Frumosul. Istoria unui concept - cdn4.libris.ro. Istoria unui... · inceputul tuturor lucrurilor, desdvdryireo lor rdm6-ndnd decodei co formd ideold ,,modelqtoore o efectelor cosmice"
Post on 13-Sep-2018
249 Views
Preview:
Transcript
Copert6: tonuf Ardeteanu-Paici ANDRA PANDURUTehnoredqctorz Rodico Boacd
@ 2016 Editura Paideia
Pia{a Unirii nr. 1, sector 3
Bucureqti, Rom6nia
tel.: 021.316.82.10e-mail: office @paideia.ro
www.paideia.rowww.cadourialese.ro
Lucrare apdrutd cu spriiinul KaRo Seruicii de
Asigurore - Broher de asigurore-reosigurare
Frumosul
lstoriq unui concept.-€O-.-BOs--O=-
rsBN 978-606-7 48-126-6 pnldela
ingrijitd de Leonordo Amoroso, Riv.di est. 3/
1996
Gqrelli, Giqnluco, recenzi elo Ponseri sul'imitozlone
de l.l.Winchelmonn, Riv. diestetico 44-4512'
311993
Gill, Christopher, recenzie la lmage of Excellence:
Ptatol Critique of the Arts de Christopher
lonowoy, B.t.A. 37 I 411997
Griffero, Tonino, recenzie ls La bellezzade Stefono
Zecchi, Riv. diestetico 381211991
Hymon, lohn, recenzielo Art ond Representatlott
de lohn Willots, B.t.A. 39 1211999
Lyos, Colin, recenzie la Reol Beou4z de Eddy M.
Zemqch, B.l.A. 381 4 11997
McAldoo, Nich, recenzielo The Aesthetic Attitudede Dovid E.W. Fenner B.t.A.371411997
Schqlow, Frqnh, recenzie la Systematic Aesthetics
de Richord Dien Winfield, B.r.A. 3913h9e9
Soetje, Eleno, recenzie lo Fenomenologie e
i nterp ret ozrbn ede E. N icoletti Riv. di estet lco
381211991
Stellq, Glorio, recenzie lo Lo spirituole nell'artede
W. Kondinshy, Riv.di estetico 44'4s12-311993
338
Cuprins
lntroducere ....................5
PARTEA l. Evolulio conceptuluide frumosin estetico europeond ............... fl
Frumosul in conceplio gdnditorilor qntici...... t3Perioqdo preesteticd q frumosului ............ t3Plqton .....................16Aristotel .................34P1otin.......... ............4o
Frumosul lo crestini ......................... 5lConceptul de frumos in Reno;tere............ 64
Mqreq dilemd q secolelor qlXVll-leq
;i ol XVlll-leq ................... ...........79lmportonlo Fronlei tn gdndireqeuropeond. .,...,,,,..79Aportul gdndirii engleze in opreciereofrumosului. ............92Conceptul de frumos in gdndireqgermond prehontiond ...........1O2indep6rtoreq de uecheq inlelegereo frumosu|ui.................... ........... ll3Frumosul urmdrit din perupectivosistemelor filosofice posthontiene ............. 125
1 Modificdrile conceptutui de frumos
I in secotulqlXlX-leo... ..............134I
I
Ii gss
Permonenld ;i obsenfd in obordoreoconceptului de frumos
PARTEA o ll-q. Despre dihotomio,,frumos noturol - frumos ortitic"
Frumosultn nqturd ;itn ortd lo vechii greci .....
Plqton gi predecesorii sdi ...........
AristotelPlotin
Roportul intre frumosul nqturo ;i cel ortisticin conceplio creltind
Arto ;i nqturq in Renoltere ............................ 2O9
Debutu I superioritdlii frumosu lui ortistic .... 226Clqsic, neoclqsic ;i boroc .,,..,.24o
Greciq onticd - model qlesteticii
149
germone
17s
177
177
18s
192
247
253lmmonuelKqntConcepliile germone posthontiene......... 263
Situolii semnificotive intdlnite in secolulqlXlX-leq ............27s
Ezitdrile secolului XX................ ....286
Concluzii ..i.....o.,...,,,*, ....................299
Note - porteo I
Bibliosrofie
340
Frumosul in concepliogdnditorilor ontici
Perioodo preesteticd q frumosului
in Antichitote nu existd o romurd specificddedicqtd experienlei frumosului co otitudinedistinctd, dor existd o serie de preocupdri core vorfoce din filosofiq lui Pitogoro ;i o lui ploton oodevdrotd esteticd.
Lo inceput frumosul este privit co o proprietoteconlinutd in obiect, ceeo ce preocupd este fru-museleo exterioord. Frumos este ceeo ce vedem,este ceeo ce ne opore in folo ochilor. Este o frumu-sele exterioord cqre se poote referi lo culoqre,formd, expresie sou morold. Hesiod descrie frumu-seleo feminind co pe un holon hohon - un rdufrumos, relolio frumos-bine nefiind incd definitd.Aceostd frumusele este delimitotd de linio ondu-lotd, de o linie core rdspunde mi;cdrilor noturoleole ochiului. Este linio cu core grecii sunt obi;nuifi,vecindtoteq mdrii fiind ceo cqre-i influenleozd -o linie frumoosd pe cqre o vom reintdlni mult mqitdrziu lo Hogorth. Pentru Homer, co gi pentruHesiod, surso frumosului este noturo, dor docdHesiod qre cq surs6 corpul feminin in descriereofrumosului, pentru Homer sursq este frumuseleomosculind. !i ostfel, o dotd cu descriereo pe corei-o foce Homer lui Ahile, osistdm lo nostereo
t3
protoesteticii. Fumuseleo mqsculind este insotitd
oproope intotdequno de forfd ;i bundtote - Ahile
este un om frumos, dor ;i puternic 9i curojos' Fru-
museleo mosculind elte osociotd cu bundtoteo'
halos con\ine pe l6ngd frumos, binele ;i utilul' ror
fiind trotote seporot de eticd sou metofizicd'
Hesiod o intrevdzut roportul bine-frumos' o luot
in considerore binele co echivolent ol utilului' Se
intrevede osllel kalocogathia, conceptul ontic
incepe sd opord lo Sofocle, Antigono fiind incor-
noreo lui. Binele 9i frumosul sunt omdndoud
obiecte ole dorinlei, ole nostolgiei' Odotd cu oso-
ciereq celor doud noliuni opore;i primo qntinomie
intre bine ;i frumos, docd binele este mediot;i util
(primo occepliune o cuvdntului ,,bine" lo greci
fiind utilul), frumosul este imediot, unic'
in cele trei mori ;coli lirice - eroicd, eroticd ;i
elegiqcd - frumuseleo morold iq locul frumuselii
corporole, treptot fdcdndu-;i oporilio ;i frumu-
seleo spirituold. Frumuseleo individuolizqtd se
interiorizeoz6 9i se spirituolizeozd, qsistdm lo mo-
mentul deplqsdrii interesului dinspre frumuseleo
exterioord spre ceo interioord, o9o i;i foce loc
identitoteo frumos-bine. Evolulio conceptului vo
ove<I rezononld in diqlogurile lui Plqton' in
Bonchetul in sPeciol.
Filosofio infinitului o $colii din Milet, completotd
de sistemul metofizic bozot pe elemente ol fcolii
ioniene (cu principiile sole primore: op6' pdmdnt'
cer, foc), oldturi de deplosoreo preocupdrii de lo
frumosul exterior spre cel interior, creeozd premi-
sele oporiliei concepliilor pitogoreico-plotonice'
Cu o vio!6 descrisd moicurdnd imoginord decdt
reqld, cu o educolie intelectuold oxot6 pe mote-
moticd (educolie de origine egipteond potrivit lui
Herodot), cu trei trqtote qutentice Despre
14
educoliq Despre politicd, Despre noturdcare neporvin prin intermediori ;i despre core,,unii lipsilide seriozitote" (2) insistd cd nu or fi existot, fqlsesou folsificote, oricum cu o situolie incertd, igi focecporilio Pitogoro ;i o dotd cu el o intreogd gcooldcqre uo influenlo evolulio filosofiei, implicit pe ceoo esteticii. intreogo filosofie o lui pitogoro este oesteticd, numdrul std lo bozq o tot ceeo ce existd,nqturo fiind determinotd de proporlii numerice ;ide legi rofionole. in conceplio lui pitogoro, num6rinseqmnd lucru cu o existenld reqld. Este perioodode glorie o formolismului, in core numdrul ;imdsuro sunt nipte obstroclii rofinote ;i rotionole,totuleste fdcut din numdr, dor prototipurico ldeitelui Plqton nu ;i-ou fdcut incd oporifio. Nqturolucreozd dupd numdr, odicd dupd mdsuri deter,minote, in qcord cu mqxims core ne-o rdmos delo Pitogoro: ,,prin orice mijloc se cuvine sd olungdm(...) lipso de mdsurd". Tot ceeq ce este mdsurd ;iormonie se dotoreozd roliunii, inteligenleisi viefii.Pitogoro considerd cd existd trei cotegorii demnede cercetot - primo cotegorie - ceeq ce este nobil1i frumos, o douo cotegorie - ceeo ce este folositorvielii ;i o q treiq - ceeo ce este pldcut (fiind vorbode pldceri in ocord cu qrmoniile muzicole). Aporeqici o esteticd virtuold, lqtentd, un fel de misticdgtiinlificd in core muzicq gi motemotico sunt strdnslegote.
Pitogoro conferd pentru primo dot6 numelede cosmos universului co ormonie ,,noturo in cos-mos ormonic se imbindu (a). Totul este qrmonie,ior ormonio inseqmnd unitqte in vorietote ;i ocor-dul celor discordonte, Io fel ;i suftetul ,,este un ocordormonic" (+). Philoloos pune in evidentd foptulcd ,doctrino lui considerd cd toote se intdmpld cunecesitote ti prin ormonie,,(5). Armonio este formq
t5
prin core se octuqlizeozd legeo couzolitdtii, in timp
ce principiul determinist imqnent este necesitoteo'
Armonio o fost necesqrd pentru reolizoreo cosmo-
sului, ,,cosmosul se desdvdr;elte co Unu prin ocor-
dul controriilor" (o). in qcest fel Pitqgoro ontici-
peozd noliuneo de univers. Unu, monqdq, este
inceputul tuturor lucrurilor, desdvdryireo lor rdm6-
ndnd decodei co formd ideold ,,modelqtoore o
efectelor cosmice" (7), temelio universului' Dedus
din rolionomente motemotice, orientot spre
contemploreo nqturii universului, logosul ore cu
noturo o onumitd ofinitote ,,in virtuteo princi-
piului noturol cd similorul este perceput de similor"
(8). 5i ostfel obstroclio se estetizeqzd'
Modificote sou nu, o porte din concepliile lui
Pitqgoro vor fi reintdlnite lo Plqton prin: 1) for-
molism, numdr ;i mdsurd, figurile ;i perfecliunile
geometrice (influenld evident6 in Timoios),2) teo-
rio sufletului qrmonic core lq Ploton io o formd
morold, 3) teorio ideilor ;i splendooreo modelelor'
4) porticiporeo ;i imitoreo numerelor de cdtre
lucruri.
Ploton
Lo polul opus formolismului pitogoreic std fru-
mosul ontiformolist ql lui Socrqte. El orienteozd
frumosul spre perfect 1i finol, printr-o metodd core
este oproope o metodd sociologicd o testelor - o
metodd o olegerii 1i o stotisticii din moment ce
,,olegem ;i votdm" (9). Neldsdnd nimic scris, viologi opero ii pot fi reconstituite dotoritd diologurilor
lui Plqton. Socrotismul este identificot cu ploto-
nismul din couzo personolitdtii lui Socrote ;i oinvdldturilor lui cunoscute prin mdrturio unor dis-
cipoli co Ploton ;i Xenofon, motiv pentru core
l6
onolizq diologurilor oferd implicit ;i o onolizd oconcepliilor lui Socrqte, co interlocutor constqntintdlnit pe porcursul diologurilor.
Cele doudzeci ;i opt de diologuri, operd scrisdde Ploton gi pdstrotd, sunt tronsmise prin copiigrecqti gi lotine. Copiile grecqti cele moi vechidoteozd din secolulollX,leo bizqntin, celein limbqlqtind fiind mult moi tdrzii.
Plqton nu o scris o esteticd, dor intreogo sometofizicd este o estetic6. Frumosul core inseomndproporlie, ritm, qrmonie, este o frumusele inruditdcu roliuneo ;i core poqte fiinleleosd de c6tre eo.Aceostd conceplie o lui ploton domind intreogoesteticd greocd. Odqtd cu interiorizoreo frumuseliiexterioore opore ceeo ce vo domino plotonismul;i metofizico europeond: existenlo dedublotd, pede o porte lumeq inteligibilului, o spiritului, osuprosensibilului, o ideilor eterne, orhetipuri o totceeo ce existd, o lume core poote fi inleleosd doorprin rofiune, ;i o o douq lume - ceo q sensibilului,o oporenlelor, o obiectelor concrete perceputeprin intermediul simfurilor. Specificd lui ploton esteorientoreo spre lumeo suprosensibild, spre o cunoor-tere prin gdndire o ceeq ce este in sine qi pentrusine. Filosofio luivq oveo o importontd influenldosupro epocilor ulterioore, dupd cum considero;iHegel. Conceptul de frumos opore intr-un numdrmore de diologuri, dor nu existd in conceplio luiPloton o semnificolie unicd, vorietoteo losd locdisponibilitdlii pentru diverse tipuri de discurs.Pentru primo dqtd in istorio gdndirii, noliuneo defrumos otinge o dimensiune filosoficd. plotonsubstonfiolizeozd colitoteo, Frumosul in sine estetotdequno frumos, este frumos cq idee; identifi-coreo frumosului cu obiectut (pe porcursul diologu-rilor) nefiind decdt o concesie core fociliteqzd
l7
top related