Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie · laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea rezolvării problemelor practice. Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare
Post on 28-Dec-2019
10 Views
Preview:
Transcript
Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie
FIȘELE DISCIPLINELOR – ANUL III
INFORMATICĂ
2018-2019
2
3
1. Planul de învăţământ – anul III – 2018-2019
4
2. Fişele disciplinelor
5
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inteligențǎ artificialǎ
2.2.Codul disciplinei INF.DS.15
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Popescu Bodorin Nicolaie
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Popescu Bodorin Nicolaie, specialist Moloiu
Alexandra
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logicǎ computaționalǎ, Fundamentele programării, Structuri de date, Probabilităţi şi
statistică, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Tehnici avansate de
programare 4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor; software necesar: SWI
Prolog, SWI Prolog Editor, RStudio.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
6
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea conceptelor inteligenţei artificiale, a principiilor,
metodelor și tehnicilor de rezolvare a problemelor specifice
domeniului.
7.2. Obiectivele specifice Formarea abilității de recunoaștere a problemelor specifice
inteligenţei artificiale, a mecanismelor de raţionare şi reprezentare
adecvate rezolvării acestora. Realizarea unor implementări specifice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni fundamentale. Reprezentarea problemelor prin spațiul
stărilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Strategii de căutare: căutare în adâncime, adâncire iterativă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Strategii de căutare: căutarea în lățime, analiza tehnicilor de
căutare de bază
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Strategii de căutare bazate pe euristici, căutare best-first,
algoritmul A*
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Reducerea problemelor, grafuri AND/OR (reprezentări,
exemple, proceduri de căutare)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Sistemele expert (funcții, structură, reprezentarea
cunoştinţelor, implementări, incertitudine)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Principiul minmax, implementare eficientă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Învățare supervizată, tipuri de probleme, algoritmi (regresie
lineară, regresie logistică, Bayes, KNN)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Învățare nesupervizată, tipuri de probleme, algoritmi
(clusterizare, reducerea dimensionalității, deep learning)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Rețele neurale: definiție, clasificare, propagare înapoi,
specificarea rețelelor neurale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Folosirea rețelelor neurale în învățarea automată Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Aplicații ale inteligenței artificiale, studii de caz: robotică,
înțelegerea textului, informatică medicală, „minerit” audio, în
baze de date, imagistică
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995
3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Operații pe structuri de date (liste, arbori binari, grafuri) Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Implementarea strategiilor de căutare în adâncime, în lățime Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Căutare best-first, tipuri de probleme Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Căutare best first AND/OR Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Recapitulare R. Prezentarea pachetelor de rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Principiul minmax, implementare eficientă Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Reprezentarea cunoştinţelor şi sistemele expert Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Elemente de învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Învățare folosind rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Comunicare, percepție, acțiune Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului Validare, discuții 2h Bibliografie
1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995
3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice domeniului, și identificării
tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligenței artificiale. Domeniul inteligenței artificiale este
extrem de actual. Probleme din tot mai multe domenii își găsesc rezolvarea prin tehnici specifice
inteligenței artificiale. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de
prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
rezultatelor teoretice în identificarea de probleme
specifice și a soluțiilor adecvate
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea
rezolvării problemelor practice. Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare
scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului.
• Capacitatea de identificare a problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială și
8
propunerea de soluții adecvate, folosind metodele și tehnici specifice domeniului.
• Capacitatea de implementare și utilizare a tehnicilor elementare, folosind Prolog și R
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
9
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode avansate de programare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.16
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Georgescu Horia
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Georgescu Horia
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,
Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
10
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Descrierea conceptelor și principiilor programării distribuită și a unor algoritmi
avansați. 7.2. Obiectivele specifice Implementarea în Java a principiilor programării distribuite și a algoritmilor
menționați.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în tehnologia sistemelor
distribuite. Introducere în Map-Reduce
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
2. Hadoop. Spark Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Programare client-server. Introducere în
Socket-uri. Serializare / deserializare
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
4. Remote Method Invocation. Socket-uri
multicast
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
5. Modelul publicare-subscriere. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 6. Modelul SPMD (Single Program Multiple
Data)
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
7. Comunicare P2P Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 8. Ordonarea mesajelor și deadlock Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 9. Comunicări non-blocante. Comunicări
colective
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
10. Procese și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 11. Servere cu multithread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 12. MPI și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 13. Actori distribuiți Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 14. Programare distribuită reactivă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Implementarea algoritmului de analiză a
hiperlegăturilor (page rank) folosind Spark
Problematizare, discuții, implementare 6h
2. Implementarea unui server de fișiere
folosind socket-uri
Problematizare, discuții, implementare 6h
3. Înmulțirea matricilor distribuite folosind
MPI
Problematizare, discuții, implementare 4h
4. Server de fișiere paralel folosind threaduri
multiple și socket-uri
Problematizare, discuții, implementare 10h
11
5. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Programarea distribuită permite dezvoltatorilor să folosească mai multe noduri într-un centru de date pentru
a crește debitul și/sau a reduce latența aplicațiilor. Principiile de bază și modalitățile de implemetare studiate
creează premizele adaptării facile a absolvenților la alte medii de lucru în programarea distribuită pe care le-
ar putea întâlni (ex. Scala, C++). De asemenea, tematica abordată este în concordanţă cu programul de
studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de
masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a locului și rolului lor în situații practice Evaluare parţială 20%
10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în
curs.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
12
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Inginerie software
2.2.Codul disciplinei INF.DS.17
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Defta Luminita
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Defta Luminita
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte 4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
en
ţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
13
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente.
• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de
limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin
semantic şi sintactic.
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente,
într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de
proiectare date.
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare
(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de
bază.
• Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, conceptelor şi a metodologiilor de dezvoltare a
aplicaţiilor.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să
dezvolte aplicaţii software ample, utilizând metodologii moderne de
dezvoltare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Medii de dezvoltare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 6. Programare orientată pe obiecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Programare bazată pe componente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 8. Programare bazată pe aspecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 10. Planificarea proiectelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie
1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,
2003
2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented
Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004
3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003
4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing
Code, Addison-Wesley Professional, 2002
5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004
14
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie
1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,
2003
2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented
Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004
3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003
4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing
Code, Addison-Wesley Professional, 2002
5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe.
Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, urmând
metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
acestora pe exemple tipice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice. Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil să utilizeze metodologii de dezvoltare, concepere și modelare de aplicaţii
complexe.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
15
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de gesiune a bazelor de date
2.2.Codul disciplinei INF.DS.18
2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta Magdalena 2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta Magdalena 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână
4 din care: 3.2.curs
2 3.3.Lucrări practice /
laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6. Lucrări practice /
laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Baze de date 4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle. 5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice
Proiectarea și gestiunea bazelor de date
16
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor de proiectare şi exploatare a sistemelor de
gestiune a bazelor de date. 7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi în: dezvoltare de modele,
operare cu relaţii, reprezentări, dezvoltare, proiectare şi implementare
de interogări, implementare de sisteme de securitate specifice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Componente ale SGBD.
Funcţiile SGBD. Avantaje şi dezavantaje
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
2. Structuri de baze de date client - server
- Redundanţa datelor în aplicaţiile client-server
- Comparaţie între formatele bazelor de date client - server
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
3. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
4. Abordări moderne în colectarea şi structurarea datelor
- Introducere în programare orientată pe obiect Oracle
- Aplicaţii de nivel înalt de dezvoltare ale SGBD
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
5. Tranzacţii standard în aplicaţii SGBD client - server Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
6. Proiectarea aplicaţiilor client - server orientate pe servicii Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
7. Scalabilitatea informaţiilor
- Tehnici de extragere a informaţiilor în aplicaţii client - server
- Tehnici de extragere a informaţiilor prin metoda JOIN
- Tipuri de JOIN utilizate în extragerea datelor
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
8. Limbajul PL/SQL
- Blocuri PL/SQL
- Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,
WHILE, LOOP)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
9. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
10. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
11. Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor
- Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite
- Secvenţe (Sequence)
- Sinonime (Synonym)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc.,
pachete utilizator)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
13. Cod SQL dinamic Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
17
14. Tehnici de refacere a bazelor de date Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz 2h
Bibliografie
1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –
aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,
ştergere tabele
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
1
Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)
aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări.
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
2 Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,
HAVING). Funcţii de grup. Subinterogări.
Comanda SELECT – clauze JOIN
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
4
Limbajul PL/SQL. Exemple și aplicații practice. Blocuri PL/SQL,
comenzi PL/SQL
Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii
Declanşatoare (trigger) PL/SQL – aplicaţii
Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor. Tratarea
interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
6
Secvenţe (Sequence)
Sinonime (Synonym)
Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
8
Cod SQL dinamic
Programare PL/SQL pe obiecte
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
10 Tehnici de refacere a bazelor de date Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
12 Bibliografie
1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
8.3 Proiect Metode de predare Observaţii
Alegerea unei teme pentru proiect
Studii de caz,
problematizare Săptămâna
3 Specificații pentru proiect Studii de caz,
problematizare Săptămâna
5 Design general proiect Studii de caz,
problematizare Săptămâna
7 Design detaliat proiect
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
9 Punerea în aplicare Exemple, studii de caz, Săptămâna
18
problematizare, validare 11 Verificare și validare
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare Săptămâna
13 Prezentare proiect Validare Săptămâna
14 Bibliografie
1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cunoaşterea unui SGBD este valorificată în majoritatea domeniilor de activitate. Posibilităţi de angajare
sunt atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel internaţional.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
acestora: definiții, enunțuri, abilitatea de a da
contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Capacitatea de a proiecta un SGBD.
• Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate.
• Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizând Oracle şi PL/SQL.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
19
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programare paralelă, concurentă și distribuită
2.2.Codul disciplinei INF.DS.19
2.3.Titularul activităţilor de curs Conf.. univ. dr. Zaharescu Eugen
2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf.. univ. dr. Zaharescu Eugen
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,
Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
20
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Descrierea conceptelor teoretice referitoare la programarea paralelă, concurentă
și distribuită și utilizarea lor. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea în Java a principiilor programării paralele, concurente și distribuite.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Elemente fundamentale despre paralelismul taskurilor.
Paralelism în Java. Crearea și terminarea taskurilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Modele teoretice de calcul pe grafuri și proprietățile
programelor cu taskuri paralele (work, span, paralelism ideal,
accelerarea paralelismului, legea Amdahl)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. API-uri Java pentru paralelizarea taskurilor. Cadrul Fork/Join Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Accelerarea execuției buclelor prin folosirea paralelismului.
Folosirea API-urilor Java. Gruparea și trunchierea iterațiilor
paralele
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Sincronizarea fluxului de date. Paralelism „pipeline” Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Concepte fundamentale și principiile programării concurente Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Fire de execuție. Blocări structurate, blocări nestructurate.
Cina filosofilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Secțiuni critice. Izolare bazată pe obiecte (monitoare).
Variabile atomice. Moduri de acces read/write
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Actori. Algoritmul ciurului lui Eratostene. Problema
producător-consumator. Problema mărginirii buffer-ului
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Structuri de date concurente. Concurență optimistă. Cozi
concurente. Linearizare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Concepte fundamentale și principiile programării distribuite.
Paradigma MapReduce
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Programare client-server. Socket-uri. Serializare. RMI Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Transmiterea mesajelor. SPMD. Comunicare P2P.
Comunicări neblocante. Comunicări colective
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Combinarea distribuirii și a firelor de execuție multiple Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
21
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Programare paralelă în Java. Crearea și terminarea taskurilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind Fork/Join Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind taskuri recursive.
Procesarea paralelă a listelor folosind Java stream
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Paralelizarea înmulțirii matricilor folosind paralelizarea
buclelor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Optimizarea aplicațiilor de paralelizare a fluxului de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Blocări și sincronizări Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Izolare globală și izolare bazată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Ciurul lui Eratostene folosind paralelismul actorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Paralelizarea algoritmului de minimum spanning tree Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Hadoop și Spark Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Server de fișiere folosind socket-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Înmulțirea matricilor în MPI Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Server de fișiere folosind fire multiple de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conceptele și tehnicile abordate reprezintă fundamentul aplicațiilor software din multe domenii, de la
cercetare biomedicală la servicii financiare, pentru o gamă largă de platforme, de la dispozitive mobile la
servere de cloud computing. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi
de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a locului și rolului lor în situații practice Evaluare parţială 20%
10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în
curs.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
22
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Securitate informatică
2.2.Codul disciplinei INF.DF.17
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Iorga Benedictos
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării, Sisteme de operare,
Rețele de calculatoare, Coduri și criptografie
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
23
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor și instrumentelor de
dezvoltare și gestiune a sistemelor informatice sigure. Formarea deprinderilor
de securizare a informației, accesului la informație, autorizare a accesului. 7.2. Obiectivele specifice • Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securității informației în
sisteme de calcul și rețele de calculatoare.
• Proiectarea, implementarea și evaluarea unor componente de securitate ale
sistemelor de calcul.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Atacuri, politici și mecanisme, asigurare, aspecte
operaționale, aspecte umane. Fundamentele securității
informației: modele de securitate și principalele rezultate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Politici de securitate. Confidențialitate, integritate, protecția
datelor personale, autentificare, încredere
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Protocoale de autentificare. Parole. Aspecte biometrice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Protocoale de autentificare. Chei simetrice, Chei publice,
etichetare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Autorizarea accesului. Matricea de control a accesului.
Modele de securitate multinivel
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Securitatea rețelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ:
mail server, WWW server, DNS server, log server
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Securitatea rețelelor de calculatoare. Network flooding,
Intermediate hosts, CP state and memory allocations
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate
Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate
Internet (SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Vulnerabilități software. Buffer overflow. Race conditions Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Vulnerabilități software. Tehnici de programare a aplicațiilor
sigure
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Malware. Viruși, viermi, troieni, etc. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Malware. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Protecția programelor. Aspecte legale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security
Flaws, Wiley, 2011
24
2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005
3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC
World, Prentice Hall,
4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006
5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005
6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000
7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005
8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-
Hill Osborne Media, 2007
9. Online references:
http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,
http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,
SANS, http://www.sans.org/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea unei politici de securitate în reîea Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Testarea securității unui sistem de operare Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de
operare (Windows/Linux) I
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de
operare (Windows/Linux) II
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor I Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor II Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Instalarea şi configurarea firewallului Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Configurarea unei reţele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Tipuri de atacuri informatice. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații I Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații II Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie
1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security
Flaws, Wiley, 2011
2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005
3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC
World, Prentice Hall,
4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006
5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005
6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000
7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005
8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-
Hill Osborne Media, 2007
9. Online references:
http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,
http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,
SANS, http://www.sans.org/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
25
străinătate (Princeton University http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/, San Jose State University, http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html,
Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html), şi permite absolvenţilor să
urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
- studentul este capabil să securizeze un sistem de operare
- studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software
- studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure
- studentul este capabil să identifice, să elimine și să recupereze un sistem infectat cu malware
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
26
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea lucrării de licență
2.2.Codul disciplinei INF.DF.19
2.3.Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta
2.4.Titularul activităţilor de seminar Conf. Univ. dr. Iacob Nicoleta, Lector univ. dr. Defta
Luminita, Lector univ.dr. Stefan Cristian
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână
3 din care: 3.2.curs
0 3.3.Lucrări
practice/laborator 0/3
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42
din care: 3.5.curs 0
3.6. Lucrări practice
/laborator 0/42
Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 42 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 70 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 158 3.8.Total ore pe semestru 200 3.9.Număr de credite 8
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Conform temei alese.
4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
27
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind
tema aleasă.
• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a
proiectelor software.
• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a
tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și
validării proiectului.
7.2. Obiectivele specifice • Elaborarea unei lucrări de licență care să demonstreze
competențele acumulate pe parcursul anilor de studiu.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii - Bibliografie
-
8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii 1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere
- Booking
2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora
3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness
4. Analiză cerere a pieței
5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical
6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea
aeroportului Henri Coandă
7. Proiectarea unui site de tutoriale web
8. Programare grafică. Aplicație în educație
9. Auditarea unei baze de date
10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle
11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de
mediu
12. Prism-android puzzle
13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice
14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială
15. Joc PC
16. Aplicație web pentru comerț electronic
17. Crearea unei aplicații de tip CRM
28
18. Joc în C++
19. Istoria BMW
20. Tehnologii open source pentru Elearning
21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de
service IT
22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,
aplicate pe un game server
23. Star-wars: Un mini wiki
24. Online voting
25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații
26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la
implementare
27. Blockchain în sistemul medical
28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul
Ravage
29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse
30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației
31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților
32. Metoda Monte Carlo. Aplicații
33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini
34. Cloud management cu Python și Django
35. Creare magazin online și baza de date
36. Proiectarea unui site de socializare
37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar
38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare
39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto
Bibliografie
1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,
http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf
2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007
6. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
7. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,
http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf
8. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,
http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta
11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,
http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-
2016/ghid_redactare.pdf
12. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă
29
studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea
unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente
esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice
domeniului informatic în cadrul companiilor.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs 10.5.Seminar / laborator 10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor corectă în elaborarea lucrării de
licență, pentru punerea în evidență a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
30
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea jocurilor pe calculator
2.2.Codul disciplinei INF.DS.20
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector Dr. Averian Alexandru
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector Dr. Averian Alexandru
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor
WEB, Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
31
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare și a
mediilor de dezvoltare pentru realizarea jocurilor.
• Elaborarea unor jocuri interactive. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a
principiilor de funcţionare jocurilor interactive.
• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor
paradigme de programare, pe evenimente, pe obiecte.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze
jocuri interactive simple.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în programarea jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Medii de dezvoltare a jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Proiectarea jocurilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Object component model - COM Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Jocuri DirectX Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Interacţiune TouchScreen Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Programare client/Server Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Instant messaging Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Jocuri distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Evenimente asincrone in web Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Jocuri în java Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Jocuri pentru sisteme mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
• Polinger A., Developing Microsoft Media Foundation Applications, O’ Reilly, 2011
• Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998
• Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J. M., Design Patterns: Elements of Reusable Object-
Oriented Software, Addison- Wesley, 1995
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Jocuri in Win32 Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Aplicaţii DirectX Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. TouchScreen Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Programare client/Server Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Instant messaging Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Jocuri distribuite Exemple, aplicaţii, teme 2h
32
8. Sisteme Instant Messenger Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Jocuri pentru WindowsStore Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Jocuri web: HTML5/CSS3 Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Evenimente asincrone in web Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Jocuri în Java Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Jocuri pentru sisteme mobile Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare proiect Discuții, problematizare, validare 2h
Bibliografie
1. Polinger A., Developing Microsoft Media Foundation Applications, O’ Reilly, 2011
2. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1998
3. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J. M., Design Patterns: Elements of Reusable Object-
Oriented Software, Addison- Wesley, 1995
4. Eckel B., Thinking in Java (4th ed.), Prentice Hall, 2006
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare jocurilor pe sisteme de operare Windows, Windows Phone,
Android.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să creeze jocuri simple pe platforma Windows, Windows Phone, Android
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
33
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Modelare și simulare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.21
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore, Conf. Univ. dr. Ioan Rodica
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore, Conf. Univ. dr. Ioan Rodica
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică 4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
34
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Cursul are drept scop familiarizarea studenților cu statisticile aplicate și
introducerea în sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare și grafică de
nivel înalt pentru analize statistice.
7.2. Obiectivele specifice La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să definească termeni și să
demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se intenționează ca
studentul să știe cum să rezolve probleme aplicative folosind cele mai bune
tehnici și metode prezentate în curs și laborator: instrumente de programare în
R, statistici descriptive, funcții și proceduri de grafică în R.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: noțiuni de bază, spațiul de lucru, date de
intrare și ieșire, pachete
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de
ieșire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare, lucrul cu
seturi de date de mari dimensiuni
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Crearea unui set de date: înțelegerea noțiunilor de seturi de
date. Structuri de date: vectori, matrice, tablouri, liste
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Crearea unui set de date: date de intrare, introducerea datelor
de la tastatură, importul datelor dintr-un fișier text delimitat,
importul datelor din Excel, importul datelor din XML,
webscraping
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Noțiuni de bază cu grafice: lucrul cu grafice, parametri
grafici, simboluri și linii, culori, caracteristici de text
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Noțiuni de bază cu grafice: adăugarea de text, axe
personalizate, legende, titluri, axe, linii de referință, adnotări
text. Combinarea de grafice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Noțiuni de gestionare a datelor: crearea de noi variabile.
Variabile de înregistrare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Noțiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor,
valori lipsă, valori de date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Noțiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor;
fuzionarea de seturi de date.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcții numerice și caractere, funcții matematice, funcții statistice,
funcții de probabilitate, funcții de caractere. Alte funcții utile,
aplicarea funcțiilor la matrice și la structuri de date. O soluție
pentru abordarea de gestionare a datelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Date de management avansate: flux control, executarea
condiționată. Utilizarea funcțiilor definite, agregare și
restructurare.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
35
12. Statistici de populații finite: populații finite complexe. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor,
statistici multivariate.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006
2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007
4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004
5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983
6. ***R-project home page, http://www.r-project.org/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de
date, tipuri de R – obiecte
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Introducere în R: utilizarea de funcții în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția frecvenței
cumulative. Graficul frecvenței cumulative. Histograma.
Medie. Mediane. Quartile
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N. Interval de
variație. Variație. Deviație standard. Covarianță. Coeficient
de corelație. Asimetrie. Exces
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția normală,
distribuția binomială
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția hipergeometrică,
Repartiția Poisson. Repartiția Multinomiala.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială. Repartiția
uniformă. Repartiția exponențială. Repartiția normală.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat. Repartiția
Student. Repartiția Fisher
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Estimări pe bază de interval de încredere cu media populației
cunoscută (sau necunoscută) pentru dispersia și proporția unei
populații
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu dispersie
cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Analiza de varianță Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Realizarea unui sondaj Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare și validare portofoliu Discuții, studii de ca. z 2h Bibliografie
1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006
2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007
4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004
5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983
6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.
7. ***R-project home page, http://www.r-project.org/
36
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Problemele de modelare și simulare se folosesc uzual în viaţa reală.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil de a defini, aplica și folosi conceptele, funcțiile și procedurile din sistemul R
studiate în timpul semestrului;
• studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor și reprezentări de grafice
utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuția frecvențelor cumulativă, grafic de
frecvențe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianță, coeficient
de corelație, asimetrie, exces)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
37
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor mobile
2.2.Codul disciplinei INF.DS.22
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector dr. Averian Alexandru
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Averian Alexandru
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de
programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Android Studio
instalat și funcțional corespunzător și dispozitive mobile Android.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
38
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice programării aplicaţiilor mobile. 7.2. Obiectivele specifice Programarea aplicaţiilor Android.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Principiile aplicaţiilor mobile. Crearea
activităților. Ciclul de viață al unei activități, intenții, resurse
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Android Studio. Structura unui proiect. Testare. Android
Support Library
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea
strategiilor de navigare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu
utilizatorul. Principii de Material Design
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Permisiuni, performanță și securitate Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea
fragmentelor și a widget-urilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Utilizarea senzorilor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și
îmbunătățirea acestora
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Adăugarea de caracteristici geografice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Concepts, 2016,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-
concepts/details
2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Concepts, 2017,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-
concepts/details
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Necesar logistic – instalare şi utilizare Exemple, aplicaţii, teme 2h
39
2. Android Studio. Structura unui proiect. Dezvoltarea unei
aplicații elementare. Testare. Android Support Library
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea
strategiilor de navigare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu
utilizatorul. Principii de Material Design
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Permisiuni, performanță și securitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea
fragmentelor și a widget-urilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Utilizarea senzorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și
îmbunătățirea acestora
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Adăugarea de caracteristici geografice Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie
1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Practicals, 2016,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-
practicals/details
2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Practicals, 2017,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-
practicals/details
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a componentelor aplicațiilor Android Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Implementarea de aplicații Android cu
caracter didactic Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor dezvoltării de aplicații Android. Identificarea componentelor aplicațiilor Android.
Implementarea de aplicații Android elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
40
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode de testare și dezvoltare software
2.2.Codul disciplinei INF.DS.23
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector dr. Defta Luminita, Lector dr. Stefan Cristian
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Defta Luminita, Lector dr. Stefan Cristian
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de
programare, Programare paralelă, concurentă și distribuită, Metode avansate de
programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
41
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea paradigmelor și metodelor de dezvoltare software și
testare, a diverselor abordări în verificarea și validarea software, a
unităților de testare și a verificării formale, a sistemelor CASE și
CASRE.
7.2.Obiectivele specifice Absolvenții vor fi capabili să aplice noțiunile studiate în testare și
depanare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în verificarea și validarea software.
Obiective: corectitudine, consistență, necesitate,
suficiență, perfofrmanță
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
2. Limitări teoretice și practice în validarea și
verificare programelor
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
3. Abordări ale evoluției software-ului (Waterfall,
Agile)
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
4. Revizuiri tehnice ale software-ului Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
5. Introducere în testarea software. Nivele de testare Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
6. Tehnici de testare și aplicabilitate. Testare
funcțională și structurală
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
7. Alte tehnici de testare și aplicabilitatea lor Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
8. Demonstrarea corectitudinii Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
9. Simulare. Prototipizare Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
10. Planificarea verificării și validării Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
11. Metrici software. Fiabilitate software Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
12. Utilizare CASE în verificare și validare Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
13. Verificarea și validarea securității software Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector
şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Popentiu F., Optimal Reliability Allocation for Large Software Projects, OPTIM’2002,
Proceedings of the 8th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic
Equipment, Brasov-Romania, Vol. 1, 2002, pp. 602-606.
42
2. Albeanu G., Popentiu F., Total Quality for Software Engineering Management, In Springer Reliability
Engineering Handbook (H. Pham ed.), Springer Verlag, 2003, pp. 567-584.
3. Madsen H., Thyregod P., Burtschy B. , Albeanu G., A Fuzzy Logic Approach to Software Testing and
Debugging, European Safety and Reliability Conference (ESREL 2006), Sep. 18-22, 2006, Estoril-
Portugal, In (G. Soares ed.) Safety and Reliability for Managing Risk, Vol. 1-3, pp. 1435-1442.
4. Steven R., Software Verification and Validation for Practitioners and Managers, ed. Artech House, 2nd
Edition, ISBN 1-58053-296-9, 2001,
5. Copeland L., A Practitioner's Guide to Software Test Design, ed. Artech House, 2004.
6. Patton R., Software Testing, Sams Publishing, ISBN: 0-672-32798-8, 2005.
7. ESA, Guide to software verification and validation, 1995.
8. ***, IEEE Guide for Software Verification and Validation Plans, 1993.
9. ***, http://staf.sourceforge.net/.
10. ***, CASRE, http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0
11. ***, SMERFS, http://www.slingcode.com/smerfs/
12. ***, http://spinroot.com/spin/whatispin.html
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Unități de testare (C++/Java) Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Unelte de testare a surselor. Inspectarea codului Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Unelte de testare funcțională Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Unelte de testare a performanței Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Unelte de testare a bazelor de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Unelte de testare WEB Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Unelte de testare a gestionării Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Verificări formale pentru aplicații multi-thread Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Dezvoltarea de software curat Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Testare automată. Medii de testare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Unelte de testare a fiabilității software Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Metrici și calitate software Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Bune practici în testare și validare Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie
1. Albeanu G., Popentiu F., Optimal Reliability Allocation for Large Software Projects, OPTIM’2002,
Proceedings of the 8th International Conference on Optimization of Electrical and Electronic
Equipment, Brasov-Romania, Vol. 1, 2002, pp. 602-606.
2. Albeanu G., Popentiu F., Total Quality for Software Engineering Management, In Springer Reliability
Engineering Handbook (H. Pham ed.), Springer Verlag, 2003, pp. 567-584.
3. Madsen H., Thyregod P., Burtschy B. , Albeanu G., A Fuzzy Logic Approach to Software Testing and
Debugging, European Safety and Reliability Conference (ESREL 2006), Sep. 18-22, 2006, Estoril-
Portugal, In (G. Soares ed.) Safety and Reliability for Managing Risk, Vol. 1-3, pp. 1435-1442.
4. Steven R., Software Verification and Validation for Practitioners and Managers, ed. Artech House, 2nd
Edition, ISBN 1-58053-296-9, 2001,
5. Copeland L., A Practitioner's Guide to Software Test Design, ed. Artech House, 2004.
6. Patton R., Software Testing, Sams Publishing, ISBN: 0-672-32798-8, 2005.
7. ESA, Guide to software verification and validation, 1995.
8. ***, IEEE Guide for Software Verification and Validation Plans, 1993.
9. ***, http://staf.sourceforge.net/.
10. ***, CASRE, http://www.openchannelsoftware.com/projects/CASRE_3.0
11. ***, SMERFS, http://www.slingcode.com/smerfs/
12. ***, http://spinroot.com/spin/whatispin.html
43
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Sunt abordate metode, tehnici și tehnologii moderne de validare și testare software, inclusiv metode
formale, utilizate de companiile dezvoltatoare de software.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finala Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principalelor concepte ale validării și testării software, și capacitatea de exemplificării aplicării
acestora.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
44
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme distribuite
2.2.Codul disciplinei INF.DS.16
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Georgescu Horia
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Georgescu Horia
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare, Programare
orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare, Metode avansate de
programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
45
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Introducere în elementele fundamentale ale sistemelor distribuite
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studentului cu aspectele specifice sistemelor distribuite, a
conceptelor, principiilor și tehnicilor de rezolvare ale principalelor probleme
specifice diferitelor tipuri de sisteme distribuite.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 2. Arhitecturi și modele Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Sisteme de operare și rețele de calculatoare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 4. Obiecte distribuite și invocarea la distanță Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 5. Servicii de nume. Servicii web Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 6. Sisteme de fișiere distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 7. Sincronizări Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 8. Replicări Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 9. Toleranța la greșeli Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 10. Securitate Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 11. Tranzacții distribuite, controlul concurenței Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 12. Sisteme multimedia distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 13. Design-ul sistemelor distribuite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Bibliografie 1. Coulouris G., Dollimore J., Kindberg T., Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,
2005
2. Salomie I., Cioară T., Anghel I., Salomie T., Distributed Computing and Sysetms, Ed. Albastră, 2008
3. Tanenbaum A. S., van Steen M., Distributed Systems: Principles and Paradigms, Pearson/Prentice-
Hall, 2007
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere Problematizare, discuții, exemple 2h 2. Arhitecturi și modele Problematizare, discuții, exemple 2h 3. Sisteme de operare și rețele de calculatoare Problematizare, discuții, exemple 2h 4. Obiecte distribuite și invocarea la distanță Problematizare, discuții, exemple 2h 5. Servicii de nume. Servicii web Problematizare, discuții, exemple 2h 6. Sisteme de fișiere distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h 7. Sincronizări Problematizare, discuții, exemple 2h 8. Replicări Problematizare, discuții, exemple 2h 9. Toleranța la greșeli Problematizare, discuții, exemple 2h 10. Securitate Problematizare, discuții, exemple 2h 11. Tranzacții distribuite, controlul concurenței Problematizare, discuții, exemple 2h 12. Sisteme multimedia distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h
46
13. Design-ul sistemelor distribuite Problematizare, discuții, exemple 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Coulouris G., Dollimore J., Kindberg T., Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,
2005
2. Salomie I., Cioară T., Anghel I., Salomie T., Distributed Computing and Sysetms, Ed. Albastră, 2008
3. Tanenbaum A. S., van Steen M., Distributed Systems: Principles and Paradigms, Pearson/Prentice-
Hall, 2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a locului și rolului lor în situații practice Evaluare parţială 20%
10.5.Laborator Analiza și testarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi exemplificarea problemelor tipice menționate în curs și laborator.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
47
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.25
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,
Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, calculatoare cu sofware
aferent (CodeBlocks).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
48
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor fundamentale din domeniul cercetărilor
operaţionale.
• Prezentarea principalelor tehnici de rezolvare a problemelor de
optimizare. 7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea și implementarea principalilor algoritmi de rezolvare a
problemelor de optimizare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Formulări ale problemelor de programare liniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Construirea modelelor de programare liniară în formă standard
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Dualitatea în programarea liniară. Formularea problemei
duale. Baze dual admisibile, soluţii, legătura între soluţia
duală şi soluţia primară
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Algoritmul Simplex dual Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Problema transporturilor. Formularea problemei, metode de
determinare a unei soluţii iniţiale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime.
Degenerarea în problemele de transport
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Programare neliniară. Funcţii convexe şi generalizări Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Programare neliniară. Condiţii necesare şi suficiente de
optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Programare neliniară. Algoritmi de optimizare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Programare neliniară. Metoda optimizării fără restricţii Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Programare neliniară. Metode de optimizare cu restricţii Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008
2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999
49
3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986
4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981
5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005
6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Complemente de algebră liniară. Rezolvarea sistemelor de
ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Determinarea unei baze admisibile iniţială, metoda bazei
artificiale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind
algoritmul Simplex
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Dualitatea în programarea liniară. Trecerea de la problema
primală la problema duală. Rezolvarea problemelor duale de
programare liniară
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a
problemei duale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Problema transporturilor. Aplicarea metodelor de obţinere a
unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor.
Determinarea soluţiilor optime pentru problema
transporturilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Problema transporturilor. Rezolvarea unei probleme de
transport în care intervine degenerarea
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara fără restricții
prin metode ale analizei matematice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Programare neliniară.Verificarea condiţiilor necesare şi
suficiente de optimalitate
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare cu
restricţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008
2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999
3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986
4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981
5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005
6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat
pentru orice angajator.
50
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
și implementarea problemelor practice. Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Rezolvarea problemelor de programare liniară și de transport.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
51
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Calitatea și fiabilitatea programelor
2.2.Codul disciplinei INF.DS.27
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Popentiu-Vladicescu Florin
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Popentiu-Vladicescu Florin
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor
WEB, Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
52
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi a calității în domeniul programării. 7.2. Obiectivele specifice Însușirea noțiunilor și principiilor domeniului calității
programelor. Deprinderea aplicării procedurilor de colectare a
datelor, a mecanismelor de modelare și predicție pentru creșterea
fiabilității sistemelor informatice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în calitatea programelor: conformitatea și
siguranța în funcționare (fiabilitate, întreținere, securitate).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Caracteristici de calitate ale produselor software Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,
clasificare și evaluare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Funcții specifice fiabilității, mentenanței și disponibilității Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Controlul statistic de recepție al conformității Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Indicatori generali de fiabilitate și relațiile dintre ei. Estimarea
neparametrică și parametrică a indicatorilor de fiabilitate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilității sistemelor cu
structură fiabilistică serie, paralel și nedecompozabilă
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru
evaluarea fiabilității sistemelor reparabile
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Fiabilitatea componentelor electronice. Variația ratei
defectărilor în funcție de solicitări
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Fiabilitatea rețelelor de comunicații. Modele matematice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Fiabilitatea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Ingineria fiabilității sistemelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Baciu F., Fiabilitatea sistemelor informatice, Note de curs în format electronic
2. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988
3. Cătuneanu V., Bacivarov I. C., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, 1985
4. Cătuneanu V., Mihalache A., Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei Române, 1983
53
5. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012
6. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001
7. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Atribute ale calității programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Caracteristici de calitate ale produselor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,
clasificare și evaluare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, problematizare,
validare 2h
Bibliografie
1. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988
2. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012
3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Calitatea și fiabilitatea programelor sunt elemente esențiale în dezvoltarea aplicațiilor informatice. Cursul le
oferă studenţilor concepte și metode de evaluare și îmbunătățire a performanțelor unor modele de calitate,
respectiv fiabilitate a programelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la
universităţi de prestigiu din ţară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
54
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Metode formale în informatică
2.2.Codul disciplinei INF.DS.26
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 22 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării, Limbaje formale și
compilatoare / Automate, calculabilitate și complexitate, Programare orientată pe
obiecte, Tehnici avansate de programare, Inginerie software
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (Mediul K).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale
55
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei Prezentarea noțiunilor fundamentale referitoare la metode formale folosite în
informatică pentru validarea și testarea programelor.
7.2. Obiectivele specifice Înțelegerea puterii metodelor formale în validarea, testarea și monitorizarea
aplicațiilor informatice. Familiarizarea cu acestea prin intermediul unui mediu
de specificare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în metode formale de verificare, testare și
validare. Limitări. Asociații și agenții
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Clasificarea metodelor formale. Modalități de alegere a
metodei pentru un proiect dat
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Notații logice în specificarea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Semantici formale și notația programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Logici Hoare în demonstrarea corectitudinii programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Transformarea predicatelor și cele mai slabe precondiții Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Teorii de punct fix aplicate în demonstrarea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Verificarea modelului logic în demonstrarea formală a
corectitudinii programelor concurente
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
9. Elemente de testare automată a programelor: mașini cu stări
finite, testări aleatoare, testări bazate pe constrângeri
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Aspecte de monitorizare a programelor: depanare automată,
logici și algoritmi pentru monitorizarea execuției
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Metode formale în testarea și validarea sistemelor de gestiune
a bazelor de date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Metode formale în dezvoltarea sistemelor critice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Exemple reale de utilizarea a metodelor formale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Almeida J. B., Frade M. J., Pinto J. S., Melo de Sousa S., Rigorous Software Development, Springer
Verlag, 2011, p. 15-44
2. Haxthausen A. E., An Introduction to Formal Methods for the Development of Safety-critical
Applications, DTU Informatics, Tech. Univ. Of Denmark, 2010
3. Monin J-F., Hinchey M. G., Understanding Formal Methods, Springer, 2003
56
4. Rodhe I., Karresand M., Overview of formal methods in software engineering, FOI Report, 2015
5. Schneider K., Verification of Reactive Systems: Formal Methods and Algorithms, Springer Verlag, 2004
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în mediul K Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Definirea unui limbaj funcțional simplu Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Definirea unui limbaj imperativ Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Definirea de constructori ce schimbă controlul execuției Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Definirea unor elemente de limbaj pentru concurență Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Definirea sistemelor de tipare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie
• K framework, http://www.kframework.org/index.php/Main_Page
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. Metodele formale sunt
unelte cruciale în dezvoltarea sistemelor software complexe, de mari dimensiuni, sigure, robuste.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în
informatică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
57
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Etică profesională și proprietate intelectuală
2.2.Codul disciplinei INF.DC.116
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 1/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 14/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 22 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
58
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate
intelectuală specifice domeniilor informaticii.
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu reguli de comportament și bune practici conforme
eticii profesionale în domeniu și cu respectarea proprietății
intelectuale.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional.
Aspecte generale. Rol. Documente
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
2. Imperative morale generale Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 3. Responsabilități profesionale specifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 4. Imperative de leadership organizațional Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 5. Conformarea la codul de etică Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Particularități ale eticii și practicii
profesionale în producerea de software
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor
tehnologiei informației
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 3h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă
înregistrată. Design industrial. Indicație
geografică. Copyright și alte drepturi
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
11. Legislație referitoare la etică și proprietate
intelectuală
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
Bibliografie
1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,
https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse
2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-
acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS
3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-
code/
4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,
1997
5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/
7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional.
Aspecte generale. Rol. Documente
Exemple, problematizare, discuții 2h
2. Imperative morale generale Exemple, problematizare, discuții 2h
59
3. Responsabilități profesionale specifice Exemple, problematizare, discuții 2h 4. Imperative de leadership organizațional Exemple, problematizare, discuții 2h 5. Conformarea la codul de etică Exemple, problematizare, discuții 2h 6. Particularități ale eticii și practicii
profesionale în producerea de software
Exemple, problematizare, discuții 2h
7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor
tehnologiei informației
Exemple, problematizare, discuții 2h
8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Exemple, problematizare, discuții 2h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Exemple, problematizare, discuții 6h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă
înregistrată. Design industrial. Indicație
geografică. Copyright și alte drepturi
Exemple, problematizare, discuții 4h
11. Legislație referitoare la etică și proprietate
intelectuală
Exemple, problematizare, discuții 2h
Bibliografie
1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,
https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse
2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-
acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS
3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-
code/
4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,
1997
5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/
7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Studentul se familiarizează cu principiil eticii profesionale și a tipurilor de proprietate
intelectuală specifice domeniilor informaticii, aspecte intrinseci ale activității sale ca informatician atât în
cazul continuării studiilor cât și în cadrul oricărei activități profesionale specifice.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau
recunoaștere a lor în domeniul informaticii
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor
informaticii.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
60
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Redactare și comunicare științifică și profesională
2.2.Codul disciplinei INF.DC.15
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Duda Gheorghe
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 1/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 14/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 9
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 22 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
61
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea bunelor practici de redactare și comunicare
științifică și profesională. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică
și profesională în elaborarea părții scrise a lucrării de licență și
a prezentării ei.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și
punctuație
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
2. Principii de compoziție Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 4. Aspecte despre forma redactării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Redactarea unei lucrări de licență Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 7. Revizuirea și finalizarea lucrării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a
unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de
comunicări: formă, format, aspecte ale
discursului
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
Bibliografie
1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
5. Strunk W., White E. B., The elements of style, ALLYN & BACON, 2000,
http://orwell.ru/library/others/style/ 6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și
punctuație
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Principii de compoziție Problematizare, aplicare 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Aspecte despre forma redactării Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Redactarea unei lucrări de licență Exemple, aplicaţii, teme 2h
62
7. Revizuirea și finalizarea lucrării Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a
unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de
comunicări: formă, format, aspecte ale
discursului
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
5. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată permite însușirea de către studenți a bunelor practici în redactarea și prezentarea
lucrărilor științifice, aspect semnificativ în activitatea ulterioară, fie ea în continuare de studii, cercetare sau
în mari companii de profil.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau
recunoaștere a lor în elaborarea unui text
științific dat.
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
10.6.Evaluare finala Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională, respectarea regulilor
elementare de stil, gramatică și punctuație, menționarea și citarea corectă a surselor folosite, structurarea
logică a conținutului, extragerea elementelor esențiale ale lucrării în vederea prezentării ei.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
63
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor informatice
2.2.Codul disciplinei INF.DC.17
2.3.Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Dumitru Dan
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28
Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.9.Total ore pe semestru 100 3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
64
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru
realizarea unui proiect software. 7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în
măsură să identifice resursele, riscurile probabile și vor putea
identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor
cunoaşte elemente de management al contractelor si de management
al resurselor umane, vor defini calitatea, vor identifica standarde şi
metrici ale calităţii, vor putea elabora teste funcționale ale produselor
software.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un
proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce
presupune managementul, activităţi necesare pentru
managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor
software, probleme cu proiectele software
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea
proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea
infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor
proiectului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea
riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea
planului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,
probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului
utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar
pentru implementarea software utilizând un limbaj de
programare procedurală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi
pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui
drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,
calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în
pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor
prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor
riscurilor pe scara temporală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea
datelor, monitorizarea costurilor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii
specifici ai unui contract, acceptarea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
65
9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:
selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune
metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,
structuri organizatorice.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design
pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,
dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste
calitatea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.
5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 8.2.Seminar Metode de predare Observaţii 1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007. 5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi
permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
66
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,
enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar /
laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
67
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria sistemelor de calcul
2.2.Codul disciplinei INF.DC.18
2.3.Titularul activităţilor de curs Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.4.Titularul activităţilor de seminar Prof. Univ. dr. Albeanu Grigore
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână
4 din care: 3.2.curs
2 3.3.Seminar/lucrări
practice 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6.Seminar/lucrări
practice 0/28
Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
68
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea etapelor evoluției sistemelor de calcul și a
informaticii, particularități, motivații, implicații, perspective. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu evoluția gândirii, tehnicii și
tehnologiei în domeniul sistemelor de calcul.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul
în România
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Principii, concepte, teorii implicate în
evoluția sistemelor de calcul
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 6h
5. Personalități care au marcat evoluția
invormaticii și a sistemelor de calcul
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Istoria dispozitivelor mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe
calculator
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul
în alte domenii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri.
Tehnologii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 4h
10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie
1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/
2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/
3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,
https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html
4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014
5. Vlada M., Adăscăliței A.,, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and
Horn clauses, Proc. ICVL 2017
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Exemple, studii de caz, teme 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul în România Exemple, studii de caz, teme 2h 4. Principii, concepte, teorii implicate în evoluția sistemelor
de calcul
Exemple, studii de caz, teme 6h
5. Personalități care au marcat evoluția invormaticii și a
sistemelor de calcul
Exemple, studii de caz, teme 2h
6. Istoria dispozitivelor mobile Exemple, studii de caz, teme 2h
69
7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe calculator Exemple, studii de caz, teme 2h 8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul în alte
domenii
Exemple, studii de caz, teme 2h
9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Tehnologii Exemple, studii de caz, teme 4h 10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 11. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie
1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/
2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/
3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,
https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html
4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014
5. Vlada M., Adăscăliței A., History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and
Horn clauses, Proc. ICVL 2017
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Studentul capătă noțiunile și abilitățile necesare înțelegerii evoluției sistemelor de calcul.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre evoluția
sistemelor de calcul
10.5.Seminar /
laborator Capacitatea de aplicarea cunoștințelor
teoretice în studiile de caz pe diferitele etape,
concepte, tehnologii din evoluția sistemelor
de calcul
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă
Studentul este capabil să exemplifice diferitele etape ale evoluției sistemelor de calcul.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
top related