Metode de analiză a dimensiunii - ase.ro 2_FPOP.pdf · Conţinut Funcţiile statului Decizia publică Influenţa statului asupra economiei publice în România şi Uniunea Europeană
Post on 01-Sep-2019
5 Views
Preview:
Transcript
MA-Finanţe Publice
Lect.univ.dr. Andreea STOIAN
andreea.stoian@fin.ase.ro
http://www.ase.ro/site/despre/profesori/index28.asp?ID=758
Metode de analiză a dimensiunii
sectorului guvernamental
Aplicabilitatea legii Wagner
(...)
Conţinut
Funcţiile statului
Decizia publică
Influenţa statului asupra economiei publice în România şi
Uniunea Europeană
Dimensiunea sectorului guvernamental
Metode de creştere a eficienţei cheltuielilor publice Analize:
Dimensiunea sectorului guvernamental (Curba Armey)
Aplicabilitatea Legii Wagner
Referinţe (I) Câmpeanu, E.: “Teorii moderne privind echilibrul financiar public”, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
Cullis, J.; P.Jones: „Public Finance and Public Choise”, Oxford, 1998
Stiglitz, J.E.: „Markets, Market Failures, and Development”, The American Economic Review, Vol.79, No.2, 197-203, 1989
Stoian, A.: “Dezechilibrele bugetului public în contextl economic actual”, Editura ASE, Bucureşti, 2009 (capitolul I)
Barr, N.: „Economic Theory and the Welfare State: A Survey and Interpretation”, Journal of Economic Litarature, Vol.30, No.2 (Jun.,1992), 741-803, 1992
Cordes, J.J.: “Reconciling Normative and Positive Theories of Government”, The American Economic Review, Vol.87, No.2 (May, 1997), 169-172, 1997
Carr, J.L.; “Government Size and Economic Growth: A New Framework and Some Evidence from Cross-Section and Time Series Data: Comment”, The American Economic Review, Volume 79, Issue 1, 1989
Bairam, E: ”Level of agregation, variable elasticity and Wagner’s law”, Economics Letter 48 (1995), 341-344, 1995
Jackson, P., Fethi, M. D.; Fethi, S.: „Cointegration, Causality and Wagner’s law; A test for Northern Cyprus, 1977 – 1996”, WoPEC Working Paper Series, 1998
Referinţe (II) Demirbas, S: „Cointegration analysis – causality testing and Wagner’s law: The case of Turkey,
1950-1990”, WoPEC Working Paper Series, 1999
Peacock, A.; Scott, A.: „The curious attraction of Wagner’s law”, Public Choice 102: 1-17 2000, Kluwer Academic Publishers, 2000
Ram, R.: “Government Size and Economic Growth: A New Framework and Some Evidence from Cross-Section and Time Series Data”, The American Economic ReviewVolume 76, Issue 1, 1986
Stoian, A.: “Influenţa cheltuielilor publice asupra producţiei industriale a României”, Finante, Bănci, Asigurări, nr.3, 2004
Panaite, A.; Vasilescu, D.; Stoian, A.: „Testarea Legii Wagner în contextul economiei româneşti” volum dedicat Colocviului financiar-monetar, „Finanţele şi dreptul”, Facultatea de finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, Bucureşti, Editura ASE, 2002
Fatas, A; Mihov, I. 2001. Government size and automatic stibilizers: international and international evidence, Journal of International Economics, vol.55, issue 1, October 2001
Gali, Jordi. 1994. Government size and macroeconomic stability, European Economic Review, vol.38, issue 1, January 1994
Funcţiile statului
Funcţiile clasice (în accepţiunea lui Adam Smith şi a teoriei
laissez-faire
Funcţiile statului prin prisma conceptului de stat al bunăstării
Decizia publică Bunăstarea socială
Alocarea resurselor
Optim Pareto
Furnizarea bunurilor publice
Cine furnizează bunurile publice?
La ce nivel al administraţiei guvernamentale sunt furnizate bunurile
publice?
Care este cantitatea optimă ce trebuie furnizată?
Influenţa statului asupra economiei publice
în România şi Uniunea Europeană
Factorii instituţionali
Influenţa statului asupra economiei publice
în România şi Uniunea Europeană Studiu Factori instituţionali
ca variabilă
explicativă
Alte variabile explicative şi
metode de investigare
Rezultatele obţinute
Komendi şi Megure (1985)
Gradul democraţiei
din societate
PIB la momentul 0, dinamica
populaţiei, şocurile monetare,
dinamica exporturilor,
dinamica inflaţiei, nivelul
investiţiilor; OLS
Nu are influenţă asupra
creşterii economice, dar
are asupra nivelului
investiţiilor
Volatilitate politică Relaţie indirectă cu
creşterea economică şi
nivelul investiţiilor
Barro (1991) Stabilitate
guvernamentală
(revolte sociale)
PIB la momentul 0, nivelul
educaţiei, consum
guvernamental, distorsiunile
pieţei, investiţii; OLS
Relaţie directă cu
creşterea economică şi
investiţiile
Violenţă politică
(asasinate politice)
Legătură indirectă cu
creşterea economică şi
investiţiile
Barro (1999) Calitatea instituţiilor
guvernamentale
Consum guvernamental,
nivelul educaţiei, rata
natalităţii, investiţii
Legătură directă cu
nivelul investiţiilor
Stabilitatea
sistemului electoral
Influenţă nesemnificativă
asupra investiţiilor
Levine şi Renelt (1992) Gradul democraţiei
din societate
PIB la momentul 0, dinamica
populaţiei, nivelul educaţiei,
distorsiunile pieţei, consum
guvernamental, inflaţie,
comerţ, dinamica creditului
intern, investiţii; OLS,
analiză de sensibilitate
Influenţă nesemnificativă
asupra creşterii economice
şi a investiţiilor
Volatilitatea politică Influenţă nesemnificativă
asupra creşterii economice
şi a investiţiilor
Stabilitate
guvernamentală
(revolte sociale)
Influenţă nesemnificativă
asupra creşterii economice
şi semnificativă asupra
investiţiilor
Mauro (1995) Eficienţa sistemului
birocractic (sistem
juridic, corupţie)
PIB la momentul 0, dinamica
populaţiei, nivelul educaţiei,
distorsiunile pieţei,
cheltuielile guvernamentale,
revolte sociale, asasinate
politice investiţii; OLS,
analiză de sensibilitate
Influenţă nesemnificativă
asupra creşterii
economice, semnificativă
asupra investiţiilor
Knack şi Keefer (1995) Securitatea
drepturilor de
proprietate (riscul
exproprierii,
repudierea
contractelor,
corupţie, calitatea
sistemului birocratic,
calitatea
infrastructurii,
întârzieri
administrative)
PIB la momentul 0, dinamica
populaţiei, nivelul educaţiei,
distorsiunile pieţei, consum
guvernamental, revolte
sociale, asasinate politice
investiţii; OLS, analiză de
sensibilitate
Influenţă semnificativă şi
relaţie directă cu creşterea
economică şi nivelul
investiţiilor
Knack şi Keefer (1997) Capital social (grad
de încredere, norme
civice)
PIB la momentul 0, dinamica
populaţiei, nivelul educaţiei,
masa monetară, dinamica
forţei de muncă, securitatea
drepturilor de proprietate,
investiţii; OLS, analiză de
sensibilitate
Influenţă semnificativă şi
relaţie directă cu creşterea
economică şi nivelul
investiţiilor
Studiu Factori instituţionali
ca variabilă
explicativă
Alte variabile explicative şi
metode de investigare
Rezultatele obţinute
Brunetti, Kisunko şi Weder
(1997)
Credibilitate
(legislaţie, politici
publice, instabilitate
politică, protecţia
drepturilor şi a
persoanelor,
constrângeri
juridice, corupţie,
birocraţie)
PIB la momentul 0, inflaţie,
nivelul educaţiei, distorsiunile
pieţei, consum
guvernamental, comerţ,
revolte sociale, eficienţa
sistemului birocratic,
asasinate politice, investiţii;
OLS, analiză de sensibilitate
Influenţă semnificativă şi
relaţie directă cu creşterea
economică şi nivelul
investiţiilor
Brunetti, Kisunko şi Weder
(1997b)
Gradul de
previzionare a
modificărilor
legislative,
stabilitate politică,
securitatea
drepturilor de
proprietate, gradul
de încredere în
sistemul juridic,
corupţie
PNB, gradul de deschidere a
economiei, consumul
guvernamental, nivelul
educaţiei, inflaţie; OLS
Influenţă semnificativă
asupra fluxului de
investiţii străine directe
Glaeser, Scheinkman şi
Shleifer (2002)
Calitatea instituţiilor
guvernamentale
Variabile calitative; OLS Relaţie directă între
calitatea sistemului
legislativ şi echitatea
distribuirii venitului
Glaeser, La Porta, Lopez-
de-Silanes, Shleifer (2004)
Constrângeri
bugetare, riscul
exproprierii,
eficienţa echipei
guvernamentale,
independenţă
juridică, revizuiri
constituţionale,
pluralitate
PIB pe cap de locuitor,
nivelul educaţiei, ponderea
populaţiei care locuieşte în
zone cu climă temperată;
OLS
Influenţă semnificativă
asupra dinamicii PIB pe
cap de locuitor
Grigorian şi Martinez Repudierea
contractelor, riscul
de expropriere,
nivelul corupţiei,
calitatea instituţiilor
guvernamentale,
nivelul birocraţiei
PIB la momentul 0, nivelul
educaţiei, ponderea
investiţiilor
Influenţă semnificativă
asupra dinamicii
producţiei industriale
Influenţa statului asupra economiei publice
în România şi Uniunea Europeană
Legenda: min-cel mai bun nivel; max-cel mai slab nivel
Intrebare 1*)
Daca ar fi sa caracterizati, in mod gloobal, politicile adoptate de Romania in ultimii 10 ani, cum le-ati considera
Variante % Punctajul nostru Max Min
Mai degraba definite de interesele personale 28.6 2 2 1
Mai degraba definite de interesele de grup 27 2
Mai degraba definite de interesele de partid 62 2
Mai degraba definite de interesele generale 2.9 1
Intrebare 2
In ce masura credeti ca procesul de guvernare prin coalitie a afectat negativ calitatea politcilor economice
Variante % Punctajul
nostru Max Min
mare 29.4 5 5 1
mai degraba mare 33.1 4
mai degraba mica 18.2 3
mica 14.9 2
nici una 4.5 1
Intrebare 3
Cum ar afecta schimbarea in structura sistemului electoral, in directia votului uninominal, calitatea politicilor economice
Variante % Punctajul
nostru Max Min
pozitiv 40.3 5 5 1
mai degraba pozitiv 20.1 4
negativ 7.7 3
mai degraba negativ 6.6 2
negativ 2.6 1
nu stiu 22.7 0
Intrebare 4
In vederea procesului de decizi si de implementare a politicilor economice este nevoie de schimbari constitutionale majore
Varianta % Punctajul
nostru Max Min
Da 63.2 2 2 1
Nu 36.8 1
Intrebare 5
In ce masura programele de politica economica ale partidelor au avut in vedere o baza sociala reala
Variante % Punctajul
nostru Max Min
mare 7.8 1 5 1
mai degraba mare 8.9 2
mai degraba mica 41.9 3
mica 33 4
nici una 8.5 5
Intrebare 6
In ce masura politcile economice sustinute si puse in practica de partidele politice reflecta interesele si preferintele bazei sociale
Variante % Punctajul
nostru Max Min
mare 6.7 1 5 1
mai degraba mare 7.1 2
mai degraba mica 45.7 3
mica 33.5 4
nici una 7.1 5
Intrebare 7*)
In ce masura sunteti de acord cu urmatoarea afirmatie: "în marea lor majoritate, deciziile de politică economică luate în ultimii 10 ani au fost
distorsionate sub presiunile directe sau indirecte ale bazei sociale"
Variante % Punctajul
nostru Max Min
acord total 9 4 4 1
acord partial 36 3
dezacord partial 26.2 2
dezacord total 10.1 1
nu stiu 15.7 0
Intrebare 8
Privind global la perioada ‘90- ’99, consideraţi ca procesul de susţinere a măsurilor de politică economică a fost făcut mai eficient prin:
Variante % Punctajul
nostru Max Min
cai mai degraba formale 61.4 1 2 1
cai mai degraba
informale 38.6 2
Intrebare 9
Cum apreciaţi performanţa comisiilor parlamentare a căror activitate este relevantă pentru politicile economice
Variante % Punctajul
nostru Max Min
eficienta 7.1 1 4 1
mai degraba eficienta 11.2 2
mai degraba ineficienta 44.2 3
ineficienta 30 4
nu stiu 7.5 0
Influenţa statului asupra economiei publice
în România şi Uniunea Europeană
Intrebare Punctaj 2005 Punctaj 2000 Max Min
Intrebare1 2.38 1.98 2 1
Intrebare2 3.68 4.60 5 1
Intrebare3 3.21 4.15 5 1
Intrebare4 1.63 1.20 2 1
Intrebare5 3.26 3.33 5 1
Intrebare6 3.28 3.58 5 1
Intrebare7 2.07 2.85 4 1
Intrebare8 1.39 1.75 2 1
Intrebare9 2.82 2.33 4 1
Total 23.71 25.75 34 9
Influenţa statului asupra economiei publice
în România şi Uniunea Europeană
IFI 2000_Romania
0.00
2.00
4.00
6.00Intrebare1
Intrebare2
Intrebare3
Intrebare4
Intrebare5Intrebare6
Intrebare7
Intrebare8
Intrebare9
IFI 2005 Romania
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00Intrebare1
Intrebare2
Intrebare3
Intrebare4
Intrebare5Intrebare6
Intrebare7
Intrebare8
Intrebare9
Dimensiunea sectorului
guvernamental-CP/PIB geo/time 1995A00 1996A00 1997A00 1998A00 1999A00 2000A00 2001A00 2002A00 2003A00 2004A00 2005A00 2006A00 2007A00 2008A00
AT 56.3 55.9 53.7 54.0 53.7 52.1 51.6 51.0 51.5 54.0 50.1 49.7 48.8 48.9
BE 52.2 52.5 51.2 50.4 50.2 49.1 49.2 49.8 51.1 49.4 52.2 48.6 48.4 50.0
BG 39.3 41.8 42.6 40.3 40.3 40.3 39.7 39.3 36.5 41.5 37.3
CH 35.0 35.3 35.5 35.8 34.3 35.1 34.8 36.2 36.4 35.9 35.3 33.5 32.2
CY 33.1 35.1 36.1 36.7 36.8 37.0 38.2 40.2 45.0 42.8 43.6 43.4 42.2 42.6
CZ 54.5 42.6 43.2 43.2 42.3 41.8 44.4 46.3 47.3 45.1 45.0 43.7 42.5 42.9
DE 54.8 49.3 48.4 48.0 48.1 45.1 47.6 48.1 48.5 47.1 46.8 45.4 43.7 43.7
DK 59.2 58.8 56.6 56.2 55.4 53.6 54.2 54.6 55.1 54.6 52.8 51.6 51.0 51.9
EE 41.3 39.5 37.4 39.2 40.1 36.1 34.8 35.8 34.8 34.0 33.6 34.0 34.8 39.9
ES 44.4 43.2 41.6 41.1 39.9 39.1 38.6 38.9 38.4 38.9 38.4 38.4 39.2 41.1
EU15 52.4 50.1 48.5 47.5 47.0 45.4 46.4 46.8 47.5 47.1 47.2 46.6 46.0 47.3
EU25 52.3 50.0 48.4 47.4 46.8 45.3 46.3 46.7 47.3 46.9 47.0 46.4 45.8 47.0
EU27 47.3 46.8 45.2 46.2 46.7 47.3 46.9 46.9 46.3 45.7 46.8
FI 61.5 59.9 56.2 52.6 51.5 48.3 47.8 48.8 50.1 50.1 50.3 48.7 47.3 49.0
FR 54.4 54.5 54.1 52.7 52.6 51.6 51.6 52.6 53.3 53.2 53.4 52.7 52.3 52.7
GR 45.7 44.1 44.9 44.3 44.4 46.7 45.3 45.1 44.7 45.4 43.8 42.9 44.4 48.3
HU 55.6 50.6 49.2 50.4 48.4 46.9 47.3 51.2 49.4 48.7 50.1 52.0 49.8 49.2
IE 41.1 39.1 36.7 34.5 34.1 31.3 33.2 33.5 33.2 33.5 33.7 34.2 36.2 42.0
IS 42.7 42.2 40.7 41.3 42.0 41.9 42.6 44.2 45.6 44.1 42.2 41.7 42.5 57.8
IT 52.5 52.5 50.3 49.2 48.2 46.2 48.0 47.4 48.3 47.7 48.2 48.7 47.9 48.7
LT 34.4 36.4 49.6 40.1 39.9 39.1 36.8 34.7 33.2 33.3 33.3 33.6 34.8 37.4
LU 39.7 41.1 40.7 41.1 39.2 37.6 38.1 41.5 41.8 42.6 41.5 38.3 36.2 37.7
LV 38.6 36.9 36.3 40.2 41.8 37.3 34.6 35.6 34.8 35.8 35.6 38.2 35.9 38.8
MT 39.7 42.6 42.9 43.0 43.0 41.0 43.1 43.2 47.8 45.7 44.9 43.7 42.5 45.0
NL 56.4 49.4 47.5 46.7 46.0 44.2 45.4 46.2 47.1 46.1 44.8 45.5 45.5 45.9
NO 50.9 48.5 46.8 49.1 47.7 42.3 44.1 47.1 48.2 45.4 42.1 40.5 40.9 39.9
PL 47.7 51.0 46.4 44.3 42.7 41.1 43.8 44.2 44.6 42.6 43.4 43.9 42.2 43.3
PT 43.4 44.1 43.2 42.8 43.2 43.1 44.4 44.3 45.5 46.5 47.6 46.3 45.8 46.0
RO 35.9 34.7 34.9 35.2 39.2 38.5 36.0 35.0 33.5 33.5 33.5 35.3 36.0 38.4
SE 65.1 63.0 60.9 58.8 58.6 55.6 55.5 56.7 57.0 55.6 55.2 54.1 52.5 53.1
SI 52.6 44.5 44.8 45.7 46.5 46.7 47.6 46.3 46.4 45.8 45.2 44.5 42.4 44.2
SK 48.6 53.7 49.0 45.8 48.1 52.2 44.5 45.0 40.1 37.6 38.0 36.9 34.4 34.8
UK 43.9 42.3 40.5 39.5 38.9 39.1 40.1 41.0 42.1 42.9 44.0 44.0 44.1 47.3
Rezultate (I)
Alesina, Alberto, and Romain Wacziarg. 1998. Openness, country
size and government. Journal of Public Economics 69(3): 305-321.
Rezultate (II) This paper documents a strong negative correlation between government size
and output volatility both for the OECD countries and across US states. This
correlation is robust to the inclusion of a large set of controls as well as to
alternative methods of detrending and estimation. In the international sample, a
one percentage point increase in government spending relative to GDP reduces
output volatility by eight basis points. Whereas in the US states the reduction in
volatility is signicantly larger ranging from thirteen to forty basis points.
Fatas, A; Mihov, I., Government size and automatic stabilizers, Journal of
International Economic, Vol.55, Issue 1, October 2001
Rezultate We analyze the effects of governmentsize on output variability in the context of
a RBC model in which governmentsize is parameterized by the income tax rate
and the share of government purchases in output. The model implies that: (i)
income taxes are destabilizing, and (ii) for most specifications considered,
government purchases are stabilizing. We compare those predictions with the
results of simple cross-country regressions using data for 22 OECD countries.
The estimated relationship between empirical indicators of governmentsize and
measures of GDP variability appears far stronger than the model predicts, and
often has the opposite sign.
Gali, J., Government size and macroeconomic stability, European Economic
Review, Vol.38, Issue 1, January 1994
Studiu: Curba Armey
http://webharvest.gov/congress110th/20081127074950/http://www.hous
e.gov/jec/growth/govtsize/govtsize.pdf
Studiu: Legea Wagner (I)
Legea Wagner (II) Modalităţi de dimensionare a sectorului public Variabila
dependentă
Variabila independentă Forme econometrice de exprimare a
legii Wagner
1.cheltuieli publice în preţuri curente
2.cheltuieli public, inclusiv transferuri, în preţuri
curente
3.cheltuieli publice în preţuri constante
4.cheltuieli publice, inclusiv transferuri în preţuri
constante
5.cheltuieli publice de consum în preţuri curente
6.cheltuieli publice de consum în preţuri constante
7.1-cheltuielile pentru apărare naţională
8.2-cheltuielile pentru apărare naţională
9.3-cheltuielile pentru apărare naţională
10.4-cheltuielile pentru apărare naţională
11.5-cheltuielile pentru apărare naţională
12.6-cheltuielile pentru apărare naţională
13.cheltuielile publice ale administraţiei centrale
14.cheltuielile publice de capital în preţuri
constante
1.CP
2.CP/PIB
3.CP/POP
1.PIB
2.PIB/POP
3.variabila temporală (t)
4.POP
5.proporţia din PIB generată în sectorul
manufacturier
6.proporţia din PIB generată în sectorul
primar
7.populaţia din zonele urbane
8.venitul permanent
9.preţurile relative ale CP
10.abaterea cererii curente de la nivelul
normal
11.consumul total de energie per capita
(din sectorul comercial)
12.(Export+Import)/PIB
13.curs de schimb/oferta de monedă
1.CP=f(PIB)
2.CP/PIB=f(PIB)
3. CP/PIB=f(PIB/POP)
4.CP= f(PIB/POP)
5.CP/POP= f(PIB/POP)
6.CP=f(PIB,t)
7.CP=f(ΔPIB)
8. CP/POP= f(Δ(PIB/POP))
9.CP=A*PIBβ
10.[(CP-1)/λ]=α+β[PIBλ-1)/λ]
11.lnCP=a+blnPIB+(1-b)lnPOP
12ln(CP/PIB)=α+βlnPIB+(1-β)lnPOP
Sursa: Scot şi Peacock (1998)
top related