolă este considerabil Deşi tn majoritate aflaţi la o vîrstă înaintată, oamrnil găsesc încă puterea să suporte vitregiile muncii pămîntulul. Să Ie urăm spor la lucru şi timp favorabil ţinfnd cont de faptul că in Cojocna muncite agricole de toamnă abia au început.
Şl GHERLENII VOR AVEA
JUDECĂTORIE
Numai locuitorii: oraşului Gherla ştiu prin cîte şl cîte greutăţi au trecut în ultimii 25 ani datorită desfiinţării Tribunalului (în 1968).'De atunci, cit- orice problemă JuHdicăv> .sărmanul cetăţean din localitatea de pe Someş era .obligat să se .deplaseze Ia Dej. Pierdea 6 ' zl. Intreagă pentru rezolvarea- unor acte. care nu necesitau îhtîrziere. Cheltuieli ş i . . . nervi în plitii'Curînd după revoluţia; din decembrie .89, unul din demersurile cetăţenilor gherleni a fost reînfiinţarea Judecătoriei/ Era o cerinţă de interes major. D ar problema s-a pus mai acut la începutul acestui an, cînd şl consilierii locali au insistat în favoarea deschiderii acestei instituţii publice. V ’
Iată că visul locuitorilor din micul oraş va prinde «contur. Constructorii au demarat lucrările de reparaţii, într-un scurt timp clădirea, va fi pusă la punct. Zugrăvelile! exterioare s-au terminat, urmează ca şl încăperile interioare să fie igienizate şl reamenajate. La fel şi clădirile anexe.
Dintr-o discuţie purtată recent cu primarul oraşului, dom- jiu l Gheorghe Fodor, In această clădire aflată vis-a-vis de Liceul teoretic „Petru Maior" de pe strada principală a oraşului Gherla vor funcţiona Judecătoria. Parchetul şi Notariatul; instituţii,.de care localnicii — dar,
—— ----- iu--nevoie.
Oriunde se uită omul în acest sfîrşit de septembrie, pe hotar vede încă urmările secerişului din vara lungă şi secetoasă, prelungită pînă acum. Cu toate că n-ar trebui să mal existe .semne vizibile. Dar greutăţile şi problemele agricultorilor noştri î ş i . arată „roadele". Peste tot, şi în Judeţul Cluj observăm consecinţele nepăsării -şl nepriceperii. Atît de grave sînt constatările de pe teren, îricît îi întrebăm pe cei responsabili de soarta recoltei: Cînd se va termina , campania de vară?-.
Cine a trecut pe şoseaua naţională Cluj-Napoca—Turda, între Tureni şi municipiul de pe Arieş putea observa notarul negru rămas în urma incendierii palelor. La iarnă vom regreta fapta comisă de unii aşa zişi „fermieri". Furaje nu o să avem, iar animalele vor suferi de foame. De fapt, este o „tradiţie" ca cei din Tureni să procedeze astfel. După părerea unor gospodari, recurg la această „soluţie" — recunosc şi el — din cauza lipsei motorinei. Pur şi simplu, posesorii de terenuri din sat nu
au condiţii pentru- transportul
paielor. Gare, In multe locuri
LICITAŢIE AMINATA
Consiliu] local al municipiului Gluj-Napoca anuriţfi amînarea licitaţiei pentru concesionare terenuri In vederea amenajării de «taţii RATUG multlfuncţiona-— — Attt&-.&a29-0Q-19Q4_.nentrU,
CONTRASTE TN HOTAR
nici riu au fost balotate. Dar, Ce să vorbim de balotat, cînd la marginea Turzii un ' gospodar lucra lă seceriş la .. * sfîrşitul lui august .
în capătul celălalt al judeţului, în vecinătatea oraşului Gherla, .lucrătorii SG „Agromec“ SA din localitate, se gihdesc l a . arături. După cum ne-a spus domnul inginer, Corneliu Bădică, directorul societăţii mai sus amintite, ei au' terminat transportul paielor pe toate cele 500 ha cultivate cu cerealele păioase. Bătaia de cap le-o dă efectuarea arăturilor. Din cauza secetei mari, chiar se gtndeso la „dublarea" tractoarelor. Oricum, vor termina şi aceste lucrări la timp.
în timp ce mecanizatorii. din împrejurimile municipiului Turda mai au probleme cu paiele, cei de la - SG „Agromec" SA. Gherla privesc cu încredere viitorul. Vom vedea la sfîrşitul toamnei care vâ fi.... bilanţul. Oricum, someşenli vor cîştiga bătălia.
SZEKELY Csaba
data de 19.10.1994, ora 10, In „sala de sticlă".
Ofertele solicitanţilor se vor prezenta In pl!o închis, pînă la data de 14.10.1994, ora 12 (In
formaţii suplimentare la ServI- . oiulurbanism^aameraMV ---
ară,
alţii aşteaptă:Este perioada arăturilor,. cînd
în agricultură n-ar trebui să existe o lucrare mai urgentă de efectuat. Şi totuşi, pe cîmp vedem foarte puţine tractoare la lucru. Doar în unele societăţi agricole se - acordă importanţa cuvenită acestei activităţi de sezon care va influenţa desigur, şi producţiile anului viitor. Dar, ce să facă bietul proprietar de pămînt, dacă nu are posibilităţi financiare? Nu şi societăţile agricole, care mai „mişcă1* ceva.
La ferma vegetală de pe Ha- badoc aparţinînd sucursalei; Ţa- ga.a „Agromec“-ului Cluj,' munca este în toi. Tractoarele şi'celei al te utilaje agricole au luat în primire hotarul, efectuînd arăturile In vederea însămînţărilor de toamnă. Pînă Ia sfîrşitul 1U-
. nil septembrie s-a realizat mai mult de jumătate din cele 400 hectare planificate. Este totuşi o performanţă, mai ales dacă o raportăm la suprafeţele aparţinînd oamenilor din zonă, care efectiv răm în. . . nelucrate. De fapt; şl rezultatele sînt pe măsură. tn timp ce ferma mai sus amintită a realizat în această vară producţii foarte bune la grîu, deţinătorii de terenuri din satele Buza şi Năsal abia au recoltat cîteva... sute de kilograme păioase la hectar. Adevărul este că suprafeţele cultivate cu grîu şi orr nu au fost erbiclda- te. Consecinţele stnt vizibile. Necazul e că nici arăturile de toamnă nu vor fi realizate. Şl uite aşa lanţul slăbiciunilor continuă. ^
Contrastul pe cîmp este vizibil. Dacă fermele de stat mal au resurse financiare, gospodarii satelor aşteaptă noile hotâ- rîrl de Guvern. Cît timp stau
'cu mîinlle lnrrucbate, nici, producţii nu o să albă. Si toamna trecută au fost problem», dar acum criza este şi mai pronunţata.
T SZEKELY Csaba
/ JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DE CLU J
gafaaaanwin»mimefănmaniSae-. ^ '--■ J
La orele amiezii centrul urbei noastre arată ca un adevărat stup de albine. O aglomeraţie sufocantă de-oameni şi maşini. Traficul se intensifică. Maşină
• după maşină pe toate benzile de. . circulaţie .Pe trotuare la fel, lu
me multă, grăbită după cumpărături, spre locuinţe, la serviciu şi mulţi „plimbăreţi1*. Gindurile
: şi grija „coşului zilnic1*, aşteptarea în staţii sau la stopuri, dau
,. o stare în plus de nervozitate. La toate acestea un- fenomen ieşit din comun înspăimîntă; pietonii şi automobiliştii. Pentru pietoni, invadarea trotuarelor de autoturisme mici sau mari, au- : tohtone sau străine, .aparţinînd unor autOmobilişti „tupeişti, des- •curcăreţi-1. . \
Spaimă automoUÎiştiiior este mai mare. PentrU a găsi
. un loc de parcare în centrul oraşului chiar 'pentru cîteva minute .trebuie şă a i , un mare no-: roc. Parcarea autoturismelor în; locuri interzise-, este mai nou sancţionată cu - blocarea. .unei roţi din faţă. Săptămîna trecută, i sute de maşini au fost „sancţio- „ nate“ cu blocarea roţilor. Deblocarea costă timp, nervi, .multe înjurături şi q amendă d e -7500 lei pe loc, aplicată celui care a , incăcat legea., Cei amendaţi , se, lecuiesc. Alţii au găsit; o soluţie^, mai practică, demontează roata blocată, pun jiriâ xie rezervă* şi se duc „liniştiţi" 'cu tot cu i piedica. -
D esG b p jB rîn l 3
romane în Piafa
Muzeuluiîn această vară, pe şantierul ar
heologic din Piaţa Muzeului s-au ; deschis trei suprafeţe noi în
care,' aşa cum era,. de aşteptat, au ieşit la iveală urme romane foarte Wne conservate. In cursul acestei campanii — care con-- tinuă încă — arheologii Victor Popa şi Mihai Bădău Wittenber- ger au urmărit, pe lîngă extinderea săpăturii, . clarificarea structurii interne- a clădirii descoperite, a stratigrafiei' acesteia şi eventual a funcţionalităţii ei, şi consolidarea şi conservarea porţiunii deja săpate (este vorba de încăperea notat ă „A“ care cuprinde şi zidul de incintă al clădirii). Astfel a fost consolidat- atît obeliscul
..modern dadicat împăratului austriac Francisc I, cît şi latura nordică ce susţine clădirea monumentului istorio din Piaţa Muzeului. Tot în cursul acestui ari urmează să fie consolidate zidurile din caseta G unde este o încăpere cu instalaţie de încăl- zile (hypocaustUm), cu pereţii tencuiţi şi pictaţi şi cu podeaua de asemeni pictată. în ceea ce priveşte caseta E, proaspăt des-
■ chisă, arheologii speră să ajungă • în această toamnă la podeaua din „pişcoturi1* (mozaio ceramic, de •: altfel pus în ■ evidenţă în caseta B). Merită menţionat că materialul arheologic din această săpătură este foarte bogat, începînd cu cel medieval timpuriu (ca de exemplu căzănelele „pecenege1* din secolul X II) şl continuînd cu cel roman, deosebit de bine conservat, din care amintim două fragmente de statuete, o mască din ceramică reprezentînd un un chip uman, monede, fibule, fragmente de sticlă. Potrivit d-lui Mihal Bădău Wittenberger, bogăţia materialului, şi calitatea deosebit de bună a acestuia duo, o_ dată în plus, la concluzia că aici este vorba de un palat ur-
1 ban aparţinînd probabil unor bogaţi demnitari al oraşului Napoca. Domnia sa ne-a făcut cunoscută Intenţia Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei de a amenaja Piaţa Muzeului (vechiul centru al oraşului medieval) uri mic parc arheologic în care sâ fie conservat nivelul de la Începutul secolului I I I al acestui edificiu roman.
A M. TRirON
Ce se poate face pentru descongestionarea, trotuarele)» dajtf şi a carosabilului? Construirea unor. parkinguri subterane (dacă sînt fonduri). Dar pînă atunci;., aplicarea - legii circulaţiei şi * a H.G. nr. 582/94 de către agenţii poliţiei rutiere locale. '
Ar mai fi o „soluţie" simplă: înfiinţarea unui nou „semn de circulaţie": Circulaţia pietonilor pe trotuare — interzisă! Pietonii' să circule pe acoperişurile clădirilor sau pe carosabilul străzilor, Iar autoturismele... unde pot! ;
Vasile MOLDOVAN
Un flagel care atinge la, ora actuală cote îngrijorătoare este şi şomajul. Numărul şomerilor din municipiul Cluj-Napoca se ridică la ora actuală la 25000— 30000, dar al celor care sînt beneficiari ai alocaţiei de sprijin, după expirarea celor nouă luni de şomaj, este mult mai mare. \ Promisiunile,» ultirriilor ani, de a asigura o reală protecţie socială celor rămaşi fără loc de riiuncă nu s-au concretizat., Una din încercările legislative de a reîncadra aceste persoane,.; Le- gea nr. 9/94 nu şi-a găsit încă o aplicaţie în practică. Oferind: persoanelor . fizice pornite într-o afacere credite avantajoase cu;,,; dobîndă de 50 la sută în^ schim-
; bul angajării de şomeri, legea a. rămas deocamdată do"ar ' cu latura ci teoretică. Punerea în practică s-ă lovit. de multe4 obstacole, Ministerul Muncii, ne- , găsind -pînă la- ora actuală o bancă în măsură să asigure a- ceste credite, iar modalităţile de reîncadrare a " şomerilor, sub incidenţa acestei legi, nu ăU ’fosfc\ trimise Direcţiilor deJ muncă’" locale. ' ' : ■ .
'Ancheta pe "care am realizat-o ~zilele trecute în faţa Oficiului forţelor de muncă încearcă să sublinieze într-o mica măsură, e; drept, disperarea acestor^ oameni; şomeri cu un statut social aparte, acomodarea lor cu starea de lucruri care li s-a impus. î - . , w
S.M. — Am lucrat 34 de ani,
i-r
Ş O M A J I L- ÎNTRE PROMISIUNI Şl
REALITATE -ca asistentă lă Clinica de recuperare — Chirurgie plastică, jar din :„iulie, 1994 sînt şomeră, deşi mai aveam doar cîteva luni pînă la pensie. Am devenit eu şomeră ca să nu fie date afară persot'ne mai tineire ,dar nu s-au gîndit ce greu îmi va fi şi mie pînă în decembrie, cînd mă voi pensiona. Tot norocul mi-a foşt în copii, 'care m-au ajutat imaterial în această perioadă. i‘
I.V. ■ Ce' să vă spun? Sint şomeră de opt luni de zile, am lucrat 12 an i. la Ferma nr. 9 din Floreşti ca muncitor zootehnist pînă in momentul, desfiinţării fermei. Am doi copii şcolari şi ; ,din £ ajutorul de 56.000 pe ‘care-1 arii, pluş alocaţia lor, n-am reuşit, anul' acesta să le acopăr nici* strictul necesar la rechizite, ba ani; mai făcut şi datorii.
A.D. — Sînt fr.ezor de meserie şi am fost 22 de ani salariat al Fimaromului. Din martie sînt şomer şi în lunile trecute am urmat mai multe cursuri de recalificare pentru meseriile de strungar, irec'tificator daft" nu mi-am: găsit nimic . de lucru. Am muncit periodic: la cîte un par
ticular, dar nimeni n-a vrut să. mă angajeze pe o perioadă mai lungă, cu carte de muncă. Oful meu este că fiind bărbat ar trebui să-mi întreţin familia să le ofer o siguranţă şi n-am reuşit s-o fac. Nu ştiu ce voi face după expirarea ajutorului de şomaj, unde am să lucrez şi dacă am să reuşesc.
R.T. — Am lucrat ultimii opt ani la Cooperativă Arta decorativă şi apoi la -Ş.GP Tulipan SRL, a m '50 de ani şi sînt-şomeră de opt luni. Mai am doar O lună şi apoi voi rămîne fără ajutorul de şomaj; Am .încercat de mai multe ori să mă rean- gajez fiindcă ; ani, tţ-ei_• copiiifpe care trebuie; să-i; ţin -cu ceva, dar spuneţi-nii v ^rog .cinenniai- angajează femşie aîa vîrstă, mea? Sper să rşpşesc să „mă pensionez la 54 de <ani - ? dar pînă atunci nu ştiu cum mă voi descurca.
Iată doar "''cîteva cazuri ' anchetate in faţa Oficiului forţelor de muncă din zecile de persoâ* ne care-şi aşteptau rîndul pentru vizarea carnetelor de şomer. Oameni disperaţi^,. unii dintre ei după o viaţă de muncă s f
. trezesc acum în4 pragul, bătrî- neţii fără o sigîiranţă materială, oameni trăind seţitimşţltul«inutilităţii lor în-^dcietâte şi în final oameni blazaţi pare ,şi-au acceptat soarta .pemaiâvînd îjolci o speranţă. r n® , qs./- *
Diana-Pop BUI.MAC
Fapte încă greu de crezut se petrec încă în apropierea noastră. Ştefan Balint, născut în comuna Sîncraiu în anul 1958, provine dintr-o familie _ dezorganizată. Urmarea unei deficienţe educative, în timp ce era minor ,a comis mai multe fapte cu caracter penal, pentru care judecătoria a' dispus internarea
■ la Şcoala de: corecţie Tg. Ocna unde s-a calificat în meseria de bobinator. La împlinirea majoratului a fost chemat sub arme şi- datorită disciplinei la care a fost supus, a terminat, cu bine stagiul militar. Sub impresia acestor rezultate şi la îndemnul părinţilor* s-a anga-, jat la TACMM Aghireş, unde a săvîrşit un furt pentru care
' instanţa l-a condamnat la 1 an închisoare cu obligare la muncă corecţională.
Din acel moment degradarea lui morală s-a accentuat, iar dorinţa de a eluda legile n-a mai putut fi stăvilită. _ Astfel, într-o seară, după ce a ingerat o cantitate apreciabilă de alcool,
Ing. Vasile MUREŞAN, director general, SC REMARUL SA:
„Ocuparea forţei de muncă — greutateanumărul unu”
In toamna viitoare fostele Ateliere CFR, de reparat locomotive, ce se numeau în 1989 întreprinderea mecanică de material rulant „16 Februarie" din Cluj-Napoca aniversează 125 de ani de existenţă .OMungă-perioadă de timp în care s-au format tradiţii ce se- menţin pînă astăzi, cu toate alterările- de după decembrie 1989., Aci au lucrat laolaltă părinţi şi copii, bunici şl nepoţi, formînd ceea ce pe drept cuvînt se numea o mare familie. întotdeauna aci munca a fost grea, prin specificul său din turnătorii, forje, ca- zangerie, ţevărie, din halele de demontat şi montat locomotive etc. întreprinderea avea şi are un înalt grad de integrare îri producţie, dispunea de un recunoiscut grup şcolar, club, baze' sportive, cantină, bufete de incintă. Cîte şi mai cîte. Chiar dacă unii contestă decoraţiile acordate în regimul socialist, ele spun, totuşi, ceva atunci cînd se au în vedere cele primite de întreprinderi. IMMR „16 Februarie" a fost una dintre unităţile economice fanion în domeniul său de activitate.
Doream să aflu unde â ajuns această veterană unitate economică după seismele postdecembriste, motiv pentru care am purtat o discuţie cu d-1 ing. .Vasile Mureşan, directorul general al societăţii. Ştiam că unitatea nu putea face excepţie în căderea economiei româneşti de după decembrie 1989. Au fost şl aci vizibile efecte ale „deplinei democraţii şi libertăţi1* exprimate, în primul rînd, prin contestarea unor persoane şi împingerea altora în faţă. Dar nu de proporţiile in- tîlnite în multe ale întreprinderi. Probabil din aceste considerente şl din tradiţia de solidaritate la bine şl la rău lucrurile au evoluat alei aproape In normalitate sub aspectele relaţiilor Intre oameni.
„Obiectivul nostru numărul unu a fost şi răipî- ne ocuparea forţei de muncă —, ne spune d-1 Mureşan. în activitatea de bază — reparaţii locomotive — producţia n ajuns la 25 la sută faţă de 1989. Transporturile pe «alea ferată sînt aşa cum sînt, bani pentru reparaţii «am lipseso... In aceste condiţii am. încercat să găsim soluţii pentru a da de lucru oamenilor, de a nu-l trimite In şomaj. E drept,; personalul s-a redus ou apro- Kiniativ 15 la suta în aee.ştl ani, dar marea majo^
ritate a' ieşirilor s-a datorat pensionărilor. Au fost şi cazuri, relativ puţine, de desfacere a contractului de muncă pentru acte de indisciplină sau la cerere. " •< \ ^- Nu , intrăm în detalii tehnice, spunem do^r că cei ce conduo societatea nu au stat cu-braţele in-' crucişate. A u . adus comenzi pentru, turnătoria de fontă (90 la sută lucrează pentru . export),', forje, atelierul de confecţii metalice eţo. 60m la reparaţii de locomotive nu prea e de-lucru, oamenii au început să repare componente ale mijloacelor de transport în comun de lâ RAŢUC. Se face tot ce se poate face pentru ca oamenii să cîştige un salariu cît de cît acceptabil. V - > j -Greutăţile sînt extrem de mari datorită haosului
prin care a trecut şi trece economia românească, împărtăşesc. aprecierile d-lui director general că guvernele - postdecembriste au, greşit* profund în politica de preţuri. „Preţurile, în . condiţiile etapei pe care o parcurgem, şi îri special cele din ramurile de prelucrare primară trebuiau ţinute, sub control11. Aşa' este. Sub umbrela aşa zisei. descentralizări şi a trecerii la economia concurenţielă, guvernele- au adoptat politica ochilor închişi. De aceea preţurile au ajuns unde sînt (ce să mai vorbim de dictatura întreprinderilor care deţin monopol), de aceea economia românească — mai ales industria — nu a beneficiat :de o brumă de protecţionism. Protecţlonismul nu înseamnă economie centralizată sau practică comunistă; înseamnă o politică pe care o găsim de mult timp şi curent şl în ţările cu cea maţ liberală politică a economiei de piaţă.
„Putem privi cu optimism viitorul?1* — îl întrebăm pe d-1 director general. Am înţeles din priviri şl din explicaţiile date că îl îngrijorează viitorul. Sigur că trecerea la privatizare ar putea aduce unele îmbunătăţiri. Dar cum ponderea capacităţilor de producţie o reprezintă cele pentru reparat locomotive, cu specifieul lor, este ir^u de găsit soluţii pentru a da de lucru tuturor angajaţilor. Este problema numărul, unu care preocupă conducerea societăţii şl, în acest context, de asigurare a unor salarii cît de cit acceptabile,
, • - I on GOI
s-a dus lă o cetăţcancă, E li sabeta Bogdan şi i-a cerut găz-
jduire. Cu o inexplicabil^ înţe-" ■•legere şi uşurinţă/Elisabeta l-a ;,rugat pe Balint să aştepte pînă ce-i face; patul. - Nerăbdător, Balint a fumat o ţigară şi _a băut un pahar - cu apă,,, iar în momentul în care totul a fost gata, s-r-.arucat peste plapomă fără ş ă 'fc e - a^^e ;. ^ s
. Liniştită, Elisabeta s-.=.:-,i!^zăt la rîndu-i în pat dar, spre poarea >ei, s-a trezit cu Balint lîngă ea. „Ce vrei?-* 1-a între- bat, Elisabeta. „Ştii tu ce“, i-a răspuns ; Balint. Uimită de ,,ja aude, Elisabeta a încercat sâ-1 împingă jos din pat şi i-a re-*, plicat: „Nu ţi-e ruşine“?. Iritat de împotrivirea ; femeii, Balint a lovit-o cu pumnul peste faţă şi,1 ca să nu mai strige, i-a as* tupat gura cU o năframă'şî a' strîns-o de gît. Cînd a ' văzut că nu mai respiră, aşadar lâ instalarea morţii- clinice, i-a tras chiloţii sub genunchi şi a întreţinut cu ea , raport sexual. După terminare a acoperit cadavrul cu - plapoma, s-ă încălţat şi a părăsit locuinţa. Despre victimă s-a aflat abia după trei: zile, cînd a început să, intre în putrefacţie. Raportul de expertiză medico-legal a consemnat fracturi multiple-: costale produse prin. compresiune în- timpul raportului sexual'. Greutatea corpului, agresorului* strangularea cu mîna a gîtului şi obturarea orificiului bucal-, cu un corp moale au contribuit în mod direct la decesul victimei. Procesul penal care a urmat a pus în evidenţă o mentalitate stupidă, un infractor în răit, evaziv şi simulant. Una a declarat în faţa procurorului ’ şl alta în instanţă. A merŞ pînă a- colo că şi-a negat propria semnătură. Teama de răspundere i-a cuprins fiinţa. După săvîr- şirea faptei a hotărlt să-şi pună capăt zilelor prin aruncare în faţa trenului, dar, în timp ce se îndrepta spre staţia 6FR Aghireş, a fost prins de organele de poliţie., Din punct de vedere psihic ny s-a constatat nici o dereglare, însă beţiile repetate, nopţile pierdute prin localurile publice, lipsa de cultură, nivelul civio extrem de scăzut l-au redus capacitatea de înţelegere corectă a lucrurilor. Cu sentimentul că fac dreptate (nu însă şi pentru vlctimăt) Judecătorii tribunalului GluJ- Napoca l-au condamnat la . 20 ani închisoare şl interzicerea drepturilor civile pe o perioadă de 5 ani. ^ - a;
-*-rţr
ADFVAR'Jl De O ' JO I, 29 SEPTEMBRIE, PAG. 10 ,
camera 6. In cazul in care e- xistă oferte pentru sponsorizare sau pentru o cantitate mare de, carte ne puteţi contacta'. între aceleaşi - ore, la tel. 11-74-18.
’ M. TRIPON
Ajutaţi elevii şi profesor» basarabeni
.Mulţi oameni au răspuns cu voile elevilor şi profesorilor ca-promptiiudine primei noastre re nu continuat şi continuă sâsolicitări de carte pentru : Ba- : se considere români {şi nu "mol-sarnbia, înţelegînd că românii doveni“) din Republica Moldova,de acolo nu trebuie Judecaţi du- Există încă .mulţi elevi de p f apă politica antiromânească dusă căror bancă lipseşte manualulde guvernanţii de la Chişinâu de istorie a romanilor; există şi nici după declaraţiile inju- - încă mulţi dascăli îri sate carerloase ale unul politician sau nu pot oferi'prea multe detaliialtul. Cu sprijinul unor oameni elevului care întreabă “Da şini-1de sullet ca dr. Emil Florea şi Goga (sau Blaga) ista?" pentrucu ajutorul unor sponsori ca că el înşişi nu deţin prea mul-librăria “Universul", firma “So~ te date din biografia autoruluirex*’. Banca Dacia Fellx, Insti-', pe care II predau la clasă. Detutui de Cercetări Chimice accea am făcut şi facem un nou“Grişan" am reuşit - să ducem apel la cititorii noştri care nuatunci fraţilor noştri de peste şi-au ferecat inima şi sufletulPrut 500 de manuale de istorie la suferinţa Basarabiei, la şcoli,a românilor pentru clasa' a IV-a, biblioteci, instituţii, firme par-clteva zeci de manuale de îs- ■ ticulare şi de stat, să sprijinetorle pentru clasa a Xll-a (din această, a dotia acţiune de co-
; păcate nu se tipăriseră - încă lectare de carte, iniţiată de unnoile manuale) şl alte cîteva ; grup de cadre didactice In-eo-sute de lucrări de istorie a ro- laborare cu ziarul .-“Adevărulmânilor, biblii şi volume dc de Cluj".beletristică, în valoare . totală, Cei care, doresc să doneze de aproximativ ' 2.000.000. lei. , cărţi {manuale de istorie a ro-
Am fost la Chişinău şi am mânilor pentru clasele IV şlsimţit din plin bucuria pe care, VIII-XII, ultimele ediţii, manua-a trezit-o Jn sufletele românilor le Je. istoric universală, manua-de acolo acest neînsemnat dar Ie de limba şl literatura româ-al clujenilor. Datorită lor, o ' nă — la fel, ultima ediţie) —,parte din micii elevi basarabeni metodici ; pentru învăţători şlpot avea acces la trecutul a-, profesori, dicţionare şcolare, ori-cestui neam iar profesorii au, ca lucrări de. istorie a români-cît de cit, un material biblio- lor, politologie, literatură româ-,grafio în plus. Insă toate nccs- nâ; — în special în colecţia Ly-te cărţi nu “sînt, nici pe depar-. ceum, poveşti pentru copii) sîntte, In măsură să satisfacă ne- aşteptaţi zilnic, între orele 9-12,
Ia“ redacţia ' ziarului “Adevărul de Giuj“, strada .Napoca nr. 16,
Analogii
LA FÎNTÎNA LUI TABANPe ,o vreme caniculară, du
pă ce-am vizitat cîmpul deosebit de bogat al'^ţăranilor, împreună cu „pecilişti de la 'Asociaţiile agricole „1 De-
vie 1918“ şl „Fermierul1 _Jn Cîmpia Turzii, - am . adăstat la Fîntîna lui Tăban.
Ţărani cu feţele dogorite de soare, cu cămăşile- parcă i a ■lunci scoase din apă, cu: pal mele bătătorite de muncă, lâ sîndu-şi îndeletnicirea pentru cîteva minute, se apropiau de Fîntîna lui Tăban. Se apropiau parcă cu smerenie de izvorul „cu apă rece şi curată ca lacrima", după care se a- plecau asupra lui sorbind cu nesăţ apa dătătoare de viaţă. După care, de-acum • potolită setea mistuitoare, întorceau spatele izvorului în- dreplîndu-se spre lucrul a- bandonat pentru o clipă.
Urmărind acest ritual, mi- am amintit de bătrinul_ oţelar cu care, ' ceva mai înainte, am stat în. oraş cîteva minţite la taclale. Vechiul cu“ noscut mi se confesă , — Am lucrat mulţi ani la izvoarele. . . fierbinţi ale oţelului. A trecut mult pînă ce am reuşit să cunosc tainele acestei tehnologii complicate
Prin propriile-i puteri urcat, apoi, treaptă ,cu treaptă în ierarhia celor mal buni oţeiari. învăţătura . . primită de Ia alţii a dat-o cu largheţea semănătorului, celor ce-l în conjoară. Multe din „seminţe le“ puse sub brazdă au rodit- Şi asta îl bucură nespus de mult. Era respectat şi stimat, de nimeni ocolit.
Au venit anii pensionării.Durerea despărţirii de căldura continuă a oţelului topit i-o fost atenuată de urmaşi pe care i-a crescut .şi iubit cu dragoste de părinte.; tn uhima vreme, însă, o
durere avea să-l copleşească O parte din cel crescuţi sub aripa lui ocrotitoare îl ocolesc.1, Sînt de a ltă . .. culoare- politică. Omul gîrbovit de ani şl de muncă nu a înţeles, şi nu poate înţelege cum o anume politică - duce la . . . dezumanizare.
VERNISAJ
în sala de expoziţii „Paul Sima", Clubul casei, universitarilor, se va vernisa expoziţia de pictură a doamnei Hortensia CAPRARIN, luni, 3 octombrie. Expoziţia va fi deschisă pînă In dată de 15 octombrie 199-1
<Dem. ŞOFRON)
CURSURI DE UMBA
FRANCEZA
Centrul Cultural Francez Cluj-Napoca oferă în , perioada 10 octombrie —. 25 noiembrie 1994, o gamă largă, de cursuri de limba franceză, toate- nivelurile: franceză generală pentru copii, adolescenţi şi adulţi, conversaţie pe teme/de civilizaţie franceză, pregătirea examenelor DEI.F şi DALF,... pre-; gătirea bacalaureatului, ■ franceza In afaceri, franceza medicală, în turism’ şl industria hotelieră, în întreprinderi*; Cursurile sînt organizate după- masa, patru ore săptămînal, In şedinţe a două ore, ' pentru , co-; pil cursurile au Ioc. sîmbâtâ. Tarifele sînt următoarele: 22.300 Iei pentru franceza- generală, 28.000 lei pentru franceza : d r specialitate, 12.000 le i pentru copii. înscrierile au Ioc pînă în data de 7 octombrie, la sediul O G 'Francez, strada Ko- gălniceanu .12-14. Ca o noutate semnalăm cursul intensiv pentru adulţi şi adolescenţi, în- perioada 3 — 28 octombrie,- tarif de 28.000 lei, înscrieri pînă în - 30 septembrie.
. (Dem. ŞOFRON)"
Prflfl'dr. docent Aron f ÂUR-OM Df ŞTI1NTÂ
Ion COIWOŞ
.Dacă , prof; dr,, docent Aron Faur ar.; mai £1 trăit, .în 14 septembrie 1991 ar fi împlinit venerabila vîrstă dfr 84 ani. "Boala secolului" — cardiopatia ischemică îri .forma ei .cea mal severă: sincopă şî moartea subită- prin infarct miocardic extins ni l-a răpit. în zorii zilei de 14 septembrie 1989, la Stari- ford-Conetticut lîngă New- York, S-a stins sub privirile îngrozite şi neputincioase ale soţiei sale, ale fiului şl norel pe care îi iubea atît de mult. Era acolo într-o scurtă vizită' — cr binecuvîn tată; odihnă — " după zeci de ani de eforturi susţinute.
Prezentăm succint cîteva date biografice şi - activitatea sa de om- de ştiinţă. A fost unul ' din cei 7 copii al unei respectabile familii de pădurenl hunedoreni A urmat şcoala primară în satul natal, Vadul Dobri, a absolvit liceul- “Decehal" Ia Deva. şl Facultatea de Medicină la Cluj, promoţia 1937. Elev' şi apoi student strălucit, .a fost reţinut tn, învăţămîntul universitar, avînd şansa de a fi fost elevul şl apoi colaboratorul celor mai străluciţi corifei ai medicinei interne clujene: acad. luliu Haţieganu, prof. Ion Goia şi acad- Aurel Mogâ., ,; '■ •
A trecut prin toate treptele d idactice pînă la cea de profesor universitar, în 1965 Ia Clinica Mcdicală IV-a Spitalului CFR. pe care a înzestrat-o, modernl- zat-6 şi a onorat-o pînă în 1976; cînd s-a pensionat pentru lim ită de vîrstă, continuînd să lucreze ca profesor consultant. în cepută încă tn anul 1938, activitatea sa'ştiinţifică e ilustrată de peste 100' de titluri (comunicări, conferinţe, lucrări , publicate).; .
într-o primă fază a activită- iale ştiinţifice, cercetările
au avut un caracter mai ' mult clinic, fiind axate pe observaţii clinice, terapeutice- ■ complicaţii rare sau puţin cunoscute ale unor boli din care amintim: fie-’ motoraxul de ..război; Accidente
renale după sulfamidoterapie; ,Sprue. european; Contribuţii -la tabloul clinio al dermatomiozi- teij Reumatismul articular en-
'-teriej Gonsideraţlunl asupra u- nul caz de pubertate precoce cu nanism şt obezitate, ş.a. Prin faptur că aceste lucrări aduo contribuţii la cunoaşterea , unor tablouri clinice rare sau necunoscute la noi, sau; prin încercarea de a interpreta nozogeneza unor boli, constituie, un evident aport ştiinţific.
întreaga sa activitate ştiinţifică şl didactică îl situează pe dr. Aron Faur -între continuatorii primei şcoli medicale româneşti din Cluj.
Florea MAIÎIN
C O M U N I C A T
^Urmare reorganizării REGIEI -AUTONOME-DE ADMINISTRARE Şî ÎNTREŢINERE A FONDULUI LOCATIV şl înfiinţarea In cadrul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca a DIRECŢIEI DE- ADMINISTRARE A IMOBILELOR DE STAT, pentru, preluarea. patrimoniului ş i . transcrierea contractelor de închiriere pa unitatea nou. creată s-â trecut Ia, inventarierea tuturor spaţiilor de locuit şi a celor cu alt|l destinaţie.
Cu această ocazie se efeetueazâ verificarea contractelor de închiriere, a modificărilor intervenite în ceea ce priveşte persoanele cu drept locativ, stabilirea suprafeţelor excedentare, a locuinţelor suT,închiriate, precurâ şi modul In care locatarii In-., treţin imobilele. v \
Reamintim chiriaşilor că, în prevederile art. 24 din Legea nr; 5/1973, neîntreţinerea locuinţei, şl producerea unor stricăciuni la suprafeţele închiriate, conduce la pierderea dreptului de fo-. losinţă a locuinţei-şi evacuarea locatarilor. » -
Solicităm chiriaşilor să coopereze cu salariaţii,. Primăriei In această acţiune de inventariere şi sâ se prezinte la serviciile de specialitate în termen de cinci zile. pentru, clarificarea situaţiei locative. Precizăm că neprezentareâ cliiriaşilor la aceste verificări va constitui un argument pentru acţionarea îri instanţă In ’ vederea evacuării. ’ „.
. ‘ primar’ GheorsÎje FUN 41?
■ Notil: în termen de cinci zile dc Ia primirea înştiinţării, cetăţenii se vor prezenta la sectorul de care aparţin, în vederea; clarificărilor solicitate. - ' ,
OBLIGAŢII ALE NOASTRS, ALE TUTUROR CETÂTENILOR
. Primăria . municipiului • Cluj-v1 Napoca reaminteşte populaţiei obligaţiile-, ce revin- persoanelor, agenţilor economici, asociaţiilor de' locatari şi instituţiilor, în conformitate cu I^egea .Nr. 10/ 1982. !
a) Să întreţină în stare corespunzătoare clădirile pe care le s deţin sau ‘ le administrează, precum şi îtnprejTfiuirile. . - ■
b) Să - întreţină plantaţiile şi zonele ' verzi învecinate ■ imobilelor în care , locuiesc sau îşi'desfăşoară activitatea, pre-'- cum ' şi curăţenia aleilor, rigolelor, trotuarelor şl a jaltor - te- _ renuri; pe." care - le deţin.
c ).S ă asigure condiţiile de igienă prin operaţii de curăţire, dezinsecţie şi - deratizare a- nuală.. V . ' -.' .
d) Sâ păstreze curăţenia - ,în curţi, lâ locurile de colectare a resturilor menajere ,şi de depozitare a materialelor.
f) Să împrejmuiască şantierele de construcţii, de executare a altor lucrări şi sâ X le întreţină în mod corespunzător. - -
g) Să degajeze şantierele de
pâmînt, ’ moloz şi, alte reziduuri şi să le transporte' la- locurilii special amenajate.
li) Să asigure curăţirea'; vehiculelor care ies din şantier din staţiile de .bgtoane sau din alte astfel de locuri, precum şi etanşarea celor care transportă materiale sau reziduuri. ■-
. i) Să depoziteze reziduurile numai în recipienţi "omologaţi,1 amplasaţi în locuţi special . a- menajate. •
j) Să păstreze curăţenia pa arterele de circulaţie în pieţe, tîrguri, oboare, parcuri, ştrart1 duri, locuri de joacă pentru copii, săli de spectacole şi alte locuri publice--
k) Să păstreze în bună stare de folosinţă şi să nu degradeze băncile, coşurile de hîrtii, panourile de afişa], -indicatoarele.•' Nerespectarea acestor pre
vederi constituie contravenţie si se sancţionează cu amendă între 10.000 lei şi 75.000 Iei pentru persoane fizica şi între 100.000 lei şi 500.000 lei pentru persoane juridice, conform Ordonan ţei Guvernul ui nr? 55/ 1994.. !
Vineri, 30 sepfembrîo, în premieră la Clinica Pediafrie II;
în folosinţă: STAŢIA. DE D IAL IZĂ
ţii
— Uomnule profesor Miu; ca şef de clinică vă aflaţi din nou în faţa unei premiere medicale: punerea în folosinţă a Staţiei de dializă.
— Cred că este o premieră şi pentru ţară. Această staţie de dializă nu este o ambiţie’ ca să se vorbească iarăşi despre Clinica Pediatrie II ■ (strada* Grişan 5 r— nota redacţiei). Nu pentru că noi nu am avea minusurile noastre vl-
, zavi de spaţiu, dotare, dar dializa este o problemă absolut necesară a asistenţei copilului. In Cluj-Napoca, nefrologia este recunoscută, din păcate, doar la nivel de adulţi. Ga şef de clinică, bazîndii-mă pe calităţile asistentului meu, dr. Aurel Bizo, de mult timp implicat fn ea- zuistica a^pilului cu boli vrenale, l-am sfătuit să-şi ia o a doua specialitate, pe lîngă cea de pediatru, in nefrologie. Cit mă priveşte, trebuie să mărturisesc că eu sînt specialist primar în pediatrie, dar şi specialist în gastroenterologie, a doua mea pasiune este aparatul renal. Iar ca şef de clinică pediatrică, m-am confruntat cu această mare "durere, de a asista neputincios la agravarea-şl decesul unor, renali care nu au beneficiat de o dializă, de o hemodiallză sau de o dializă peritnniAlă.-Acest strigăt al nostru de a ne ajuta bolnavii renali cronici a fost auzit şl o echipă italiana a venit cu aparatura necesară pentru a Începe dializele în Clinica noas
tră. In ce.condiţii? In condiţiile. unei clădiri mici, înghesuite, suprasolicitată, cu o funcţiona-, litate discutabilă.- La ambiţiile şi profesionalismul colectivului pe care 11 conduc, doreso o cu totul altă clădire, o extindere, o modernizare, un ochi al reformei sanitare asupra noastră.'
— Să ne oprim asupra cazuisticii.— Vom lua o anumită cazuistică, în primul
rînd pentru, cel ce vor necesita dializa cronică, dar şi pentru cazuri acute. In dializă acută sînt o serie de sindroame, de boli care necesită dializa.- Mă refer aici la intoxicaţiile acute, 1» o serie de situaţii în care se manifestă insuficienţa renală acută, sindromul hemolitic uremie, cel nnai frecvent la copil, în care viata bolnavului este în mare pericol, ea putînd fi salvată pentru
p perioadă prin' practicarea . dialUel. Apoi, coagulări intrnvasculare diseminate cu insuficienţă renală acută, intoxicaţii cu ciuperci, sin- droame hepato-renale, glomerulo nefritele acute.. Sâ nu ultâm că sînt bolnavi care se nasc ou malformaţii renale grave, bolnavi care dobîn- deso o boală renală, să nu uităm câ există bolnavi cate nu au beneficiat’ş] nici nu beneficiază de dializă.-Iată de ce această staţie de dializă este un succes, noi trebuie să fim ajtifaţi şi pe mal departe în demersul asistenţei copilului.
flemostene ŞOFRON
% ' J O I, 29 SEPTEMBRiE, PAG. 'I 1ADEVĂRUL DE CLUJ
* *** * -* " * 'JL.V. lilLr-.î: &■'-?
ROMÂNII NU SlNT OASPEŢI PE TERITORIUL ROMÂNIEI!• Prof.. univ. dr. Ioan A!. CRJŞAN, despre declaraţia Comifefului Organizaţiei Toritoriale Ciuc a U.D.M.R. •
. . “7 Ce aveţi de spus, ca preşe- junte al Filialei Cluj a.-Partida*' lu i Naţional Român, în privinţa recentei declaraţii a Comitetului Organizaţiei Teritoriale Ciuc : a UDMR, referitoare la sărbătoarea ocazionată de înscăunarea e- Piscopului ortodox de Harghita şl Covasna?
—7 Pentru mine nu este o situaţie inedită, deoarece şl de această dată se manifestă din plin o optica falsă şi.care tinde să înrădăcineze în; mintea românilor (dăr şi a străinilor) un fals istoric. Este vorba despre declararea unei părţi dift ţara noastră câ „inima, Pămîntului Secuiesc1*
- (vffR Adevărul de Cluj nr. 1230 din 27-'septembrie 1994, p. 10) şi ca atare afirmarea faptului că românii ar fi „oaspeţi" pe.acest păraînt .Acest moment trebuie' apreciat într-un context mai larg şi care se impune-a fi luat în Vedere nu doar de' conducerea ţării, ei de către toţi românii, deoarece, secuii au fost colonizaţi mai ales după marea invazie tătărească, cu scopul declarat dar subtil de apărare împotriva in- Vaziilor tătăreşti' şi apoi a celor
• turceşti, in realitate pentru a sparge unitatea neamului românesc în Transilvania, dîndu-li-se drepturi politice şi mai'ales economice, deci creîndu-li-se o situaţie privilegiată. Ulterior, prin
--politica guvernelor' de la Budapesta dintre anii 1867—1918 s-a
< făcut o deznaţionalizare a românilor, ’ iar' începînd cu epbca
- Măriei Tereza şi terminînd . cu perioada diktatului de la .Viena,
• sute-de biscricf au fost distruse,
' lăsate în paragină sau trecute la bisericile ungureşti Împreună cu enoriaşii cărora, odată cu religia, li s-a schimbat forţat şi numele. Din acest punct de vedere consider că înfiinţarea noii episcopii, este! nu numai un act re- paratprj ci el trebuie continuat cu readucerea la sînul Bisericii Ortodoxe. a tuturor bisericilor româneşti trecute la alte religii, repararea’ celor existente-sau reclădirea celor distruse. Cred că este absolut necesar să 'afirmăm autohtonicitatea noastră pe acest
, străvechi pămînt românesc, a cărei continuitate dovedită mal ales arheologie nu mai poate fi pusă
la îndoială, să spunem noi „oaspe- ţilor” nepoftiţi că a trecut timpul In care alţii puteau decide soarta neamului românesc şi să-i invităm, dacă doresc să trăiască în pace cu noi, să se_ încadreze armonios în'societatea românească de astăzi pe bâza Constituţiei, a
■ legilor ţării , şi a, tratatelor internaţionale la care â. aderat România. Nici într-un'caz nu : putem accepta asemenea luări de
.''poziţie antistatale şi deci anti- româneşti.
— Cum apreciaţi faptul că intr-o manieră care se vrea subtilă, Comitetul Organizaţiei Teritoriale Ciuc a UDMR se face purtător
. de cuvînt al secuilor?• .— Explicaţia este la. fel de simplă.-' Să nu se uite că extremiştii din UDMR s-au făcut purtători de cuvînt ai tuturor mino- rităţi!or_ naţionale din România, fără ca “cineva să le ceară acest lucru şi peste capul acestora. Aş fi curios să aflu părerea adevă- -
raţilor secui, încă nemaghiarizaţi; D in păcate pînă, în prezent - nu s-a exprimat nici o părere din partea acestora. Se ştie deja că
. secuii, nu au fost şi1 nu sînt unguri. Mai mult, în istorie de multe ori au, luptat alături de români.
— Ce părere aveţi despre afirmaţia privind folosirea jandarmeriei şi a unităţii militare din - Miercurea Ciuc pentru „organizarea preparativelor activităţilor de înscăunare a episcopului ortodox", „care au interpretat misiunea primită ca pe o demonstraţie de forţă, funcţie de situaţie, şl aşa au şi executat-o"?
— România este deja un stat de drept şi ca atare posedă, în sfîrşit, şi organe de păstrare a ordinii şi liniştii în teritoriu. Ca unul care mi-am făcut- instrucţia militară în jandarmerie, mă bucură faptul că unităţile de Jandarmi şi-au reluat locul in sistemul de apărare a .cetăţenilor şi a, ţării noastre. De jandarmeria românii- şi de armata română se pot teme numai infractorii, criminalii şi duşmanii ţării.-' Mă miră; că reprezentanţi a l . UDMR îşi expun punctele de vedere împotriva armatei şl a Jandarmeriei. îm i pun întrebarea;' De ce? în care stat cu democraţie avansată se . permite unor indivizi certaţi , cu legea să tulbure anumite manifestaţii . c u . caracter religios? Mai mult, în anumite situaţii armata, poliţia şi jandarmeria, potrivit legilor' în vigoare, au datoria să prevină şi să preîntîmpine anumite fenomene negative sau să restabi-
-. lească ordinea publică '(vezi evenimentele de la Los Angeles sau acţiunile neohitleriste din Germania). în ce calitate trebuia să l i se ceară voie domnilor care au semnat această declaraţie, atunci cînd Ia ' Miercurea Giuo există reprezentanţi legali ai Guvernulu i şi care au luat toate măsuri-
-le necesare pentru ca totul să se desfăşoare normal la „festivi-
. tăţile organizate de guvernarea actuală, privind înscăunarea e-; piscopului ortodox de Covasna şl Harghita**? Consider că domnii care îşi arogă nişte „drepturi" nejustificate ar face bine să se gîndească dacă ceea ce spun („In schimb nu putem accepta zelul şi brutalitatea cu care puterea ne-a impus sărbătoarea. . „ . . •. nesolicitSnd aprobarea, abuzînd în mod arţăgos de puterea pe care au primit-o temporar") nu est,e oare o afirmaţie neconstituţională şi care doreşte să imprime o falsă imagine asupra situaţiei din ţara ipastră. Oare prin ce a fost brutală prezenţa' personali-
: tăţilor care au participat la a- ceastă sărbătoare, inclusiv , a poliţiei şi jandarmeriei? Şi oare cred domnii respectivi că forţele de apărare ale statului român ne acest teritoriu sînt doar temporare? Invit pe toţi cetăţenii români, mai; ales cei de etnie ungurească, să se exprime liber şi cinstit în legătură cu viitoarea convieţuire democratică - pe ve- chiurile noastre plaiuri. Noi, ro-
1 mânii, dorim să trăim :în .pace cu *Aţi cetăţenii ţării::.
N. TOMA
Derută ia Casa AlBă(corespondenţă specială de Ia trimisul nostru la Washington, AroneLPumnu) v .
Recluzarea de către un grup de7 parlamentari români, la ora actuală 6, prin revenirea . la cele lumeşti ale părintelui Si- meon Tatu,, a ambasadorului SUA’ în România, la care s-a alăturat în păr şi măr, conducerea unui co-partid, la co-gu- vemare. a sttrnit vii emoţfii; în Senatul american, care -a pasat rapid protestul la Casa Albă, unde | s-au stîmit alte vii emo-
jU ii dar domnul Moses a fost declarat cuşer, bun pentru României şi pentru prezentarea în curînd a scrisorilor. de acreditare, în mod fizic. -
Din surse sigure aflăm că prezidentul Clinton a întrunit de urgenţă toate subcomisiile Consiliilor senatoriale de relaţii externe şi a 'hotărit singur, în unanimitate, să acorde , următoarele României:— o a doua clauză a naţiunii celet mai ' favorizate României, chiar dacă noi, nu o dorim;— scoaterea- navei „Rostok** din şenalul navipabil Sulina şi mutarea epavei pe braţul Chilia, lîngă ruşi, să le mai scadă, apa. Evident, operaţiunea se va executa gratuit şi, suplimentar SUA vor_ efectua marcaje, ca pe şo- sele7 pe Canalul Dunăre—Marea Neagră;— terminarea în 48. de ore a marii privatizări în România, cu capital american, neramb'tr- sabil în vecii vecilor, amin!;— deschiderea graniţelor dintre SUA şi. România, prin punctul vamal- Nădlac—Washington D.S. în zilele de miercuri şi vineri, cînd stnt zile tradiţionale de tlrg la români;'— rugămintea de a trimite în
..Ha>tl> un grup de observatori militari; se pregăteşte deja, în ţară, a” 1 fost informat, un grup de
participanţi la războiul din 1877.
Acţiunile antiromâneşti ale episcopului Laszlo TSkes nu reprezintă o noutate. In -zilele trecute,; la cele, cunoscute s-au mai adăugat altele, la fel de periculoase }'şi provocatoare. Postul de radio Kossuth-Budapest a transmis ştirea că s-a încheiat o înţelegere între UDMR şi unul dintre • partidele politice maghiare din Slovacia; „Egyii- tt616s“' (Convieţuire) în privinţa sincronizării ac- : ţiunilor legate de încheierea tratatului de bază dintre Ungaria - şi Slovacia, respectiv România, înţelegerea a fost semnată de Laszlo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR, şi Miklos Duray* preşedintele organizaţiei amintite. Acest pact i» niţiat de L. Tokes reprezintă internaţionalizarea acţiunilor potrivnice. împăcării ţărilor în cauză,, provocarea artificială de tensiuni, de instabilitate.' Semnarea pactului a avut Ioc; în cadrul vizitei e- fectuate de L. Tokes în Slovacia, la invitaţia lui M. Duray, cunoscut prin .vederile sale naţionaliste, prin obedienţa faţă de foştii guvernanţi din Ungaria, politică categoric dezavurată de electoratul ungar. Gîndirea naţionalistă a lui M.- Duray a fost .exprimată pregnant, nu de mult, aici în România, la o serbare închinată Sfîntului Ştefan, întemeietorul Ungariei Mari. Cităm; „In această patrie fără frontiere, noi suntem împreună. Avem o moştenire grea, pentru că, pe pămîntul natal însăşi prin existenţa noastră, apărăm opera Sfîntului Ştefan**.
Vizita lu i.L . Tokes s-a încheiat cu un interviu, transmis în întregime în 11 septembrie a.c. de postul de radio Kossuth-Budapest. In continuare, redăm unele aspecte din acest interviu. După spusele lui .vizita a avut -ca scop cunoaşterea situaţiei minorităţii maghiare. Constatările lui servesc un singur scop:, denigrarea. Slovacii sînt conduşi de idei fixe. România şi Slovacia acţionează sincronizat împotriva maghiarilor. Termenul, folosit cînd va cu predilecţie de Tokes, de purificare etnică, este înlocuit cu „demaghiarlzare1*. Ca exemplu este dată situaţia din Bratislava (denumire absolut neglijată, în favoarea celei maghiare, de Pozsndy). Tokes a fost profund afectat că „fosta capitală a Ungariei istorice este un oraş demaghiarizat**. Obsedat de concepţii anacronice, revolute, Tokes pretinde probabil ca slovacii să f i ' oprit în faţa porţilor capitalei lor veghind la menţinerea caracterului, maghiar al ei.
Din interviu aflăm că bisericile maghiare din Slovacia nu se implică suficient în prgbleme sociale şl politice. Din această cauză ele nu sînt -absolvite d3 dojana frăţească a' episcopului Oare aceste insistenţe cu motivaţii politice cotidiene, .nu alterează misiunea divină a bisericii? Preotul, din. r.îditortfl vieţii sufleteşti a enoriaşilor, nu devine un agitator, de duzină? In explicaţia motivaţiei recurgerii la metodele nesupunprii civice,' TBkes învinuieşte Occidentul, care crede că există o altă alternativă (şi alţii sînt de această părere). Din interdu aflăm că ne aşteaptă mişcări de nesupunere civică îndirjite, de inspiraţie.. ghandistă.
Adept- al extravaganţei teoretice goale, L. T5- kes astfel caracterizează situaţia din Slovacia şi
România: „In; aceste ţă r i: se rfeaîizează ; încorporarea, ocuparea 'teritoriilor anexate cînd va. Mai sînt necesare şi alte argumente care să demonstreze că falsificarea imaginii României reprezintă preocuparea fundamentală a lui L. Tokes,. preşedintele de onoare al UDMR? ^
Răspunsul cu privire la tratatul de bază constituie reiterarea unor-teze' cunoscute.'; Prezentarea pretenţiilor UDMR de pe poziţiile Unei părţi participante.la tratat, arogarea acestui drept, ordonarea acestor. pretenţii într-o adevărată ‘ cascadă, reprezintă o dovadă că UDMR nu doreşte acest tratat, ci doreşte; obstrucţionarea eforturilor în , această direcţie. Afirmînd în încheierea interviului că actualul guvern ungar se deosebeşte de cel anterior numai printr-o „altă frazeologie", Laszlo Tokes comite o indiscreţie, care pune actualii guvernanţi unguri într-o postură de neinvidiat faţă de partenerii lor români şi slovaci. Nu comentăm această afirmaţie. Sînt alţii care au însă obligaţia să o aprecieze la adevărata ei valoare. . '
<i. f a r k a s
Scriam, în urmă cu puţin timp, despre o scrisoare „prietenească" cu substrat udemerist, trimisă de primarul oraşului P6cs „Corpului de consilieri ai oraşului Cluj". In scrisoare, primarul din ţara vecină îşi manifesta neliniştea în legătură cu mutarea statuii lui Matei Rorvln din piaţa centrală a oraşului, „fapt care a generat o stare de îngrijorare în rîndul locuitorilor oraşului Pecs şl al opiniei publice maghiare**.O eventuală mutare a -statuii „ar tulbura echilibrul istoria al oraşului-Cluj*. Şî, mai departe, *e spune îri scrisoare: „în ultimele decenii auzim din ce în ce mai frecvent că distrugerea unor opere însemnate, demolarea unos clădiri caracteristice şl sate legate de trecutul Istoric maghiar din Transilvania are ca scop final lichidarea completă a urmelor acestui trecut istoriG". Răspunsul prezentat de comisia nr. 4 în plenul Consiliului .Municipal,
Prudenţa
consilierilor
U.D.MR
din 31 august a.o., a avut un conţinut decent, dar s-a apreciat ca inoportună grija primarului din P6cs cu privire Ia administra-; rea municipiului nostru. Gitez:: „Aluzia ,cu privire la demola-' rea unor sate eu trecut istoria maghiar o apreciem ca o-diver-, siune şi un amestec ne justificat, în politica internă a statului • nostru şi. ea nu se înscrie pe» linia bunelor relaţii între, Gluj- Napoca şi P6es“. ’ Se continuă! cu sublinierea că - aceste " aprecieri, care pornesc' de l a . pre-j mize false", ur.năresc. falsifica-.1 rea imaginii României, pe care;. le 'respingem-,eîi Indignare**. In ' finalul răspunsului se exprimă încrederea în promovarea bune-' lor relaţii" între cele două oraşe, ' în concordanţă cu prevederile* Constituţiei noastre şi : h legilor' statului de drept. -
Supusă la vot, scrisoarea de răspuns a întîmpinat .reţin&rili ; tuturor consiilcrilor UDMR, a- preciindu-se că „tonul nu contribuie la întărirea relaţiilor între cele două oraşe". S-a venit şi cu ideea întocmirii unui alt - răspuns din partea consilierilor' UDMR şi, din cele două, să fie alese .cel mai potrivit. Gon- siliul, cu 18 voturi, a aprobat răspunsul iniţial. : Reprezentan- ■ tul consilierilor UDMR a motivat împotrivirea, lor pe-, un ton- decent, spunînd: „Cred că ne înţelegeţi că noi nu putem fi de acord cu un asemeneâ răs- ’ puns“. .Desigur, prudenţa aces- tui grup se explică prin menţinerea bunelor raporturi, pe linie etnică, cu cei din P^cs. N-am înţeles, însă, de ce nu - şi-au manifestat poziţia ca şi cetăţeni români, interesaţi în apărarea statului căruia li âparţin.
Ce frumos ar fi fost dacă tocmai dînşii ar fi demonstrat falsele teorii care se vehiculează în legătură cu tratamentul maghiarilor şi al altor naţionalităţi tri ţara noastră. Dar,- n-au
făcut-o. Era momentul . să se
„delimiteze" public şl de acţiu
nile profanatoare de la Valea
Uzului. Atunci, le-am' fl apreciat. loialitatea faţă de ţara în
care trăiesc, ca şi bunele în-
tenţil de convieţuire, de care
fac atlta caz. N-au făcut-o, du
pă cum n-au Intreorlns nimlo nici autorităţile statului. încă
riu-i prea tîrziu;
Ioan CAMPEANU
/
ADEVARUL DE CLUJ JO f, 29 SEPTEMBRIE, yPAG. 12
DIALOG CU GEOROE ARGHIRJjupă europenele şi Cupa Mondială Ia aero-
modelism,'disputate în Italia ® , ^
De. George Arghir 'mă leagă o veche şi, statornică prietenie, bazată pe stima si respectul re- ciproc. L-am admirat pe Iremediabilul îndrăgostit de aeromodelism ca sportiv tenace şî minte Iscoditoare,, galonat cu nenumărate succese în arenele interne şi internaţionale; îl admir pentru pasiunea sa nestinsă faţă de . această disciplină
1 şi, în egală măsură pentru profesia * sa de bază, , c a d ru : didactic la Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca în calitate de prof.;dr. inginer. La am* bele „capitole"' aceiaşi dăruire, aceleaşi performante. Luni am dialogat cu George Arghir despre participarea ' românească Ia Campionatele e- uropene şi Cupa Mondială „Sisemol" de aero- modele planoare cu pilot automat clasa F I E, desfăşurate în zilele de 16, 17' şi 18 septembrie la Gallio — Italia, rugîndu-I să-mi dezvăluie ‘ secretul prezenţei 'sale la întrecerile amintite-
— Folosind un termen la modă în . . . fotbal,' aş zice în calitate de antrenor-jucător. Fiind vor
ba însă de aeromodelism, prezenţa mea a fost în-principal de -conducător de lot şi de antrenor
-- şi doar pe plan secund de pilot al formaţiei de . seniori. ■;.■ .- '
— Cîteva cuvinte despre^cele două întreceri.— Pe . 16 septembrie, în localitatea Gallio, din
nord-estul Italiei au avuţ - loc Campionatele europene de seniori şi juniori. Aş sublinia condiţiile dificile de concurs. Seniorii au ocupat locurile: 17. Eugen Pop (Tehnofrig Cluj-Napoca), 20 Daniel Petcu (Universitatea Ploieşti) şi 24 Crin- gu Popa (Universitatea Ploieşti) iar pe _ echipe locul 8, pe care-1 consider meritoriu ţinînd cont de numărul-: şl valoarea echipelor participante.- Tot în contextul valorii echipelor participante, performanţa obţinută de echipa de juniori, — locul trei — o consider excelentă. Iată şi locurile ocupate de juniori: 8 Horia Selegean (Universitatea Ploieşti), 10 Simona Pop ?. (Tehnofrig Cluj-Napoca) şi 11 Alexandru Popa (Universita
te a ; Ploieşti). Cupa Mondială- „Sisemor* la aero- modele planoare cu, pilot automat. clasa F . 1 E, s-ă; desfăşurat în ziua următoare în aceiaşi localitate şi, din păcate, în aceleaşi condiţii - meteo dificile (soare şi ploaie, temperatură cuprinsă între :10-18'grade; C ,v în t '1-5 m pe secundă din
-direcţii nepotrivite). Am intrat şi eu '„ în joc“, ^ad ică în echipă, .ocupind-locul 33, urmat fiind de:
40 Florin Drăghici (Universitatea Ploieşti), . 51; Daniel Petcu, 58 Eugen Pop şi 59 Crîngu Popa. In ■ firlal. locul- 14 pe > echipe ■ prin punctele acumulate do Arghir, Drăghici' şi Petcu.‘Juniorii; în schimb, din hou- au fost la înălţime.-iată : locurile ocupate de ju i i io H :4 ' Alexandru Popă,
. 14 Horia Selegean şi 15 timona Pop, -- respectiv locul trei pe echipe, şi medalia ;de bronz,• — Cum .explici -diferenţa de valoare între prestaţia seniorilor :şl cea a juniorilor prin locurile ocupate pe echipe?
Explicaţia* este-,dublă: în privinţa seniorilor s-au făcut simţite unele carenţe de ordin tehnic în ce priveşte dotarea aparatelor de concurs — asta în primul rînd; în al doilea rînd, noi,-: seniorii, ne-am ocupat mai puţin de echipa noastră, investindu-rie, in schimb* priceperea şi experienţa de concurs asupra juniorilor, pe care i-am tutelat şi sfătuit din punct de vedere mo-- ral, tehnic şi tactic. Iar investiţia noastră s-a dovedit benefică iar cele două locuri trei pe echipe au constituit şi pentru noi, seniorii, un mare titlu de mîndrie faţă de „schimbul' de mîine".
— Ar mal fi ceva de adăugat?— Un lucru care m-a bucurat de două- ori:
^ca o recunoaştere de către forurile internaţionale 'a nivelului ridicat al aeromodelismului în România,am fost numit în Juriul, internaţional al
„ Federaţiei Aeronautice' Internaţionale ~ pentru competiţiile amintite'.-: , ,
— Deci după tripla ipostază de conducător de Iot, antrenor şi pilot, lat-o şi pe a patra, cea de membru al unui juriu internaţional. Felicitări George Arghir şi urarea de noi succese în activitatea de viitor, ca dascăl al studenţilor şi al aeromodeliştilor şl de concurent cu vechi state de servicii. j , ~
- - Dialog consemnat de...; /"• . "" . Victor JMOREA
BASCHET: „U‘‘-SM INVEST — ILLKIRCH STRASBOURG 54 88 (30-43) • _
DOAR 0 PROBLEMĂ Of SCORNumai înfruntînd echipe pu
ternice ne dăm seama' unde sîn- ;tem :în baschet, care ne . ;este locul şi nivelul.: Un campionat slab, la '.limita ,. suficienţei,; bun şi spectaculos pentru noi,- departe însă, de. performanţele, internaţionale. -Avem ,o . singură consolare; sîntem m ai, buni decît; albanezii, nu sîntem pe ultimul loc şi deja e un pas înainte. .
Revin -; la meciul-;, ide ,marţi seara, în care nu.s-a pus. nici o clipă problema... calificării
- '
V \ ţ».•C* fc Â' ' ’X V
*■ Si
■4M U
Scbestyen sub panoul francez
D iv iz ia C' . ETAPA 6 - ,
CLUJANA A TRECUT Şl DE VICTORIA SOMEŞENI
Cîştigînd derbyul cu Victoria, echipa Cluj ana a acumulat punctajul maxim. 'Mare surpriză la Turda, unde Cimentul nu a reuşit să treacă de DROMEX, echipă care se dovedeşte un obstacol greu de depăşit. Cimentul a rămas. cu satisfacţia că are poarta, încă, imaculată. Minerii din , Aghireş continuă
1 ascensiunea, ' situîndu-se acum pe" treapta a treia a podiumului.
Rezultatele etapei: Metalurgistul' Cluj-Napoca —- Electroceramica Turda 2-2 (1.-5); Industria Sîrmei Cp. Turzii — CONSAUR Cj.-N. 3-1 (2-0), Clu- jana Cj. N. — Victoria Some- şeni. 2-0 (3-1), Tehnofrig Cj. N. — CFR II Cj. N. 4-0 (2-4), Motorul IRA Cj. N. — Arieşul Gp. Turzii 2-0 (5-2), Minerul Aghireş — Minerul Ocna Dej 1-0 (2-0), Cimentul Turda — DRO- MEX Cj. N, .0-0 (3-0), Olimpia Gherla — ‘-„U" CUG Cj. N.
3-1 (3-0). In paranteze sînt trecute rezultatele din partidele echipelor de juniori. ■ '
Clasamentul:
1. Clujana2. Ind. Sîrmei3. Aghireş4. Cimentul -5. Olimpia6.' Dromex7. Victoria8. Ocna Dej9. AS A Electr.
10. -Motorul11. „U“ CUG12. Tehnofrig - 13- Consaur14. Arieşul15. Metalurg. ;16. CFR II
/6 6 0 0 28- 3 18 6 5 1 016- 4 16 6 5 0 1 18- 7 15 6 4 2 0 9- 014 fi 4 11 20- '6 13 63 12 7-5 1062 31 G- 5 963 03' 9- 9 9 6 21312-13 7 621311-20 7 6 2 0 4 13-10 6 6 2 0 4 15-18 6 6105 4-13 3 610 5 6-19 3 6024 7-14 2 6006 2-37 0
ETAPA VIITOARE (vineri 30
septembrie}.* CONSAUR — Clu
jana, Victoria — Tehnofrig,
CFR II — 'Motoirul, Arieşul -—
Metalurgistul, ASA Electrocera
mica — Ocna Dej, Olimpia —
Aghireş, DROMEX —r Ind. Sîr
mei, ,,U“ .CUG — Cimentul.
Eugen IIANG
CUPA ASOCIAŢIEI JUDEŢENE DE FOTBAL
Rezultatele etapei I, zona Cluj: cădeţi: CFR — Motorul IRA 4-0, Clujana — Romhils 4-2, „U“ — Consaur 4-1; copii: CFR —, Şcoala generală 4 Dej 3-0, Clujana — Constructonil 2-5 r -zona Turda, cadeti: ASA Electroceramica — Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 2-2, CFR — Sticla Arieşul 14-0; copii: ASA Electroceramica — ISCT 0-5 şi CFR — Sticla Arieşul 6-1. (eg.hg.)
TREI VICTORII ŞI DOUA ÎNI RINGER1
Echipele de_ fotbal copii, juniori şl cădeţi . ,,U“ au susţinut la finele săptămînii .trecute cinci întîlniri, cO următorul'bilanţ: trei victorii şi două înfrîngeri. începem cu victoriile: ,,'(J“ — CFR Cluj- Napoca 9-0 (copii), „U“ — CSS Satu- Mare 2-0 (juniori II) şi „U“ — CSS Satu Mare 4-2 (juniori III). Iată şi înfrîngeriie: „U“ — ASA Tg. Mureş 0-1 (juniori I) şi „U" — CFR Cluj-Napoca 0-5 (cădeţi).
Vă ■ prezentăm, în continuare, programul echipelor lui „U“ pentru sfîrşitul acestei săptămîni: „U“ — CSS Bistriţa (juniori I, sîm- bătă l octombrie, ora 13, pe terenul CMC); „U“ — Clujana (sîm- -bătă 1, octombrie, pe stadionul-„Clujana", la orele, 9,30 echipele de .copii-iar la 11 cele de cădeţi); CA Oradea — „U“ (duminică 2 octombrie, la Oradea la ' juniori II; şi III). ■- (r.m.)
Superliga feminină la popice 3HNERUL VULCAN — CONS
TRUCTORUL GHERLA • 2125 — 2311
După debutul aplaudat din prima etapă, echipa Constructorul-Gherla s-a deplasat la Vulcan unde a susţinut, în,cadrul etapei a doua, partida cu formaţia locală Minerul, cu vechi stagii în acest eşalon com- petiţional. Ch;tr dacă' a pierdut, formaţia gherleană a avut o prestaţie bună pe arena din Vulcan, lăsînd o frumoasă im
presie spectatorilor. De la Constructorul cea mai eficientă Jucătoare a fost Marinela Istici (418 p.d.), cu trei . p.d. mai mult decît Constanţa Ion şi L Neagoe din echipa; Minerul.'
In etapa a treia, Constructorul Gherla întîlneşte, acasă, la Gherla, pe arena din parcul oraşului, formaţia Voinţa O- radea. Un examen greu, pe care ; popicăreşele din Gherla ţin să-l absolve cu siicces.
(Sz. Cs.)
noastre • în turul următor. S-a jucat cu- „garda deschisă", mţci^ plăcut; antrenant. De partea „U SM INVEST: cu doi, trei ju cători, Ţenter, .Săftescu,^ * e" bestyen, nu faci o echipă; P|n~ tea . este departe de baschet, Io-
, cui. său fiind, cu bunăvoinţa, într-un campionat' judeţean;
- am. mai remarcat imprecizia aruncărilor libere, atacuri in*
■j suficient -pregă1.4.v apărare şvaiţer. De partea francezilor de la Illkirch Strasbourg, * precizie în aruncările, de 3 puncte, -recuperări sub panou, apâ-
,rare agresivă,*' .mobilă, - bătaie pentru fiecare minge, în arac
- ca şi în apărare.
, Să vedem cum arată caset^ tehnică: - aruncări libere:- 27 — 11; Illkirch 22 — 15; -a- runcări de 2 puncte: „U“: 43
17,, Illkirch 42 — 26; aruncări de 3 puncte: „U“ 11 —3 Illkirch 14 — 7; minai pierdute: „U‘‘ 19, Illkirch 22; recuperări: „U“ 21 (7 ofensive), Illkirch 36 (9 ofensive), Marcatori: ,,U“: Pintea 7, Veress 11 (1x3), Ţenter 13 (2x3), Sebestyen 3, Geomoleanu 1, Săftescu 9, Ol- pretean 5; Illkirch: Stevenson 24 (1x3), Bernard 9, Alexander
.16, Johnson 6 (2x3), Sturm •>, Allinei 9 (1x3), Monschau 2, Weissler 9 (3x3), Gorak 2,-De- ineş 8. Arbitraj balcanic al perechii. D- Ljuka: (Iugoslavia) — Nr Ncdelcev (Bulgaria).
Demostene ŞOFRON
Rugby în .. .7 -,,U“ — 16 FEBRUARIE: LOCUL 6
‘Duminică, 25 septembrie, la Bucureşti, s-au disputat meciu-, rile turneului de rugby ‘ în 7,. la care a u ‘luat parte toate divizionarele din A l. In urma V- rezultatelor înregistrate, 26-0 cu Foresta Sibiu, 16-0 cu CSM Suceava, 5-5 cu Farul Constanţa şl 5-7 cu CFR Coristanţa, „U“- 16 Februarie a ocupat, în final,
“locul VI. Lotul folosit de prof. Ştefan Ionescu i-a cuprins ; pe Leaş, Gostineac, Paloşanu, Gro- za, Maftei, Pasc, Săuan, Dră- gan, Surdu şi Bişag. <
Sîmbătă, 1 octombrie, -. ora 10,. în Parcul „Iuliu Haţiegâ- nu‘‘, în cadrul „Cupei României1', „U“-16 Februarie va în- - tîlni ţ Precizia Săcele. Un bun prilej de verificare pentru marele derbi cu Dinamo Bu- • cureştî, programat pe 8 octombrie, ora 10. . . .
Dem. ŞOFRON
KARATISTII GIIERLEN1 SE- AFIRMA
„Sămînţa" karatelor a încolţit la Gherla doar cu cîţiva ani îri urmă în cadrul Asociaţiei sportive „Kiokushin Karate". Dar a prins rădăcini trainice, începînd să se afirme, la început pe plan local, după care a îndrăznit să lasă în lumea .bună a acestei discipline.' Cea mai concretă şi recentă afirmare ~ campionatele naţionale, desfăşurate, de curînd, la Sibiu.
Deplasarea de pe malul Someşului Mic pe. cel al Cibinului a însemnat pentru . doi din kara- tiştli gherleni, membri ai asociaţiei amintite, o
reuşită confirmare a. talentului lor şi a bunei pregătiri. Astfel, Florin Moga (categoria 70 kg) a devenit vice-campion naţional iar colegul -său Cristian Striblea a cucerit medalia de bronz ia categoria plus 80 kg.
Succesele celor doi sportivi se leagă strîns de activitatea laborioasă a tînărului antrenor Alin Mihuţ. Ar mai fi de adăugat faptul că în cu- , rînd, cei doi laureaţi de la Sibiu vor avea pri-' lejul să confirme prin participarea la concursul internaţional ce va avea loc în localitatea Szol- nok (Ungariâ), amîndoi făcînd parte din lotul Transilvania. Le ţinem strînşi pumnii.-
SZEKELY Csaba
rCASA D£ EDITURA
Autorizată prin S.C.nr. 128/1991,
judecătoria Cluj-Napoca,
mmatricuJată la Oficiul Registrului
Comerţului judeţului Cluj,
sub nr. J / J2/308/1991 din 22 .03.1991
COLEGIUL DE REDACŢIE? ILIE CALIAN (rerfactof |ef)i DAN
REBREANU (redactor şef adjunct); ViVLER. CHIOREANU fredactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretai* general de redacţie); «NICOLAE PETCUj MARJA SÂNGEORZAN; ijRADU VIDA
P D A C ţ îA : CIul-Nâjisw!, $(*, #
tELEFOANEs 111032 (redactor ţcf)j 117557 (rei, adj. ţî secretariatul de ţ tedaCţîeÎJ-llMtâ şi ll749â (redaitOri) ; 117)07 (ad^nr$tr?|îii ţî eontatifiţateă jarului); TELEX: 31444; jfax: 192828. Mica ^ubjicitâtc se primeşCe zlini? intri • We!e 8-1$, Str, Napoca hr.i^ (lâ gârţer),. Sîmbatj diununlca yţţhy, nforrriâţiîi
-ftetaifte:}! IvbGcItate, Ta (ţîefoa 117304, CâfegEufŞî 14782
top related